cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

HOTĂRÂRE nr. 13 din 24.07.2026 · CONSILIUL CONCURENȚEI · publicat 25.08.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3
pe legis.md
Trimiteri: 161 legate · 4 nerezolvate · 14 fără țintăActe din afara site-ului: 9 părți legate de actul întreg · 3 fără adresăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (4)
Fără țintă (14)
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunii 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • Secțiunea 2 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (9)
  • art. 1 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 2 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • pct. 80 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 140-142) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 4 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 5 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 21 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 21a Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 23 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
Din afara site-ului: fără adresă (3)

UE

În temeiul art. 41 alin.(1) lit. c) și art. 46 alin. (6) lit. g) din Legea concurenței nr.183/2012 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 351-354, art. 620), art.341 alin.(1) din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014, și acțiunii nr. 51 din clusterul 2, anexa A, capitolul 8 „Politica în domeniul concurenței” din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 269-288, art.319), și în scopul:

- transpunerii parțiale a Comunicării Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc (2021/C 508/01), CELEX: 52021XC1216(04), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 508/1 din 16 decembrie 2021;

- transpunerii Anexei I (Partea III. 7) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/905 al Comisiei din 12 mai 2025, CELEX: 32004R0794, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 140 din 30 aprilie 2004;

- transpunerii art. 1 și art. 2 (pct. 80, 140-142), 4, 5, 21, 21a, 23 și Anexei IV din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/1315 al Comisiei din 23 iunie 2023, CELEX: 32014R0651, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014, Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc (se anexează).

2. Ajutoarele pentru finanțare de risc acordate cu încălcarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat vor fi evaluate în conformitate cu normele materiale în vigoare la data acordării acestora.

3. Prin derogare de la pct. 113 din Regulament, furnizorii ajutorului de stat au obligația de a publica informațiile referitoare la ajutoarele de stat notificate pe site-ul web oficial propriu, până Consiliul Concurenței va oferi accesul acestora la site-ul web oficial în vederea asigurării transparenței în acordarea ajutoarelor de stat.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta hotărâre se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

PREŞEDINTA PLENULUI

CONSILIULUI CONCURENŢEI Alina CEBOTARIOV

Nr. 13. Chișinău, 24 iulie 2026.

Aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr. 13/2026

REGULAMENTUL privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul privind ajutoarelor de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc (în continuare - Regulament) stabilește domeniul de aplicare, condițiile în care ajutoarele pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal în Republica Moldova, procedura de evaluare a ajutoarelor de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, criteriile pentru evaluarea simplificată și pentru evaluarea generală, condițiile pentru evaluarea ex post a schemelor de ajutor de stat, raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc.

2. Scopul Regulamentului este stabilirea cadrului normativ și a criteriilor în baza cărora ajutoarele de stat destinate sprijinirii investițiilor de finanțare de risc, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii, și întreprinderile inovatoare, pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal, contribuind la corectarea disfuncționalităților pieței și la facilitarea accesului acestora la finanțare.

3. Prezentul Regulament se aplică doar schemelor de ajutor de stat pentru finanțare de risc.

4. Prevederile Regulamentului nu se aplică măsurilor ad-hoc prin care se acordă ajutor pentru finanțare de risc întreprinderilor individuale, cu excepția măsurilor care vizează sprijinirea unei anumite platforme alternative de tranzacționare.

5. Regulamentul se aplică măsurilor de ajutor pentru finanțare de risc care sunt puse în aplicare prin intermediari financiari sau prin platforme alternative de tranzacționare, cu excepția stimulentelor fiscale privind investițiile directe în întreprinderi eligibile. Măsură de sprijin prin care entitatea publică face investiții directe în întreprinderi fără implicarea unor astfel de vehicule intermediare nu intră în domeniul de aplicare a prezentului Regulament.

6. Regulamentul nu se aplică evaluării compatibilității ajutorului de stat care întrunește criteriile prevăzute în alte acte normative de evaluare a compatibilității ajutorului de stat ale Consiliului Concurenței și nu aduce atingere evaluării, în temeiul legislației în domeniu, a altor tipuri de instrumente financiare decât cele reglementate de prezentul Regulament.

7. În general, întreprinderile mari, nu trebuie să facă obiectul prezentului Regulament. În mod excepțional, o măsură de finanțare de risc pentru întreprinderi mari poate fi considerată compatibilă în baza prezentului Regulament, în cazul care vizează întreprinderi mici cu capitalizare medie, în conformitate cu subpunctul 88.1. sau întreprinderi inovatoare cu capitalizare medie care desfășoară proiecte de cercetare și dezvoltare, și de inovare, în conformitate cu subpunctul 88.2.

8. Regulamentul nu se aplică ajutoarelor pentru finanțare de risc acordate societăților cotate oficial pe o piață reglementată, întrucât această demonstrează capacitatea lor de a atrage finanțare privată.

9. Măsurile de ajutor pentru finanțare de risc la care nu participă investitori privați independenți nu sunt considerate compatibile în temeiul prezentului Regulament. În astfel de cazuri, furnizorul ar trebui să ia în considerare opțiuni alternative în materie de politică susceptibile să fie mai adecvate în vederea îndeplinirii acelorași obiective și a obținerii acelorași rezultate, cum ar fi ajutoarele regionale pentru investiții sau ajutoarele la înființare.

10. Măsurile de ajutor pentru finanțare de risc în cadrul cărora investitorii privați independenți nu își asumă niciun risc considerabil sau în cadrul cărora beneficiile revin în întregime investitorilor privați nu sunt considerate compatibile în baza prezentului Regulament. Partajarea riscurilor și a randamentelor este o condiție necesară, în temeiul prezentului Regulament, pentru limitarea expunerii financiare a statului și garantarea faptului că acesta beneficiază de o rentabilitate echitabilă.

11. Ajutorul de stat pentru finanțare de risc, care face obiectul prezentului Regulament, nu poate fi utilizat pentru sprijinirea preluării controlului, cu excepția ajutorului pentru finanțare de risc sub formă de capital de înlocuire, cu respectarea condițiilor prevăzute în Capitolul III.

12. Ajutorul pentru finanțare de risc nu este considerat compatibil cu mediul concurențial, în temeiul prezentului Regulament, în cazul în care este acordat:

12.1. întreprinderilor aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 05/2025. În sensul prezentului Regulament, întreprinderile mici şi mijlocii (în continuare - IMM), care au activat pe orice piață pentru o perioadă care nu depășește perioada de eligibilitate stabilită în Capitolul III și care se califică pentru investiții de finanțare de risc în urma procesului de diligență efectuat de intermediarul financiar selecționat, nu sunt considerate întreprinderi aflate în dificultate, cu excepția cazului în care acestea fac obiectul unor proceduri de insolvabilitate sau îndeplinesc criteriile pentru deschiderea, la cererea creditorilor, a unei proceduri colective de insolvabilitate;

12.2. întreprinderilor care fac obiectul unei decizii de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Consiliului Concurenței, prin care un ajutor acordat este declarat ilegal și incompatibil cu mediul concurențial normal;

12.3. ajutoarelor pentru activități legate de exporturi către țări terțe, și anume ajutoarelor legate în mod direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;

12.4. ajutoarelor condiționate de utilizarea produselor naționale în detrimentul produselor importate.

13. Măsurile de finanțare de risc care implică unul sau mai mulți intermediari financiari pot avea un statut distinct de cel al investitorilor și beneficiarilor finali în care se fac investiție. În astfel de cazuri, se analizează dacă intermediarul financiar beneficiază de ajutor de stat. Orice avantaj acordat intermediarului financiar trebuie limitat prin transferul avantajului către beneficiarii finali. Creșterea activelor intermediarilor sau veniturile obținute de administratori constituie efecte economice secundare și nu se consideră avantaje rezultate din ajutor. În cazul în care măsura de finanțare de risc direcționează efectele sale secundare către intermediari financiari care pot fi identificați sau către grupuri de intermediari financiari care pot fi identificați, se consideră că intermediarii financiari respectivi beneficiază de un avantaj indirect.

14. Prezentul Regulament se aplică de către Consiliul Concurenței, furnizorilor de ajutor de stat, beneficiarilor ajutorului de stat și persoanelor interesate.

15. În sensul prezentului Regulament, noțiunile și termenii utilizați au următoarele semnificații:

15.1. beneficiar final - o întreprindere eligibilă care a făcut obiectul unor investiții în cadrul unei măsuri de ajutor de stat pentru finanțare de risc;

15.2. capital de înlocuire - cumpărarea de acțiuni existente într-o întreprindere de la un investitor sau acționar anterior;

15.3. entitate căreia i-a fost încredințată execuția - Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții, o instituție financiară internațională în care Republica Moldova sau un stat membru al Uniunii Europene este acționar, o instituție financiară stabilită în Republica Moldova care are drept obiectiv realizarea intereselor publice sub controlul unei autorități publice, al unui organism de drept public sau al unui organism de drept privat cu o misiune de serviciu public. Entitatea căreia i-a fost încredințată execuția poate fi selectată sau numită în mod direct în conformitate cu Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.

15.4. efect de levier al resurselor private - măsura în care investițiile publice atrag investiții suplimentare din surse private;

15.5. fond de fonduri - un fond care investește în alte fonduri sau contribuie cu resurse la alte fonduri și nu investește sau contribuie în mod direct în întreprinderi sau în active financiare, precum acțiunile sau obligațiunile;

15.6. finanțare totală - suma globală a investiției efectuate într-o întreprindere eligibilă prin intermediul uneia sau a mai multor investiții de finanțare de risc, inclusiv investițiile de continuare, în cadrul oricărei măsuri de ajutor de stat pentru finanțare de risc, fiind excluse investițiile în întregime private furnizate în condițiile pieței și în afara domeniului de aplicare al măsurii de ajutor de stat pentru finanțare de risc;

15.7. investitor privat independent – un investitor care este privat și independent. Investitor privat este investitorul care, indiferent de structura acţionariatului lui, urmărește un interes pur comercial, utilizează resurse proprii și suportă toate riscurile legate de investiţia lui. În această categorie se încadrează, în special: instituţii de credit care investesc pe risc propriu și din resurse proprii, fonduri și fundaţii private, investitori providenţiali, investitori corporativi, societăţi de asigurare, fonduri de pensii, instituţii academice, precum și persoane fizice care desfășoară sau nu o activitate economică.

Banca Europeană de Investiţii, Fondul European de Investiţii, o instituţie financiară internaţională la care Republica Moldova sau un stat membru al Uniunii Europene este acţionar sau o entitate juridică ce desfășoară activităţi financiare cu titlu profesional, căreia Republica Moldova sau o entitate de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfășurare de activităţi de dezvoltare sau de promovare nu sunt investitori privaţi. Investitor independent înseamnă un investitor care nu este acţionar al întreprinderii eligibile în care investește.

În contextul investiţiilor de continuare, un investitor rămâne independent dacă a fost considerat investitor independent într-o rundă de investiţii anterioară. În momentul înfiinţării unei noi întreprinderi, investitorii privaţi, inclusiv fondatorii noii întreprinderi, sunt consideraţi a fi independenţi în raport cu întreprinderea respectivă;

15.8. ieșire - lichidarea participațiilor de către un intermediar financiar sau un investitor, inclusiv vânzarea comercială, eliminarea din bilanț, rambursarea de acțiuni sau împrumuturi, vânzarea către un alt intermediar financiar sau un alt investitor, vânzarea către o instituție financiară și vânzarea printr-o ofertă publică, inclusiv o ofertă publică inițială;

15.9. investiție de capital - capital investit direct sau indirect, în schimbul dreptului de proprietate asupra unei părți echivalente din capitalul întreprinderii respective;

15.10. investiție de continuare - o investiție suplimentară într-o întreprindere care este efectuată după una sau mai multe runde anterioare de investiții de finanțare de risc;

15.11. intermediar financiar - orice instituție financiară, indiferent de forma sa și de tipul său de proprietate, inclusiv fondurile de fonduri, fondurile de investiții private, fondurile de investiții publice, instituțiile de credit, instituțiile de microfinanțare și societățile de garantare;

15.12. instrument de creditare - un acord prin care creditorul are obligația de a pune la dispoziția debitorului o sumă de bani convenită pentru o perioadă agreată și în temeiul căruia debitorul are obligația de a rambursa suma respectivă în perioada convenită. Instrumentul de creditare poate lua forma unui împrumut sau a altui instrument de finanțare, inclusiv a unui contract de leasing, care oferă creditorului o componentă predominantă cu randament minim;

15.13. investiție de cvasicapital - un tip de finanțare încadrată între finanțarea prin participare la capital și finanțarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar și un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deținător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate și care nu este garantată în caz de neplată. Investițiile de cvasicapital pot fi structurate sub formă de datorie, negarantată și subordonată, inclusiv datorie de tip mezanin, și, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau sub formă de capital propriu preferențial;

15.14. investiție de finanțare de risc - investiții de capital și de cvasicapital, împrumuturi inclusiv contracte de leasing și garanții sau o combinație între acestea, de care beneficiază întreprinderi eligibile, în vederea efectuării de noi investiții, fiind excluse investițiile integral private furnizate în condițiile pieței și care nu intră în domeniul de aplicare al măsurii de ajutor de stat relevante;

15.15. IMM necotată - o întreprindere mică sau mijlocie care nu este cotată în lista oficială a unei piețe reglementate, cu excepția platformelor alternative de tranzacționare;

15.16. împrumut - un acord prin care creditorul are obligația de a pune la dispoziția debitorului o sumă de bani convenită pentru o perioadă convenită și în temeiul căruia debitorul are obligația de a rambursa suma respectivă în decursul perioadei convenite. Acesta poate lua forma unui împrumut sau a unui alt instrument de finanțare, inclusiv a unui contract de leasing, care oferă creditorului o componentă predominantă cu randament minim. Refinanțarea împrumuturilor existente nu constituie un împrumut eligibil;

15.17. împrumut nou - un instrument de creditare nou-inițiat menit să finanțeze investiții noi sau capital circulant, excluzându-se refinanțarea împrumuturilor existente sau a altor forme de finanțare;

15.18. întreprinderi asociate - întreprinderile între care există oricare dintre următoarele relații:

15.18.1. o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților altei întreprinderi;

15.18.2. o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor administrative, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

15.18.3. o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra unei alte întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din actul constitutiv sau din statutul acesteia;

15.18.4. o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi și care controlează singură, în temeiul unui acord cu alți acționari sau asociați ai întreprinderii în cauză, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii respective;

15.18.5. întreprinderile între care există oricare dintre relațiile prevăzute la sub-punctele 15.18.1. - 15.18.4., prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi, sau prin intermediul oricăruia dintre investitorii sunt, de asemenea, considerate asociate.

15.18.6. întreprinderile între care există oricare dintre relațiile prevăzute la sub-punctele 15.18.1.-15.18.4., prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează solidar sunt, de asemenea, considerate întreprinderi asociate în cazul în care își desfășoară activitatea, sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă, sau pe piețe adiacente.

Nu se consideră că există influență dominantă în cazul în care investitorii nu se implică, direct sau indirect, în gestionarea întreprinderii în cauză, fără a se aduce atingere drepturilor lor în calitate de acționari.

Este considerată piață adiacentă piața unui produs sau a unui serviciu care este situată direct în amonte sau în aval pe piața relevantă.

15.19. întreprindere cu capitalizare medie - o întreprindere care nu este un IMM și care nu are mai mult de 1 500 de angajați, număr calculat în conformitate cu Regulamentul privind procedura de evaluare simplificată a ajutoarelor de stat. În scopul aplicării acestei definiții, mai multe entități sunt considerate ca fiind o singură întreprindere în cazul în care este îndeplinită oricare dintre condițiile enumerate în Regulamentul privind procedura de evaluare simplificată a ajutoarelor de stat;

15.20. întreprindere nou-înființată - orice întreprindere mică necotată care a fost înregistrată cu maximum 5 ani în urmă și care îndeplinește următoarele condiții:

15.20.1. nu a preluat activitatea altei întreprinderi;

15.20.2. nu a distribuit încă profituri;

15.20.3. nu s-a format printr-o fuziune.

În cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare, se consideră că perioada de eligibilitate de 5 ani începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi;

15.21. întreprindere inovatoare - o întreprindere care îndeplinește una dintre următoarele condiții:

15.21.1. poate demonstra, prin intermediul unei evaluări realizate de un expert extern, că va dezvolta într-un viitor previzibil produse, servicii sau procese care sunt noi sau îmbunătățite în mod substanțial în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul respectiv și care prezintă riscul unei disfuncționalități de natură tehnologică ori industrială;

15.21.2. costurile aferente activității sale de cercetare și dezvoltare reprezintă cel puțin 10 % din costurile sale totale de funcționare înregistrate cel puțin în cursul unuia dintre cei 3 ani care preced acordarea ajutorului sau, în cazul unei întreprinderi nou-înființate fără niciun istoric financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern;

15.21.3. în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: i s-a acordat o etichetă de calitate ”marca de excelență” de către Consiliul European pentru Inovare, în conformitate cu programul-cadru Orizont Europa (2021-2027), sau a primit o investiție de la Fondul Consiliului European pentru Inovare, cum ar fi o investiție în contextul programului Accelerator;

15.21.4. în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: a participat la orice acţiune din cadrul iniţiativei Comisiei în domeniul spaţial „CASSINI” (cum ar fi acceleratorul de afaceri ori cooperare); sau a primit investiţii de la instrumentul de finanţare a creșterii și de tip seed din cadrul iniţiativei CASSINI sau din partea proiectului-pilot „InnovFin Space Equity”, sau i-a fost acordat un premiu CASSINI, sau a participat în programul - cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare;

15.22. întreprindere inovatoare cu capitalizare medie - o întreprindere cu capitalizare medie care îndeplinește una dintre următoarele condiţii:

15.22.1. întrunește criteriile pentru a fi considerată întreprindere inovatoare;

15.22.2. i s-a acordat recent o etichetă de calitate ”marca de excelență” de către Consiliul European pentru Inovare, în conformitate cu programul-cadru Orizon Europa (2021-2027), sau a primit recent o investiție de la Fondul Consiliului European pentru Inovare, cum ar fi o investiție în contextul programului Accelerator, sau a participat la orice acțiune CASSINI (accelerator de afaceri ori cooperare în cadrul inițiativei CASSINI), sau a primit investiții de la instrumentul de finanțare a creșterii și de tip seed din cadrul inițiativei CASSINI sau a primit un premiu CASSINI, îndeplinind pragurile de evaluare stabilite în temeiul inițiativei, sau a fost sprijinită de proiecte legate de spațiu finanțate prin programul-cadru Orizont Europa care au dus la crearea unei întreprinderi nou-înființate;

15.23. întreprindere mică și mijlocie (IMM) – întreprinderile care sunt definite de art.4 din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;

15.24. întreprindere mică cu capitalizare medie - o întreprindere care nu este un IMM și care nu are mai mult de 499 de angajați, număr calculat în conformitate cu Regulamentul privind procedura de evaluare simplificată a ajutoarelor de stat, și a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în lei moldovenești a 100 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM, sau al cărei bilanț anual nu depășește echivalentul în lei moldovenești a 86 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM. În scopul aplicării acestei definiții, mai multe entități sunt considerate ca fiind o singură întreprindere în cazul în care este îndeplinită oricare dintre condițiile enumerate în Regulamentul privind procedura de evaluare simplificată a ajutoarelor de stat;

15.25. garanție - un angajament scris de asumare a responsabilității pentru toate sau o parte din noile operațiuni de creditare pentru finanțare de risc nou-inițiate de un terț, cum ar fi instrumentele de datorie sau de leasing, precum și instrumentele de cvasicapital;

15.26. platformă alternativă de tranzacționare - un sistem multilateral de tranzacționare, operat de o firmă de investiții sau de un operator de piață care reunește, în cadrul sistemului și în conformitate cu normele sale nediscreționare, interese multiple de vânzare și cumpărare de instrumente financiare ale unor terțe părți, într-un mod care conduce la încheierea de contracte, în care cel puțin 50% din instrumentele financiare admise la tranzacționare sunt emise de IMM-uri;

15.27. preluare - cumpărarea a cel puțin unui procent de control din capitalul propriu al unei întreprinderi de la acționarii actuali, în vederea preluării activelor și a operațiunilor acesteia;

15.28. protecție împotriva evoluției negative - o expunere redusă la pierderi în eventualitatea unei performanțe slabe a tranzacției suport în comparație cu investitorii publici;

15.29. plan de evaluare - un document care cuprinde una sau mai multe scheme de ajutor și care conține cel puțin următoarele elemente minime:

15.29.1. obiectivele de evaluat;

15.29.2. întrebările evaluării;

15.29.3. indicatorii de rezultat;

15.29.4. metodologia avută în vedere pentru efectuarea evaluării;

15.29.5. cerințele privind colectarea datelor;

15.29.6. calendarul propus al evaluării, inclusiv data prezentării rapoartelor de evaluare intermediară și finală;

15.29.7. descrierea entității independente care va efectua evaluarea sau a criteriilor care vor fi utilizate pentru selectarea acestuia;

15.29.8. modalitățile prin care evaluarea este pusă la dispoziția publicului;

15.30. prima vânzare comercială - prima vânzare efectuată de o întreprindere pe o piață de produse sau de servicii, cu excepția vânzărilor limitate pentru testarea pieței;

15.31. plafon de garantare - expunerea maximă a unui investitor public exprimată ca procent din totalul investițiilor efectuate în cadrul unui portofoliu garantat;

15.32. persoană fizică - o persoană, alta decât o entitate juridică, care nu este o întreprindere, respectiv nu este angajată într-o activitate economică ce constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă;

15.33. tranșă de primă pierdere - componentă a structurii de capital care este plasată într-o poziție subordonată față de celelalte tranșe de finanțare, destinată să absoarbă primele pierderi generate de investițiile din portofoliu. Aceasta poate fi finanțată de furnizorul ajutorului de stat, de intermediarul financiar și/sau de alți investitori, în funcție de structura mecanismului de finanțare de risc;

15.34. rată echitabilă de rentabilitate - rata internă de rentabilitate preconizată, echivalentă cu o rată de actualizare ajustată la risc care reflectă nivelul de risc al investiției și natura și volumul capitalului care urmează să fie investit de investitorii privați;

15.35. rată de garantare - procentul de acoperire a pierderii suportat de un investitor public pentru fiecare operațiune eligibilă în cadrul măsurii de ajutor de stat pentru finanțare de risc;

15.36. resurse financiare atribuite - o investiție publică rambursabilă, efectuată către un intermediar financiar în scopul de a face investiții în cadrul unei măsuri de finanțare de risc și în cazul căreia toate încasările sunt returnate investitorului public;

15.37. stimulent legat de evoluția pozitivă - randamente preferențiale sau prioritare din profituri în comparație cu investitorii publici.

16. Alte noțiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în Legea cu privire la ajutorul de stat, Legea concurenței nr. 183/2012, în actele normative ale Consiliului Concurenței și alte instrumente de interpretare ale instituțiilor Uniunii Europene și jurisprudența aplicabilă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Capitolul II

PROCEDURA GENERALĂ APLICABILĂ MĂSURILOR DE SPRIJIN DE FINANȚARE DE RISC

17. Furnizorii ajutorului de stat pot concepe măsuri de finanțare de risc care să nu constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, inclusiv prin îndeplinirea cerințelor testului operatorului economic privat în economia de piață sau prin respectarea condițiilor Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 06/2024. Aceste măsuri nu sunt supuse obligației de notificare către Consiliul Concurenței.

18. Furnizorul ajutorului de stat are obligația de a notifica Consiliului Concurenței orice intenție de acordare a ajutorului de stat sau de modificare a unui ajutor de stat existent, în acord cu Legea cu privire la ajutorul de stat.

19. Notificarea ajutorului de stat se depune de către furnizorul ajutorului de stat conform Formularului general de notificare a ajutoarelor de stataprobat ca anexa nr. 2 la Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare și adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 1/2025 și conform Formularului special de notificare privind ajutoarele de stat pentru finanțare de risc aprobat prin anexa nr. 1.

Capitolul III

EVALUAREA SIMPLIFICATĂ A UNOR CATEGORII DE AJUTOARE DE STAT DE FINANȚARE DE RISC

Secțiunea 1.

Domeniul de aplicare

20. Prezentul capitol se aplică ajutoarelor de stat acordate pentru accesul IMM-urilor la finanțare.

21. Schemele de ajutor de stat sunt supuse unei proceduri de evaluare simplificată dacă ajutoarele respective îndeplinesc toate condițiile prevăzute în prezentul capitol.

22. Procedura de evaluare simplificată nu se aplică ajutoarelor de stat pentru finanțare de risc care depășesc pragul echivalentului în lei moldovenești de 16,5 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat per întreprindere eligibilă, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc la data acordării ajutorului, astfel cum se prevede la punctul 32 și la punctul 44.

23. Pragul prevăzut la punctul 22 nu poate fi eludat prin divizarea artificială a schemelor de ajutoare sau a proiectelor care beneficiază de ajutoare.

24. Sunt considerate transparente ajutoarele pentru care este posibilă calcularea ex ante cu exactitate a echivalentului subvenţie brută pentru ajutoare, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a riscurilor („ajutoare transparente”) și care constau în măsuri de finanțare de risc, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute la Secțiunea 2 și 3 din prezentul capitol.

Secțiunea 2.

Ajutoarele de finanțare de risc

25. Schemele de ajutor de stat de finanțare de risc în favoarea IMM-urilor sunt compatibile cu mediul concurențial normal conform Legii cu privire la ajutorul de stat și sunt supuse procedurii de evaluare simplificate, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute în Secțiunea 1 din prezentul capitol.

26. Furnizorii de ajutor de stat, fie direct, fie prin intermediul unei entități căreia i-a fost încredințată execuția, pun în aplicare măsura de finanțare de risc prin intermediul unuia sau mai multor intermediari financiari. Furnizorii de ajutor de stat sau entitățile cărora le-a fost încredințată execuția furnizează o contribuție publică intermediarilor financiari, în conformitate cu punctele 33-37, iar intermediarii financiari, în conformitate cu punctele 38-41 realizează investiții de finanțare de risc în conformitate cu punctele 28-32 în întreprinderi eligibile care respectă condițiile stabilite în punctul 27. Furnizorii de ajutor de stat și entitățile cărora le-a fost încredințată execuția nu investesc direct în întreprinderile eligibile fără implicarea unui intermediar financiar.

27. Întreprinderile eligibile sunt întreprinderi care sunt IMM-uri necotate și care, la momentul investiției inițiale de finanțare de risc, îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

27.1. nu au funcționat pe nicio piață;

27.2. au funcționat pe orice piață pentru oricare dintre următoarele perioade:

27.2.1. mai puțin de 10 ani de la înregistrarea lor; sau

27.2.2. mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială.

În cazul în care una dintre perioadele de eligibilitate menționate la subpunctele 27.2.1. și 27.2.2 a fost aplicată unei anumite întreprinderi, numai perioada respectivă poate fi aplicată, oricărui ajutor ulterior pentru finanțare de risc acordat aceleiași întreprinderi. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, operațiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepția întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exercițiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puțin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exercițiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce privește perioada de eligibilitate menționată la subpunctul 27.2.1 dacă se aplică, în cazul întreprinderilor care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare, se consideră că perioada de eligibilitate începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi;

27.3. necesită o investiție inițială care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea începerii unei noi activități economice, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani. Prin derogare, pragul respectiv este limitat la 30 % în ceea ce privește următoarele investiții, care sunt considerate investiții inițiale într-o nouă activitate economică:

27.3.1. investiții care îmbunătățesc în mod semnificativ performanța de mediu a activității, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

27.3.1.1. permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului, dincolo de standardele naționale în vigoare. În cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura energetică pentru hidrogen, căldură reziduală sau CO2, sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen, căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii; sau

27.3.1.2. permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului în absența unor standarde naționale. În cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată, căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen, căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii; sau

27.3.1.3. permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului în vederea respectării standardelor naționale care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare. În cazul proiectelor legate de infrastructura dedicată sau care implică o astfel de infrastructură, pentru hidrogen, căldură reziduală sau CO2, sau care includ o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen, căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii.

27.3.2. alte investiții durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite de Hotărârea Guvernului privind taxonomia pentru finanțarea durabilă;

27.3.3. investiții care vizează sporirea capacității de extracție, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa nr. 2.

28. Investițiile de finanțare de risc pot acoperi, de asemenea, investițiile de continuare realizate în întreprinderi eligibile, inclusiv după perioada de eligibilitate menționată la subpunctul 27.2., în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

28.1.1. valoarea totală a finanțării de risc menționată la punctul 32 nu este depășită;

28.1.2. posibilitatea unor investiții de continuare a fost prevăzută în planul inițial de afaceri;

28.1.3. întreprinderea care primește investiții de continuare nu a devenit o întreprindere asociată unei alte întreprinderi, diferită de intermediarul financiar sau de investitorul privat independent care furnizează finanțare de risc în cadrul măsurii, cu excepția cazului în care noua entitate este IMM.

29. Investițiile de finanțare de risc în întreprinderi eligibile se pot prezenta sub formă de investiții de capital și de cvasicapital, de împrumuturi, de garanții sau pot lua forma unei combinații între aceste instrumente.

30. Atunci când se oferă garanții, garanția nu trebuie să depășească 80 % din împrumutul subiacent acordat întreprinderii eligibile.

31. În cazul investițiilor de finanțare de risc sub formă de investiții de capital și de cvasicapital în întreprinderi eligibile, o măsură de finanțare de risc poate acoperi capitalul de înlocuire numai dacă acesta din urmă este combinat cu capital nou reprezentând cel puțin 50 % din fiecare rundă de investiții în întreprinderile eligibile.

32. Valoarea totală restantă a investiției de finanțare de risc menționate la punctul 29 nu depășește echivalentului în lei moldovenești de 16,5 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanțare de risc. Pentru a calcula această valoare maximă a investiției de finanțare de risc, se iau în considerare următoarele:

32.1. în cazul împrumuturilor și al investițiilor de tip cvasicapital structurate ca datorie, valoarea nominală restantă a instrumentului;

32.2. în cazul garanțiilor, valoarea nominală restantă a împrumutului subiacent.

33. Contribuția publică acordată intermediarilor financiari poate lua una dintre formele următoare:

33.1. capital sau cvasicapital sau resurse financiare atribuite în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;

33.2. împrumuturi acordate în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;

33.3. garanții acordate pentru acoperirea pierderilor generate de investițiile de finanțare de risc, în mod direct sau indirect, întreprinderilor eligibile.

34. Mecanismele de partajare a riscurilor și a recompenselor între, pe de o parte, furnizorul ajutorului de stat sau entitatea căreia i-a fost încredințată execuția și, pe de altă parte, investitorii privați, intermediarii financiari sau administratorii de fonduri sunt adecvate și respectă următoarele condiții:

34.1. în cazul ajutoarelor de finanțare de risc sub alte forme decât garanțiile, se preferă rentabilitatea prioritară a profiturilor, participarea asimetrică la profit sau stimulente în sensul creșterii, în locul protecției împotriva pierderilor potențiale, protecție împotriva evoluției negative;

34.2. în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere suportată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției de finanțare de risc;

34.3. în cazul ajutoarelor de finanțare de risc sub formă de garanții, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la maximum 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanțiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanție cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plătește, pentru partea din garanție care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanție conformă cu condițiile pieței.

35. În cazul în care contribuția publică furnizată intermediarului financiar ia forma capitalului propriu și a cvasicapitalului, astfel cum se menționează subpunctul 33.1., se poate utiliza în scopul gestionării lichidității cel mult 30 % din totalul aporturilor de capital și al capitalului angajat nevărsat al intermediarului financiar.

36. În cazul măsurilor de finanțare de risc care vizează furnizarea de investiții de finanțare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi acordate întreprinderilor eligibile, contribuția publică furnizată intermediarului financiar mobilizează finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:

36.1. 10 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la subpunct 27.1;

36.2. 40 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la subpunctul 27.2;

36.3. 60 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la subpunctul 27.3 și pentru investiții de continuare a finanțării de risc în întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menționată la subpunctul 27.2.

36.4. Finanțarea furnizată de investitori privați independenți care beneficiază de ajutor de finanțare de risc sub formă de stimulente fiscale în conformitate cu Secțiunea 3 din prezentul capitol nu este luată în considerare în scopul atingerii ratelor totale de participare privată prevăzute la primul paragraf al prezentei secțiuni.

36.5. Ratele de participare privată menționate la primul paragraf subpunctele 36.2 și 36.3. se reduc la 20 % în cazul subpunctului 36.2. și la 30 % în cazul punctului subpunctului 36.3. pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe harta ajutoarelor regionale aprobată prin hotărârea Plenului Consiliului Concurenței, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc conform Legii cu privire la ajutorul de stat.

37. În cazul în care o măsură de finanțare de risc este pusă în aplicare prin intermediul unui intermediar financiar care vizează întreprinderile eligibile în diferite stadii de dezvoltare, astfel cum se menționează la punctele 27–28, intermediarul financiar realizează o rată de participare privată care reprezintă cel puțin media ponderată bazată pe volumul investițiilor individuale în portofoliul subiacent și care rezultă din aplicarea ratelor minime de participare la astfel de investiții, astfel cum se menționează la punctul 36, cu excepția cazului în care participarea necesară din partea investitorilor privați independenți este realizată la nivelul întreprinderilor eligibile.

38. Intermediarii financiari și administratorii de fonduri sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația națională aplicabilă. Furnizorii de ajutor de stat pot impune intermediarilor financiari și administratorilor de fonduri eligibili să îndeplinească criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investițiilor. Procedura se bazează pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară și respectă următoarele condiții cumulative:

38.1. se asigură că intermediarii financiari și administratorii de fonduri eligibili sunt stabiliți în conformitate cu legislația aplicabilă;

38.2. nu se face discriminare între intermediarii financiari și administratorii de fonduri în funcție de locul lor de stabilire sau de înregistrare;

38.3. scopul este de a institui mecanisme adecvate de partajare a riscurilor și a recompenselor, astfel cum se menționează la punctul 34, și de a adopta decizii motivate de obținerea unui profit, astfel cum se menționează la punctul 39.

39. Măsurile de finanțare de risc garantează că intermediarii financiari care primesc contribuția publică iau decizii motivate de obținerea unui profit atunci când furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc. Această obligație este îndeplinită în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

39.1. furnizorul ajutorului de stat sau entitatea căreia i s-a încredințat punerea în aplicare a măsurii prevede un proces de diligență pentru a se asigura o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanțare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor menită să asigure realizarea viabilității economice și atingerea unui nivel eficient în ceea ce privește amploarea și domeniul de aplicare teritorial al portofoliului relevant de investiții;

39.2. investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile au la bază un plan de afaceri viabil, care cuprinde detalii despre produs, vânzări și dezvoltarea profitabilității și care stabilește viabilitatea financiară ex ante;

39.3. există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.

40. Intermediarii financiari sunt gestionați pe o bază comercială. Această cerință este îndeplinită în cazul în care intermediarul financiar și, în funcție de tipul de măsură de finanțare de risc, administratorul fondului, îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

40.1. sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze conform celor mai bune practici și cu diligența unui administrator profesionist care acționează cu bună credință și evită conflictele de interese, se aplică supravegherea normativă, după caz;

40.2. remunerația lor este conformă cu practicile de pe piață. Se presupune că această cerință este îndeplinită atât timp cât sunt selecționați printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu punctul 38;

40.3. își asumă o parte din riscurile de investiții fie prin coinvestiții de resurse proprii, fie prin primirea unei remunerații legate de performanță, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele autorității publice furnizoare de ajutor de stat sau ale entității căreia i-a fost încredințată execuția;

40.4. stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru realizarea investițiilor;

40.5. investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de investiții, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ, dacă este cazul.

41. În cazul unei măsuri de finanțare de risc în care investițiile de finanțare de risc sunt furnizate întreprinderilor eligibile sub formă de garanții, împrumuturi sau investiții de cvasicapital structurate ca datorie, intermediarul financiar realizează investiții de finanțare de risc în întreprinderi eligibile care nu ar fi fost efectuate sau care ar fi fost efectuate într-o manieră limitată sau diferită în absența ajutorului. Intermediarul financiar este în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism care asigură că toate avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură către întreprinderi eligibile sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai reduse în materie de garanții reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute.

42. Măsurile de finanțare de risc prin care se furnizează investiții de finanțare de risc IMM-urilor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la punctul 27 sunt compatibile cu mediul concurențial normal conform Legii cu privire la ajutorul de stat și sunt supuse procedurii de evaluare simplificate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

42.1. la nivelul IMM-urilor, ajutoarele îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulamentul privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 06/2024, Regulamentul privind ajutoarele de minimis acordate în sectorul agricol și Regulamentul privind ajutoarele de minimis acordate în sectorul acvaculturii, după caz;

42.2. sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la prezenta secțiune, cu excepția condițiilor prevăzute la punctele 27, 28, 32, 36 și/sau 37;

42.3. în cazul măsurilor de finanțare de risc care furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi, măsura mobilizează finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al IMM-urilor, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată de cel puțin 60% din finanțarea de risc furnizată IMM-urilor;

42.4. rata de participare privată menționată la subpunctul 42.3. se reduce la 30 % pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe harta ajutoarelor regionale aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat.

Secțiunea 3.

Ajutoare pentru finanțare de risc acordate IMM-urilor sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privați care sunt persoane fizice

43. Schemele de ajutoare pentru finanțarea de risc pentru IMM-uri acordate sub formă de stimulente fiscale investitorilor privați independenți persoane fizice care furnizează întreprinderilor eligibile finanțare de risc în mod direct sau indirect sunt compatibile cu mediul concurențial normal conform Legii cu privire la ajutorul de stat și sunt supuse procedurii de evaluare simplificate, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezenta secțiune și în Secțiunea 1 din prezentul capitol.

44. Întreprinderile eligibile sunt cele care îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 27. Investițiile totale de finanțare de risc prevăzute la Secțiunea 2 din prezentul capitol și la prezenta subsecțiune pentru fiecare întreprindere eligibilă nu trebuie să depășească cuantumul maxim prevăzut la punctul 32.

45. În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc indirect printr-un intermediar financiar, investiția eligibilă ia forma achiziționării de acțiuni sau participații la intermediarul financiar, care, la rândul său, furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc în conformitate cu punctele 29-32. Nu se pot acorda stimulente fiscale pentru serviciile prestate de intermediarul financiar sau de administratorii acestuia.

46. În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc direct întreprinderii eligibile, numai achiziționarea de noi acțiuni ordinare cu risc maxim emise de o întreprindere eligibilă constituie o investiție eligibilă. Aceste acțiuni se păstrează timp de cel puțin 3 ani. Capitalul de înlocuire este acoperit numai în condițiile prevăzute la punctul 31. În ceea ce privește posibilele forme de stimulente fiscale, pierderile cauzate de cedarea acțiunilor pot fi deduse din impozitul pe venit. În cazul facilităților fiscale legate de dividende, orice dividend primit pentru acțiunile care îndeplinesc condițiile poate fi scutit integral sau parțial de la plata impozitului pe venit. Orice profit din vânzarea acțiunilor care îndeplinesc condițiile poate fi scutit integral sau parțialde la plata impozitului pe câștigurile de capital ori obligația fiscală aferentă acestui profit poate fi amânată dacă în termen de un an câștigurile respective sunt reinvestite în noi acțiuni care îndeplinesc condițiile.

47. În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc în mod direct întreprinderii eligibile, pentru a asigura o participare adecvată a respectivului investitor privat independent, în conformitate cu punctul 36, facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depășească următoarele praguri maxime:

47.1. 50 % din investițiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la subpunctul 27.1;

47.2. 35 % din investițiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la subpunctul 27.2;

47.3. 20 % din investițiile eligibile realizate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la subpunctul 27.3 sau din investițiile eligibile de continuare în cadrul unei întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menționată la subpunctul 27.2.

47.4. Pragurile menționate la primul paragraf pentru acordarea facilităților fiscale în cazul investițiilor străine directe pot fi majorate până la 65 % în condițiile subpunctului 47.1, până la 50 % în condițiile subpunctului 47.2 și până la 35% în condițiile subpunctului 47.3 pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe harta ajutoarelor regionale aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat.

48. În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc în mod indirect prin intermediul unui intermediar financiar și în conformitate cu punctul 36, facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depășească 30% din investiția eligibilă realizată de investitorul privat independent într-o întreprindere eligibilă menționată la punctul 27. Acest prag pentru acordarea facilităților fiscale poate fi majorat până la 50 % pentru investițiile care sunt efectuate în zone asistate, desemnate pe harta ajutoarelor de stat regionale aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat.

Secțiunea 4.

Ajutoarele în favoarea platformelor alternative de tranzacționare specializate în IMM-uri

49. Ajutoarele în favoarea platformelor alternative de tranzacționare specializate în IMM-uri sunt compatibile cu mediul concurențial normal conform Legii cu privire la ajutorul de stat și sunt supuse procedurii de evaluare simplificate, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezenta secțiune și Secțiunea 1 din prezentul capitol.

50. În cazul în care operatorul platformei este o întreprindere mică, măsura de ajutor poate lua forma unui ajutor pentru întreprinderile nou-înființate acordat operatorului platformei.

51. Măsura de ajutor poate lua forma unor stimulente fiscale acordate unor investitori privați independenți care au calitatea de persoană fizică pentru investițiile lor de finanțare de risc realizate prin intermediul unei platforme alternative de tranzacționare în întreprinderi eligibile în conformitate cu condițiile prevăzute la punctele 44 și 47.

Capitolul IV

TIPURI DE MĂSURI PENTRU FINANȚARE DE RISC SUPUSE EVALUĂRII GENERALE

52. Prevederile din Capitolele IV - VI se aplică măsurilor de finanțare de risc care nu întrunesc cumulativ toate condițiile prevăzute la Capitolul III.

53. Întreprinderi eligibile sunt întreprinderi nou-înființate, IMM-uri, întreprinderi mici cu capitalizare medie și întreprinderi inovatoare cu capitalizare medie.

54. Consiliul Concurenței supune evaluării complete a compatibilității cu mediul concurențial, conform prevederilor Capitolul V, următoarele categorii de măsuri de finanțare de risc:

54.1. măsuri de finanțare de risc destinate întreprinderilor care nu îndeplinesc toate cerințele de eligibilitate în ceea ce privește ajutorul pentru finanțare de risc conform Capitolul III, respectiv măsuri care vizează, în special, următoarele întreprinderi:

54.1.1. întreprinderile mici cu capitalizare medie;

54.1.2. întreprinderile inovatoare cu capitalizare medie;

54.1.3. IMM-urile care primesc investiția inițială de finanțare de risc în contextul în care au funcționat pe orice piață pentru o perioadă mai mare decât perioada de eligibilitate stabilită în Capitolul III;

54.1.4. întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care necesită o investiție totală de finanțare de risc al cărei cuantum depășește pragul echivalentului în lei moldovenești de 16,5 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanțare de risc capital, stabilit în Capitolul III;

54.1.5. platformele alternative de tranzacționare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III.

54.2. măsuri de finanțare de risc cu parametri de proiectare diferiți de cei prevăzuți în Capitolul III. În această categorie se încadrează, în special, următoarele cazuri:

54.2.1. instrumentele financiare cu o participare a investitorului privat independent sub ratele prevăzute în Capitolul III;

54.2.2. instrumentele financiare care sunt concepute pe baza unor parametri care depășesc pragurile prevăzute în Capitolul III;

54.2.3. instrumentele financiare, altele decât garanțiile, în cazul cărora intermediarii financiari, investitorii sau administratorii fondurilor sunt selecționați prin favorizarea protecției împotriva pierderilor potențiale protecție împotriva evoluției negative în raport cu obținerea unor randamente prioritare din profituri, stimulente legate de evoluția pozitivă;

54.2.4. stimulente fiscale pentru investitorii corporativi, inclusiv intermediarii financiari sau administratorii acestora care acționează în calitate de coinvestitori.

Capitolul V

CRITERII PENTRU EVALUAREA GENERALĂ A COMPATIBILITĂȚII AJUTOARELOR PENTRU FINANȚARE DE RISC

Secțiunea 1.

Dispoziții generale privind evaluarea generală a compatibilității ajutoarelor pentru finanțare de risc

55. Pentru a evalua dacă o măsură de ajutor pentru finanțare de risc poate fi considerată compatibilă cu mediul concurențial normal, Consiliul Concurenței stabilește dacă măsura de ajutor:

55.1. facilitează dezvoltarea unei anumite activități economice (prima condiție), și

55.2. nu aduce modificări condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public (a doua condiție).

56. Consiliul Concurenței analizează următoarele aspecte în vederea stabilirii dacă ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice:

56.1. identificarea activității economice care beneficiază de sprijin;

56.2. efectul stimulativ: ajutorul trebuie să modifice comportamentul întreprinderilor în cauză astfel încât întreprinderile respective să desfășoare activități suplimentare, pe care nu le-ar desfășura în lipsa ajutorului sau pe care le-ar desfășura în mod mai limitat sau într-un alt mod ori loc.

57. Consiliul Concurenței analizează următoarele aspecte, în vederea stabilirii dacă ajutorul nu aduce modificări condițiilor schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public:

57.1. necesitatea intervenției statului: măsura de ajutor trebuie să aducă o îmbunătățire semnificativă pe care piața nu o poate realiza ea însăși, de exemplu prin înlăturarea unei disfuncționalități a pieței sau a unui alt obstacol relevant în calea furnizării de finanțare de risc, inclusiv, de exemplu, inegalitățile regionale în ceea ce privește accesul la finanțare;

57.2. caracterul adecvat al măsurii de ajutor: măsura de ajutor propusă trebuie să fie un instrument de politică adecvat pentru atingerea obiectivului vizat;

57.3. proporționalitatea ajutorului (limitarea ajutorului la minimul necesar): cuantumul și intensitatea ajutorului trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru a determina realizarea investițiilor sau a activităților suplimentare din partea întreprinderilor în cauză;

57.4. evitarea efectelor negative nejustificate ale ajutorului asupra concurenței și schimburilor comerciale: efectele negative ale ajutorului asupra mediului concurențial și a schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene trebuie să fie compensate de efectele pozitive;

57.5. transparența ajutorului: furnizorul, Consiliul Concurenței, întreprinderile și publicul trebuie să aibă acces cu ușurință la toate documentele relevante și informațiile pertinente referitoare la ajutoarele acordate.

58. Consiliul Concurenței poate impune obligația de evaluare ex post pentru anumite categorii de scheme de ajutoare, în conformitate cu Capitolul VI. În aceste cazuri, Consiliul Concurenței poate limita durata schemelor respective, cu opțiunea de a fi notificată prelungirea acestora ulterior.

Secțiunea 2.

Prima condiție: ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice Subsecțiunea 2.1. Identificarea activității economice care beneficiază de măsură sprijin

59. Măsurile de ajutor pentru finanțare de risc vizează întreprinderi dintr-o gamă largă de sectoare economice. Măsurile respective contribuie la asigurarea faptului că anumite IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie au acces la suma și forma de finanțare necesare pentru desfășurarea sau dezvoltarea în continuare a activităților lor economice respective.

60. Consiliul Concurenței identifică tipul de întreprinderi, IMM-uri, întreprinderi mici cu capitalizare medie sau întreprinderi inovatoare cu capitalizare medie, și sectoarele care fac obiectul măsurii de ajutor pentru finanțare de risc, pe baza datelor transmise de furnizor.

Subsecțiunea 2.2. Efectul stimulativ

61. Ajutorul pentru finanțare de risc poate fi considerat compatibil numai dacă produce un efect stimulativ. Ajutorul lipsit de efect stimulativ nu contribuie la facilitarea dezvoltării activității economice vizate.

62. Efectul stimulativ apare atunci când ajutorul îl determină pe beneficiarul ajutorului să își modifice comportamentul prin efectuarea unor activități pe care nu le-ar desfășura în lipsa ajutorului sau pe care le-ar desfășura într-un mod mai limitat din cauza existenței unei disfuncționalități a pieței.

63. La nivelul întreprinderilor eligibile, există un efect stimulativ dacă ajutorul permite beneficiarului final să atragă finanțare care, în caz contrar, nu ar fi fost disponibilă în aceleași condiții în ceea ce privește forma, cuantumul sau termenele.

64. Măsurile de finanțare de risc trebuie să stimuleze investitorii de pe piață să furnizeze finanțare pentru întreprinderile eligibile potențial viabile peste nivelurile de finanțare furnizate în lipsa unor astfel de stimulente sau să își asume riscuri suplimentare ori ambele. La nivelul intermediarilor financiari și a administratorilor fondurilor, este un efect stimulativ dacă măsura de finanțare de risc mobilizează investiții din sursele de pe piață astfel încât finanțarea totală furnizată întreprinderilor eligibile să depășească bugetul măsurii. Un element esențial în selecția intermediarilor financiari și a administratorilor fondurilor trebuie să fie capacitatea acestora de a mobiliza investiții private suplimentare.

65. În cazul în care instrumentele de datorie finanțate sunt utilizate pentru a refinanța împrumuturi existente aceste instrumente nu au un efect stimulativ și niciun element de ajutor al instrumentelor respective nu poate fi considerat compatibil în temeiul prezentului Regulament.

66. Evaluarea efectului stimulativ este strâns legată de evaluarea necesității intervenției statului analizată în prezentul Regulament. Adecvarea unei măsuri pentru a atrage resurse private depinde de modul în care a fost concepută măsura respectivă în ceea ce privește echilibrarea riscurilor și a randamentelor între finanțatorii publici și cei privați, aspect care este legat de adecvarea modului în care a fost concepută măsura de ajutor de stat pentru finanțare de risc. Odată ce necesitatea intervenției statului a fost corect identificată și măsura a fost concepută într-un mod corespunzător, se poate presupune existența unui efect stimulativ.

Secțiunea 3.

A doua condiție: evitarea efectelor negative asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene

67. Evaluarea efectelor negative implică evaluări economice și sociale complexe. Orice măsură de ajutor de stat duce la denaturări ale mediului concurențial și are un efect asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. Pentru a stabili dacă efectele de denaturare ale ajutorului sunt limitate la minimum, Consiliul Concurenței verifică dacă ajutorul este necesar, adecvat și proporțional. Pentru a înlesni efectuarea acestei verificări, furnizorii ajutorului de stat trebuie să prezinte elemente de probă sub forma unei evaluări ex ante, în conformitate cu Subsecțiunea 3.1. din prezentul capitol.

68. Consiliul Concurenței evaluează efectele negative ale ajutorului pentru finanțare de risc asupra mediului concurențial și asupra condițiilor schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. Ajutoarele în domeniul finanțării de risc pot duce la excluderea investitorilor privați, pot avea efecte de denaturare la nivelul intermediarilor financiari, pot cauza denaturări specifice ale pieței produselor și pot avea efecte de delocalizare. Consiliul Concurenței examinează efectele negative ale ajutorului asupra mediului concurențial și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene și le pune în balanță cu efectele pozitive ale ajutorului. În cazul în care efectele pozitive depășesc efectele negative, Consiliul Concurenței consideră ajutorul ca fiind compatibil.

69. Consiliul Concurenței verifică dacă ajutorul respectă cerințele în materie de transparență.

Subsecțiunea 3.1. Elementele de bază ale evaluării ex ante

70. Ajutorul de stat poate fi justificat numai dacă poate determina o evoluție semnificativă pe care piața nu o poate realiza ea însăși, cum ar fi prin remedierea unei disfuncționalități a pieței sau prin înlăturarea unui alt obstacol relevant care împiedică furnizarea de finanțare de risc sau de investiții.

71. Ajutorul de stat poate fi necesar pentru a spori furnizarea de finanțare de risc într-o situație în care piața nu reușește să producă singură un rezultat eficient sau nu produce un rezultat în timp util. Consiliul Concurenței consideră că nu există o disfuncționalitate generală a pieței în ceea ce privește accesul la finanțare al întreprinderilor nou-înființate, al IMM-urilor sau al întreprinderilor mici cu capitalizare medie, ci numai o disfuncționalitate legată de anumite grupuri de întreprinderi nou-înființate, de IMM-uri și de unele tipuri de întreprinderi cu capitalizare medie, în funcție de contextul economic și de domeniul de activitate (de exemplu, în unele sectoare, riscurile pot fi supraestimate).

72. Consiliul Concurenței trebuie să evalueze dacă măsura de finanțare de risc propusă îndeplinește criteriile de compatibilitate în conformitate cu prezentul Regulament. În acest scop, furnizorul de ajutor de stat trebuie să prezinte Consiliului Concurenței o evaluare ex ante aprofundată sau, după caz, o serie de evaluări.

73. Evaluarea ex ante aprofundată trebuie să aibă la bază elemente de probă obiective și actualizate și cele mai bune practici și metodologii disponibile, cum ar fi cercetare documentară, interviuri, sondaje online sau metode cantitative adecvate, pentru a sprijini concluziile evaluării ex ante. Elementele de probă trebuie să fie triangulate și utilizate astfel încât să se consolideze reciproc pentru a sprijini concluziile evaluării ex ante.

74. La redactarea evaluării ex ante, furnizorul ajutorului de stat poate să recurgă la elementele de probă existente, în măsura în care acest lucru este relevant, pentru a dovedi existența unei disfuncționalități a pieței atunci când se efectuează evaluarea ex ante. Evaluarea ex ante trebuie:

74.1. realizată cu mai puțin de 3 ani înainte de notificarea măsurii de finanțare de risc și, trebuie de preferință, să fie efectuată de către un expert independent;

74.2. să țină cont de concluziile din instrumente similare și evaluările ex ante anterioare efectuate de furnizor;

74.3. să pună accentul pe tipul specific de finanțare de risc (de exemplu, capital propriu sau datorie subordonată) pentru care se propune o măsură de ajutor.

75. Măsura de ajutor de stat pentru finanțare de risc trebuie să fie adecvată pentru atingerea obiectivului urmărit al ajutorului. Evaluarea ex ante trebuie să analizeze acțiunile instituite care vizează aceeași disfuncționalitate identificată a pieței sau un alt obstacol relevant în calea acordării de finanțare de risc și dacă este posibil acțiunile avute în vedere în acest sens, ținând seama de eficacitatea și eficiența altor instrumente de politică. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că nu este posibil să se remedieze în mod adecvat disfuncționalitatea identificată a pieței sau un alt obstacol relevant prin alte instrumente de politică ce nu implică ajutor de stat sau prin măsuri care intră în domeniul de aplicare al Capitolului III.

76. Ajutorul de stat trebuie să fie proporțional în raport cu disfuncționalitatea pieței sau cu un alt obstacol relevant pe care ajutorul urmărește să le remedieze cu scopul de a realiza obiectivele relevante în materie de politică. Ajutorul menit să sporească furnizarea de finanțe de risc trebuie să se limiteze la minimul strict necesar pentru a aborda disfuncționalitatea pieței sau un alt obstacol relevant identificate în evaluarea ex ante, fără a crea avantaje necuvenite pentru beneficiarii ajutoarelor. În cazul investițiilor de finanțare de risc care depășesc pragul stabilit pentru fiecare întreprindere eligibilă prevăzut în Capitolul III, evaluarea ex ante trebuie să demonstreze mai detaliat proporționalitatea măsurii de ajutor, astfel cum se prevede la punctele 81 și 82 din prezentul Regulament.

77. În cazul în care se recurge parțial sau integral la măsura de finanțare de risc pentru a sprijini întreprinderile cărora Consiliul European pentru Inovare le-a acordat recent o etichetă de calitate ”marca de excelență”, pentru a coinvesti cu Fondul Consiliul European pentru Inovare sau pentru a furniza investiții de continuare în ceea ce privește programul Accelerator ori pentru întreprinderile care fie au participat la orice acțiune CASSINI (accelerator de afaceri sau cooperare în cadrul inițiativei CASSINI), îndeplinind pragurile de evaluare stabilite în temeiul inițiativei, sau care au primit investiții de la instrumentul de finanțare a creșterii și de tip seed din cadrul inițiativei CASSINI sau care au primit un premiu CASSINI, sau care au fost sprijinite de proiecte legate de spațiu finanțate prin programul - cadru Orizont Europa care au dus la crearea unei întreprinderi nou-înființate, Consiliul Concurenței acceptă ca eticheta de calitate și alte elemente de probă obținute în cadrul procedurii de diligență desfășurate de CEI sau, respectiv, în cadrul proceselor de selecție competitivă integrate în acțiunile CASSINI să fie utilizate ca parte a evaluării ex ante.

78. Evaluarea ex ante trebuie să descrie natura disfuncționalității pieței sau a altui obstacol relevant și să demonstreze existența acestora în măsura în care afectează unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

78.1. categorii specifice de întreprinderi-țintă care nu îndeplinesc toate cerințele de eligibilitate în temeiul Capitolului III;

78.2. platforme alternative de tranzacționare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III;

78.3. instrumente financiare cu parametri de proiectare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III;

78.4. stimulente fiscale pentru investitorii corporativi, inclusiv intermediarii financiari sau administratorii acestora care acționează în calitate de coinvestitori.

79. Evaluarea ex ante trebuie să identifice tipul întreprinderilor afectate, în special în ceea ce privește vechimea sau stadiul de dezvoltare, sectorul economic și zona geografică de activitate și să demonstreze că respectivele întreprinderi sunt afectate de existența unei disfuncționalități specifice a pieței sau a unui alt obstacol relevant.

80. În cazul măsurilor de finanțare de risc care vizează instrumente financiare la care nivelul de participare al investitorilor privați independenți se situează sub ratele prevăzute la Secțiunea 2 Capitolul III, evaluarea ex ante trebuie să cuprindă o evaluare suficient de detaliată a nivelului și a structurii ofertei de finanțare privată pentru tipul de întreprindere eligibilă din zona geografică relevantă și să demonstreze că disfuncționalitatea identificată a pieței sau un alt obstacol relevant nu pot fi înlăturate prin măsuri care îndeplinesc toate cerințele privind participarea privată prevăzute în Capitolul III.

81. În cazul investițiilor de finanțare de risc al căror cuantum depășește pragul stabilit pentru fiecare întreprindere eligibilă la Secțiunea 2, Capitolul III, evaluarea ex ante trebuie să cuantifice deficitul de finanțare, nivelul cererii nesatisfăcute în prezent a întreprinderilor eligibile în ceea ce privește finanțarea, din cauza disfuncționalității identificate a pieței sau a altui obstacol relevant și să demonstreze că deficitul de finanțare la nivelul întreprinderilor eligibile depășește pragul stabilit în Capitolul III. Cuantificarea respectivă trebuie să se bazeze pe cele mai bune practici și metodologii disponibile care să permită estimarea măsurii în care există o cerere nesatisfăcută de finanțare din partea întreprinderilor vizate.

82. La cuantificarea deficitului de finanțare trebuie să se analizeze atât problemele structurale, cât și cele ciclice și anume, cele legate de criză care au drept consecință niveluri suboptime ale finanțării private. Evaluarea ex ante trebuie să prezinte o analiză cuprinzătoare a ofertei prin evaluarea surselor de finanțare aflate la dispoziția întreprinderilor eligibile, luând în considerare numărul intermediarilor financiari existenți care funcționează în zona geografică vizată indiferent de locul în care este constituit intermediarul natura lor publică sau privată, precum și volumul investițiilor care vizează segmentul relevant de piață. Evaluarea cererii trebuie să țină seama de numărul de întreprinderi potențial eligibile și de valorile medii ale finanțării necesare. Analiza respectivă trebuie să se bazeaze pe date care acoperă cei cinci ani care precedă notificarea măsurii de finanțare de risc și, atunci când este posibil, pe constatări triangulate prin compararea surselor alternative de date.

83. În cazul schemelor care vizează exclusiv întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială, Consiliul Concurenței aplică cerințele privind evaluarea ex ante în mod proporțional, în special în ceea ce privește elementele de probă solicitate.

Subsecțiunea 3.2. Necesitatea intervenției statului

84. Necesitatea intervenției statului rezultă din identificarea problemelor pe care piața nu le poate soluționa de una singură. Ajutorul de stat trebuie să fie direcționat către situațiile în care acesta poate produce o evoluție semnificativă și să demonstreze modul în care măsura propusă atenuează eficace obstacolul identificat, inclusiv disfuncționalitățile pieței.

85. Măsura de finanțare de risc poate fi justificată numai dacă vizează disfuncționalitatea specifică a pieței sau un alt obstacol relevant demonstrată în evaluarea ex ante. Disfuncționalități respective ale pieței sau obstacole pot exista în special, dar nu exclusiv, în cazul IMM-urilor în faza de început, care, în pofida perspectivelor lor de creștere, nu pot să demonstreze investitorilor bonitatea lor financiară sau soliditatea planurilor lor de afaceri. Sfera disfuncționalității pieței sau a obstacolului în cauză, atât în ceea ce privește întreprinderile afectate, cât și cerințele lor de capital, poate să varieze în funcție de sectorul în care acestea funcționează. Sectoarele care pot fi afectate în mod deosebit de aceste disfuncționalități ale pieței și obstacole sunt tehnologiile înalte, inovatoare verzi sau digitale. Din cauza informațiilor asimetrice, piața poate întâmpina dificultăți în ceea ce privește evaluarea profilului de risc/rentabilitate al întreprinderilor nou-înființate și al IMM-urilor respective și capacitatea acestora de a obține rentabilități ajustate în funcție de risc. Dificultățile întâmpinate de IMM-urile respective în diseminarea informațiilor cu privire la calitatea proiectelor lor, percepția cu privire la gradul lor de risc și bonitatea financiară scăzută au drept consecință un nivel ridicat al costurilor de tranzacție și de agenție și pot să accentueze aversiunea față de risc a investitorilor. Întreprinderile mici cu capitalizare medie și întreprinderile inovatoare cu capitalizare medie se pot confrunta cu dificultăți similare și, prin urmare, este posibil să fie afectate de aceeași disfuncționalitate a pieței sau de același obstacol.

86. Măsura de finanțare de risc trebuie concepută astfel încât să abordeze disfuncționalitatea specifică a pieței sau alt obstacol relevant identificate în evaluarea ex ante, în special în ceea ce privește întreprinderile eligibile din etapa de dezvoltare, zona geografică și, dacă este cazul, sectorul economic vizate.

87. Pentru asigurarea faptului că intermediarii financiari implicați în măsură vizează disfuncționalitățile identificate ale pieței, trebuie să se efectueze un proces de diligență care să garanteze o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial care să se concentreze asupra obiectivului identificat în materie de politică și care să respecte cerințele de eligibilitate și restricțiile de finanțare definite. Furnizorul de ajutor de stat trebuie să selecționeze intermediari financiari care pot demonstra că propunerea lor de strategie de investiții este solidă din punct de vedere comercial și include o politică adecvată de diversificare a riscurilor menită să asigure realizarea viabilității economice și atingerea unui nivel eficient în ceea ce privește amploarea și domeniul de aplicare teritorial al investițiilor.

88. Necesitatea intervenției statului în cazul categoriilor specifice de întreprinderi-țintă care nu se încadrează în domeniul de aplicare al Capitolului III poate fi justificată pentru următoarele categorii:

88.1. Întreprinderi mici cu capitalizare medie

88.1.1. Includerea întreprinderilor mici cu capitalizare medie, alături de IMM-uri printre întreprinderile eligibile poate fi justificată în măsura în care stimulează investitorii privați să investească într-un portofoliu mai diversificat, cu posibilități sporite de intrare și de ieșire. Includerea în portofoliu a acestor întreprinderi poate să reducă gradul de risc la nivel de portofoliu și, în consecință, să sporească rentabilitatea investițiilor. Aceasta poate fi o modalitate de a atrage investitori instituționali în întreprinderi aflate în etapele inițiale de dezvoltare care prezintă un grad mai ridicat de risc.

88.1.2. În condițiile în care evaluarea ex ante conține elemente de probă de natură economică adecvate în acest sens, poate fi justificat sprijinul pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie. În evaluarea sa, Consiliul Concurenței ia în considerare intensitatea forței de muncă și a capitalului întreprinderilor vizate, precum și alte criterii care reflectă constrângerile specifice în materie de finanțare care afectează întreprinderile mici cu capitalizare medie, cum ar fi garanții suficiente pentru un împrumut mare sau necesitatea unui capital extern semnificativ pentru dezvoltare și implementare.

88.2. Întreprinderi inovatoare cu capitalizare medie pot întâmpina constrângeri financiare similare celor ale IMM-urilor. În cazul întreprinderilor cu capitalizare medie care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, și activități de inovare în paralel cu investiția inițială în instalații de producție, inclusiv în ceea ce privește replicarea pe piață, și ale căror performanțe anterioare nu permit potențialilor investitori să emită ipoteze pertinente referitoare la perspectivele comerciale viitoare ale rezultatelor activităților respective, întrucât piețele respective sunt în curs de dezvoltare sau conțin un element tehnologic avansat al cărui risc este dificil de evaluat, cum ar fi sectorul aerospațial și cel al apărării. În astfel de situații, ajutorul de stat pentru finanțarea de risc poate fi necesar întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie în vederea extinderii capacităților lor de producție la o scară sustenabilă, care să le permită să atragă finanțare privată pe cont propriu. Includerea acestor întreprinderi într-un portofoliu de investiții poate fi o modalitate eficace pentru un intermediar financiar de a oferi un set de oportunități de investiții mai diversificat unei game mai largi de potențiali investitori.

88.3. IMM-uri care primesc investiția inițială de finanțare de risc în contextul în care au funcționat pe orice piață pentru o perioadă mai mare decât perioada de eligibilitate stabilită în Capitolul III

88.3.1. Anumite tipuri de întreprinderi pot fi considerate ca fiind, în continuare, în stadiul de extindere/de creștere incipientă în cazul în care, deși există de mai mult timp, nu și-au dovedit încă în mod suficient potențialul de rentabilitate sau nu au înregistrat performanțe suficient de solide și nu dispun de garanții suficiente. Acesta poate fi cazul sectoarelor cu un nivel ridicat de risc, cum ar fi biotehnologia, sectorul aerospațial, apărarea, industriile culturale și creative și, eventual, la un nivel mai general, al IMM-urilor inovatoare, inclusiv al IMM-urilor care pun accentul pe tehnologiile verzi sau digitale ori al IMM-urilor care urmăresc inovarea socială. Întreprinderile care dispun de suficient capital propriu intern pentru a-și finanța activitățile inițiale pot să aibă nevoie de finanțare externă numai într-o etapă ulterioară, cum ar fi pentru a-și extinde capacitatea în vederea desfășurării activității la o scară mai mare. Acest demers poate necesita un volum mai mare de investiții decât cel pe care îl pot asigura întreprinderile respective din resurse proprii.

88.3.2. Consiliul Concurenței este în drept să autorizeze măsuri în cadrul cărora investiția inițială să fie realizată după perioada de eligibilitate stabilită în Secțiunea 2 Capitolul III. În astfel de circumstanțe, Consiliul Concurenței poate solicita ca măsura să definească în mod clar categoriile eligibile de întreprinderi, pe baza elementelor de probă furnizate în evaluarea ex ante în ceea ce privește existența unei disfuncționalități specifice a pieței care afectează întreprinderile respective.

88.4. Întreprinderi nou-înființate și IMM-uri care necesită o investiție de finanțare de risc al cărei cuantum depășește pragul stabilit în Capitolul III

88.4.1. În anumite sectoare în care costurile de cercetare sau de investiții inițiale sunt relativ ridicate, cum ar fi în sectorul aerospațial, al apărării, al științelor vieții sau al tehnologiei verzi ori al energiei din surse regenerabile, este posibil ca respectivul cuantum maxim al ajutorului prevăzut în Secțiunea 2 Capitolul III să nu fie suficient pentru a realiza toate rundele de investiții necesare și a pune întreprinderea nou-înființată sau IMM-ul pe o traiectorie de creștere durabilă. În anumite condiții poate fi justificată autorizarea unui cuantum superior al investițiilor globale destinate întreprinderilor eligibile.

88.4.2. În cadrul măsurilor de finanțare de risc se poate acorda sprijin care să depășească cuantumul total maxim prevăzut în Capitolul III, cu condiția ca valoarea preconizată a finanțării să reflecte amploarea și natura deficitului de finanțare identificat și cuantificat în evaluarea ex ante în ceea ce privește sectoarele sau teritoriile vizate. Consiliul Concurenței va lua în considerare intensitatea ridicată a capitalului în sectoarele vizate și/sau costurile mai mari ale investițiilor în anumite zone geografice.

88.5. Platforme alternative de tranzacționare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III

88.5.1. Consiliul Concurenței recunoaște că platformele alternative de tranzacționare constituie o componentă importantă a pieței de finanțare a IMM-urilor, deoarece acestea atrag capital nou în IMM-uri și facilitează ieșirea investitorilor anteriori. Nu este obligatoriu ca platformele alternative de tranzacționare să se încadreze în categoria întreprinderilor mici la momentul înființării, iar nivelul maxim al ajutorului acordat ca ajutor la înființare în temeiul Capitolului III poate fi insuficient pentru susținerea acestora. Pentru a atrage suficiente resurse în vederea înființării noilor platforme și a desfășurării activității acestora, poate fi necesar să se acorde stimulente fiscale investitorilor corporativi. Platforma poate admite la tranzacționarea nu doar a IMM-urilor și a întreprinderilor care depășesc pragurile definiției IMM-urilor.

88.5.2. În anumite condiții, poate fi justificată autorizarea stimulentelor fiscale pentru investitorii corporativi, a investițiilor destinate înființării platformelor alternative de tranzacționare care depășesc pragurile ajutorului la înființare prevăzute de Capitolul III, precum și a ajutoarelor acordate platformelor în care majoritatea instrumentelor financiare tranzacționate sunt emise de IMM-uri. În acest caz, evaluarea ex ante trebuie să demonstreze existența unei disfuncționalități specifice a pieței sau a unui obstacol relevant care afectează platformele respective de pe piața geografică vizată.

89. Necesitatea intervenției statului în cazul măsurilor concepute pe baza unor parametri neconformi cu Capitolul III poate fi justificată pentru următoarele categorii:

89.1. Instrumente financiare cu o participare a investitorilor privați independenți sub ratele prevăzute în Capitolul III

89.1.1. Disfuncționalitățile pieței sau alte obstacole relevante care afectează întreprinderile din anumite regiuni pot fi accentuate în anumite regiuni din cauza subdezvoltării pieței de finanțare a IMM-urilor în zonele respective, în special în absența investitorilor consacrați de capital de risc, a fondurilor de investiții în societăți necotate sau a investitorilor providențiali. În cazul măsurilor care vizează depășirea acestor bariere structurale. Consiliul Concurenței poate accepta măsuri de finanțare de risc cu un nivel al participării investitorilor privați independenți inferior pragurilor prevăzute la Secțiunea 2, Capitolul III, cu condiția respectării condiției de la punctul 9.

89.1.2. Consiliul Concurenței poate accepta și măsuri de finanțare de risc care prevăd un nivel de participare a investitorilor privați independenți sub ratele prevăzute la Secțiunea 2, Capitolul III, în eventualitatea unei disfuncționalități mai pronunțate a pieței sau a unui alt obstacol relevant, astfel cum au fost evidențiate de furnizor, în special în cazul măsurilor adresate IMM-urilor care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială sau care se află în etapa de demonstrare a fiabilității conceptului, cu condiția ca o parte semnificativă a riscurilor investiției să fie suportată efectiv de investitorii privați participanți.

89.2. Instrumente financiare care sunt concepute pe baza unor parametrii care depășesc plafoanele prevăzute în Capitolul III

89.2.1. Prin adoptarea unei poziții de finanțare mai riscante, finanțarea publică poate facilita mobilizarea de finanțare suplimentară din partea investitorilor privați sau a creditorilor. În evaluarea măsurilor concepute pe baza unor parametri financiari care depășesc pragurile prevăzute la Capitolul III se va realiza de către Consiliul Concurenței pe baza criteriilor stabilite în punctul 95.

89.3. Instrumente financiare, altele decât garanțiile, în cazul cărora investitorii, intermediarii financiari și administratorii acestora sunt selecționați prin favorizarea protecției împotriva evoluției negative în raport cu participarea asimetrică la profit

89.3.1. În conformitate cu Secțiunea 2, Capitolul III, selecția intermediarilor financiari, precum și cea a investitorilor sau a administratorilor fondurilor trebuie să se bazeze pe un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu, care să stabilească în mod clar obiectivele în materie de politică pe care le vizează măsura și tipul de parametri financiari concepuți pentru îndeplinirea obiectivelor respective. Intermediarii financiari sau administratorii lor trebuie să fie selectați printr-o procedură conformă Legii nr.131/2015 privind achizițiile publice. Dacă Legea nr.131/2015 privind achizițiile publice nu este aplicabilă, procedura de selecție trebuie să fie de așa natură încât să asigure cea mai mare varietate de opțiuni posibilă în rândul intermediarilor financiari calificați sau al administratorilor calificați ai fondurilor. În special, o astfel de procedură trebuie să permită furnizorul să compare termenele și condițiile negociate între intermediarii financiari sau administratorii fondurilor și potențialii investitori privați, astfel încât măsura de finanțare de risc să atragă investitori privați cu cel mai mic ajutor de stat posibil sau cu o deviere minimă de la condițiile egale (în continuare pari passu), pe baza unei strategii realiste de investiții.

89.3.2. În temeiul Secțiunii 2, Capitolul III, criteriile aplicabile pentru selecționarea administratorilor trebuie să includă o cerință în temeiul căreia, în cazul altor instrumente decât garanțiile, „se va prefera participarea (…) la profit în locul protecției împotriva evoluției negative” în scopul de a limita asumarea excesivă de riscuri de către administratorul care selecționează întreprinderile în care se efectuează investiția. Această cerință are scopul de a garanta că oricare ar fi forma instrumentului financiar prevăzut de măsură, orice tratament preferențial acordat investitorilor sau creditorilor privați trebuie să fie evaluat în raport cu interesul public care constă în asigurarea caracterului reînnoibil al capitalului public angajat și a viabilității financiare pe termen lung a măsurii.

89.3.3. În anumite situații, poate fi justificată prioritizarea mecanismelor de protecție împotriva evoluției negative, în special în cazul măsurilor care vizează întreprinderi nou-înființate sau anumite sectoare în care rata de nerambursare în cazul IMM-urilor este ridicată sau domenii caracterizate prin riscuri tehnologice semnificative și investiții inițiale substanțiale, precum ecosistemul aerospațial, al apărării și industriile culturale și creative. O astfel de abordare poate fi, de asemenea, adecvată în cazul măsurilor implementate prin intermediul unui fond de fonduri, care au ca obiectiv atragerea investitorilor privați sau în cazul măsurilor care vizează IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială sau care se află în etapa de demonstrare a fiabilității conceptului.

89.4. Stimulente fiscale pentru investitorii corporativi, inclusiv intermediarii financiari sau administratorii acestora care acționează în calitate de coinvestitori

89.4.1. Furnizorii pot considera oportun să instituie măsuri de acordare a unor stimulente fiscale unor investitori privați independenți care sunt investitori corporativi. Măsura trebuie să facă obiectul unor restricții specifice, astfel cum se prevede la punctele 97 și 103, pentru a se asigura că ajutorul la nivelul investitorilor corporativi rămâne proporțional și are un efect stimulativ real.

89.4.2. Intermediarii financiari și administratorii acestora pot beneficia de un stimulent fiscal numai în măsura în care acționează în calitate de coinvestitori sau de cocreditori.

89.4.3. Nu se pot acorda stimulente fiscale pentru serviciile prestate de intermediarii financiari sau de administratorii acestora în vederea punerii în aplicare a măsurii.

Subsecțiunea 3.3. Adecvarea măsurii de ajutor

90. Măsura de ajutor propusă trebuie să constituie un instrument de politică adecvat pentru atingerea obiectivului urmărit al ajutorului, ceea ce înseamnă că nu trebuie să existe un instrument de politică sau un instrument de ajutor mai potrivite care permit obținerea acelorași rezultate în condițiile unui efect de denaturare mai redus.

91. La examinarea criteriului caracterului adecvat al ajutorului de stat propus în comparație cu alte instrumente de politică și cu alte instrumente de ajutor, Consiliul Concurenței evaluează dacă măsura de finanțare de risc propusă constituie un instrument adecvat pentru a înlătura disfuncționalitatea identificată a pieței sau un alt obstacol relevant și pentru a contribui la realizarea obiectivelor în materie de politică pe care le vizează, iar alegerea formei specifice a măsurii de finanțare de risc este justificată în baza elementelor de probă prezentate de furnizori la evaluarea ex ante.

92. În primă etapă, Consiliul Concurenței analizează dacă și în ce grad măsura de finanțare de risc poate fi considerată un instrument adecvat în comparație cu alte instrumente de politică menite să încurajeze furnizarea de finanțare de risc către întreprinderile eligibile. Ajutoarele de stat nu constituie singurul instrument de politică aflat la dispoziția furnizorilor în scopul de a facilita furnizarea de finanțare de risc pentru întreprinderile eligibile. Furnizorul poate utiliza alte instrumente complementare de politică, atât din perspectiva ofertei, cât și a cererii, cum ar fi măsuri de reglementare care să faciliteze funcționarea piețelor financiare, măsuri care să îmbunătățească mediul de afaceri, servicii de consiliere sau în materie de investiții publice conforme testului operatorului economic privat.

93. În a doua etapă, Consiliul Concurenței analizează dacă măsura propusă este mai adecvată decât instrumentele alternative de ajutor de stat care vizează remedierea aceleiași disfuncționalități a pieței sau înlăturarea aceluiași obstacol relevant. În general se consideră că instrumentele financiare denaturează mai puțin concurența în comparație cu granturile directe și, constituie un instrument mai adecvat. Ajutorul de stat pentru facilitarea furnizării de finanțare de risc poate fi acordat sub diverse forme, cum ar fi instrumentele fiscale selective sau instrumentele financiare subcomerciale, inclusiv o serie de instrumente de capital, de datorie sau de garantare cu diferite caracteristici de risc și de rentabilitate, precum și diverse moduri de punere în aplicare și diverse structuri de finanțare, a căror oportunitate depinde de natura întreprinderilor vizate și de deficitul de finanțare. Consiliul Concurenței evaluează dacă măsura prevede o structură eficientă de finanțare, luând în considerare strategia de investiții, astfel încât să fie asigurată viabilitatea operațiunilor.

94. Consiliul Concurenței apreciază pozitiv măsurile care implică fonduri suficient de mari în ceea ce privește dimensiunea portofoliului, acoperirea geografică și diversificarea portofoliului, deoarece astfel de fonduri pot fi mai eficiente și mai atractive pentru investitorii privați, în comparație cu fondurile mai mici. Anumite fonduri de fonduri pot să îndeplinească condițiile respective, în contextul în care costurile globale de administrare care rezultă din diferitele niveluri de intermediere sunt compensate de o creștere substanțială a eficienței.

95. Pentru a stabili caracterul adecvat al instrumentelor financiare ai căror parametrii de concepere nu intră în domeniul de aplicare al Capitolului III, Consiliul Concurenței ia în considerare următoarele condiții:

95.1. Măsura trebuie să mobilizeze fonduri suplimentare de la participanții pe piață. Existența unor rate ale investițiilor private independente minime sub nivelul celor prevăzute la Secțiunea 2, Capitolul III poate fi justificată doar dacă în evaluarea ex ante se constată o disfuncționalitate mai pronunțată a pieței sau un alt obstacol relevant. Evaluarea ex ante trebuie să includă o evaluare suficient de detaliată a nivelului și a structurii ofertei de finanțare privată pentru tipul de întreprindere eligibilă în zona geografică relevantă. Trebuie să se demonstreze că măsura mobilizează resurse private suplimentare care altfel nu ar fi fost furnizate sau ar fi fost furnizate sub altă formă ori în alte condiții sau în alt cuantum.

95.1.1. În cazul măsurilor de finanțare de risc care vizează în mod specific întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au funcționat pe nicio piață, Consiliul Concurenței poate accepta ca nivelul participării private independente să fie mai scăzut decât ratele prevăzute, inclusiv faptul că participarea privată nu are un caracter independent și este furnizată, cum ar fi de proprietarul întreprinderii beneficiare. În cazuri justificate în mod corespunzător pe baza evaluării ex ante, Consiliul Concurenței poate să accepte niveluri mai scăzute ale participării private și pentru întreprinderile eligibile care au funcționat pe o piață pe o perioadă care nu depășește perioada de eligibilitate stabilită la Secțiunea 2, Capitolul III, atunci când se demonstrează disfuncționalitatea pieței relevantă sau un alt obstacol relevant.

95.1.2. Măsurile de finanțare de risc care vizează întreprinderi eligibile active care la momentul primei investiții de finanțare de risc au funcționat pe orice piață peste perioada de eligibilitate prevăzută la Secțiunea 2, Capitolul III trebuie să conțină restricții corespunzătoare în ceea ce privește termenele sau alte criterii obiective de natură calitativă referitoare la etapa de dezvoltare a întreprinderilor-țintă. În cazul unor astfel de obiective-țintă de investiții Consiliul Concurenței solicită în mod normal, o rată minimă a participării private de 60%.

95.2. Partajarea riscurilor și a randamentelor între investitorii publici și cei privați. Consiliul Concurenței evaluează pozitiv măsurile în care pierderile sunt partajate în condiții pari passu între investitori, iar investitorii privați beneficiază numai de stimulente legate de performanța pozitivă admițând derogări de la acest principiu în prezența unor disfuncționalități de piață mai severe. Cu cât mecanismele de partajare a riscurilor și randamentelor sunt mai apropiate de practicile comerciale de piață, cu atât este mai probabilă acceptarea unui nivel mai redus al participării private.

95.3. Nivelul structurii de finanțare la care măsura intenționează să mobilizeze investiții private. La nivelul fondurilor de fonduri, utilizarea mecanismelor de protecție împotriva evoluției negative poate facilita atragerea finanțării private. În schimb o dependență excesivă a acestora poate denatura selecția întreprinderilor eligibile și să ducă la obținerea de rezultate ineficiente în cazul în care investitorii privați intervin la nivelul investițiilor în întreprinderi și pentru fiecare operațiune în parte. La evaluarea adecvării modului specific în care măsura este concepută, Consiliul Concurenței ia în considerare importanța riscului rezidual suportat de investitorii privați selecționați, în ceea ce privește pierderile așteptate și neașteptate asumate de investitorul public, precum și în ceea ce privește echilibrarea rentabilităților scontate între investitorul public și investitorii privați. Un profil diferențiat de risc și randament poate fi acceptat în cazul în care acesta maximizează cuantumul investițiilor private fără a afecta caracterul autentic a deciziilor de investiții, și anume obținerea de profit.

95.4. Natura exactă a stimulentelor trebuie să fie stabilită printr-un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu de selecție a intermediarilor financiari, și a administratorilor de fonduri sau a investitorilor. Administratorii fondurilor de fonduri trebuie să aibă obligația de a se angaja din punct de vedere juridic în cadrul mandatului lor de investiții să stabilească, printr-un proces competitiv de selecție a intermediarilor financiari eligibili, a administratorilor de fonduri eligibili sau a investitorilor eligibili, condițiile preferențiale care s-ar putea aplica la nivelul subfondurilor. Consiliul Concurentei este în drept să impună furnizorului obligația de a prezenta elemente de probă care să demonstreze că, în cadrul procesului de selecție a investitorilor privați, toți participanții la proces au solicitat condiții care nu s-ar încadra în domeniul de aplicare al Capitolului III sau că procedura de ofertare a fost neconcludentă.

95.5. Intermediarul financiar sau administratorul fondului poate să coinvestească alături de furnizorul ajutorului de stat, atât timp cât termenele și condițiile coinvestiției exclud orice conflict de interese potențial. Intermediarului financiar trebuie să îi revină cel puțin 10% din tranșa care suportă prima pierdere. O astfel de coinvestiție poate să contribuie la asigurarea faptului că deciziile de investiții sunt aliniate la obiectivele-țintă relevante în materie de politică. Unul dintre criteriile de selecție poate să fie capacitatea administratorului de a efectua investiții din resursele proprii.

95.6. Transferarea avantajului pe care îl primește intermediarul financiar din partea statului către beneficiarii finali, printr-un mecanism prevăzut în măsurile de finanțare de risc care utilizează instrumente de datorie, cum ar fi sub forma unor rate ale dobânzii mai scăzute, reducerea cerințelor în materie de garanții sau o combinație între cele două. Intermediarul financiar poate să transfere avantajul prin efectuarea de investiții în întreprinderi care, cu toate că sunt potențial viabile, conform criteriilor interne de rating ale intermediarului financiar, s-ar încadra într-o clasă de risc în care intermediarul nu ar investi în absența măsurii de finanțare de risc. Mecanismul de transfer trebuie să includă proceduri de monitorizare adecvate, precum și un mecanism de recuperare sau un mecanism contractual echivalent.

95.7. Strategia de investiții a intermediarului financiar trebuie să fie în concordanță cu obiectivele măsurii pentru a garanta că intermediarii financiari implicați în măsura de finanțare de risc îndeplinesc obiectivele relevante. În cadrul procesului de selecție intermediarii financiari trebuie să demonstreze modul în care propunerea lor de strategie de investiții poate contribui la îndeplinirea obiectivelor și a țintelor. Furnizorul trebuie să asigure că strategia de investiții a intermediarilor este în permanență în concordanță cu țintele convenite, cum ar fi prin intermediul unor mecanisme corespunzătoare de monitorizare și raportare și prin participarea reprezentanților acestuia în cadrul organe de reprezentare ale intermediarului financiar cum ar fi consiliul de supraveghere sau consiliul consultativ. O structură adecvată de guvernanță trebuie să garanteze faptul că aducerea unor modificări semnificative a strategiei de investiții necesită aprobarea prealabilă a furnizorului. Furnizorul nu poate participa direct la deciziile individuale de investiții și de cesionare.

96. În cadrul măsurii de finanțare de risc, furnizorii pot utiliza o serie de instrumente financiare, cum ar fi investiții de capital și de cvasicapital, instrumentele de creditare sau garanțiile care nu sunt acordate în condiții pari passu. În evaluarea instrumentelor financiare, Consiliul Concurenței are în vedere următoarele elemente:

96.1. Pentru investiții de capital

96.1.1. Instrumentele de investiții de capital pot lua forma unor investiții de capital sau de cvasicapital într-o întreprindere, prin care investitorul dobândește dreptul de proprietate asupra întreprinderii respective unei părți din întreprinderea respectivă. Instrumentele de capital pot avea diverse caracteristici asimetrice, oferind un tratament diferențiat investitorilor, deoarece unii dintre aceștia pot participa într-o măsură mai mare la risc și la randamente decât alții.

96.1.2. Pentru a atenua riscurile investitorilor privați, măsura poate oferi protecție în cazul unei evoluții favorabile (investitorul public renunță la o parte din rentabilitate) sau protecție împotriva unei părți din pierderi (limitarea pierderilor pentru investitorul privat) sau o combinație între cele două.

96.1.3. Stimulentele legate de evoluția pozitivă contribuie la o mai bună aliniere a intereselor între investitorii publici și cei privați. Protecția împotriva evoluției negative, în cazul căreia investitorul public poate fi expus riscului unor rezultate nesatisfăcătoare, poate avea drept consecință apariția unor discrepanțe între interese și selecția negativă de către intermediarii financiari sau de către investitori.

96.1.4. Instrumentele de capital cu rentabilitate plafonată cu opțiune call și cu împărțirea asimetrică a veniturilor în numerar oferă stimulente adecvate, în special când este o disfuncționalitate a pieței mai redusă.

96.1.5. Instrumentele de capital cu parametri inegali de partajare a pierderilor care depășesc limitele prevăzute în Capitolul III pot fi justificate numai pentru măsuri care remediază disfuncționalitățile grave ale pieței, cum ar fi în sectoarele de înaltă tehnologie, sau alte obstacole relevante identificate în evaluarea ex ante, cum ar fi măsurile care vizează în mod preponderent întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială sau aflate în etapa de demonstrare a fiabilității conceptului. Pentru evitarea unei protecții ample împotriva riscului de evoluție negativă, tranșa care suportă prima pierdere care revine investitorului public trebuie să fie plafonată.

96.2. Pentru instrumente de datorie finanțate: împrumuturi

96.2.1. O măsură de finanțare de risc poate să vizeze acordarea de împrumuturi fie la nivelul intermediarilor financiari, fie la nivelul beneficiarilor finali.

96.2.2. Instrumentele de datorie finanțate pot lua diferite forme, inclusiv împrumuturi subordonate și împrumuturi cu partajarea riscurilor de portofoliu. Împrumuturi subordonate pot fi acordate intermediarilor financiari pentru a-și consolida structura de capital, în vederea acordării de finanțare suplimentară întreprinderilor eligibile. Împrumuturi cu partajarea riscurilor de portofoliu se acordă intermediarilor financiari care se angajează să cofinanțeze un portofoliu de noi împrumuturi sau leasinguri pentru întreprinderile eligibile până la o anumită rată de cofinanțare în combinație cu partajarea riscurilor de credit ale portofoliului pentru fiecare împrumut sau leasing în parte. În ambele cazuri, intermediarul financiar acționează în calitate de coinvestitor în întreprinderile eligibile, beneficiind de un tratament preferențial în raport cu investitorul sau creditorul public, deoarece instrumentul îi diminuează gradul de expunere la riscurile de credit care rezultă din portofoliul de împrumuturi suport.

96.2.3. În cazul în care caracteristicile instrumentului în ceea ce privește minimizarea riscurilor îl determină pe investitorul sau creditorul public să adopte, în ceea ce privește portofoliul de împrumuturi suport, o poziție de primă pierdere care depășește pragul prevăzut în Capitolul III, măsura poate să fie justificată numai în cazul măsurilor care vizează exclusiv întreprinderi nou-înființate si IMM- urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială sau care se află în etapa de demonstrare a fiabilității conceptului ori în prezența unei disfuncționalități grave a pieței, sau al unui obstacol relevant care trebuie să fie clar identificate în evaluarea ex ante. Consiliul Concurenței evaluează pozitiv măsurile care stabilesc un prag explicit pentru primele pierderi asumate de investitorul public, în special în cazul în care pragul respectiv nu depășește 35%.

96.2.4. Intermediarul financiar selecționat trebuie să asigure o rată substanțială a coinvestiției. Se consideră că acest lucru are loc în cazul în care rata respectivă este mai mică de 30% din valoarea portofoliului de împrumuturi suport.

96.3. Pentru instrumente de datorie nefinanțate: garanții

96.3.1. O măsură de finanțare de risc poate să prevadă acordarea de garanții sau de contragaranții intermediarilor financiari ori acordarea de garanții beneficiarilor finali sau o combinație între cele două opțiuni. Operațiunile eligibile acoperite de garanție trebuie să fie operațiuni eligibile de creditare pentru finanțare de risc nou-inițiate, inclusiv instrumente de leasing, precum și instrumente de investiții de cvasicapital, însă nu instrumente de capital.

96.3.2. Garanțiile trebuie să fie acordate pe bază de portofoliu. Intermediarii financiari pot selecționa operațiunile pe care doresc să le includă în portofoliul acoperit de garanție, cu condiția că operațiunile incluse îndeplinesc criteriile de eligibilitate, astfel cum sunt definite în măsura de finanțare de risc. Garanțiile trebuie să fie oferite la o rată care să asigure un nivel corespunzător de partajare a riscurilor și a randamentelor cu intermediarii financiari.

96.3.3. În cazuri justificate corespunzător, cum ar fi garanțiile pentru împrumuturi sau investiții de cvasicapital în întreprinderi nou-înființate sau IMM-uri care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială sau care se află în etapa de demonstrare a fiabilității conceptului, și sub rezerva rezultatelor evaluării ex ante, rata de garantare poate să fie mai mare decât cea prevăzută la Secțiunea 2, Capitolul III, dar nu trebuie să depășească 90%.

96.3.4. În cazul garanțiilor plafonate, rata-plafon trebuie să acopere, numai pierderile preconizate. În cazul în care rata-plafon acoperă și pierderile nepreconizate, valoarea acestora trebuie să fie stabilită astfel încât să reflecte acoperirea suplimentară a riscului. În general, rata-plafon nu trebuie să depășească 35%. Garanțiile neplafonate garanții cu rată de garantare, dar fără rată-plafon-pot fi acordate în cazuri justificate în mod corespunzător și valoarea acestora poate fi stabilită astfel încât să reflecte acoperirea suplimentară a riscului oferită de garanție.

96.3.5. Durata garanției trebuie să fie limitată la maximum 10 ani, fără a aduce atingere scadenței instrumentelor individuale de datorie acoperite de garanție, care poate fi mai mare.

96.3.6. Garanția trebuie redusă în cazul în care intermediarul financiar nu include în portofoliu o sumă minimă de investiții pe durata unei anumite perioade. Pentru sumele neutilizate se aplică comisioane de angajament. Metode precum recurgerea la comisioane de angajament, evenimente declanșatoare sau obiective intermediare pot fi utilizate pentru a stimula intermediarii să atingă volumele convenite.

97. Condițiile pentru stabilirea criteriului adecvării al stimulentelor fiscale sunt:

97.1. Furnizorii trebuie să își bazeze măsurile de ajutor fiscal pe constatările evaluării ex ante cu privire la disfuncționalitatea pieței sau la un alt obstacol relevant și să își orienteze instrumentul către o categorie bine definită de întreprinderi eligibile.

97.2. Stimulentele fiscale pentru investitorii corporativi pot include facilități privind impozitul pe venit, și/sau a unor facilități fiscale privind câștigurile de capital și dividendele, inclusiv a unor credite sau amânări fiscale. Sunt considerate ca adecvate facilitățile fiscale privind impozitul pe venit care conțin limite specifice ale procentajului din suma investită pentru care investitorul poate solicita facilitatea fiscală, precum și ale cuantumului facilității fiscale care se poate deduce din obligațiile fiscale ale investitorului. Obligația fiscală aferentă câștigurilor de capital din cedările de acțiuni poate să fie amânată, dacă câștigurile sunt reinvestite în investiții eligibile într-un anumit termen, în timp ce pierderile care rezultă din cedarea acțiunilor respective pot fi deduse din profiturile provenite din alte acțiuni care fac obiectul aceluiași impozit.

97.3. Stimulentele fiscale pentru investitorii corporativi sunt considerate adecvate dacă furnizorul prezintă elemente de probă din care rezultă că selecția întreprinderilor eligibile se bazează pe un set bine structurat de cerințe de investiții, adus la cunoștința publicului prin publicitate corespunzătoare și care descrie caracteristicile întreprinderilor eligibile care fac obiectul unei disfuncționalități a pieței sau a unui alt obstacol relevant.

97.4. Fără a aduce atingere posibilității de a prelungi o măsură, durata schemelor fiscale trebuie să fie de cel mult 10 ani. În cazul în care furnizorul propune prelungirea unei măsuri pe o durată totală mai mare de 10 ani inclusiv schemele anterioare, dacă există, furnizorul respectiv trebuie să efectueze o nouă evaluare ex ante, împreună cu o evaluare a eficacității schemei pe întreaga durată a punerii sale în aplicare.

97.5. În analiza sa, Consiliul Concurenței ia în considerare caracteristicile specifice ale sistemului fiscal și de stimulentele fiscale existente, precum și de interacțiunea dintre aceste stimulente.

97.6. Avantajul fiscal trebuie să fie accesibil tuturor investitorilor care îndeplinesc criteriile aplicabile, fără discriminare în ceea ce privește locul de stabilire al acestora. Furnizorul trebuie să asigure un nivel adecvat de transparență în ceea ce privește domeniul de aplicare și parametrii tehnici ai măsurii, care trebuie să includă pragurile și limitele relevante pentru stabilirea avantajului maxim pe care fiecare investitor individual îl poate obține în temeiul măsurii respective, precum și cuantumul investiției maxime care poate să fie efectuată în întreprinderi individuale eligibile.

98. Condiții privind măsurile de sprijin destinate platformelor alternative de tranzacționare:

98.1. Pentru măsurile de ajutor de stat acordate platformelor alternative de tranzacționare peste limitele prevăzute în Capitolul III, operatorul platformei trebuie să demonstreze, printr-un plan de afaceri, capacitatea acesteia de a deveni autonomă în termen de cel mult 10 ani. Notificarea trebuie să includă scenarii contrafactuale credibile privind accesul la finanțare al întreprinderilor tranzacționabile în absența platformei.

98.2. Consiliul Concurenței apreciază pozitiv platformele alternative de tranzacționare care sunt înființate de mai multe țări și care își desfășoară activitatea în mai multe țări, deoarece acestea pot fi deosebit de eficiente și atractive pentru investitorii privați, în special pentru investitorii instituționali.

98.3. În cazul platformelor alternative de tranzacționare existente, propunerea de strategie de afaceri a platformei trebuie să demonstreze necesitatea unui sprijin pe termen scurt, determinată de un deficit persistent de întreprinderi cotate și prin urmare și de lichiditate, în pofida viabilității pe termen lung a platformei. Se evaluează în mod pozitiv ajutorul acordat pentru înființarea unei platforme alternative de tranzacționare dacă acestea nu există în Republica Moldova. Consiliul Concurenței acordă o atenție sporită analizei deficitului de finanțare în situația în care platforma sprijinită funcționează ca subplatformă sau filială a unei burse de valori existente.

Subsecțiunea 3.4. Proporționalitatea ajutorului

99. Pentru ca o măsură de ajutor pentru finanțare de risc să fie considerată proporțională, ajutorul trebuie să se limiteze la minimul strict necesar pentru a atrage finanțare de pe piață în scopul de a înlătura disfuncționalitatea pieței sau un alt obstacol relevant, fără a genera avantaje necuvenite.

100. În ceea ce privește măsurile de finanțare de risc în cazul cărora investiția de finanțare de risc per beneficiar eligibil depășește pragul stabilit în Capitolul III, cuantumurile mai mari ale investiției de finanțare de risc per beneficiar trebuie să fie proporționale cu amploarea deficitului de finanțare cuantificat în evaluarea ex ante.

101. La nivelul investitorilor, ajutorul trebuie limitat la minimul necesar pentru a atrage capital privat în scopul de a obține efectul minim de levier al resurselor private și de a înlătura deficiența pieței sau un alt obstacol relevant.

102. Condițiile pentru stabilirea criteriului proporționalității pentru instrumente financiare sunt:

102.1. Intermediarii financiari trebuie să selecteze beneficiarii finali pe baza unei strategii de investiții viabile din punct de vedere comercial și a unor planuri de afaceri viabile, care să justifice nivelul finanțării de risc care urmează să fie furnizate, asigurând astfel caracterul necesar și proporțional al ajutorului.

102.2. Măsura trebuie să asigure un echilibru între condițiile preferențiale ale instrumentului financiar, pentru a maximiza efectul de levier al capitalului privat, să remedieze disfuncționalitatea de piață identificată sau un alt obstacol identificat și să asigure o rentabilitate suficientă pentru viabilitatea operațională a instrumentului.

102.3. Natura și valoarea exacte ale stimulentelor trebuie stabilite printr-un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu de selecție în cadrul căruia intermediarii financiari, precum și administratorii fondurilor sau investitorii să fie invitați să prezinte oferte concurente.

102.4. În cazul în care rentabilitatea asimetrică ajustată în funcție de risc sau partajarea asimetrică a pierderilor este stabilită printr-un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu, se consideră că instrumentul financiar este proporțional și reflectă nivelul corespunzător de rentabilitate echitabilă pentru investitori. Dacă administratorii fondurilor sunt selecționați printr-un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu care prevede cerința ca solicitanții să își prezinte baza de investitori în cadrul procesului de selecție, se consideră că investitorii privați sunt selecționați în mod corespunzător.

102.5. În cazul unei coinvestiții a unui fond public cu investitori privați care participă de la caz la caz, investitorii privați trebuie selecționați printr-un proces competitiv separat pentru fiecare operațiune, aceasta fiind modalitatea preferată de determinare a nivelului de rentabilitate considerat echitabil pentru investitori.

102.6. În cazul în care investitorii privați nu sunt selecționați printr-un proces de selecție adecvat, cum ar fi din cauza că procedura de selecție s-a dovedit a fi ineficace sau neconcludentă, rata echitabilă de rentabilitate trebuie stabilită de un expert independent pe baza unei analize a criteriilor de referință de pe piață și a riscului de piață efectuată conform unei metodologii standard, general acceptată, cum ar fi metoda fluxului de numerar actualizat, pentru a se evita supracompensarea investitorilor. Pe această bază, expertul independent trebuie să calculeze un nivel minim al ratei echitabile de rentabilitate la care să adauge o marjă corespunzătoare care să reflecte riscurile.

102.7. Expertul independent trebuie desemnat, astfel încât acesta să îndeplinească următoarele condiții minime: expertul trebuie să fie autorizat să furnizeze servicii de consultanță de specialitate, să fie înregistrat la asociațiile profesionale relevante, să respecte normele deontologice și profesionale aplicabile, să fie independent și să își asume răspunderea pentru exactitatea expertizei furnizate. Experții independenți trebuie selectați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie. Autoritatea care acordă ajutorul nu poate utiliza serviciile aceluiași expert independent de mai mult de două ori într-o perioadă de 3 ani pentru determinarea ratei echitabile de rentabilitate în cadrul măsurilor de ajutor pentru finanțare de risc.

102.8. Măsura poate fi structurată astfel încât să includă investiții publice și private cu o repartizare asimetrică a profiturilor sau cu un calendar de execuție diferențiat, cu condiția ca rentabilitatea ajustată în funcție de risc estimată pentru investitorii privați să fie limitată la o rată echitabilă de rentabilitate.

102.9. La selectarea și remunerarea intermediarilor financiari sau a administratorilor fondurilor se iau în considerare următoarele:

102.9.1. Alinierea intereselor economice dintre furnizorul de ajutor și intermediarii financiari sau administratorii acestora, după caz, poate să limiteze la minimum nivelul ajutorului. Alinierea trebuie să vizeze atât realizarea obiectivelor specifice de politică publică, cât și performanța financiară a investiției publice în cadrul instrumentului.

102.9.2. Intermediarul financiar sau administratorul fondului poate coinvesti împreună cu furnizorul, cu condiția ca termenii și condițiile coinvestiției să fie structurați astfel încât să excludă orice conflict de interese. O asemenea coinvestiție poate contribui la alinierea deciziilor de investiții ale administratorului la obiectivele de politică publică stabilite. Capacitatea administratorului fondului de a investi din resurse proprii poate constitui un criteriu de selecție.

102.9.3. Remunerația intermediarilor financiari sau a administratorilor fondurilor, în funcție de tipul măsurii de finanțare de risc, trebuie să includă un comision anual de administrare, precum și stimulente bazate pe performanță, cum ar fi comisioanele de performanță.

102.9.4. Componenta bazată pe performanță a remunerației trebuie să fie substanțială și concepută astfel încât să recompenseze rezultatele financiare, precum și a realizării obiectivelor specifice de politică publică stabilite ex ante. Trebuie să existe un echilibru între stimulentele legate de politicile publice și cele legate de performanța financiară, pentru a asigura o selecție eficientă a întreprinderilor eligibile în care se efectuează investițiile. Consiliul Concurenței ia în considerare existența unor posibile sancțiuni prevăzute în acordul de finanțare dintre furnizor și intermediarul financiar, aplicabile în cazul nerealizării obiectivelor de politică definite.

102.9.5. Nivelul remunerației bazate pe performanță trebuie justificat prin raportare la practicile relevante de pe piață. Administratorii trebuie remunerați nu doar pentru efectuarea cu succes a plăților și pentru cuantumul capitalului privat atras, ci și pentru performanța investițională, cum ar încasările de venituri și câștiguri de capital care depășesc o anumită rată minimă sau pragul minim acceptabil de rentabilitate.

102.9.6. Totalul comisioanelor de administrare nu trebuie să depășească costurile operaționale și de administrare necesare pentru execuția instrumentului financiar în cauză, plus un profit rezonabil, în conformitate cu practica de pe piață. Comisioanele nu trebuie să includă costurile de investiție.

102.9.7. Întrucât intermediarii financiari sau administratorii acestora, după caz, trebuie să fie selecționați printr-un proces de selecție deschis, transparent și nediscriminatoriu, structura de ansamblu a comisioanelor poate să fie evaluată în cadrul punctajului procesului de selecție respectiv, iar remunerația maximă poate să fi stabilită ca urmare a selecției respective.

102.9.8. În cazul numirii directe a unei entități căreia îi este încredințată execuția, comisionul anual de administrare trebuie să reflecte situația de pe piață comparabilă și nu trebuie să depășească în principiu 3% din aportul care va fi adus la capitalul entității respective, excluzânduse stimulentele bazate pe performanță.

103. Condițiile pentru stabilirea criteriului proporționalității al stimulentelor fiscale sunt:

103.1. Investiția totală pentru fiecare întreprindere beneficiară nu trebuie să depășească pragul maxim stabilit prin Secțiunea 2, Capitolul III, cu excepția cazului în care o sumă mai mare se poate justifica pe baza disfuncționalității pieței identificate în evaluarea ex ante, iar instrumentul fiscal este instrumentul cel mai adecvat.

103.2. Indiferent de tipul de facilitate fiscală, acțiunile eligibile trebuie să fie cu risc maxim, ordinare, nou-emise de o întreprindere eligibilă, astfel cum este definită în evaluarea ex ante, și trebuie să fie păstrate timp de cel puțin 3 ani. Pot beneficia de facilitatea fiscală doar investitorii care sunt independenți de întreprinderea în care s-a investit.

103.3. În cazul facilităților fiscale privind impozitul pe venit, investitorii care oferă finanțare întreprinderilor eligibile pot beneficia de facilități fiscale în limita unui procentaj rezonabil din suma investită, cu condiția să nu se depășească cuantumul maxim al obligațiilor fiscale ale investitorului în materie de impozit pe venit, astfel cum a fost stabilit anterior măsurii fiscale. Se consideră că este rezonabil ca facilitățile fiscale să fie plafonate la 30% din suma investită. Pierderile cauzate de cedarea acțiunilor pot fi deduse din impozitul pe venit.

103.4. În cazul facilităților fiscale legate de dividende, orice dividend primit pentru acțiunile care îndeplinesc condițiile poate fi scutit integral de la plata impozitului pe venit.

103.5. În cazul facilităților fiscale legate de câștigul de capital, orice profit obținut din vânzarea de acțiuni care îndeplinesc condițiile poate fi scutit integral de la plata impozitului pe câștigul de capital. Obligația de plată a impozitului asupra câștigurilor de capital obținute din cedarea acțiunilor care îndeplinesc condițiile poate fi amânată dacă în termen de un an câștigurile respective sunt reinvestite în noi acțiuni care îndeplinesc condițiile.

104. Condiții privind măsurile de sprijin destinate platformelor alternative de tranzacționare sunt:

104.1. Ajutorul de stat poate fi acordat pentru a acoperi până la 50% din costurile de investiții suportate pentru înființarea platformei respective.

104.2. În cazul stimulentelor fiscale destinate investitorilor corporativi, Consiliul Concurenței evaluează proporționalitatea măsurii pe baza condițiilor privind stimulentele fiscale stabilite la pct. 87.

Subsecțiunea 3.5. Cumulul

105. Ajutorul pentru finanțare de risc poate să fie cumulat cu orice altă măsură de ajutor de stat care are costuri eligibile identificabile.

106. Ajutorul pentru finanțare de risc poate să fie cumulat cu alte măsuri de ajutor de stat fără costuri eligibile identificabile sau cu un ajutor de minimis până la cel mai ridicat prag total relevant de finanțare stabilit în condițiile specifice ale fiecărui caz într-un regulament sau într-o decizie adoptată de Plenul Consiliului Concurenței.

Subsecțiunea 3.6. Evitarea efectelor negative nejustificate ale ajutorului pentru finanțare de risc asupra mediului concurențial și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene

107. Pentru ca ajutorul să fie compatibil, efectele negative ale măsurii de ajutor în ceea ce privește denaturarea mediului concurențial și impactul asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre trebuie să fie limitate și să nu prevaleze asupra efectelor pozitive ale ajutorului într-o măsură care ar fi contrară interesului comun.

108. La examinarea efectului pozitiv a ajutorului de stat, Consiliul Concurenței analizează următoarele:

108.1. O piață eficientă a finanțării de risc destinată IMM-urilor este esențială pentru ca întreprinderile să poată avea acces la fondurile necesare în fiecare etapă a dezvoltării lor. În cazul în care există o disfuncționalitate a pieței sau un alt obstacol relevant în calea funcționării eficiente a acestui tip de finanțare, ajutorul pentru finanțare de risc poate fi necesar pentru a îmbunătăți furnizarea de finanțare de risc către IMM-urile viabile de la începutul dezvoltării lor până în etapele de creștere și, în anumite circumstanțe, către întreprinderile mici cu capitalizare medie și întreprinderile inovatoare cu capitalizare medie, astfel încât să se dezvolte pe termen mai lung o piață competitivă a finanțării de risc. Principalul efect pozitiv pe care ajutorul pentru finanțare de risc urmărește să îl aducă este îmbunătățirea accesului la finanțare al întreprinderilor în cauză.

108.2. Atunci când evaluează efectele pozitive ale ajutorului pentru finanțare de risc care trebuie puse în balanță cu efectele sale negative asupra mediului concurențial, Consiliul Concurenței poate lua în considerare, după caz, și alte beneficii decât furnizarea de finanțare de risc, care pe lângă faptul că le permite întreprinderilor să crească sau să dezvolte noi activități și generează creștere economică, poate contribui semnificativ la tranziția digitală, la tranziția către activități durabile din punct de vedere al mediului inclusiv activități cu emisii scăzute de carbon, neutre din punct de vedere climatic sau reziliente la schimbările climatice, la consolidarea lanțurilor valorice reziliente sau la dezvoltarea zonelor asistate. Consiliul Concurenței acordă o atenție deosebită criteriilor pentru activitățile economice durabile prevăzute în Hotărârea Guvernului privind taxonomia pentru finanțarea durabilă, inclusiv principiului de a nu aduce prejudicii semnificative sau altor metodologii echivalente.

108.3. Pentru ca Consiliul Concurenței să poată evalua corespunzător efectele pozitive preconizate ale ajutorului asupra dezvoltării activităților vizate, furnizorul trebuie să stabilească obiective clare și specifice, care să remedieze disfuncționalitatea pieței sau alt obstacol identificat la evaluarea ex ante. Amploarea și durata măsurii trebuie să fie proporționale cu aceste obiective.

108.4. Furnizorul trebuie să definească indicatori de performanță relevanți, pe baza evaluării ex ante, pentru ca Consiliul Concurenței să poată măsura efectele preconizate ale al ajutorului în raport cu obiectivele urmărite. Indicatorii de performanță pot include:

108.4.1. investițiile impuse sau preconizate ale sectorului privat;

108.4.2. numărul estimat de beneficiari finali în care se va investi, inclusiv numărul întreprinderilor nou-înființate și a noilor IMM-uri;

108.4.3. numărul estimat de întreprinderi noi care vor fi create în perioada de punere în aplicare a măsurii de finanțare de risc și ca rezultat al investițiilor de finanțare de risc;

108.4.4. numărul de locuri de muncă care vor fi create în întreprinderile care sunt beneficiari finali în perioada cuprinsă între data primei investiții de finanțare de risc în cadrul măsurii de finanțare de risc și data de ieșire;

108.4.5. după caz, proporția investițiilor care vor fi efectuate în conformitate cu testul operatorului economic privat în economia de piață;

108.4.6. obiectivele intermediare și termenele în care urmează să fie investite anumite sume sau procentaje predefinite din buget;

108.4.7. rentabilitatea sau randamentul care se estimează că se va obține din investiții;

108.4.8. după caz, cererile de brevet care vor fi depuse de beneficiarii finali în perioada de punere în aplicare a măsurii de finanțare de risc;

108.4.9. după caz, consolidarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare critice, de exemplu, cum ar fi sectoarele sănătății, produselor electronice, aerospațial, produselor cu dublă utilizare și apărării și promovarea dezvoltării tehnologice.

108.5. Indicatorii menționați la subpunctul 108.4. sunt relevanți pentru a demonstra că se estimează că ajutorul pentru finanțare de risc produce efecte pozitive în conformitate cu obiectivele care au fost stabilite. În special, indicatorii permit evaluarea eficacității măsurii și a validității strategiilor de investiții elaborate de intermediarul financiar în contextul procesului de selecție.

108.6. În cazul în care se recurge parțial sau integral la o măsură de finanțare de risc pentru a sprijini întreprinderile care au fost recent recunoscute/recompensate pentru capacitatea de inovare în conformitate cu criteriile prevăzute în cadrul activităților CASSINI, sau cărora CEI le-a acordat recent o etichetă de calitate ”marca de excelență”, sau pentru a coinvesti cu Fondul CEI, sau pentru a furniza investiții de continuare în ceea ce privește programul Accelerator, Consiliul Concurenței este în drept să accepte ca furnizorul să utilizeze aceiași indicatori de performanță pe care îi utilizează CASSINI sau, respectiv, CEI.

109. La examinarea efectului negativ a ajutorului de stat, Consiliul Concurenței analizează următoarele:

109.1. Măsura de ajutor de stat trebuie să fie concepută astfel încât să limiteze denaturările mediului concurențial și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. În cazul măsurilor de finanțare de risc, potențialele efecte negative trebuie evaluate la fiecare nivel unde este posibil să existe un ajutor: investitorii, intermediarii financiari și administratorii acestora, precum și beneficiarii finali.

109.2. Pentru a permite Consiliului Concurenței să evalueze efectele negative potențiale ale măsurii de ajutor asupra mediului concurențial și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, furnizorul poate prezenta orice studiu sau alte dovezi relevante disponibile, precum evaluări ex post pentru scheme similare referitoare la întreprinderile eligibile, structurile de finanțare, parametrii de proiectare și zona geografică vizată.

109.3. La nivelul pieței de furnizare a finanțării de risc, ajutorul de stat poate duce la excluderea investitorilor privați. Se poate reduce, astfel stimulentele investitorilor privați de a oferi finanțare întreprinderile eligibile și investitorii privați pot fi încurajați să aștepte intervenția statului. Riscul este mai mare pe măsură ce volumul total al finanțării publice este mai mare, cu cât sunt mai mari întreprinderile beneficiare și cu cât este mai avansat stadiul de dezvoltare a acestora, deoarece finanțarea privată devine disponibilă treptat. Ajutorul de stat nu trebuie să înlocuiască riscul comercial normal care ar fi fost asumat de investitori în absența acestuia. Chiar dacă disfuncționalitatea pieței sau alt obstacol relevant este definit în mod corespunzător, probabilitatea ca măsura să conducă la excluderea investitorilor privați este redusă.

109.4. La nivelul intermediarilor financiari, ajutorul poate avea efecte de denature a concurenței prin creșterea sau menținerea puterii de piață a unui intermediar, ,cum ar fi pe piața unei anumite regiuni. Chiar dacă ajutorul nu consolidează în mod direct puterea de piață intermediarului financiar, ajutorul o poate consolida în mod indirect, descurajând extinderea concurenților existenți, provocând ieșirea acestora de pe piață sau descurajând intrarea de noi concurenți.

109.5. Măsurile de finanțare de risc trebuie să vizeze întreprinderi orientate spre creștere, incapabile să atragă un nivel adecvat de finanțare din surse private, dar care pot deveni viabile prin intermediul ajutorului de stat pentru finanțare de risc. În cazul în care o măsură prevede înființarea unui fond public, însă strategia de investiții a acestuia nu demonstrează în mod suficient viabilitatea potențială a întreprinderilor eligibile, este puțin probabil ca măsura să îndeplinească cerințele testului comparativ, deoarece investiția de finanțare de risc ar putea fi echivalentă cu o subvenție directă.

109.6. Condițiile privind administrarea comercială și procesul decizional orientat spre profit, prevăzute la Secțiunea 2, Capitolul III sunt esențiale pentru a asigura că selecția întreprinderilor beneficiare finale se realizează pe baze comerciale. Consiliul Concurenței ia în considerare aceste condiții atunci când evaluează măsurile de finanțare de risc în conformitate cu prezentul Regulament, inclusiv atunci când măsura implică intermediari financiari publici.

109.7. Fondurile de investiții la scară mică, cu o acoperire regională limitată și fără mecanisme adecvate de guvernanță, se analizează pentru a preveni menținerea unor structuri de piață ineficiente. Este posibil ca schemele regionale de finanțare de risc să nu aibă întotdeauna o amploare insuficient de mare și un domeniu de aplicare suficient de larg, din cauza unui număr limitat de întreprinderi eligibile ca obiective-țintă, ceea ce poate diminua eficiența fondurilor și conduce la acordarea de ajutoare unor întreprinderi mai puțin viabile. În astfel de cazuri, investițiile pot denatura concurența și pot conferi avantaje nejustificate anumitor întreprinderi.

109.8. La nivelul beneficiarilor finali, măsura poate denatura concurența pe piețele în care activează întreprinderile respective, cum ar fi în cazul în care vizează întreprinderi din sectoarele cu performanțe slabe. O extindere semnificativă a capacității ca urmare a acordării de ajutoare de stat pe o piață cu performanțe slabe poate în special, să denatureze în mod nejustificat mediul concurențial, întrucât crearea sau menținerea unei capacități excedentare poate avea drept consecință restrângerea marjelor de profit, reducerea investițiile concurenților sau determina ieșirea acestora de pe piață, pot împiedica intrarea întreprinderilor să intre pe piață generând structuri de piață ineficiente care afectează pe termen lung și interesele consumatorilor. În piețele în creștere, riscul de denaturare a stimulentelor dinamice sau de blocare a intrării și ieșirii pe piață este, în general, mai redus.

109.9. Riscul de denaturare a mediului concurențial este semnificativ atunci când măsura de finanțare de risc are caracter sectorial sau favorizează anumite sectoare. În aceste cazuri, Consiliul Concurenței evaluează capacitatea de producție din sectorul respectiv, ținând cont de cererea potențială. Pentru a permite această evaluare, furnizorul trebuie să precizeze în notificare dacă măsura este sectorială sau privilegiază anumite sectoare.

109.10. Consiliul Concurenței evaluează eventualele efecte negative de delocalizare, întrucât acestea pot afecta mediul concurențial și schimburile comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. Consiliul Concurenței evaluează probabilitatea ca fondurile regionale să încurajeze delocalizarea. Riscul de denaturare este mai ridicat atunci când activitățile intermediarului financiar vizează o regiune neasistată situată lângă regiuni asistate sau lângă regiuni cu intensitate mai mare a ajutoarelor regionale. Totodată, o măsură regională de finanțare de risc care se concentrează numai pe anumite sectoare poate genera efecte negative de delocalizare.

109.11. În cadrul evaluării efectelor negative asupra mediului concurențial și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, Consiliul Concurenței este în drept să ia în considerare după caz externalități negative ale activității sprijinite prin ajutor, în cazul în care acestea afectează în mod negativ mediul concurențial și schimburile comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului comun, creând sau agravând ineficiențele pieței.

110. La punerea în balanța a efectelor pozitive și negative ale ajutorului, Consiliul Concurenței analizează efectele negative identificate ale măsurii de ajutor asupra mediului concurențial și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, punându-le în balanță cu efectele pozitive ale ajutorului. Măsura va fi considerată compatibilă cu piața internă numai dacă beneficiile depășesc efectele negative.

111. Echilibrul general al anumitor tipuri de scheme de ajutoare poate fi, ulterior, supus evaluării ex post, conform Capitolului VI. În astfel de situații, Consiliul Concurenței poate limita durata schemelor, cu posibilitatea de a renotifica pentru prelungirea acestora.

Subsectiunea 3.6. Transparența

112. Ca o garanție suplimentară împotriva denaturărilor nejustificate ale mediului concurențial, furnizorii de ajutor de stat, Consiliul Concurenței, întreprinderile și publicul larg trebuie să aibă acces cu ușurință la toate actele relevante și la toate informațiile pertinente cu privire la ajutorul acordat. Furnizorii ajutorului de stat trebuie să publice pe un site web cuprinzător textul integral al deciziei de acordare a ajutorului individual sau al schemei de ajutor aprobate și al dispozițiilor de punere în aplicare a acesteia sau un link către acesta.

113. Furnizorii ajutorului de stat trebuie să publice pe pagina web oficială a Consiliului Concurenței informațiile privind fiecare ajutor individual acordat care depășește echivalentul în lei moldovenești a 100 000 de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, conform anexei nr. 3.

114. Informația privind ajutoarele de stat trebuie să fie accesibile. Informațiile trebuie publicate sub formă de foi de calcul cu date fără drepturi de proprietate, care să permită căutarea, extragerea, descărcarea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu, în format CSV sau XML și să se permită accesul publicului larg la site-ul web oficial fără nicio restricție, inclusiv fără înregistrarea prealabilă a utilizatorului.

115. Pentru schemele sub formă de stimulente fiscale, condițiile stabilite la punctul 113 se consideră îndeplinite dacă furnizorul publică informațiile necesare privind cuantumurile ajutorului individual conform următoarelor intervale, în echivalentul în lei moldovenești determinat la cursul oficial al leu-lui moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, a:

115.1. 0,1-0,5 milioane de euro;

115.2. 0,5-1 milioane de euro;

115.3. 1-2 milioane de euro;

115.4. 2-5 milioane de euro;

115.5. 5-10 milioane de euro;

115.6. 10-30 milioane de euro;

115.7. 30-60 milioane de euro;

115.8. 60-100 milioane de euro;

115.9. 100-250 milioane de euro;

115.10. 250 și peste 250 milioane de euro.

116. Informațiile menționate la punctul 113 trebuie publicate în termen de 6 luni de la data acordării ajutorului sau, în cazul ajutoarelor sub formă de stimulente fiscale, în termen de un an de la data la care trebuie depusă declarația fiscală. În cazul ajutoarelor ilegale, dar care ulterior sunt considerate compatibile, furnizorul trebuie să publice informațiile în termen de 6 luni de la data deciziei Plenului Consiliului Concurenței de declarare a ajutorului ca fiind compatibil. Informațiile trebuie să fie disponibile timp de cel puțin 10 ani de la data acordării ajutorului.

Capitolul VI.

EVALUAREA EX POST A SCHEMELOR DE AJUTOR DE STAT

117. Consiliul Concurenței poate solicita efectuarea unor evaluări ex post pentru schemele care au un efect potențial deosebit de ridicat de denaturare a mediului concurențial și a schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, și anume scheme care riscă să restricționeze sau să denatureze concurența în mod semnificativ dacă implementarea lor nu este reexaminată în timp util.

118. Evaluarea ex post este necesară pentru următoarele scheme de ajutor:

118.1. schemele cu bugete mari ale ajutoarelor;

118.2. schemele cu o orientare regională;

118.3. schemele cu o orientare sectorială restrânsă;

118.4. schemele care sunt modificate, în cazul în care modificarea respectivă afectează criteriile de eligibilitate, cuantumul investițiilor sau parametrii financiari pe baza cărora au fost concepute;

118.5. schemele care conțin caracteristici novatoare;

118.6. schemele în privința cărora Consiliul Concurenței impune acest lucru, având în vedere potențialele efecte negative ale schemelor asupra mediului concurențial și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele member ale Ununii Europene.

119. Evaluarea ex post este obligatorie în cazul schemelor cu un buget pentru ajutoare de stat sau cu cheltuieli contabilizate de peste echivalentului în lei moldovenești a 150 milioane de euro, calculat la cursul oficial al leului moldovenesc, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, într-un anumit an sau echivalentul în lei moldovenești a 750 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, pe durata totală a acestora și anume durata combinată a schemei și a oricărei scheme anterioare care a acoperit un obiectiv similar și o zonă geografică similară. Evaluarea ex post este necesară doar daca schemele au o durată totală mai mare de 3 ani.

120. Evaluarea ex post nu este necesară pentru schemele de ajutoare de stat care urmează direct unei scheme cu același obiectiv și zonă geografică, dacă schema anterioară a făcut obiectul unei evaluări, pentru care a fost emis un raport de evaluare finală care nu a generat constatări negative. Dacă raportul final de evaluare a unei scheme nu este conform cu planul de evaluare aprobat, schema respectivă trebuie suspendată cu efect imediat.

121. Evaluarea ex post trebuie să aibă scopul de a verifica îndeplinirea condițiilor care stau la baza compatibilității schemei, în special verificarea caracterului necesar și a eficacității măsurii de ajutor din perspectiva obiectivelor sale generale și specifice. Evaluarea trebuie să examineze impactul măsurii de finanțare de risc asupra mediului concurențial și a schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene.

122. În cazul schemelor de ajutoare în privința cărora trebuie efectuată o evaluare, a căror durată totală depășește 3 ani, furnizorul trebuie să notifice un proiect de plan de evaluare, care va face parte integrantă din evaluarea schemei de către Consiliul Concurenței, după cum urmează:

122.1. împreună cu schema de ajutor, dacă bugetul acesteia pentru ajutoare de stat depășește echivalentul în lei moldovenești a 150 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, într-un anumit an sau echivalentul în lei moldovenești a 750 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, pe durata sa totală;

122.2. în termen de 30 de zile lucrătoare de la o modificare semnificativă care majorează bugetul schemei la peste echivalentul în lei moldovenești a 150 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, într-un anumit an sau la echivalentul în lei moldovenești a 750 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, pe durata totală a schemei;

122.3. în termen de 30 de zile lucrătoare de la contabilizarea oficială a unor cheltuieli de peste echivalentul în lei moldovenești a 150 milioane de euro, determinat la cursul oficial al leului moldovenesc față de euro, stabilit de BNM la data acordării ajutorului de stat, într-un anumit an;

122.4. în urma unei cereri din partea Consiliului Concurentei și, în orice caz, înainte de aprobarea schemei, dacă schema se încadrează în una dintre categoriile enumerate la punctul 118, indiferent de bugetul ajutorului de stat al schemei.

123. Proiectul de plan de evaluare trebuie să respecte prevederile din Instrucțiunea privind evaluarea ajutorului de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 01/2026. Furnizorul trebuie să publice planul de evaluare aprobat de Consiliul Concurenței.

124. Evaluarea ex post trebuie efectuată de un expert independent de autoritatea care acordă ajutorul de stat, pe baza planului de evaluare. Fiecare evaluare trebuie să includă cel puțin un raport de evaluare intermediar și un raport de evaluare final. Furnizorul trebuie să publice ambele rapoarte.

125. Raportul final de evaluare trebuie prezentat Consiliului Concurenței în timp util pentru a evalua eventuala prelungire a schemei de ajutoare și cu cel puțin nouă luni înainte de expirarea schemei de ajutor. Această perioadă poate fi redusă în cazul schemelor care trebuie evaluate în ultimii 2 ani de punere în aplicare. Domeniul de aplicare și procedura de evaluare sunt descrise în decizia de autorizare a schemei. Notificarea oricărei măsuri de ajutor ulterioară cu un obiectiv similar trebuie să descrie modul în care au fost luate în considerare rezultatele evaluării ex post.

Capitolul VII.

RAPORTARE ȘI MONITORIZARE

126. Furnizorii de ajutoare pentru finanțare de risc sunt obligați să prezinte Consiliului Concurenței rapoarte anuale privind ajutoarele acordate.

127. Pentru monitorizarea ajutoarelor notificare prin prezentul Regulament, furnizorii trebuie să ţină evidenţe detaliate care să conțină toate informațiile necesare pentru a se stabili îndeplinirea condițiilor privind eligibilitatea și cuantumurile maxime ale investițiilor. Evidențele respective trebuie păstrate timp de 10 ani de la data acordării ajutorului și trebuie furnizate, la cerere, Consiliului Concurenței.

128. În cazul măsurilor de ajutor care prevăd stimulente fiscale, în temeiul cărora ajutorul fiscal se acordă în mod automat, cum ar fi cele pe baza declarațiilor fiscale ale beneficiarilor și atunci când nu se verifică ex ante dacă fiecare beneficiar îndeplinește toate condițiile de compatibilitate, furnizorul trebuie să verifice periodic, cel puțin ex post și pe baza unui eșantion, dacă sunt îndeplinite toate condițiile de compatibilitate și să tragă concluziile care se impun. Furnizorii trebuie să păstreze evidenţe detaliate ale verificărilor pentru cel puţin 10 ani de la data efectuării acestora.

Capitolul VIII

APLICABILITATE

129. Pentru a asigura respectarea așteptărilor legitime ale investitorilor privați, în cazul schemelor de finanțare de risc care prevăd acordarea de finanțare publică pentru a sprijini finanțarea de risc, data angajării fondurilor publice la intermediarii financiari, respectiv data semnării acordului de finanțare, determină normele aplicabile măsurii de finanțare de risc.

130. Furnizorii trebuie să își modifice, în cazul în care este necesar, schemele de ajutor pentru finanțare de risc existente, în vederea asigurării conformității acestora cu prezentul Regulament.

131. Pentru a asigura respectarea așteptărilor legitime ale investitorilor privați, furnizorii nu au obligația de a lua măsuri corespunzătoare în ceea ce privește schemele de ajutor pentru finanțare de risc în favoarea IMM-urilor, atunci când angajarea fondurilor publice la intermediarii financiari, respectiv data semnării acordului de finanțare s-a efectuat înainte de data publicării prezentului Regulament și toate condițiile prevăzute în acordul de finanțare rămân neschimbate. Intermediarii financiari respectivi pot să își desfășoare în continuare activitatea și să investească în conformitate cu strategia lor inițială de investiții până la încheierea perioadei prevăzute în acordul de finanțare.

anexa nr. 1

anexa nr. 2

anexa nr. 3