cu privire la modificarea Ordinului ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 153/2025 cu privire la aprobarea unor modele de documente, dimensiunii economice a exploataţiei, claselor de dimensiune economică, metodelor de calcul pentru stabilirea coeficientului pentru producţia standard şi de determinare a altor activităţi lucrative legate direct de exploataţia agricolă

ORDIN nr. 169 din 29.10.2026 · MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE · publicat 05.11.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1
pe legis.md
Trimiteri: 161 legateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Prezentul ordin transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2024/2746 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului privind crearea Rețelei de date privind durabilitatea agricolă și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/220 al Comisiei, CELEX: 32024R2746, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, din 30 octombrie 2024,

ORDON:

1. Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr.153/2025 cu privire la aprobarea unor modele de documente, dimensiunii economice a exploataţiei, claselor de dimensiune economică, metodelor de calcul pentru stabilirea coeficientului pentru producţia standard şi de determinare a altor activităţi lucrative legate direct de exploataţia agricolă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 478-481, art. 806) se modifică după cum urmează:

1.1. clauza de adoptare va avea următorul cuprins:

„În temeiul art.6 alin. (1) şi (2), art.7 alin.(2), art.8 alin.(8), art.9 alin.(4) lit. b), d) și e) din Legea nr. 105/2024 cu privire la Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2026, nr. 210-212, art. 198)”;

1.2. clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

„Prezentul ordin transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2024/2746 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1217/2009 al Consiliului privind crearea Rețelei de date privind durabilitatea agricolă și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/220 al Comisiei, CELEX: 32024R2746, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, din 30 octombrie 2024”;

1.3. în anexele nr. 1, 2, 4 și 6, acronimul „RICA” se substituie cu acronimul „RDDA”;

1.4. în anexele nr. 1 și 6, cuvintele „de gestiune”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „de raportare”, la forma gramaticală corespunzătoare;

1.5. În Ordin:

1.5.1. la pct. 1, textul „Legea nr. 105/2024 cu privire la reţeaua de colectare a informaţiilor contabile agricole (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.209-212, art.303)” se substituie cu textul „Legea nr.105/2024 cu privire la Reţeaua de date privind durabilitatea agricolă”;

1.5.2. la subpct.2.4., după cuvântul „stabilirea” se completează cu cuvântul „coeficientului”;

1.5.3. subpct. 2.6. va avea următorul cuprins:

„2.6. definițiile variabilelor, forma, modelul fișei exploatației, precum și frecvența transmiterii datelor, conform anexei nr. 6.”;

1.5.4. se completează cu pct. 21 cu următorul cuprins:

„21. Anul de raportare de 12 luni consecutive prevăzut la art.9 alin.(3) din Legea nr.105/2024 se încheie în perioada 31 decembrie -30 iunie inclusiv.”

1.6. Anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:

anexa nr.1

1.7. la anexa nr.2:

1.7.1. în Tabelul 1 Exploatații specializate – produse vegetale:

1.7.1.1. pozițiile 361 și 363, coloana „Descriere S1”, cuvintele „nuciferele” și „nucifere”, se substituie cu cuvintele „fructelor cu coajă lemnoasă” și, respectiv „fructe cu coajă lemnoasă”;

1.7.1.2. poziția 363, coloana „Descrierea calculului (D1)”, cuvântul „Nucifere” se substituie cu cuvintele „Fructe cu coajă lemnoasă”;

1.7.2. în tabelul 5:

1.7.2.1. în denumirea coloanei „Fișa exploatației din RICA”, acronimiul „RICA” se substituie cu acronimul „RDDA”

1.7.2.2. rândul „CLND040”, coloanele „Eticheta SIF”, „Rubrica SOC” și „Fișa exploatației din RICA”, după cuvântul „Porumb” se completează cu cuvintele „pentru masa”;

1.7.2.3. rândul „ CLND050”, coloanele „Eticheta SIF”, „Rubrica SOC”, cuvintele „Pășuni și fânețe permanente” se substituie, cu cuvintele „Pășune permanentă”;

1.7.2.4. rândul „ CLND060”, coloanele „Eticheta SIF”, „Rubrica SOC” și „Fișa exploatației din RICA”, cuvântul „Nucifere” se substituie cu cuvintele „ Fructe cu coajă lemnoasă”;

1.7.3. în tabelul 6, poziția 361, cuvântul „nuciferele” se substituie cu cuvintele „fructele cu coajă lemnoasă”;

1.7.4. se completează cu pct. 5 cu următorul cuprins:

„5. Variabilele SO_CLND019 (Alte rădăcinoase n.c.a.), SO_CLND037 (Plante recoltate verzi de pe terenuri arabile), SO_CLND049 (Teren necultivat), SO_CLND073_085 (Grădini familiale și alte SAU în sere sau solarii n.c.a.), SO_CLND051 (Pășuni și fânețe, cu excepția pășunilor și fânețelor pe teren accidentat), SO_CLND052 (Pășuni și fânețe pe teren accidentat), SO_CLND053 (Pășuni și fânețe permanente care nu mai sunt utilizate pentru producție și care sunt eligibile pentru plata subvențiilor), SO_CLVS001 (Bovine sub un an), SO_CLVS014 (Alte ovine), SO_CLVS017 (Alte caprine) și SO_CLVS018 (Purcei cu greutatea animalului viu sub 20 de kilograme) se folosesc numai în anumite condiții (a se vedea punctul 5 din anexa nr. 4)”;

1.8. la anexa nr. 3, punctele 2 și 3 vor avea următorul cuprins:

„2. Exploatațiile se clasifică pe clase de dimensiune ale căror limite sunt stabilite după cum urmează:

ClaseLimite exprimate în euro
Imai puțin de 2 000
IIde la 2 000 la 3 999
IIIde la 4 000 la 7 999
IVde la 8 000 la 14 999
Vde la 15 000 la 24 999
VIde la 25 000 la 49 999
VIIde la 50 000 la 99 999
VIIIde la 100 000 la 249 999
IXde la 250 000 la 499 999
Xde la 500 000 la 749 999
XIde la 750 000 la 999 999
XIIde la 1 000 000 la 1 499 999
XIIIde la 1 500 000 la 2 999 999
XIV3 000 000 și peste

3. Clase de dimensiunile II și III; III și IV; IV și V; III-V; VI și VII; VIII și IX; X și XI; XII-XIV; sau X-XIV pot fi grupate împreună.”

1.9. în anexa nr. 4:

1.9.1. la pct.4, cuvintele „reţeaua de colectare a informaţiilor contabile agricole” se substituie cu cuvintele „Reţeaua de date privind durabilitatea agricolă”;

1.9.2. pct.10 se completează cu textul „ , utilizându-se cursurile de schimb medii pentru perioada de referință definită la punctul 4 din Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 148/2024”;

1.10. în anexa nr. 5:

1.10.1. în denumire și pe tot parcursul textului, cuvintele „legate direct” se substituie cu cuvintele „direct legate”;

1.10.2. la pct.2, primul enunț, va avea următorul cuprins: „Activități lucrative în acest scop înseamnă muncă activă; se exclud investițiile pur financiare.”

1.10.3. la pct.5, formula va avea următorul cuprins:

„”

1.11. în anexa nr. 6:

1.11.1. denumirea va avea următorul cuprins:

„Definițiile variabilelor, forma, modelul fișei exploatației, precum și frecvența transmiterii datelor”

1.11.2. pct. 1 va avea următorul cuprins:

„1. Datele care trebuie compilate sunt transmise anual.”

1.11.3. se completează cu pct. 11 - 15 cu următorul cuprins:

„11. Datele sunt compilate pe baza unui principiu bazat pe contabilitate, ceea ce înseamnă completarea datelor Rețelei de date privind durabilitatea agricolă (în continuare – RDDA) cu cele mai actualizate și mai fiabile informații privind o anumită variabilă, derivate în primul rând dintr-o înregistrare sistematică și periodică a tranzacțiilor și activităților exploatației, în principal pe baza documentelor-sursă ale acesteia (cum ar fi facturi, note de livrare/expediere, analize de sol sau alte analize de laborator).

12. Astfel cum se prevede la articolul 5 din Legea nr.105/2024, informațiile pot fi compilate din alte surse de date, precum și utilizând metode de compilare a datelor sau abordări inovatoare pentru schimbul de date și compilarea acestora.

13. În cazul în care nu sunt disponibile documente-sursă sau alte surse de date, informațiile ar trebui derivate cât mai mult posibil din alte cuantificări disponibile, care pot include rezultatele modelării.

14. Alte informații calitative sau cantitative ar trebui compilate pe baza clasificărilor standardizate.

15. Datele care trebuie compilate sunt clasificate pe tabel și defalcate pe grupuri, categorii și coloane.”

1.11.4. la pct. 2, textul „” se substituie cu textul „”;

1.11.5. se completează cu pct. 21 cu următorul cuprins:

„21. Ordinea tabelelor din prezenta anexă reflectă ordinea temelor indicate în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 148/2024 cu privire la punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.105/2024 cu privire la Reţeaua de date privind durabilitatea agricolă”;

1.11.6. pct. 6 se abrogă;

1.11.7. la pct. 7, textul „tabelele A-M” se substituie cu cuvântul „tabele”

1.11.8. pct. 8 și subpct. 8.1. vor avea următorul cuprins:

„8. Datele din fișa exploatației se furnizează în conformitate cu următoarele norme:

8.1. valorile financiare: sunt exprimate în valori monetare fără TVA și fără a ține seama de granturi și subvenții, care sunt înregistrate separat, în MDL”;

1.11.9. la pct. 8.5., după cuvântul „ocupați” se completează cu cuvintele „de albine”;

1.11.10. la pct. 8.6., după cuvântul „cu” se completează cu cuvintele „cel puțin”;

1.11.11. Tabelul A va avea următorul cuprins:

„

Coloane
Grup de
informații
Diviziune RDDASub
divi
ziune
Numărul de
ordine al exploatației
CaroiajNUTSDataPonderea exploat
ației
Tipul de activi
tate agricolă
Clasa de dimensiune econ
omică
Cod
RSHGRNDTWTFESC
IDIdentificarea exploatației———————
LOAmplasarea exploatației———————
AIInformații contabile————————
TYTipologie———————
CLClase————————
OTAlte informații privind exploatația—————————
Cod (*)DescriereGrupRSHGRNDTWTFESC
10Numărul exploatațieiID———————
25Cod caroiajLO—————————
40NUTS3LO—————————
60Tip de contabilitateAI—————————
70Data încheierii
exercițiului financiar
AI—————————
80Ponderea națională
calculată de statul membru
TY—————————
90Clasificarea la momentul selecțieiTY————————
100Alte activități lucrative (AAL) legate direct de exploatațieCL—————————
110Tipul de proprietate/obiectivul economicCL—————————
120Statutul juridicCL—————————
130Nivelul răspunderii exploatantului (exploatanților)CL—————————
140Agricultură ecologicăCL—————————
142Anul în care exploatația a început conversia la agricultura ecologicăCL—————————
145Ponderea produselor agricole ecologiceCL—————————
150Denumire de origine protejată (DOP)/indicație geografică protejată (IGP)/specialitate tradițională garantată (STG)/produs montanCL—————————
151Sectoare cu DOP/IGP/STG/produs montanCL—————————
160Zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specificeCL—————————
170AltitudineCL—————————
200Zonă protejată vizată de Legea apelor nr. 272/2011CL—————————
210Sistem de irigațieOT—————————
220Zile de pășunat per unitate vită mare pe terenuri comuneOT—————————
230Apartenența la organizații de producătoriOT—————————
231Relevanța economică pentru fermă a organizațiilor de producătoriOT
232Numărul membrilor organizațiilor de producătoriOT—————————
240Participarea la fonduri mutualeOT—————————
241Compensarea pierderilorOT—————————

”

1.11.12. la subpct. 10.1., enunțul al doilea, cuvântul „contabilă” se substituie cu acronimul „RDDA”;

1.11.13. la subpct. 11.1., textul „referința geografică (latitudine și longitudine)” se substituie cu cuvintele „codul caroiajului”;

1.11.14. subpct. 11.2. și 11.3 vor avea următorul cuprins:

„11.2. A.LO.25.GR. Codul celulei pentru caroiajul unităților statistice de 1 km pentru utilizare paneuropeană, în care este situată ferma. Acest cod va fi utilizat doar în scopuri de transmitere.

11.3. În scopul diseminării datelor, pe lângă mecanismele obișnuite de control al divulgării datelor tabulare, se vor folosi caroiaje imbricate pentru a se asigura că există peste 15 exploatații agricole în caroiajul respectiv sau în cadrul unei unități administrative NUTS.”;

1.11.15. la subpct. 12.1., la numărul de cod 3, cuvântul „Niciuna” se substituie cu cuvântul „Nu există”;

1.11.16. la subpct. 13.1., textul „Valorile trebuie să fie exprimate cu două zecimale.” se exclude;

1.11.17. la subpct. 14.1., cuvintele „legate direct” se substituie cu cuvintele „direct legate”;

1.11.18. subpct. 14.6 va avea următorul cuprins:

„14.6. A.CL.142.DT. Anul în care exploatația a început conversia la agricultura ecologică: anul trebuie indicat în formatul „AAAA”.

1.11.19. se completează cu subpct. 14.61. cu următorul cuprins:

„14.61. A.CL.145.C. Ponderea produselor ecologice vândute ca fiind ecologice în cadrul exploatațiilor certificate: În cazul în care o exploatație agricolă este certificată pentru agricultură ecologică, indicatorul se furnizează sub formă de interval procentual care indică ponderea, în valoare monetară, a produselor vândute ca fiind ecologice din totalul vânzărilor exploatației. Se utilizează următoarele coduri:

1. 0 %

2. între > 0 și ≤ 25 %

3. între > 25 % și ≤ 50 %

4. între > 50 % și ≤ 75 %

5. între > 75 % și < 100 %

6. 100 %”

1.11.20. se completează cu subpct. 14.9. cu următorul cuprins:

„14.9. Punctele A.CL.150.C. și A.CL.151.C sunt opționale. În cazul în care se aplică, acestea se completează pentru toate exploatațiile-eșantion. Dacă se aplică A.CL.150.C, se aplică și A.CL.151.C.”

1.11.21. la subpct. 14.12., numărul de cod 4 se exclude;

1.11.22. la subpct. 15.1., cuvântul „irigație” se substituie cu cuvântul „irigare”, iar după cuvântul „exploatației” se completează cu cuvintele „în anul de raportare”;

1.11.23. la subpct. 15.5.:

1.11.23.1. textul „ , adică a organizației” se substituie cu textul „ . „Principala organizație de producători” este organizația”;

1.11.23.2. la numărul de cod 2, cifra „20” se substituie cu cifra „19”;

1.11.23.3. la numărul de cod 3, cifra „50” se substituie cu cifra „49”;

1.11.23.4. la numărul de cod 4, cifra „100” se substituie cu cifra „99”;

1.11.23.5. la numărul de cod 5, cifra „500” se substituie cu cifra „499”;

1.11.23.6. la numărul de cod 6, cifra „1000” se substituie cu cifra „999”.

1.11.23.7. se completează cu subpct. 15.6 și 15.7 cu următorul cuprins:

„15.6. A.OT.240.C Participarea la fonduri mutuale: Trebuie să se indice dacă fermierul participă la un fond mutual. Un fond mutual este un sistem acreditat care le permite fermierilor afiliați să încheie o asigurare prin care se acordă plăți compensatorii fermierilor afiliați care se confruntă cu pierderi economice. Crearea de fonduri mutuale poate fi încurajată prin diferite tipuri de sprijin public, printre care: (i) contribuția la capitalul de pornire; (ii) cote guvernamentale la contribuțiile anuale la fond, inclusiv din partea fermierilor; (iii) compensarea plăților efectuate către fermieri; (iv) stimulente fiscale pentru depozitele de fonduri.

Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu, fermierul nu participă la niciun fond mutual.

1 Da, fermierul participă la un fond mutual.

15.7. A.OT.241.C Compensarea pierderilor: Trebuie să se indice dacă fermierul a depus o cerere de compensare a pierderilor cauzate de evenimente extreme în cadrul sau în afara sistemelor de asigurare pentru care costurile primelor de asigurare sunt înregistrate în tabelul H la codurile 5051 și/sau 5055. Compensarea în afara sistemelor de asigurare poate fi relevantă fie pentru că fermierul nu este asigurat, fie pentru că asigurarea fermierului nu acoperă daunele. Dacă în tabelul H nu sunt înregistrate astfel de costuri, aceasta înseamnă că cererea de compensare a pierderilor cauzate de evenimente extreme a fost depusă în cadrul schemelor de sprijin ex post în situații de criză, cum ar fi ajutoarele de stat etc.

Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu

1 Da, în temeiul unui contract de asigurare

2 Da, în cadrul unor scheme publice de sprijin ex post în situații de criză

3 Da, ambele.

1.11.24. punctul 16 va avea următorul cuprins:

„16. Coloanele Tabelului A. Coloana R se referă la diviziunea RDDA, coloana S la subdiviziune, coloana H la numărul de ordine al exploatației, coloana GR la caroiajul unităților statistice, coloana N la NUTS, coloana DT la dată, coloana W la ponderea exploatației, coloana TF la tipul de activitate agricolă, coloana ES la clasa de dimensiune economică și coloana C la cod.”

1.11.25. la pct. 18, cuvintele „acoperită cu” se substituie cu cuvintele „care constă în”;

1.11.26. Tabelul C va avea următorul cuprins:

„Structura tabelului

Tabelul C
Forța de muncă
Categoria de forță de muncăCod (*)
Coloane
Grup de informațiiGeneralActivitatea totală în cadrul exploatației (activități agricole și lucrări pentru AAL legate direct de exploatație)Cota de muncă pentru AAL legată direct de exploatațieSalariu
mediu
Securi
tatea socială
Num
ăr de pers
oane
SexBăr
bați
Fem
ei
Anul naș
terii
Pregă
tirea agri
colă
a admi
nistr
atorului
Timpul anual lucratUnități anuale de muncă% din timpul anual lucratSalariu pe anSalariu pe orăPens
ionare
PGG1G2BTY1W1Y2AWAW1R
În
treg
CodÎn
treg
În
treg
Patru cifreCodoreUAM%MDLMDLCod
URPermanentă, nesalariată——
UCNepermanentă, nesalariată———————
PRPermanentă, salariată——
PCNepermanentă, salariată—————————
EXExtern———————
Cod (*)DescriereGrupPGG1G2BTY1W1Y2AWAW1R
10Exploatant (Exploatanți)/administrator(i)UR—————
PR—————
20Exploatant (Exploatanți)/persoană care nu este administrator (persoane care nu sunt administratori)UR——————
PR——————
30Administrator(i)/persoană care nu este exploatant (persoane care nu sunt exploatanți)UR—————
50AlteleUR——————
PR—————
60Muncă nepermanentăUC———————
PC——————
70Administrator remuneratPR—————
80Lucrători externiEX”———————

1.11.27. la pct. 21, textul „perioadei de gestiune. Nu sunt incluse însă aici” se substituie cu textul „anului de raportare. Cu toate acestea, unele date trebuie furnizate și pentru”, iar textul „lucrări agricole executate pe bază de contract,” se substituie cu cuvintele „lucrători externi”;

1.11.28. la subpct. 23.2., cuvintele „de contractanți” se substituie cu cuvintele „pe bază de contract”;

1.11.29. la subpct. 24.1.1., cuvântul „gestiune” se substituie cu cuvântul „raportare”;

1.11.30. la subpct. 24.1.2., textul „pe durata perioadei de gestiune, este totuși înregistrată (pentru numărul de ore lucrate efectiv)” se substituie cu textul „în anul de raportare din motive speciale, este inclusă (pentru numărul de ore lucrate)”;

1.11.31. subpct. 24.1.4.4. se abrogă;

1.11.32. la subpct. 24.2., cuvântul „ocazională” se substituie cu cuvântul „nepermanentă”;

1.11.33. subpct. 24.3.2 va avea următorul cuprins:

„24.3.2. Trebuie să se indice următoarele categorii:

24.3.2.1 C.PR.10. Exploatant (Exploatanți)/administrator(i)

Persoana care își asumă responsabilitatea economică și juridică pentru exploatație și care se ocupă de administrarea curentă a acesteia. În cazul cultivării în parte, partenerul este trecut ca exploatant/administrator al exploatației.

24.3.2.2. C.PR.20. Exploatant (Exploatanți)/persoană care nu este administrator (persoane care nu sunt administratori)

Persoana care își asumă responsabilitatea economică și juridică pentru exploatație, fără să se ocupe de administrarea curentă a acesteia.

24.3.2.3. C.PR.70. Administrator remunerat

Persoana salariată responsabilă cu administrarea curentă a exploatației.

24.3.2.4. C.PR.50. Altele

Se include global în această grupă toată forța de muncă permanentă salariată (cu excepția administratorului salariat al exploatației). Sunt incluși aici și șeful de echipă și subadministratorii care nu răspund de administrarea întregii exploatații.”.

1.11.34. la subpct.24.4, cuvintele „ocazională salariată” se substituie cu cuvintele „salariată nepermanentă”;

1.11.35. se completează cu subpct. 24.5. cu următorul cuprins:

„24.5. C.EX Extern

C.EX.80. Extern: Acest grup se referă la lucrătorii recrutați prin intermediul unor terți (de exemplu, agenții de muncă temporară). Lucrătorii externi nu sunt înscriși în statul de plată al exploatației; cu toate acestea, ei sunt gestionați de exploatant/administrator. Acești lucrători pot fi permanenți sau nepermanenți.”

1.11.36. subpct. 25.1. va avea următorul cuprins:

„25.1. Număr de persoane (coloana P)

Numărul de persoane trebuie să fie indicat în categoriile în care pot apărea acestea, și anume categoria 50 de la grupurile „forța de muncă permanentă nesalariată” UR și „forța de muncă permanentă salariată” PR, categoria 60 de la grupurile „forța de muncă nepermanentă nesalariată” UC și „forța de muncă nepermanentă salariată” PC și categoria 80 din grupul „extern” EX.”

1.11.37. se completează cu subpct. 25.21. și 25.41.cu următorul cuprins:

„25.21. Bărbați, femei (coloanele G1 și G2)

Numărul de bărbați și femei se indică numai pentru categoria 50 de la grupurile „forța de muncă permanentă nesalariată” UR și „forța de muncă permanentă salariată” PR, pentru categoria 60 de la grupurile „forța de muncă nepermanentă nesalariată” UC și „forța de muncă nepermanentă salariată” PC și pentru categoria 80 din grupul „extern” EX. Pentru categoria 80 „extern”, această informație este opțională.”

„25.41. Activitatea totală în cadrul exploatației (activități agricole și lucrări pentru AAL legate direct de exploatație)

25.41.1. Munca în exploatația agricolă include întreaga activitate de organizare, supraveghere și execuție atât cu caracter manual, cât și administrativ, efectuată în legătură cu lucrările agricole din exploatație și cu activitățile aferente AAL legate direct de exploatație:

25.41.2. Lucrările agricole din cadrul exploatației:

25.41.2.1. organizarea și administrarea financiară (vânzările și achizițiile exploatației, contabilitatea etc.),

25.41.2.2. lucrul la câmp (arat, semănat, recoltat, întreținerea livezilor etc.),

25.41.2.3. creșterea animalelor (pregătirea hranei, hrănirea animalelor, mulsul, îngrijirea animalelor etc.),

25.41.2.4. pregătirea produselor pentru comercializare, depozitare, vânzare directă de produse agricole, prelucrarea produselor agricole pentru consum propriu, producția de vin și de ulei de măsline,

25.41.2.5. întreținerea clădirilor, a utilajelor, a echipamentelor, a gardurilor vii, a șanțurilor etc.,

25.41.2.6. transportul pentru exploatație, efectuat de forța de muncă a exploatației.

25.41.3. Munca pentru AAL legate direct de exploatație

25.41.3.1. munca prestată pe bază de contract (folosind mijloacele de producție ale exploatației),

25.41.3.2. turism, cazare și alte activități de agrement,

25.41.3.3. prelucrarea produselor agricole (indiferent dacă materia primă este produsă în cadrul exploatației sau cumpărată din afara acesteia), de exemplu, brânză, unt, carne prelucrată, etc.,

25.41.3.4. producerea de energie din surse regenerabile,

25.41.3.5. silvicultură și prelucrarea lemnului,

25.41.3.6. alte AAL (terapie prin agricultură, artizanat, acvacultură).

25.41.4. Nu se includ în activitatea exploatației următoarele activități:

25.41.4.1. munca depusă pentru producerea de active corporale (construcția de clădiri sau utilaje ori reparațiile capitale ale acestora, plantarea de livezi, demolarea de clădiri, defrișarea de livezi etc.),

25.41.4.2. munca depusă pentru gospodăria exploatantului (exploatanților) sau a administratorului (administratorilor).”

1.11.38. la subpct.25.5., cuvintele „de un lucrător care funcționează în baza unui acord direct se estimează împărțind suma totală plătită” se substituie cu cuvintele „în acord este estimat prin împărțirea sumei totale plătite”, iar cuvintele „cu plată în regie” se substituie cu cuvântul „permanent”;

1.11.39. subpct. 25.6 va avea următorul cuprins:

„25.6. Unități anuale de muncă (coloana W1)”

1.11.40. la subpct. 25.6.1., textul „ocazională (atât forța de muncă ocazională nesalariată UC, cât și forța de muncă ocazională salariată PC)” se substituie cu textul „nepermanentă (categoria 50 atât pentru forța de muncă nesalariată UC, cât și pentru forța de muncă salariată PC) și pentru categoria 80 extern EX”;

1.11.41. subpct. 25.7. și 25.8 vor avea următorul cuprins:

„25.7. Cota de lucru pentru AAL în % din timpul de lucru anual (coloana Y2)

25.7.1. Cota de lucru pentru AAL în ceea ce privește timpul lucrat este obligatorie pentru toate categoriile. Aceasta este exprimată în procente de ore lucrate în cursul anului de raportare.

25.8. Costuri cu salariile și asigurările sociale pe an (coloana AW)

25.8.1 Costurile cu salariile și asigurările sociale pentru forța de muncă salariată pe an (explicațiile sunt furnizate în tabelul H la codul 1010) se furnizează pentru categoriile 10, 20, 50 și 70 din cadrul grupului „forța de muncă permanentă salariată” PR. Pentru categoriile 10, 20 și 70, se referă la fiecare persoană, în timp ce pentru categoria 50 ar trebui să fie o valoare medie.”

1.11.42. se completează cu subpct. 25.9. și 25.10 cu următorul cuprins:

„25.9. Costuri cu salariile și asigurările sociale pe oră (coloana AW1)

25.9.1 Costurile cu salariile și asigurările sociale medii pentru forța de muncă salariată pe oră (explicațiile sunt furnizate în tabelul H la codul 1010) se furnizează pentru categoria 60 din cadrul grupului „forța de muncă nepermanentă salariată” PC.

25.10. Pensionare (coloana R)

25.10.1. Se menționează dacă exploatanții și/sau administratorii vor avea dreptul la o pensie pentru limită de vârstă (obligatorie și/sau complementară, pentru activitatea lor în agricultură și/sau în alte sectoare). Aceste informații se furnizează numai pentru forța de muncă permanentă nesalariată (UR) pentru categoriile 10, 20 și 30.

25.10.2. Acoperirea sistemului de pensii este indicată printr-un număr de cod, și anume:

1 da (persoana va avea dreptul la o pensie pentru limită de vârstă)

2 nu (persoana nu va avea dreptul la o pensie pentru limită de vârstă)”

1.11.43. denumirea Tabelului D va avea următorul cuprins: „Bunurile și investițiile”;

1.11.44. subpct. 26.9. va avea următorul cuprins:

„26.9. 7005. Active necorporale

Toate activele necorporale care pot fi ușor cumpărate sau vândute (de exemplu, cotele și drepturile atunci când acestea sunt comercializabile fără terenuri și există o piață activă), precum și cele care nu pot fi ușor cumpărate sau vândute (de exemplu, software, licențe etc.). Rubrica este completată, iar sumele incluse aici fac obiectul amortizării în coloana DY.”

1.11.45. la pct. 29, tabelul va avea următorul cuprins:

„Valoarea justă minus costurile estimate aferente punctului de vânzaresuma pentru care un activ ar putea fi schimbat sau un pasiv ar putea fi decontat de bunăvoie și în cunoștință de cauză între două părți, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții normale de concurență, minus costul estimat al vânzării3010 , 5010 , 7005 dacă sunt comercializabile
Costul istoriccostul nominal sau inițial al unui activ în momentul achiziției2010 , 3020 , 3030 , 4010 , 7005 dacă nu sunt comercializabile
Valoarea contabilăvaloarea la care un activ este contabilizat într-un bilanț1005 , 1040 , 8010”

1.11.46. la subpct. 37.1., textul „2010, 3010, 5010 și 7010” se substituie cu textul „3010 și 5010”;

1.11.47. Tabelul E va avea următorul cuprins:

„Cod(*)Descriere
50Gunoi de grajd ecologic
60Drepturi la plăți în cadrul schemei de plată de bază și drepturi la plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității”

1.11.48. denumirea Tabelului F va avea următorul cuprins: „Datorii și credite”;

1.11.49. la pct. 44, cuvîntul „Sumele” se substituie cu textul „Pasivele exploatației: sumele”;

1.11.50. în Tabelul H, tabelul de descriere a codurilor:

1.11.50.1. la poziția 2020, cuvântul „brut” se substituie cu cuvîntul „grosier”;

1.11.50.2. se completează cu pozițiile 30311-30313 cu următorul cuprins:

”30311SCdin care uree solidă (opțional)—
30312SCdin care uree în amestecuri de uree-nitrat de amoniu și uree-sulfat de amoniu (opțional)—
30313SCdin care îngrășăminte calciu-azotat de amoniu (opțional)”—

1.11.51. se completează cu subpct. 63.21. și 63.22. cu următorul cuprins:

„63.21. 1021. Muncă prestată pe bază de contract

63.21.1. Costul lucrătorilor contractuali, fără a include costul utilizării echipamentului. Acesta include costul lucrătorilor recrutați prin intermediul unor terți (de exemplu, agenții de muncă temporară).

63.22. 1022. Închiriere utilaje

63.22.1. Costul închirierii și leasingului utilajelor utilizate de forța de muncă din exploatație și costul prestatorilor de servicii, incluzând atât lucrătorii contractuali, cât și furnizarea de utilaje.”

1.11.52. pct. 70 va avea următorul cuprins:

„70. 3031 Cantitatea în chintale de N utilizată în îngrășămintele minerale

70.1 30311 din care uree solidă (opțional)

70.1.1. Cantitatea (greutatea) de azot sub formă de N în îngrășământ cu uree solidă

70.2. 30312 din care uree în amestecuri de îngrășământ uree-nitrat de amoniu și uree-sulfat de amoniu

70.2.1. Cantitatea (greutatea) de azot sub formă de N în amestecuri de îngrășăminte uree-nitrat de amoniu și uree-sulfat de amoniu (opțional)

70.3. 30313 din care îngrășăminte calciu-azotat de amoniu

70.3.1. Cantitatea (greutatea) de azot sub formă de N în amestecuri calciu-nitrat de amoniu (opțional)”;

1.11.53. pct. 71 și 72 se abrogă;

1.11.54. se completează cu subpct. 84.6. cu următorul cuprins:

„84.6. 5035. Din care alte origini

84.6.1. Consumul total de energie produsă de alte origini care nu este inclusă în categoriile anterioare. Printre exemple s-ar putea număra energia geotermală, încălzirea centralizată etc.

84.6.2. Încălzirea centralizată furnizează căldură dintr-o locație centralizată. În acest sistem, o instalație centrală generează căldură sub formă de apă caldă, adesea prin arderea combustibililor fosili, a biomasei sau a altor surse regenerabile, și o distribuie printr-o rețea de conducte.”

1.11.55. subpct. 86.1. se completează cu următorul text: „Include taxa de participare la fonduri mutuale.”;

1.11.56. denumirea Tabelului I va avea următorul cuprins: „Utilizarea terenurilor și culturile”;

1.11.57. Structura tabelului va avea următorul cuprins:

„931. Structura tabelului

Categoria de culturăCod (*)
Tipul culturiiCod (**)
Date lipsăCod (***)
Grup de informațiiColoane
Suprafața totalădin care este irigatădin care este utilizată pentru culturi energeticedin care este complet ecologicădin care este în conversie la agricultura ecologicăCantitateValoare
TAIRENORCOQV
ASuprafața——
NUCantitatea de N utilizată în îngrășămintele minerale——————
PUCantitatea de P2O5 utilizată în îngrășămintele minerale——————
KUCantitatea de K2O utilizată în îngrășămintele minerale——————
OVInventarul de deschidere——————
CVInventarul de închidere——————
PRProducție——————
SAVânzări—————
FCConsumul în gospodăria exploatației și beneficiile în natură——————
FUUtilizarea în exploatație”——————

1.11.58. în tabelul de descriere a codurilor:

1.11.58.1. poziția 10921, după cuvântul „Porumb” se completează cu cuvintele „pentru masa”;

1.11.58.2. cuvintele „și fânețe permanente” se substituie cu cuvintele „permanente”;

1.11.58.3. poziția 30300, cuvintele „și fânețe” se exclud;

1.11.58.4. poziția 40130, cuvântul „Nucifere” se substituie cu cuvintele „Fructe cu coajă lemnoasă”;

1.11.59. pct. 96 și 97 vor avea următorul cuprins:

„96. Tabelul I conține următoarele grupuri de informații:

96.1. Grupuri obligatorii de informații: suprafața (A), inventarul de deschidere (OV), inventarul de închidere (CV), producția (PR), vânzările (SA), consumul în gospodăria exploatației și beneficiile în natură (FC), precum și utilizarea în exploatație (FU).

96.2. Grup opțional de informații: Cantitatea de N, P2O5 și K2O din îngrășămintele minerale.

97. În tabelul I se vor înregistra următoarele informații: suprafața totală (TA), suprafața irigată (IR), suprafața utilizată pentru culturi energetice (EN), suprafața complet ecologică (OR), suprafața aflată în conversie la agricultura ecologică (CO), cantitatea de factori de producție pentru nutrienţi, producția, vânzările, (Q) și valoarea (V). Explicațiile de mai jos descriu, pentru fiecare grup de informații, ce coloane trebuie completate:

97.1. I.A Suprafața

97.1.1. Pentru grupul de informații suprafață (A), se înregistrează suprafața totală (TA), suprafața irigată (IR), suprafața utilizată pentru culturi energetice (EN), suprafața pe care se cultivă culturi ecologice, astfel cum sunt definite la art. 3 din Legea nr. 237/2023 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice (în continuare – Legea nr. 237/2023) (OR), suprafața aflată în conversie la producția ecologică, astfel cum este definită la art. 3 și 9 din Legea nr. 237/2023 (CO). În fiecare caz, suprafața trebuie exprimată în ari (100 ari = 1 hectar), cu excepția cazului suprafețelor utilizate pentru cultivarea ciupercilor, care se exprimă în metri pătrați. Suprafețele înregistrate în coloanele OR și CO se exclud reciproc.

97.2. I. NU Cantitatea de N utilizată în îngrășămintele minerale

97.2.1. Date opționale. Cantitatea totală (greutate) de azot sub formă de N din îngrășămintele minerale utilizate, estimată pe baza cantității de îngrășăminte minerale și a conținutului acestora de N. Cantitatea se indică în chintale (100 kg).

97.3. I. PU Cantitatea de P2O5 utilizată în îngrășămintele minerale

97.3.1. Date opționale. Cantitatea totală (greutate) de fosfor sub formă de P2O5 din îngrășămintele minerale utilizate, estimată pe baza cantității de îngrășăminte minerale și a conținutului acestora de P2O5 . Cantitatea se indică în chintale (100 kg).

97.4. I. KU Cantitatea de K2O utilizată în îngrășămintele minerale

97.4.1. Date opționale. Cantitatea totală (greutate) de potasiu sub formă de K2O din îngrășămintele minerale utilizate, estimată pe baza cantității de îngrășăminte minerale și a conținutului acestora de K2O. Cantitatea se indică în chintale (100 kg).

97.5. I.OV Inventarul de deschidere

97.5.1. Pentru grupul de informații inventarul de deschidere (OV), trebuie înregistrată valoarea (V) produselor aflate în stoc (depozitate) la începutul exercițiului financiar. Produsele se evaluează la prețurile de la poarta fermei din ziua inventarierii.

97.6. I.CV Inventarul de închidere

97.6.1. Pentru grupul de informații inventarul de închidere (CV), trebuie înregistrată valoarea (V) produselor aflate în stoc (depozitate) la sfârșitul exercițiului financiar. Produsele se evaluează la prețurile de la poarta fermei din ziua inventarierii.

97.7. I.PR Producție

97.7.1. Pentru grupul de informații producție (PR), trebuie înregistrate cantitățile de culturi produse (Q) în cursul exercițiului financiar (excluzând pierderile de pe câmp și din exploatație). Se menționează aceste cantități pentru produsele principale ale exploatației (cu excepția subproduselor).

97.7.2. Aceste cantități trebuie indicate în chintale (100 kg), cu excepția vinului și a produselor conexe, care sunt exprimate în hectolitri. Dacă, din cauza condițiilor de vânzare, producția efectivă în chintale nu poate fi determinată, se introduce codul 2 pentru date lipsă.

97.7.3. Nu se furnizează cantitatea pentru codurile 10790 „Alte legume” și 90900 „Altele”.

97.8. I.SA Totalul vânzărilor

97.9. Pentru grupul de informații totalul vânzărilor (SA), se înregistrează cantitatea vânzărilor (Q) și valoarea vânzărilor (V) de produse aflate în stoc la începutul exercițiului financiar sau recoltate în timpul anului. Eventualele costuri de comercializare, atunci când se cunosc, nu se deduc din totalul vânzărilor, ci se înregistrează în tabelul H „Factori de producție”.

97.10. I.FC Consumul în gospodăria exploatației și beneficiile în natură

97.11. Pentru grupul de informații consumul în gospodăria exploatației și beneficiile în natură (FC), trebuie să se înregistreze valoarea (V) a produselor consumate în gospodăria exploatantului și/sau utilizate pentru plățile în natură de bunuri și servicii (inclusiv remunerarea în natură). Produsele respective se evaluează la prețurile la poarta fermei.

97.12. I.FU Utilizarea în exploatație

97.12.1. Pentru grupul de informații utilizarea în exploatație (FU) se înregistrează valoarea (V) la poarta fermei a produselor exploatației aflate în stoc (depozitate) la începutul exercițiului financiar și/sau produse în timpul exercițiului, utilizate ca factori de producție în exploatație pe parcursul exercițiului. Sunt incluse aici:

97.12.1.1. furajele: valoarea la poarta fermei a produselor comercializabile ale exploatației (produse comercializabile în mod curent) utilizate în timpul exercițiului ca furaje. Paiele utilizate în exploatație (ca furaje și așternut pentru animale) se evaluează numai când reprezintă un produs comercializabil în regiunea și în exercițiul în cauză. Produsele în cauză se evaluează la prețul de vânzare la poarta fermei,

97.12.1.2. semințele: valoarea la poarta fermei a produselor comercializabile utilizate ca semințe pentru culturi în cursul exercițiului financiar,

97.12.1.3. alte utilizări în exploatație (inclusiv produsele din exploatație utilizate pentru prepararea meselor pentru turiști).”

1.11.60. structura Tabelului J va avea următorul cuprins:

„971. Structura tabelului

Categoria de animaleCod (*)
Coloane
Grup de informațiiEfectiv mediuNumărValoareDurata pășunatuluiAccesul la ocolTipul de adăpost
ANVDYC
ANEfectiv mediu—————
ORDin care produse ecologice—————
CODin care în conversie la agricultura ecologică—————
RNNumărul de referință—————
OVInventarul de deschidere————
CVInventarul de închidere————
PUAchiziții————
SATotalul vânzărilor————
SSVânzări pentru sacrificare————
SRVânzări pentru creștere/reproducție————
SUVânzări cu destinație necunoscută————
DLNumărul de decese, inclusiv uciderea de urgență—————
FCConsumul în gospodăria exploatației————
FUUtilizarea în exploatație————
THTipul de adăpost—————
TOTimpul petrecut în aer liber„————

1.11.61. la pct. 98, codul 900, cuvintele „și peștii” se substituie cu textul „ , animalele pentru blană”;

1.11.62. subpct. 99.3.1. se abrogă;

1.11.63. se completează cu subpct. 991 și 992 cu următorul cuprins:

„991. J. OR Ecologică

Numărul mediu de animale crescute în conformitate cu normele de producție prevăzute la art. 8, 9 și 10 din Legea nr. 237/2023 și în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 253/2024 privind normele detaliate de producție ecologică, recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producție ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 232-235, art. 479), cu excepția celor aflate încă în perioada de conversie, astfel cum este definită la art. 3 și la art. 9 din Legea nr. 237/2023.

992. J. CO în conversie la agricultura ecologică

Numărul mediu de animale crescute în conformitate cu normele de producție prevăzute la art. 8, 9 și 10 din Legea nr. 237/2023 și în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 253/2024 privind normele detaliate de producție ecologică, recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producție ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 232-235, art. 479), care se află încă în perioada de conversie, astfel cum este definită la art. 3 și la art. 9 din Legea nr. 237/2023.”

1.11.64. la subpct. 100.2.1., 101.2.1., 103.2.1., 104.3.1. și 108.2.1. textul „ , exprimat cu două zecimale” se exclude;

1.11.65. la subpct. 104.4.1., textul „2110-2900” se substituie cu textul „23111-2900”;

1.11.66. se completează cu pct. 1071 cu următorul cuprins:

„1071. J.DL Numărul de decese, inclusiv uciderea de urgență

1071.1. Numărul (coloana N)

1071.2. Numărul de animale se indică în capete. Acesta include uciderea de urgență și depopularea. Uciderea de urgență se referă la uciderea animalelor având leziuni sau o boală asociată cu durere sau suferință puternică. Depopularea se referă la procesul de ucidere a animalelor din motive de sănătate publică sau a animalelor, de bunăstare a animalelor sau din motive de mediu, sub supravegherea autorității competente.”

1.11.67. se completează cu pct. 1091 și 1092 cu următorul cuprins:

„1091. J.TH Tipul de adăpost

1091.1. Cod (coloana C)

1091.2. Codurile care definesc tipul de adăpost se selectează din lista de mai jos, pentru fiecare categorie de animale inclusă în aceasta:

1091.2.1. Codurile pentru tipul de adăpost

CodTipul de animalTipul de adăpost
10Bovine (categoriile 210-269)Staule cu restrângerea mișcării (dejecții lichide)
20Staule cu restrângerea mișcării (dejecții solide)
30Stabulație liberă/adăposturi compartimentate (dejecții lichide)
40Stabulație liberă/adăposturi compartimentate (dejecții solide)
50Întotdeauna în aer liber
60Alte tipuri de adăposturi (dejecții lichide)
70Alte tipuri de adăposturi (dejecții solide)
80Ovine și caprine (categoriile 311-329)Litieră profundă
90Podea prevăzută cu grătare
100Podea solidă
110Întotdeauna în aer liber
120Porcine (categoriile 410-499)Podea prevăzută integral cu grătare
130Podea prevăzută parțial cu grătare
140Podea solidă (dejecții solide)
150Întreaga suprafață este prevăzută cu litieră profundă
160În aer liber
170Alte tipuri de adăposturi (dejecții lichide)
180Alte tipuri de adăposturi (dejecții solide)
190Păsări de curte (categoriile 510-530)Litieră profundă
200Volieră
210Baterii cu bandă rulantă pentru găinaț
220Baterii cu gropi adânci
230Baterii înălțate
240În aer liber
250Alte tipuri de adăposturi

1091.2.2. În cazul în care, pentru orice categorie de animale, se utilizează mai multe tipuri de adăposturi, se raportează numai tipul de adăpost în care sunt adăpostite majoritatea animalelor din categoria respectivă de animale. Datele se raportează anual în fișele exploatației. Cu toate acestea, datele pot fi compilate sau colectate cu o frecvență mai mică, cu condiția ca acest lucru să se realizeze cel puțin o dată la cinci ani.

1091.3. Descrierea sistemelor de adăpostire

1091.3.1. Staule cu restrângerea mișcării: Staulele cu restrângerea mișcării sunt adăposturi pentru animale în care mișcarea animalelor este restrânsă în incinta lor, iar acestea nu pot circula liber. Aceste tipuri de adăposturi pot conține dejecții animaliere separate sub formă de bălegar solid și gunoi de grajd lichid atunci când podelele staulelor se află pe beton înclinat cu material de așternut (de exemplu, paie, paie tăiate, rumeguș) și un canal de scurgere de mică adâncime în spatele animalelor pentru a colecta o parte din materiile fecale și urină, în timp ce o parte este îndepărtată în mod regulat ca dejecții solide. În unele cazuri, canalul este echipat cu o țeavă de scurgere pentru a colecta infiltrațiile sau poate exista un canal mai adânc în locul celui de mică adâncime pentru colectarea și depozitarea fracțiunii lichide. În mod normal, dejecțiile animaliere sunt îndepărtate din clădire prin mijloace mecanice sub formă de bălegar solid/gunoi de grajd. Acestea pot conține, de asemenea, gunoi de grajd sub formă de dejecții lichide atunci când podelele staulelor sunt din beton, având un canal acoperit de o grilă în partea din spate a animalelor sau o podea prevăzută integral cu grătare pentru a colecta materiile fecale și urina ca dejecții lichide. În acest caz, dejecțiile animaliere și urina se scurg sub podea într-o fosă, unde formează gunoi de grajd lichid.

1091.3.2. Stabulație liberă și adăposturi compartimentate Stabulație liberă se referă la adăposturile pentru animale în care animalele pot circula liber și au acces în toată incinta clădirii sau pe întreaga suprafață a țarcului (un mic spațiu îngrădit pentru efectivul de animale). Stabulația liberă poate conține dejecții animaliere în formă solidă atunci când există o podea din beton care este curățată mai frecvent prin răzuire în zona în care animalele se hrănesc și/sau beau apă. Așternerea pe podea a unui strat gros de material de așternut (de obicei paie) constituie o practică comună. Acest material de așternut este îndepărtat din clădire, de obicei o dată sau de două ori pe iarnă, ca gunoi de grajd. Acest tip de adăpost include și adăposturile compartimentate, care sunt clădiri.

1091.3.3. În aer liber Sunt incluse pășunile, suprafețele în aer liber și padocurile.

1091.3.4. Adăpost cu podea prevăzută cu grătare Se referă la adăposturile pentru animale în care podelele sunt prevăzute integral cu grătare. Întreaga podea este prevăzută cu grătare prin care dejecțiile animaliere și urina se scurg sub podea într-o fosă, unde formează gunoi de grajd lichid.

1091.3.5. Podeaua prevăzută parțial cu grătare Se referă la adăposturile pentru animale în care podelele sunt prevăzute parțial cu grătare. O parte din podea este prevăzută cu grătare prin care dejecțiile animaliere și urina se scurg sub podea într-o fosă, unde formează gunoi de grajd lichid.

1091.3.6. Litieră profundă pentru porcine: tip de adăpost pe așternuturi de paie (litieră profundă-stabulație liberă), unde podeaua este acoperită cu un strat gros de așternut (paie, turbă, rumeguș sau alte materiale similare care rețin dejecțiile solide și lichide) care este îndepărtat numai la anumite intervale care pot fi și de mai multe luni.

1091.3.7. Alte tipuri de adăpost Tipuri de adăpost diferite de cele menționate mai sus.

1091.3.8. În aer liber Adăpostul în aer liber este o metodă de creștere prin care animalele, cel puțin o parte a zilei, se pot deplasa în aer liber, în loc să fie ținute închise într-o incintă timp de 24 de ore în fiecare zi.

1091.3.9. Litieră profundă pentru adăpostul găinilor ouătoare pe așternuturi de paie (echivalent pentru litieră profundă-stabulație liberă), unde podeaua este acoperită cu un strat gros de așternut (paie, turbă, rumeguș sau alte materiale similare care rețin dejecțiile solide și lichide) care este îndepărtat numai la anumite intervale care pot fi și de mai multe luni. O clădire închisă simplă, izolată termic și cu ventilare mecanică sau ventilare naturală. Cel puțin o treime din suprafața podelei trebuie să fie acoperită cu material de așternut (de exemplu, paie tocate, rumeguș de lemn) și două treimi dispusă ca o fosă acoperită cu grătare pentru colectarea dejecțiilor (deșeuri provenite de la păsări de curte) în perioada de depunere a ouălor de 13-15 luni. Cuibarele pentru ouare, distribuitoarele de hrană și de apă sunt amplasate deasupra zonei acoperite cu grătare pentru a menține așternutul uscat.

1091.3.10. Voliere Sistemele aviare de creștere se mai numesc și sisteme pe mai multe niveluri. Acestea constau dintr-un parter plus unul sau mai multe niveluri de platforme perforate, de pe care dejecțiile animaliere nu pot cădea pe păsările inferioare. La un moment dat în cadrul sistemului, vor fi disponibile cel puțin două niveluri pentru păsări. O volieră este o construcție cu izolație termică, ventilare mecanică și lumină naturală sau artificială. Ele pot fi combinate cu suprafețe în aer liber și în afara zonei de râcâire. Păsările sunt ținute în grupuri mari și se pot deplasa liber în întreaga zonă a adăpostului pe mai multe niveluri. Spațiul este împărțit în zone diferite: alimentare cu hrană și apă, dormit și odihnă, râcâire, ouat. Deoarece animalele pot utiliza mai multe niveluri, sunt permise densități mai mari ale efectivelor în comparație cu regimul litierei profunde. Dejecțiile sunt îndepărtate cu ajutorul unor benzi rulante sau colectate într-o fosă pentru gunoiul de grajd.

1091.3.11. Baterii prevăzute cu bandă rulantă pentru găinaț Bateriile sunt sisteme de adăpostire a animalelor în care găinile ouătoare sunt ținute în cotețe, una sau mai multe în fiecare dintre acestea, în interiorul clădirilor închise, cu ventilare mecanică și cu sau fără sistem de iluminat. Păsările sunt ținute în baterii secvențiale, confecționate de obicei din sârmă de oțel, dispuse pe rânduri lungi. Dejecțiile cad prin partea inferioară a cotețelor și sunt colectate și depozitate dedesubt într-o fosă sau într-un canal adânc ori sunt îndepărtate cu ajutorul unui sistem prevăzut cu benzi sau cu raclete. Dejecțiile provenite de la găinile ouătoare din sistemele de baterii nu sunt amestecate cu alte materiale, cum ar fi așternutul, și pot fi uscate sau pot fi combinate cu apă pentru a facilita gestionarea gunoiului de grajd. Bateriile prevăzute cu benzi rulante sunt baterii în care dejecțiile animaliere sunt îndepărtate mecanic cu ajutorul unei benzi pe dedesubtul cotețelor în afara clădirii pentru a forma bălegar solid/gunoi de grajd.

1092. J.TO Timpul petrecut în aer liber

1092.1. Durata pășunatului (coloana D)

1092.1.1. Numărul de zile complete de pășunat. Dacă animalele pasc mai puțin de 2 ore pe zi, aceasta nu este considerată zi de pășunat. Se raportează informații pentru categoriile 261 vaci pentru lapte, 269 vaci, altele decât cele pentru lapte, 311 femele ovine de reproducție și 321 femele caprine de reproducție.

1092.2. Accesul la ocol (coloana Y)

1092.2.1. Ocoale pentru mișcare:

Suprafețe exterioare cu acces permanent, în mod normal cu sol impermeabil, inclusiv zone cu iarbă neutilizate pentru pășunat, destinate mișcării animalelor într-o perioadă a zilei. În cazul în care ocolul este accesibil animalelor, acesta este contabilizat.

Se utilizează următoarele coduri:

0 Nu, animalele nu au acces la ocol

1 Da, animalele au acces la ocol”

1.11.68. punctul 110 va avea următorul cuprins:

„110. Categorii de produse de origine animală și de servicii legate de animale

110.1. Se disting următoarele categorii de produse de origine animală și de servicii legate de animale:

261Lapte de vacă
262Lapte de bivoliță
311Lapte de oaie
321Lapte de capră
330Lână
531Ouă destinate consumului uman (toate păsările de curte)
532Ouă pentru incubație (toate păsările de curte)
700Miere și produse apicole: miere, hidromel și alte produse și subproduse de apicultură;
800Gunoi de grajd
900Alte produse de origine animală (taxe pentru armăsari, embrioni, ceară, ficat de gâscă sau de rață, lapte de alte animale etc.)
1100Creșterea animalelor pe bază de contract
Valoarea încasărilor pentru creșterea animalelor pe bază de contract, corespunzând în principal plății pentru serviciile prestate și în cazul în care exploatantul nu își asumă riscul economic implicat în mod normal de creșterea sau îngrășarea acestor animale, precum bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, păsările de curte.
1200Alte servicii legate de animale
Suma încasărilor pentru alte servicii legate de animale (sume aferente preluării animalelor la pășunat etc.)”

1.11.69. punctul 121 va avea următorul cuprins:

„121. Categorii de AAL legate direct de exploatație

121.1. Se disting următoarele categorii de AAL:

261Prelucrarea laptelui de vacă
263Prelucrarea laptelui provenit de la alte animale, de exemplu, a laptelui de bivoliță, de oaie, de capră
900Prelucrarea cărnii sau a altor produse de origine animală
1010Prelucrarea produselor cultivate, cu excepția vinului. Se include producția de alcool, altul decât cel din struguri, cidrul de mere sau de pere.
1020Silvicultură și prelucrarea lemnului. Se referă la vânzările de material lemnos pe picior, de lemn tăiat și de produse forestiere, altele decât din lemn (plută, rășină de pin etc.), precum și de lemn prelucrat, în cursul exercițiului financiar.
2010Muncă prestată de contractanți pentru terți. Darea cu chirie a echipamentelor din exploatație fără forța de muncă a exploatației sau utilizând numai forța de muncă a exploatației în munca prestată pe bază de contract nu sunt considerate AAL, ci parte a activității agricole.
2020Turism, cazare, alimentație publică și alte activități de agrement. Se include aici chiria realizată din turism (spații de camping, căsuțe, instalații pentru călărie, vânătoare, pescuit etc.).
2030Producerea de energie din surse regenerabile. Acoperă producerea de energie din surse regenerabile destinată pieței, inclusiv biogazul, biocombustibilii sau energia electrică obținute cu ajutorul turbinelor eoliene și al altor echipamente sau din materii prime agricole. Sunt excluse următoarele elemente, deoarece sunt considerate parte a activității agricole a exploatației:
- producerea de energie din surse regenerabile numai pentru consumul propriu al exploatației;
- darea cu chirie a terenului sau a acoperișului numai pentru amplasarea de instalații precum morile de vânt sau panourile de energie solară;
- vânzările de materii prime către o altă întreprindere pentru producerea de energie din surse regenerabile.
9000Alte AAL legate direct de exploatație. AAL legate direct de exploatație care nu sunt menționate în altă parte.”

1.11.70. la subpct. 125.2., textul „- 321” se substituie cu cuvintele „și 263”;

1.11.71. în Tabelul M, tabelul de descriere a categoriilor de subvenții:

1.11.71.1. poziția 1400, cuvântul „Programe” se substituie cu cuvântul „Schemele”, iar cuvintele „programe ecologice” se substituie cu cuvintele „eco-schime”;

1.11.71.2. după poziția 3760, se completează cu pozițiile 3770 și 3780 cu următorul cuprins:

„3770SSchimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor
3780SCooperare”

1.11.71.3. pozițiile 10300 – 10330 se exclud;

1.11.71.4. se completează cu pozițiile 10401 – 10403 după cum urmează:

„10401AIGAEC 9: numărul hectarelor cu pășuni permanente din cadrul siturilor Natura 2000——
10402AIGAEC 9: numărul hectarelor cu pășuni permanente desemnate drept sensibile din punct de vedere ecologic din cadrul siturilor Natura 2000 protejate în temeiul GAEC 9——
10403AIGAEC 9: numărul hectarelor cu pășuni permanente desemnate drept sensibile din punct de vedere ecologic din afara siturilor Natura 2000, protejate în temeiul GAEC 9, dacă este cazul.”——

1.11.72. la pct. 129, cuvintele „referitoare la plățile de ecologizare” se substituie cu cuvintele „privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor”.

1.11.73. la subpct. 131.3, cuvintele „specificată în GAEC” se substituie cu cuvintele „astfel cum este definită în programul strategic al politicii agricole”;

1.11.74. se completează cu Tabele MI, DI, OF, FP1, FP2, NM1, NM2, NM3, ST, BD1, BD2, WT, I1, J1, CS, EN, FL, TR, SA, SI, SE, GR cu următorul cuprins:

”Tabelul MI

Integrarea pieței

132. Structura tabelului

CategorieCod
Coloane
Grup de informațiiCota din valoarea vândută (%)Tipul de contractAcorduri în materie de prețuriRepartizarea valoriiClauze contractuale
SCPVR
MIIntegrarea pieței

133. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

CodDescriereGrupSCPVR
100Vânzare directă către consumatorMI————
200Organizație de producători/cooperativăMI—
300Comerciant cu amănuntulMI
400Operator din sectorul prelucrării alimentelorMI
500Comerciant cu ridicataMI
600Alte exploatațiiMI
700Intermediari de exportMI
800AlteleMI

134. Grupul de informații privind integrarea pieței se referă la vânzarea principalului produs agricol în ceea ce privește valoarea vânzărilor într-un anumit an de raportare. Pentru produsul principal dat, trebuie să se menționeze cota de produs vândută cumpărătorilor diverși și caracteristicile acordurilor contractuale relevante. În cazul în care produsul principal este vândut unor cumpărători diverși și/sau în baza unor acorduri contractuale diferite, se aplică același criteriu al valorii mai mari a vânzărilor (și anume informațiile înregistrate se referă la cumpărătorul principal și/sau la contractul principal în ceea ce privește valoarea vânzărilor).

135. Descrierea coloanelor

135.1. S. Cota din valoarea vândută (%)

135.1.1. Calculul cotei din valoarea vândută se referă la stabilirea procentului din valoarea totală a principalului produs agricol în ceea ce privește valoarea vânzărilor într-un anumit an de raportare pe tip de cumpărător.

135.2. C. Tipul de contract

135.2.1. Trebuie furnizată o indicație cu privire la existența unui contract scris între fermier și cumpărător având ca obiect vânzarea produsului agricol principal. În cazul în care produsul agricol principal este vândut în baza unor contracte diferite, ar trebui raportate numai informațiile privind contractul principal în ceea ce privește valoarea vânzărilor.

135.2.2. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

135.3. P. Acorduri în materie de prețuri

135.3.1. În cazul în care există un contract scris (și anume valoarea înscrisă la punctul C este egală cu 1), trebuie să se menționeze tipul de acord în materie de prețuri pentru vânzarea produsului agricol principal care face obiectul unui astfel de contract.

135.3.2. Codurile care trebuie utilizate:

1 Preț fix (și anume contractul prevede un preț care nu poate suferi modificări, indiferent de fluctuațiile în materie de costuri, condiții de piață sau alte variabile).

2 Preț variabil (și anume contractul prevede o formulă de preț care stabilește indicatori, indici și/sau metode de calcul care reflectă modificări ale condițiilor de piață, ale cantităților, precum și ale calității și compoziției produselor livrate).

135.4. V. Repartizarea valorii

135.4.1. În cazul în care există un contract scris (și anume valoarea înscrisă la punctul C este egală cu 1), trebuie să se menționeze dacă este stabilit prin contract modul în care orice evoluție a prețurilor relevante de pe piață pentru produsele în cauză sau alte profituri sau pierderi pe piețele de mărfuri trebuie repartizate între părțile contractuale, inclusiv prin bonusuri sau partajarea pierderilor.

135.4.2. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

135.5. R. Clauze contractuale

135.5.1. În cazul în care există un contract scris (și anume valoarea înscrisă la punctul C este egală cu 1), trebuie să se menționeze în clauzele contractuale cantitățile de mărfuri care urmează să fie livrate, frecvența livrărilor, precum și condițiile de plată și penalitățile pentru nerespectarea obligațiilor în ceea ce privește vânzarea produsului agricol principal care face obiectul unui astfel de contract.

135.5.2. Codurile care trebuie utilizate (selecție multiplă posibilă):

1.Contractul prevede livrări regulate ale produselor pe întreaga durată contractuală.

2. Durata contractului este de până la 1 an fără clauză de reînnoire automată (și anume toate clauzele incluse în contract, în plus față de preț, sunt prelungite automat, inclusiv frecvența livrărilor, condițiile de plată etc.).

3. Plățile pentru produsele livrate în temeiul contractului se efectuează în termen de 30 de zile de la livrarea mărfurilor.

4. Contractele prevăd sancțiuni pentru producător în caz de nerespectare a obligațiilor și/sau în caz de impediment care justifică neexecutarea obligației.

Tabelul DI

Inovare și digitalizare

136. Structura tabelului

Categorii de inovare și digitalizareCod
Coloane
Grup de informațiiParticipareAsimilare
U
INProiecte și rețele de inovare
FMGestionarea exploatației agricole
PFAgricultură de precizie
LMUtilaje pentru gestionarea efectivelor de animale

137. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

CodDescriereGrupPU
110Proiect de cercetare și inovareIN-
120Grupul operațional PEIIN-
130Fermă demonstrativăIN-
140Rețea a fermierilorIN-
150Alte rețeleIN-
210Sistemul informatic de management al exploatațiilor agricoleFM-
310Robotică pentru producția vegetalăPF-
320Tehnologii cu rată variabilăPF-
330Monitorizarea de precizie a culturilorPF-
410Bunăstarea și monitorizarea sănătății animalelorLM-
420Sisteme automate de hrănireLM-
430Reglare automată a temperaturii hambarelorLM-
440Roboți de mulsLM-

138. Descrierea categoriilor

138.1. 110 Proiect de cercetare și inovare

138.1.1. Proiectele de cercetare și inovare (C&I) desfășurate de întreprinderi urmăresc să inoveze și să introducă noi produse și servicii sau să îmbunătățească oferta existentă. Acestea pot fi rezultatul colaborării dintre fermieri, cercetători și alte întreprinderi printr-o abordare care implică mai mulți actori, care consolidează eforturile de C&I și asimilarea de către exploatație a rezultatelor în materie de C&I.

138.2. 120 Grupul operațional PEI

138.2.1. Un proiect al grupului operațional PEI-AGRI include parteneri cu cunoștințe complementare (de exemplu, în domeniul științific, tehnic, organizațional etc.) care creează în comun soluții practice pentru agricultură, silvicultură și comunitățile rurale în cadrul unui proiect de inovare. Acesta poate include diverși actori din cadrul sistemelor europene de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), printre care fermieri, silvicultori, cercetători, consilieri, întreprinderi, grupuri de mediu, grupuri de interese ale consumatorilor sau alte ONG-uri, pentru a promova inovarea în agricultură, silvicultură și zonele rurale.

138.3. 130 Fermă demonstrativă

138.3.1. O fermă demonstrativă (sau o fermă experimentală sau o fermă-pilot) contribuie la cercetare sau demonstrează diverse tehnici agricole.

138.4. 140 Rețeaua de fermieri

138.4.1 O rețea de fermieri este o modalitate prin care fermierii pot face schimb de informații și de cunoștințe tehnice, precum și de a crea oportunități de conectare în mod regulat.

138.5. 150 Alte rețele

138.5.1. Alte rețele agricole includ inițiative precum LEADER și satele inteligente.

138.6. 210 Sistemul informatic de management al exploatațiilor agricole

138.6.1. Sistemele informatice de management sunt instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor, fie pe un calculator propriu, fie prin intermediul unui sistem online. Acestea includ (dar nu se limitează la) instrumente precum registrul digital privind culturile sau registrul genealogic digital.

138.7. 310 Robotică pentru producția vegetală

138.7.1. Aceasta include utilaje autonome, roboți pentru culesul de bace, echipamente de foarte înaltă precizie pe baza RTK-GPS (acuratețe de 1 cm) și altele. Sunt incluse, de asemenea, echipamente care utilizează ghidarea prin GPS pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor și echipamente pentru stropirea în bandă cu produse de protecție a plantelor.

138.8. 320 Tehnologii cu rată variabilă

138.8.1 În cadrul tehnologiilor cu rată variabilă, rata de aplicare se bazează pe calitățile sau amplasarea exactă a zonei. Sunt utilizate pentru una sau mai multe dintre următoarele operațiuni agricole:

138.8.1.1. fertilizare;

138.8.1.2. protecția plantelor;

138.8.1.3. plivire;

138.8.1.4. semănare;

138.8.1.5. plantare;

138.8.1.6. Altele

138.9. 330 Monitorizarea de precizie a culturilor

138.9.1. Tehnici de monitorizare a culturilor, cum ar fi:

138.9.1.1. stații meteorologice;

138.9.1.2. cartografiere digitalizată [cartografierea calității solului, cartografierea randamentului, cartografierea pe baza indicelui de vegetație diferență normalizată (NDVI)];

138.9.1.3. scanarea solului;

138.9.1.4. senzori de monitorizare a randamentului;

138.9.1.5. Altele

138.10. 410 Bunăstarea și monitorizarea sănătății animalelor

138.10.1. Monitorizarea animalelor de fermă utilizând una sau mai multe dintre următoarele tehnologii:

138.10.1.1. camere de monitorizare;

138.10.1.2. monitorizarea sunetelor;

138.10.1.3. sisteme de alertă;

138.10.1.4. senzori de activitate;

138.10.1.5. urmărirea animalelor;

138.10.1.6. monitorizarea sănătății (de exemplu, monitorizarea temperaturii, a greutății, a șchiopătatului sau a mastitei);

138.10.1.7. înregistrarea consumului de furaje;

138.10.1.8. înregistrarea consumului de apă;

138.10.1.9. Altele

138.11. 420 Sisteme automate de hrănire

138.11.1. Sistemele automate de hrănire pentru animale automatizează și optimizează procesul de hrănire, asigurând livrarea coerentă și controlată a hranei animalelor, reducând în același timp la minimum forța de muncă și asigurând utilizarea eficientă a resurselor.

138.12. 430 Reglare automată a temperaturii hambarelor

138.12.1. Echipamente pentru reglarea automată a temperaturii hambarelor, inclusiv controlul temperaturii, ventilația, gestionarea umidității, controlul iluminatului, sistemul de alarmă și sistemul de monitorizare.

138.13. 440 Roboți de muls

138.13.1. Sisteme automate de muls care înlocuiesc practica mulsului manual.

139. Descrierea coloanelor

139.1. Participare (P)

139.1.1. Codul indică dacă exploatația a participat la proiecte sau rețele de inovare în ultimii trei ani. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu

1 Da

139.2. Asimilare (U)

139.2.1. Codul indică dacă fermierul a deținut, a închiriat sau a utilizat tehnologia respectivă în anul de raportare. Aceasta poate include utilizarea tehnologiei respective de către un furnizor de servicii în cazul în care tehnologia utilizată pentru efectuarea operațiunilor agricole este specificată în contract sau în facturi sau în cazul în care fermierul are cunoștință de tehnologia utilizată prin cunoștințe sau informații directe. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu

1 Da

Tabelul OF

Ponderea orientativă a veniturilor din afara exploatației

140. Structura tabelului

Coloană
Grup de informațiiCod
C
OIVenituri din afara exploatației

141. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

CodDescriereGrupC
100Ponderea veniturilor din afara exploatațieiOI
200Surse ale veniturilor din afara exploatațieiOI

141.1. Grupul de informații privind veniturile din afara exploatației se referă la veniturile fermierilor obținute din activități profesionale, altele decât munca agricolă și alte activități lucrative legate direct de exploatație (AAL). Printre acestea se numără încadrarea în muncă în afara exploatației și activitatea independentă a exploatantului neremunerat /administratorului sau a exploatantului/care nu este administrator sau a administratorului/care nu este exploatant. În cazul în care valorile veniturilor nu sunt încă cunoscute pentru anul de raportare RDDA, perioada de observație poate face referire la perioada de referință pentru veniturile din ultimele 12 luni, și anume la anul calendaristic sau fiscal anterior atât pentru veniturile din exploatație, cât și pentru veniturile din afara exploatației (de exemplu, veniturile din exploatație și din afara exploatației din 2026 care trebuie luate în considerare pentru anul de raportare 2027 RDDA).

141.2. Se disting următoarele categorii:

141.2.1. OF.OI.100.C. Ponderea veniturilor din afara exploatației

141.2.1.1. Trebuie să se indice proporția orientativă a veniturilor din afara exploatației în comparație cu veniturile din agricultură și AAL (și anume se indică dacă venitul din afara exploatației este mai mare sau mai mic în comparație cu venitul exploatației și în ce măsură). Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu există venituri din afara exploatației – adică venitul din afara exploatației este egal cu 0;

1 Venitul din afara exploatației este o sursă secundară de venit – adică venitul din afara exploatației este mai mic de 50 % în comparație cu veniturile din agricultură și AAL;

2 Venitul din afara exploatației este o sursă semnificativă de venit – adică venitul din afara exploatației este cuprins între 50 % și 100 % în comparație cu veniturile din agricultură și AAL;

3 Venitul din afara exploatației este mai mare decât veniturile din agricultură și AAL – adică veniturile din afara exploatației sunt mai mari de 100 % în comparație cu veniturile din agricultură și AAL.

141.2.1.2. Următoarea formulă de calcul poate fi utilizată pentru a estima ponderea venitului din afara exploatației:

Pondere =×100

141.2.1.3. Cu toate acestea, un astfel de calcul nu este necesar și nu ar trebui efectuat în special atunci când, din cauza anumitor valori ale veniturilor (de exemplu, venituri negative), rezultatul nu ar fi semnificativ.

141.2.2. OF.OI.200.C. Surse ale veniturilor din afara exploatației

141.2.2.1. Trebuie să se menționeze sursele veniturilor din afara exploatației în cazul în care codul utilizat pentru completarea OF.OI.100.C este diferit de 0. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

1 În cea mai mare parte încadrare în muncă

2 În cea mai mare parte activitate independentă

Tabelul FP1

Practici agricole 1

142. Practicile agricole care protejează mediul și clima reprezintă orice acțiuni de protecție, angajament sau investiții întreprinse de un fermier sau de un administrator de terenuri cu scopul de a îmbunătăți condițiile de mediu ale activităților agricole, de a atenua schimbările climatice și de a se adapta la acestea.

143. Structura tabelului

Categoria de practici agricoleCod (*)
Grup de informațiiSuprafațaCantitate
TAQ
TIGestionarea aratului—
SCAcoperirea solului—
OFFertilizare organică
ALAplicarea de amendamente calcaroase (calcarizare)—

144. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)GrupDescriereTAQ
100TIArat convențional—
200TISemănat direct în miriște (no-till)—
300TIArat (arătură redusă) de conservare—
400SCAcoperirea solului terenurilor arabile pe timp de iarnă—
500SCAcoperire cu plante erbacee în culturi permanente—
600OFUtilizarea composturilor—
700OFUtilizarea digestaților sau a fracțiunilor bogate în nutrienți—
800OFÎngrășământ verde—
900OFUtilizarea nămolurilor de epurare—
1000ALAplicarea de amendamente calcaroase (calcarizare)—

145. Grupuri de informații din tabelul FP1

145.1. TI Arat

145.1.1. Pentru fiecare intrare, trebuie înregistrată suprafața (TA) care face obiectul diferitelor practici de gestionare a aratului. Suprafața trebuie exprimată în ari (100 ari = 1 ha).

145.2. SC Acoperirea solului

145.2.1. Pentru fiecare intrare, trebuie înregistrată suprafața acoperită (TA). Suprafața trebuie exprimată în ari (100 ari = 1 ha).

145.3. OF Fertilizare organică

145.3.1. Pentru fiecare intrare se înregistrează cantitatea (Q), cu excepția îngrășământului verde, pentru care se înregistrează suprafața (TA). Cantitatea de îngrășământ organic aplicată în cursul anului de raportare se indică în chintale (100 kg). În cazul îngrășământului verde, suprafața se referă la suprafața totală cultivată cu culturi utilizate în mod specific în acest scop. Suprafața se exprimă în ari (100 ari = 1 ha).

145.4. AL Aplicarea varului

145.4.1. Pentru fiecare intrare, trebuie înregistrată cantitatea (Q). Cantitatea se indică în chintale (100 kg).

146. Categorii de practici agricole

146.1 100 Arat convențional

146.1.1. Arat care presupune răsturnarea brazdei, în mod normal cu un plug cu brăzdar sau cu disc ca operațiune primară de arat, urmată de aratul secundar cu o grapă cu disc.

146.2. 200 Semănat direct în miriște (no-till)

146.2.1. Practică prin care cultura este semănată direct în solul pe care nu s-au efectuat lucrări de arătură de la recoltarea culturii anterioare (denumită și însămânțare directă). Combaterea buruienilor se realizează prin utilizarea erbicidelor și/sau a mulcirii adecvate și a altor tehnici, cum ar fi culturile intermediare sau subînsămânțarea, iar miriștile sunt păstrate pentru controlul eroziunii. Nu se efectuează lucrări de arătură între recoltare și însămânțare. Practicile de semănat direct în miriște se înregistrează în această categorie.

146.3. 300 Arat (arătură redusă) de conservare

146.3.1. Aratul (arătura redusă) de conservare se referă la un sistem sau practici de arat care nu implică răsturnarea brazdei. Această categorie include metode de arat care implică grade scăzute de perturbare a solului (de exemplu, aratul redus, subsolajul, lucrări ale solului cu sau fără răsturnarea brazdei), precum și aratul pe fâșii sau aratul zonal, aratul cu brăzdar sau aratul vertical și aratul în sistem rigolă.

146.4. 400 Acoperirea solului terenurilor arabile pe timp de iarnă

146.4.1. Reprezintă suprafața de teren arabil care este acoperită (nu este neacoperită) în timpul iernii. Aceasta include:

146.4.1.1. Suprafața cultivată cu culturi permanente de iarnă

146.4.1.2. Suprafața cultivată cu culturi de acoperire, culturi secundare și/sau orice plante semănate special pentru a gestiona eroziunea, fertilitatea și calitatea solului, apa, buruienile, dăunătorii, bolile, biodiversitatea și fauna sălbatică, între recoltare și însămânțare, în timpul iernii.

146.4.1.3. Terenuri arabile acoperite cu reziduuri vegetale și miriște din sezonul precedent al culturilor și/sau terenuri acoperite cu mulci (acoperire liberă cu un material natural, cum ar fi litiera, iarba tăiată, paiele, frunzișul, reziduurile de tăiere, scoarța ori rumegușul, sau un material artificial, cum ar fi hârtia sau fibrele sintetice).

146.5. 500 Acoperire cu plante erbacee în culturi permanente

146.5.1 Suprafața acoperită de vegetație erbacee, spontană sau plantată (inclusiv culturile de acoperire), pe suprafața agricolă utilizată ocupată de culturi permanente. Aceasta include acoperirea cu plante erbacee între rândurile pentru plantațiile viticole și livezile plantate pe rânduri, precum și suprafața dintre pomii din livezi care nu sunt plantați pe rânduri. Pentru a fi contabilizată, acoperirea erbacee trebuie să fi fost menținută timp de cel puțin 6 luni în cursul anului de raportare.

146.6. 600 Utilizarea composturilor

146.6.1 Compostul este produsul compostării, un proces biologic care supune deșeurile biodegradabile la descompunerea anaerobă sau aerobă și care are ca rezultat un produs utilizat pe teren sau pentru producția substraturilor de cultură. Compostul este pregătit în mod obișnuit prin descompunerea deșeurilor vegetale și alimentare, prin reciclarea materialelor organice și a gunoiului de grajd.

146.7. 700 Digestați sau fracțiuni bogate în nutrienți

146.7.1. Aplicarea digestaților sau a fracțiunilor bogate în nutrienți recuperate din gunoiul de grajd. Digestatul este un reziduu care nu este descompus în procesul de digestie anaerobă, cum ar fi cel pentru producția de biogaz. În această categorie sunt incluse diferite tipuri de fracțiuni și digestat, cum ar fi fracțiunea lichidă a dejecțiilor animaliere, fracțiunile solide ale dejecțiilor animaliere, digestatul individual al dejecțiilor animaliere, codigestatul, fracțiunile lichide ale digestatului, concentratele minerale din dejecțiile animaliere/digestat.

146.8. 800 Îngrășământ verde

146.8.1. Se raportează suprafața totală cultivată cu culturi utilizate ca îngrășământ verde. Culturile pentru îngrășământ verde sunt plante cultivate, tăiate și încorporate în sol pentru a-i spori fertilitatea. Muștarul, ridichea și unele leguminoase sunt utilizate ca îngrășământ verde. Încorporarea reziduurilor de recoltă și a paielor provenite din culturile principale nu este considerată îngrășământ verde.

146.9. 900 Utilizarea nămolurilor de epurare

146.9.1. Materiale reziduale semisolide care sunt produse ca subprodus în timpul epurării apelor uzate industriale sau municipale.

146.10. 1000 Aplicarea de amendamente calcaroase (calcarizare)

146.10.1. Aplicarea pe sol a materialelor bogate în calciu (Ca) și magneziu (Mg) sub diferite forme, inclusiv marnă, carbonat de calciu, calcar, var nestins sau var hidratat.

Tabelul FP2

Practici agricole 2

147. Structura tabelului

Categoria de practici agricoleCod (*)
Grup de informațiiColoane
Suprafața
TA
CRRotația culturilor
LUUtilizări specifice ale terenurilor

148. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)GrupDescriereTA
100CRRotația culturilor
200LUAgrosilvicultură
300LUPaludicultură

149. Grupuri de informații din tabelul FP2 – practici agricole 2

149.1. CR Rotația culturilor

149.1.1. Suprafața totală (TA) trebuie înregistrată. Suprafața trebuie exprimată în ari (100 ari = 1 ha).

149.2. LU Utilizări specifice ale terenurilor

149.2.1. Suprafața totală (TA) trebuie înregistrată. Suprafața trebuie exprimată în ari (100 ari = 1 ha).

150. Categorii de practici agricole

150.1. 100 Rotația culturilor

150.1.1. Suprafața totală supusă rotației culturilor. Rotația culturilor este practica de alternare a culturilor cultivate pe un teren specific conform unui model sau unei secvențe planificate în ani agricoli succesivi, astfel încât să nu fie cultivate fără întrerupere pe același teren culturi din aceleași specii. Rotația culturilor se aplică terenurilor arabile cultivate pentru producția vegetală sau suprafețelor scoase temporar din circuitul agricol (mai puțin de cinci ani); suprafața unei parcele trebuie considerată ca făcând parte dintr-o schemă de rotație a culturilor în condițiile în care nu a fost plantată sau acoperită în permanență cu aceeași cultură sau lăsată în pârloagă în ultimii 3 ani.

150.1.2. Următoarele culturi nu se iau în considerare la calcularea suprafeței care face obiectul rotației culturilor:

150.1.2.1. teren arabil în sere sau solarii;

150.1.2.2. ciuperci de cultură.

150.2. 200 Agrosilvicultură

150.2.1. Agrosilvicultura este un tip de sistem de utilizare a terenurilor în care plantele perene lemnoase (arbori, arbuști etc.) sunt utilizate în mod deliberat în aceeași unitate de gestionare a terenurilor împreună cu culturi agricole, pajiști și/sau animale.

150.3. 300 Paludicultură

150.3.1. Teren care face obiectul paludiculturii, definită ca un tip de utilizare a terenurilor în care turbăriile intacte sau reumidificate sunt utilizate pentru a produce biomasă în scopuri comerciale.

Tabelul NM1

Utilizarea și gestionarea nutrienţilor –

stocarea dejecțiilor animaliere

151. Structura tabelului

Categoria sistemului de depozitare a gunoiului de grajdCod (*)
Grup de informațiiColoane
Cotă
S
MSUnități de stocare a dejecțiilor animaliere

152. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)DescriereS
100Stocarea dejecțiilor animaliere solide în grămezi
200Dejecții animaliere solide stocate în stive de compost
300Dejecții animaliere solide stocate în gropi, sub adăposturile animalelor
400Dejecții animaliere solide stocate în sisteme de litieră profundă
500Depozit de dejecții animaliere lichide fără acoperitoare
600Depozit de dejecții animaliere lichide cu acoperitoare permeabilă
700Depozit de dejecții animaliere lichide cu acoperitoare impermeabilă
800Dejecții animaliere solide stocate în alte instalații neclasificate în altă parte.
900Dejecții animaliere lichide stocate în alte instalații neclasificate în altă parte
1000Dejecții animaliere solide distribuite zilnic
1100Dejecții animaliere lichide distribuite zilnic

153. Grupuri de informații din tabelul NM1 – stocarea dejecțiilor animaliere

153.1. MN Unități de stocare a dejecțiilor animaliere

153.2. Datele se raportează anual în fișele exploatației. Cu toate acestea, datele pot fi compilate sau colectate cu o frecvență mai mică, cu condiția ca acest lucru să se realizeze cel puțin o dată la cinci ani.

153.3. Unitățile de stocare pentru sistemele de gestionare a dejecțiilor animaliere acoperă stocarea dejecțiilor animaliere solide și a dejecțiilor animaliere lichide.

153.3.1. Gunoiul de grajd lichid este urină de animale domestice care poate conține și o cantitate mică de excremente și/sau apă. Gunoiul de grajd lichid are până la 4 % substanță uscată. Dejecțiile lichide constau în gunoi de grajd în formă lichidă, un amestec de excremente și de urină de animale domestice care cuprinde, eventual, apă și/sau o cantitate mică de așternut. Proporția conținutului de substanță uscată este de 4-20 %. În scopul RDDA, dejecțiile animaliere lichide și solide sunt analizate împreună.

153.3.2. Gunoiul de grajd solid, inclusiv gunoiul de grajd de fermă, constituie excremente, cu sau fără așternut, provenite de la animale domestice, inclusiv, eventual, o cantitate mică de urină. Gunoiul de grajd solid are cel puțin 20 % substanță uscată. Este manipulat cu încărcătoare frontale și/sau furci.

154. Descrierea categoriilor de sisteme de depozitare a gunoiului de grajd

154.1. 100 Stocarea dejecțiilor animaliere solide în grămezi

154.1.1. Dejecțiile animaliere stocate în grămezi sau stive în spații neizolate sau în spații izolate în aer liber, în mod normal pe o durată de mai multe luni. Aceste instalații pot avea sau nu un acoperiș sau pot fi acoperite sau nu.

154.2. 200 Dejecții animaliere solide stocate în stive de compost

154.2.1. Dejecții animaliere stocate în stive de compost izolate, care sunt aerate și/sau amestecate.

154.3. 300 Dejecții animaliere solide stocate în gropi, sub adăposturile animalelor

154.3.1. Dejecții animaliere stocate cu puțină apă sau fără adaos de apă, de obicei sub o podea prevăzută cu grătare într-o unitate împrejmuită de limitare a mișcării animalelor, de obicei pentru perioade mai mici de 1 an. Sunt incluse litiera profundă de bovine și porcine și gunoiul de grajd de la păsări de curte fără așternut.

154.4. 400 Dejecții animaliere solide stocate în sisteme de litieră profundă

154.4.1. Dejecții animaliere acumulate pe parcursul unui ciclu de producție, care poate dura 6 sau 12 luni.

154.5. 500 Depozit de dejecții animaliere lichide fără acoperitoare

154.5.1. Dejecții animaliere depozitate în rezervoare sau iazuri neacoperite, de obicei pentru o perioadă mai mică de 1 an. Include lagunele anaerobe neacoperite și lagunele de tratament aerob.

154.6. 600 Depozit de dejecții animaliere lichide cu acoperitoare permeabilă

154.6.1. Dejecții animaliere depozitate în rezervoare sau iazuri, de obicei pentru o perioadă mai mică de 1 an, acoperite cu un capac permeabil (cum ar fi din lut, paie sau crustă naturală).

154.7. 700 Depozit de dejecții animaliere lichide cu acoperitoare impermeabilă

154.7.1. Dejecțiile animaliere depozitate în rezervoare sau iazuri, de obicei pentru o perioadă mai mică de 1 an, acoperite cu un capac impermeabil (cum ar fi polietilenă cu densitate ridicată sau capace cu presiune negativă).

154.8. 800 Dejecții animaliere solide stocate în alte instalații n.c.a.

154.8.1 Dejecții animaliere solide stocate în alte instalații neclasificate în altă parte.

154.9. 900 Dejecții animaliere lichide stocate în alte instalații n.c.a.

154.9.1. Dejecții animaliere lichide stocate în alte instalații neclasificate în altă parte.

154.10. 1000 Dejecții animaliere solide distribuite zilnic

154.10.1. Dejecții animaliere extrase în mod curent dintr-o instalație izolată și aplicate pe terenuri cultivate sau pe pășuni în termen de 24 de ore de la excretare.

154.11. 1100 Dejecții animaliere lichide distribuite zilnic

154.11.1 Dejecții animaliere extrase în mod curent dintr-o instalație izolată și aplicate pe terenuri cultivate sau pe pășuni în termen de 24 de ore de la excretare.

155. Descrierea coloanelor

155.1. Cotă (S)

155.1.1. Aceasta se referă la ponderea (în procente) a dejecțiilor animaliere solide de proveniență proprie depozitate în fiecare tip de unitate de stocare (%) și la ponderea de dejecții animaliere lichide de proveniență proprie depozitate în fiecare tip de unitate de stocare (%).

Tabelul NM2

Utilizarea și gestionarea nutrienţilor –

împrăștierea dejecțiilor animaliere

156. Structura tabelului

Categoria de tehnici de împrăștiere a dejecțiilor animaliereCod (*)
Grup de informațiiColoane
Cod
CotăCantitate
SQ
MATehnici de împrăștiere a dejecțiilor animaliere

157. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)DescriereSQ
100Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere solide în termen de 4 ore-
110Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere lichide în termen de 4 ore-
120Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere solide după 4 ore-
130Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere lichide după 4 ore-
140Lipsa încorporării împrăștierii dejecțiilor animaliere solide-
150Lipsa încorporării împrăștierii dejecțiilor animaliere lichide-
160Rampă orizontală cu furtunuri de împrăștiere în fâșii a dejecțiilor animaliere lichide-
170Rampă orizontală cu duze de stropire la înălțime mică a dejecțiilor animaliere lichide-
180Brazdă de suprafață/deschisă pentru injectarea dejecțiilor animaliere lichide-
190Brazdă de adâncime/închisă pentru injectarea dejecțiilor animaliere lichide-
200Dejecții animaliere solide utilizate în propria instalație de biogaz (de proveniență proprie)
210Dejecții animaliere lichide utilizate în propria instalație de biogaz (de proveniență proprie)
220Exportul de dejecții animaliere solide de la fermă-
230Exportul de dejecții animaliere lichide de la fermă-
240Importul de dejecții animaliere solide la fermă-
250Importul de dejecții animaliere lichide la fermă-

158. Categorii de împrăștiere a dejecțiilor animaliere

158.1. 100 Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere solide în termen de 4 ore; 110 Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere lichide în termen de 4 ore; 120 Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere solide după 4 ore; 130 Încorporarea împrăștierii dejecțiilor animaliere lichide după 4 ore; 140 Lipsa încorporării împrăștierii dejecțiilor animaliere solide; 150 Lipsa încorporării împrăștierii dejecțiilor animaliere lichide.

158.1.1. Încorporarea poate fi utilizată pentru împrăștierea dejecțiilor animaliere solide și lichide. Tehnicile de împrăștiere includ dispozitive remorcate de împrăștiere, vagoane-cisternă, furtunuri de remorcare și sisteme de irigare. Împrăștierea necesită cea mai mică cantitate de energie și timp și are ca rezultat un model uniform de aplicare.

158.1.2. Încorporarea imediată a dejecțiilor animaliere constă în tehnici care permit încorporarea imediată a bălegarului solid sau a gunoiului de grajd lichid. Pentru o reducere eficace a emisiilor, încorporarea trebuie să aibă loc cât mai rapid posibil. Aceasta înseamnă că gunoiul de grajd aplicat este încorporat direct de un utilaj de împrăștiere a dejecțiilor animaliere solide sau lichide sau că utilajul de împrăștiere este urmat îndeaproape de un alt utilaj care încorporează dejecțiile animaliere în sol (arat cu plug cu daltă sau disc). Pragul de patru ore poate fi considerat ca fiind termenul aproximativ pentru a distinge încorporarea imediată.

158.2. 160 Rampă orizontală cu furtunuri de împrăștiere în fâșii a dejecțiilor animaliere lichide; 170 Rampă orizontală cu duze de stropire la înălțime mică a dejecțiilor animaliere lichide

158.2.1. Împrăștierea în fâșii constă în amplasarea îngrășământului într-un strat concentrat sau într-un loc (o fâșie) în sol, de obicei la o adâncime de 8-15 cm de suprafață. Fâșiile de îngrășământ pot fi introduse împreună cu semințele, dedesubtul semințelor sau ambele.

158.2.2. Rampă orizontală cu furtunuri: Dejecțiile animaliere lichide sunt deversate la nivelul solului pe iarbă sau pe teren arabil printr-o serie de furtunuri flexibile. Este posibilă aplicarea dejecțiilor între rândurile cultivate.

158.2.3. Rampă orizontală cu duze de stropire la înălțime mică: În mod normal, dejecțiile animaliere lichide sunt evacuate prin conducte rigide care se termină cu „rampe orizontale” metalice destinate să se întindă de-a lungul suprafeței solului, îndepărtând cultura astfel încât gunoiul să fie aplicat direct pe suprafața solului și sub coronamentul culturii. Unele rampe orizontale cu duze de stropire la înălțime mică sunt proiectate să taie o brazdă de mică adâncime în sol pentru a contribui la infiltrarea dejecțiilor lichide.

158.3. 180 Brazdă de suprafață/deschisă pentru injectarea dejecțiilor animaliere lichide

158.3.1. Infiltrare de mică adâncime: împrăștierea dejecțiilor animaliere lichide prin amplasarea în fante verticale de mică adâncime, de regulă la o adâncime de aproximativ 50 mm și la o distanță de 25-30 cm între ele, tăiate în sol cu ajutorul unui brăzdar sau al unui disc; acestea sunt utilizate mai frecvent pe pășuni.

158.4. 190 Brazdă de adâncime/închisă pentru injectarea dejecțiilor animaliere lichide

158.4.1. Infiltrare profundă: împrăștierea dejecțiilor animaliere lichide prin amplasarea în fante verticale adânci, de regulă la o adâncime de aproximativ 150 mm, tăiate în sol cu ajutorul unor brăzdare special concepute; brăzdarele sunt prevăzute cu brațe laterale care ajută la dispersia în sol; în general, acestea sunt utilizate pe terenuri arabile, deoarece prezintă un risc crescut de deteriorare fizică a covorului vegetal.

158.5. 200 Dejecții animaliere solide utilizate într-o instalație de biogaz (de proveniență proprie); 210 Dejecții animaliere lichide utilizate în propria instalație de biogaz (de proveniență proprie)

158.5.1. Dejecții animaliere care au fost utilizate pentru producția de energie în instalațiile de biogaz.

158.6. 220 Exportul de dejecții animaliere solide de la fermă

158.6.1. Este vorba despre cantitatea de dejecții animaliere solide exportată de la fermă pentru a fi utilizată direct ca îngrășământ sau destinată prelucrării industriale, indiferent dacă este vândută, livrată gratuit sau face obiectul unui schimb. Se includ aici dejecțiile animaliere care au fost utilizate pentru producerea de energie și care, într-o etapă ulterioară, vor fi refolosite în agricultură.

158.7. 230 Exportul de dejecții animaliere lichide de la fermă

158.7.1. Este vorba despre cantitatea de dejecții animaliere lichide exportată de la fermă pentru a fi utilizată direct ca îngrășământ sau destinată prelucrării industriale, indiferent dacă este vândută, livrată gratuit sau face obiectul unui schimb. Se includ aici dejecțiile animaliere care au fost utilizate pentru producerea de energie și care, într-o etapă ulterioară, vor fi refolosite în agricultură.

158.8. 240 Importul de dejecții animaliere solide la fermă; 250 Importul de dejecții animaliere lichide la fermă

158.8.1. Este vorba despre cantitatea de dejecții animaliere importată la fermă pentru a fi utilizată direct ca îngrășământ sau destinată prelucrării industriale, indiferent dacă este achiziționată, obținută gratuit sau face obiectul unui schimb. Se includ aici dejecțiile animaliere care au fost utilizate pentru producerea de energie și care, într-o etapă ulterioară, vor fi refolosite în agricultură.

159. Descrierea coloanelor

159.1. Cotă (S)

159.1.1. Se referă la ponderea (în procente) din cantitatea totală de dejecții animaliere solide (de proveniență proprie și importate) care a fost aplicată prin diferite tehnici de împrăștiere sau utilizată în instalațiile de biogaz (%); precum și la ponderea (în procente) din cantitatea totală de dejecții animaliere lichide (de proveniență proprie și importate) care a fost aplicată prin diferite tehnici de împrăștiere sau utilizată în instalațiile de biogaz (%).

159.2. Cantitate (Q)

159.2.1. Cantitatea se indică în chintale (100 kg) pentru dejecțiile animaliere solide și în metri cubi pentru dejecțiile animaliere lichide.

Tabelul NM3

Utilizarea și gestionarea nutrienţilor – Factori de producție pentru furaje

160. Structura tabelului

Categoria de furajeCod (*)
Grup de informațiiColoane
Cod
CantitateNumăr de animale
QN
FIFactori de producție pentru furaje

161. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)Categoria de furajeQN
100Cereale-
110Oleaginoase și derivate-
120Culturi proteice și derivate-
130Produse secundare ale industriei prelucrătoare-
140Furaje în vrac fermentate (fâneață și furaje însilozate)-
150Furaje neînsilozate pentru fibre-
160Grăsimi și uleiuri-
170Minerale-
180Concentrate-
190Aditivi furajeri pentru reducerea metanului-

162. Grupuri de informații din tabelul NM3 – Factori de producție pentru furaje

162.1. FI Factori de producție pentru furaje

162.1.1. Pentru categoriile 100-180, trebuie înregistrată cantitatea de furaje care se referă la cantitatea de furaje importată la fermă (achiziționată sau obținută gratuit) și utilizată pentru hrana animalelor în cursul exercițiului financiar. Cantitatea se exprimă în chintale (100 kg).

162.1.2. Pentru categoria 190, trebuie înregistrat numărul vacilor de lapte și al bovinelor de reproducere care sunt hrănite în staul și cărora li se acordă aditivul 3-NOP pentru reducerea emisiilor de metan provenite din fermentația enterică.

163. Descrierea categoriilor:

163.1. 100 Cereale

163.1.1. Inclusiv: grâu moale și grâu dur, porumb, orz, ovăz, triticale, sorg, secară

163.2. 110 Oleaginoase și derivate

163.2.1. Inclusiv: făină de extracție de rapiță, făină de extracție de floarea-soarelui, semințe oleaginoase de extracție, fulgi, alte semințe oleaginoase și derivate

163.3. 120 Culturi proteice și derivate

163.3.1. Inclusiv: soia grasă/extrudată (conținut minim de grăsime brută 18 %), alte culturi proteice extrudate (mazăre furajeră, fasole cu bob mare, lupin), făină de extracție de soia, alte produse din soia (fulgi și granule de făină de soia), lucernă uscată (granule și făină), alte culturi proteice și derivate

163.4. 130 Produse secundare ale industriei prelucrătoare

163.4.1. Inclusiv: cereale și porumb DDGS/WDGS, CGF uscat și umed, făină de gluten de porumb (CGM), germeni de porumb, pulpă de sfeclă, melasă, subprodus al malțificării (tărâțe), subproduse din lapte, subproduse ale industriei berii, subproduse din conserve, alte subproduse ale industriei prelucrătoare

163.5. 140 Furaje în vrac fermentate (fâneață și furaje însilozate)

163.5.1. Inclusiv: porumb boabe cu știuleți (CCM) și frunze, furaje erbacee (sorg de zahăr, secară, orz), nutrețuri pentru leguminoase (lucernă, trifoi etc.), crucifere furajere (rapiță, varză furajeră), amestec de furaje erbacee (de toamnă, primăvară), furaje rădăcinoase, tuberculi și cucurbitacee, alte furaje fermentate în vrac (fâneață și furaje însilozate)

163.6. 150 Furaje neînsilozate pentru fibre

163.6.1. Inclusiv: fân, paie, iarbă de pășune, alte furaje neînsilozate pentru fibre

163.7. 160 Grăsimi și uleiuri

163.8. 170 Minerale

163.8.1. Inclusiv: materiale cu conținut de fosfați, calcar, sare etc.)

163.9. 180 Concentrate

163.9.1. Inclusiv: furaje complete, înlocuitoare de lapte, furaje complementare, preamestecuri

163.10. 190 Aditivi furajeri pentru reducerea metanului

163.10.1. Aditiv furajer 3-NOP pentru reducerea emisiilor de metan din fermentația enterică. Poate fi administrat numai vacilor de lapte și animalelor de reproducere și numai atunci când sunt hrănite în staul.

Tabelul ST

Testarea solului

164. Această informație este opțională. În cazul în care agenția de legătură decide să colecteze aceste informații, rezultatele testării solului pot fi prezentate dacă acestea sunt disponibile și au fost efectuate în ultimii 5 ani. Testarea solului vizează o singură parcelă, unde a avut loc eșantionarea. În cazul în care pe aceeași parcelă au fost efectuate mai multe testări în ultimii 5 ani, trebuie pusă la dispoziție cea mai recentă. În cazul în care sunt disponibile date referitoare la mai multe parcele, pot fi efectuate mai multe intrări.

165. Structura tabelului

Codul de identificare al parceleiCod (*)
Categorii de testareCod (**)
Grup de informațiiCantitate
Q
STTestarea solului

166. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (**)DescriereQ
100Densitatea aparentă în stratul superficial al solului (g/cm3)
110Densitatea aparentă în subsol (g/cm3)
120Capacitatea solului de a reține apa (% din volumul
de apă/volumul de sol saturat)
130Rata de eroziune a solului (tone/ha/an)
140Respirația bazală a solului (mm3 O2/g/hr) în solul uscat
150Textura solului
160Aciditatea solului (pH-ul)
170Concentrația de carbon organic din sol (SOC) (g/kg)
180Conductivitatea electrică (dS/m – decisiemenși pe metru)
190CACO3 (m/m %)
200Azotul din sol (g/cm3)
210Fosfor extractibil (mg/kg) (în conformitate cu SM SR ISO 11263:2012)
220K2O (mg/kg)
230Cd (μg/kg)
240Cu (μg/kg)
250Pb (μg/kg)
260Zn (μg/kg)

Tabelul BD1

Biodiversitate – Elemente de peisaj

167. Structura tabelului

Grup de informațiiColoane
LFTipul de elemente de peisajPrezențăSuprafața
PTA

168. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

CodGrupDescrierePTA
100LFTerase
110LFGarduri vii, arbori sau grupuri de arbori, rânduri de arbori
120LFMargini de câmp, petice de teren sau zone tampon
130LFȘanțuri
140LFCursuri de apă
150LFIazuri mici
160LFZone umede mici
170LFZiduri de piatră
180LFFormațiuni din piatră
190LFElemente culturale
200LFAltele

169. Grupuri de informații din tabelul BD1 – Elemente de peisaj

169.1. LF: Elemente de peisaj. Fiecare exploatație trebuie să înregistreze prezența (P) elementelor de peisaj pe suprafața fermei.

169.1.1. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

169.1.2. Înregistrarea ariei elementelor de peisaj este opțională. Suprafața (TA) trebuie indicată în ari (100 ari = 1 ha).

170. Descrierea categoriilor

170.1. 100 Terase

170.1.1. Versanții terasați sunt structuri antropice create pentru a reduce riscul de eroziune, constând în una sau mai multe „trepte” (secțiuni abrupte acoperite cu vegetație permanentă lemnoasă sau ierboasă sau ziduri din piatră) și „blocuri de teren” (secțiuni plate utilizate pentru producția agricolă, separate de trepte). Vegetația erbacee este considerată parte integrantă a teraselor.

170.2. 110 Garduri vii, arbori sau grupuri de arbori, rânduri de arbori

170.2.1. Include arborii izolați, arborii în aliniament, gardurile vii, vegetația lemnoasă riverană (de-a lungul cursului de apă) sau orice fâșii înguste (< 20 m) de teren acoperit de arbori și arbuști în context agricol. Acest tip poate include, de asemenea, grupuri mici de arbori, crânguri sau orice grupuri mici de vegetație seminaturală lemnoasă în context agricol. În cazul în care există un strat de iarbă (ierburi) sub vegetația lemnoasă, se consideră că elementul lemnos include și stratul de iarbă subiacent. Suprafața maximă pentru un element de peisaj lemnos este de 0,5 ha.

170.3. 120 Margini de câmp, petice de teren sau zone tampon

170.3.1. Marginile de câmp, peticele de teren sau zonele tampon constau în vegetație erbacee seminaturală permanentă (de obicei iarbă și/sau ierburi perene) care se află în context agricol și care nu sunt utilizate direct pentru pășunat sau pentru producția de furaje. Acestea pot include margini de câmp, zone tampon (de-a lungul șanțurilor sau iazurilor) sau orice alte mici fragmente de vegetație erbacee semi-naturală, atât timp cât acestea se află între terenuri arabile sau terenuri cu culturi permanente. Lățimea minimă a acestui tip de element de peisaj este de 1 m (pentru asigurarea persistenței). Totuși, acest tip de element de peisaj exclude parcelele cu pajiști gestionate în mod activ (utilizate pentru pășunat sau producția de furaje) și porțiunile mari de pajiști naturale și semi-naturale (cu o lățime mai mare de 20 m). În plus, sunt excluse, de asemenea, drumurile agricole acoperite cu iarbă și fâșiile de iarbă între rândurile de plantații viticole/livezi (acestea se înregistrează la variabila 680), nefiind înregistrate nici „marginile înierbate” care se află lângă porțiunile de pajiști. Elementele de peisaj permanente constituite din iarbă/ierburi nu includ stratul de iarbă care se află sub un element lemnos și nici vegetația mlaștinilor umede. Aceasta include plante erbacee temporare, care constau în fâșii înguste cultivate cu culturi neproductive sau cu vegetație (buruiană) în pârloagă înflorită în interiorul terenurilor arabile sau al culturilor permanente (de obicei de-a lungul marginilor de câmp), semănate în mod deliberat de fermieri pentru a sprijini biodiversitatea.

170.3.2. Sunt excluse suprafețele din tabelul I din categoriile 30100 (pășuni și fânețe), 30200 (pășuni și fânețe pe teren accidentat), 30300 (pășuni permanente).

170.4. 130 Șanțuri, 140 Cursuri de apă

170.4.1. Acest tip include cursuri de apă de mici dimensiuni într-un context agricol, inclusiv suprafața de apă cu circuit deschis a cursurilor de apă, a șanțurilor și a canalelor mici și vegetația mlaștinilor adiacente cu o lățime maximă de 20 m. Șanțurile care sunt uscate la momentul observării pot fi, de asemenea, înregistrate în cazul în care vegetația indică o prezență regulată a apei. Excluderi: Construcțiile artificiale (canale cu pereți din beton și construcții subterane) sunt excluse.

170.5. 150 Iazuri mici, 160 Zone umede mici

170.5.1. Acest tip de elemente de peisaj include mici elemente de peisaj fragmentate, caracterizate de zone umede și corpuri de apă într-un context agricol cu o suprafață maximă de 0,5 ha. Tipul include, de asemenea, acumulări de apă stătătoare formată în mod natural (de exemplu, zone umede, lacuri, lagune naturale, zone de infiltrație) sau artificial (de exemplu, puțuri și ochiuri de apă). Iazurile mici pot conține un miez de apă cu circuit deschis și o zonă umedă adiacentă, caracterizată de vegetație mlăștinoasă (de exemplu, comunități de stuf sau rogoz) adaptată la prezența regulată a apelor de suprafață și la niveluri ridicate ale apei și dependentă de acestea. Excluderi: rezervoare căptușite cu beton sau plastic și depresiuni utilizate ca depozite de deșeuri.

170.6. 170 Ziduri de piatră, 180 Formațiuni din piatră

170.6.1. Acest tip de elemente de peisaj include grămezi de pietriș sau piatră în context agricol și peisaje agricole terasate. Astfel de caracteristici pot fi naturale (de exemplu, pietre seculare) sau obiecte create de om, adesea cu caracter istoric (de exemplu, ziduri de piatră fără mortar, formațiuni din grămezi de piatră, terase). Dacă zidurile de piatră sunt acoperite de arbori și arbuști (liane), se înregistrează ambele caracteristici.

170.7. 190 Elemente culturale

170.7.1. Acest tip de elemente de peisaj poate include monumente, situri arheologice, obiecte de patrimoniu cultural (cum ar fi cumpene, tumuli), clădiri istorice/tradiționale.

Tabelul BD2

Biodiversitate – Controlul biologic și gestionarea pajiștilor

171. Structura tabelului

Categoria de practici agricoleCod (*)
SuprafațaPerioada de timp OpționalăCod
TATC
BIControlul biologic——
GRGestionarea pajiștilor

172. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)GrupDescriereTACT
Opțională
100BIControlul biologic——
110BIControlul biologic cu agenți microbieni——
120BIControlul biologic cu agenți macrobieni——
130BIControlul biologic cu compuși semiochimici——
140BIControlul biologic cu substanțe naturale——
200GRSuprafață cosită o dată pe an——
210GRSuprafață cosită de două ori pe an——
220GRSuprafață cosită de trei ori sau de mai multe ori pe an——
250GRÎnsămânțarea pajiștilor——
260GRAratul pajiștilor——
270GRMomentul primei cosiri——

173. Grupuri de informații din tabelul BD2

173.1. BI Controlul biologic

173.1.1. Se utilizează următoarele coduri (C):

0 practica nu a fost aplicată în exploatație în cursul anului de raportare

1 practica a fost aplicată în exploatație în cursul anului de raportare

173.2. GR Gestionarea pajiștilor

173.2.1. Pentru categoriile 200-260, suprafața (TA) se raportează în acri (1 ha = 100 acri), iar pentru categoria 270 trebuie indicat momentul primei cosiri (T). Indicarea momentului primei cosiri este opțională.

174. Categorii de control biologic

174.1. 100 Control biologic înseamnă controlul organismelor dăunătoare pentru plante sau produse din plante, cu ajutorul unor mijloace naturale de origine biologică sau a unor substanțe identice cu acestea, cum ar fi microorganismele, compușii semiochimici, extractele din produse vegetale, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Legea nr. 403/2023 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi pentru modificarea unor acte normative, sau macroorganismele nevertebrate.

174.1.1. 110 Agenți microbieni: organisme unicelulare: bacterii (de exemplu, Bacillus thuringiensis), fungi (de exemplu, Trichoderma), virusuri și derivate. Date opționale.

174.1.2. 120 Agenți macrobieni: organisme pluricelulare: insecte, acarieni prădători, viespi parazitoide și nematozi benefici care se hrănesc cu dăunători. Date opționale.

174.1.3. 130 Substanțe semiochimice: substanțe chimice eliberate de organisme pentru a afecta comportamentul altora (de exemplu, feromoni, substanțe alelochimice). Date opționale.

174.1.4. 140 Substanțe naturale: derivate din materiale naturale precum animale, plante, bacterii și anumite minerale. Date opționale.

175. Categorii de gestionare a pajiștilor

175.1. de la 200 la 220 În cazul pajiștilor care au fost cosite în cursul anului de raportare, trebuie raportată suprafața cosită o dată, de două ori, de trei ori sau de mai multe ori în cursul anului de raportare, în ari (100 ari = 1 hectar).

175.1.1. 250 Însămânțarea pajiștilor

175.1.2. Este vorba despre suprafața pajiștilor pe care au fost plantate noi semințe de graminee, indiferent dacă pajiștile au fost sau nu arate anterior.

175.1.3. 260 Aratul pajiștilor

175.1.4. Este vorba despre suprafața pajiștilor care au fost arate în cursul anului de raportare, prin tehnici convenționale de arat (a se vedea definiția din tabelul FP1). Suprafețele pajiștilor care au fost arate utilizând metode de arat de conservare (a se vedea definiția din tabelul FP1) nu sunt avute în vedere aici.

175.1.5. 270 Momentul primei cosiri reprezintă perioada anului în care cea mai mare parte a suprafeței pajiștilor a fost cosită pentru prima dată. Această informație este opțională.

175.1.6. Pentru coloana (T) se utilizează următoarele coduri:

1 ianuarie

2 februarie

3 prima jumătate a lunii martie

4 a doua jumătate a lunii martie

5 prima jumătate a lunii aprilie

6 a doua jumătate a lunii aprilie

7 prima jumătate a lunii mai

8 a doua jumătate a lunii mai

9 prima jumătate a lunii iunie

10 a doua jumătate a lunii iunie

11 prima jumătate a lunii iulie

12 a doua jumătate a lunii iulie

13 prima jumătate a lunii august

14 a doua jumătate a lunii august

15 septembrie

16 octombrie

17 noiembrie

18 decembrie

Tabelul WT

Gestionarea apei

176. Structura tabelului

Categoria gospodăririi apelorCod (*)
Grup de informațiiColoane
C
WSSursa de apă
PTCondiții de plată
BMAdoptarea celor mai bune practici de gestionare

177. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)DescriereGrupC
100SursaWS
200Condiții de platăPT
300Adoptarea calendarului irigațiilorBM
400Adoptarea sistemelor de recuperare a apelor uzateBM

178. Descrierea categoriilor:

178.1. 100 Sursa

178.2. Se utilizează următoarele coduri pentru a indica principala sursă de apă a exploatației pentru irigații:

1 Stocarea apei de ploaie

2 Cursuri de apă de suprafață naturale sau artificiale

3 Ape subterane

4 Alimentarea cu apă din rețeaua de alimentare cu apă

5 Reutilizarea apelor uzate (ape recuperate)

6 Altele

7 Exploatația nu dispune de un sistem de irigare

178.3. 200 Condiții de plată pentru apa de irigare

178.3.1. Codurile care trebuie utilizate:

1 Nu a plătit pentru apă

2 A plătit o taxă pe baza suprafeței terenurilor irigate

3 A plătit o taxă pe baza volumului de apă

4 Alte modalități de plată

178.4. 300 Adoptarea calendarului irigațiilor

178.4.1. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

178.4.2. Calendarul irigațiilor se referă la un sistem de irigații în care apa se aplică cultivării în conformitate cu calendare prestabilite bazate pe monitorizarea stării apelor din sol și a cerințelor privind apa pentru culturi.

178.5. 400 Recuperarea apelor uzate

178.5.1. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

178.5.2. Recuperarea apelor uzate implică colectarea apei de scurgere recuperabile pentru irigații și este aplicată pentru a conserva rezervele de apă pentru irigații și/sau pentru a îmbunătăți calitatea apei din afara amplasamentului. Un sistem de recuperare a apelor uzate pentru irigații este un sistem de irigare care cuprinde unele instalații pentru colectarea, stocarea și transportul apelor uzate pentru irigații în vederea reutilizării.

Tabelul I1

Utilizarea produselor de protecție a plantelor

179. Structura tabelului

Codul de identificare al parcelei (opțional)Cod (*)
Categoria de cultură (opțional)Cod (**)
UnitateCod (***)
Substanța activăCod (****)
Grup de informațiiColoane
Cantitate
Q
PPUtilizarea produselor de protecție a plantelor

180. Grupuri de informații din tabelul I1

180.1. Cantitatea de produs de protecție a plantelor aplicată în cursul anului de raportare se furnizează pe substanțe active.

180.1.1. Categoriile de culturi sunt în conformitate cu lista culturilor prevăzută în tabelul I. Datele furnizate la nivel de cultură sunt opționale.

180.1.2. Pot fi efectuate mai multe intrări.

180.1.3. Tipurile de coduri unitare trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (***)Descriere
1Grame
2Mililitri
3Altele

180.2. Codul de identificare al parcelei

180.2.1. Codul de identificare al parcelei trebuie să includă atât codul de identificare al parcelei de referință, cât și codul de identificare al parcelei agricole. Datele furnizate la nivel de parcelă sunt opționale.

181. Descrierea coloanelor

181.1. Cantitate (Q): Cantitatea de produs (substanță activă) aplicată în cursul anului de raportare.

Tabelul J1

Utilizarea substanțelor antimicrobiene

182. Structura tabelului

Tipul de substanțe activeCod (*)
UnitateCod (**)
Grup de informațiiColoane
Cantitate
Q
AUUtilizarea substanțelor antimicrobiene

183. Grupuri de informații din tabelul J1

183.1. Utilizarea substanțelor antimicrobiene (AU)

183.1.1. Substanțe antimicrobiene care sunt utilizate în cursul anului de raportare în producția animalieră pentru a menține sănătatea și productivitatea.

184. Descrierea coloanelor

184.1. Cantitate (Q)

184.1.1. Cantitatea totală de substanțe antimicrobiene care sunt utilizate în cursul anului de raportare pe substanțe active.

184.1.2. Tipurile de coduri unitare trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (**)Descriere
1Grame
2Mililitri
3Altele

Tabelul CS

Sisteme de certificare de mediu

185. Structura tabelului

Categoria sistemelor de certificareCod (*)
Grup de informațiiColoane
CYS
CSStatutul și caracteristicile certificării

186. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)DescriereCYS
10Certificare pentru standardul UNI-EN-ISO 14001-
20Certificare EMAS-
30Certificare pentru agricultura carbonului-
40Alte sisteme de certificare internațională voluntară sau etichetare ecologică
50Alte sisteme naționale voluntare

186.1. Sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare asigură (prin intermediul unui mecanism de certificare) că s-au respectat anumite caracteristici sau atribute ale produsului sau ale metodei sau sistemului de producție.

186.1.1. Se exclud: sistemele de certificare de mediu care se referă la agricultura ecologică, cu excepția cazului în care includ cerințe suplimentare față de Legea nr. 237/2023.

187. Descrierea categoriilor

187.1. 10 Certificare pentru standardul UNI-EN-ISO 14001

187.1.1. Ferma dispune de o certificare pentru un sistem de management al calității în conformitate cu standardul UNI-EN-ISO 14001.

187.2. 20 Certificare EMAS

187.2.1. Ferma deține o certificare EMAS [sistemul de management de mediu și audit, Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător]

187.3. 30 Certificarea stocării carbonului în agricultură

187.3.1. Exploatația agricolă deține o certificare pentru stocarea carbonului în agricultură.

187.4. 40 Alte sisteme de certificare internațională voluntară sau etichetare ecologică

187.4.1. Ferma este certificată în temeiul unui sistem de certificare/etichetare ecologică recunoscut la nivel internațional în sectorul agricol/alimentar

187.5. 50 Alte etichete ecologice naționale voluntare

187.5.1. Ferma este certificată în temeiul unui sistem național (sau subnațional) de certificare/etichetare ecologică în sectorul agricol/alimentar, recunoscut oficial.

187.5.2. Pentru variabilele 30, 40 și 50, sistemele de certificare voluntară sau etichetele ecologice trebuie înregistrate dacă respectă următoarele cerințe de bază:

187.5.2.1. Certificarea respectării cerințelor sistemului este efectuată de un organism independent acreditat:

187.5.2.1.1. de către organismul național de acreditare sau

187.5.2.1.2. de către un organism de acreditare semnatar al acordului de recunoaștere multilaterală (multi-lateral recognition arrangement – MLA) pentru certificarea produselor al Forumului internațional de acreditare (International Accreditation Forum – IAF).

188. Descrierea coloanelor

188.1. Statutul certificării (C)

188.1.1. Codurile care trebuie utilizate:

0 exploatația nu este certificată

1 exploatația deține o certificare activă și valabilă

2 exploatația a început, dar nu a finalizat încă procesul de certificare

188.2. Anul (A)

188.2.1. Anul în care procesul de certificare a fost inițiat în mod oficial. Anul se furnizează cu patru cifre.

188.3. Sectoare vizate (S)

188.3.1. Aceste informații se referă la setul de standarde, indicatori, criterii și angajamente pe care exploatația trebuie să le respecte pentru a obține și a menține certificarea. Puteți selecta mai multe răspunsuri:

1 Îmbunătățirea agriculturii ecologice: eticheta ecologică/sistemul se bazează pe Legea nr.237/2023 (și este în conformitate cu acesta), dar introduce cerințe suplimentare sau mai stricte

2 Stocarea carbonului în agricultură: aceasta include toate practicile care vizează creșterea nivelului de sechestrare a carbonului și/sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, prin tehnici de gestionare a solului sau prin alte practici.

3 Utilizarea și gestionarea nutrienţilor: include orice practică/angajament privind utilizarea nutrienţilor, restricții privind utilizarea îngrășămintelor, de exemplu cantitatea, sursa/tipul de nutrient (organic, mineral etc.), tehnicile de aplicare, calendarul

4 Bunăstarea și sănătatea animalelor: include măsuri/angajamente privind condițiile de adăpostire (spațiu disponibil, ventilație, lumină, temperatură, umiditate etc.), acces la pășunatul exterior și la spațiul exterior, limitări privind utilizarea substanțelor antimicrobiene

5 Combaterea integrată a dăunătorilor: măsuri de optimizare și limitare a utilizării produselor de protecție a plantelor în conformitate cu principiile stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 42/2020 privind aprobarea Cerințelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar;

6 Sprijin pentru biodiversitate: include orice practică menită să sprijine biodiversitatea funcțională (polenizatori, metode de combatere a dăunătorilor), cum ar fi stabilirea și menținerea elementelor de peisaj, a habitatelor seminaturale, a plantațiilor de fâșii înflorite, a refugiilor și a adăposturilor pentru insecte și păsări, mamifere mici etc.

7 Silvicultura: aceasta include practici legate de gestionarea durabilă a pădurilor.

Tabelul EN

Energie

189. Structura tabelului

Categoria de produseCod (*)
Grup de informațiiColoane
Ponderea necesarului de energieCod
SC
EPProducția de energie din surse regenerabile în cadrul exploatației-
EFInstalații de producție a energiei din surse regenerabile-

190. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

CodGrupDescrierePonderea necesarului de energie acoperit de această sursăCod
100EPEnergie electrică produsă din surse regenerabile (energie eoliană, solară, biogaz, energie hidroelectrică)-
200EPCombustibili de încălzire de proveniență proprie produși din surse regenerabile (lemn de foc, pelete, paie, energie solară, biogaz, alte tipuri de biomasă)-
300EFInstalații de biogaz-
400EFPanouri solare-
500EFTurbine eoliene-
600EFSisteme geotermice-

191. Grupuri de informații din tabelul EN

EP Producția de energie din surse regenerabile în cadrul exploatației

EF Instalații de producție a energiei din surse regenerabile utilizate de fermier

192. Coloanele din tabelul EN

192.1. Ponderea necesarului de energie (S)

192.1.1. Ponderea necesarului de energie care trebuie furnizată sub formă de interval procentual care indică proporția cerințelor în materie de energie acoperite de sursa specifică. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 0 %

1 între > 0 și ≤ 25 %

2 între > 25 % și ≤ 50 %

3 între > 50 % și ≤ 75 %

4 între > 75 % și ≤ 100 %

5 > 100 %

192.2. Cod (C)

192.2.1. Trebuie să se menționeze dacă tehnologia sau bunul respectiv este deținut de fermier, închiriat, deținut în coproprietate cu alți parteneri (cum ar fi instalațiile de biogaz utilizate de mai multe exploatații) sau este deținut de alți subiecți (cum ar fi panourile fotovoltaice deținute de alți subiecți instalate pe terenul exploatației). În cazul în care fermierul utilizează mai multe unități în cadrul unor structuri de proprietate diferite, codul trebuie să indice tipul predominant de proprietate.

192.2.2. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

1 Bunul este deținut de fermier

2 Bunul este închiriat de fermier

3 Bunul este deținut în coproprietate cu alți parteneri

4 Bunul este deținut de alți subiecți

Tabelul FL

Pierderea producției în cadrul exploatației destinată consumului uman și animal

193. Structura tabelului

Categoria pierderilor de alimenteCod (*)
Grup de informațiiCod
C
FLPierderi de alimente/furaje

193.1. Pierderea producției în cadrul exploatației destinată consumului uman și animal este cantitatea de produse agricole destinate inițial consumului uman sau animal care este eliminată sau pierdută (adică nu ajunge pe piață sau nu este utilizată conform destinației alimente și/sau furaje). În cazul culturilor, cuprinde orice pierdere survenită din momentul în care produsele sunt deja suficient de mature pentru a fi recoltate, până în faza ulterioară recoltării, când produsele ajung la poarta exploatației.

193.2. În cazul animalelor vii, cuprinde orice pierdere survenită din momentul în care animalele sunt considerate suficient de mature pentru a fi sacrificate până când produsele ajung la poarta exploatației.

193.3. Pentru produsele de origine animală (lapte și ouă), pierderile se calculează din momentul în care laptele este extras din uger sau ouăle sunt ouate de pasăre.

193.4. Aceasta include:

193.4.1. culturile mature rămase nerecoltate (de exemplu, din cauza prețurilor foarte scăzute de pe piață sau a daunelor);

193.4.2. produse recoltate și tratate in situ la fermă (de exemplu, transformate în compost la fermă, arse) sau eliminate în afara exploatației;

193.4.3. produsele respinse de cumpărător (de exemplu, din cauza cerințelor de calitate și comerciale, a supraproducției) care sunt returnate la locul de producție sau sunt eliminate;

193.4.4. alte pierderi survenite în timpul depozitării, transportului, prelucrării în cadrul exploatației.

193.5. Aceasta nu include:

193.5.1 produse destinate inițial consumului uman care sunt deturnate pentru a fi utilizate ca hrană pentru animale;

193.5.2. produse necomercializate consumate în exploatație sau donate organizațiilor caritabile, băncilor de alimente sau altor canale similare.

194. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)Descrierea categoriilorGrupC
100Motivul pierderilorFL

195. Descrierea coloanelor

195.1. Următoarele coduri trebuie utilizate pentru a indica motivul pierderilor, astfel cum sunt definite mai sus, care au avut loc în cursul anului de raportare (sunt permise mai multe intrări).

195.2. Cod (C)

1 Culturi mature rămase nerecoltate

2 Produse recoltate și tratate în exploatație sau eliminate în afara exploatației.

3 Produse respinse de cumpărător din cauza cerințelor de calitate și/sau comerciale (culturi)

4 Produse respinse de cumpărător din cauza cerințelor de calitate și/sau comerciale (animale și produse de origine animală)

5 Pierderi survenite în timpul depozitării și/sau al transportului și/sau al prelucrării în cadrul exploatației (produse vegetale)

6 Pierderi survenite în timpul depozitării și/sau al transportului și/sau al prelucrării în exploatație (animale și produse de origine animală)

7 Alte motive care nu au fost menționate mai sus (de exemplu, modificări neprevăzute ale pieței)

Tabelul TR

Formare

196. Structura tabelului

Categorii de formareCod (*)
Coloane
Cod
Grup de informațiiC
TTTemele formării

197. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

CodDescrierea categoriilorGrupuri de informațiiC
1000Gestionarea exploatației agricoleTT
1010LegislațieTT
1020Sănătatea și securitatea la locul de muncăTT
1030Prevenirea și gestionarea riscurilorTT
1040Digitalizarea și mecanizareaTT
1050Agricultura ecologică și combaterea integrată a dăunătorilor (IPM)TT
1060Agricultura carbonuluiTT
1070Produse de protecție a plantelorTT
1080NutriențiTT
1090Gestionarea solului și a apeiTT
1100Consumul de energieTT
1110Creșterea și sănătatea animalelorTT
1120Bunăstarea animalelorTT
1130AlteleTT

198. Grupuri și categorii de informații din tabelul TR

198.1. TR.TT.1000.C până la TR.TT.1140.C: Formare profesională pe teme: trebuie să se menționeze dacă, în cursul anului de raportare, exploatantul (exploatanții) și/sau administratorul (administratorii) și lucrătorii au participat la cursuri de formare profesională pentru fiecare temă în parte. Se referă la un stagiu de formare profesională, o măsură sau o activitate de formare furnizată de un formator sau de o instituție de formare care are ca prim obiectiv dobândirea de noi competențe legate de activitățile agricole sau de activități direct legate de exploatația agricolă ori dezvoltarea și perfecționarea celor existente. În cazul în care un curs de formare acoperă mai multe teme, se raportează toate temele relevante.

198.2. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu

1 Da

198.3. TR.TT.1000.C. Gestionarea exploatației agricole

198.3.1. Gestionarea exploatației agricole poate include contabilitatea, finanțarea și comercializarea.

198.4. TR.TT.1010.C. Legislație

198.4.1. Legislația poate face referire la cerințe legale, impozite, PAC și alte subvenții. A exclude securitatea și sănătatea la locul de muncă, care trebuie raportate la TR.TT.1020.C.

198.5. TR.TT.1020.C. Sănătatea și securitatea la locul de muncă

198.5.1. Securitatea și sănătatea la locul de muncă poate face referire la anticiparea, recunoașterea, evaluarea și controlul pericolelor generate la locul de muncă sau în legătură cu acesta și care ar putea afecta sănătatea și bunăstarea lucrătorilor.

198.6. TR.TT.1030.C. Prevenirea și gestionarea riscurilor

198.6.1. Formarea în materie de prevenire și gestionare a riscurilor poate face referire la orice practici și strategii tradiționale și inovatoare de gestionare a riscurilor pentru reducerea riscurilor în producția agricolă, precum și la tehnici de gestionare pentru atenuarea riscurilor financiare în agricultură. Aceasta poate include cursuri de formare privind gestionarea riscurilor prin intermediul unor strategii de gestionare a factorilor de producție pentru producția vegetală și animalieră, decizii privind echipamentele, controlul dăunătorilor și al bolilor, asigurări private, programe guvernamentale, strategii de marketing, contracte de proprietate funciară, credite agricole, diversificare în cadrul exploatației (de exemplu, AAL legate direct de exploatație), încadrarea în muncă în afara exploatației etc.

198.7. TR.TT.1040.C. Digitalizarea și mecanizarea

198.7.1. Formarea în domeniul digitalizării și al mecanizării poate face referire la înțelegerea și aplicarea mecanizării și a noilor tehnologii în agricultură și la cunoașterea modului în care tehnologia poate îmbunătăți gestionarea exploatațiilor agricole și productivitatea în cadrul acestora. Aceasta poate include creșterea gradului de conștientizare, competențele și cunoștințele pentru a spori gradul de adoptare în cadrul exploatațiilor a tehnologiilor legate de digitalizare în agricultură, inclusiv a instrumentelor de analiză a datelor.

198.8. TR.TT.1050.C. Agricultura ecologică și combaterea integrată a dăunătorilor (IPM)

198.8.1. Agricultura ecologică este o metodă agricolă care are ca scop să producă alimente utilizând substanțe și procese naturale. Măsuri de combatere integrată a dăunătorilor pentru optimizarea și limitarea utilizării produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu principiile stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 42/2020 privind aprobarea Cerințelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar.

198.9. TR.TT.1060.C. Agricultura carbonului

198.9.1. Agricultura carbonului include toate practicile care vizează creșterea nivelului de sechestrare a carbonului și/sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, prin tehnici de gestionare a solului sau prin alte practici.

198.10. TR.TT.1070.C. Produse de protecție a plantelor

198.10.1. Formarea în domeniul produselor de protecție a plantelor (PPP) poate face referire la orice practică/angajament privind utilizarea PPP și la restricțiile privind utilizarea PPP.

198.11. TR.TT.1080.C. Nutrienți

198.11.1. Utilizarea și gestionarea nutrienţilor poate face referire la orice practică/angajament privind utilizarea nutrienţilor, restricții privind utilizarea îngrășămintelor, de exemplu, cantitatea, sursa/tipul de nutrienți (organic, mineral etc.), tehnicile de aplicare, calendarul.

198.12. TR.TT.1090.C. Gestionarea solului și a apei

198.12.1. Gestionarea solului constă în aplicarea de operațiuni, practici și tratamente pentru protejarea solului și îmbunătățirea performanței acestuia (cum ar fi fertilitatea solului sau mecanica solului). Aceasta include conservarea solului, amendamentul solului și sănătatea optimă a solului. Gestionarea apei se referă la planificarea strategică, dezvoltarea și utilizarea resurselor de apă pentru a optimiza producția vegetală și animală și pentru a menține practicile agricole durabile. Aceasta include utilizarea eficientă a irigațiilor, conservarea apei, programarea, gestionarea drenării, colectarea apei pluviale și reutilizarea apei. Gestionarea solului și a apei se poate referi, de asemenea, la gestionarea culturilor și a pajiștilor.

198.13. TR.TT.1100.C. Consumul de energie

198.13.1. Formarea în domeniul energiei poate face referire la producția de energie (de exemplu, biomasă, energie solară) și la măsuri de economisire a energiei.

198.14. TR.TT.1110.C. Creșterea și sănătatea animalelor

198.14.1. Formarea în domeniul creșterii animalelor poate face referire la reproducere, hrănire și adăpostirea animalelor. Aceasta exclude bunăstarea animalelor, care trebuie raportată la TR.TT.1120.C. Bunăstarea animalelor

198.15. TR.TT.1120.C. Bunăstarea animalelor

198.15.1. Bunăstarea și sănătatea animalelor include măsuri/angajamente privind condițiile de adăpostire (spațiu disponibil, ventilație, lumină, temperatură, umiditate etc.), acces la pășunatul exterior și la spațiul exterior, limitări privind utilizarea substanțelor antimicrobiene.

198.16. TR.TT.1130.C. Altele

198.16.1. Teme în materie de formare care nu sunt enumerate mai sus.

Tabelul SA

Siguranță

199. Structura tabelului

Categorii de unități și siguranțăCod (*)
Coloane
Grup de informațiiCod
C
SASiguranță

200. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

GrupCod
CodDescrierea categoriilorC
100Planul de siguranță al exploatației agricoleSA
200Accidentele de muncăSA

201. Trebuie comunicate următoarele informații:

201.1. SA.SA.100.C. Planul de siguranță al exploatației agricole

201.1.1. Trebuie să se menționeze dacă exploatația a efectuat o evaluare a riscurilor la locul de muncă cu scopul de a reduce pericolele la locul de muncă, rezultând într-un document scris (cum ar fi un „plan de siguranță al exploatației agricole”). Datele se raportează anual în fișele exploatației. Cu toate acestea, datele pot fi compilate sau colectate cu o frecvență mai mică, cu condiția ca acest lucru să se realizeze cel puțin o dată la cinci ani.

201.1.2. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu

1 Da

201.2. SA.SA.200.C.: Accidentele de muncă

201.2.1. Trebuie să se menționeze dacă exploatantul (exploatanții) și/sau administratorul (administratorii) sau lucrătorii au suferit un accident de muncă în cursul anului de raportare (care a dus la una sau mai multe zile de absență de la locul de muncă). Accidentul de muncă este un eveniment izolat produs în cadrul activității profesionale, care duce la vătămări fizice sau psihice.

201.2.2. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu

1 Da

Tabelul SI

Incluziunea socială

202. Structura tabelului

Categorii de incluziune socialăCod (*)
Coloane
Cod
Grup de informațiiC
SFAgricultura socială

203. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)Descrierea categoriilorGrupC
100Prezența activităților agricole socialeSF

204. Grupuri de informații din tabelul SI

204.1. SI.SF.100.C: Agricultura socială

204.1.1. Agricultura socială constă în utilizarea resurselor agricole și a mediului natural al exploatației pentru furnizarea de activități de îngrijire și servicii sociale pentru persoanele vulnerabile (persoane în vârstă, persoane cu handicap etc.), implicându-le în activitatea agricolă.

204.1.2. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 Nu

1 Da

Tabelul SE

Servicii accesibile fermierilor

205. Structura tabelului

Categorii de serviciiCod (*)
Coloane
AcoperireAbonament
CS
Grup de informațiiIntroduceți codulIntroduceți codul
ICConexiune la internet

206. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod (*)Descrierea categoriilorGrupCS
100Bandă largă fixăIC
200Bandă largă mobilăIC

207. Grupuri și categorii de informații din tabelul SE

207.1. Pentru următoarele puncte de date, datele se raportează anual în fișele exploatației. Cu toate acestea, datele pot fi compilate sau colectate cu o frecvență mai mică, cu condiția ca acest lucru să se realizeze cel puțin o dată la cinci ani.

207.2. SE.IC.100.C. Acoperirea conexiunii fixe la internet în bandă largă

207.2.1. Trebuie să se menționeze dacă exploatația are/poate avea acces la o conexiune fixă la internet în bandă largă, cum ar fi DSL, ADSL, VDSL, cablu, fibră optică, satelit sau conexiuni Wi-Fi publice.

207.2.2. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

207.3. SE.IC.100.S. Abonament la o conexiune fixă la internet în bandă largă

207.3.1. Trebuie să se menționeze dacă exploatația are abonament la o conexiune fixă la internet în bandă largă, cum ar fi DSL, ADSL, VDSL, cablu, fibră optică, satelit sau conexiuni Wi-Fi publice.

207.3.2. Se va solicita numai pentru exploatațiile care pot avea acces la o conexiune fixă la internet în bandă largă (răspuns la SE.IC.100.C.=1).

207.3.3. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

207.4. SE.IC.200.C. Acoperirea conexiunii mobile la internet în bandă largă

207.4.1. Trebuie să se menționeze dacă exploatația are/poate avea acces la o conexiune mobilă la internet în bandă largă (prin intermediul rețelei de telefonie mobilă, cel puțin 4G).

207.4.2. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Parțial

2 Da

207.5. SE.IC.200.S. Abonament la o conexiune mobilă la internet în bandă largă

207.5.1. Trebuie să se menționeze dacă exploatația are încheiat un abonament la o conexiune mobilă la internet în bandă largă disponibilă în cadrul exploatației (prin intermediul rețelei de telefonie mobilă, cel puțin 4G).

207.5.2. Se va solicita numai pentru exploatațiile care pot avea acces la o conexiune mobilă la internet în bandă largă (răspuns la SE.IC.200.C.=1 sau 2).

207.5.3. Codurile care trebuie utilizate:

0 Nu

1 Da

Tabelul GR

Reânnoirea generațională

208. Structura tabelului

Categorii de conducere și succesoriCod (*)
Coloane
Grup de informațiiCodAnul
CY
GRReînnoirea generațională

209. Categoriile trebuie selectate din lista de mai jos:

Cod(*)DescriereGrupCY
100Anul preluării de către exploatantGR—
200TransmitereGR—
300Planuri de încetare a activitățiiGR—

210. Grupuri de informații din tabelul GR

210.1. GR.GR.100.Y. Anul preluării de către exploatant

210.1.1. Trebuie să se menționeze anul în care exploatantul actual (exploatantul/administratorul sau exploatantul/care nu este administrator) a preluat ferma, înregistrat în format „AAAA”.

210.1.2. În cazul în care în cadrul exploatației lucrează mai mult de un exploatant/administrator sau exploatant/care nu este administrator (și, prin urmare, sunt raportați în tabelul C), anul face referire la primul dintre aceștia care a preluat exploatația.

210.1.3. Se solicită numai dacă tabelul C raportează exploatantul/administratorul (exploatanții/administratorii) sau exploatantul/care nu este administrator (exploatanții/care nu sunt administratori) în cadrul exploatației.

210.1.4. Datele se raportează anual în fișele exploatației. Cu toate acestea, datele pot fi compilate sau colectate cu o frecvență mai mică, cu condiția ca acest lucru să se realizeze cel puțin o dată la cinci ani.

210.2. GR.GR.200.C. Transmitere

210.2.1. Trebuie să se menționeze persoana de la care exploatația a fost transferată către exploatantul/administratorul actual sau către exploatantul/care nu este administratorul actual, în momentul preluării acesteia.

210.2.2. În cazul în care în cadrul exploatației lucrează mai mult de un exploatant/administrator sau exploatant/care nu este administrator (și, prin urmare, sunt raportați în tabelul C), răspunsul face referire la primul dintre aceștia care a preluat exploatația.

210.2.3. În cazul în care există mai multe metode de transmitere, se raportează cea mai mare ca valoare. Se solicită numai dacă tabelul C raportează exploatantul/administratorul (exploatanții/administratorii) sau exploatantul/care nu este administrator (exploatanții/care nu sunt administratori) în cadrul exploatației.

210.2.4. Datele se raportează anual în fișele exploatației. Cu toate acestea, datele pot fi compilate sau colectate cu o frecvență mai mică, cu condiția ca acest lucru să se realizeze cel puțin o dată la cinci ani.

210.2.5. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 nu se aplică (exploatația nu are un exploatant/administrator – exploatant/care nu este administrator)

1 exploatație transferată de la un membru al familiei (prin donare, succesiune sau alte forme)

2 exploatație transferată de la o persoană care nu este membru al familiei

3 exploatație creată de exploatantul/administratorul actual sau de exploatantul/care nu este administratorul actual

210.3. GR.GR.300.C. Planuri de încetare a activității

210.3.1. Trebuie să se menționeze dacă exploatantul/administratorul sau exploatantul/care nu este administrator a elaborat planuri specifice privind modul în care vor fi gestionate resursele exploatației atunci când își încetează activitatea (de exemplu, după pensionare).

210.3.2. Se solicită numai dacă cel mai în vârstă exploatant/administrator sau exploatant/care nu este administrator raportat în tabelul C are mai mult de 60 de ani.

210.3.3. În cazul în care există mai multe metode de transmitere, se raportează cea mai mare ca valoare.

210.3.4. Trebuie să se utilizeze următoarele numere de cod:

0 nu se aplică (exploatația nu are un exploatant/administrator sau un exploatant/care nu este administrator)

1 nu există planuri pentru moment

2 exploatația va fi transferată unui membru al familiei (prin donare, succesiune sau alte forme)

3 exploatația va fi transferată unei persoane care nu este membru al familiei

4 exploatantul/administratorul sau exploatantul/care nu este administrator a planificat să închirieze exploatația/terenul agricol

5 altele

211. Coloanele din tabelul GR

211.1. Coloana C se referă la cod, iar coloana Y se referă la an.”

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

MINISTRU Eugeniu OSMOCHESCU

Nr. 169. Chişinău, 29 octombrie 2026.