1. Se aprobă Cerințele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar (se anexează).
2. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în termen de 18 luni de la data publicării prezentei hotărâri, va elabora Planul naţional de acţiuni privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.
Nr. 42. Chişinău, 29 ianuarie 2020.
Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.42/2020
CERINȚE privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentele Cerințe stabilesc cerinţele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar în scopul reducerii riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului, prin promovarea gestionării integrate a dăunătorilor și a tehnicilor alternative, cum ar fi metodele nechimice pentru protecţia plantelor.
2. Prezentele Cerințe se aplică produselor de uz fitosanitar, astfel cum sunt definite în art. 3 din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
3. În sensul prezentelor Cerințe, se utilizează următoarele noțiuni:
distribuitor – persoana fizică sau juridică care introduce un produs de uz fitosanitar pe piață, inclusiv angrosiști, detailiști, vânzători și furnizori;
formator/consultant – persoană care a dobândit cunoștințe corespunzătoare și oferă consultanță în ceea ce privește gestionarea dăunătorilor și utilizarea în siguranță a produselor de uz fitosanitar, în cadrul exercitării unei capacități profesionale sau al prestării unui serviciu comercial, inclusiv serviciile private de consultanță independente și serviciile publice de consultanță, agenții comerciali, producătorii de produse alimentare de origine vegetală și vânzătorii cu amănuntul;
pulverizare aeriană – aplicarea produselor de uz fitosanitar cu aeronava (avion sau elicopter);
gestionarea integrată a organismelor dăunătoare – analiza metodelor disponibile de protecție a plantelor și integrarea ulterioară a unui ansamblu de măsuri destinate să inhibe dezvoltarea populațiilor de organisme dăunătoare și să mențină utilizarea produselor de uz fitosanitar și a altor forme de intervenție la niveluri justificative din punct de vedere economic și ecologic, în scopul minimizării riscurilor la care sunt expuse sănătatea umană și mediul. Gestionarea integrată a organismelor dăunătoare pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase prin metode care afectează cât mai puțin agrosistemele și încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor;
indicator de risc – rezultatul obținut prin metode de calcul utilizate pentru evaluarea riscurilor pe care le prezintă produsele de uz fitosanitar asupra sănătății umane și/sau asupra mediului;
metode nechimice – metode alternative utilizării produselor de uz fitosanitar în scopuri fitosanitare și de gestionare a organismelor dăunătoare, care se bazează pe tehnici agronomice, cum ar fi cele menționate la pct. 1 din anexa nr. 3, sau pe metode fizice, mecanice ori biologice de control al organismelor dăunătoare.
Secţiunea a 2-a
Planul național de acțiuni
4. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi instituțiile de cercetări în domeniu, va elabora Planul naţional de acţiuni privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar (în continuare – Plan naţional de acţiuni), pe un termen de 5 ani.
5. În scopul elaborării Planului naţional de acţiuni, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului instituie un grup de lucru care include reprezentanți ai autorităţilor desemnate conform pct. 4, ai asociaţiilor producătorilor agricoli și alți subiecți implicați în gestionarea produselor de uz fitosanitar.
6. Planul naţional de acţiuni conţine obiective cantitative, măsuri şi termene în vederea reducerii riscurilor şi a efectelor utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi a mediului, precum şi măsuri de promovare a implementării şi dezvoltării gestionării integrate a organismelor dăunătoare şi a unor abordări sau tehnici alternative, pentru reducerea dependenţei de utilizarea produselor de uz fitosanitar.
7. Obiectivele Planului naţional de acţiuni se stabilesc în funcție de domeniile de interes, și anume: protecţia lucrătorilor, protecţia mediului, reziduurile de produse de uz fitosanitar, utilizarea tehnicilor specifice și pentru culturi specifice.
8. Planul naţional de acţiuni prevede indicatori de monitorizare a utilizării produselor de uz fitosanitar care conţin substanţe active cu risc sporit, în special dacă sunt disponibile metode alternative.
9. Autorităţile competente stabilesc în Planul naţional de acţiuni măsuri de promovare a utilizării produselor de uz fitosanitar omologate conform Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1307/2005.
10. În baza indicatorilor prevăzuţi la pct. 8, autorităţile competente desemnate stabilesc în Planul naţional de acţiuni obiective și termene reale de executare pentru reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar, în special dacă reducerea utilizării acestora reprezintă un mijloc de reducere a riscurilor. Obiectivele se stabilesc pe un termen intermediar sau final, cu specificarea mijloacelor necesare, inclusiv financiare, pentru realizarea acestor obiective.
11. Stabilirea şi revizuirea obiectivelor Planului naţional de acţiuni se efectuează în funcție de gradul de realizare a acțiunilor pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului și de opinia părţilor și a grupurilor interesate.
12. Planul naţional de acţiuni include modalităţi de punere în aplicare a măsurilor prevăzute la pct. 16-48, în vederea realizării integrale a obiectivelor stabilite.
13. La întocmirea Planului naţional de acţiuni se ține cont de prevederile Legii nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2005, Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1307/2005, Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătății persoanelor expuse acțiunii factorilor profesionali de risc, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1025/2016, Programului naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 şi Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2018, și altor acte normative.
14. Planul naţional de acţiuni se reexaminează o dată la 5 ani, pentru monitorizarea eficienței implementării și a gradului de realizare a acțiunilor.
15. În cadrul procesului de elaborare și modificare a Planului naţional de acţiuni, autorităţile competente asigură participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor, a altor părţi interesate la procesul decizional, în conformitate cu Legea nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional. În scopul asigurării accesibilității pentru publicul larg, Planul naţional de acţiuni se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
Secţiunea a 3-a
Informarea și instruirea persoanelor care utilizează/comercializează produse de uz fitosanitar
16. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în comun cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi:
1) asigură planificarea și organizarea cursurilor de instruire în scopul dobândirii/actualizării cunoștințelor utilizatorilor profesionişti:
a) în mod obligatoriu, pentru cei ce utilizează produse de uz fitosanitar din categoriile de pericol 1 şi 2 de toxicitate acută orală/dermală, care au regimul produselor strict reglementat;
b) la solicitare, pentru cei ce utilizează produse de uz fitosanitar din categoriile de pericol 3 şi 4 de toxicitate acută orală/dermală în cadrul activităţii profesionale și pentru distribuitori, formatori/consultanți, în funcție de specificul activității și responsabilitățile acestora, precum și de progresul tehnico-științific în domeniu, conform tematicilor prevăzute în anexa nr. 1;
2) selectează prin concurs, organizat transparent și obiectiv, asigurând principiul concurenței, persoana juridică sau fizică responsabilă de instruire și evaluarea nivelului cunoștințelor obținute de către subiecții participanți la instruire.
17. În baza evaluărilor persoanelor instruite sau autoinstruite, prezentate de persoana juridică sau fizică responsabilă de instruire, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor eliberează gratis certificatul de perfecționare pe un termen de 36 de luni.
18. Procedura de eliberare a certificatului menționat la pct. 17 se aprobă prin ordin al directorului general al Agenției Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, care va include cerinţe specifice privind prelungirea sau retragerea acestuia.
19. Distribuitorii produselor de uz fitosanitar trebuie să aibă cel puțin un specialist, posesor al certificatului menţionat la pct. 17, care, la comercializare, oferă clienților informații privind utilizarea, riscurile pentru sănătatea umană şi mediu, instrucţiuni de siguranţă referitoare la gestionarea riscurilor cauzate de produsele respective.
20. Distribuitorii care nu comercializează produse de uz fitosanitar calificate ca toxice, foarte toxice, cancerigene, mutagene, neurotoxice sau toxice pentru reproducere sunt scutiți de respectarea cerinței prevăzute la pct. 19.
21. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:
1) în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, conform competențelor, întreprinde măsuri în vederea informării publicului, promovării şi facilitării programelor de informare şi sensibilizare şi pune la dispoziţia acestuia informaţii precise şi echilibrate privind produsele de uz fitosanitar, în special privind riscurile pe care acestea le prezintă, inclusiv pericolele şi efectele potenţial acute şi cronice asupra sănătăţii umane, organismelor-neţintă şi mediului determinate de utilizarea acestora, precum şi despre utilizarea metodelor alternative, nechimice;
2) recepționează, notifică și înregistrează cazurile de intoxicații acute cu produse de uz fitosanitar, precum şi evoluţia intoxicaţiilor cronice în rândul grupurilor expuse periodic la efectele produselor de uz fitosanitar, cum ar fi: operatorii, lucrătorii din sectorul agricol sau populaţia din zonele de aplicare a acestora, evaluează impactul utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătății umane în scopul menținerii sănătății acestora.
Secţiunea a 4-a
Mijloace tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar
22. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în colaborare cu Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, va asigura supravegherea stării tehnice a mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar utilizate în scop profesional, în vederea executării calitative a operațiunilor tehnologice, astfel cum prevede Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 607/1999.
23. Starea tehnică a mijloacelor tehnice utilizate la aplicarea produselor de uz fitosanitar în scop profesional se verifică cel puţin o dată până la finele anului 2023. După anul 2023, verificarea acestora se va efectua la fiecare 3 ani, cu eliberarea certificatului de inspecție.
Pentru utilizarea în scop profesional se admit mijloacele tehnice care corespund cerințelor prevăzute în anexa nr. 2. Mijloacele tehnice noi se inspectează cel puţin o dată pe parcursul unei perioade de 5 ani după procurare. Inspectarea ulterioară a acestora se efectuează la fiecare 3 ani.
24. Prin derogare de la pct. 22 şi 23, în baza evaluării riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu, în Planul național de acțiuni se vor stabili termene de verificare care nu vor depăși 5 ani pentru mijloacele tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar neutilizate la pulverizarea acestora, pentru cele de aplicare manuală, pentru pulverizatoarele de spate şi pentru mijloacele tehnice suplimentare de aplicare utilizate la scară foarte redusă.
25. Nu se consideră mijloace tehnice utilizate la scară redusă, indiferent de condiţii, tipurile de mijloace tehnice suplimentare de aplicare a produselor de uz fitosanitar precum:
1) mijloacele tehnice de pulverizare amplasate pe trenuri sau în aeronave;
2) mijloacele tehnice de pulverizare montate pe rampe mai mari de 3 metri, inclusiv cele amplasate pe mașinile agricole de semănat.
26. Se scutesc de verificare mijloacele tehnice de aplicare manuală a produselor de uz fitosanitar sau pulverizatoarele de spate, în cazul în care autoritatea responsabilă se asigură că operatorii sunt informaţi despre necesitatea schimbării periodice a accesoriilor, despre riscurile specifice mijloacelor tehnice respective şi instruiți despre utilizarea corectă a acestora, conform tematicilor din anexa nr. 1.
27. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:
1) asigură controlul corespunderii mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar cu cerinţele prevăzute în anexa nr. 2, în vederea obţinerii unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului;
2) stabilește cerințe care permit verificarea rezultatelor inspecțiilor și recunoașterea certificatelor acordate de alte state, cu condiția respectării intervalelor de inspecție prevăzute la pct. 23.
28. La începutul perioadei de vegetație, utilizatorii profesionişti verifică starea tehnică a mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar, conform instruirilor de care au beneficiat, astfel cum prevede pct. 16.
29. Certificatele emise în alte state sunt recunoscute cu condiția respectării intervalului de inspecție menționat la pct. 23.
Secţiunea a 5-a
Practici şi utilizări specifice. Informarea publicului
30. Pulverizarea aeriană a produselor de uz fitosanitar este interzisă.
31. Prin derogare de la pct. 30, pulverizarea aeriană se permite în cazuri speciale, cu aprobarea şi sub controlul subdiviziunii teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, al filialei silvice şi al agenţiei ecologice teritoriale, cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:
1) nu există metode alternative viabile sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje clare din punctul de vedere al efectelor reduse asupra sănătăţii umane şi a mediului în raport cu aplicarea terestră a produselor de uz fitosanitar;
2) se utilizează produsele de uz fitosanitar din categoriile de pericol 3 şi 4 de toxicitate acută orală/dermală, omologate în acest scop și incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;
3) utilizatorul profesionist care efectuează lucrări de pulverizare aeriană deține certificatul de perfecționare prevăzut la pct. 17;
4) prestatorii serviciilor de pulverizare aeriană, aeronavele utilizate pentru efectuarea pulverizării aeriene, precum şi echipamentele instalate pe acestea corespund cerințelor prevăzute în Codul aerian al Republicii Moldova nr. 301/2017;
5) pulverizarea aeriană nu se admite în zonele de odihnă, în ariile naturale protejate, în zonele aferente bazinelor acvatice şi în preajma zonelor speciale de producere a materiei prime;
6) din anul 2021, pentru lucrările de pulverizare aeriană a produselor de uz fitosanitar, se admit aeronavele echipate cu accesorii și dispozitive tehnice moderne pentru reducerea devierii produselor pulverizate.
32. Lucrările de pulverizare aeriană se efectuează în condițiile prevăzute la art. 20 din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți.
33. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionalele şi Mediului va include în Planul național de acțiuni elaborarea unui ghid privind stabilirea condițiilor specifice de pulverizare aeriană, culturile, zonele, circumstanţele, produsele de uz fitosanitar, inclusiv condiţiile meteorologice favorabile pentru pulverizarea aeriană, cu specificarea măsurilor necesare pentru avertizarea la timp a populației, în scopul reducerii impactului asupra sănătății și mediului.
34. Utilizatorii profesioniști care planifică aplicarea produselor de uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană prezintă subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor planul de aplicare a produselor de uz fitosanitar, însoțit de documentele care demonstrează întrunirea condițiilor menționate la pct. 31 și 33.
Subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în termen de 5 zile, examinează planul de aplicare a produselor de uz fitosanitar și, în caz de nerespectare a condițiilor prevăzute la pct. 31 și 33, sesizează utilizatorul profesionist despre necesitatea efectuării modificărilor corespunzătoare. În cazul în care utilizatorul profesionist nu efectuează modificările solicitate, subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor interzice utilizarea planului de aplicare a produselor de uz fitosanitar.
Pentru efectuarea pulverizării aeriene, în conformitate cu planul de aplicare a produselor de uz fitosanitar, utilizatorul profesionist prezintă subdiviziunii teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor o notificare cu cel puțin 5 zile până la pulverizare. Notificarea va conține informaţii despre perioada provizorie în care se va efectua pulverizarea aeriană, cultura, denumirea comercială a produsului, norma de consum a produsului utilizat și a soluției de lucru.
35. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor examinează notificarea sub aspectul respectării cerințelor prevăzute la punctele 31 și 33, în funcție de risc și, în cazul nerespectării cerințelor respective, interzic aplicarea prin pulverizare aeriană notificată.
36. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor:
1) monitorizează aplicarea produselor de uz fitosanitar prin pulverizare aeriană, pentru a se asigura că operatorul respectă cerințele prevăzute la pct. 31 și prevederile art. 20 din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți;
2) informează publicul despre zona unde are loc pulverizarea aeriană, data şi locul stabilit și tipul produsului de uz fitosanitar utilizat (denumirea comercială, substanța activă și concentrația acesteia);
3) informează persoanele care ar putea fi expuse la efectul de deviere a produselor de uz fitosanitar pulverizate.
Secțiunea a 6-a
Măsuri specifice de protecție a mediului acvatic și a apei potabile
37. La stabilirea măsurilor Planului naţional de acţiuni se va ține cont de prevederile cadrului normativ național de protecţie a mediului acvatic şi a rezervelor de apă potabilă în ceea ce privește efectele utilizării produselor de uz fitosanitar.
38. Măsurile de protecţie a mediului acvatic prevăd:
1) folosirea de preferinţă a produselor de uz fitosanitar cu grad de pericol scăzut pentru mediul acvatic;
2) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a produselor de uz fitosanitar și a mijloacelor tehnice de aplicare cu deviere minimă, în special în cazul culturilor verticale, precum plantaţiile pomicole, viticole, de hamei, pădurile, altele;
3) aplicarea măsurilor de reducere a riscului poluării externe cauzate de devierea pulverizării, de drenare şi de scurgere, cu stabilirea zonelor-tampon pentru protejarea organismelor acvatice-neţintă, a zonelor de protecţie pentru apa de suprafaţă şi apa subterană, a zonelor utilizate pentru captarea apei potabile în care folosirea sau depozitarea produselor de uz fitosanitar este interzisă;
4) reducerea sau eliminarea aplicării produselor de uz fitosanitar în lungul drumurilor, căilor ferate, suprafeţelor permeabile sau altor infrastructuri din apropierea apelor subterane ori de suprafaţă sau pe suprafeţe impermeabile cu risc sporit de scurgere în apele de suprafaţă ori în sistemele de canalizare.
Secțiunea a 7-a
Reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar și a riscurilor în anumite zone
39. Luând în considerare cerinţele de sănătate publică, de protecţie şi conservare a speciilor de floră şi faună sălbatică din habitatele naturale, regimul ariilor naturale protejate, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor monitorizează aplicarea redusă sau interzisă a utilizării produselor de uz fitosanitar în zonele specifice:
1) zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, precum parcurile, grădinile publice, terenurile de sport şi de recreere, curţile şcolilor, terenurile de joacă şi terenurile aflate în imediata vecinătate a instituţiilor de sănătate publică;
2) ariile naturale protejate, stabilite conform prevederilor Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în vederea instituirii măsurilor de conservare;
3) zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrătorilor din agricultură.
40. În zonele specifice menționate la pct. 39, se planifică măsuri de gestionare a riscurilor privind efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar cu risc redus, promovarea utilizării mijloacelor biologice de protecție a plantelor sau interzicerea aplicării tratamentelor fitosanitare.
Secțiunea a 8-a
Gestionarea produselor de uz fitosanitar și a ambalajului acestora
41. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor asigură monitorizarea operaţiunilor efectuate de utilizatorii profesionişti şi distribuitori, în vederea prevenirii impactului acestora asupra sănătății umane sau mediului:
1) depozitarea, manipularea, prepararea soluţiilor de lucru şi amestecarea produselor de uz fitosanitar înainte de utilizare;
2) manipularea ambalajelor şi a deşeurilor produselor de uz fitosanitar;
3) eliminarea soluțiilor de lucru din rezervor rămase după aplicare;
4) curăţarea mijloacelor tehnice utilizate la aplicarea produselor de uz fitosanitar;
5) colectarea sau eliminarea deşeurilor de produse de uz fitosanitar şi a ambalajelor acestora, în conformitate cu cadrul normativ privind deşeurile;
6) respectarea cerințelor de către utilizatorii profesioniști față de spațiile de depozitare a produselor de uz fitosanitar, astfel încât acestea să prevină emisiile accidentale. Este obligatorie respectarea cerințelor față de amplasament, dimensiuni și materialele de construcție.
42. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor și subdiviziunile sale teritoriale informează utilizatorii profesioniști despre produsele de uz fitosanitar omologate, pentru evitarea operaţiunilor de utilizare periculoasă, despre măsurile care prevăd aplicarea produselor cu toxicitate redusă, a soluţiilor deja preparate și despre dimensiunile containerelor sau a ambalajelor eficiente pentru utilizatori.
Secțiunea a 9-a
Managementul integrat al organismelor dăunătoare
43. Planul național de acțiuni va include acțiuni de promovare a managementului corect al organismelor dăunătoare, aplicării bunelor practici agricole și a sistemului integrat de protecţie a plantelor, inclusiv utilizarea metodelor nechimice, cu riscuri minime pentru sănătatea umană şi mediu și promovarea producției ecologice.
44. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în colaborare cu instituțiile de cercetări în domeniu promovează:
1) politici, recomandări privind gestionarea corectă a organismelor dăunătoare;
2) aplicarea redusă a produselor de uz fitosanitar la o unitate de suprafață agricolă, acordând prioritate metodelor nechimice de protecție a plantelor, cu riscuri minime pentru sănătatea umană și pentru mediu;
3) informaţii şi instrumente suficiente utilizatorilor profesionişti pentru monitorizarea organismelor dăunătoare și luarea deciziilor, precum şi servicii de consultanţă privind gestionarea integrată a dăunătorilor și selectarea metodelor de combatere prietenoase mediului;
4) implementarea agriculturii ecologice.
45. Planul naţional de acţiuni prevede modalităţi și principii generale ale managementului integrat al organismelor dăunătoare, aplicate de către utilizatorii profesionişti, conform anexei nr. 3.
46. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului va înainta propuneri de modificare a cadrului normativ național de subvenționare a producătorilor autohtoni de mijloace biologice și microbiologice de protecție a plantelor și a utilizatorilor profesioniști ai mijloacelor respective. Subvenționarea se va efectua în limitele bugetului aprobat, cu asigurarea planificării bugetare anuale și pe termen mediu a mijloacelor financiare necesare în acest scop, pentru stimularea producției și utilizării mijloacelor respective în sistemele de protecție integrată a plantelor, prietenoase mediului.
Secţiunea a 10-a
Raportarea şi schimbul de informaţii
47. În cadrul relațiilor de colaborare cu țările terțe, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului în comun cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor abordează problema privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, schimbul de informații, aplicarea bunelor practici în domeniul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar și gestionării integrate a organismelor dăunătoare.
48. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor prezintă anual Guvernului, până la data de 15 februarie a anului următor celui de gestiune, raportul privind progresul înregistrat la implementarea Planului național de acțiuni.
Anexa nr. 1 la Cerințele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar
Tematici de formare profesională
1. Cadrul normativ național care reglementează activitățile cu produse de uz fitosanitar pe segmentul „omologare-utilizare”
2. Impactul plasării pe piaţa internă a produselor de uz fitosanitar contrafăcute/ilegale, riscurile pentru sănătate şi mediu reprezentate de acestea şi metodele de identificare a produselor de acest tip
3. Pericole şi riscuri asociate produselor de uz fitosanitar, modalităţile de identificare şi control al acestora, în special:
1) riscurile pentru operatori, rezidenţi, trecători, persoane care intră în zonele tratate şi persoane care manipulează sau consumă produse vegetale tratate, precum şi modul în care aceste riscuri sunt agravate de factori precum fumatul;
2) simptomele intoxicaţiilor cu produse de uz fitosanitar şi măsurile de prevenire, de prim ajutor și de tratament în caz de intoxicație cu produse de uz fitosanitar;
3) riscurile pentru plantele-neţintă, pentru insectele folositoare, fauna sălbatică, biodiversitate şi mediu în general
4) clasificarea produselor de uz fitosanitar conform grupelor chimice și impactul lor asupra sănătății
4. Noţiuni privind strategiile şi tehnicile de gestionare integrată a culturilor, principiile agriculturii ecologice, metodele biologice și microbiologice de combatere a organismelor dăunătoare, informaţii privind principiile generale, inclusiv orientări specifice pentru anumite culturi sau sectoare, cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor
5. Familiarizarea utilizatorilor profesionişti cu criteriile de selectare a produsului de uz fitosanitar omologat, cu efecte secundare minime asupra sănătăţii umane, asupra organismelor-neţintă şi asupra mediului, pentru remedierea problemelor ce implică organismele dăunătoare
6. Măsuri privind reducerea la minim a riscurilor pentru oameni, organismele-neţintă şi mediu, practici de lucru sigure pentru depozitarea, manipularea produselor de uz fitosanitar, eliminarea ambalajelor goale, a altor materiale contaminate şi a surplusului de produse de uz fitosanitar, inclusiv amestecurile rămase în rezervor sub formă concentrată sau diluată, metode recomandate pentru controlul expunerii operatorului, cerințe față de echipamentul de protecţie individuală
7. Abordări bazate pe risc, care ţin seama de variabilele locale pentru bazinele hidrografice, cum ar fi clima, tipurile de sol şi de culturi, precum şi gradul de denivelare
8. Proceduri de pregătire a mijloacelor tehnice de aplicare înainte de utilizare, în special pentru etalonare, astfel încât funcţionarea acestuia să prezinte riscuri minime pentru sănătatea umană, speciile de floră şi faună-neţintă şi mediu
9. Utilizarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi tehnicile specifice de pulverizare, spre exemplu pulverizarea volumelor mici şi duzele cu deviere minimă, obiectivele controlului tehnic al pulverizatoarelor în folosinţă şi metodele de ameliorare a calităţii pulverizării. Riscuri specifice legate de utilizarea mijloacelor tehnice de aplicare manuală a produselor de uz fitosanitar sau a pulverizatoarelor de spate şi măsurile relevante de gestionare a riscului
10. Măsuri de intervenție în caz de urgențe pentru protecția sănătăţii umane, a mediului în caz de deversare accidentală, contaminare în condiţii meteorologice extreme, care ar putea conduce la riscuri de percolare (infiltrare) a produselor de uz fitosanitar în obiectele mediului înconjurător
11. Interdicţii în zonele protejate stabilite în conformitate cu cadrul normativ național în domeniul apei
12. Monitorizarea stării de sănătate a populației şi facilităţi de acces pentru semnalarea oricărui incident sau incident bănuit
13. Păstrarea evidenţei utilizării produselor de uz fitosanitar în conformitate cu legislaţia în domeniu
Anexa nr. 2 la Cerințele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar
Cerinţe în materie de sănătate, siguranţă şi protecţia mediului în raport cu supravegherea stării tehnice a mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar
1. Cerințe generale față de mijloacele tehnice. Supravegherea stării tehnice a mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar cuprinde cele mai importante aspecte în vederea atingerii unui grad înalt de siguranţă şi protecţie pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Eficacitatea aplicării tratamentelor fitosanitare se asigură printr-o bună operare a dispozitivelor şi a funcţiilor mijloacelor tehnice pentru garantarea îndeplinirii următoarelor obiective:
1) mijloacele tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar vor funcţiona în mod fiabil, vor fi utilizate conform cerințelor tehnice pentru garantarea dozării şi distribuirii cu exactitate a produselor;
2) mijloacele tehnice vor fi într-o stare de funcţionare care să permită cu uşurinţă umplerea şi golirea completă a acestora în siguranţă şi să prevină scurgerea produselor de uz fitosanitar. De asemenea, procesul de curăţare va fi accesibil și complet și va garanta siguranţa operaţiilor în vederea verificării și stopării imediate a acestuia de la locul aflării operatorului. Lucrările de reglare vor fi simple, precise, cu posibilitatea de a fi reproduse.
2. Elementele de transmisie. Elementele de siguranţă ale arborelui de transmisie şi elementele de siguranţă ale conectorului la alimentarea electrică se vor afla la locul lor, într-o stare bună, care să nu împiedice dispozitivele de protecţie sau orice piesă de transmisie mobilă ori rotativă să îndeplinească funcţiile, astfel încât să se asigure protecţia operatorului.
3. Pompa. Volumul pompei va fi adaptat cerințelor mijloacelor tehnice, iar pompa va funcţiona corect pentru a garanta o rată de aplicare stabilă şi fiabilă. Pompa nu trebuie să aibă scurgeri.
4. Agitarea. Dispozitivele de agitare vor asigura o recirculare adecvată, astfel încât concentraţia să fie omogenă în tot amestecul de lichid pentru pulverizare din rezervor.
5. Rezervorul. Rezervoarele şi indicatoarele de nivel, dispozitivele de umplere, sitele şi filtrele, sistemele de golire şi de clătire, precum şi dispozitivele de amestecare vor funcţiona astfel încât să reducă la minim deversarea accidentală, distribuirea neregulată a concentraţiei, expunerea operatorului şi depunerile din rezervor.
6. Sistemele de măsură, comandă şi reglare. Dispozitivele de măsură, de pornire şi de oprire, de reglare a presiunii şi/sau a debitului vor fi calibrate şi vor funcţiona în mod corect, fără să existe scurgeri. Controlul presiunii şi acţionarea dispozitivelor de reglare a presiunii necesită a fi uşor de realizat în timpul aplicării. Dispozitivele de reglare a presiunii vor menţine presiunea de lucru constantă pentru un regim de funcţionare constant al pompei, pentru a garanta aplicarea unui volum constant.
7. Ţevile şi conductele. Ţevile şi conductele se vor menține într-o stare bună pentru evitarea perturbării debitului lichidelor sau deversării accidentale în caz de spargere. Nu se admit scurgeri la nivelul ţevilor şi conductelor în cazul utilizării mijloacelor tehnice la presiunea maximă de operare.
8. Filtrele. În vederea evitării turbulenţelor şi a unei repartizări neomogene a conţinutului, filtrele vor fi în stare bună, iar ţesătura acestora va corespunde mărimii duzelor din pulverizator. Sistemul de indicare a înfundării filtrelor trebuie să funcţioneze corect, atunci când există.
9. Rampa. Mijloacele tehnice de pulverizare a produselor de uz fitosanitar prin intermediul rampei orizontale aflate aproape de cultura sau materialul tratat vor fi în stare bună şi stabilă. Sistemele de fixare şi reglare, precum şi dispozitivele care permit amortizarea mişcărilor neintenţionate şi compensarea pantei vor funcţiona în limita condițiilor tehnice.
10. Duzele. Duzele vor funcţiona corect, astfel încât să se evite orice scurgere în momentul opririi pulverizării. Pentru asigurarea omogenității pulverizării, debitul fiecărei duze nu trebuie să devieze semnificativ faţă de debitul nominal indicat în informația furnizată de producătorul acestora.
11. Distribuirea. Distribuirea transversală şi verticală, în cazul aplicării pe culturile verticale, a amestecului de produse pentru pulverizare în zona vizată se va efectua uniform.
12. Ventilatorul. Mijloacele tehnice de pulverizare a produselor de uz fitosanitar cu flux de aer se vor menține în stare bună pentru producerea unui curent de aer stabil şi fiabil.
Anexa nr. 3 la Cerințele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar
Principii generale ale managementului integrat al organismelor dăunătoare
1. Prevenirea apariţiei şi eliminarea organismelor dăunătoare se va realiza prin implementarea metodelor ce urmează:
1) rotaţia culturilor;
2) aplicarea tehnologiilor recomandate de cultivare (spre exemplu tehnici de lucrare a solului și însămânţarea directă, respectarea termenului de însămânțare și a densității plantelor la hectar, subînsămânţarea, altele);
3) utilizarea soiurilor/hibrizilor rezistente/tolerante la organismele dăunătoare, precum şi a materialului semincer certificat;
4) fertilizarea echilibrată, irigarea, drenarea;
5) prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin aplicarea măsurilor de igienizare, curăţarea permanentă a maşinilor şi a mijloacelor tehnice;
6) protejarea şi răspândirea faunei utile prin aplicarea măsurilor biologice de protecție a plantelor sau utilizarea tehnologiilor de producție ecologică în câmp deschis sau terenuri protejate.
2. Monitorizarea organismelor dăunătoare se va efectua prin aplicarea metodelor şi instrumentelor specifice disponibile și se va axa pe observaţiile efectuate în câmp, pe sisteme fiabile din punct de vedere ştiinţific pentru avertizare, diagnoza și prognoza timpurie, inclusiv prin consultarea specialiștilor instituțiilor publice de profil.
3. Pe baza rezultatelor monitorizării, utilizatorul profesionist decide asupra oportunității efectuării măsurilor de protecţie a plantelor. Procesul de luare a deciziilor se bazează pe argumentarea impactului din punct de vedere ştiinţific și economic. Aplicarea tratamentelor fitosanitare pentru organismele dăunătoare se va baza pe valorile-limită stabilite pentru zona în cauză, pentru zonele, culturile şi condiţiile climaterice specifice, factori luați în considerare până la aplicarea tratamentelor, în cazul în care este posibil.
4. Metodele de protecție a plantelor, biologică, fizică şi nechimice vor fi prioritare metodelor chimice, dacă acestea asigură menținea organismelor dăunătoare în limita pragului economic de dăunare.
5. Produsele de uz fitosanitar permise utilizării pentru organismul dăunător-țintă vor avea impact minim asupra sănătăţii umane, mediului și organismelor-neţintă.
6. Utilizatorul profesionist va menţine aplicarea produselor de uz fitosanitar și alte forme de intervenţie la nivelurile minime, prin aplicarea unor norme de consum reduse, frecvenţă redusă sau prin aplicări parţiale, în condiţiile în care nivelul de risc pentru cultura respectivă este acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de dezvoltare a rezistenţei populaţiilor organismelor dăunătoare.
7. În cazul în care apare riscul rezistenţei faţă de o măsură de protecţie a plantelor, iar nivelul populaţiei organismelor dăunătoare necesită repetarea tratamentelor fitosanitare la culturi, se vor aplica măsuri antirezistenţă disponibile, pentru menţinerea eficacităţii produselor. Măsurile în cauză includ utilizarea produselor de uz fitosanitar cu spectru divers de acţiune.
8. Pe baza înregistrărilor privind utilizarea produselor de uz fitosanitar şi rezultatelor monitorizării organismelor dăunătoare, utilizatorul profesionist va evalua eficacitatea măsurilor de protecţie a plantelor aplicate.