cu privire la asistenţa juridică garantată de stat

LEGE nr. 198 din 26.07.2007 · PARLAMENTUL · publicat 05.10.2007
Modificat prin: LP223 din 02.10.26, MO535-538/29.10.26 art.573
pe legis.md
Trimiteri: 117 legateMonitorul Oficial: 1 trimitereCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 431 din 434 de unități (3 noi, necitite)

Având în vedere necesitatea protejării dreptului la un proces echitabil, stabilit de articolul 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv necesitatea asigurării accesului liber şi egal la asistenţă juridică, prin organizarea şi acordarea de asistenţă juridică garantată de stat, prin diminuarea impedimentelor economico-financiare din realizarea accesului la justiţie,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Prezenta lege reglementează condiţiile, volumul şi modul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat întru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, intereselor lui legitime.

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

asistenţă juridică garantată de stat – acordare a serviciilor juridice și a serviciilor de mediere prevăzute în prezenta lege din contul mijloacelor destinate acordării unor astfel de servicii persoanelor care nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru plata lor şi care întrunesc condiţiile stipulate în prezenta lege;

asistenţă juridică primară – furnizare de informaţii privind sistemul de drept al Republicii Moldova, privind actele normative în vigoare, drepturile şi obligaţiile subiecţilor de drept, privind modalitatea de realizare şi de valorificare a drepturilor pe cale judiciară şi extrajudiciară; acordare de consultanţă în probleme juridice; acordare de asistenţă în vederea întocmirii actelor juridice; acordare a altor forme de asistenţă, care nu intră în categoria de asistenţă juridică calificată;

asistenţă juridică calificată – acordare a serviciilor juridice de consultanţă, reprezentare şi/sau apărare în organele de urmărire penală, în instanţele judecătoreşti pe cauze penale, contravenţionale, civile sau de contencios administrativ, reprezentare în faţa autorităţilor administraţiei publice;

avocat public – persoană având dreptul de a desfăşura activitate de avocat în condiţiile Legii cu privire la avocatură, admis în baza unor criterii de selectare să acorde gratuit sau parţial gratuit asistenţă juridică calificată din contul mijloacelor destinate acordării asistenţei juridice garantate de stat;

mediere garantată de stat – servicii de mediere gratuită, acordate în conformitate cu prezenta lege și cu Legea nr. 137/2015 cu privire la mediere în cauzele penale, contravenționale și civile;

para-jurist – persoană care se bucură de o înaltă stimă din partea comunităţii locale, având, de regulă, studii juridice incomplete sau studii superioare complete, care nu practică activitate de avocat şi care, după o instruire specială, este calificat să acorde asistenţă juridică primară membrilor comunităţii din contul mijloacelor destinate acordării de asistenţă juridică garantată de stat, conform unui regulament referitor la statutul şi la calificarea para-juriştilor.

Articolul 3. Tipurile de asistenţă juridică garantată de stat

În condiţiile prezentei legi, persoanele autorizate acordă următoarele tipuri de asistenţă juridică garantată de stat:

a) asistenţă juridică primară;

b) asistenţă juridică calificată;

c) mediere garantată de stat.

Articolul 4. Principiile asistenţei juridice garantate de stat

Asistenţa juridică garantată de stat se acordă pe principiul:

a) egalităţii în drepturi a tuturor persoanelor care beneficiază de ea;

b) competenţei profesionale a persoanelor care o acordă;

c) calităţii, eficienţei şi economicităţii serviciilor acordate;

d) confidenţialităţii;

e) inadmisibilităţii conflictului de interese.

Articolul 5. Garanţiile statului

Pentru realizarea principiului liberului acces la asistenţă juridică, statul asigură organizarea şi funcţionarea instituţiilor responsabile de acordarea asistenţei juridice garantate de stat, și alocă mijloacele bugetare necesare retribuirii serviciilor juridice prestate în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 6. Persoanele care au dreptul la asistenţă juridică garantată de stat

(1) Se acordă asistenţă juridică garantată de stat cetăţenilor Republicii Moldova în limitele stabilite de prezenta lege.

(2) Cetăţenii străini şi apatrizii beneficiază de asistenţă juridică garantată de stat, în conformitate cu prezenta lege, în procedurile sau în cauzele ce ţin de competenţa autorităţilor administraţiei publice şi a instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova.

(3) Persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova pot beneficia de asistență juridică garantată de stat în conformitate cu Codul de procedură penală al Republicii Moldova și prezenta lege.

Articolul 7. Formele de asistenţă juridică garantată de stat

Se acordă asistenţă juridică garantată de stat prin:

a) furnizare de informaţii, prin consultaţii şi explicaţii în probleme juridice;

b) întocmire de acte juridice;

c) reprezentare în faţa autorităţilor administraţiei publice;

d) apărare a intereselor bănuitului, învinuitului, inculpatului în proces penal;

e) apărare şi reprezentare a intereselor condamnatului;

e1) apărare şi reprezentare a intereselor copiilor victime ale infracţiunilor, precum şi victimelor violenţei în familie;

f) apărare a intereselor persoanei în cadrul procedurii pe cauze contravenţionale;

g) apărare şi reprezentare a intereselor persoanei în cadrul procesului civil;

h) apărare şi reprezentare a intereselor persoanei în procedura administrativă și cea de contencios administrativ;

i) mediere în cauzele penale, contravenționale și civile.

Capitolul II

ADMINISTRAREA PROCESULUI DE ACORDARE A ASISTENŢEI JURIDICE GARANTATE DE STAT

Articolul 8. Organele de administrare a sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat

Sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat este administrat de:

a) Ministerul Justiţiei;

b) Uniunea Avocaților din Republica Moldova;

b1) Consiliul de Mediere;

c) Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi oficiile lui teritoriale.

Articolul 9. Funcţiile Ministerului Justiţiei în domeniul asistenţei juridice garantate de stat

Ministerul Justiţiei exercită următoarele funcţii în domeniul asistenţei juridice garantate de stat:

a) elaborează politica de stat în domeniul asistenţei juridice garantate de stat;

b) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei juridice garantate de stat;

c) monitorizează procesul de implementare a normelor în domeniul asistenţei juridice garantate de stat şi procesul de evaluare a calităţii acestei asistențe;

d) elaborează şi prezintă Ministerului Finanţelor proiectul bugetului acordării de asistenţă juridică garantată de stat;

e) exercită alte funcţii, stabilite de prezenta lege.

Articolul 10. Funcţiile Uniunii Avocaților din Republica Moldova în domeniul asistenţei juridice garantate de stat

Uniunea Avocaților din Republica Moldova exercită următoarele funcţii în domeniul asistenţei juridice garantate de stat:

a) participă la elaborarea criteriilor de selectare a avocaţilor care să acorde asistență juridică calificată;

b) participă la stabilirea criteriilor de evaluare a calităţii asistenței juridice calificate;

c) participă la monitorizarea activităţii avocaţilor care acordă asistență juridică calificată;

d) aplică sancţiuni disciplinare avocaţilor, în condiţiile Legii cu privire la avocatură şi ale prezentei legi;

e) exercită alte funcţii, stabilite de prezenta lege.

Articolul 101. Funcțiile Consiliului de Mediere în domeniul asistenței juridice garantate de stat

Consiliul de Mediere exercită următoarele funcții în domeniul asistenței juridice garantate de stat:

a) participă la stabilirea criteriilor de evaluare a calității serviciilor de mediere garantată de stat;

b) participă la monitorizarea activității mediatorilor care acordă servicii de mediere garantată de stat;

c) aplică sancțiuni disciplinare mediatorilor în condițiile Legii nr. 137/2015 cu privire la mediere;

d) exercită alte funcții stabilite de prezenta lege.

Articolul 11. Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat

(1) Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (denumit în continuare Consiliu Naţional) este un organ colegial cu statut de persoană juridică de drept public, format din 9 membri, instituit pentru administrarea procesului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat.

(2) Din componenţa Consiliului Naţional fac parte: 2 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei, 2 membri desemnaţi de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, 2 membri desemnați de Consiliul de Mediere, un membru desemnat de Ministerul Finanţelor, un membru desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii şi un membru din partea asociaţiilor obşteşti sau a mediului academic.

(3) În calitate de membru al Consiliului Naţional poate fi desemnată persoana licenţiată în drept sau în economie (pentru membrul desemnat de Ministerul Finanţelor) ori care are atestat de mediator (pentru membrii desemnați de Consiliul de Mediere), cu experienţă de 5 ani în domeniu, care se bucură de un înalt respect din partea societăţii. Mandatul de membru al Consiliului Național este de 4 ani.

(4) Calitatea de membru al Consiliului Naţional încetează la expirare a mandatului, la cerere sau în caz de deces. Membrul Consiliului Naţional poate fi revocat, de organul care l-a desemnat, în circumstanţe care exclud posibilitatea executării mandatului sau la cererea consiliului adoptată cu votul a două treimi din numărul membrilor, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor. Noul membru al Consiliului Naţional exercită funcţiile membrului revocat până la expirarea mandatului acestuia.

(5) Preşedintele Consiliului Naţional este ales prin vot secret, dintre membrii acestuia, pe durata mandatului şi poate fi revocat la cererea unei treimi din numărul membrilor. Hotărârea de revocare a preşedintelui Consiliului Naţional se adoptă cu votul secret a două treimi din numărul membrilor.

(6) Hotărârile Consiliului Naţional sunt obligatorii pentru toate oficiile lui teritoriale, pentru avocaţii și mediatorii care acordă asistenţă juridică garantată de stat şi pentru para-jurişti.

(7) Regulamentul Consiliului Naţional se aprobă de Ministerul Justiţiei.

(71) Funcţionarea Consiliului Naţional este asigurată de aparatul administrativ, din care fac parte directorul executiv al Consiliului Național (denumit în continuare director executiv) şi alţi angajaţi. Regulamentul de activitate al aparatului administrativ se aprobă de către Consiliul Naţional.

(8) Asistenţa tehnico-materială a Consiliului Naţional este asigurată de Ministerul Justiţiei de la bugetul de stat şi din alte surse neinterzise de lege.

Articolul 12. Competenţa Consiliului Naţional

(1) Consiliul Naţional are următoarele sarcini:

a) realizarea politicii în domeniul asistenţei juridice garantate de stat;

b) asigurarea instruirii iniţiale şi continue, inclusiv prin intermediul Institutului Naţional al Justiţiei, a persoanelor antrenate în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;

c) analiza practicii de implementare a prezentei legi şi adoptarea de recomandări în vederea aplicării ei uniforme;

d) ţinerea registrului naţional al persoanelor care acordă asistenţă juridică garantată de stat;

e) asigurarea funcţionării aparatului administrativ şi a oficiilor sale teritoriale;

f) aprobarea raportului anual de activitate în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat şi prezentarea lui Ministerului Justiţiei, Guvernului şi Parlamentului;

g) prezentarea către Ministerul Justiţiei a raportului trimestrial privind utilizarea mijloacelor financiare alocate pentru acordarea de asistenţă juridică garantată de stat;

h) colaborarea cu organizaţii străine, cu organizaţii internaţionale şi cu asociaţii obşteşti care activează în domeniul asistenţei juridice garantate de stat;

i) asigurarea implementării modelelor-pilot de acordare a asistenţei juridice garantate de stat.

(2) Întru realizarea sarcinilor sale, Consiliul Naţional exercită următoarele funcţii principale:

a) conduce procesul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;

b) prezintă Ministerului Justiţiei propuneri privind cheltuielile de acordare a asistenţei juridice garantate de stat pentru a fi incluse în bugetul de stat;

c) exercită controlul asupra administrării mijloacelor bugetare alocate pentru acordarea de asistenţă juridică garantată de stat;

d) stabileşte modul de desfăşurare a concursurilor de selectare a coordonatorilor oficiilor teritoriale şi organizează astfel de concursuri;

d1) stabileşte modul de desfăşurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de director executiv, organizează acest concurs, numeşte şi eliberează din funcţie directorul executiv;

e) elaborează metodologia de calcul al venitului, determină nivelul lui care permite acordarea asistenţei juridice calificate şi le propune Guvernului spre aprobare;

f) aprobă formele actelor de obţinere şi de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, stabilite de prezenta lege;

g) aprobă criteriile de selectare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate, în coordonare cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova;

h) stabileşte modul de desfăşurare a concursurilor de selectare a avocaţilor care să acorde asistenţă juridică calificată;

i) stabileşte modul şi condiţiile de remunerare a persoanelor care acordă asistenţă juridică garantată de stat;

j) stabileşte şi revizuiește periodic standardele de activitate şi de perfecţionare profesională a avocaţilor, para-juriștilor, altor categorii de persoane care acordă asistenţă juridică garantată de stat;

k) stabileşte, în coordonare cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova, criteriile de evaluare a calităţii asistenţei juridice calificate;

k1) stabilește, în coordonare cu Consiliul de Mediere, criteriile de evaluare a calității serviciilor de mediere garantată de stat;

l) monitorizează procesul de acordare a asistenței juridice garantate de stat, precum și procesul de evaluare a calității acesteia;

m) analizează informaţii despre asistenţa juridică acordată şi examinează propuneri de îmbunătăţire a sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat.

(3) Consiliul Naţional poate îndeplini şi alte funcţii în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative din domeniul asistenţei juridice garantate de stat.

Articolul 13. Şedinţele Consiliului Naţional

(1) Consiliul Naţional se convoacă în şedinţe ordinare o dată în trimestru.

(2) Consiliul Naţional se convoacă în şedinţe extraordinare la cererea preşedintelui său, a ministrului justiţiei sau a cel puţin 3 membri ai săi.

(3) Şedinţa Consiliului Naţional este prezidată de preşedinte. În cazul absenţei preşedintelui, şedinţa este prezidată de un membru desemnat de acesta sau, după caz, de un membru ales la şedinţă.

(4) Şedinţa Consiliului Naţional este deliberativă dacă la ea sunt prezenţi majoritatea membrilor lui.

(5) Hotărârile Consiliului Naţional se adoptă cu votul majorităţii membrilor lui, se semnează de preşedintele şi de secretarul şedinţei şi se publică pe pagina web a consiliului.

(6) Lucrările şedinţei Consiliului Naţional sunt consemnate în proces-verbal, semnat de membrii prezenţi la ea.

Articolul 131. Directorul executiv

(1) Directorul executiv se numeşte în funcţie de către Consiliul Naţional, prin concurs de angajare, pe o perioadă de 5 ani. Modul de selectare a candidaţilor la funcţia de director executiv şi procedura de desfăşurare a concursului se stabilesc de Consiliul Naţional.

(2) Activitatea directorului executiv încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces. Directorul executiv poate fi eliberat din funcţie de către Consiliul Naţional în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor, al constatării calificării lui insuficiente sau al comiterii sistematice de abateri disciplinare.

(3) Directorul executiv asigură funcţionarea aparatului administrativ al Consiliului Naţional şi are următoarele atribuţii principale:

a) asigură activitatea Consiliului Naţional şi exercită controlul asupra funcţionării sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;

b) realizează evaluarea calităţii asistenţei juridice garantate de stat, acordată de persoanele autorizate, în modul stabilit de prezenta lege;

c) administrează mijloacele bugetare alocate pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat;

d) evaluează costurile, planifică cheltuielile de acordare a asistenţei juridice garantate de stat şi le prezintă Consiliului Naţional spre aprobare;

e) întocmeşte raportul anual de activitate în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat şi îl prezintă Consiliului Naţional spre aprobare;

f) asigură desfăşurarea concursului de selectare a coordonatorilor oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional şi prezintă rezultatele acestui concurs Consiliului Naţional spre aprobare;

g) încheie, în numele Consiliului Naţional, contracte individuale de muncă cu candidaţii selectați pentru funcţia de coordonator al oficiului teritorial;

h) asigură desfăşurarea concursului de selectare a avocaţilor care să acorde asistenţă juridică garantată de stat şi prezintă rezultatele acestui concurs Consiliului Naţional spre aprobare;

i) asigură remunerarea persoanelor care acordă asistenţă juridică garantată de stat, în modul prevăzut de prezenta lege;

j) elaborează formele actelor de obţinere şi de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, stabilite de prezenta lege, şi le prezintă Consiliului Naţional spre aprobare;

k) elaborează formele rapoartelor privind utilizarea mijloacelor financiare alocate pentru acordarea de asistenţă juridică garantată de stat şi le prezintă Consiliului Naţional spre aprobare;

l) elaborează propuneri privind standardele de activitate şi de perfecţionare profesională a avocaţilor, parajuriştilor, altor categorii de persoane care acordă asistenţă juridică garantată de stat;

m) elaborează propuneri privind modul de analiză a criteriilor şi a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de stat şi le prezintă Consiliului Naţional spre aprobare;

n) examinează plângerile parvenite de la beneficiarii de asistenţă juridică garantată de stat şi de la alte instituţii interesate, precum şi refuzurile de acordare a unei astfel de asistențe, şi prezintă periodic Consiliului Naţional rapoarte privind aceste examinări;

o) generalizează practica de implementare a prezentei legi şi elaborează recomandări în vederea aplicării ei uniforme;

p) colectează de la oficiile teritoriale date statistice referitor la necesităţile de asistenţă juridică garantată de stat, le analizează şi prezintă în baza lor propuneri de perfecţionare a sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;

q) elaborează regulamentul de activitate al aparatului administrativ şi îl prezintă Consiliului Naţional spre aprobare;

r) asigură mediatizarea activităţii Consiliului Naţional prin publicare de informaţii de interes public pe pagina web a Consiliului Naţional.

(4) Angajaţii aparatului administrativ al Consiliului Naţional asigură activitatea de secretariat a Consiliului Naţional.

(5) În lipsa directorului executiv, Consiliul Naţional poate desemna o altă persoană care să asigure îndeplinirea funcţiilor acestuia în perioada absenţei.

(6) Salarizarea directorului executiv şi a personalului din cadrul aparatului administrativ se efectuează din mijloacele destinate asistenţei juridice garantate de stat.

Articolul 14. Oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional

(1) Oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional (denumite în continuare oficii teritoriale) sunt persoane juridice de drept public şi funcţionează în oraşele (municipiile) de reşedinţă a curților de apel.

(2) Oficiile teritoriale asigură acordarea de asistenţă juridică garantată de stat în raza de activitate a curții de apel, prin exercitarea următoarelor funcţii:

a) organizarea acordării de asistenţă juridică garantată de stat; încheierea de contracte cu avocaţii și mediatorii din listele celor care acordă asistenţă juridică garantată de stat;

b) examinarea cererilor şi documentelor prezentate de solicitanţii de asistenţă juridică garantată de stat, deciderea asupra acordării unei astfel de asistențe;

c) numirea avocaţilor care să acorde asistenţă juridică calificată, inclusiv asistenţă juridică de urgenţă; încheierea de contracte de colaborare cu para-juriștii şi cu asociaţiile obşteşti care acordă asistenţă juridică garantată de stat;

c1) numirea mediatorilor care să acorde servicii de mediere garantată de stat;

d) colectarea de date statistice referitor la necesităţile de asistenţă juridică garantată de stat şi la nivelul lor de acoperire în teritoriu;

d1) reprezentarea intereselor statului în procesele ce țin de contestarea deciziei privind recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat;

d2) solicitarea intentării procedurii de executare silită a deciziei privind recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat;

e) îndeplinirea altor funcţii, în conformitate cu prezenta lege.

(3) Oficiile teritoriale prezintă trimestrial Consiliului Naţional raport de activitate.

(4) Lucrul de asigurare a acordării asistenţei juridice calificate și a serviciilor de mediere garantată de stat este efectuat nemijlocit de coordonatorul oficiului teritorial, selectat şi desemnat de Consiliul Naţional prin concurs, organizat în modul stabilit.

(5) Coordonatorul oficiului teritorial activează în bază de contract, în care sunt stipulate drepturile şi obligaţiile lui, modul de activitate.

(51) Coordonatorii oficiilor teritoriale au dreptul să solicite şi să primească gratuit, în regim online, din partea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor posesoare de registre de stat informaţia necesară pentru verificarea veniturilor solicitanților de asistenţă juridică garantată de stat. Condiţiile de accesare a informaţiei menţionate vor fi stabilite prin acordurile încheiate între oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional şi posesorul registrului de stat, conform legislaţiei cu privire la registre şi protecţia datelor cu caracter personal. Coordonatorii oficiilor teritoriale pot solicita eliberarea informaţiei din registrele de stat şi pe suport de hârtie. În acest caz, posesorul de registru de stat va putea încasa plata pentru eliberarea informaţiei în condiţiile stabilite de lege.

(6) Consiliul Naţional notifică instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală şi alte autorităţi interesate despre desemnarea coordonatorilor.

(7) Guvernul, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură oficiile teritoriale cu localurile necesare activităţii lor.

(8) În cadrul oficiului teritorial, activează un coordonator şi personal administrativ. Regulamentul funcţionării oficiilor teritoriale se aprobă de Consiliul Naţional, iar limita numerică a personalului, de Ministerul Justiţiei.

(9) Salarizarea coordonatorului şi personalului administrativ al oficiului teritorial se efectuează din mijloacele destinate asistenţei juridice garantate de stat.

Capitolul III

ASISTENŢA JURIDICĂ PRIMARĂ

Articolul 15. Asistenţa juridică primară

(1) Se acordă asistenţă juridică primară persoanelor menţionate la art. 6, indiferent de nivelul veniturilor lor.

(2) Poate fi acordată asistenţă juridică primară, în condiţiile prezentei legi, de para-jurişti şi de asociaţiile obşteşti specializate în acordarea de asistenţă juridică.

(3) Coordonarea procesului de acordare a asistenţei juridice primare şi organizarea controlului asupra calităţii serviciilor le efectuează Consiliul Naţional.

Articolul 16. Para-juriştii

(1) Para-juriştii activează în baza unui regulament, aprobat de Consiliul Naţional.

(2) Para-juriştii se pot asocia în oficii de consultanţă.

(3) Instruirea para-juriştilor o efectuează Consiliul Naţional din contul mijloacelor bugetare şi al mijloacelor provenite din alte surse neinterzise de lege, alocate în acest scop.

(4) Remunerarea para-juriştilor se efectuează de la bugetul de stat, din alte surse neinterzise de lege, în bază de contract de colaborare încheiat cu oficiul teritorial în a cărui rază de activitate se acordă serviciile.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale pot asigura para-juriştii cu încăperi şi mijloace tehnico-materiale necesare.

Articolul 17. Acordarea de asistenţă juridică primară de către asociaţiile obşteşti

(1) Asociaţiile obşteşti specializate în acordarea de asistenţă juridică sunt în drept să acorde servicii de asistenţă juridică primară.

(2) Consiliul Naţional poate încheia contracte de colaborare cu asociaţii obşteşti în vederea acordării de asistenţă juridică primară în condiţiile prezentei legi.

(3) Statul acordă asociaţiilor obşteşti sprijinul necesar, în condiţiile Legii cu privire la asociaţiile obşteşti.

Articolul 18. Modul de acordare a asistenţei juridice primare

(1) Pentru asistenţă juridică primară, solicitantul adresează subiecților autorizați, specificați la art. 15 alin.(2), din raza domiciliului său cerere scrisă sau orală.

(2) Asistenţa juridică primară se acordă imediat, la momentul adresării. În cazul imposibilităţii de acordare imediată a asistenţei, solicitantului i se va comunica data şi ora audienței ce urmează să aibă loc în cel mult 3 zile de la data adresării cererii scrise sau orale.

(3) Solicitantul de asistenţă juridică primară are dreptul să se adreseze o singură dată în privinţa aceleaşi probleme, cu excepţia cazului în care se descoperă noi circumstanţe relevante.

(4) Dacă se constată existenţa unui conflict de interese, subiectul care acordă asistenţă juridică primară este în drept, cu acordul solicitantului, să continue acordarea acestei asistențe ori să indice posibilitățile existente pentru obţinerea ei la alte organe sau de la alte persoane competente.

(5) În cazul în care, în procesul de acordare a asistenţei juridice primare, se constată necesitatea acordării de asistenţă juridică calificată, solicitantul este informat despre condiţiile beneficierii de o astfel de asistenţă şi, la solicitare, va fi asistat la întocmirea cererii de asistenţă juridică calificată.

(6) Evidenţa asistenţei juridice primare se ţine într-un registru, de subiectul care o acordă, în care se înscrie numele şi prenumele solicitantului, datele lui personale, adresa de la domiciliu, problema în legătură cu care a solicitat asistenţă juridică primară, durata audienţei, rezultatul consultaţiei acordate. Dacă solicitantul adresează cerere orală, dovada acordării asistenţei juridice primare se consemnează prin semnătura lui în registru.

Capitolul IV

ASISTENŢA JURIDICĂ CALIFICATĂ

Secţiunea 1

Criteriile de acordare a asistenţei juridice calificate

Articolul 19. Persoanele care au dreptul la asistenţă juridică calificată

(1) Au dreptul la asistenţă juridică calificată persoanele specificate la art. 6, care:

a) au nevoie de asistenţă juridică pe cauze penale, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti acest serviciu;

b) au nevoie de asistenţă juridică de urgenţă în cazul reţinerii în cadrul unui proces penal sau al unei proceduri contravenţionale;

b1) au nevoie de asistenţă juridică de urgenţă în cazul depunerii cererii pentru aplicarea măsurilor de protecţie în condiţiile art. 2786 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova sau art. 2151 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova ori în cazul depunerii plângerii despre săvârșirea violenţei în familie sau a unei infracţiuni privind viaţa sexuală;

c) au dreptul la asistenţă juridică obligatorie în temeiul art. 69 alin. (1) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova;

d) au dreptul la asistenţă juridică obligatorie conform art. 77 lit. a), c) și d) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, precum şi art. 151 din Codul civil al Republicii Moldova;

e) au nevoie de asistenţă juridică în cauze contravenţionale, civile şi de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual.

(11) Au dreptul la asistenţă juridică calificată copiii victime ale infracţiunilor, victimele violenţei în familie, victimele infracţiunilor privind viaţa sexuală, indiferent de venituri.

(12) La solicitarea copilului sau a autorității tutelare, copilul beneficiază de dreptul la asistență juridică calificată fără acordul părinților sau al tutorelui/curatorului.

(2) Poate fi solicitată asistenţă juridică calificată la orice etapă a procesului penal, iar în cauze civile, şi până la iniţierea procesului.

(3) Persoana care beneficiază de asistenţă juridică calificată este obligată:

a) să colaboreze cu subiectul autorizat să îi acorde o astfel de asistenţă;

b) să furnizeze informaţii veridice în cauza pentru care solicită asistenţă;

c) să prezinte neîntârziat subiectului autorizat să îi acorde asistenţă juridică calificată sau organului care efectuează acţiuni procedurale orice informaţie despre modificarea circumstanţelor care au determinat acordarea asistenţei juridice calificate.

Articolul 20. Acordarea asistenţei juridice calificate indiferent de nivelul veniturilor

Se acordă asistenţă juridică calificată indiferent de nivelul veniturilor:

a) persoanelor specificate la art. 19 alin. (1) lit. b)–d), alin.(11) și alin.(12);

a1) persoanelor juridice prevăzute la art. 521 alin. (22) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova;

b) persoanelor suspectate de săvârșirea unei contravenţii pentru care se prevede sancţiunea arestului contravenţional;

c) persoanelor în a căror privinţă există riscul aplicării sancţiunii de expulzare în cadrul procedurilor contravenţionale;

d) persoanelor în a căror privinţă se solicită înlocuirea sancţiunii amenzii sau a muncii neremunerate în folosul comunităţii cu închisoare sau cu arest contravenţional;

e) persoanelor care au beneficiat de ajutor social, stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare, pe parcursul a 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a fost depusă solicitarea;

f) victimelor infracțiunilor de tortură, ale tratamentului inuman și degradant;

g) victimelor traficului de fiinţe umane;

h) solicitanților de azil, în cadrul procedurii de azil;

i) străinilor, în procedurile cu privire la aplicarea sau prelungirea măsurii de plasare în custodie publică;

j) persoanelor cu dizabilități severe sau accentuate;

k) persoanelor care intenționează să depună o cerere în conformitate cu art. 332 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

[Art.20 lit.k) introdusă prin LP223 din 02.10.26, MO535-538/29.10.26 art.573; în vigoare 01.05.27]

Articolul 21. Acordarea asistenţei juridice calificate în dependenţă de nivelul veniturilor

(1) În cazurile prevăzute la art. 19 alin.(1) lit. a) şi e), se acordă asistenţă juridică calificată persoanelor al căror venit este mai mic decât salariul minim lunar pe țară stabilit de Guvern.

(2) La calcularea venitului solicitantului de asistenţă juridică garantată de stat, se iau în considerare veniturile şi câștigurile lunare medii din 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a fost depusă solicitarea.

(3) Metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenței juridice garantate de stat se aprobă de către Guvern.

(4) - abrogat.

(5) - abrogat.

Articolul 22. Asistența juridică calificată parțial gratuită

(1) Se acordă asistență juridică calificată parțial gratuită în cazul în care venitul persoanei nu depășește salariul minim lunar pe țară cu mai mult de 30%.

(2) După acordarea asistenței juridice calificate parțial gratuite și depunerea raportului de activitate de către avocat, solicitantul este obligat să restituie 30% din cheltuielile de acordare a asistenței juridice calificate respective. Restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice calificate se realizează în conformitate cu art. 231.

(3) Asistența juridică calificată parțial gratuită se acordă doar cu acordul expres al persoanei, exprimat în cererea de acordare a asistenței juridice calificate.

Articolul 23. Restituirea cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice calificate

(1) În cazul emiterii unei hotărâri judecătoreşti pe cauze civile sau de contencios administrativ în folosul beneficiarului de asistenţă juridică calificată, plata cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice calificate revine părţii care a pierdut procesul.

(2) Beneficiarul care a obţinut asistenţă juridică calificată în urma prezentării unor informaţii false sau neveridice, inclusiv despre starea sa financiară, inducând în eroare oficiul teritorial, este obligat să restituie cheltuielile de acordare a asistenţei juridice.

(3) Dacă, pe parcursul procesului sau al executării hotărârii judecătoreşti, situaţia financiară s-a modificat în sensul pierderii totale sau parţiale a dreptului la asistenţă juridică calificată, fapt despre care nu a fost informat oficiul teritorial, persoana este obligată să restituie cheltuielile de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, suportate din momentul îmbunătățirii situaţiei financiare a acesteia.

(4) Sumele de restituire a cheltuielilor specificate la alin.(1)–(3) se transferă în bugetul de stat.

Articolul 231. Modalitatea de recuperare a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat

(1) În cazurile prevăzute la art. 22 și 23, coordonatorul oficiului teritorial emite o decizie privind recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat, care:

a) se transmite destinatarului prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, sau prin orice alt mijloc care să asigure confirmarea primirii acesteia (e-mail, telegramă, fax etc.); sau

b) se înmânează personal destinatarului ori altor persoane, indicate la alin. (2).

(2) În cazul absenței destinatarului, decizia prevăzută la alin. (1) se înmânează unui membru adult al familiei acestuia sau rudelor, afinilor acestuia, sau unei persoane care locuiește cu destinatarul pentru a fi transmisă acestuia. Persoana care a primit decizia este responsabilă de transmiterea sau comunicarea ei neîntârziată destinatarului şi răspunde pentru prejudiciile cauzate prin necomunicarea sau comunicarea tardivă a deciziei. Decizia se consideră înmânată destinatarului la data indicată în avizul de primire.

(3) Destinatarul sau persoana care a primit decizia prevăzută la alin. (1) pentru a fi transmisă destinatarului semnează și restituie avizul de primire. Refuzul de a primi decizia nu împiedică efectuarea acțiunilor ulterioare prevăzute la alin. (4)–(6).

(4) În cazul în care comunicarea deciziei conform alin. (1)–(3) nu a fost posibilă, aceasta se comunică prin publicitate, afișând concomitent un anunț la sediul oficiului teritorial emitent și pe pagina web oficială a Consiliului Național, în care se menționează că a fost emisă decizia privind recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat pe numele destinatarului. Decizia se consideră a fi comunicată după expirarea a 15 zile de la data afișării anunțului.

(5) Persoana vizată în decizia prevăzută la alin. (1) achită suma cheltuielilor datorată la bugetul de stat și prezintă oficiului teritorial dovada achitării acesteia, în termen de 30 de zile de la data:

a) indicată în avizul de primire;

b) de confirmare a transmiterii deciziei;

c) de comunicare a deciziei prin publicitate.

(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), suma cheltuielilor datorată în baza deciziei este scadentă și, în cazul în care nu a fost achitată benevol, se execută în conformitate cu procedura de executare a creanțelor bănești bazată pe dispoziții de drept public, aprobată de Guvern.

(7) Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată direct în instanța de judecată, conform Codului administrativ.

Articolul 24. Temeiurile refuzului de acordare a asistenţei juridice calificate

(1) Persoanelor specificate în prezenta secțiune nu li se acordă asistenţă juridică calificată dacă:

a) cererea de acordare a asistenţei juridice este vădit nefondată;

b) nu dispun de dreptul pentru a cărui apărare solicită asistenţă juridică, fapt ce rezultă din documentele prezentate;

d) au posibilitatea să acopere integral cheltuielile de acordare a serviciilor juridice din contul patrimoniului lor, cu excepţia bunurilor care, conform legislaţiei în vigoare, nu pot fi urmărite;

e) solicitantul deja beneficiază în aceeași cauză de asistență juridică calificată garantată de stat sau de asistență juridică acordată de un avocat în bază de contract, cu excepția cazului de înlocuire a apărătorului conform art. 70 din Codul de procedură penală nr. 122/2003.

(11) Acordarea de asistenţă juridică calificată în cauze contravenţionale, civile şi de contencios administrativ se refuză dacă:

a) cererea de acordare reiese din activitatea comercială a solicitantului;

b) valoarea acțiunii este mai mică de 1/2 din salariul minim lunar pe țară stabilit de Guvern;

c) solicitantul deja beneficiază în aceeași cauză de asistență juridică calificată garantată de stat sau de asistență juridică acordată de un avocat în bază de contract;

d) cererea se referă la repararea prejudiciului cauzat prin lezarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale;

e) cererea se referă la încălcarea dreptului de vecinătate, cu excepţia cazurilor în care se referă la înlăturarea pericolului de prăbușire, la respectarea distanței pentru construcţii, la litigiile privind hotarul.

(2) Refuzul de acordare a asistenţei juridice calificate trebuie să fie motivat şi poate fi contestat direct în instanța de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.

Secţiunea a 2-a

Modul de acordare a asistenţei juridice calificate

Articolul 25. Cererea de acordare a asistenţei juridice calificate

(1) Cererea de acordare a asistenţei juridice calificate se înaintează de persoana care întruneşte condiţiile specificate la art. 19.

(2) Cererea de acordare a asistenţei juridice calificate se întocmeşte după un model aprobat de Consiliul Naţional.

(3) - abrogat.

(31) - abrogat.

(32) La depunerea cererii, în cazurile prevăzute la art. 22 și art. 23 alin.(2) şi (3), persoanele care solicită asistenţă juridică calificată trebuie să își asume în scris obligația de restituire a cheltuielilor pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat.

(4) Cererea de acordare a asistenţei juridice calificate poate fi prezentată oficiului teritorial şi de rudele sau de reprezentanţii solicitantului, personal ori prin poştă.

Articolul 26. Înaintarea cererii sau solicitării de acordare a asistenţei juridice calificate

(1) În cazul prevăzut la art. 19 alin.(1) lit. a), solicitantul asistenţei juridice calificate poate să depună cerere la oficiul teritorial, la organul de urmărire penală sau la instanţa judecătorească. Organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească va remite oficiului teritorial, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepţionării, cererea şi documentele anexate. Decizia de acordare a asistenţei juridice calificate se emite de către coordonatorul oficiului teritorial şi se aduce la cunoştinţă solicitantului în cel mult 3 zile lucrătoare, iar în formă scrisă i se comunică doar la solicitarea acestuia.

(2) În cazul prevăzut la art. 19 alin.(1) lit. b), persoana care a efectuat reţinerea solicită în termen de o oră oficiului teritorial numirea unui avocat de serviciu. Coordonatorul oficiului teritorial va desemna avocatul de serviciu şi va aduce numele avocatului la cunoştinţă persoanei sau organului care a efectuat reţinerea, în decursul a 3 ore din momentul recepţionării solicitării de numire a avocatului de serviciu.

(3) În cazurile prevăzute la art. 19 alin.(1) lit. c) şi d), oficiului teritorial i se prezintă solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti privind numirea apărătorului, fără a fi necesară înaintarea cererii prevăzute la art. 25. Decizia coordonatorului oficiului teritorial privind acordarea asistenţei juridice calificate se aduce la cunoştinţă solicitantului în decursul unei zile lucrătoare din momentul emiterii, iar în formă scrisă i se comunică doar la solicitarea acestuia.

(31) În cazul prevăzut la art. 19 alin. (11), copilul victimă a infracţiunii sau reprezentantul legal al acesteia şi victima violenţei în familie pot să depună cerere la oficiul teritorial, la organul de urmărire penală sau la instanţa judecătorească. Organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească va remite cererea şi documentele anexate oficiului teritorial în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepţionării. Decizia de acordare a asistenţei juridice calificate se emite de către coordonatorul oficiului teritorial şi se aduce la cunoştinţă solicitantului în cel mult 3 zile lucrătoare, iar în formă scrisă i se comunică doar la solicitarea acestuia.

(4) În cazul prevăzut la art. 19 alin.(1) lit. e), solicitantul asistenţei juridice calificate prezintă oficiului teritorial o cerere cu respectarea prevederilor art. 25. Decizia privind acordarea asistenţei juridice calificate se adoptă de către coordonatorul oficiului teritorial şi se comunică solicitantului în decursul a 3 zile lucrătoare, iar în formă scrisă i se comunică doar la solicitarea acestuia.

Articolul 27. Decizia privind acordarea asistenţei juridice calificate

(1) Decizia privind acordarea asistenţei juridice calificate va conţine:

a) data şi locul emiterii;

b) numele şi prenumele persoanei care a emis-o;

c) denumirea organului emitent;

d) numele şi prenumele solicitantului;

e) forma asistenţei juridice solicitate;

f) temeiurile de acordare sau refuzul de a acorda asistenţă juridică calificată;

g) numele, prenumele, coordonatele avocatului desemnat să acorde asistenţă juridică calificată;

h) modul şi termenul de contestare a deciziei;

i) altă informaţie relevantă.

(2) La numirea avocatului, coordonatorul oficiului teritorial va ţine cont de cererea solicitantului privind desemnarea unui anumit avocat, gradul lui de antrenare în executarea unor alte decizii privind acordarea asistenţei juridice calificate, precum şi de alte circumstanţe relevante.

(3) Drepturile şi obligaţiile avocatului care acordă asistenţă juridică calificată se atestă prin decizie privind acordarea de asistenţă juridică, emisă în condiţiile prezentei legi.

(4) Avocatul desemnat să acorde asistenţă juridică calificată pe o anumită cauză poate fi înlocuit, prin decizie a coordonatorului oficiului teritorial, în următoarele cazuri:

a) la cererea scrisă, întemeiată, a solicitantului de asistenţă juridică calificată;

b) la cererea scrisă, întemeiată, a avocatului care acordă asistenţă juridică calificată;

c) în cazul depistării unui conflict de interese sau unor alte circumstanţe în a căror virtute avocatul desemnat nu poate acorda asistenţă juridică calificată pe o anumită cauză.

Articolul 28. Asistenţa juridică de urgenţă

(1) În cazul în care persoana necesită asistenţă juridică de urgenţă, în conformitate cu art. 19 alin.(1) lit. b), la solicitarea persoanei sau a organului care a efectuat reţinerea, oficiul teritorial este obligat să acorde asistenţă juridică de urgenţă prin numirea unui avocat de serviciu. Oficiul teritorial poate delega funcţia de numire a avocaţilor de serviciu în alte localităţi decât cele de reşedinţă, altor persoane, informând despre acest fapt instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală, alte autorităţi interesate.

(11) În cazul în care persoana necesită asistenţă juridică de urgenţă, în conformitate cu art. 19 alin. (1) lit. b1), la solicitarea persoanei sau a organului care a fost sesizat cu referire la săvârșirea violenţei în familie sau a infracţiunii privind viaţa sexuală, oficiul teritorial este obligat să acorde asistenţă juridică de urgenţă prin numirea unui avocat de serviciu din lista avocaţilor specializaţi în asistenţa victimelor.

(2) Avocatul înscris în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică calificată, prevăzută la art. 33, este înscris în lista avocaţilor de serviciu, dacă şi-a dat acordul, care poate fi pentru cel puţin o lună, şi exprimă disponibilitatea de a fi numit în calitate de avocat de serviciu în orice timp în decursul a 24 de ore.

(3) Fiecare oficiu teritorial dispune de o listă proprie a avocaţilor de serviciu.

(4) Solicitarea de a numi un avocat de serviciu va fi prezentată oficiului teritorial în scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.

(5) Avocatul de serviciu acordă asistenţă juridică:

a) în perioada reţinerii persoanei;

b) în procesul de depunere şi examinare a cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie în condiţiile art. 2786 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova sau art. 2151 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova;

c) la etapa depunerii plângerii şi a acţiunilor procesuale efectuate cu participarea victimei violenţei în familie sau a infracţiunii privind viaţa sexuală.

Secţiunea a 3-a

Subiecții autorizați să acorde asistenţă juridică calificată

Articolul 29. Acordarea de către avocaţi a asistenţei juridice calificate

(1) Asistenţa juridică calificată se acordă de către avocaţi publici şi avocaţi care acordă asistenţă juridică la cerere.

(2) Selectarea avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate se efectuează în bază de concurs, organizat de Consiliul Naţional.

(3) Criteriile de selectare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate se stabilesc de Consiliul Naţional în coordonare cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

(4) Pentru asigurarea acordării asistenţei juridice calificate, oficiul teritorial încheie, cu avocatul public sau cu avocatul care urmează să acorde astfel de servicii la cerere, contract după modelele aprobate de Consiliul Naţional.

(5) În contractul menţionat la alin.(4), se stipulează obligaţia avocatului în vederea acordării de asistenţă juridică, modul şi condiţiile exercitării acestei obligaţii, dreptul statului de a exercita controlul asupra calităţii serviciilor acordate.

(6) Consiliul Naţional organizează cursuri de instruire iniţială şi de instruire continuă pentru avocaţii autorizați să acorde asistenţă juridică calificată, inclusiv prin intermediul Institutului Naţional al Justiţiei.

(7) Avocaţii care acordă asistenţă juridică calificată activează în baza standardelor de calitate şi normelor privind volumul de lucru stabilite de Consiliul Naţional, beneficiază de garanţiile de independenţă prevăzute în Legea cu privire la avocatură.

Articolul 30. Avocatul public

(1) În localitatea de reşedinţă a oficiului teritorial, asistenţa juridică calificată este acordată, de regulă, de către avocaţi publici. În caz de necesitate, Consiliul Naţional poate selecta avocaţi publici şi pentru alte localităţi.

(2) Avocatul public activează în baza Regulamentului de activitate al avocaţilor publici, aprobat de Consiliul Naţional.

(3) Avocatul public activează în birou individual sau în birou asociat de avocaţi constituit în conformitate cu Legea cu privire la avocatură.

Articolul 31. Avocatul care acordă asistenţă juridică la cerere

(1) Avocatul care acordă asistenţă juridică la cerere este persoana care, în condiţiile Legii cu privire la avocatură, a obţinut dreptul de a practica activitate de avocat şi care poate fi solicitată să acorde asistenţă juridică calificată din contul mijloacelor destinate acordării asistenţei juridice garantate de stat.

(2) Avocatul care doreşte să fie înscris în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere va depune actele necesare la Consiliul Naţional.

(3) Oficiul teritorial încheie contracte cu avocaţii înscrişi în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere în conformitate cu art. 29 alin.(4). Pot fi încheiate astfel de contracte cu avocaţii care activează în birouri individuale sau în birouri asociate.

Articolul 311. Avocatul desemnat de oficiul teritorial

(1) în cazul în care în circumscripţia unei judecătorii nu activează avocaţi înscrişi în lista avocatilor care acordă asistenţă juridică la cerere sau cei înscrişi nu pot răspunde solicitării, oficiul teritorial desemnează din oficiu un avocat din rândul celor care nu sunt înscrişi în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere al cărui birou îşi are sediul în raza de activitate a oficiului teritorial respectiv.

(2) Avocatul desemnat în condiţiile alin.(1) este obligat să acorde asistenţă juridică calificată în volumul solicitat, dar care nu poate depăşi 120 de ore pe an, beneficiind de remunerare în aceleaşi conditii ca si avocatii care acordă asistenţă juridică la cerere.

Articolul 32. Remunerarea pentru acordarea asistenţei juridice calificate

(1) Pentru acordarea asistenţei juridice calificate, avocatul este remunerat conform clauzelor contractului prevăzut la art. 29 alin.(4).

(2) Avocatul public primeşte remuneraţie fixă.

(3) Avocatul care acordă asistenţă juridică la cerere primeşte remuneraţie stabilită pentru fiecare caz aparte, potrivit tarifelor aprobate de Consiliul Naţional.

Articolul 33. Lista avocaţilor

(1) Consiliul Naţional elaborează şi ţine lista avocaţilor publici şi lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere în raza de activitate a oficiilor teritoriale. Listele se actualizează semestrial și sunt făcute publice pe pagina web oficială a Consiliului Național.

(2) Oficiul teritorial elaborează şi actualizează lunar lista avocaţilor de serviciu şi graficul lor de activitate, care se aduc la cunoştinţă instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală, altor autorităţi interesate.

Articolul 34. Registrul serviciilor acordate şi dările de seamă

(1) Avocatul care acordă asistenţă juridică calificată are obligaţia de a păstra probele scrise ale tuturor acţiunilor efectuate în baza cazului repartizat sau în legătură cu el.

(2) Avocatul are obligaţia de a ţine registrul serviciilor acordate în care se înscriu datele de identificare a persoanei care solicită asistenţă juridică, acţiunile procesuale efectuate, indicându-se data, locul, părţile, alte informaţii relevante, numărul de ore în care s-au efectuat acţiunile, alte menţiuni importante. Avocatul este obligat să înscrie în registru toate acţiunile în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.

(3) Forma registrului şi durata păstrării informaţiei sunt stabilite de Consiliul Naţional.

(4) La cererea oficiului teritorial, avocatul prezintă dare de seamă despre activitatea desfăşurată, în forma stabilită de Consiliul Naţional.

Articolul 35. Acordarea asistenţei juridice calificate de către asociaţiile obşteşti

(1) Asociaţiile obşteşti sunt în drept să acorde asistenţă juridică calificată, cu excepţia reprezentării în cadrul procesului penal şi contravenţional.

(2) Prin intermediul oficiilor teritoriale, Consiliul Naţional poate încheia contracte cu asociaţii obşteşti în vederea acordării asistenţei juridice calificate în condiţiile prezentei legi.

Articolul 36. Asigurarea calităţii asistenţei juridice calificate

(1) Consiliul Naţional asigură calitatea asistenţei juridice calificate prin monitorizare, prin solicitarea şi verificarea informaţiilor de la oficiile teritoriale despre volumul şi tipul asistenţei juridice acordate, prin examinarea plângerilor parvenite de la beneficiarii de asistenţă juridică calificată şi de la alte instituţii interesate, prin controlul calităţii serviciilor.

(2) Controlul calităţii asistenţei juridice este efectuat în modul şi în termenele stabilite de Consiliul Naţional.

(3) Consiliul Naţional monitorizează, cu participarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova , procesul de acordare a asistenţei juridice calificate de către avocaţi. Datele obţinute în urma monitorizării şi controlului se remit Uniunii Avocaților din Republica Moldova şi pot servi drept temei pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute în Legea cu privire la avocatură.

(4) Acordarea de asistenţă juridică necalitativă poate servi drept temei de reziliere a contractelor prevăzute la art. 29 alin.(4) şi la art. 35 alin.(2).

Capitolul IV1

MEDIEREA GARANTATĂ DE STAT

Secțiunea 1

Criteriile de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat

Articolul 361. Condițiile de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat

(1) Serviciile de mediere garantată de stat se acordă persoanelor al căror venit este mai mic decât salariul minim lunar pe țară stabilit de Guvern, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2).

(11) Serviciile de mediere parțial gratuită se acordă cu aplicarea, în mod corespunzător, a prevederilor art. 22.

(2) Serviciile de mediere garantată de stat se acordă indiferent de nivelul venitului:

a) minorilor;

b) persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani;

c) persoanelor cu dizabilitate severă sau accentuată.

(3) În cauzele penale, serviciile de mediere garantată de stat se acordă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

a) este posibilă împăcarea în conformitate cu art. 109 din Codul penal nr. 985/2002 și cu art. 276 din Codul de procedură penală nr. 122/2003;

b) fapta nu constituie recidivă, cu excepția cazurilor în care este săvârșită de persoanele prevăzute la alin. (2) din prezentul articol;

c) este îndeplinită condiția prevăzută la alin. (1) sau (2) din prezentul articol.

(4) În cauzele contravenționale, serviciile de mediere garantată de stat se acordă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

a) este posibilă împăcarea în conformitate cu art. 26 lit. c) și c1), precum și cu art. 29 din Codul contravențional nr. 218/2008;

b) este îndeplinită condiția prevăzută la alin. (1) sau (2) din prezentul articol.

(5) În cauzele civile, serviciile de mediere garantată de stat se acordă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

a) părțile pot dispune soluționarea prin tranzacție a litigiului civil, în condițiile legii;

b) este îndeplinită condiția prevăzută la alin. (1) sau (2).

Articolul 362. Calcularea venitului solicitantului serviciilor de mediere garantată de stat

Calcularea venitului persoanei care solicită acordarea serviciilor de mediere garantată de stat este realizată în conformitate cu metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenței juridice garantate de stat.

Secțiunea a 2-a

Modul de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat

Articolul 363. Persoanele care pot solicita acordarea serviciilor de mediere garantată de stat

Acordarea serviciilor de mediere garantată de stat poate fi solicitată de către:

a) persoana recunoscută în calitate de bănuit, învinuit sau inculpat;

b) persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional;

c) victimă, partea vătămată sau partea civilă;

d) reclamant, pârât sau intervenientul principal.

Articolul 364. Cererea de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat

(1) Cererea de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat se înaintează de persoana care întrunește condițiile prevăzute la art. 361 și 363.

(2) Cererea de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat se întocmește după un model aprobat de Consiliul Național.

(3) La cerere se anexează:

a) în cauzele penale și contravenționale – încheierea instanței de judecată prin care s-a dispus remiterea cauzei spre mediere ori actul prin care organul de urmărire penală sau procurorul a informat părțile despre posibilitatea recurgerii la soluționarea litigiului prin mediere;

b) în cauzele civile – încheierea instanței de judecată privind pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare, care conține recomandarea instanței de a recurge la soluționarea litigiului prin mediere;

c) copia certificată de pe actele care atestă faptul că persoana întrunește condițiile prevăzute la art. 361 alin. (2), după caz;

d) actele care confirmă împuternicirile reprezentantului, după caz.

(4) Prevederile art. 25 alin. (32)–(4) se aplică în mod corespunzător și în cazul cererii de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat.

Articolul 365. Înaintarea cererii de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat

(1) Cererea de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat se depune la oficiul teritorial, conform competenței teritoriale.

(2) În cazul prevăzut la art. 3441 alin. (21) din Codul de procedură penală nr. 122/2003, înaintarea cererii prevăzute la art. 364 nu este necesară.

Articolul 366. Decizia privind acordarea serviciilor de mediere garantată de stat

(1) Coordonatorul oficiului teritorial, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepționării cererii, emite decizia privind acordarea serviciilor de mediere garantată de stat. Decizia se aduce imediat la cunoștința solicitantului, iar în formă scrisă i se comunică doar la solicitarea acestuia.

(2) Prevederile art. 27 se aplică în mod corespunzător și în cazul acordării serviciilor de mediere garantată de stat.

Articolul 367. Temeiurile refuzului în acordarea serviciilor de mediere garantată de stat

Prevederile art. 24 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și pentru refuzul în acordare a serviciilor de mediere garantată de stat.

Articolul 368. Recuperarea cheltuielilor pentru acordarea serviciilor de mediere garantată de stat

Prevederile art. 23 alin. (2) și (3) și ale art. 231 se aplică în mod corespunzător și în cazul recuperării cheltuielilor pentru acordarea serviciilor de mediere garantată de stat.

Secțiunea a 3-a

Subiecții autorizați să acorde servicii de mediere garantată de stat

Articolul 369. Mediatorul care acordă servicii de mediere garantată de stat

(1) Mediatorul care acordă servicii de mediere garantată de stat este persoana care, în condițiile Legii nr. 137/2015 cu privire la mediere, a obținut dreptul de a practica activitate de mediator, a fost selectată și înscrisă în lista mediatorilor care acordă servicii de mediere garantată de stat și poate fi solicitată să acorde astfel de servicii.

(2) Selectarea mediatorilor care acordă servicii de mediere garantată de stat se efectuează prin hotărâre a Consiliului Național, în baza unei cereri înaintate de către mediator Consiliului Național, în care se indică localitatea de activitate a mediatorului și la care se anexează copia buletinului de identitate și copia atestatului de mediator. Copiile documentelor sunt legalizate notarial sau sunt prezentate împreună cu documentele originale pentru a verifica veridicitatea lor.

(3) Pentru asigurarea acordării serviciilor de mediere garantată de stat, oficiul teritorial încheie cu mediatorul selectat un contract, după modelul aprobat de Consiliul Național.

(4) În contractul menționat la alin. (3) se stipulează obligația mediatorului de a acorda serviciile de mediere garantată de stat, modul și condițiile exercitării acestei obligații, precum și dreptul statului de a exercita controlul asupra calității serviciilor acordate.

(5) Mediatorii care au încheiat contracte cu oficiul teritorial sunt înscriși în lista mediatorilor care acordă servicii de mediere garantată de stat, conform razei de activitate a oficiului teritorial.

(6) Mediatorii care acordă servicii de mediere garantată de stat activează în baza standardelor de calitate și a normelor privind volumul de lucru stabilite de Consiliul Național.

Articolul 3610. Lista mediatorilor care acordă servicii de mediere garantată de stat

Consiliul Național întocmește și ține lista mediatorilor care acordă servicii de mediere garantată de stat în raza de activitate a oficiilor teritoriale. Lista se actualizează semestrial și se publică pe pagina web oficială a Consiliului Național.

Articolul 3611. Remunerarea pentru acordarea serviciilor de mediere garantată de stat

(1) Pentru acordarea serviciilor de mediere garantată de stat, mediatorul este remunerat conform clauzelor contractului menționat la art. 369 alin. (3).

(2) Mediatorul care acordă servicii de mediere garantată de stat primește remunerație stabilită pentru fiecare caz aparte, potrivit tarifelor aprobate de Consiliul Național.

Articolul 3612. Dosarul și registrul cauzei de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat

(1) Mediatorul care acordă servicii de mediere garantată de stat este obligat să păstreze dosarul cauzei pentru o perioadă de 4 ani. Dosarul cauzei, în funcție de etapa la care încetează procesul de mediere, cuprinde următoarele acte:

a) cererea de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat;

b) contractul de mediere;

c) registrul cauzei;

d) tranzacția;

e) procesul-verbal de încetare a cauzei;

f) raportul scris al mediatorului privind măsurile aplicate și rezultatul medierii.

(2) Registrul cauzei se întocmește și se păstrează de către mediator și conține, în mod obligatoriu, informații despre data, durata, locul unde a avut loc ședința de mediere și semnăturile participanților la ședința de mediere.

(3) Modelul registrului este aprobat de către Consiliul Național.

(4) La cererea oficiului teritorial, mediatorul prezintă dare de seamă despre activitatea desfășurată, în forma stabilită de Consiliul Național.

Articolul 3613. Asigurarea calității serviciilor de mediere garantată de stat

(1) Consiliul Național asigură calitatea serviciilor de mediere garantată de stat prin monitorizare, prin solicitarea și verificarea informațiilor de la oficiile teritoriale, prin examinarea plângerilor parvenite de la beneficiarii de servicii de mediere garantată de stat, precum și de la instituțiile interesate.

(2) Controlul calității serviciilor de mediere garantată de stat este efectuat în modul și în termenele stabilite de Consiliul Național.

(3) Consiliul Național, cu participarea Consiliului de Mediere, monitorizează procesul de acordare a serviciilor de mediere garantată de stat de către mediatori. Datele obținute în urma monitorizării și controlului se remit Consiliului de Mediere și pot servi drept temei pentru sesizare în sensul art. 19 alin. (3) din Legea nr. 137/2015 cu privire la mediere.

(4) Acordarea necalitativă a serviciilor de mediere garantată de stat poate constitui temei de rezoluțiune a contractului menționat la art. 369 alin. (3).

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37.

(1) Prezenta lege intră în vigoare pe măsura creării condiţiilor necesare, dar nu mai târziu de 1 iulie 2008, cu excepţia art. 19 alin.(1) lit. e), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2012.

(2) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, entităţile prevăzute la art. 11 alin.(2) vor desemna membrii Consiliului Naţional, iar în termen de 10 zile de la data desemnării tuturor membrilor, Ministerul Justiţiei va convoca prima şedinţă a consiliului.

(3) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Ministerul Justiţiei va elabora şi va aproba Regulamentul Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.

(4) Consiliul Naţional va elabora şi va adopta actele necesare executării prezentei legi până la iniţierea acordării de asistenţă juridică garantată de stat.

(5) În termen de 6 luni de la data publicării, Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri de aducere a legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Nr. 198-XVI. Chişinău, 26 iulie 2007.