privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale ale Uniunii Europene privind măsurile restrictive având în vedere situația din Sudanul de Sud

DECIZIE nr. 41 din 06.01.2026 · CONSILIUL INTERINSTITUȚIONAL DE SUPERVIZARE · publicat 09.01.2026
Modificat prin: DCIS52 din 02.09.26, MO417-419/03.09.26 art.15
pe legis.md
Trimiteri: 139 legate · 1 nerezolvată · 2 fără țintăActe din afara site-ului: 2 fără adresăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
  • punctul 14 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (2)
  • din anexa Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • din anexa Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
Din afara site-ului: fără adresă (2)

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 28-31, art. 45), cu modificările ulterioare, pentru asigurarea punerii în aplicare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 270-s-38 din 30 decembrie 2025 cu privire la alinierea la măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene având în vedere situația din Sudanul de Sud, cu modificările ulterioare (Decizia Consiliului (PESC) 2015/740 din 7 mai 2015, cu modificările ulterioare), Consiliul interinstituțional de supervizare

DECIDE:

1. Se dispune blocarea fondurilor și a resurselor economice care aparțin, se află în proprietate, sunt deținute, direct sau indirect, de persoanele fizice, juridice și entitățile prevăzute în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie (în continuare – subiecți ai restricțiilor).

2. Se interzice punerea fondurilor și a resurselor economice la dispoziția subiecților restricțiilor menționați în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie, precum și utilizarea fondurilor și a resurselor economice în beneficiul acestora.

3. În vederea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor și a resurselor economice prevăzute la pct. 1 și 2:

3.1. Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale (în continuare – Legea nr. 25/2016):

3.1.1. întreprinde, din oficiu, acțiunile necesare în vederea identificării fondurilor și a resurselor economice care aparțin, se află în proprietate, sunt deținute sau controlate de persoanele fizice, juridice și entitățile prevăzute în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie și emite decizii de blocare a acestora, în termen de două zile lucrătoare, de la identificarea acestora;

3.1.2. emite decizii de blocare a fondurilor și a resurselor economice ale subiecților restricțiilor identificate și notificate conform subpct. 3.2 din prezenta decizie sau conform art. 23 și 28 din Legea nr. 25/2016;

3.1.3. informează autoritățile prevăzute la art. 29 alin. (3) din Legea nr. 25/2016 și Consiliul interinstituțional de supervizare despre măsurile întreprinse în conformitate cu prevederile subpct. 3.1 și despre orice modificări operate la deciziile emise;

3.1.4. analizează periodic, dar nu mai rar de o dată pe an, măsura dispusă de blocare a fondurilor sau a resurselor economice și o revocă, din oficiu sau la cerere, dacă constată că menținerea acesteia nu se mai justifică, informând neîntârziat despre acest fapt Consiliul interinstituțional de supervizare;

3.2. entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare – Legea nr. 308/2017):

3.2.1. pentru identificarea subiecților restricțiilor și blocarea fondurilor și a resurselor economice, aplică măsuri de precauție privind clienții, similar celor prevăzute de Legea nr.308/2017;

3.2.2. blochează fondurile și resursele economice care se află în proprietate, sunt deținute de subiecții restricțiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora și informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat;

3.2.3. mențin măsurile de blocare până la recepționarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 25/2016;

3.3. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, Instituția publică Agenția Servicii Publice, Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, Comisia Națională a Pieței Financiare și alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor și drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părți în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abține de la executarea oricăror activități care ar facilita transferul și/sau convertirea acestora pentru subiecții restricțiilor. Informația cu privire la acțiunile întreprinse în vederea executării prevederilor prezentului subpunct este transmisă Serviciului Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul identificării și aplicării măsurii corespunzătoare.

4. Supravegherea punerii în aplicare de către entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 a măsurilor stabilite la pct. 1 și 2 se realizează de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 și, respectiv, de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, pentru entitățile din aria sa de competență, conform legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

4.1. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice și juridice care nu intră în sfera de competență a autorităților și instituțiilor prevăzute pct. 4, precum și controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.

5. În exercitarea atribuțiilor sale în domeniul măsurilor restrictive internaționale Serviciul de Informații și Securitate:

5.1. informează Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Banca Națională a Moldovei în cazul obținerii unor informații despre pregătirea și/sau aplicarea unor mecanisme de eludare a măsurilor prevăzute de prezenta decizie, care ar implica riscuri de derulare a unor tranzacții prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 și 3.3;

5.2. elaborează și aprobă, în termen proxim și în funcție de informațiile de care dispune, lista persoanelor juridice în privința cărora există informații documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricțiilor prevăzut în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie sau sunt beneficiari efectivi ai acestuia și o va comunica Serviciului Fiscal de Stat pentru examinarea oportunității de a adopta decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 25/2016;

6. Excepțiile privind blocarea fondurilor și a resurselor economice aplicabile în privința subiecților restricțiilor menționați în anexa nr. 1 la prezenta decizie:

6.1. Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice respective:

6.1.1. sunt necesare pentru a satisface nevoile de bază ale subiecților restricțiilor, inclusiv plăți necesare pentru achitarea unor cheltuieli pentru alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente și tratamente medicale, impozite, prime de asigurare și plata serviciilor de utilități publice;

6.1.2. sunt destinate exclusiv plății unor onorarii profesionale rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate ca urmare a prestării unor servicii juridice;

6.1.3. sunt destinate exclusiv plății unor taxe sau comisioane, în conformitate cu legislația națională, aferente serviciilor de păstrare ori de gestionare curentă a unor fonduri sau a unor resurse economice indisponibilizate;

6.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituțional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică; sau

6.1.5. fac obiectul unui drept de retenție judiciar, administrativ sau arbitral, fie al unei hotărâri judecătorești, caz în care fondurile sau resursele economice pot să fie utilizate în scopul satisfacerii respectivului drept de retenție sau hotărârea judecătorească respectivă, cu condiția ca dreptul de retenție să fi fost constituit sau hotărârea judecătorească pronunțată înainte de data adoptării Rezoluției 2206 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, și anume 3 martie 2015 și să nu fie în beneficiul unei persoane sau entități din anexele nr. 1 și nr. 2.

6.2. Excepțiile menționate la subpct. 6.1.1, 6.1.2 și 6.1.3 pot fi acordate de către Serviciul Fiscal de Stat după notificarea Consiliului interinstituțional de supervizare cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de acordarea autorizației.

6.3. Prevederile pct. 1 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:

6.3.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;

6.3.2. plăți datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidența măsurilor prevăzute la pct. 1 și 2.

6.4. Prevederile subpct. 6.3 se aplică cu condiția ca orice astfel de dobânzi, venituri și plăți să rămână blocate pe conturile respective.

6.5. Prevederile pct. 1 și 2 nu împiedică subiecții restricțiilor din anexa nr. 1 să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv a fost inclus pe lista din anexa respectivă, cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricțiilor, cu respectarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 25/2016. Serviciul Fiscal de Stat va notifica, într-un termen rezonabil, Consiliului interinstituțional de supervizare intenția de a autoriza deblocarea fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice.

6.6. Prevederile pct. 1 și 2 nu se aplică furnizării, procesării sau plății fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri și servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței umanitare sau a sprijini alte activități prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistența și activitățile menționate sunt desfășurate de către:

6.6.1. Organizația Națiunilor Unite, inclusiv prin programele, fondurile și de către alte entități și organisme ale acesteia, precum și de agențiile specializate și organizațiile conexe;

6.6.2. organizații internaționale;

6.6.3. organizațiile umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și de membrii acestor organizații;

6.6.4. organizațiile neguvernamentale finanțate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizației Națiunilor Unite, planurile de răspuns pentru refugiați, alte apeluri ale Organizației Națiunilor Unite sau grupuri umanitare coordonate de Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

6.6.5. angajații, beneficiarii de granturi, filialele sau partenerii de implementare ai entităților menționate la subpct. 6.6.1-6.6.4 atunci când și în măsura în care aceștia acționează în calitățile respective.

7. Excepțiile privind blocarea fondurilor și a resurselor economice aplicabile în privința subiecților restricțiilor menționați în anexa nr. 2 la prezenta decizie:

7.1. Prin derogare de la pct. 1 și 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, care aparțin subiecților restricțiilor vizați în anexa nr. 2 la prezenta decizie, în condițiile pe care le consideră adecvate, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice în cauză:

7.1.1 sunt necesare pentru satisfacerea necesităților de bază ale subiecților restricțiilor vizați în anexa nr. 2 și ale membrilor de familie care se află la întreținerea respectivelor persoane fizice, inclusiv plățile necesare pentru achitarea unor cheltuieli legate de alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente și tratamente medicale, impozite și taxe, prime de asigurare și plata serviciilor de utilități publice;

7.1.2. sunt destinate exclusiv plății unor onorarii profesionale rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;

7.1.3. sunt destinate exclusiv plății unor taxe sau comisioane aferente serviciilor de păstrare sau de gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice indisponibilizate;

7.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituțional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică.

7.2. Prin derogare de la pct. 1, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

7.2.1. fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunțate înainte de data la care au fost aplicate măsurile restrictive față de subiecții restricțiilor prevăzuți în anexa nr. 2, sau al unei hotărâri judecătorești ori decizii administrative executorii pe teritoriul Republicii Moldova, anterior sau ulterior datei respective;

7.2.2. fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface creanțele garantate printr-o astfel de hotărâre sau decizie ori a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre sau decizie, în limitele stabilite de actele cu putere de lege și de normele administrative aplicabile ce reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de creanțe;

7.2.3. hotărârea nu este în beneficiul unui subiect al restricțiilor prevăzut pe lista din anexele nr. 1 sau nr. 2; și

7.2.4. recunoașterea hotărârii sau a deciziei nu contravine ordinii publice;

7.3. Prevederile pct. 1 nu împiedică subiecții restricțiilor din anexa nr. 2 să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv a fost inclus pe lista din anexa respectivă, cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricțiilor.

7.4. Prevederile pct. 2 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:

7.4.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;

7.4.2. plăți datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidența măsurilor prevăzute la pct. 1 și 2; sau

7.4.3. plăți datorate în temeiul unor hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale executorii pe teritoriul Republicii Moldova.

7.5. Prevederile subpct. 7.4 se aplică cu condiția ca orice astfel de dobânzi, venituri și plăți să rămână blocate pe conturile respective.

7.6. Prevederile pct. 1 și 2 nu se aplică furnizării, procesării sau plății fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri și servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței umanitare sau a sprijini alte activități prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistența și activitățile menționate sunt desfășurate de:

7.6.1. Organizația Națiunilor Unite, inclusiv prin programele, fondurile și de către alte entități și organisme ale acesteia, precum și de agențiile specializate și organizațiile conexe ale acesteia;

7.6.2. organizații internaționale;

7.6.3. organizații umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și de membri ai respectivelor organizații umanitare;

7.6.4. organizațiile neguvernamentale finanțate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizației Națiunilor Unite, planurile de răspuns pentru refugiați, alte apeluri ale Organizației Națiunilor Unite sau grupuri umanitare coordonate de Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

7.6.5. angajații, beneficiarii de granturi, filialele sau partenerii de implementare ai entităților menționate la subpct. 7.6.1-7.6.4 atunci când și în măsura în care aceștia acționează în calitățile respective.

8. Pentru obținerea excepțiilor menționate la pct. 6 și 7, orice subiect al restricțiilor vizat în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie, poate adresa, în scris, o cerere către Serviciul Fiscal de Stat, însoțită de toate documentele relevante care demonstrează întrunirea condițiilor pentru acordarea excepției solicitate.

9. Pentru a verifica îndeplinirea condițiilor necesare privind acordarea excepțiilor, Serviciul Fiscal de Stat poate solicita suportul Serviciului de Informații și Securitate și al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

10. Serviciul Fiscal de Stat decide asupra acordării excepției solicitate după obținerea avizului Ministerului Afacerilor Externe. Avizul Ministerului Afacerilor Externe este transmis în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Serviciului Fiscal de Stat.

11. Răspunsul la cererea adresată pentru acordarea excepțiilor se comunică solicitantului de către Serviciul Fiscal de Stat, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepție pentru satisfacerea unor nevoi esențiale sau pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.

12. În cazul în care Serviciul Fiscal de Stat autorizează deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și, exclusiv, la subiecții restricțiilor vizați în mod direct de aceasta.

13. Serviciul Fiscal de Stat informează neîntârziat Consiliul interinstituțional de supervizare despre acordarea excepțiilor prevăzute la pct. 6 și 7.

14. Se aplică interdicții de intrare, de tranzitare, de ședere și de aflare pe teritoriul Republicii Moldova față de persoanele fizice, conform anexelor nr. 1 și nr. 2.

15. Restricțiile menționate la pct. 14 nu se aplică persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova.

16. Ministerul Afacerilor Interne va asigura aplicarea restricțiilor menționate la pct. 14, supravegherea privind implementarea măsurilor restrictive respective și informarea Consiliului interinstituțional de supervizare despre măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a acestora.

17. Excepțiile privind aplicarea restricțiilor de călătorie în privința subiecților restricțiilor vizați în anexa nr. 1 la prezenta decizie pot fi acordate în cazul în care:

17.1. deplasarea subiectului restricțiilor vizat în anexa nr. 1 se justifică din motive umanitare, inclusiv din obligații religioase;

17.2. intrarea sau tranzitul este necesar pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare;

17.3. o derogare ar contribui la îndeplinirea obiectivelor rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, și anume pacea, reconcilierea națională în Sudanul de Sud și stabilitatea în regiune.

18. Excepțiile privind aplicarea restricțiilor de călătorie pentru subiecții restricțiilor vizați în anexa nr. 2 la prezenta decizie:

18.1. Prevederile pct. 14 nu aduc atingere cazurilor în care Republicii Moldova îi revine o obligație de drept internațional, și anume:

18.1.1. în calitate de țară-gazdă a unei organizații internaționale interguvernamentale;

18.1.2. în calitate de țară-gazdă a unei conferințe internaționale convocate de Organizația Națiunilor Unite sau desfășurate sub auspiciile acesteia;

18.1.3. în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii și imunități.

18.2. Excepțiile de la restricțiile impuse în temeiul pct. 14 pot fi acordate atunci când deplasarea subiectului restricțiilor, vizat în anexa nr. 2 la prezenta decizie, se justifică din motive umanitare urgente sau se efectuează în scopul participării la reuniuni interguvernamentale și la reuniuni promovate sau găzduite de Uniunea Europeană, ori la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură președinția OSCE, în cazul în care se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea obiectivelor de politică ale măsurilor restrictive, inclusiv democrația, drepturile omului și statul de drept în Sudanul de Sud.

19. Pentru obținerea excepțiilor menționate la subpct. 17 și 18 orice subiect al restricțiilor de călătorie din anexele nr. 1 și nr. 2 poate adresa, în scris, o cerere către Ministerul Afacerilor Interne, însoțită de toate documentele relevante ce confirmă scopul și circumstanțele deplasării subiectului restricțiilor.

20. Ministerul Afacerilor Interne decide asupra acordării excepției solicitate după obținerea avizelor Ministerului Afacerilor Externe și ale Serviciului de Informații și Securitate. Avizele menționate se transmit în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Ministerului Afacerilor Interne.

21. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct. 19, se comunică în scris solicitantului de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepție pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.

22. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne autorizează intrarea, tranzitarea, șederea sau aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor subiecți ai restricțiilor prevăzuți în anexele nr. 1 și nr. 2, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

23. Ministerul Afacerilor Interne informează neîntârziat Consiliul interinstituțional de supervizare despre acordarea excepțiilor menționate la pct. 17 și 18.

24. Se interzice furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul de arme și orice materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb pentru acestea către Sudanul de Sud, efectuate de către resortisanții Republicii Moldova ori de pe teritoriul Republicii Moldova sau prin utilizarea de nave sau aeronave aflate sub pavilionul Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acesteia.

25. De asemenea, se interzice:

25.1. a furniza, direct sau indirect, asistență tehnică, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii, inclusiv furnizarea de personal mercenar înarmat, legate de activități militare, de articolele menționate la pct. 24 sau de furnizarea, fabricarea, întreținerea și utilizarea acestor articole, oricărei persoane fizice sau juridice, entități sau organism din Sudanul de Sud sau în scopul utilizării acestora în Sudanul de Sud;

25.2. a furniza, direct sau indirect, finanțare sau asistență financiară legată de activități militare sau de articolele menționate la pct. 24, incluzând în special granturi, împrumuturi și asigurări de credit la export, precum și asigurări sau reasigurări pentru orice vânzare, furnizare, import, export sau tranzit de astfel de articole ori pentru furnizarea de asistență tehnică conexă, servicii de intermediere (brokeraj) sau alte servicii către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Sudanul de Sud sau pentru utilizarea în Sudanul de Sud;

25.3. a participa, în mod conștient și intenționat, la activități al căror obiect sau efect este eludarea măsurilor menționate la pct. 25.1 și 25.2.

26. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr. 95/2021 și ale Legii nr. 302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor introduse/scoase în/din Republica Moldova, având ca țară de expediție/destinație Sudanul de Sud, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite la pct. 24 și 25 ale prezentei decizii.

26.1. În cazul în care în urma efectuării controlului vamal se constată că marfa verificată cade sub incidența prevederilor pct. 24 și 25 sau sunt suspiciuni că mărfurile declarate ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor supuse măsurilor restrictive, Serviciul Vamal suspendă formalitățile vamale până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenția Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul național de control al comerțului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.

26.2. În cazul recepționării refuzului Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice:

26.2.1. la importul/tranzitul mărfurilor specificate la pct-le 24 și 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza importul/tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

26.2.2. la exportul mărfurilor specificate la pct-le 24 și 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.

27. Interdicțiile prevăzute la pct. 24 și 25 nu se aplică vânzării, furnizării, importului, exportului sau tranzitului de:

27.1. arme și materiale conexe, precum și instruire și asistență, destinate exclusiv sprijinirii sau utilizării de către personalul ONU, inclusiv Misiunea Națiunilor Unite în Republica Sudanul de Sud (UNMISS) și Forța Interimară de Securitate a Națiunilor Unite pentru Abyei (UNISFA);

27.2. echipamente militare neletale destinate exclusiv utilizării umanitare sau de protecție, precum și asistența tehnică sau instruirea aferentă, astfel cum au fost notificate în prealabil Comitetului Consiliului de Securitate instituit în temeiul rezoluției 2206 (2015) (în continuare – Comitetul de sancțiuni);

27.3. îmbrăcăminte de protecție, inclusiv veste antiglonț și căști militare, exportate temporar în Sudanul de Sud de către personalul ONU, reprezentanți ai mass-mediei, lucrători umanitari și pentru dezvoltare, precum și personal asociat, exclusiv pentru uz personal;

27.4. arme și materiale conexe exportate temporar în Sudanul de Sud de către forțele unui stat care ia măsuri, în conformitate cu dreptul internațional, exclusiv și direct pentru a facilita protecția sau evacuarea cetățenilor săi și a celor pentru care are responsabilitate consulară în Sudanul de Sud, astfel cum a fost notificat Comitetului de sancțiuni;

27.5. arme și materiale conexe, precum și instruire și asistență tehnică, către sau în sprijinul Grupului operativ regional al Uniunii Africane, destinate exclusiv operațiunilor regionale de combatere a Armatei de Rezistență a Domnului, astfel cum au fost notificate în prealabil Comitetului de sancțiuni;

27.6. arme și materiale conexe, precum și instruire și asistență tehnică, exclusiv în sprijinul implementării termenilor acordului de pace, astfel cum au fost aprobați în prealabil de către Comitetul de sancțiuni.

28. Pentru obținerea excepțiilor cu privire la furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul de arme și de materiale conexe sau furnizarea de servicii sau asistență tehnică și instruire stabilite la pct. 27 din prezenta decizie, persoana interesată în acordarea acestora poate adresa, în scris, o cerere Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, însoțită de toate documentele relevante ce confirmă întrunirea condițiilor menționate la subpct. 27.1-27.6.

29. Comisia națională de control al comerțului cu mărfuri strategice examinează solicitarea în conformitate cu art. 7 lit. d) și art. 9 alin. (5) din Legea nr. 213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice și decide, în termen de 15 zile lucrătoare de la recepționarea cererii, asupra autorizării/acordării excepției solicitate.

30. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct. 28, se comunică, în scris, solicitantului de către Agenția Servicii Publice (autoritate care asigură secretariatul Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice), într-un termen rezonabil de la ședința Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice.

31. În cazul în care Comisia națională de control al comerțului cu mărfuri strategice autorizează furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul unor articole menționate în pct. 27, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

32. Agenția Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituțional de supervizare despre acordarea excepțiilor menționate la pct. 27.

33. Serviciul de Informații și Securitate va elabora, în termen proxim și în funcție de informația de care dispune, lista persoanelor fizice și juridice în privința cărora există probe și informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor, prevăzuți în anexe, și va întreprinde acțiunile subsecvente stabilite la art. 6 din Legea nr. 25/2016.

33.1. Totodată, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaționale, entitățile raportoare aplică măsuri de precauție sporită privind clienții și în cazul subiecților menționați la art. 6 alin (1) din Legea nr. 25/2016.

34. Pentru identificarea, prevenirea și evitarea activităților sau a tranzacțiilor care urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaționale prevăzute la pct. 1 și 2, instituțiile și autoritățile publice cu competențe în domeniul vizat întreprind măsurile necesare în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 25/2016.

35. Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice informează Consiliul interinstituțional de supervizare cu privire la situațiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaționale aplicate prin prezenta decizie.

36. Ca urmare a recepționării informațiilor menționate la pct. 35, Consiliul interinstituțional de supervizare va sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie.

37. Autoritățile și instituțiile publice pot sesiza direct organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie. În aceste cazuri, copia sesizării se transmite pe adresa Consiliului interinstituțional de supervizare.

38. Autoritățile și instituțiile publice abilitate prin prezenta decizie informează Consiliul interinstituțional de supervizare trimestrial, precum și la solicitare, despre acțiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie, precum și, neîntârziat, despre dificultățile de aplicare identificate.

39. Ținerea în evidență a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie se face cu respectarea prevederilor legale privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuțiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului interinstituțional de supervizare și al altor autorități/instituții publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracțiunile comise de către subiecții restricțiilor prevăzuți în anexe, la condamnările penale ale acestora sau la măsurile de securitate privind aceștia, numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfășurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaționale și de întocmire și completare a listei naționale cu persoanele-subiecți ai restricțiilor. În asemenea situații, Consiliul interinstituțional de supervizare și autoritățile/ instituțiile publice competente exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 25/2016 în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora – în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate acestea în legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

40. Asigurarea publicității informațiilor în privința persoanelor-subiecți ai restricțiilor prevăzuți în anexe, cu respectarea condițiilor stabilite de Legea nr. 25/2016, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor legale privind protecția datelor cu caracter personal și nu poate angaja răspunderea persoanelor responsabile.

41. Mecanismul de implementare a măsurilor restrictive internaționale prevăzut de prezenta decizie se aplică în condițiile și pe durata valabilității Deciziei (PESC) 2015/740 a Consiliului Uniunii Europene din 7 mai 2015, cu modificările ulterioare.

[Pct.41 în redacția DCIS52 din 02.09.26, MO417-419/03.09.26 art.15; în vigoare 03.09.26]

42. Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se publică inclusiv pe site-ul web oficial al Guvernului, precum și pe site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice responsabile de punerea în aplicare a acesteia.

43. Consiliul interinstituțional de supervizare poate modifica prezenta decizie prin adoptarea deciziilor de modificare, emise în baza ordinelor de aliniere la măsurile restrictive ale Uniunii Europene și emise de către ministrul afacerilor externe, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 25/2016.

PRIM-MINISTRU,

PREȘEDINTE AL CONSILIULUI

INTERINSTITUȚIONAL DE SUPERVIZARE Alexandru MUNTEANU

Nr. 41. Chişinău, 6 ianuarie 2026.

LISTA subiecților în privința cărora au fost aplicate măsurile restrictive internaționale conform Deciziei Consiliului (PESC) 2015/740 din 7 mai 2015

ANEXA I A. Persoane

1. Gabriel JOK RIAK MAKOL (alias: a) Gabriel Jok b) Jok Riak c) Jock Riak)

Titlu: Locotenent general

Funcție: a) Fost comandant al Sectorului Unu al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA); b) Șeful Forțelor de Apărare

Data nașterii: 1 ianuarie 1966

Locul nașterii: Bor, Sudan/Sudanul de Sud

Naționalitate: Sudanul de Sud

Numărul pașaportului: Sudanul de Sud numărul D00008623

Număr de identificare națională: M6600000258472

Adresă: a) Statul Unity, Sudanul de Sud b) Wau, Bahr El Ghazal de Vest, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Numit Șef al Forțelor de Apărare la 2 mai 2018. A comandat Sectorul Unu al SPLA, care operează în principal în statul Unity, din ianuarie 2013. În funcția sa de comandant al Sectorului Unu al SPLA, a expandat sau extins conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților. SPLA este o entitate militară sud-sudaneză care s-a angajat în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților din ianuarie 2014 și ale Acordului din 9 mai 2014 pentru soluționarea crizei din Sudanul de Sud, care a reprezentat o reînnoire a angajamentului față de CoHA și a obstrucționat activitățile Mecanismului de monitorizare și verificare al IGAD. Link web pentru Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879060

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:

Gabriel Jok Riak a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015, în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(f) și 8 din Rezoluția 2206 (2015) pentru „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucționa discuțiile sau procesele de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „obstrucționarea activităților misiunilor internaționale de menținere a păcii, diplomatice sau umanitare în Sudanul de Sud, inclusiv Mecanismul de monitorizare și verificare al IGAD sau a furnizării ori distribuirii asistenței umanitare sau a accesului la aceasta”; și ca lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7”.

Gabriel Jok Riak este comandantul Sectorului Unu al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA), o entitate militară sud-sudaneză care s-a angajat în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților (CoHA) din ianuarie 2014 și ale Acordului din 9 mai 2014 pentru soluționarea crizei din Sudanul de Sud (Acordul din mai), care a reprezentat o reînnoire a angajamentului față de CoHA.

Jok Riak a comandat Sectorul Unu al SPLA, care operează în principal în statul Unity, din ianuarie 2013. Diviziile Trei, Patru și Cinci ale SPLA sunt subordonate Sectorului Unu și comandantului său, Jok Riak.

Forțele lui Jok Riak și ale sectorelor Unu și Trei ale SPLA aflate sub comanda sa generală s-au angajat în mai multe acțiuni, așa cum sunt detaliate mai jos, care au încălcat angajamentele CoHA din ianuarie 2014 de a înceta toate acțiunile militare îndreptate împotriva forțelor adverse, precum și alte acțiuni provocatoare, de a îngheța forțele în amplasamentele lor actuale și de a se abține de la activități precum deplasarea forțelor sau reaprovizionarea cu muniții care ar putea duce la o confruntare militară.

Forțele SPLA aflate sub comanda generală a lui Jok Riak au încălcat acordul CoHA de mai multe ori prin ostilități deschise.

Pe 10 ianuarie 2014, o forță SPLA sub comanda generală a comandantului Sectorului Unu, Jok Riak, a capturat Bentiu, care se afla anterior sub controlul Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLM-IO) din 20 decembrie 2013. Divizia a Treia SPLA a atacat luptători SPLM-IO în apropiere de Leer la scurt timp după semnarea CoHA din ianuarie 2014, iar la mijlocul lunii aprilie 2014 a capturat Mayom și a ucis peste 300 de soldați SPLM-IO.

Pe 4 mai 2014, o forță SPLA condusă de Jok Riak a recucerit din nou Bentiu. La televiziunea de stat din Juba, un purtător de cuvânt al SPLA a declarat că armata guvernamentală comandată de Jok Riak a capturat Bentiu la ora patru după-amiaza, adăugând că Divizia Trei și o forță specială SPLA au fost implicate. La câteva ore după anunțarea Acordului din mai, forțele Diviziilor a Treia și a Patra SPLA au atacat și au respins luptătorii opoziției care atacaseră anterior pozițiile SPLA în apropiere de Bentiu și în regiunile petroliere din nordul Sudanului de Sud.

De asemenea, după semnarea Acordului din mai, trupele Diviziei a Treia a SPLA l-au recucerit pe Wang Kai, iar comandantul diviziei, Santino Deng Wol, și-a autorizat forțele să ucidă pe oricine purta arme sau se ascundea în case și le-a ordonat să incendieze orice case în care se aflau forțe ale opoziției.

La sfârșitul lunilor aprilie și mai 2015, forțele Sectorului Unu ale SPLA, conduse de Jok Riak, au efectuat o ofensivă militară de amploare împotriva forțelor de opoziție din statul Unity, pornind din statul Lakes.

Încălcând termenii Acordului privind Apărarea Forțelor Armate (CoHA), așa cum s-a detaliat mai sus, Jok Riak ar fi solicitat la începutul lunii septembrie 2014 repararea și modificarea tancurilor pentru a fi utilizate împotriva forțelor opoziției. La sfârșitul lunii octombrie 2014, cel puțin 7 000 de soldați SPLA și arme grele din Diviziile a Treia și a Cincea au fost redistribuite pentru a consolida trupele Diviziei a Patra care au suportat greul unui atac al opoziției în apropiere de Bentiu. În noiembrie 2014, SPLA a adus noi echipamente și armament militar, inclusiv transportoare blindate, elicoptere, tunuri de artilerie și muniții în zona de responsabilitate a Sectorului Unu, probabil în pregătirea luptelor împotriva opoziției. La începutul lunii februarie 2015, Jok Riak ar fi ordonat trimiterea de transportoare blindate la Bentiu, posibil pentru a răspunde la ambuscadele recente ale opoziției.

În urma ofensivei din aprilie și mai 2015 din statul Unity, Sectorul Unu al SPLA a respins cererile din partea Echipei de Monitorizare și Verificare a Dezvoltării (IGAD-MVM) din Bentiu de a investiga această încălcare a CoHA, negând astfel IGAD-MVM libertatea de mișcare pentru a-și îndeplini mandatul.

În plus, în aprilie 2014, Jok Riak a extins conflictul din Sudanul de Sud, ajutând, se pare, la înarmarea și mobilizarea a până la 1 000 de tineri Dinka pentru a suplimenta forțele tradiționale SPLA.

2. Simon Gatewech DUAL (alias: a) Simon Gatwich Dual b) Simon Getwech Dual c) Simon Gatwec Duel d) Simon Gatweach e) Simon Gatwick f) Simon Gatwech g) Simon Garwich h) Generalul Gaduel i) Dhual

Titlu: General-maior

Funcție: Șeful Statului Major General, SPLA în Opoziție

Data nașterii: 1953

Locul nașterii: a) Akobo, statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud b) Comitatul Uror, statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud

Adresă: Statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Este șeful Statului Major General al SPLM-IO și a fost anterior comandantul forțelor de opoziție din statul Jonglei. Forțele sale au efectuat un atac la începutul lunii februarie 2015 în statul Jonglei, iar din martie 2015, a încercat să distrugă pacea din statul Jonglei prin atacuri asupra populației civile. Fotografie disponibilă pentru includere în Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU. Link web către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879066

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:

Simon Gatwech Dual a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 6, 7(a), 7(d) și 8 din Rezoluția 2206 (2015) ca fiind „responsabil sau complice la, sau implicat, direct sau indirect, în acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud”; „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a extinde sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucționa reconcilierea sau discuțiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „vizarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violență sexuală), răpire, dispariție forțată, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, spitalelor, lăcașurilor religioase sau a locurilor în care civilii caută refugiu sau prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7”.

Simon Gatwech Dual (Gatwech Dual) s-a angajat în acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud și este un lider al Mișcării Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLM-IO), o entitate care s-a angajat în: acțiuni care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud; și a vizat civili, inclusiv femei și copii, prin comiterea de acte de violență.

Gatwech Dual este șeful Statului Major General al SPLM-IO și a fost anterior comandantul forțelor de opoziție din statul Jonglei.

În perioada 2014-2015, Gatwech Dual a avut un număr mare de trupe sub comanda sa și a operat oarecum autonom în conducerea atacurilor. Gatwech Dual supraveghează desfășurarea SPLM-IO și, probabil, și desfășurarea unor forțe ale Armatei Albe (o miliție de tineret Nuer).

La sfârșitul lunii aprilie 2014, forțele aflate sub comanda generală a lui Gatwech Dual câștigau teritoriu în statul Jonglei în timp ce mărșăluiau spre capitala statului Bor. Este posibil ca Gatwech Dual să fi folosit vestea atacului din 17 aprilie 2014 asupra persoanelor strămutate în interiorul țării Nuer la complexul ONU din Bor pentru a-și incita trupele la răzbunare. Mecanismul de monitorizare și verificare al IGAD din statele Upper Nile, Unity și Jonglei a citat, de asemenea, forțele aflate sub comanda lui Gatwech Dual în rezumatul său din 14 august 2014 privind încălcările armistițiului.

Forțele Gatwech Dual au efectuat un atac în statul Jonglei la începutul lunii februarie 2015. Începând cu martie 2015, Gatwech Dual încercase să distrugă pacea din statul Jonglei prin atacuri asupra populației civile.

La sfârșitul lunii aprilie 2015, Gatwech Dual a fost implicat în planificarea și coordonarea atacurilor surpriză împotriva forțelor guvernamentale din Sudanul de Sud în statul Nilului Superior. Raportul sumar al Mecanismului de monitorizare și verificare IGAD privind încălcările încetării ostilităților din perioada 12-31 mai 2015 enumeră încălcările comise de forțele de opoziție aflate sub controlul lui Gatwech, inclusiv un atac asupra forțelor guvernamentale din Ayod.

Forțele SPLM-IO aflate sub comanda lui Gatwech Dual au vizat femei, copii și civili. Se pare că Gatwech Dual a ordonat unităților aflate sub comanda sa să ucidă prizonieri de război (POW), femei și copii Dinka, iar ofițerii aflați sub comanda sa au declarat că forțele de opoziție nu ar trebui să facă nicio distincție între diferitele triburi Dinka și ar trebui să le ucidă pe toate.

3. James Koang CHUOL (alias: a) James Koang Chol Ranley b) James Koang Chol c) Koang Chuol Ranley d) James Koang Chual

Titlu: General-maior

Data nașterii: 1961

Naționalitate: Sudanul de Sud

Număr pașaport: R00012098, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Numit comandant al Diviziei Speciale a Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLAIO) în decembrie 2014. Forțele sale au fost angajate în atacuri împotriva civililor. În februarie 2014, forțele aflate sub comanda sa au atacat tabere ale Națiunilor Unite, spitale, biserici și școli, angajându-se în violuri, torturi și distrugeri de proprietăți pe scară largă, în încercarea de a alunga civili, soldați și polițiști aliați cu guvernul. Link web către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879069

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:

James Koang Chuol (Koang) a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 6, 7(a), 7(d) și 8 din rezoluția 2206 (2015) ca fiind „responsabil sau complice la, sau implicat, direct sau indirect, în acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud”; „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucționa reconcilierea ori discuțiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „vizarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violență sexuală), răpire, dispariție forțată, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, spitalelor, lăcașurilor religioase sau a locurilor în care civilii caută refugiu sau prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7”.

James Koang Chuol (Koang) a amenințat pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud în poziția sa de lider al forțelor antiguvernamentale din statul Unity, Sudanul de Sud, ai căror membri au vizat civili, inclusiv femei și copii, cu ucideri, violență sexuală și atacuri asupra școlilor, spitalelor, lăcașurilor religioase și locurilor unde civilii căutau refugiu.

Koang a dezertat din funcția de comandant al Diviziei a patra a Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA) în decembrie 2013. Urmând ordinele lui Koang, soldații dezertori au executat până la 260 dintre omologii lor de pe bază înainte de a viza și ucide civili în capitala statului, Bentiu.

Koang a fost numit comandant al Diviziei Speciale a Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLA-IO) în decembrie 2014. În noua sa funcție, Koang a condus atacuri asupra forțelor guvernamentale din comitatele Renk și Maban din statul Nilului Superior în ianuarie 2015, atacuri care au fost considerate de către Autoritatea Interguvernamentală pentru Mecanismul de Monitorizare și Verificare a Dezvoltării drept încălcări ale CoHA.

În februarie 2014, după ce Koang a primit comanda forțelor antiguvernamentale din statul Unity, aceste forțe au atacat taberele Națiunilor Unite, spitalele, bisericile și școlile, angajându-se în violuri, torturi și distrugeri de proprietăți pe scară largă, în încercarea de a alunga civilii, soldații și polițiștii aliați cu guvernul. În perioada 14-15 aprilie 2014, forțele lui Koang au capturat Bentiu după lupte grele și au lansat atacuri împotriva civililor. În incidente separate, la o moschee, o biserică și un depozit alimentar abandonat din Bentiu, forțele au separat civilii care se adăposteau în funcție de etnia și naționalitatea lor înainte de a se angaja în ucideri țintite, soldate cu cel puțin 200 de morți și 400 de răniți. La mijlocul lunii septembrie 2014, Koang ar fi ordonat forțelor sale să vizeze civilii Dinka în timpul unui atac în statul Upper Nile.

4. Santino Deng WOL (Alias: a) Santino Deng Wuol b) Santino Deng Kuol

Titlu: General-maior

Funcție: Comandantul Diviziei a Treia a SPLA

Data nașterii: 9 noiembrie 1962

Locul nașterii: Aweil, Sudan/Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: A condus și a dirijat acțiuni militare împotriva forțelor de opoziție și a efectuat mișcări de trupe conflictuale, încălcând CoHA. În luna mai 2015, forțele aflate sub comanda sa au ucis copii, femei și bătrâni, au incendiat proprietăți și au furat animale în timp ce înaintau prin statul Unity către câmpul petrolier Thorjath. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879071

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:

Santino Deng Wol a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(d) și 8 din Rezoluția 2206 (2015) pentru „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucționa reconcilierea ori discuțiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „vizarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul ori alte forme de violență sexuală), răpire, dispariție forțată, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, spitalelor, siturilor religioase sau locurilor în care civilii caută refugiu sau printr-un comportament care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și ca lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7”.

Santino Deng Wol (Deng Wol) este general-maior al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA) și comandantul Diviziei a Treia a SPLA, o entitate militară sud-sudaneză care s-a angajat în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților (CoHA) din ianuarie 2014 și ale Acordului din 9 mai 2014 pentru soluționarea crizei din Sudanul de Sud (Acordul din mai), care a reprezentat o reînnoire a angajamentului față de CoHA.

Deng Wol a condus și a orchestrat acțiuni militare împotriva forțelor de opoziție și a efectuat mișcări de trupe conflictuale, încălcând CoHA.

La scurt timp după ce negociatorii ambelor părți au convenit să înceteze ostilitățile, DENG WOL și-a pregătit forțele pentru avansarea asupra orașului Leer din statul Unity. Ulterior, aceștia au atacat în ambuscadă și au bombardat luptătorii rebeli din apropierea orașului Leer.

La mijlocul lunii aprilie 2014, forțele lui Deng Wol se pregăteau, se pare, să recucerească Bentiu din mâinile forțelor antiguvernamentale. Mai târziu în acea lună, forțele lui Deng Wol au capturat Mayom în urma unei bătălii aprige în care au ucis peste 300 de membri ai forțelor opoziției. Apoi, la începutul lunii mai 2014, forțele lui Deng Wol au capturat Tor Abyad, ucigând în acest proces forțele opoziției. La scurt timp după aceea, forțele SPLA, inclusiv forțele lui Deng Wol, au atacat și au recucerit orașul Wang Kai din statul Unity. Deng Wol și-a autorizat forțele să ucidă pe oricine purta arme sau se ascundea în case și le-a ordonat să incendieze orice case în care se aflau susținători ai opoziției.

Divizia a treia SPLA a lui Deng Wol a participat la ofensiva din aprilie-mai 2015 din statul Unity, în timpul căreia SPLA a lansat o ofensivă coordonată pentru a cuceri bastionele opoziției din comitatele Mayom, Guit, Koch, Mayendit și Leer. Forțele lui Deng Wol au ucis copii, femei și bătrâni, au incendiat proprietăți și au furat animale în timp ce înaintau prin statul Unity către câmpul petrolier Thorjath în luna mai 2015. În plus, la începutul acelei luni, Deng Wol ar fi insistat pentru executarea soldaților opoziției capturați.

5. Marial Chanuong Yol MANGOK (Alias: a) Marial Chinuong b) Marial Chan c) Marial Chanoung Yol d) Marial Chinoum

Funcție: a) General-maior al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului b) Comandant al Unității Gărzii Prezidențiale

Data nașterii: 1 ianuarie 1960

Locul nașterii: Yirol, statul Lacurilor

Naționalitate: Sudanul de Sud

Nr. pașaport: R00005943, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Garda sa prezidențială a condus masacrul civililor Nuer din Juba și din împrejurimi, mulți dintre aceștia fiind îngropați în gropi comune. Se presupune că una dintre aceste gropi conținea 200-300 de civili. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/72684667

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:

Marial Chanuong Yol Mangok a fost inclusă pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(c), 7(d) și 8 din Rezoluția 2206 (2015) pentru „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucționa reconcilierea ori discuțiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „planificarea, conducerea sau comiterea de acte care încalcă dreptul internațional al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar aplicabil ori acte care constituie abuzuri ale drepturilor omului în Sudanul de Sud”; „vizarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violență sexuală), răpire, dispariție forțată, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, spitalelor, lăcașurilor religioase sau a locurilor în care civilii caută refugiu ori prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7”.

Mangok este comandantul Gărzii Prezidențiale a guvernului Sudanului de Sud, care a condus operațiunile din Juba în urma luptelor care au început pe 15 decembrie 2013. El a executat ordinele de dezarmare a soldaților Nuer și apoi a ordonat utilizarea tancurilor pentru a viza personalități politice din Juba, ucigând 22 de gărzi de corp neînarmate ale liderului opoziției Riek Machar și șapte gărzi de corp ale fostului ministru de interne Gier Chuang Aluong.

În operațiunile inițiale din Juba, conform numeroaselor relatări credibile, Garda Prezidențială a lui Mangok a condus masacrul civililor Nuer din Juba și din împrejurimi, mulți dintre aceștia fiind îngropați în gropi comune. Se presupune că una dintre aceste gropi conținea 200-300 de civili.

6. Peter GADET (alias: a) Peter Gatdet Yaka b) Peter Gadet Yak c) Peter Gadet Yaak d) Peter Gatdet Yaak e) Peter Gatdet f) Peter Gatdeet Yaka

Titlu: a) General b) General-maior

Data nașterii: între 1957 și 1959

Locul nașterii: a) Comitatul Mayom, statul Unity b) Mayan, statul Unity

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Numit adjunct al șefului de stat major pentru operațiuni al SPLA-IO la 21 decembrie 2014. Forțele aflate sub comanda sa au vizat civili, inclusiv femei, în aprilie 2014, în timpul unui atac asupra orașului Bentiu, inclusiv ucideri țintite pe motive de etnie. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879076

Peter Gadet a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în conformitate cu paragrafele 7(a), 7(d), 7(e) și 8 din rezoluția 2206 (2015) pentru „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucționa reconcilierea sau discuțiile ori procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „vizarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte acte de violență sexuală), răpire, dispariție forțată, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, spitalelor, siturilor religioase sau locațiilor în care civilii caută refugiu ori prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului ori o încălcare a dreptului internațional umanitar”; „recrutarea copiilor de către grupuri armate sau forțe armate în contextul conflictului armat din Sudanul de Sud”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7”.

Informații suplimentare

Peter Gadet este comandantul forțelor Armatei Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLA-IO), care s-au angajat în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților (CoHA) din ianuarie 2014.

Forțele conduse de Gadet au atacat și au capturat orașul Kaka, statul Nilului Superior, din mâinile Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA), la sfârșitul lunii martie 2014. Gadet a fost ulterior transferat din statul Jonglei la Bentiu, unde a fost numit guvernator militar al statului Unity, pentru a sprijini eforturile forțelor antiguvernamentale de a mobiliza populația predominant Bol Nuer. Ulterior, Gadet a condus atacurile SPLA-IO în statul Unity. Forțele lui Gadet au fost responsabile pentru deteriorarea unei rafinării de petrol parțial construite în statul Unity, construită de o firmă rusă. Forțele lui Gadet au preluat, de asemenea, controlul asupra zonelor Tor Abyad și Kilo 30 din câmpurile petroliere ale statului Unity.

La mijlocul lunii aprilie 2014, 50 000 de soldați ai forțelor antiguvernamentale au înconjurat Malakal în pregătirea unui atac asupra orașului Bentiu. Pe 15 aprilie 2014, forțele lui Gadet au atacat și au preluat controlul asupra orașului Bentiu, înainte de a pierde ulterior controlul asupra orașului. Forțele conduse de Gadet au vizat civili, inclusiv femei, în aprilie 2014, în timpul atacului asupra orașului Bentiu, inclusiv crime țintite pe motive de etnie.

În iunie 2014, Peter Gadet a emis o directivă către comandanții SPLA-IO de a recruta tineri în toate județele controlate de rebeli.

În perioada 25-29 octombrie 2014, forțele aflate sub comanda lui Gadet au înconjurat și au atacat Bentiu și Rubkona, ocupând pentru scurt timp orașul Bentiu pe 29 octombrie înainte de a se retrage.

Pe 21 decembrie 2014, Gadet a fost numit adjunct al șefului de stat major pentru operațiuni al SPLA-IO. Ulterior acestei numiri, forțele SPLA-IO au fost citate de Mecanismul de monitorizare și verificare al IGAD pentru multiple încălcări ale CoHA în statele Unity, Upper Nile și Jonglei.

7. Malek REUBEN RIAK RENGU (alias: a) Malek Ruben)

Titlu: Locotenent general

Funcție: a) Adjunct al șefului Statului Major General pentru Logistică; b) Adjunct al șefului Statului Major al Apărării și Inspector General al Armatei

Data nașterii: 1 ianuarie 1960

Locul nașterii: Yei, Sudanul de Sud

Naționalitate: Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informații: În calitate de adjunct al șefului de stat major pentru logistică al SPLA, Riak a fost unul dintre înalții funcționari ai guvernului Sudanului de Sud care au planificat și au supervizat o ofensivă în statul Unity în 2015, care a dus la distrugeri pe scară largă și strămutări masive de populație.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:

Malek Ruben Riak a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în conformitate cu paragrafele 6, 7 (a) și 8 din rezoluția 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în rezoluția 2418 (2018), pentru „acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud”; „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud...” și ca lider „al oricărei entități, inclusiv orice guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7” și, în conformitate cu punctul 14 (e) din prezenta rezoluție, pentru „planificarea, conducerea sau comiterea de acte care implică violență sexuală și violență bazată pe gen în Sudanul de Sud”.

Conform raportului Grupului de experți privind Sudanul de Sud din ianuarie 2016 (S/2016/70), Riak a făcut parte dintr-un grup de înalți oficiali din domeniul securității care au planificat o ofensivă în statul Unity împotriva SPLM-IO începând cu ianuarie 2015 și ulterior au supravegheat executarea acesteia de la sfârșitul lunii aprilie 2015. Guvernul Sudanului de Sud a început să înarmeze tinerii Bul Nuer la începutul anului 2015 pentru a facilita participarea acestora la ofensivă. Majoritatea tinerilor Bul Nuer aveau deja acces la puști automate de tip AK, dar muniția era esențială pentru susținerea operațiunilor lor. Grupul de experți a raportat dovezi, inclusiv mărturii din surse militare, conform cărora muniția a fost furnizată grupurilor de tineri de către sediul SPLA special pentru ofensivă. Riak era adjunctul șefului de stat major SPLA pentru logistică la acea vreme. Ofensiva a dus la distrugerea sistematică a satelor și a infrastructurii, strămutarea forțată a populației locale, uciderea și torturarea fără discriminare a civililor, utilizarea pe scară largă a violenței sexuale, inclusiv împotriva vârstnicilor și a copiilor, răpirea și recrutarea copiilor ca soldați și strămutarea masivă a populației. În urma distrugerii unei mari părți din sudul și centrul statului, numeroase organizații media și umanitare, precum și Misiunea Națiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), au publicat rapoarte despre amploarea abuzurilor comise.

8. Paul MALONG AWAN ANEI (alias: a) Paul Malong Awan Anei, b) Paul Malong, c) Bol Malong)

Titlu: Generalități

Denumire: a) Fost șef de stat major al Armatei Populare de Eliberare a Sudanului (SPLA), b) Fost guvernator al statului Bahr el-Ghazal de Nord

Data nașterii: a) 1962, b) 4 decembrie 1960, c) 12 aprilie 1960, d) 1 ianuarie 1962

Locul nașterii: a) Malualkon, Sudanul de Sud, b) Kotido, Uganda

Naționalitate: a) Sudanul de Sud, b) Uganda

Numărul pașaportului: a) numărul Sudanului de Sud S00004370, b) numărul Sudanului de Sud D00001369, c) numărul Sudanului 003606, d) numărul Sudanului 00606, e) numărul Sudanului B002606, f) numărul Ugandei DA025963

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informații: În calitate de șef al Statului Major General al SPLA, Malong a expandat sau a extins conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților și ale Acordului din 2015 privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). Se pare că a condus eforturile de ucidere a liderului opoziției, Riek Machar. A ordonat unităților SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare. Sub conducerea lui Malong, SPLA a atacat civili, școli și spitale; a forțat strămutarea civililor; a efectuat dispariții forțate; a deținut arbitrar civili și a comis acte de tortură și violuri. A mobilizat miliția tribală Mathiang Anyoor Dinka, care folosește copii soldați. Sub conducerea sa, SPLA a restricționat accesul UNMISS, al Comisiei Comune de Monitorizare și Evaluare (JMEC) și al CTSAMM la locuri pentru a investiga și documenta abuzurile.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:

Paul Malong Awan a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în conformitate cu paragrafele 6, 7 (a), 7 (b), 7 (c), 7 (d), 7 (f) și 8 din rezoluția 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în rezoluția 2418 (2018), pentru „acțiuni sau politici care au scopul sau efectul de a expanda sau extinde conflictul din Sudanul de Sud sau de a obstrucționa reconcilierea ori discuțiile sau procesele de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „acțiuni sau politici care amenință acordurile de tranziție ori subminează procesul politic din Sudanul de Sud”; „vizarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv uciderea, mutilarea, tortura sau violul sau alte forme de violență sexuală), răpire, dispariție forțată, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, spitalelor, siturilor religioase sau locațiilor în care civilii caută refugiu ori prin comportamente care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; „planificarea, conducerea sau comiterea de acte care încalcă dreptul internațional aplicabil al drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar ori acte care constituie abuzuri ale drepturilor omului în Sudanul de Sud”; „Utilizarea sau recrutarea de copii de către grupări armate sau forțe armate în contextul conflictului armat din Sudanul de Sud”; „obstrucționarea activităților misiunilor internaționale de menținere a păcii, diplomatice sau umanitare în Sudanul de Sud, inclusiv Mecanismul de monitorizare și verificare al IGAD sau a furnizării ori distribuirii asistenței umanitare sau a accesului la aceasta”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv orice guvern, opoziție, miliție sau alt grup din Sudanul de Sud, care s-a angajat sau ai cărui membri s-au angajat în oricare dintre activitățile descrise la paragrafele 6 și 7”.

Malong a ocupat funcția de șef al Statului Major General al SPLA din 23 aprilie 2014 până în mai 2017. În fosta sa funcție de șef al Statului Major General, a expandat sau extins conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților și ale Acordului din 2015 privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). La începutul lunii august 2016, Malong ar fi condus eforturile de ucidere a liderului opoziției din Sudanul de Sud, Riek Machar. Malong, contrarând în mod conștient ordinele președintelui Salva Kiir, a ordonat atacurile din 10 iulie 2016 cu tancuri, elicoptere de luptă și infanterie asupra reședinței lui Machar și a bazei „Jebel” a Mișcării Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLM-IO). Malong a supravegheat personal eforturile de la sediul SPLA de a-l intercepta pe Machar. La începutul lunii august 2016, Malong a dorit ca SPLA să atace imediat poziția suspectată a lui Machar și i-a informat pe comandanții SPLA că Machar nu urma să fie capturat viu. În plus, la începutul anului 2016, informațiile indică faptul că Malong a ordonat unităților SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare peste râul Nil, unde zeci de mii de civili se confruntau cu foametea, susținând că ajutoarele alimentare vor fi deviate de la civili către grupuri de miliții. Ca urmare a ordinelor lui Malong, aprovizionarea cu alimente a fost blocată la traversarea Nilului timp de cel puțin două săptămâni.

Pe parcursul mandatului său de șef al Statului Major General al SPLA, Malong a fost responsabil de comiterea de abuzuri grave de către SPLA și forțele sale aliate, inclusiv atacuri asupra civililor, strămutări forțate, dispariții forțate, detenții arbitrare, tortură și violuri. Sub conducerea lui Malong, SPLA a lansat atacuri îndreptate împotriva populației civile și a ucis intenționat civili neînarmați și care fugeau. Numai în zona Yei, ONU a documentat 114 ucideri de civili de către SPLA și forțele sale aliate între iulie 2016 și ianuarie 2017. SPLA a atacat intenționat școli și spitale. În aprilie 2017, Malong ar fi ordonat SPLA să evacueze toți oamenii, inclusiv civilii, din zona din jurul Wau. Se pare că Malong nu a descurajat uciderea civililor de către trupele SPLA, iar persoanele suspectate că ascund rebeli au fost considerate ținte legitime.

Conform unui raport din 15 octombrie 2014 al Comisiei de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, Malong a fost responsabil de mobilizarea în masă a miliției tribale Mathiang Anyoor Dinka, despre care Mecanismul de monitorizare a armistițiului și a acordurilor de securitate tranzitorie (CTSAMM) folosește copii soldați.

Sub conducerea lui Malong în cadrul SPLA, forțele guvernamentale au restricționat în mod regulat accesul Misiunii Națiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), Comisiei Comune de Monitorizare și Evaluare (JMEC) și CTSAMM atunci când acestea încercau să investigheze și să documenteze abuzurile. De exemplu, pe 5 aprilie 2017, o patrulă comună a ONU și CTSAMM a încercat să acceseze Pajok, dar a fost întoarsă de soldații SPLA.

B. Entități

____________

ANEXA II A. Persoane și entități

Nr.
crt.
NumeInformații de identificareMotivele aplicării măsurilor restrictive de către Uniunea EuropeanăData includerii pe listă de către Uniunea Europeană și data aplicării restricțiilor de către Republica Moldova
1.Michael MAKUEI LUETHData nașterii: 1947
Loc: Bor, Sudanul de Sud; Bor, Sudan
Sex: masculin
Michael Makuei Lueth a deținut funcția de ministru al Informațiilor și Radiodifuziunii din 2013 și continuă să dețină această funcție în Guvernul de Tranziție Revitalizat de Unitate Națională din Sudanul de Sud. De asemenea, a fost purtătorul de cuvânt public al delegației guvernamentale la discuțiile de pace ale Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare din 2014 până în 2015 și din 2016 până în 2018.
Michael Makuei Lueth a obstrucționat, în special prin declarații publice incendiare, implementarea Acordului privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS) din august 2015 (înlocuit în septembrie 2018 de „ARCSS revitalizat” (R-ARCSS)), activitatea Comisiei mixte de monitorizare și evaluare a ARCSS (JMEC, redenumită „JMEC reconstituită” în cadrul R-ARCSS), înființarea instituțiilor de justiție tranzițională ale ARCSS (prevăzute și în R-ARCSS) și operațiunile Forței regionale de protecție a Organizației Națiunilor Unite.
În plus, Michael Makuei Lueth este implicat în restrângerea sistematică a spațiului politic și democratic și în represiunea mass-media, inclusiv prin amenințări regulate la adresa jurnaliștilor și prin sprijinirea cenzurii mass-media, ceea ce împiedică democratizarea și pacea durabilă în Sudanul de Sud.
De la începutul anului 2025, Michael Makuei Lueth a respins public apelurile la dialog, folosind o retorică conflictuală și incendiară într-un mediu din ce în ce mai tensionat. Michael Makuei Lueth a apărat, de asemenea, arestările împotriva prim-vicepreședintelui Riek Machar și a aliaților săi, împiedicând eforturile de dezescaladare a situației.
Prin urmare, Michael Makuei Lueth a obstrucționat procesul politic din Sudanul de Sud și este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, în special ale libertății de exprimare
UE – 03.02.2018;
RM –05.03.2018