cu privire la stabilirea măsurilor pentru izolarea și eradicarea organismelor dăunătoare

HOTĂRÂRE nr. 161 din 08.04.2026 · GUVERNUL · publicat 30.04.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5, anexa
pe legis.md
Trimiteri: 311 legate · 32 nerezolvateMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (32)

UE

În temeiul art. 49 alin. (5) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 98-100, art. 147), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul de instituire a unor măsuri de eradicare și de prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens, conform anexei nr. 1;

1.2. Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896) Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014, conform anexei nr. 2;

1.3. Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018, conform anexei nr. 3;

1.4. Regulamentul de instituire a unor măsuri de eradicare și de prevenire a răspândirii Synchytrium endobioticum (Schilbersky) Percival, conform anexei nr. 4;

1.5. Regulamentul de stabilire a unor măsuri de izolare a Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. în anumite zone demarcate, conform anexei nr. 5;

1.6. Regulamentul de stabilire a unor măsuri pentru izolarea fitoplasmei Grapevine flavescence dorée în anumite zone delimitate, conform anexei nr. 6;

1.7. Regulamentul privind cerințele echivalente pentru introducerea în Republica Moldova a fructelor de Citrus sinensis Pers., originare din Israel, având în vedere riscurile prezentate de Thaumatotibia leucotreta, conform anexei nr. 7;

1.8. Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Spodoptera frugiperda (Smith), conform anexei nr.8;

1.9. Regulamentul privind măsurile de prevenire a instalării și răspândirii Agrilus planipennis Fairmaire pe teritoriul Republicii Moldova, conform anexei nr. 9.

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se abrogă la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii

și industriei alimentare Ludmila Catlabuga

Nr. 161. Chişinău, 8 aprilie 2026.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.161/2026

REGULAMENT de instituire a unor măsuri de eradicare și de prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone)

Behrens și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1192 al Comisiei din 11 iulie 2022 de instituire a unor măsuri de eradicare și de prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 185 din 12 iulie 2022, CELEX: 32022R1192, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2060 al Comisiei din 30 iulie 2024.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri în scopul eradicării Globodera pallida (Stone) Behrens și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens, și al prevenirii răspândirii lor pe teritoriul Republicii Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – specimen care aparține speciei Globodera pallida (Stone) Behrens sau specie Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens;

2.2. soi de cartof rezistent – soi care, atunci când este cultivat, inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populații de organisme dăunătoare specificate;

2.3. plante specificate – plantele de Solanum tuberosum L. (cartof), cu excepția semințelor sau plantelor enumerate în anexa nr. 1;

2.4. anchetă de depistare – procedură metodică care permite determinarea prezenței organismelor dăunătoare specificate într-o anumită zonă;

2.5. anchetă de monitorizare – procedură metodică efectuată într-o perioadă de timp definită pentru a determina distribuția organismelor dăunătoare specificate într-un anumit stat membru sau într-o anumită parte a acestuia.

Capitolul II

ANCHETE OFICIALE DE DEPISTARE

3. Autoritatea competentă efectuează o anchetă oficială de depistare vizând să stabilească prezența organismului dăunător specificat în câmpul de producție în care plantele enumerate în anexa nr. 1 destinate replantării sau cartofii destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării urmează să fie plantați sau depozitați în condiții în care rădăcinile sau alte părți ale plantei sunt în contact direct cu solul din câmpul de producție.

4. Anchetele oficiale de depistare se efectuează în perioada cuprinsă între recoltarea ultimei culturi și plantarea plantelor sau a tuberculilor de cartofi destinați plantării menționați pct.3.

4.1. Prin derogare de la pct. 4, ancheta oficială de depistare poate fi efectuată:

4.1.1. înainte de această perioadă, cu condiția ca autoritatea competentă să țină la dispoziție un registru cu probe documentate ale rezultatelor anchetei oficiale de depistare respective, care să confirme că organismele dăunătoare specificate nu au fost depistate și că cartofii și alte plante-gazdă enumerate la pct. 1 din anexa nr. 1 nu au fost prezenți la momentul anchetei de depistare și nu au fost cultivați de la efectuarea anchetei respective; sau

4.1.2. în cursul unei perioade în care culturile care nu sunt recoltate, cum ar fi îngrășămintele verzi sau culturile de captare, sunt cultivate în câmpul de producție în cauză.

5. Nu este necesară o anchetă oficială de depistare pentru:

5.1. plantarea plantelor enumerate în anexa nr. 1, destinate replantării în același loc de producție situat într-o zonă definită de către autoritatea competentă;

5.2. plantarea cartofilor destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării, care urmează să fie utilizați în același loc de producție situat într-o zonă definită de către autoritatea competentă;

5.3. plantarea plantelor enumerate la pct. 2 și 3 din anexa nr. 1, destinate replantării, în cazul în care plantele recoltate trebuie să facă obiectul măsurilor aprobate oficial menționate la pct. 1 din anexa nr. 2.

6. Autoritatea competentă înregistrează în mod oficial rezultatele anchetelor oficiale de depistare și le pun la dispoziția altor state, la cerere, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 4.

7. În cazul câmpurilor de producție pe suprafața cărora urmează să fie plantați sau depozitați tuberculii de cartofi destinați plantării sau plantele enumerate la pct. 1 din anexa nr. 1 destinate producției de plante destinate plantării, ancheta oficială de depistare implică prelevarea de probe și testarea vizând să stabilească prezența organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu anexa nr. 3.

8. În cazul câmpurilor de producție în care plantele enumerate la pct. 2 și 3 din anexa nr.1, destinate producției de plante destinate plantării, urmează să fie plantate sau depozitate, ancheta oficială de depistare implică prelevarea de probe și testarea vizând depistarea organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu anexa nr. 3.

9. Prin derogare de la pct. 8, prelevarea de probe și testarea pentru depistarea organismului dăunător specificat nu sunt necesare dacă:

9.1. organismul dăunător specificat nu a fost depistat pe câmpul de producție în cursul ultimilor 12 ani, pe baza rezultatelor testărilor corespunzătoare aprobate în mod oficial; sau

9.2. nicio cultură de cartofi sau de alte plante-gazdă dintre cele enumerate la pct.1 din anexa nr. 1 nu a fost cultivată pe câmpul de producție în cursul ultimilor 12 ani.

10. În cazul în care prezența organismelor dăunătoare specificate a fost constatată într-un câmp de producție în timpul unei anchete oficiale de depistare sau al unei anchete oficiale de monitorizare, în conformitate cu pct. 12 și 13, iar această prezență a fost confirmată oficial prin testările menționate la pct. 7-9 și la pct. 15, autoritățile competente desemnează câmpul ca fiind infestat.

Câmpurile înregistrate oficial de către autoritatea competentă ca fiind infestate, în conformitate cu art.28 alin.(1) lit.g) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, se consideră a fi desemnate ca câmpuri de producție infestate.

11. Plantele specificate care provin dintr-un câmp de producție desemnat ca fiind infestat în temeiul alin. (1) sau cele care au fost în contact cu solul în care au fost depistate organisme dăunătoare specificate sunt desemnate ca fiind infestate.

Capitolul III

ANCHETE OFICIALE DE MONITORIZARE

12. Se efectuează anchete oficiale anuale de monitorizare bazate pe riscuri în câmpurile de producție utilizate pentru producția de cartofi, altele decât cele destinate producției de tuberculi de cartofi destinați plantării, pentru a determina distribuția organismelor dăunătoare specificate în câmpurile respective.

13. Autoritatea competentă raportează Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor de monitorizare menționate la pct. 12, efectuate în cursul anului precedent, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 4.

14. Anchetele oficiale de monitorizare se efectuează pe cel puțin 0,5 % din suprafața utilizată, în anul favorabil, pentru producția de cartofi, alții decât cartofii destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării.

15. Aceste anchete oficiale de monitorizare implică prelevarea de probe și testarea în vederea stabilirii prezenței organismelor dăunătoare specificate, în conformitate cu pct. 2 din anexa nr. 3.

16. În cazul în care utilizează dimensiunea probei prevăzute la pct. 6 din anexa nr. 3, autoritatea competentă notifică Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, informații detaliate privind zonele în care această dimensiune a probei a fost utilizată.

Capitolul IV

MĂSURI DE ERADICARE

17. Într-un câmp de producție care a fost desemnat în mod oficial ca fiind infestat în temeiul pct. 10, autoritatea competentă sau operatorii profesioniști sub supravegherea oficială a autorității competente, în scopul eradicării organismelor dăunătoare specificate, aplică următoarele măsuri:

17.1. nu se plantează cartofi destinați producției de tuberculi de cartofi destinați plantării;

17.2. nicio plantă enumerată în anexa nr.1 și destinată producției de plante destinate plantării nu se plantează sau depozitează, cu excepția plantelor specificate enumerate la pct. 2 sau 3 din anexa nr. 1, cu condiția ca aceste plante, după recoltarea lor, să facă obiectul măsurilor aprobate oficial menționate la pct.1 din anexa nr.2, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; și

17.3. utilajele trebuie curățate de pământ și resturi vegetale înainte sau imediat după ce au circulat în afara câmpului de producție și înainte de a intra în orice alt câmp de producție, care nu a fost desemnat ca fiind infestat în temeiul pct. 10.

18. În cazul în care câmpurile de producție care urmează să fie utilizate pentru producția de cartofi, altele decât cele destinate producției de tuberculi de cartofi destinați plantării, sunt desemnate de către autoritatea competentă ca fiind infestate în temeiul pct.10, câmpurile de producție respective fac obiectul unui program de controale oficiale menit să garanteze că organismele dăunătoare specificate nu se răspândesc în afara respectivelor câmpuri de producție.

19. Programul de controale oficiale menționat la pct.17 ține cont, după caz, de următoarele elemente:

19.1. sistemele specifice de producție și comercializare pentru plantele-gazdă ale organismelor dăunătoare specificate din Republica Moldova;

19.2. caracteristicile populației de organisme dăunătoare specificate prezente;

19.3. utilizarea soiurilor de cartofi rezistente din cele mai ridicate niveluri de rezistență disponibile (punctaj de rezistență 8 sau 9, astfel cum se specifică la pct. l din anexa nr. 5, după caz);

19.4. alte opțiuni agronomice pentru eliminarea organismelor dăunătoare, astfel cum se menționează la pct. 1 din anexa nr. 3 la Cerințele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 42/2020; și

19.5. măsurile descrise la subpct. 27.2.

Autoritatea competentă notifică programul de controale oficiale, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene.

20. Gradul de rezistență al soiurilor de cartofi este măsurat conform baremului standard de punctare prevăzut la pct. 1 din anexa nr. 5.

Testarea rezistenței se realizează în conformitate cu protocolul prevăzut la pct. 2 din anexa nr. 5.

21. Autoritatea competentă sau operatorii profesioniști sub supravegherea oficială a autorității competente aplică, în scopul eradicării organismelor dăunătoare specificate, următoarele măsuri cu privire la plantele specificate care au fost desemnate ca fiind infestate în temeiul pct. 10 și 11:

21.1. nu se plantează cartofi destinați producției de tuberculi de cartofi;

21.2. cartofii destinați prelucrării industriale sau sortării fac obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu pct. 2 din anexa nr. 2; și

21.3. plantele enumerate la pct. 2 sau 3 din anexa nr.1 se plantează numai dacă au făcut obiectul măsurilor aprobate oficial în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 2, astfel încât să nu mai fie infestate.

22. Măsurile întreprinse în temeiul subpct. 21.2 trebuie să țină cont de sistemele specifice de producție și comercializare pentru plantele-gazdă ale organismului dăunător specificat din țară și de caracteristicile populației organismului dăunător specificat.

Capitolul V

NOTIFICĂRI PRIVIND ORGANISMELE DĂUNĂTOARE ȘI SOIURILE SPECIFICATE ȘI REVOCAREA MĂSURILOR

23. Operatorii profesioniști și orice altă persoană care ia cunoștință de orice simptom al organismului dăunător specific, rezultând dintr-o degradare sau dintr-o modificare a eficacității unui soi de cartof rezistent, care are legătură cu o modificare neobișnuită a compoziției unei specii de nematozi, a unui patovar sau a unui grup de virulență, informează autoritatea competentă cu privire la acest lucru.

24. În toate cazurile raportate în temeiul pct. 23, precum și atunci când iau cunoștință de astfel de cazuri, autoritatea competentă investighează speciile de nematozi cu chisturi ai cartofului și, după caz, patovarul sau grupul de virulență implicat, și confirmă prezența acestora prin metode corespunzătoare.

25. Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, autoritatea competentă notifică Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, detaliile confirmărilor făcute în temeiul pct. 24 pentru anul precedent.

26. Autoritatea competentă notifică Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, lista tuturor soiurilor noi de cartofi pe care le-au autorizat pentru comercializare în cursul anului precedent și despre care au constatat, în urma testărilor oficiale menționate în anexa nr.5, că sunt rezistente la organismele dăunătoare specificate. Acestea indică soiurile împreună cu speciile, patovarurile, grupurile de virulență sau populațiile de organisme dăunătoare specificate la care sunt rezistente, precum și sensibilitatea relativă.

27. Autoritatea competentă poate efectua o reprelevare dintr-un câmp de producție infestat desemnat în temeiul pct. 10 și o testare, în conformitate cu una dintre următoarele metode:

27.1. reprelevare oficială dintr-un câmp de producție și testare, utilizând una dintre metodele specificate în anexa nr.3, după o perioadă minimă de șase ani începând de la confirmarea prezenței organismului dăunător specificat sau de la ultima cultură de cartofi; sau

27.2. reprelevare oficială dintr-un câmp de producție și testare, utilizând una dintre metodele specificate în anexa nr.3, după o inundare cu apă, în conformitate cu următoarele condiții:

27.2.1. inundarea are loc pe o perioadă neîntreruptă de 12 săptămâni, cu o temperatură a solului de cel puțin 16 oC la o adâncime de 15 cm și un strat de apă de cel puțin 5 cm deasupra solului;

27.2.2. scurgerile din zona de inundare din cauza elevației terenului trebuie excluse;

27.2.3. inundarea nu este autorizată în câmpurile de producție care se află sub control oficial din cauza prezenței Synchytrium endobioticum;

27.2.4. dacă inundarea se efectuează în câmp deschis sau dacă se utilizează ape de suprafață dintr-o sursă pentru care nu se poate exclude contaminarea cu Ralstonia solanacearum nu se plantează nicio plantă de Solanum tuberosum sau de Solanum lycopersicum în câmpul de producție tratat cel puțin în cursul sezonului de vegetație care urmează inundării.

28. Perioada prevăzută la subpct. 27.1 poate fi redusă la minimum trei ani, în cazul în care au fost puse în aplicare măsuri de control eficiente și aprobate oficial.

29. În cazul în care prezența organismelor dăunătoare specificate nu este confirmată, în urma reprelevării oficiale și a testării menționate la pct. 27, autoritățile competente actualizează registrul oficial menționat la pct. 6 și 10 și revocă imediat orice restricții impuse câmpului de producție respectiv.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2026

REGULAMENT de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896) Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1193 al Comisiei din 11 iulie 2022 de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896) Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 185 din 12 iulie 2022, CELEX: 32022R1193, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2632 al Comisiei din 8 octombrie 2024.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri în scopul eradicării Ralstonia solanacearum (Smith 1896) Yabuuchi et al. 1996, emend. Safni et al. 2014, agentul patogen care cauzează putregaiul brun al cartofului, și în scopul prevenirii răspândirii sale pe teritoriul Republicii Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – Ralstonia solanacearum (Smith 1896) Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014;

2.2. plante specificate – plante de Solanum tuberosum L. (cartof), cu excepția semințelor, și plante, cu excepția fructelor și semințelor, de Solanum lycopersicum (L.) Karsten ex Farw (tomată);

2.3. plante-gazdă solanacee – plante sălbatice și cultivate din familia Solanaceae;

2.4. plante specificate spontane – plante specificate care apar în locurile de producție fără să fi fost plantate;

2.5. tuberculi destinați plantării în locul lor de producție – tuberculii produși într-un loc de producție specific, care sunt destinați să rămână permanent în acel loc și nu sunt destinați certificării.

Capitolul II

ANCHETE ANUALE

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale cu privire la prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate de pe teritoriul lor, în apele de suprafață utilizate pentru irigarea plantelor specificate și în deșeurile lichide, în conformitate cu următoarele cerințe:

3.1. în ceea ce privește tuberculii, cu excepția celor destinați plantării, anchetele cuprind:

3.1.1. prelevarea de probe din loturile de tuberculi aflate în depozit sau din cultura în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

3.1.2. inspecția vizuală a culturii în creștere, în cazul în care este posibilă identificarea vizuală a simptomelor organismului dăunător specificat, precum și inspecția vizuală a tuberculilor tăiați în cazurile în care această inspecție este adecvată pentru a detecta simptomele organismului dăunător specificat;

3.2. în ceea ce privește tuberculii destinați plantării, cu excepția celor destinați plantării în locul lor de producție, anchetele includ în mod sistematic o inspecție vizuală a culturilor în creștere și a loturilor aflate în depozit, o prelevare de probe în depozit sau o prelevare de probe din culturile în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

3.3. în ceea ce privește tuberculii destinați plantării în locul lor de producție, anchetele se efectuează pe baza riscului identificat în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat și cuprind:

3.3.1. prelevarea de probe din loturile de tuberculi aflate în depozit sau din cultura în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

3.3.2. inspecția vizuală a culturii în creștere, în cazul în care este posibilă identificarea vizuală a simptomelor organismului dăunător specificat, precum și inspecția vizuală a tuberculilor tăiați în cazurile în care această inspecție este pentru a detecta simptomele organismului dăunător specificat;

3.3.3. în ceea ce privește plantele de tomate, anchetele cuprind o inspecție vizuală, efectuată la momentul potrivit, cel puțin a culturii în creștere la locul de producție a plantelor destinate replantării;

3.3.4. în ceea ce privește plantele-gazdă solanacee, altele decât plantele specificate, precum și apele de suprafață și deșeurile lichide, anchetele se efectuează în conformitate cu metodele corespunzătoare și, dacă este cazul, sunt prelevate probe.

4. Numărul, originea și calendarul prelevării probelor au la bază principii științifice și statistice, precum și biologia organismului dăunător specificat, ținând cont de sistemele specifice de producție a cartofului și tomatei din țară.

5. Autoritatea competentă raportează Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, până la 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor anuale care au fost efectuate în anul calendaristic precedent. Se raportează rezultatele acestor anchete în conformitate cu modelul prevăzut la pct. 1 și 2 din anexa nr. 2.

Capitolul III

MĂSURI APLICATE

Secțiunea 1

Măsuri în caz de suspiciune a prezenței organismului dăunător specificat

6. Autoritatea competentă se asigură că probele prelevate în scopul anchetelor sunt supuse testelor de depistare menționate la pct. 4-6 din anexa nr. 1.

7. În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă:

7.1. interzice circulația plantelor specificate din toate culturile, loturile sau transporturile din care s-au prelevat probe, cu excepția plantelor specificate aflate sub controlul său și pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat;

7.2. identifică originea prezenței suspectate;

7.3. efectuează controlul oficial al circulației tuturor plantelor specificate, altele decât cele menționate la subpct. 7.1, produse la locul de producție din care s-au prelevat probele menționate la subpct. 7.1;

7.4. interzice utilizarea apelor de suprafață pe plantele specificate și pe alte plante-gazdă solanacee cultivate până la confirmarea sau infirmarea prezenței organismului dăunător specificat în apele de suprafață, cu excepția cazului în care permite utilizarea apelor de suprafață pe tomate și pe alte plante-gazdă solanacee cultivate în sere, cu condiția ca apa să fie dezinfectată prin metode autorizate de către autoritatea competentă.

8. În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare următoarele elementele:

8.1. toți tuberculii rămași din care s-au prelevat probe și, în măsura în care este posibil, toate plantele rămase din care s-au prelevat probe;

8.2. orice rest de extract din plantele specificate, extracțiile ADN și materialul preparat suplimentar pentru test;

8.3. cultura pură, după caz;

8.4. toată documentația.

9. În cazul în care suspiciunea privind prezența organismului dăunător specificat este confirmată în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 1, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa nr.1 sunt efectuate pe probele prelevate în scopul anchetelor pentru a confirma sau infirma prezența organismului dăunător specificat.

Secțiunea a 2-a

Măsuri în cazul confirmării prezenței organismului dăunător specificat

10. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în conformitate cu pct.2 din anexa nr. 1, se aplică dispozițiile pct. 11-19.

11. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată pe plantele specificate, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

11.1. deschide o anchetă pentru determinarea amplorii și a sursei sau surselor primare ale infectării în conformitate cu dispozițiile pct. 3 din anexa nr. 2, cu testări ulterioare în conformitate cu pct. 6, cel puțin asupra tuturor stocurilor de tuberculi destinați plantării legate prin clonare;

11.2. stabilește o zonă demarcată, care conține cel puțin o zonă infestată și care conține următoarele elementele:

11.2.1. plantele specificate, transporturile și/sau loturile, vehiculele, containerele, depozitele sau părți din acestea din care a fost prelevată o probă de plantă specificată infectată, oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele și utilajele folosite pentru producerea, transportul sau depozitarea respectivelor plante specificate și, după caz, locul/locurile de producție sau câmpul/câmpurile de producție în care au fost cultivate sau recoltate plantele specificate respective;

11.2.2. toate tipurile de elemente enumerate la subpct. 11.2.1 despre care s-a stabilit că au fost probabil infectate cu organismul dăunător specificat, fie prin contact înainte sau după recoltare cu plantele specificate infectate, fie prin etape simultane de producție, irigare sau stropire și ținând cont de elementele enumerate la pct. 1 din anexa nr. 3;

11.3. stabilește, dacă este necesar pentru a combate riscul fitosanitar, o zonă-tampon în jurul zonei infestate, ținând cont de elementele unei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat, astfel cum se menționează la pct. 2 din anexa nr. 3;

11.4. desemnează:

11.4.1. elementele enumerate la subpct. 11.2.1 ca fiind infectate;

11.4.2. elementele enumerate la subpct. 11.2.2 ca fiind probabil infectate.

12. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată pe culturi de plante-gazdă solanacee, altele decât plantele specificate, și în cazul în care producția de plante specificate este identificată ca fiind supusă riscului, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

12.1. efectuează o anchetă pentru determinarea amplorii și a sursei sau surselor primare ale infectării în conformitate cu dispozițiile pct. 3 din anexa nr. 2, cu testări ulterioare în conformitate cu pct. 6, cel puțin asupra tuturor stocurilor de tuberculi destinați plantării legate prin clonare; și

12.2. stabilește o zonă demarcată, care conține o zonă infestată.

13. Zona infestată conține următoarele elemente:

13.1. plantele-gazdă de la care a fost prelevată proba infectată;

13.2. plantele-gazdă susceptibile a fi infectate cu organismul dăunător specificat și desemnate ca fiind probabil infectate, fie prin contact înainte sau după recoltare cu plantele-gazdă infectate, fie prin etape simultane de producție, irigare sau stropire.

14. Autoritatea competentă desemnează:

14.1. plantele-gazdă menționate la subpct. 11.1 ca fiind infectate;

14.2. plantele-gazdă menționate la subpct. 11.2 ca fiind probabil infectate.

15. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în apele de suprafață, în deșeurile lichide deversate din instalațiile de prelucrare sau ambalare industrială care manipulează plante specificate sau pe plante-gazdă solanacee sălbatice asociate și în cazul în care producția de plante specificate este identificată ca fiind supusă riscului prin irigație, stropire sau inundare cu ape de suprafață, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

15.1. efectuează o anchetă în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 2, inclusiv o anchetă efectuată la momentul potrivit asupra probelor de apă de suprafață și de deșeuri lichide și, în cazul în care se constată prezența acestora, asupra plantelor-gazdă solanacee sălbatice pentru stabilirea amplorii infectării; și

15.2. stabilește o zonă demarcată care cuprinde zona infestată, ținând cont de elementele unei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat, astfel cum se menționează la pct. 2 din anexa 3.

16. Zona infestată conține următoarele:

16.1. apele de suprafață din care au fost prelevate una sau mai multe probe infectate;

16.2 apele de suprafață susceptibile de a fi infectate, ținând cont de elementele enumerate la subpct. 2.2.2 și 2.2.3 din anexa nr. 3.

17. Autoritatea competentă desemnează:

17.1. apele de suprafață menționate la subpct. 11.1 ca fiind infectate;

17.2. apele de suprafață menționate la subpct. 11.2 ca fiind probabil infectate.

18. În cazul în care Republica Moldova transmite o notificare privind apariția unui focar în EUROPHYT, țările învecinate vizate în notificare determină amploarea infectării probabile și stabilesc o zonă demarcată în conformitate cu pct. 11, 12 și 15. În cazul apariției unui focar în apele de suprafață, nu este necesară nicio notificare pentru apele de suprafață infectate aflate în zonele care sunt deja demarcate.

19. Autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare următoarele elemente:

19.1. materialul prevăzut la pct. 8 cel puțin până la finalizarea tuturor testelor;

19.2. materialul aferent celui de-al doilea test de depistare și testelor de identificare, după caz, până la finalizarea tuturor testelor;

19.3. dacă este cazul, cultura pură a organismului dăunător specificat, timp de cel puțin o lună de la procedura de notificare prevăzută la pct. 18.

Secțiunea a 3-a

Măsuri de eradicare a organismului dăunător specificat

20. Plantele specificate desemnate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în temeiul subpct. 11.4.1 nu se plantează. Operatorii profesioniști se asigură că, în timpul producției sau circulației plantelor specificate și sub supravegherea oficială a autorității competente, plantele specificate infectate sunt distruse sau sunt eliminate în alt mod, în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 4, cu condiția să se stabilească faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se elimină în alt mod, în conformitate cu pct.1 din anexa nr. 4. Câmpul de producție în care plantele specificate infectate au fost plantate este desemnat ca fiind infectat. Se stabilește o zonă demarcată în conformitate cu subpct. 11.2.

21. Plantele specificate desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul subpct.11.4.2 și plantele specificate pentru care a fost identificat un risc în temeiul pct. 15 nu se plantează și, sub controlul autorității competente, sunt utilizate sau eliminate, după cum se specifică la pct. 2 din anexa nr. 4, cu condiția de a se stabili faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind probabil infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se aplică măsurile prevăzute la subpct. 5.2 din anexa nr. 4. Câmpul de producție în care au fost plantate plantele specificate probabil infectate este desemnat ca fiind probabil infectat. Se stabilește o zonă demarcată în conformitate cu subpct. 11.2.

22. Orice utilaj, vehicul, container, depozit sau părți din acestea, precum și orice alte obiecte, inclusiv ambalajele, desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 11.4.1 sau probabil infectate în temeiul subpct. 11.4.2 și al subpct. 17.2, sunt fie distruse, fie curățate și dezinfectate, utilizând metodele specificate la pct. 3 din anexa nr. 4.

23. În plus față de măsurile prevăzute la pct. 20-22, măsurile specificate la pct. 4 din anexa nr. 4 se aplică în zonele demarcate.

Secțiunea a 4-a

Măsuri specifice de testare pentru tuberculii destinați plantării

24. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată într-un câmp de producție a tuberculilor destinați plantării, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa nr.1 sunt efectuate pe liniile având o legătură clonală din loturile de tuberculi infectați sau, în cazul în care se stabilește absența liniilor având o legătură clonală, pe tuberculii sau loturile de tuberculi care au fost în contact direct sau indirect cu loturile de tuberculi infectați.

25. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată în câmpurile de producție a tuberculilor destinați plantării în cadrul unui sistem de certificare, testele menționate în anexa nr.1 se efectuează fie pe fiecare plantă din selecția clonală inițială, fie pe probe reprezentative de cartofi de sămânță de bază.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2026

REGULAMENT de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1194 al Comisiei din 11 iulie 2022 de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 185 din 12 iulie 2022, CELEX: 32022R1194, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2636 al Comisiei din 8 octombrie 2024.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri în scopul eradicării Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018, agentul patogen care cauzează putregaiul inelar al cartofului și în scopul prevenirii răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018;

2.2. plante specificate – plantele de Solanum tuberosum L., cu excepția semințelor;

2.3. plante specificate spontane – plante specificate care apar în locurile de producție fără să fi fost plantate;

2.4. tuberculi destinați plantării în locul lor de producție – tuberculii produși într-un loc de producție specific, care sunt destinați să rămână permanent în acel loc și nu sunt destinați certificării;

2.5. zonă puternic infectată – o zonă din Republica Moldova în care numărul de focare identificate în cursul anchetelor anuale efectuate pe parcursul unei perioade continue de peste 10 ani a demonstrat că organismul dăunător specificat este prezent în mai multe locuri și în care nu se poate exclude faptul că respectivul dăunător este prezent și în câmpuri de producție care nu se află sub supraveghere oficială.

Capitolul II

ANCHETE ANUALE

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale cu privire la prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate de pe teritoriul lor, în conformitate cu următoarele cerințe:

3.1. în ceea ce privește tuberculii, cu excepția celor destinați plantării, anchetele cuprind:

3.1.1. prelevarea de probe din loturile de tuberculi aflate în depozit sau din cultura în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

3.1.2. inspecția vizuală a culturii în creștere, în cazul în care este posibilă identificarea vizuală a simptomelor organismului dăunător specificat, precum și inspecția vizuală a tuberculilor tăiați în cazurile în care această inspecție este adecvată pentru a detecta simptomele organismului dăunător specificat;

3.2. în ceea ce privește tuberculii destinați plantării, cu excepția celor destinați plantării în locul lor de producție, anchetele includ în mod sistematic o inspecție vizuală a culturilor în creștere și a loturilor aflate în depozit, o prelevare de probe în depozit sau o prelevare de probe din culturile în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

3.3. în ceea ce privește tuberculii destinați plantării în locul lor de producție, anchetele se efectuează pe baza riscului identificat în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat și cuprind:

3.3.1. prelevarea de probe din loturile de tuberculi aflate în depozit sau din cultura în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

3.3.2. inspecția vizuală a culturii în creștere, în cazul în care este posibilă identificarea vizuală a simptomelor organismului dăunător specificat, precum și inspecția vizuală a tuberculilor tăiați în cazurile în care această inspecție este adecvată pentru a detecta simptomele organismului dăunător specificat;

3.4. în ceea ce privește plantele specificate, altele decât tuberculii, anchetele și prelevarea de probe din plante se efectuează în conformitate cu metodele adecvate pentru a identifica organismul dăunător specificat de pe plantele respective.

4. Numărul, originea și calendarul prelevării probelor au la bază principii științifice și statistice, precum și biologia organismului dăunător specificat, ținând cont de sistemele specifice de producție a cartofului din țară.

5. Autoritatea competentă raportează Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, până la 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor anuale care au fost efectuate în anul calendaristic precedent. Autoritatea raportează rezultatele acestor anchete în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 2.

Capitolul III

MĂSURI APLICATE

Secțiunea 1

Măsuri în caz de suspiciune a prezenței organismului dăunător specificat

6. Autoritatea competentă se asigură că probele prelevate în scopul anchetelor anuale sunt supuse testelor de depistare menționate la pct. 4 și 5 din anexa nr. 1.

7. În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă:

7.1. interzice circulația tuturor recoltelor, loturilor sau transporturilor de plante specificate din care s-au prelevat probe, cu excepția plantelor specificate aflate sub controlul său și pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat;

7.2. depistează originea prezenței suspectate;

7.3. efectuează controlul oficial al circulației tuturor plantelor specificate, altele decât cele menționate la subpct. 7.1, produse la locul de producție din care s-au prelevat probele menționate la subpct. 7.1.

8. În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare următoarele elemente:

8.1. toți tuberculii rămași din care s-au prelevat probe și, în măsura în care este posibil, toate plantele rămase din care s-au prelevat probe;

8.2. orice rest de extract din plantele specificate, extracțiile ADN și materialul preparat suplimentar pentru test;

8.3. cultura pură, după caz;

8.4. toată documentația relevantă.

9. În cazul în care suspiciunea privind prezența organismului dăunător specificat este stabilită în conformitate cu pct.1 din anexa nr.1, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa nr.1 sunt efectuate pe probele prelevate în scopul anchetelor pentru a confirma sau infirma prezența organismului dăunător specificat.

Secțiunea a 2-a

Măsuri în cazul confirmării prezenței organismului dăunător specificat

10. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este stabilită în conformitate cu pct. 1 sau 3 din anexa nr. 1, se aplică dispozițiile pct. 11-18.

11. Autoritatea competentă stabilește fără întârziere o zonă demarcată, ținând cont de elementele enumerate la pct.1 din anexa nr.3, pentru a determina posibila răspândire a organismului dăunător specificat.

12. Zona demarcată conține o zonă infestată și, dacă este necesar pentru a combate riscul fitosanitar, o zonă-tampon în jurul zonei infestate.

13. Zona infestată conține următoarele elemente:

13.1. plantele specificate, transporturile și/sau loturile, vehiculele, containerele, depozitele sau părți din acestea din care a fost prelevată o probă de plante specificate infectate, oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele și utilajele folosite pentru producerea, transportul și depozitarea respectivelor plante specificate și, după caz, locul sau locurile de producție sau câmpul sau câmpurile de producție în care au fost cultivate sau recoltate plantele specificate respective;

13.2. toate tipurile de elemente enumerate la subpct. 13.1 despre care s-a stabilit că au fost probabil infectate cu organismul dăunător specificat, fie prin contact înainte sau după recoltare cu plantele specificate infectate, fie prin etape simultane de producție, ținând cont de elementele enumerate la pct. 2 din anexa nr. 3.

14. Autoritatea competentă desemnează:

14.1. elementele enumerate la subpct. 13.1 ca fiind infectate;

14.2. elementele enumerate la subpct. 13.2 ca fiind probabil infectate.

15. Tuberculii care provin dintr-o zonă demarcată nu pot fi deplasați în exteriorul zonei demarcate respective, cu excepția cazului în care se dovedește că sunt indemni de organismul dăunător specificat pe baza testelor menționate în anexa nr. 1.

16. Republica Moldova va intensifica controlul pentru loturile plantelor specificate importate, în cazul în care proveniența lotului este dintr-o zonă puternic infectată enumerată la pct. 3 din anexa nr. 3.

17. În cazul în care statele învecinate transmit o notificare privind apariția unui focar în EUROPHYT, Republica Moldova determină amploarea infecției probabile și stabilește o zonă demarcată în conformitate cu pct. 11-13.

18. Autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare următoarele elemente:

18.1. materialul specificat la pct. 8 cel puțin până la finalizarea tuturor testelor;

18.2. materialul aferent secțiunii a 2-a din anexa nr. 1, după caz, până la finalizarea tuturor testelor;

18.3. dacă este cazul, cultura pură a organismului dăunător specificat, timp de cel puțin o lună de la procedura de import prevăzută la pct. 16.

Secțiunea a 3-a

Măsuri de eradicare a organismului dăunător specificat

19. Plantele specificate desemnate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în temeiul subpct.14.1 nu se plantează. Operatorii profesioniști, sub supravegherea autorității competente, se asigură că plantele specificate infectate sunt distruse sau sunt eliminate în alt mod, în conformitate cu pct.1 din anexa nr. 4, cu condiția să se stabilească faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

20. În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se elimină în conformitate cu pct.1 din anexa nr. 4. Câmpul sau câmpurile de producție în care plantele specificate infectate au fost plantate sunt desemnate ca fiind infectate.

21. Plantele specificate desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul subpct. 14.2 nu se plantează și, fără a aduce atingere rezultatului testării menționate la pct. 25 și 26 pentru stocurile având o legătură clonală cu acestea, sunt utilizate sau eliminate corespunzător, sub supraveghere autorității competente, după cum se specifică la pct. 3 din anexa nr. 4, astfel încât să se garanteze faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

22. În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind probabil infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se utilizează sau se elimină în conformitate cu pct.3 din anexa nr.4. Câmpul sau câmpurile de producție în care plantele specificate infectate au fost plantate sunt desemnate ca fiind probabil infectate.

23. Orice utilaj, vehicul, container, depozit sau părți din acestea și oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele, desemnate ca fiind infectate sau probabil infectate în temeiul pct.14 sunt fie distruse, fie curățate și dezinfectate utilizând metodele corespunzătoare specificate la pct. 4 din anexa nr. 4.

24. În plus față de măsurile prevăzute la pct. 19-23, măsurile specificate la pct. 5 din anexa nr. 4 se aplică în zonele demarcate.

Secțiunea a 4-a

Măsuri specifice de testare pentru tuberculii destinați plantării

25. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată într-un câmp de producție a tuberculilor destinați plantării, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa nr. 1 sunt efectuate pe liniile având o legătură clonală din loturile de tuberculi infectați sau, în cazul în care se stabilește absența liniilor având o legătură clonală, pe tuberculii sau loturile de tuberculi care au fost în contact direct sau indirect cu loturile de tuberculi infectați.

26. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată în câmpurile de producție a tuberculilor destinați plantării în cadrul unui sistem de certificare, testele menționate în anexa nr. 1 se efectuează fie pe fiecare plantă din selecția clonală inițială, fie pe probe reprezentative de cartofi de sămânță de bază.

Secțiunea a 5-a

Măsuri temporare privind circulația tuberculilor plantelor specificate provenind dintr-o zonă puternic infectată

27. Tuberculii plantelor specificate, cu excepția celor destinați plantării, originari dintr-o zonă puternic infectată enumerată la pct. 3 din anexa nr. 3, pot circula din zona respectivă către alte zone ale teritoriului Republicii Moldova numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

27.1. sunt însoțiți de un pașaport fitosanitar;

27.2 provin dintr-un loc de producție înregistrat și supravegheat de către autoritatea competentă și recunoscut oficial ca fiind indemn de organismul dăunător specificat; sau au fost declarați indemni de organismul dăunător specificat pe baza prelevării de probe și a testării efectuate în conformitate cu anexa nr.1.

28. O dată la cinci ani, Republica Moldova prezintă Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, rapoarte cu privire la evoluția din respectivele zone puternic infectate.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.161/2026

REGULAMENT de instituire a unor măsuri de eradicare și de prevenire a răspândirii Synchytrium endobioticum (Schilbersky) Percival

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1195 al Comisiei din 11 iulie 2022 de instituire a unor măsuri de eradicare și de prevenire a răspândirii Synchytrium endobioticum (Schilbersky) Percival, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 185 din 12 iulie 2022, CELEX: 32022R1195, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2382 al Comisiei din 9 septembrie 2024.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri în scopul eradicării Synchytrium endobioticum (Schilbersky) Percival și al prevenirii răspândirii sale pe teritoriul Republicii Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – Synchytrium endobioticum (Schilbersky) Percival;

2.2. plante specificate – plante de Solanum tuberosum L., cu excepția semințelor.

Capitolul II

ANCHETE, CÂMPURI DE PRODUCȚIE, ZONE DEMARCATE

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe analiza riscurilor vizând depistarea prezenței organismului dăunător specificat, cel puțin prin inspecție vizuală, a tuberculilor din câmpurile de producție în care plantele specificate sunt cultivate sau depozitate.

4. În cazul în care se suspectează infectarea plantelor specificate cu organismul dăunător specificat, se prelevă probe și se testează pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, utilizând metodele prevăzute în secțiunea 1 din anexa nr. 1.

5. Autoritatea competentă raportează, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor menționate la pct. 3 care au fost efectuate în anul precedent. Se raportează rezultatele respective în conformitate cu modelul prevăzut în secțiunea a 2-a din anexa nr. 1.

6. Autoritatea competentă desemnează un câmp de producție ca fiind infestat cu organismul dăunător specificat în cazul în care prezența organismului dăunător specificat în câmpul respectiv a fost oficial confirmată prin testele menționate la pct. 4.

Parcelele demarcate de către autoritatea competentă ca fiind contaminate, în conformitate cu art. 28 alin.(1) lit.e) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, se consideră a fi desemnate ca terenuri de producție infestate.

7. Plantele specificate care au fost cultivate într-un câmp de producție desemnat ca fiind infestat cu organismul dăunător specificat sau cele care au intrat în contact cu solul în care organismul dăunător specificat a fost depistat sunt desemnate oficial ca fiind infectate.

8. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă demarchează fără întârziere o zonă în conformitate cu pct.9. Ele determină patovarul utilizând metodele prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 1.

9. Zona demarcată cuprinde:

9.1. o zonă infestată, care include cel puțin câmpul de producție desemnat ca fiind infestat; și

9.2. o zonă-tampon care înconjoară zona infestată.

10. Delimitarea zonei-tampon menționată la subpct. 9.2 se bazează pe principii științifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuția și frecvența cultivării plantelor specificate în zona în cauză, pe condițiile de mediu și geografice, precum și pe riscul specific de răspândire a sporilor aflați în stare latentă.

11. Autoritatea competentă efectuează anchetele corespunzătoare pentru a identifica originea infectării și stabilește traseul plantelor specificate care sunt asociate cu cazul de infectare, inclusiv al celor care au circulat înainte să fie stabilită zona demarcată.

12. În cadrul zonei demarcate, autoritatea competentă sensibilizează operatorii profesioniști cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru eradicarea acestuia și prevenirea răspândirii sale în afara zonei respective. Autoritatea competentă se asigură că operatorii profesioniști sunt la curent cu delimitarea zonei demarcate, a zonei infestate și a zonei-tampon, precum și cu dispozițiile prezentului Regulament.

Capitolul III

MĂSURI DE ERADICARE

13. Plantele specificate care provin dintr-o zonă infestată trebuie distruse sau prelucrate în condiții de siguranță pentru a preveni orice răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat. În cazul în care nu mai este posibil să se determine câmpul de producție din care provin plantele specificate infectate, întregul lot în care au fost depistate plantele specificate infectate trebuie distrus sau prelucrat în condiții care să prevină orice răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat.

14. Într-o zonă infestată se aplică următoarele măsuri:

14.1. nu se plantează, nu se cultivă și nu se depozitează nicio plantă specificată;

14.2. nicio altă plantă destinată replantării în afara zonei infestate nu se cultivă și nu se depozitează, nici în sol, nici în altă parte;

14.3. pământul este îndepărtat de pe plante, altele decât cele menționate la subpct. 14.1 și 14.2, prin metode care să garanteze că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat, înainte ca aceste plante să circule din zona infestată în zona-tampon sau în afara zonei demarcate sau imediat după aceea;

14.4. utilajele trebuie curățate de pământ și de resturi vegetale înainte sau imediat după ce au circulat în afara zonei infestate și înainte de a intra în orice câmp de producție situat în zona-tampon sau în afara zonei demarcate;

14.5. resturile vegetale sau de pământ provenite dintr-o zonă infestată pot fi deplasate și utilizate sau depozitate în afara zonei respective numai în condiții care să garanteze că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

15. Plantele, altele decât cele menționate la subpct. 14.1 și 14.2, de pe care pământul nu a fost îndepărtat, pot fi deplasate în afara zonei demarcate numai dacă sunt îndeplinite următoarele două condiții:

15.1. sunt transportate în scopul îndepărtării pământului de pe plantele respective prin metode care să garanteze că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat;

15.2. transportul și îndepărtarea pământului se efectuează sub supraveghere oficială și au fost puse în aplicare măsuri pentru a preveni în mod eficace răspândirea organismului dăunător specificat.

16. Autoritatea competentă se asigură că:

16.1. în zona-tampon nu se cultivă nicio plantă destinată replantării în afara zonei demarcate;

16.2. în zona-tampon se cultivă numai plante specificate, dintr-un soi care este rezistent la patovarurile organismului dăunător specificat a cărui prezență a fost constatată în zona infestată sau la toate patovarurile a căror prezență este cunoscută în țară, astfel cum se prevede la pct. 18-20, și altul decât cel pentru producția de plante specificate destinate plantării; și

16.3. resturile vegetale sau de pământ provenite din zona-tampon sunt deplasate și utilizate sau depozitate în afara zonei demarcate în condiții care să garanteze că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

17. Autoritatea competentă notifică aceste măsuri imediat după ce acestea au fost luate, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene.

18. Un soi de cartof este desemnat ca fiind rezistent la un anumit patovar al organismului dăunător specificat, în cazul în care reacționează la o contaminare cu agentul patogen al patovarului, astfel încât să nu se producă spori latenți.

19. Testarea rezistenței se desfășoară în conformitate cu protocolul prevăzut în secțiunea 1 din anexa nr.2. Gradul de rezistență a soiurilor de cartofi este măsurat conform baremului standard de punctare prevăzut în tabelul nr. 1 din secțiunea 1 din anexa nr. 2.

20. Autoritatea competentă notifică, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, o listă a tuturor soiurilor noi de cartofi pe care le-au autorizat pentru comercializare în cursul anului precedent și despre care au constatat, în urma efectuării testărilor menționate la pct.19, că sunt rezistente la organismul dăunător specificat. Se indică soiurile împreună cu patovarurile la care sunt rezistente, precum și metoda utilizată pentru determinarea acestei rezistențe.

21. Operatorii profesioniști și orice altă persoană care iau cunoștință de orice simptom al organismului dăunător specific, rezultând dintr-o degradare sau dintr-o modificare a eficacității unui soi de cartof rezistent, care are legătură cu o suspiciune de modificare a patovarului organismului dăunător specificat sau cu un patovar nou, informează autoritatea competentă cu privire la acest lucru.

22. În toate cazurile raportate în temeiul pct.21, autoritatea competentă investighează patovarul în cauză și confirmă, utilizând metodele prevăzute în secțiunea 1 din anexa nr. 1 și în secțiunea 1 din anexa nr. 2, dacă prezența se datorează unei modificări a patovarului organismului dăunător specificat sau unui nou patovar.

23. Autoritatea competentă înregistrează imediat informațiile obținute în temeiul pct. 21 și 22.

24. Autoritatea competentă notifică, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, în fiecare an, până la 31 ianuarie cel târziu, detaliile confirmărilor făcute în temeiul pct. 22 pentru anul precedent.

25. Autoritatea competentă poate revoca măsurile adoptate în temeiul pct. 13-17 cu privire la o zonă demarcată, în cazul în care zona demarcată devine indemnă de organismul dăunător specificat în conformitate cu condițiile prevăzute în secțiunea a 2-a din anexa nr. 2.

26. În urma revocării măsurilor în temeiul pct. 25, autoritatea competentă inspectează, la recoltare, prima cultură de plante specificate care sunt sensibile la patovarul în cauză al organismului dăunător specificat. Această primă cultură nu poate fi deplasată în afara zonei demarcate până când această inspecție nu este realizată, cu excepția cazului în care deplasarea se efectuează sub controlul autorității competente.

27. Prin derogare de la pct.25 și după minimum 10 ani de la ultima depistare a organismului dăunător specificat în părți specifice ale zonei infestate, autoritatea competentă poate revoca parțial măsurile aplicabile în părțile respective ale zonelor demarcate, în conformitate cu pct. 3-5 din secțiunea a 2-a din anexa nr. 2.

28. Prin derogare de la subpct. 14.1, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru o revocare parțială a măsurilor prevăzute la pct. 13-17, plantele specificate care nu sunt destinate plantării pot fi cultivate cu condiția să aparțină unui soi rezistent la patovarurile organismului dăunător specificat a cărui prezență a fost constatată în câmpul de producție infestat sau la toate patovarurile a căror prezență este cunoscută în țară.

anexa nr.1

anexa nr.2

Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.161/2026

REGULAMENT de stabilire a unor măsuri de izolare a Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr.

& T.C. Harr. în anumite zone demarcate

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1629 al Comisiei din 21 septembrie 2022 de stabilire a unor măsuri de izolare a Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. în anumite zone demarcate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 245 din 22 septembrie 2022, CELEX: 32022R1629, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2291 al Comisiei din 10 noiembrie 2025.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri pentru izolare a Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. în limitele zonelor demarcate în care eradicarea sa nu este posibilă.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr.;

2.2. plante specificate – plante din genul Platanus L., excluzând semințele lor;

2.3. lemn specificat – lemn din genul Platanus L.;

2.4. zonă demarcată pentru izolare – zonă menționată în anexa nr. 1, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

2.5. fișă de supraveghere fitosanitară – fișă de supraveghere fitosanitară a Ceratocystis platani, întocmită de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2.6. unitate de inspecție – plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare;

2.7. unitate epidemiologică – zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.8. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător.

3. Autoritatea competentă stabilește zonele demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat, constând într-o zonă în care se înregistrează infecții și o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 1 km, care înconjoară zona în care se înregistrează infecții.

Secţiunea a 2-a

Măsuri de izolare în zonele demarcate

4. În zona în care se înregistrează infecții, autoritatea competentă asigură:

4.1. îndepărtarea plantelor specificate și a lemnului specificat infectate cu organismul dăunător specificat înainte de următoarea perioadă de vegetație, prin aplicarea unor măsuri pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat prin intermediul cioatelor, rumegușului, resturilor de lemn și reziduurilor de sol de la locul de tăiere și pentru a asigura distrugerea lor în unități de tratare;

4.2. interzicerea circulației lemnului specificat rezultat în urma îndepărtării plantelor specificate infectate cu organismul dăunător specificat în afara zonei în care se înregistrează infecții, cu excepția cazurilor în care:

4.2.1. în zona în care se înregistrează infecții nu există disponibilă nicio unitate de tratare;

4.2.2. tratamentul este efectuat în cea mai apropiată unitate de tratare din afara zonei în care se înregistrează infecții care are capacitatea de a efectua un astfel de tratament; și

4.2.3. transportul are loc sub monitorizarea autorității competente și în interiorul unor vehicule închise, care asigură prevenirea scurgerii lemnului specificat și imposibilitatea răspândirii organismului dăunător specificat;

4.3. interdicția de plantare a plantelor specificate în zonele respective în care se înregistrează infecții, altele decât cele cunoscute ca fiind rezistente la organismul dăunător specificat;

4.4. interzicerea îndepărtării și transportului solului dintr-o zonă în care se înregistrează infecții în alte zone, cu excepția cazului în care s-a aplicat anterior un tratament pentru a se asigura absența organismului dăunător specificat;

4.5. curățarea și dezinfectarea uneltelor și mașinilor de tăiere înainte și după ce au intrat în contact cu plantele specificate sau cu solul aferent lor; și

4.6. tratarea, în cazul tăierii plantelor specificate, a plăgilor de tăiere cu tratamente preventive.

5. În zona-tampon, autoritatea competentă asigură:

5.1. interdicția de plantare a plantelor specificate în zonele-tampon, altele decât cele cunoscute ca fiind rezistente la organismul dăunător specificat;

5.2. curățarea și dezinfectarea uneltelor și mașinilor de tăiere înainte și după ce au intrat în contact cu plantele specificate sau cu solul aferent lor ori cu lemnul specificat; și

5.3. tratarea, în cazul tăierii plantelor specificate, a plăgilor de tăiere cu tratamente preventive.

6. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată de către autoritatea competentă în zona-tampon, se aplică prevederile art. 17 și 18 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

7. În zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective. Autoritatea competentă informează publicul larg și operatorii profesioniști în cauză cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.

Secţiunea a 3-a

Anchete

8. Autoritatea competentă efectuează anchetele prevăzute la pct. 9 și 10, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

9. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul țării în care organismul dăunător specificat nu este cunoscut ca fiind prezent, dar unde ar putea fi stabilit.

10. În zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, pentru a depista prezența organismului dăunător specificat.

11. Respectivele anchete includ:

11.1. examinări vizuale ale plantelor specificate pentru a depista organismul dăunător specificat; și

11.2. eșantionarea și testarea, în cazul în care se suspectează prezența organismului dăunător specificat.

12. Anchete trebuie să fie mai detaliate decât anchetele menționate la pct. 9, cu un număr mai mare de examinări vizuale și, după caz, de eșantionări și de testări.

13. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

13.1. pct. 9 din prezentul Regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor și instrucțiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare;

13.2. pct. 10-12 din prezentul Regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr. 2.

anexa nr.1

anexa nr.2

Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr.161/2026

REGULAMENT de stabilire a unor măsuri pentru izolarea fitoplasmei Grapevine flavescence dorée în anumite zone delimitate

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1630 al Comisiei din 21 septembrie 2022 de stabilire a unor măsuri pentru izolarea fitoplasmei Grapevine flavescence dorée în anumite zone delimitate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 245 din 22 septembrie 2022, CELEX: 32022R1630, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/358 al Comisiei din 21 februarie 2025.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri pentru izolarea fitoplasmei Grapevine flavescence dorée în zonele demarcate unde eradicarea sa nu este posibilă.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – fitoplasma Grapevine flavescence dorée;

2.2. plantele specificate – plantele Vitis L., altele decât fructele și semințele;

2.3. vectorul specificat – Scaphoideus titanus Ball;

2.4. zonă demarcată pentru izolare – zonă menționată în anexa nr. 1, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

2.5. fișă de supraveghere fitosanitară – fișă de supraveghere fitosanitară a fitoplasmei Grapevine flavescence dorée și a vectorului ei Scaphoideus titanus, întocmită de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2.6. unitate de inspecție – plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare;

2.7. unitate epidemiologică – zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.8. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător.

3. Autoritatea competentă stabileștre zonele demarcate pentru izolarea organismului dăunător specificat, constând într-o zonă în care se înregistrează infecții și o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 2,5 km, care înconjoară zona în care se înregistrează infecții.

Capitolul II

MĂSURI DE IZOLARE ÎN ZONELE DEMARCATE

4. În zonele în care se înregistrează infecții, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

4.1. îndepărtarea și distrugerea plantelor specificate depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, cât mai rapid posibil și cel târziu înainte de începutul următoarei perioade de vegetație;

4.2. aplicarea unor tratamente pentru controlul vectorului specificat.

5. În zonele-tampon, autoritatea competentă va asigura aplicarea unor tratamente pentru controlul vectorului specificat, în cazul prezenței vectorului specificat.

În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial la plantele specificate din zona-tampon, se aplică art.17 și 18 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

6. În zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective.

Autoritatea competentă informează publicul larg și operatorii profesioniști cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.

Capitolul III

ANCHETE

7. Autoritatea competentă efectuează anchetele prevăzute la pct. 8 și 9, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

8. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat și a vectorului specificat în zonele de pe teritoriul Republicii Moldova în care organismul dăunător specificat nu este cunoscut ca fiind prezent, dar unde ar putea fi stabilit.

9. În zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, pentru a depista prezența organismului dăunător specificat și a vectorului său specificat.

10. Anchetele anuale includ:

10.1. examinări vizuale ale plantelor specificate pentru a depista organismul dăunător specificat;

10.2. eșantionarea și testarea, în cazul în care se suspectează prezența organismului dăunător specificat; și

10.3. capturarea cu capcane pentru depistarea vectorului specificat.

11. Anchetele menționate la pct. 10 trebuie să fie mai detaliate decât anchetele menționate la pct. 8, cu un număr mai mare de examinări vizuale și, după caz, de eșantionări și de testări.

12. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

12.1. pct. 8 din prezentul Regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor și instrucțiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare;

12.2. pct. 9-11 din prezentul Regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr. 2 din prezentul Regulament.

anexa nr.1

anexa nr.2

Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr.161/2026

REGULAMENT privind cerințele echivalente pentru introducerea în Republica Moldova a fructelor de Citrus sinensis Pers., originare din Israel, având în vedere riscurile prezentate de Thaumatotibia leucotreta

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1659 al Comisiei din 27 septembrie 2022 privind cerințele echivalente pentru introducerea în Uniune a fructelor de Citrus sinensis Pers., originare din Israel, având în vedere riscurile prezentate de Thaumatotibia leucotreta, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 250 din 28 septembrie 2022, CELEX: 32022R1659, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1080 al Comisiei din 2 iunie 2025.

1. Prezentul Regulament stabilește cerințele echivalente pentru introducerea în Republica Moldova a fructelor de Citrus sinensis Pers., originare din Israel, având în vedere riscurile prezentate de Thaumatotibia leucotreta.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – Thaumatotibia leucotreta (Meyrick);

2.2. fructe specificate – fructe de Citrus sinensis Pers.

3. Cerințele pentru introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a fructelor specificate originare din Israel prevăzute în anexa la prezentul Regulament de punere în aplicare sunt considerate echivalente cu prevederile pct.78 subpct.4) din Regulamentul privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 679/2024.

4. Atunci când fructele specificate originare din Israel sunt introduse pe teritoriul Republicii Moldova pe baza cerințelor echivalente prevăzute la pct. 3, acestea sunt însoțite de un certificat fitosanitar care indică:

4.1. codurile câmpurilor de producție; și

4.2. la rubrica „Declarație suplimentară”, mențiunea „Transportul respectă cerințele din Regulamentul privind cerințele echivalente pentru introducerea în Republica Moldova a fructelor de Citrus sinensis Pers., originare din Israel, având în vedere riscurile prezentate de Thaumatotibia leucotreta, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 161/2026 cu privire la stabilirea măsurilor pentru izolarea și eradicarea organismelor dăunătoare”.

Anexă la Regulamentul privind cerințele echivalente pentru introducerea în Republica Moldova a fructelor de Citrus sinensis Pers., originare din Israel, având în vedere riscurile prezentate de Thaumatotibia leucotreta

CERINȚE pentru introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a fructelor specificate originare din Israel, astfel cum se menționează la pct. 3

Secțiunea 1

Cerințe referitoare la câmpurile de producție

1. Câmpurile de producție sunt înregistrate și aprobate de către Organizația Națională pentru Protecția Plantelor (în continuare – ONPP) din Israel.

2. Lista codurilor câmpurilor de producție aprobate este comunicată în scris autorității competente din Republica Moldova de către ONPP din Israel, înainte de exportul fructelor specificate.

3. Monitorizarea organismului dăunător specificat în câmpul de producție a fost efectuată cu ajutorul unor capcane cu feromoni, cu o frecvență de cel puțin o capcană la 2,5 hectare, cu cel puțin două capcane per câmp de producție, în cazul în care câmpurile de producție nu sunt adiacente.

4. În perioada de vegetație și cel puțin în câmpurile de producție în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în sezoanele de vegetație anterioare, au fost aplicate produse de perturbare a împerecherii împotriva prezenței organismului dăunător specificat. În caz de eșec al perturbării împerecherii, au fost aplicate tratamente curative împotriva organismului dăunător specificat.

5. Au fost urmate practicile sanitare care vizează combaterea organismului dăunător specificat. Practicile respective includ cel puțin îndepărtarea și distrugerea imediată a fructelor specificate căzute și infestate din arbori, precum și eliminarea plantelor-gazdă sălbatice ale organismului dăunător specificat din câmpul de producție și din zonele învecinate. Toate fructele specificate rămase au fost îndepărtate din câmpurile de producție la sfârșitul sezonului de vegetație.

6. ONPP sau alte organisme autorizate din Israel efectuează inspecții oficiale ale fructelor specificate în câmpurile de producție de cel puțin două ori pe lună în perioada august-octombrie și ulterior, săptămânal, până la sfârșitul recoltării fructelor specificate. Se inspectează un eșantion reprezentativ din fructele specificate, ținând seama de dimensiunea câmpului de producție. Inspecția respectivă a inclus prelevarea de probe distructiv din toate fructele specificate care prezintă simptome.

În cazul în care, în cursul unei inspecții, au fost depistate mai mult de trei fructe infestate, exportul către Republica Moldova din câmpul de producție respectiv este suspendat timp de cinci săptămâni, urmat de măsuri de control intensificate pentru organismul dăunător specificat. Cu toate acestea, începând cu cinci săptămâni înainte de recoltare, atunci când au avut loc constatări privind unul sau mai multe fructe infestate în timpul inspecției respective, toate fructele specificate din câmpul de producție respectiv au fost descalificate pentru exportul către Republica Moldova.

7. ONPP a acordat permisiunea de a recolta fructele specificate dintr-un câmp de producție pe baza informațiilor obținute în urma inspecției și monitorizării în timpul sezonului de vegetație.

Secțiunea a 2-a

Cerințe referitoare la unitățile de ambalare

8. Unitățile de ambalare au fost înregistrate și aprobate de către ONPP.

9. Fructele specificate au fost transportate la unitățile de ambalare ambalate în mod corespunzător pentru a se evita infestarea cu organismul dăunător specificat și sunt lipsite de urme de pământ, de alte resturi și de frunze.

10. La sosirea unui lot de fructe specificate dintr-un câmp de producție în unitățile de ambalare, fructele specificate sunt inspectate de personalul instruit al unităților de ambalare pentru a depista prezența organismului dăunător specificat, cu o intensitate care să permită cel puțin detectarea unui nivel de infestare de 1 %, cu un nivel de încredere de 95 % în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare ISPM 31 (Metode de eșantionare din încărcături; ISPM nr. 31 (2009), Roma, IPPC, FAO 2013). În cazul în care au fost depistate unul sau mai multe fructe infestate în timpul inspecției respective, toate fructele specificate din câmpul de producție respectiv sunt descalificate pentru exportul către Republica Moldova.

11. Cel puțin 10 % din fructele specificate destinate exportului în Republica Moldova au fost inspectate de personal instruit din unitățile de ambalare pentru a depista prezența organismului dăunător specificat în cursul diferitelor etape de clasificare și ambalare a fructelor specificate. Inspecția respectivă a inclus prelevarea de probe distructive din toate fructele specificate care prezintă simptome ale prezenței organismului dăunător specificat.

Secțiunea a 3-a

Trasabilitatea și inspecțiile oficiale înainte de export

12. Trasabilitatea până la locul de producție și unitățile de ambalare este asigurată în permanență.

13. Înainte de export, 2 % din fructele specificate din transport au fost supuse unor inspecții oficiale pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, inclusiv prelevării de probe distructive în caz de simptome, și au fost considerate indemne de organismul dăunător specificat.

Anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr.161/2026

REGULAMENT de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Spodoptera frugiperda (Smith)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1134 al Comisiei din 8 iunie 2023 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Spodoptera frugiperda (Smith), de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149 din 9 iunie 2023, CELEX: 32023R1134.

Secțiunea 1

Dispoziții generale

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri de prevenire a introducerii pe teritoriul Republicii Moldova, a instalării și a răspândirii pe acesta a Spodoptera frugiperda (Smith).

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism specificat – Spodoptera frugiperda (Smith);

2.2. plante specificate:

2.2.1. fructele de Capsicum L., Momordica L., Solanum aethiopicum L., Solanum macrocarpon L. și Solanum melongena L.;

2.2.2. plantele de Asparagus officinalis L., altele decât tulpinile acoperite de sol pe parcursul întregii durate de viață, polenul viu, culturile de țesuturi de plante și semințele;

2.2.3. plantele de Zea mays L., altele decât polenul viu, culturile de țesuturi de plante, semințele și boabele;

2.2.4. plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., altele decât semințele;

2.3. plante-gazdă – plantele enumerate în anexa nr. 1;

2.4. unitate de inspecție – plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare;

2.5. unitate epidemiologică – zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.6. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător.

Secțiunea a 2-a

Anchete pe teritoriul Republicii Moldova

3. Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la art. 24 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, autoritatea competentă realizează anchete anuale bazate pe risc vizând prezența organismului dăunător specificat pe plantele-gazdă, la momente potrivite din an, pe baza informațiilor științifice și tehnice menționate în fișa de supraveghere fitosanitară a autorității pentru Spodoptera frugiperda.

4. Aceste anchete trebuie realizate în special:

4.1. în funcție de nivelul riscului fitosanitar corespunzător;

4.2. în zone apropiate de regiunile în care se știe că este prezent organismul dăunător;

4.3. în zone în care plantele-gazdă intră pe teritoriul Republicii Moldova, unde sunt manipulate și reambalate și unde sunt eliminate deșeurile provenite de la acestea;

4.4. în puncte de inspecție la frontieră;

4.5. în pepiniere, centre de grădinărit și magazine de vânzare cu amănuntul din acest domeniu, după caz;

4.6. în unitățile de producție izolate fizic împotriva organismului dăunător specificat și în sere, pe baza unor inspecții vizuale.

5. Anchetele constau îndeosebi în:

5.1. utilizarea de capcane, precum capcane cu feromoni și cu lumină, iar în cazul oricărei suspiciuni de infestare cu organismul dăunător specificat, în colectarea de eșantioane și identificare;

5.2. examinare vizuală, dacă este cazul.

Secțiunea a 3-a

Planuri de contingență

6. Guvernul include în planul său de contingență, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 25 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, măsurile care trebuie luate pe teritoriul țării cu privire la:

6.1. procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care trebuie distruse, accesul la proprietățile private și notificarea ordinului de distrugere;

6.2. procedurile de mobilizare a sprijinului financiar necesar pentru eradicarea organismului dăunător specificat;

6.3. dacă este cazul, informații despre regimurile vânturilor de pe teritoriul țării care ar facilita migrarea organismului dăunător specificat;

6.4. lista metodelor de control referitoare la organismul dăunător, care sunt ținute la zi pe baza celor mai recente informații științifice și tehnice.

7. Guvernul actualizează planurile de contingență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Secțiunea a 4-a

Stabilirea zonelor demarcate

8. Dacă prezența organismului dăunător specificat este confirmată, autoritatea competentă stabilește, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:

8.1. o zonă infestată, inclusiv locul în care se află plantele infestate și toate plantele care sunt susceptibile de a fi infestate de pe o rază de 100 m de la locul unde s-a descoperit organismul dăunător specificat; și

8.2. o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 5 km și de cel mult 100 km după granița zonei infestate. Zona-tampon poate fi extinsă la peste 100 km dacă statul vecin consideră acest lucru necesar pentru protejarea teritoriului său de organismul dăunător specificat.

9. La delimitarea zonei demarcate se ține seama de principiile științifice, de biologia organismului dăunător specificat, inclusiv de datele privind potențialul de migrare, de nivelul de infestare, de caracteristicile geografice ale zonei, de distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și de dovada privind instalarea în acea zonă a organismului dăunător specificat.

10. În zonele demarcate, autoritatea competentă sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a se preveni răspândirea acestuia în continuare în afara zonelor respective. Autoritatea se asigură că publicul larg și operatorii profesioniști cunosc delimitarea zonelor demarcate.

Secțiunea a 5-a

Derogări de la stabilirea zonelor demarcate

11. Prin derogare de la pct. 8-10, autoritatea competentă poate alege să nu stabilească o zonă demarcată dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

11.1 există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele pe care a fost detectat, că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă și că nu a intervenit nicio multiplicare a organismului dăunător specificat;

11.2. există dovezi că este o prezență izolată care nu este de așteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat;

11.3. organismul dăunător specificat este confirmat oficial într-o unitate de producție care este izolată fizic împotriva acestuia;

11.4. organismul dăunător specificat este confirmat oficial într-o seră și există dovezi că organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă în afara acelei sere.

12. Dacă utilizează derogarea prevăzută la pct. 11, autoritatea competentă:

12.1. întreprinde măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia;

12.2. sporește imediat numărul capcanelor și frecvența cu care sunt verificate capcanele în zona respectivă;

12.3. intensifică examinările vizuale, inclusiv examinările în unitățile de producție;

12.4. realizează o anchetă cu ajutorul capcanelor într-o zonă cu o lățime de cel puțin 5 km în jurul plantelor infestate sau în jurul unității de producție în care a fost detectat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv timp de cel puțin doi ani. În zonele în care organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă, perioada de anchetă poate fi limitată la perioada dinainte să înceapă să se manifeste condițiile de iarnă;

12.5. sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; și

12.6. întreprinde orice alte măsuri pentru eradicarea organismului dăunător specificat.

Secțiunea a 6-a

Anchete în zonele demarcate

13. Anchetele realizate în zonele demarcate includ, pe lângă cerințele menționate pentru anchete la pct.3-5, următoarele măsuri:

13.1. un număr mai mare al capcanelor și o frecvență mai mare cu care acestea sunt verificate;

13.2. examinări ale unităților de producție în care sunt cultivate plantele-gazdă; și

13.3. o schemă a modului de concepere a anchetei și a eșantionării utilizată pentru anchetele de detectare, care poate identifica cu un grad de încredere de cel puțin 95 % și un nivel al prezenței organismului dăunător specificat de 1 %.

14. Demarcarea poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menționate la pct. 13, organismul dăunător specificat nu este detectat în zona demarcată timp de cel puțin doi ani consecutivi.

În zonele în care organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă, perioada respectivă poate fi limitată la perioada dinainte să înceapă să se manifeste condițiile de iarnă.

15. În zonele infestate, pentru a eradica organismul dăunător specificat, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

15.1. tratamente împotriva organismului dăunător specificat, în toate stadiile dezvoltării sale, pentru care se ține seama de natura migratoare a organismelor dăunătoare adulte, de distribuția plantelor-gazdă și de obiceiurile de hrănire ale larvelor organismelor dăunătoare;

15.2. interdicția de transportare în afara zonei infestate a stratului superior al solului și a substraturilor de cultură utilizate, cu excepția cazului în care sub supravegherea autorităților competente sunt îndeplinite următoarele condiții, de către operatorii profesioniști:

15.2.1. solul sau substratul de cultură a făcut obiectul unor măsuri corespunzătoare de eliminare a organismului dăunător specificat și a fost transportat în vehicule închise care să asigure că organismul dăunător nu se poate răspândi;

15.2.2. solul sau substratul de cultură este transportat în vehicule închise care să asigure că organismul dăunător specificat nu se poate răspândi și este îngropat adânc într-un depozit de deșeuri.

Secțiunea a 7-a

Introducerea și transportarea în Republica Moldova a plantelor specificate

16. Plantele specificate, altele decât plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., pot fi introduse în Republica Moldova doar dacă respectă una dintre următoarele cerințe:

16.1. provin dintr-o țară în care nu este constatată prezența organismului dăunător;

16.2. provin dintr-o zonă indemnă de organismul dăunător specificat, astfel cum a fost stabilită de Organizația Națională pentru Protecția Plantelor (în continuare – ONPP) în cauză, în conformitate cu măsura nr. 4 din Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (Cerințe pentru înființarea zonelor libere; ISPM nr. 4 (1995), Roma, IPPC, FAO 2024). Denumirea zonei respective trebuie menționată în certificatul fitosanitar la rubrica „loc de origine”;

16.3. înaintea exportului, plantele au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

16.3.1. este înregistrată și supravegheată de către ONPP în țara de origine;

16.3.2. în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata ultimelor trei luni dinaintea exportului și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

16.3.3. unitatea este izolată fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat;

16.3.4. s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție pe timpul transportării lor înainte de export;

16.4. înaintea exportului, plantele au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

16.4.1. este înregistrată și supravegheată de către ONPP în țara de origine;

16.4.2. în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea exportului și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

16.4.3. plantelor specificate li s-a aplicat un tratament eficace prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat;

16.4.4. s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție pe timpul transportării lor înainte de export;

16.5. plantelor li s-a aplicat un tratament eficace după recoltare prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat, iar tratamentul este indicat în certificatul fitosanitar.

17. Plantele specificate sunt însoțite de un certificat fitosanitar care indică, la rubrica „Declarație suplimentară”, mențiunea „Transportul respectă cerințele pct. 16 din Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Spodoptera frugiperda (Smith), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 161/2026 cu privire la stabilirea măsurilor pentru izolarea și eradicarea organismelor dăunătoare”.

18. Plantele specificate, altele decât plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., care și-au petrecut o parte din viață în zonele demarcate stabilite în conformitate cu pct. 8-10, pot fi transportate în afara zonelor demarcate numai dacă îndeplinesc una dintre următoarele cerințe și sunt însoțite de un pașaport fitosanitar eliberat după ce se atestă că una dintre aceste cerințe este respectată:

18.1. înaintea transportării, plantele au făcut obiectul unei inspecții și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

18.1.1. este înregistrată în scopul de a se controla respectarea cerințelor din prezentul Regulament;

18.1.2. în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea transportării și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

18.1.3. unitatea este izolată fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat;

18.1.4. s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție înaintea transportării lor în afara zonelor demarcate;

18.2. înaintea transportării, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:

18.2.1. este înregistrată în scopul de a se controla respectarea cerințelor din prezentul regulament;

18.2.2. în unitate s-au desfășurat inspecții oficiale pe durata celor trei luni dinaintea transportării și nu a fost detectată prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate;

18.2.3. plantelor specificate li s-a aplicat un tratament eficace prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat;

18.2.4. s-a asigurat disponibilitatea informațiilor care asigură trasabilitatea plantelor specificate până la unitatea de producție înaintea transportării lor în afara zonelor demarcate;

18.3. plantelor li s-a aplicat un tratament eficace după recoltare prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat.

19. Plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., altele decât semințele, provenite din zonele demarcate stabilite în conformitate cu pct. 8-10, pot fi transportate în afara zonelor demarcate numai dacă respectă una dintre următoarele cerințe și sunt însoțite de un pașaport fitosanitar eliberat după ce se atestă că una dintre aceste cerințe este respectată:

19.1. nu s-a observat niciun semn al organismului dăunător specificat la locul de producție de la începutul ultimului ciclu de vegetație complet;

19.2. plantele au fost supuse unui tratament pentru a le proteja împotriva organismului dăunător specificat.

20. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene:

20.1. rezultatele anchetelor realizate în temeiul pct. 3, în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele menționate în anexa nr. 1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor și instrucțiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare;

20.2. un raport privind măsurile luate în cursul anului calendaristic precedent în temeiul prezentului Regulament și privind rezultatele măsurilor prevăzute la pct. 8-15;

20.3. rezultatele anchetelor realizate în temeiul pct.13 în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr. 2.

anexa nr.1

anexa nr.2

Anexa nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr.161/2026

REGULAMENT privind măsurile de prevenire a instalării și răspândirii Agrilus planipennis Fairmaire pe teritoriul Republicii Moldova

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/434 al Comisiei din 5 februarie 2024 privind măsurile de prevenire a instalării și răspândirii Agrilus planipennis Fairmaire pe teritoriul Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2024/434 din 6 februarie 2024, CELEX: 32024R0434.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsuri de prevenire a instalării și răspândirii Agrilus planipennis Fairmaire pe teritoriul Republicii Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – Agrilus planipennis Fairmaire;

2.2. plante specificate – plante de Chionanthus virginicus L. și Fraxinus L., altele decât fructele, semințele, polenul și plantele din culturi de țesuturi;

2.3. anchetă de delimitare – procedură iterativă utilizată pentru a stabili limitele unei zone considerate a fi infestate cu un organism dăunător sau indemnă de acesta;

2.4. lemn și scoarță specificate – lemn, scoarță izolată și alte obiecte din lemn și scoarță de Chionanthus virginicus L. și Fraxinus L.;

2.5. arbori-capcană – plante specificate care sunt inelate și utilizate pentru a sprijini depistarea timpurie a organismului dăunător specificat;

2.6. unitate de inspecție – plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare;

2.7. unitate epidemiologică – zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.8. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător.

Capitolul II

ANCHETE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA, ÎN CONFORMITATE CU ART. 24 DIN LEGEA NR. 422/2023

PRIVIND MĂSURILE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE PLANTELOR

3. Autoritatea competentă efectuează anual anchete bazate pe riscuri pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat pe întreg teritoriul țării, unde prezența acestuia nu este cunoscută.

4. Concepția și planul de eșantionare ale acestor anchete permite detectarea organismului dăunător specificat, cu un nivel redus de prezență al lui pe plantele infestate. Acestea se bazează pe fișa de supraveghere fitosanitară întocmită de către autoritatea competentă, pentru anchete, din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri vizând Agrilus planipennis și ține seama de riscul de răspândire naturală a organismului dăunător specificat.

5. Anchetele se efectuează:

5.1. în aer liber, în zonele naturale și urbane, de-a lungul principalelor drumuri, căi ferate și altor căi de transport, precum și în pepiniere, centre de grădinărit, centre comerciale pentru plante, lemn și scoarță specificate, fabrici de cherestea din lemn de esență tare și alte amplasamente, după caz;

5.2. în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ținând cont de biologia acestuia, de prezența și biologia plantelor specificate și de informațiile științifice și tehnice menționate în buletinul autorității competente privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Agrilus planipennis.

6. Anchetele constau în:

6.1. capturarea organismului dăunător specificat, care poate include utilizarea arborilor-capcană;

6.2. după caz, examinări vizuale ale plantelor specificate;

6.3. în caz de suspiciune, eșantionarea și testarea plantelor specificate și a lemnului specificat, inclusiv a ramurilor tăiate și a materialelor de ambalare din lemn; precum și

6.4. după caz, utilizarea câinilor detectivi dresați în mod specific.

Capitolul III

STABILIREA ZONELOR DEMARCANTE

7. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată pe teritoriul Republicii Moldova, se stabilește fără întârziere o zonă demarcată care cuprinde:

7.1. o zonă infestată situată pe o rază de cel puțin 100 m în jurul plantelor infestate, incluzând plantele infestate și toate plantele specificate care sunt susceptibile de a fi infestate – „zonă infestată”;

7.2. o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 10 km dincolo de granița zonei infestate.

8. Delimitarea zonei demarcate se bazează pe principii științifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuția specifică a plantelor specificate în zona vizată și pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.

9. Demarcarea inițială a zonei infestate este urmată imediat de o anchetă de delimitare, cu un proiect și un plan de eșantionare care va permite detectarea, cu un nivel de încredere de 95 %, a unei prezențe de 1 % a plantelor infestate.

10. Ancheta de delimitare:

10.1. se bazează pe orientările autorității competente pentru anchete din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri cu privire la Agrilus planipennis; și

10.2. include eșantionarea ramurilor sau alte metode recomandate, capabile să depisteze organismul dăunător înainte de apariție.

11. În zonele demarcate, autoritatea competentă sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a se preveni răspândirea acestuia în continuare în afara zonelor respective. Autoritatea se asigură că operatorii profesioniști și publicul larg cunosc delimitarea zonelor demarcate.

12. Autoritatea competentă poate decide să reducă raza zonei-tampon, pe baza informațiilor privind dimensiunea infestării, densitatea plantelor specificate, originea și vechimea focarului. În acest caz, autoritatea competentă raportează, la solicitare reducerea respectivă statelor interesate, precum și motivele care au condus la aceasta.

Capitolul IV

DEROGĂRI DE LA STABILIREA ZONELOR DEMARCATE

13. Prin derogare de la pct. 7-12, autoritatea competentă poate alege să nu stabilească o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

13.1. există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele sau materialul vegetal pe care a fost depistat și că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă și nu a avut loc multiplicarea organismului dăunător specificat sau există dovezi că s-a depistat un caz izolat care nu va duce la instalarea organismului dăunător specificat;

13.2. se constată că organismul dăunător specificat nu s-a instalat și că răspândirea și înmulțirea cu succes a organismului dăunător specificat nu este posibilă din cauza biologiei acestuia, având în vedere rezultatele unei anchete specifice și măsurile de eradicare luate.

14. În cazul în care se aplică derogarea prevăzută la pct. 13, autoritatea competentă:

14.1. întreprinde măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude riscul ca acesta să se răspândească;

14.2. dacă este cazul, sporește imediat numărul capcanelor și frecvența cu care sunt verificate capcanele în zona respectivă;

14.3. intensifică imediat examinările vizuale pentru depistarea prezenței adulților, combinate cu eșantionarea ramurilor sau cu alte metode de detecție, capabile să depisteze organismul dăunător specificat înainte de apariția acestuia;

14.4. efectuează, pe parcursul a cel puțin unui ciclu de viață al organismului dăunător specificat și al unui an suplimentar, o anchetă a unei zone cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul plantelor infestate sau al locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv în timpul perioadei de zbor a organismului dăunător specificat;

14.5. investighează originea organismului dăunător specificat prin identificarea plantelor, a lemnului, a scoarței și a altor obiecte asociate cu organismul dăunător specificat și prin examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prelevarea de eșantioane de pe ramuri și prelevarea de probe prin metoda distructivă specifică;

14.6. sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; și

14.7. întreprinde orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, ținând seama de ISPM nr. 9 (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor; ISPM nr. 9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998) și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM nr. 14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017).

Capitolul V

ANCHETE ANUALE ÎN ZONELE DEMARCATE

15. În zonele demarcate, autoritatea competentă efectuează anchete anuale intensive, astfel cum se menționează la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, pentru a detecta prezența organismului dăunător specificat, ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară a autorității.

16. Concepția anchetei ține seama de cerințele fitosanitare pentru anchete din punct de vedere statistic și este bazată pe riscuri privind Agrilus planipennis. Concepția și planul de eșantionare ale anchetei utilizate pentru anchetele de detectare identifică cu un grad de încredere de cel puțin 95 % și un nivel al prezenței organismului dăunător specificat de 1 %.

17. Anchetele anuale se efectuează în conformitate cu pct. 5 și 6 în zonele-tampon, pentru a detecta prezența organismului dăunător specificat și în zonele infestate, pentru a monitoriza prezența acestuia în zonele respective.

18. Demarcarea poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menționate la pct.15-17, organismul dăunător specificat nu a fost detectat în zona demarcată timp de cel puțin patru ani consecutivi.

Capitolul VI

MĂSURI DE ERADICARE

19. După demarcarea inițială a zonei și în paralel cu anchetele de delimitare, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

19.1. tăierea imediată la nivelul solului a tuturor plantelor infestate și a plantelor suspectate de a fi infestate;

19.2. tăierea imediată la nivelul solului a tuturor plantelor specificate pe o rază de cel puțin 100 m în jurul plantelor infestate și examinarea amănunțită a plantelor specificate pentru depistarea oricărui simptom de infestare, cu excepția cazurilor în care plantele infestate au fost găsite în afara perioadei de zbor a organismului dăunător specificat. În acest caz, tăierea și îndepărtarea plantelor specificate se efectuează în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor;

19.3. îndepărtarea, examinarea și eliminarea în siguranță a plantelor tăiate în conformitate cu subpct. 19.1 și 19.2, aplicând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii și după tăiere;

19.4. examinarea și eliminarea în condiții de siguranță a lemnului și scoarței asociate cu infestarea, aplicând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat;

19.5. interzicerea circulației plantelor, a lemnului și a scoarței specificate în afara zonei demarcate;

19.6. investigarea originii infestării prin identificarea plantelor, a lemnului, a scoarței și a altor obiecte asociate cu infestarea și examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prelevarea de eșantioane de pe ramuri și prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă;

19.7. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte specii de plante nesusceptibile;

19.8. interzicerea prezenței unor noi plante specificate în aer liber, în zona menționată la subpct. 19.2, cu excepția prezenței arborilor-capcană;

19.9. în cazul în care se utilizează arbori-capcană, aceștia fac obiectul unor inspecții periodice și sunt distruși și examinați înainte de următoarea perioadă de zbor;

19.10. informarea opiniei publice cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat, la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la condițiile privind circulația plantelor specificate din zonele demarcate;

19.11. după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularități sau complicații despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele legate de accesibilitatea și eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de faptul că sunt sau nu proprietate publică sau privată ori de persoana fizica sau juridică responsabilă de ele; precum și

19.12. orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare ISPM nr. 9 – Ghidul privind programele de eradicare a dăunătorilor și la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 – Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică a gestionării riscurilor fitosanitare.

20. Autoritatea competentă poate decide să extindă raza menționată la subpct. 19.2, pe baza informațiilor privind dimensiunea infestării, densitatea plantelor specificate, originea și/sau vechimea focarului.

21. Prin derogare de la subpct. 19.2, în cazul în care autoritatea competentă decide că tăierea nu se admite pentru un număr limitat de plante individuale, din cauza valorii lor sociale, culturale sau de mediu deosebite, plantele individuale respective fac obiectul unei examinări individuale lunare pentru a identifica orice simptom de infestare. În astfel de cazuri, se întreprind măsuri alternative la tăiere care să asigure un nivel ridicat de protecție pentru a preveni orice posibilă răspândire a organismului dăunător specificat de la plantele respective. Motivele acestei concluzii și măsurile întreprinse ca urmare a acesteia se comunică, după caz, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene în raportul prevăzut la pct. 25 și 26.

22. Dacă rezultatele anchetei de delimitare menționate la pct. 8-10 indică o altă apariție a organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică toate măsurile menționate la pct. 19 și continuă ancheta de delimitare.

Capitolul VII

PLANURILE DE CONTINGENȚĂ ȘI RAPORTUL ANUAL

23. Pe lângă elementele enumerate la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, Guvernul prevede în planurile de contingență:

23.1. acțiuni pentru eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la pct. 19-22;

23.2. măsuri de precauție legate de circulația plantelor, a lemnului și a scoarței specificate pe teritoriul Republicii Moldova, astfel cum se prevede în anexa nr. 5 la Regulamentul privind aplicarea măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 679/2024;

23.3. inspecțiile fitosanitare care trebuie efectuate cu privire la circulația plantelor, a lemnului și a scoarței specificate pe teritoriul Republicii Moldova;

23.4. resursele minime care urmează a fi puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor suplimentare respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenței organismului dăunător specificat;

23.5. procedurile de identificare a proprietarilor plantelor, lemnului și scoarței care urmează să fie distruse, de comunicare a ordinului de eliminare și de acces la proprietățile private.

24. Planurile de contingență se actualizează, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

25. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, un raport privind măsurile întreprinse în cursul anului calendaristic precedent și rezultatele lor, în temeiul pct. 3-24.

26. Rezultatele anchetelor efectuate în temeiul pct. 15-17 se transmit Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, utilizând modelul prevăzut în anexă.

anexa