PROGRAMUL DE TESTE NECESARE VERIFICĂRII ÎNDEPLINIRII OBIECTIVULUI NAȚIONAL PRIVIND DIMINUAREA SEROTIPURILOR RELEVANTE DE SALMONELA LA EFECTIVELE REPRODUCĂTOARE ADULTE DIN SPECIA GALLUS GALLUS
Secțiunea 1
Monitorizarea efectivelor reproducătoare
4. Locul, frecvența și statutul prelevării de probe. Probele se prelevează de la efectivele de reproducție atât la inițiativa operatorului din sectorul alimentar, cât și în cadrul controalelor oficiale. Prelevarea de probe la inițiativa operatorului din sectorul alimentar se efectuează bisăptămânal, în locul stabilit de autoritatea competentă, utilizând una din următoarele opțiuni:
1) în incubator; sau
2) în exploatație.
5. Autoritatea competentă poate decide să aplice una din opțiunile menționate la punctul 4 întregului program de teste, pentru toate efectivele de reproducție de pui de carne și pentru toate efectivele reproducătoare de păsări ouătoare. Totuși, prelevarea de probe la efectivele reproducătoare de păsări ouătoare destinate comercializării trebuie să aibă loc în exploatație.
6. O procedură este stabilită pentru a garanta că depistarea prezenței serotipurilor relevante de salmonela în timpul prelevării de probe efectuate la inițiativa operatorului din sectorul alimentar este notificată fără întârziere autorității competente de către laboratorul care efectuează analizele. Notificarea la timp a depistării prezenței oricărui serotip relevant de salmonela rămâne responsabilitatea operatorului din sectorul alimentar și a laboratorului care efectuează analizele.
7. Prin derogare de la punctul 4, dacă obiectivul național a fost atins în cel puțin doi ani calendaristici consecutivi, intervalul de prelevare a probelor în exploatație poate fi extins la trei săptămâni prin decizia autorității competente. Autoritatea competentă dispune menținerea sau reluarea intervalului de testare la două săptămâni în următoarele situații:
1) în cazul depistării serotipurilor de salmonela care fac obiectul programului național de control al serotipurilor relevante de salmonela într-un efectiv reproducător din exploatație;
2) în cazul în care ancheta epidemiologică relevă creșterea riscului de contaminare sau nerespectarea măsurilor de biosecuritate în cadrul exploatației.
8. Prelevarea de probe în cadrul controalelor oficiale se realizează conform următoarelor protocoale:
1) în cazul exploatațiilor unde prelevarea probelor de către operator are loc în incubator, controlul oficial cuprinde:
a) o prelevare de rutină în incubator, efectuată la fiecare 16 săptămâni;
b) două prelevări de rutină în exploatație: prima – în termen de patru săptămâni de la începutul perioadei de ouat (sau de la populare), iar a doua – cu cel mult opt săptămâni înainte de finalul ciclului de producție;
c) o prelevare de confirmare în exploatație, ori de câte ori sunt detectate serotipuri de salmonela-țintă în probele din incubator;
2) în cazul exploatațiilor unde prelevarea probelor de către operator are loc direct în exploatație, controlul oficial constă în trei prelevări de rutină:
a) la începutul perioadei de ouat (primele patru săptămâni);
b) spre finalul perioadei de ouat (ultimele opt săptămâni);
c) într-un interval intermediar, la o distanță de timp suficientă față de prelevările menționate anterior;
3) prin derogare de la subpunctele 1) și 2), dacă obiectivul național de reducere a prevalenței a fost atins timp de minimum doi ani consecutivi, autoritatea competentă poate reduce frecvența controalelor oficiale, după cum urmează:
a) o prelevare anuală în incubator și o prelevare anuală în exploatație, în orice moment al ciclului de producție; sau
b) două prelevări anuale în exploatație, efectuate la intervale de timp care să asigure reprezentativitatea monitorizării.
9. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate decide să păstreze sau să reia prelevarea de probe prevăzută la punctul 8 subpunctele 1) și 2), în cazul depistării prezenței unor serotipuri relevante de salmonela într-un efectiv reproducător din exploatație și/sau în orice alt caz considerat adecvat de autoritatea competentă.
10. Prelevarea de probe efectuată de către autoritatea competentă poate înlocui o prelevare de probe la inițiativa operatorului din sectorul alimentar.
11. Protocolul de prelevare de probe în incubator. Cel puțin o probă este prelevată pe efectivul de reproducție la fiecare prelevare de probe.
12. Prelevarea de probe trebuie să fie programată într-o zi de ecloziune, atunci când probele de la toate efectivele reproducătoare sunt disponibile. Dacă nu este posibil, trebuie garantat faptul că probele sunt prelevate de la fiecare efectiv cel puțin în conformitate cu frecvența stabilită la punctul 4.
13. Toate materialele din toate incubatoarele din care sunt luați pui eclozați în ziua prelevării de probe trebuie să contribuie la setul de probe în mod proporționat.
14. Dacă în incubatoare sunt peste 50 000 de ouă de la un efectiv reproducător, se prelevează o a doua probă de la efectivul respectiv.
15. Această probă conține cel puțin următoarele elemente:
1) o probă compusă din căptușeli vizibil murdărite ale siturilor de incubație, prelevată aleatoriu din cinci situri de incubație distincte sau din cinci locuri diferite ale incubatorului, pentru atingerea unei suprafețe totale de cel puțin 1 m2. Totuși, în cazul în care ouăle destinate incubației care provin de la un efectiv de reproducție ocupă mai mult de un incubator, se prelevă o probă compusă din fiecare incubator, până la maximum cinci incubatoare; sau
2) o probă prelevată cu unul sau mai multe tampoane umede de material textil, constituind, în total, o suprafață de cel puțin 900 cm2, prelevată imediat după mutarea puilor de pe întreaga suprafață de la fundul a cel puțin cinci situri de incubație căptușite sau din puful din cinci locuri, inclusiv de pe podea, în toate dintre cele până la cinci incubatoare cu ouă eclozate din efectiv, garantând că se prelevează cel puțin o probă pentru fiecare efectiv de la care provin ouăle; sau
3) 10 g de coji de ouă sparte se prelevează dintr-un total de 25 de situri de incubație diferite, și anume 250 g pentru proba inițială, din până la cinci incubatoare cu ouă eclozate din efectiv, care sunt zdrobite, amestecate și din care se formează o subprobă de 25 g pentru testări.
16. Procedura prevăzută la punctul 15 se aplică prelevării de probe realizate la inițiativa operatorului din sectorul alimentar și în cadrul controalelor oficiale. Cu toate acestea, nu este obligatoriu să se includă un incubator cu ouă provenind de la efective diferite dacă cel puțin 80% din ouă se află în alte incubatoare care au fost supuse prelevării de probe.
17. Prelevarea de probe de rutină din exploatație la inițiativa operatorului din sectorul alimentar se referă în principal la probele de materii fecale. Scopul acesteia este depistarea unei prevalențe de 1% în cadrul efectivului, cu o limită de încredere de 95%. În acest scop, probele se prezintă sub una dintre următoarele forme:
1) amestec de materii fecale, alcătuit din probe distincte de materii fecale proaspete, cântărind fiecare cel puțin 1 g, prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului în care este ținut efectivul reproducătoare sau, în cazul în care efectivul reproducător are acces liber la mai multe adăposturi dintr-o anumită exploatație, din fiecare grup de cotețe ale exploatației în care este ținut efectivul reproducător. Materiile fecale pot fi regrupate în minimum două probe compuse în scopul efectuării analizei. Pentru asigurarea unui control sanitar veterinar riguros, procesul de colectare a probelor trebuie să respecte specificațiile tehnice detaliate în tabelul 1.
Tabelul 1
Numărul specificațiilor tehnice din care urmează să se efectueze prelevări distincte de materii fecale în scopul obținerii unei probe compuse
Numărul de păsări din efectivul reproducător | Numărul de probe de materii fecale care trebuie prelevate din efectivul reproducător |
| 250-349 | 200 |
| 350-449 | 220 |
| 450-799 | 250 |
| 800-999 | 260 |
| 1000 sau mai multe | 300; |
2) huse pentru cizme și/sau probe de praf, care trebuie să fie suficient de absorbante. Se pot, de asemenea, utiliza și șosete din tub de tifon. Astfel:
a) suprafața husei pentru cizme se umectează cu ajutorul unui diluant corespunzător (de exemplu, 0,8% clorură de sodiu și 0,1% peptonă în apă deionizată sterilă sau apă sterilă, sau oricare alt diluant acceptat de către autoritatea competentă);
b) probele se prelevează în timp ce se merge prin adăpost, utilizând un traseu care produce probe reprezentative pentru toate părțile adăpostului sau ale sectorului respectiv. Această metodă include zonele acoperite cu așternut și zonele cu grătare, în cazul în care nu este periculos să se meargă pe grătare. Prelevarea de probe acoperă toate țarcurile din fiecare adăpost;
c) după terminarea prelevării de probe în sectorul ales, husele se scot cu grijă de pe cizme, astfel încât materialul aderent să nu se desprindă; probele se compun din:
- cinci perechi de huse pentru cizme, fiecare reprezentând aproximativ 20% din zona adăpostului; în scopul analizei, perechile de huse pentru cizme pot fi grupate în câte minimum două probe compuse; sau
- cel puțin o pereche de huse pentru cizme, reprezentând întreaga suprafață a adăpostului, și o probă suplimentară de praf, colectată din mai multe locuri din întreg adăpostul, de pe suprafețe pe care praful este așezat în mod vizibil; pentru a colecta această probă de praf, trebuie folosite unul sau mai multe tampoane umede de material textil, formând, în total, o suprafață de cel puțin 900 cm2;
3) în cazul în care efectivele de reproducție sunt ținute în cuști, se pot preleva probe de materii fecale amestecate în mod natural de pe benzile de evacuare, de pe raclete sau din fose, în funcție de tipul adăpostului. Se colectează două probe de cel puțin 150 g pentru a fi supuse unor teste separate:
a) de pe benzile de evacuare pentru dejecții, situate sub fiecare rând de cuști, care sunt puse în funcțiune în mod periodic, și se descarcă într-un sistem cu șurub sau într-un conveier;
b) din sistemul de fosă pentru dejecții, în care deflectoarele situate sub cuști sunt răzuite într-o fosă situată sub adăpost;
c) din sistemul de fosă pentru dejecții dintr-un adăpost în care cuștile sunt dispuse în trepte și unde materiile fecale cad direct în fosă:
- de obicei, într-un adăpost există mai multe rânduri de cuști. Proba compusă conține materii fecale amestecate provenite din fiecare rând. De la fiecare efectiv reproducător se prelevează două probe compuse, în conformitate cu liniuțele a doua – a cincea;
- sistemele care conțin benzi sau raclete sunt puse în funcțiune în ziua prelevării de probe, înainte de efectuarea acesteia;
- în cazul sistemelor prevăzute cu deflectoare sub cuști și cu raclete, se colectează materiile fecale amestecate depuse pe racletă, după punerea în funcțiune a acesteia;
- în cazul sistemelor cu cuști dispuse în trepte, care nu sunt prevăzute nici cu benzi, nici cu raclete, este necesară colectarea materiilor fecale amestecate din fosă;
- din sistemele de benzi pentru dejecții se colectează materiile fecale amestecate de la capetele de evacuare ale benzilor;
4) în adăposturile cu cuști în care nu se acumulează o cantitate suficientă de materii fecale pe raclete sau pe dispozitivele de curățare de la capătul de evacuare al benzilor, se utilizează patru sau mai multe tampoane umede din material textil, cu o suprafață de cel puțin 900 cm2 pe tampon, umezite cu un diluant corespunzător (de exemplu, 0,8% clorură de sodiu și 0,1% peptonă în apă deionizată sterilă, apă sterilă sau oricare alt diluant acceptat de autoritatea competentă), pentru a efectua prelevarea de pe o suprafață cât mai mare la capătul de evacuare al tuturor benzilor accesibile după ce au fost utilizate, având grijă ca fiecare tampon să fie acoperit pe ambele părți cu materii fecale provenite de pe benzi și de pe raclete sau de pe dispozitivele de curățare a benzilor;
5) în adăposturile pe mai multe rânduri sau în cele în aer liber, din care cea mai mare parte a materiilor fecale este evacuată cu ajutorul unor benzi de evacuare, se utilizează o pereche de huse pentru cizme, cu care se merge prin zonele acoperite cu așternut, în conformitate cu punctul 17 subpunctul 2), și cel puțin două tampoane umede din material textil, cu care se efectuează prelevarea manuală de pe toate benzile de evacuare accesibile, în conformitate cu punctul 17 subpunctul 4).
18. Prelevarea de probe în cadrul controalelor oficiale se efectuează după cum urmează:
1) prelevarea de probe de rutină se efectuează în conformitate cu punctul 17;
2) prelevarea de probe pentru confirmare, ulterioară depistării serotipurilor relevante de salmonela în probele prelevate din incubator, se efectuează în conformitate cu punctul 17, după cum urmează:
a) pot fi prelevate probe suplimentare în vederea unei eventuale testări pentru detectarea agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor asupra proliferării bacteriene, după cum urmează: pot fi alese aleatoriu păsări din fiecare adăpost al exploatației, de regulă această operațiune limitându-se la cel mult cinci păsări din fiecare adăpost, cu excepția cazului în care autoritatea competentă consideră necesară prelevarea probelor de la un număr mai mare de păsări;
b) în cazul în care sursa infecției nu este confirmată, se efectuează teste de rezistență antimicrobiană sau noi teste bacteriologice pentru depistarea serotipurilor relevante de salmonela la efectivul reproducător sau la descendenți acestuia, înainte de ridicarea restricțiilor comerciale;
c) în cazul în care sunt detectați agenți antimicrobieni sau efectul inhibitor asupra proliferării bacteriene, infecția cu salmonela se consideră confirmată;
3) în cazuri excepționale, în care autoritatea competentă are motive să pună la îndoială exactitatea rezultatului obținut (rezultate fals pozitive sau fals negative), aceasta poate decide repetarea testării, în conformitate cu punctul 18 subpunctul 2).
Secțiunea a 2-a
Examinarea probelor
19. Transportarea și pregătirea probelor se efectuează după cum urmează:
1) probele se expediază în termen de 24 de ore de la prelevare, de preferință prin poșta rapidă, la laboratoarele menționate la pct. 30-36 din Norma sanitară veterinară privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici prezenți în rețeaua alimentară (anexa nr.1), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 398/2012. În cazul în care probele nu sunt expediate în termenul respectiv, acestea trebuie refrigerate. Probele pot fi transportate la temperatura mediului ambiant, cu condiția ca aceasta să nu depășească 25 °C și ca acestea să nu fie expuse la lumina solară. În laborator, probele se păstrează la frigider până la examinare, care se inițiază în termen de 48 de ore de la primire, dar nu mai târziu de 96 de ore de la prelevare;
2) în cazul căptușelii sitelor de incubație:
a) proba se introduce într-un litru de apă peptonată tamponată (în continuare – APT), preîncălzită la temperatura mediului ambiant, și se amestecă ușor;
b) cultivarea probei continuă prin utilizarea metodei de depistare prevăzute la pct. 21;
3) în cazul probelor de pe husele pentru cizme și al probelor de praf:
a) perechea/perechile de huse pentru cizme/șosetele de protecție și proba de praf (tamponul din material textil) se despachetează cu grijă, pentru a evita desprinderea materiilor fecale aderente sau a prafului liber, după care se introduc în 225 ml de APT, preîncălzită la temperatura mediului ambiant;
b) husele pentru cizme/șosetele și tamponul din material textil se scufundă complet în APT, astfel încât în jurul probei să existe o cantitate suplimentară de APT. Pentru husele pentru cizme și pentru tamponul de material textil se efectuează pregătiri separate;
c) în cazul în care cinci perechi de huse pentru cizme/șosete de protecție sunt reunite în două probe, fiecare probă compusă se introduce în 225 ml de APT sau într-o cantitate mai mare, dacă este necesar, pentru a asigura scufundarea completă a acesteia și existența unei cantități suficiente de lichid liber în jurul probei, necesară migrării salmonelei din probă;
d) proba se amestecă până la saturarea completă, după care cultivarea acesteia continuă prin utilizarea metodei de depistare prevăzute la punctul 20;
4) în cazul altor probe de materii fecale:
a) probele de materii fecale se colectează și se amestecă cu grijă, după care se prelevează o subprobă de 25 g în vederea cultivării;
b) subproba de 25 g se imersează în 225 ml de APT, preîncălzită la temperatura mediului ambiant;
c) cultivarea probei se continuă prin utilizarea metodei de depistare prevăzute la punctul 20;
5) în cazul în care sunt aprobate standardele ISO pentru pregătirea probelor relevante pentru detectarea salmonelei, acestea se aplică și înlocuiesc dispozițiile prevăzute la punctul 19 subpunctele 2), 3) și 4) referitoare la pregătirea probelor;
6) în cazul colectării cu ajutorul tampoanelor din material textil, în conformitate cu punctul 17 subpunctul 4), sau cu ajutorul unei perechi de huse pentru cizme și al două tampoane umede din material textil, în conformitate cu punctul 17 subpunctul 5), probele se pregătesc în conformitate cu punctul 19 subpunctul 3) litera b).
20. Metoda de depistare. Depistarea Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SM EN ISO. În cazul probelor menționate la punctul 19, pentru continuarea cultivării, se grupează bulioanele de îmbogățire în APT incubate. În acest scop, se incubează cele două probe în APT în conformitate cu procedura menționată la punctul 19 subpunctul 3). Se prelevează 1 ml de bulion incubat din fiecare probă și se agită bine. Apoi se prelevează 0,1 ml din amestec și se inoculează plăcile MSRV (mediul Rappaport –Vassiladis semisolid modificat). După incubare, probele în APT nu se agită, deoarece pot elibera particule inhibatoare și reduce izolarea ulterioară în MSRV.
21. Serotipizarea. Cel puțin un izolat din fiecare probă care indică o reacție pozitivă trebuie tipizat, în conformitate cu clasificarea White – Kauffmann –eMinor.
22. Metodele alternative. În locul metodelor de depistare și al serotipizării, se pot utiliza metode alternative de depistare, dacă acestea sunt validate în conformitate cu standardul SM EN ISO.
23. Depozitarea sușelor. Se asigură faptul că cel puțin o sușă izolată de serotipuri relevante de salmonela, pe adăpost și pe an, rezultată din prelevarea de probe în cadrul controalelor oficiale, este depozitată pentru o testare ulterioară a sensibilității la bacteriofagi sau la agenți antimicrobieni, utilizând metodele uzuale de recoltare a culturilor, care trebuie să garanteze integritatea sușelor timp de cel puțin doi ani. În cazul în care autoritatea competentă decide astfel, izolatele rezultate din prelevarea de probe realizată de operatorii din sectorul alimentar sunt, de asemenea, depozitate în acest scop.
Secțiunea a 3-a
Rezultatele și raportarea
24. Un efectiv reproducător se consideră pozitiv în sensul verificării realizării obiectivului național în cazul în care îndeplinește următoarele condiții:
1) se depistează prezența serotipurilor relevante de salmonela (cu excepția sușelor vaccinale) în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, chiar dacă acestea sunt depistate doar în proba de praf; sau
2) prelevarea de probe pentru confirmare, efectuată în cadrul controalelor oficiale, în conformitate cu punctul 18 subpunctul 2), nu confirmă depistarea serotipurilor relevante de salmonela, însă în efectiv sunt depistați agenți antimicrobieni sau efecte inhibitorii asupra proliferării bacteriene.
25. Această regulă nu se aplică în cazurile excepționale menționate la punctul 18, când, în urma prelevării de probe la inițiativa operatorului din sectorul alimentar, nu a fost confirmat rezultatul pozitiv inițial pentru salmonela în urma controalelor oficiale.
26. Un efectiv reproducător pozitiv este luat în considerare o singură dată, indiferent de frecvența depistării serotipurilor relevante de salmonela la acesta în timpul ciclului de producție sau dacă prelevarea de probe a fost efectuată la inițiativa operatorului din sectorul alimentar sau a autorității competente. Cu toate acestea, în cazul în care prelevarea de probe în timpul perioadei de producție se desfășoară de-a lungul a doi ani calendaristici, rezultatul fiecărui an se raportează raportat separat.
27. Raportarea include:
1) descrierea detaliată a posibilităților alese pentru programul de prelevare a probelor și a tipului de probe prelevate, după caz;
2) numărul total de efective reproducătoare adulte, care cuprind cel puțin 250 de păsări care au fost testate cel puțin o dată în timpul anului de raportare;
3) rezultatele testelor, inclusiv:
a) numărul total de efective reproducătoare declarate pozitive cu orice serotip de salmonela;
b) numărul de efective reproducătoare declarate pozitive cu cel puțin unul dintre serotipurile relevante de salmonela;
c) numărul de efective reproducătoare declarate pozitive pentru fiecare serotip de salmonela sau pentru un serotip nespecificat de salmonela nespecificată (izolate care nu pot fi tipizate sau care nu sunt serotipizate);
4) numărul de cazuri în care proba inițială declarată pozitivă pentru salmonela rezultată din prelevarea de probe la inițiativa operatorului din sectorul alimentar nu a fost confirmată de prelevarea de probe din cadrul controalelor oficiale;
5) explicațiile privind rezultatele, în mod special cazurile excepționale.
28. Rezultatele și orice informație suplimentară relevantă se includ în raportul cu privire la evoluţiile şi sursele zoonozelor, agenţilor zoonotici şi rezistenţei antimicrobiene, menționat la punctele 25-29 din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 264/2011.