pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova

HOTĂRÂRE nr. 862 din 18.12.2024 · GUVERNUL · publicat 31.12.2024
Modificat prin: HG184 din 15.04.26, MO170-172/16.04.26 art.184
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa
pe legis.md
Trimiteri: 271 legate · 8 nerezolvate · 3 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (8)
  • art. 19-20 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 1.1.1-1.1.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 3.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 7 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • prevăzute în anexă Trimitere recunoscută, fără legătură
  • capitolul VIII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Fără țintă (3)
  • din Anexa Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • din Anexa Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunii a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.

În temeiul art. 63 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 93-95, art. 139), Guvernul HOTĂRĂȘTE:

Prezenta hotărâre:

- transpune art. 19-20; Anexa III, pct. 1.1.1-1.1.3 din Anexa VI; pct. 1.2, pct. 2, pct. 3, pct. 3.2. și pct. 7 din Anexa VI la Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), CELEX: 32016R0399, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 77 din 23 martie 2016, așa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1717 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024;

- transpune art. 2 și 3; art. 20 alin (2); art. 22; art. 24; art. 34 alin. (2) și (5); art. 39; art. 40 alin (1); art. 48; art. 50; art. 52; art. 53; art. 58 alin (1) lit. a) și art. 59 din Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006, CELEX: 32018R1861, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 312 din 7 decembrie 2018, așa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1152 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021;

- transpune art. 20 alin. (2) și (3); art. 22; art. 26 alin. (1) și (5); art. 32 alin. (1)-(4); art. 33 alin. (2), (3) și (4); art. 36 alin. (1), (3), (4) și (5); art. 37 alin. (1) lit. a)-e), g), alin. (3) și (5); art. 38 alin. (2) lit. a), b), k) și l); art. 53 alin. (1), (2), (4), (6), (7) și (9); art. 54 alin. (1), (2), (4), (5) și (7); art. 55 alin. (1), (2) și (4); art. 63 alin. (1), (2) și (3); art. 67, art. 72 și art. 73 din Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei, CELEX: 32018R1862, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 312 din 7 decembrie 2018, așa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2022/1190 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2022.

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul cu privire la aplicarea regulilor suplimentare privind controlul frontierei, conform anexei nr. 1;

1.2. Drepturile, obligațiile și restricțiile regimului frontierei de stat și ale regimului zonei de frontieră, conform anexei nr. 2;

1.3. Regulile de regim în punctele de trecere a frontierei de stat, conform anexei nr. 3;

1.4. Normele tehnice de înzestrare a punctelor de trecere a frontierei de stat, conform anexei nr. 4;

1.5. Regulile privind instituirea consemnului la frontieră, conform anexei nr. 5.

2. Hotărârea Guvernului nr. 297/2017 pentru implementarea Legii nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 155-161, art. 374), cu modificările ulterioare, se abrogă.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 6 ianuarie 2025.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin

Nr. 862. Chişinău, 18 decembrie 2024.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

REGULAMENT cu privire la aplicarea regulilor suplimentare privind controlul frontierei

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește:

1.1. supravegherea frontierei de stat;

1.2. controlul la trecerea frontierei de stat pentru anumite categorii de persoane;

1.3. categoriile de persoane ale căror documente de călătorie nu se ștampilează;

1.4. controlul la trecerea frontierei pentru anumite tipuri de frontieră și mijloace de transport;

1.5. condițiile de traversare a frontierei de către formațiunile de salvare și de recuperare ale altor state;

1.6. regulile cu privire la înregistrarea informațiilor;

1.7. regulile specifice privind utilizarea aeronavelor de stat fără pilot.

II.

SUPRAVEGHEREA FRONTIEREI DE STAT

2. Supravegherea frontierei de stat este parte componentă a sistemului de control al frontierei și reprezintă un complex de măsuri specifice, planificate și coordonate între ele în timp și spațiu, realizate permanent de către Poliția de Frontieră în scop de prevenire, depistare, cercetare și constatare a acțiunilor ilegale, de combatere a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere la frontiera de stat.

3. Pentru realizarea supravegherii frontierei de stat, precum și pentru prevenirea și descurajarea activităților ilegale la frontiera de stat, Poliția de Frontieră utilizează și aplică personalul, mijloacele speciale și armamentul din dotare în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

4. Regulile specifice privind organizarea și efectuarea supravegherii frontierei de stat se stabilesc de către șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în conformitate cu prevederile cadrul normativ.

5. Poliția de Frontieră în domeniul coordonării securității frontaliere asigură monitorizarea continuă a evenimentelor produse la frontiera de stat, precum și conștientizarea situației, realizarea și actualizarea tabloului situațional, în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

III.

CONTROLUL LA TRECEREA FRONTIEREI DE STAT PENTRU ANUMITE CATEGORII DE PERSOANE

Secțiunea 1

Șefii de stat și alți demnitari

6. Șefii de stat și de guvern și membrii guvernelor naționale însoțiți de soții (soțiile) lor, precum și membrii delegațiilor oficiale ale acestora sunt supuși doar controlului în prima linie la trecerea frontierei de stat.

7. Suveranii și alți membri de rang înalt ai unei familii regale invitați în scopuri oficiale sunt supuși doar controlului în prima linie la trecerea frontierei de stat.

Secțiunea a 2-a

Piloții aeronavelor și alți membri ai echipajului

8. Titularii licenței de pilot, precum și ai legitimațiilor de membru al echipajului prevăzute în anexa nr. 9 la Convenția privind aviația civilă internațională din 7 decembrie 1944, în exercitarea atribuțiilor și în baza documentelor menționate, pot:

8.1. să se îmbarce/debarce în/din aeroportul de escală sau din aeroportul de sosire situat pe teritoriul Republicii Moldova;

8.2. să intre pe teritoriul localității din Republica Moldova în care este situat aeroportul de escală sau de sosire, pe un termen de până la 72 de ore;

8.3. să se deplaseze, cu orice mijloc de transport, spre un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a se îmbarca pe aeronava care urmează să plece de pe respectivul aeroport.

9. În măsura posibilităților, în punctul de trecere aerian, în scopul accelerării controlului membrilor echipajului, acestora li se acordă prioritate la efectuarea controlului la trecerea frontierei de stat, fiind supuși controlului înainte de controlul pasagerilor sau în locuri special amenajate pentru acest scop.

10. În alte situații, față de membrii echipajului se aplică prevederile legale generale cu privire la condițiile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova.

Secțiunea a 3-a

Marinarii

11. Polițistul de frontieră autorizează marinarilor care dețin un act de identitate a personalului navigant, eliberat în conformitate cu acordurile și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, intrarea pe teritoriul Republicii Moldova și deplasarea la țărm în zona portului în care a acostat nava acestora sau în localitatea aflată în vecinătatea portului, ori ieșirea de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a se întoarce pe nava lor, cu condiția ca aceștia să fie înscriși în lista de echipaj. Lista de echipaj și alte informații relevante se prezintă Poliției de Frontieră în prealabil, în conformitate cu prevederile pct. 48.

12. Pe baza analizei de risc legate de securitatea statului și de combaterea migrației ilegale, marinarii, înainte de a coborî de pe navă, se supun controlului la trecerea frontierei de stat de către polițiștii de frontieră, conform prevederilor legale generale cu privire la condițiile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova.

13. Marinarii se supun controlului la trecerea frontierei de stat conform prevederilor legale generale cu privire la condițiile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, dacă intenționează să se deplaseze în alte localități decât cea în care este situat portul.

Secțiunea a 4-a

Titularii pașapoartelor diplomatice, oficiale sau de serviciu și membrii organizațiilor internaționale

14. Posesorii pașapoartelor diplomatice eliberate de state străine, recunoscute sau acceptate de Republica Moldova, titularii documentelor de călătorie eliberate de organizațiile internaționale menționate la pct. 16, care călătoresc în interes de serviciu, precum și membrii familiilor acestora care îi însoțesc, pot fi supuși controlului la trecerea frontierei fără rând, chiar dacă urmează să obțină viza de intrare. Persoanelor care dețin aceste documente nu li se solicită să probeze că dispun de mijloace suficiente de subzistență.

15. Polițiștii de frontieră solicită persoanelor care se prezintă la frontieră și declară că beneficiază de privilegii, imunități și alte exonerări să facă dovada calității lor prin prezentarea certificatelor eliberate de Republica Moldova sau a pașaportului diplomatic. În cazul în care există îndoieli, polițistul de frontieră are dreptul să solicite Ministerului Afacerilor Externe să stabilească autenticitatea documentului emis de către minister.

16. Membrii acreditați ai misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare, precum și membrii familiilor acestora pot intra în Republica Moldova pe baza cartelei de acreditare și a unui act de călătorie valabil. Polițiștii de frontieră nu pot să refuze titularilor pașapoartelor diplomatice, oficiale sau de serviciu intrarea/ieșirea pe/de pe teritoriul Republicii Moldova fără consultarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe. Aceeași procedură se aplică și în cazul în care în sistemele informaționale automatizate naționale și internaționale a fost introdus un consemn sau o alertă față de persoanele în cauză.

17. Documentele eliberate de organizațiile internaționale în interes de serviciu sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova nr. 765/2014.

Secțiunea a 5-a

Lucrătorii transfrontalieri

18. Lucrătorii transfrontalieri care sunt cunoscuți de către polițiștii de frontieră datorită traversărilor frecvente ale frontierei de stat pe la același punct de trecere și care nu sunt subiecți ai consemnelor la frontieră/alertelor în sistemele informaționale automatizate naționale și internaționale pot fi supuși controlului la trecerea frontierei doar în prima linie, pentru a se asigura că îndeplinesc condițiile necesare intrării/ieșirii în/din Republica Moldova.

19. În caz de necesitate, ocazional și la intervale neregulate, lucrătorii transfrontalieri sunt supuși controlului amănunțit și/sau în linia a doua la trecerea frontierei.

Secțiunea a 6-a

Minorii

20. Minorii cetățeni ai Republicii Moldova și minorii subiecți ai pluralității de cetățenii, care se identifică inclusiv ca cetățeni ai Republicii Moldova se află sub protecția statului, fiindu-le aplicabile prevederile legislației naționale.

21. Polițiștii de frontieră acordă o atenție deosebită minorilor, indiferent dacă aceștia călătoresc însoțiți sau nu. Minorii care traversează frontiera fac obiectul acelorași verificări la intrare și la ieșire precum adulții, în conformitate cu prevederile cadrului normativ național.

22. În cazul în care minorii sunt însoțiți, persoanele însoțitoare sunt obligate să facă dovada dreptului de a-i însoți pe aceștia în străinătate. Polițistul de frontieră verifică existența temeiului legal pentru a însoți minorul în conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.269/1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova. În cazul în care există suspiciuni întemeiate cu privire la dreptul persoanei de a însoți minorul, polițistul de frontieră efectuează o cercetare mai aprofundată în vederea descoperirii eventualelor incoerențe sau contradicții în informațiile furnizate prin verificarea veridicității actului notarial, examinarea ștampilei, verificarea semnăturii electronice, precum și alte măsuri specifice prevăzute de actele administrative ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

23. În cazul minorilor care călătoresc neînsoțiți, în temeiul art.1 alin. (3) din Legea nr.269/1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, polițiștii de frontieră se asigură, printr-o verificare aprofundată a documentelor de călătorie și a altor documente confirmative, că minorii nu părăsesc teritoriul împotriva voinței reprezentantului legal ori a autorității tutelare.

24. În orice caz, polițistul de frontieră întreprinde măsuri posibile de verificare pentru a stabili că minorii nu sunt victime ale unei infracțiuni de trafic de minori sau răpiri.

IV.

CATEGORIILE DE PERSOANE ALE CĂROR DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE NU SE ȘTAMPILEAZĂ

25. Suplimentar cazurilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3) din Legea nr. 28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, ștampila de intrare sau de ieșire nu se aplică:

25.1. pe buletinele de identitate/cărțile de identitate ale cetățenilor Republicii Moldova care călătoresc în baza tratatelor internaționale;

25.2. pe actele de călătorie ale rezidenților din zona de frontieră care beneficiază de regimul micului trafic de frontieră, la prezentarea permisului de mic trafic;

25.3. pe actele de călătorie ale rezidenților din raioanele de frontieră care beneficiază de regimul de trecere simplificat, la confirmarea domiciliului;

25.4. pe actele de călătorie ale personalului însoțitor la bordul trenului;

25.5. pe cărțile de identitate ale cetățenilor străini, acceptate pentru traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova.

V.

CONTROLUL LA TRECEREA FRONTIEREI PENTRU ANUMITE TIPURI DE FRONTIERĂ ŞI MIJLOACE DE TRANSPORT

26. În scopul asigurării unor controale eficiente asupra persoanelor și mijloacelor de transport, traficul se reglementează în mod corespunzător, separat pentru anumite tipuri de puncte de trecere a frontierei de stat. În cazul în care este necesar, Republica Moldova poate încheia tratate bilaterale pentru direcționarea și blocarea traficului, precum și pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei.

27. Controalele în punctele comune de trecere se desfășoară în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale încheiate cu statele vecine.

Secțiunea 1

Controlul în punctele de trecere rutiere

28. În punctele de trecere rutiere, dacă circumstanțele permit, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal amenajează culoare separate, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2.

29. Persoanele care călătoresc cu mijloace de transport rămân în interiorul lor în timpul controalelor. Persoanele coboară din mijlocul de transport, doar la solicitarea sau cu acordul polițistului de frontieră sau a funcționarului vamal. Controalele în linia a doua se efectuează în locuri special amenajate sau în alte încăperi de serviciu. În interesul asigurării siguranței personalului, controalele se efectuează, după posibilitate, de către doi polițiști de frontieră.

30. Conducătorul vehiculului este obligat să asigure lizibilitatea numerelor de înmatriculare și a numerelor de identificare a mijloacelor de transport cu numerele de fabricare pregătite pentru verificare.

Secțiunea a 2-a

Controlul în punctele de trecere feroviare

31. Controlului la trecerea frontierei sunt supuși pasagerii și personalul feroviar la bordul trenului care traversează frontiera de stat, inclusiv de la bordul trenurilor marfare și al trenurilor goale.

32. Controlul se efectuează în unul dintre următoarele moduri:

32.1. în prima gară/stație feroviară de sosire sau în ultima gară/stație feroviară de plecare de pe teritoriul Republicii Moldova;

32.2. în tren, în timpul deplasării acestuia.

33. Republica Moldova poate încheia tratate bilaterale cu privire la modalitatea de efectuare a acestor controale.

34. Prin derogare de la pct. 32 și în vederea facilitării fluxurilor de trafic feroviar ale trenurilor de pasageri prin acorduri bilaterale cu statele vecine pot fi stabilite și alte moduri de control:

34.1. în gările/stațiile feroviare amplasate pe teritoriul statului vecin, în imediata apropiere a frontierei;

34.2. în tren, pe parcursul deplasării acestuia între gările/stațiile feroviare de pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care acesta tranzitează o porțiune de teren a statului vecin, cu sau fără opriri.

35. Polițistul de frontieră sau funcționarul vamal, este în drept să efectueze controlul spațiilor goale ale vagoanelor trenului, pentru a se asigura că persoanele sau obiectele care fac obiectul controlului la trecerea frontierei nu s-au ascuns în respectivele spații. La controlul spațiilor goale ale vagoanelor trenului pot asista șeful de tren sau însoțitorii de vagon.

36. În cazul în care există informații, în baza analizei de risc, că în tren se ascund persoane semnalate sau suspectate de comiterea unei infracțiuni ori care intenționează să traverseze ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova, Poliția de Frontieră, în cazul în care este în imposibilitate de a interveni conform legislației, va informa autoritățile competente ale statelor către teritoriul cărora sau pe teritoriul cărora circulă trenul.

Secțiunea a 3-a

Controlul în punctele de trecere aeriene

37. În aeroporturile internaționale, autoritatea administrativă de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile supraveghează ca administrația aeroportului să ia măsurile necesare pentru a separa fluxurile de pasageri ale zborurilor interne de fluxurile de pasageri ale zborurilor internaționale. În acest scop, în aeroporturile internaționale se stabilește o infrastructură adecvată.

38. Locul unde se efectuează controlul la trecerea frontierei este stabilit în conformitate cu următoarea procedură:

38.1. pasagerii unui zbor dintr-un stat străin care se îmbarcă pentru un zbor domestic sunt supuși controlului de intrare la aeroportul de sosire în Republica Moldova. Pasagerii unui zbor intern care se îmbarcă pentru un zbor către un stat străin (pasageri de transfer) sunt supuși controlului la ieșire din Republica Moldova pe ultimul aeroport din Republica Moldova;

38.2. pentru zborurile dinspre sau spre un stat străin care nu au pasageri de transfer și pentru zborurile care fac mai multe escale în aeroporturile Republicii Moldova și în care nu se schimbă aeronava:

38.2.1. pasagerii zborurilor dinspre sau spre state străine unde nu există un transfer precedent sau ulterior de pasageri pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuși controlului la intrare în aeroportul de sosire și controlului la ieșire în aeroportul de plecare;

38.2.2. pasagerii zborurilor dinspre sau spre state străine cu mai mult de o escală pe teritoriul Republicii Moldova și în care nu se schimbă aeronava (pasageri de tranzit) și cu condiția că pasagerii nu pot fi îmbarcați în aeronavă pentru distanța situată pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuși unui control la intrare pe aeroportul de destinație și unui control la ieșire pe aeroportul de îmbarcare;

38.2.3. pentru zborurile dinspre state străine cu mai mult de o escală pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care companiile aeriene au posibilitatea să îmbarce pasageri doar pentru distanța rămasă pe teritoriul Republicii Moldova, pasagerii sunt supuși controlului la ieșire pe aeroportul de îmbarcare și unui control la intrare pe aeroportul de destinație. Controlul pasagerilor care, în timpul escalelor, se află la bordul aeronavei și nu s-au îmbarcat pe teritoriul Republicii Moldova se va efectua în conformitate cu subpunctul 38.2.2. Procedura inversă se aplică acelei categorii de zboruri a căror țară de destinație este un stat străin.

39. Controlul la trecerea frontierei nu se efectuează, de regulă, la bordul aeronavei sau la poarta de îmbarcare, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat în baza analizei de risc legate de securitatea statului și/sau migrația ilegală. Pentru a se asigura că la aeroporturile desemnate ca puncte de trecere persoanele sunt controlate în conformitate cu regulile stabilite cu privire la controlul la trecerea frontierei, operatorul aeroportuar ia măsurile necesare pentru a direcționa traficul de pasageri spre facilitățile rezervate pentru control.

40. Operatorul aeroportuar ia măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru a preveni intrarea și ieșirea persoanelor neautorizate în zonele de securitate cu acces restricţionat și în zona operațiunilor aeriene. Autoritatea administrativă de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile supraveghează ca operatorul aeroportuar să întreprindă măsurile corespunzătoare.

41. Controalele la trecerea frontierei nu se efectuează în zona de tranzit, cu excepția cazurilor când acestea sunt justificate în baza analizei riscurilor legate de securitatea statului și/sau migrația ilegală. Controale în această zonă pot fi efectuate față de persoanele care sunt obligate să dețină viză de tranzit aeroportuar, pentru a verifica dacă acestea se află în posesia unei asemenea vize.

42. În cazuri de forță majoră, de pericol iminent sau la solicitările autorităților competente, o aeronavă care efectuează un zbor dinspre un stat străin și aterizează pe un teren care nu este un punct de trecere poate să continue zborul numai după obținerea autorizației eliberate de Poliția de Frontieră în coordonare cu Serviciul Vamal. Aceeași procedură se va aplica și aeronavei care efectuează un zbor dinspre un stat străin și aterizează fără permisiune. Pentru orice eventualitate, prevederile legislației ce reglementează controlul la trecerea frontierei se aplică persoanelor de la bordul acelei aeronave.

43. În aeroporturile/aerodromurile/heliporturile prin care sunt autorizate zborurile dinspre sau spre state străine, se iau măsuri ca persoanele să fie controlate în conformitate cu legislația cu privire la controlul la trecerea frontierei.

44. În aerodromuri/heliporturi se poate renunța să se facă înzestrări adecvate pentru a se asigura că fluxurile de pasageri pentru zboruri domestice sunt separate fizic de celelalte zboruri.

45. În lipsa orarului regulat al zborurilor, prezența permanentă a polițiștilor de frontieră în aeroport/aerodrom/heliport nu este necesară. Conducerea acestuia va notifica, în prealabil cu cel puțin 3 ore, pe canale oficiale, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal, despre sosirea/plecarea aeronavelor dinspre/spre state străine pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei, controlului de securitate aeronautică, precum și controlului vamal.

46. În cazul unor zboruri private dinspre sau spre state străine, comandantul aeronavei transmite Poliției de Frontieră, înaintea decolării, prin intermediul operatorului de deservire la sol, o declarație generală conținând, în principal, planul de zbor în conformitate cu anexa nr. 2 la Convenția privind aviația civilă internațională și informații privind identitatea pasagerilor.

47. În cazul în care nu se poate stabili cu certitudine că un zbor are proveniența sau destinația exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, fără aterizare pe teritoriul unui stat străin, autoritățile de control efectuează verificările asupra persoanelor în aeroporturi, aerodromuri sau heliporturi în conformitate cu prezentele reguli.

48. Regulile de intrare și de ieșire a planoarelor, a aeronavelor ușoare și ultraușoare, a elicopterelor și a aeronavelor experimentale, care nu permit decât parcurgerea unor distanțe scurte, precum și a baloanelor și dirijabilelor sunt stabilite de Codul aerian al Republicii Moldova nr. 301/2017 și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Secțiunea a 4-a

Controlul în punctele de trecere maritime (fluviale)

49. Controlul la trecerea frontierei și controlul vamal al persoanelor și al navelor se efectuează în portul de sosire sau de plecare, la bordul navei sau într-o zonă stabilită separat pentru acest scop, aflată în imediata apropiere a navei. În conformitate cu tratatele internaționale în domeniu la care Republica Moldova este parte, controlul la trecerea frontierei poate fi efectuat și în timpul călătoriei, la sosirea sau plecarea navei de pe teritoriul statului străin.

50. Comandantul, proprietarul navei sau o altă persoană împuternicită de aceștia, transmit Poliției de Frontieră informațiile necesare pentru facilitarea traficului maritim, conform prevederilor Regulamentului cu privire la normele aplicabile în scopul facilitării traficului maritim internațional, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 862/2023. În cazul navelor care întemeiat nu pot îndeplini cerințele Hotărârii Guvernului nr. 862/2023, se aplică prevederile cerințelor minime pentru escală în porturile și în cheiurile din Republica Moldova, aprobate prin act normativ al organului central de specialitate al administrației publice, care asigură realizarea politicii în domeniu.

51. O confirmare de primire a informațiilor este înmânată comandantului de către polițiștii de frontieră, care o prezintă, la cerere, atunci când nava se află în port. În sensul prezentului punct, drept confirmare servește o copie semnată a informațiilor prezentate în format fizic sau o confirmare de primire în format electronic transmisă de la adresa electronică a Poliției de Frontieră sau prin intermediul ghișeului unic.

52. Căpitanul navei, alt funcționar al navei desemnat de comandant sau agentul portuar, informează imediat Poliția de Frontieră despre orice schimbări în componența echipajului navei sau privind numărul de pasageri. De asemenea, căpitanul navei este obligat să informeze imediat Poliția de Frontieră și, dacă este posibil, înainte de intrarea navei în port, despre prezența la bord a pasagerilor clandestini. Concomitent, pasagerii clandestini vor rămâne sub supravegherea căpitanului navei sau a altei persoane împuternicite de către acesta.

53. Dacă itinerarul unei nave include doar porturi situate pe teritoriul Republicii Moldova, controlul la trecerea frontierei nu se efectuează și nava poate acosta în porturi care nu reprezintă puncte de trecere. Pe baza rezultatelor analizei de risc legate de securitatea statului și migrația ilegală, poate fi efectuat controlul la trecerea frontierei al echipajului și al pasagerilor.

54. Dacă itinerarul unei nave include atât porturi situate pe teritoriul Republicii Moldova, cât și porturi situate în state străine, controlul la trecerea frontierei se efectuează după cum urmează:

54.1. în cazul în care o navă vine dintr-un port situat într-un stat străin și efectuează prima escală într-un port situat pe teritoriul Republicii Moldova, echipajul și pasagerii sunt supuși controlului la intrare în baza listei de echipaj și a listei de pasageri aflați la bordul navei. Pasagerii care coboară de pe navă sunt supuși controlului la intrare în baza regulilor generale;

54.2. în cazul în care nava vine dintr-un port situat într-un stat străin și se deplasează în mai multe porturi situate pe teritoriul Republicii Moldova, echipajul și pasagerii sunt supuși controlului la intrare în baza listei de echipaj și a listei de pasageri aflați la bord, în măsura în care acele liste au fost modificate de la data la care nava a sosit de la precedentul port situat pe teritoriul Republicii Moldova. Pasagerii care coboară pe țărm sunt supuși controlului la intrare în baza regulilor generale;

54.3. în cazul navei care vine dintr-un port situat în Republica Moldova și sosește într-un alt port din Republica Moldova, pasagerii care coboară pe țărm nu sunt supuși controlului la trecerea frontierei, cu excepția când acest lucru este cerut de rezultatele analizei riscurilor legate de securitatea statului și de migrația ilegală;

54.4. în cazul navei care părăsește un port situat în Republica Moldova și are ca destinație un port situat într-un stat străin, echipajul și pasagerii sunt supuși controlului la trecerea frontierei în baza regulilor generale.

Secțiunea a 5-a

Navigația de agrement

55. Persoanele aflate la bordul unei nave de agrement, venind sau plecând spre un port situat în Republica Moldova nu sunt supuse controlului la trecerea frontierei și pot intra în port dacă acesta nu este punct de trecere, cu excepția când acest lucru este cerut de rezultatele analizei de risc legate de securitatea statului și de migrația ilegală.

56. O navă de agrement venind dintr-un stat străin poate, în cazuri excepționale sau din motive de forță majoră, să intre într-un port care nu este un punct de trecere. În acest caz, persoanele aflate la bord informează autoritățile portuare pentru a le fi autorizată intrarea în port. Autoritățile portuare anunță Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal din cel mai apropiat port considerat punct de trecere despre sosirea navei. Declarația cu privire la pasageri se face prin compararea listei echipajului și a listei de pasageri aflați la bordul navei cu cele ale autorităților portuare. Listele se pun la dispoziția Poliției de Frontieră cel târziu în momentul sosirii navei.

Secțiunea a 6-a

Pescuitul industrial

57. Echipajele navelor de pescuit industrial care nu au traversat frontiera de stat a Republicii Moldova și se întorc în fiecare zi în portul unde sunt înregistrate sau în oricare port situat pe teritoriul Republicii Moldova, fără să fi staționat într-un port aflat pe teritoriul unui stat străin, nu sunt supuse controlului la trecerea frontierei, cu excepția când acest lucru este cerut de rezultatele analizei riscurilor legate de securitatea statului și/sau de migrația ilegală.

58. Echipajele navelor de pescuit industrial neînregistrate în porturile Republicii Moldova sunt controlate în conformitate cu prevederile legale referitoare la marinari.

59. Căpitanul navei este obligat să anunțe autoritățile competente despre orice modificare a rolului de echipaj și despre prezența oricărui pasager la bord.

Secțiunea a 7-a

Legături navale (feriboturi)

60. Controlul la trecerea frontierei a persoanelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor și a altor bunuri la feriboturile care fac legături cu porturi din state străine se efectuează la punctul de trecere în conformitate cu cadrul normativ.

61. În cazul în care un feribot venind dinspre un stat străin face mai mult de o escală pe teritoriul Republicii Moldova, acesta face obiectul controlului la trecerea frontierei de stat de intrare în primul port de sosire în Republica Moldova, iar în cazul plecării – în ultimul port de plecare din Republica Moldova.

VI.

CONDIȚIILE DE TRAVERSARE A FRONTIEREI DE CĂTRE FORMAȚIUNILE DE SALVARE ȘI DE RECUPERARE ALE ALTOR STATE

62. Membrilor formațiunilor de salvare și de recuperare li se autorizează trecerea frontierei de stat în temeiul documentelor de călătorie, cu condiția că sunt înscriși în listele formațiunii, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.

63. Până la începerea controlului la trecerea frontierei, comandantul formațiunii prezintă polițistului de frontieră lista efectivului pe care îl conduce și actul care confirmă împuternicirile acestuia, ambele aprobate de autoritățile competente ale statelor expeditoare.

64. Membrii formațiunii sunt supuși controlului în prima linie.

65. Accesul și desfășurarea activităților de lichidare a consecințelor situațiilor excepționale și de urgență în zona de frontieră de formațiunile de salvare și de recuperare străine se efectuează cu informarea Poliției de Frontieră.

66. Formațiunile de salvare și de recuperare ale statelor străine tranzitează teritoriul Republicii Moldova conform prezentului Regulament, cu informarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, de către autoritatea competentă a statului solicitant al ajutorului.

VII.

REGULILE CU PRIVIRE LA ÎNREGISTRAREA INFORMAȚIILOR

67. În punctele de trecere, informația se înregistrează manual sau electronic și conține în special, dar nu se limitează la:

67.1. numele polițistului de frontieră responsabil de controlul la trecerea frontierei și numele celorlalți polițiști de frontieră care se află în tură;

67.2. perioadele de relaxare a controalelor la trecerea frontierei, actul prin care a fost dispusă măsura de relaxare a controalelor, persoanele responsabile care au emis decizia de relaxare a controalelor la trecerea frontierei, conform art. 50 din Legea nr. 28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;

67.3. documentele emise la frontieră în locul pașapoartelor și vizelor;

67.4. persoanele reținute în conformitate cu prevederile legislației procesual-penale și contravenționale, precum și sesizările înaintate cu privire la infracțiuni și contravenții;

67.5. persoanele cărora le-a fost refuzată intrarea/ieșirea în/din Republica Moldova (motivul refuzului și naționalitatea/cetățenia) sau aplicată interdicția de intrare;

67.6. numărul de securitate al ștampilelor de intrare și ieșire, identitatea polițistului de frontieră căruia i-a fost încredințată ștampila, indiferent de momentul încredințării sau schimb, informațiile privind ștampilele furate sau pierdute;

67.7. petițiile persoanelor care au fost supuse controalelor la trecerea frontierei;

67.8. măsurile efectuate de autoritățile din sistemul ordinii și securității publice, precum și măsurile stabilite prin actele judecătorești;

67.9. evenimentele deosebite legate de încălcarea regimului frontierei de stat, a regimului și a ordinii publice în punctele de trecere.

VIII.

REGULI SPECIFICE PRIVIND UTILIZAREA AERONAVELOR DE STAT FĂRĂ PILOT LA BORD

68. În scopul supravegherii frontierei de stat, angajații Poliției de Frontieră instruiți în acest sens utilizează aeronave de zbor fără pilot la bord (în continuare – UAS).

69. Domeniile de aplicare a UAS:

69.1. pentru securizarea sectoarelor frontierei de stat acoperite insuficient de sistemele de observare și detectare, în scopul asigurării continuității supravegherii frontierei de stat;

69.2. în timpul desfășurării acțiunilor tactice, pentru blocarea unor sectoare/direcții în caz de acțiuni, pentru căutarea de frontieră etc.;

69.3. pentru verificarea liniei frontierei de stat, a semnelor de frontieră, a instalațiilor și a barajelor de geniu, a panourilor informative etc.;

69.4. pentru verificarea locurilor ce prezintă interes de serviciu în controlul frontierei de stat;

69.5. la apariția situațiilor de criză și în urma calamităților naturale;

69.6. pentru elaborarea planurilor 3D sau orto-foto a sectoarelor de responsabilitate, a direcțiilor de risc, a localităților și a altor obiective ce prezintă interes de serviciu;

69.7. în vederea combaterii migrației ilegale și criminalității transfrontaliere;

69.8. în timpul desfășurării operațiunilor comune cu autoritățile de aplicare a legii din țară sau cu parteneri de cooperare internaționali;

69.9. la patrularea comună a frontierei de stat;

69.10. în alte cazuri tangențiale controlului frontierei de stat.

70. Modul de utilizare a spațiului aerian aferent Zonei restricționate (LUR6), stabilită de către Comisia Interdepartamentală pentru Managementul Spațiului Aerian, este prevăzut prin act administrativ interinstituțional încheiat între Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și autoritățile de gestionare a spațiului aerian.

71. Înmatricularea și evidența sistemelor UAS din dotarea Poliției de Frontieră se efectuează în Registrul de evidență a aeronavelor fără pilot la bord al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, iar odată cu înregistrarea acestora li se atribuie statutul de aeronavă de stat.

72. Semnele distinctive pe UAS ale Poliției de Frontieră sunt stema oficială, numărul de bord constituit din patru litere ale alfabetului latin ,,IGPF” și patru cifre (de ex.: IGPF-0001) și, după caz, inscripția „Poliția de Frontieră/ Border Police”.

73. Normele de pilotare a sistemelor UAS în cadrul Poliției de Frontieră, scopul și cerințele detaliate pentru utilizarea acestora, domeniile de aplicare, instruirea și desemnarea piloților, restricțiile și responsabilitățile operatorului și ale piloților sunt stabilite în act administrativ emis de șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

74. În procesul utilizării UAS, datele constituite din imagini foto/video captate se stochează pe o perioadă de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.

75. La expirarea termenului de stocare, datele constituite din imagini foto/video se șterg/distrug în așa fel încât să fie imposibilă reconstituirea acestora.

76. Accesul la imaginile foto/video înregistrate este restricționat, fiind limitat la un număr redus de persoane autorizate expres prin act administrativ emis de șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

77. La solicitare, imaginile foto/video înregistrate prin intermediul UAS se pun la dispoziție subiecților împuterniciți în conformitate cu cadrul normativ.

78. În cazul situațiilor privind implicarea UAS în accidente se vor întreprinde măsuri de informare a autorităților de control a spațiului aerian, prin intermediul unităților operaționale de coordonare.

79. Modalitatea de coordonare a activităților aeronautice desfășurate de Poliția de Frontieră, precum și schimbul de date este reflectat în actele administrative interinstituționale, încheiate între Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și autoritățile abilitate.

80. Zborurile sistemelor UAS pe teritoriile cu lățimea de 10 km de la frontiera de stat spre interior, de-a lungul frontierei pe uscat și pe apele de frontieră, efectuate de către persoane, altele decât polițiștii de frontieră, se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.949/2022 cu privire la aprobarea normelor de operare a aeronavelor fără pilot la bord și ale secțiunii a 4-a, capitolul II din anexa nr. 2.

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

DREPTURILE, OBLIGAȚIILE ȘI RESTRICȚIILE regimului frontierei de stat și ale regimului zonei de frontieră

1. Prezenta anexă stabilește:

1.1. regulile specifice ale regimului frontierei de stat;

1.2. regulile specifice ale regimului zonei de frontieră.

I.

REGULILE SPECIFICE ALE REGIMULUI FRONTIEREI DE STAT

2. Regulile specifice ale regimului frontierei de stat reprezintă totalitatea normelor imperative instituite în scopul întreținerii în bune condiții a frontierei de stat, al protejării semnelor de frontieră și al asigurării controlului accesului la linia frontierei de stat.

3. Aceste reguli sunt aplicabile în limitele fâșiei de protecție a frontierei de stat.

4. Fâșia de protecție a frontierei de stat reprezintă fâșia de teren cu lățimea de 15 metri de la linia frontierei de stat spre interior și este o zonă cu regim de securitate sporită, destinată pentru întreținerea în bune condiții a frontierei de stat, protejarea semnelor de frontieră și asigurarea controlului accesului la linia frontierei de stat.

5. Fâșia de protecție a frontierei de stat se marchează de către Poliția de Frontieră la limita de 15 metri de la frontiera de stat în interior, cu excepțiile prevăzute la art. 4 din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, prin instalarea indicatoarelor informative „FÂŞIE DE PROTECŢIE A FRONTIEREI”/„BORDER PROTECTION STRIP”, stabilite în anexa nr. 1. Dimensiunile indicatoarelor și locul amplasării lor se aprobă de către șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

6. În fâșia de protecție a frontierei de stat se interzice:

6.1. deținerea armelor și munițiilor (categoriile A, B, C și D);

6.2. deținerea țigărilor din tutun în cantitate mai mare de 100 de bucăți;

6.3. deținerea băuturilor alcoolice în cantitate mai mare de 3 litri;

6.4. deținerea obiectelor de anticariat și a bunurilor culturale;

6.5. deținerea materialelor nucleare și radioactive, a substanțelor nocive și a încărcăturilor periculoase;

6.6. deținerea dispozitivelor de comunicații radio, a dispozitivelor de bruiaj, a mijloacelor de observare pe timp de zi/noapte, a termovizoarelor și a altor mărfuri strategice și produse cu dublă utilizare;

6.7. deținerea și efectuarea operațiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord;

6.8. scăldatul și alte activități de agrement, cu excepția zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice destinate odihnei și scăldatului;

6.9. efectuarea lucrărilor de construcție de orice gen, cu excepția celor autorizate în conformitate cu legislația;

6.10. extragerea minereurilor, a zăcămintelor și a solurilor, cu excepția celor autorizate în conformitate cu legislația;

6.11. aruncarea și depozitarea deșeurilor, amenajarea gunoiștilor improvizate;

6.12. abandonarea mijloacelor de transport și a remorcilor în fâșia de protecție a frontierei de stat și/sau pe instalațiile genistice. În caz de defecțiune tehnică a mijlocului de transport sau a remorcii, persoana este obligată să informeze imediat subdiviziunea Poliției de Frontieră și să le evacueze în regim prioritar;

6.13. staționarea și acostarea mijloacelor plutitoare pe apele de frontieră în locurile neautorizate de către organele abilitate.

7. Angajații organelor de drept și ai autorităților publice au dreptul să desfășoare activități atribuite lor prin lege în fâșia de protecție a frontierei de stat, în condițiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Interdicțiile stabilite la subpct. 6.1 și 6.6 nu se aplică angajaților organelor de drept sau control aflați în misiune de serviciu.

8. În scopul desfășurării activităților de serviciu în fâșia de protecție a frontierei de stat, angajații organelor de drept și ai autorităților publice sunt obligați:

8.1. să informeze în prealabil (telefonic, verbal sau electronic) subdiviziunea Poliției de Frontieră, în a cărei rază urmează să se desfășoare activitatea de serviciu, despre aflarea în fâșia de protecție a frontierei de stat și durata activităților planificate;

8.2. să dispună de și să prezinte un document semnat de conducătorii împuterniciți ai autorității, prin care se confirmă îndeplinirea misiunii de serviciu;

8.3. să dețină și să prezinte lista persoanelor care vor efectua activitatea, la necesitate;

8.4. să dețină și să prezinte legitimația de serviciu sau buletinul de identitate.

9. Accesul în fâșia de protecție a frontierei de stat a persoanelor este autorizat în baza permisului de acces eliberat de Poliția de Frontieră, în condițiile art. 40 din Legea nr. 28/2024cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Permisul de acces reprezintă autorizația scrisă, conform căreia posesorul acesteia beneficiază de dreptul de aflare în fâșia de protecție a frontierei de stat, în perioada de timp și în limitele sectorului indicate în acesta.

10. Accesul persoanelor minore în fâșia de protecție a frontierei de stat se permite numai însoțiți de un reprezentant legal, cu prezentarea actelor confirmative.

11. Cererea pentru solicitarea permisului de acces în fâșia de protecție a frontierei de stat poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informațional ,,e-Permis”.

12. Cererea pentru eliberarea permisului poate fi depusă de persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani și, respectiv, sunt posesoare de buletine de identitate.

13. Străinii pot solicita eliberarea permisului de acces, cu condiția prezentării dovezii intrării și șederii legale pe teritoriul Republicii Moldova.

14. În apele de frontieră, posesorii mijloacelor plutitoare pot întreține și folosi ambarcațiunea, în baza permisului eliberat de Poliția de Frontieră.

15. Cererea pentru solicitarea permisului indicat la pct. 14 poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informațional ,,e-Permis”. Poliția de Frontieră este în drept să refuze eliberarea permisului sau să îl anuleze.

16. La eliberarea permisului pentru mijloacele plutitoare, anexat la cererea depusă în formă electronică, se prezintă:

16.1. actul de navigație (biletul naval);

16.2. condițiile de navigare (revizia tehnică);

16.3. permisul de conducere, pentru ambarcațiuni cu motor;

16.4. actele confirmative ale dreptului de proprietate sau de posesiune legală asupra mijlocului plutitor.

17. Modelul permiselor și regulile de aflare a mijloacelor plutitoare în zona de frontieră se aprobă de Poliția de Frontieră.

18. Activitățile economice și de altă natură neinterzise la frontiera de stat, în limitele fâșiei de protecție a frontierei de stat, sunt cele desfășurate în scopul edificării construcțiilor hidrotehnice, al montării instalațiilor hidrotehnice sau al menținerii acestora, precum și activitățile prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Acestea se efectuează cu acordul Poliției de Frontieră, exprimat prin eliberarea avizului de activitate la frontiera de stat.

19. Cererea de obținere a avizului pentru desfășurarea activităților menționate la pct. 18 poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informațional ,,e-Permis” sau în formă scrisă la subdiviziunea Poliției de Frontieră.

20. La cerere se anexează:

20.1. copia de pe actul care permite desfășurarea activității, dacă aceasta este condiționată de emiterea unui act permisiv;

20.2. lista angajaților, cu nume, prenume, data nașterii și datele IDNP ale acestora;

20.3. lista mijloacelor de transport, cu marcă, model și numerele de înregistrare ale acestora;

20.4. avizele autorităților publice responsabile de construcțiile/instalațiile hidrotehnice sau autoritățile publice responsabile de implementarea tratatelor internaționale, după caz.

21. În scopul examinării multilaterale a cererilor, Poliția de Frontieră prelucrează date stocate în sistemele informaționale de stat. În cazul în care informațiile necesare nu sunt disponibile prin intermediul interoperabilității dintre sistemele informaționale, datele lipsesc sau sunt incomplete, Poliția de Frontieră are dreptul să solicite informații suplimentare de la autoritățile publice și de la alte persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare a acestora.

22. Solicitanților li se eliberează aviz de activitate la frontiera de stat. Avizul menționat se eliberează de către subdiviziunea Poliției de Frontieră pe al cărei sector se vor desfășura activitățile solicitate, cu termen de valabilitate stabilit sau cu termenul indicat în demers, dar care nu va depăși data de 31 decembrie a anului în curs.

23. Autoritățile publice sau persoanele juridice coordonează cu șeful subdiviziunii Poliției de Frontieră locul de intrare/ieșire în/din fâșia de protecție a frontierei de stat, perioada și timpul de aflare în ea.

24. Poliția de Frontieră are dreptul să refuze eliberarea avizului de activitate la frontiera de stat, menționat la pct. 18, sau să îl anuleze.

25. Poliția de Frontieră refuză eliberarea avizului de activitate la frontiera de stat în cazul în care:

25.1. la cererea depusă lipsește unul sau mai multe acte prevăzute la pct. 20; sau

25.2. persoana juridică și/sau cel puțin unul dintre angajații acesteia nu au executat sancțiunile contravenționale pentru faptele comise anterior ce atentează la regimul frontierei de stat, la regimul zonei de frontieră și la regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova sau au antecedente penale nestinse.

26. Avizul de activitate la frontiera de stat este anulat în cazul în care titularul și/sau cel puțin unul dintre angajații acestuia:

26.1. a încălcat una dintre regulile stabilite la pct. 6;

26.2. a deteriorat sau a distrus semnele de frontieră, instalațiile ori mijloacele tehnice de supraveghere şi control la trecerea frontierei;

26.3. a produs sau a extins incendii la frontieră;

26.4. a încălcat ordinea publică la frontieră;

26.5. a comis infracțiuni în fâșia de protecție a frontierei de stat.

27. Decizia privind refuzul sau anularea avizului de activitate la frontiera de stat este emisă prin act administrativ al Poliţiei de Frontieră. Titularului i se eliberează un exemplar, în original, al deciziei privind refuzul sau anularea avizului de activitate la frontiera de stat.

28. Responsabil de emiterea deciziei privind refuzul sau anularea avizului de activitate la frontiera de stat este personalul împuternicit prin ordin al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

II.

REGULILE SPECIFICE ALE REGIMULUI ZONEI DE FRONTIERĂ

Secțiunea 1

Dispoziții generale

29. Regulile specifice ale regimului zonei de frontieră reprezintă totalitatea normelor instituite în scopul asigurării securității frontaliere și menținerii ordinii de drept.

30. Zona de frontieră se marchează de către Poliția de Frontieră prin instalarea indicatoarelor de informare „Zonă de frontieră”, stabilite în anexa nr. 2, pe drumurile naționale, internaționale, la intrările și ieșirile în/din localitățile din zona de frontieră, inclusiv în localitățile aflate în zona de frontieră și extravilanul acestor localități, în limita a 10 km de la frontiera de stat în interior.

31. Lista localităților care se află în zona de frontieră, precum și a localităților ale căror hotare se află în zona de frontieră este menționată în anexa nr. 3.

32. Dimensiunile indicatoarelor și locul amplasării acestora se aprobă de șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

33. Cetățenii Republicii Moldova, străinii și apatrizii au acces în zona de frontieră până la fâșia de protecție a frontierei de stat cu un act de identitate sau alt document în baza căruia poate fi stabilită identitatea acestora, care va fi prezentat la solicitarea polițistului de frontieră. Polițiștii de frontieră utilizează sistemele informaționale naționale/internaționale la identificarea persoanei care se află în zona de frontieră și nu deține un act de identitate sau alt document în baza căruia poate fi stabilită identitatea acesteia, precum și la identificarea mijlocului de transport.

34. În scopul contracarării criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale, polițiștii de frontieră, în zona de frontieră, au dreptul să controleze persoanele și actele lor de identitate, mijloacele de transport și actele de înmatriculare a acestora, documentele însoțitoare pentru mărfurile, încărcăturile sau bunurile transportate, să prelucreze date în sistemele informaționale naționale/internaționale relevante.

Secțiunea a 2-a

Desfășurarea activităților economice și de altă natură în zona de frontieră

35. Operatorul economic care intenționează să desfășoare activități economice sau de altă natură în zona de frontieră, pe o lățime de 1 000 de metri de la linia frontierei de stat spre interior, cu excepția localităților, notifică subdiviziunea regională a Poliției de Frontieră în a cărei raze teritoriale se vor desfășura activitățile respective. În cazul în care activitatea respectivă se desfășoară în raza a două subdiviziuni regionale, notificarea se depune la una dintre subdiviziunile regionale, aceasta informând cealaltă subdiviziune regională.

36. Notificarea se depune în una din următoarele forme:

36.1 în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau prin intermediul Portalului guvernamental integrat EVO, prin completarea formularului electronic în Sistemul informațional „e-Permis”, cu aplicarea semnăturii electronice calificate;

36.2 în formă electronică, la adresa de poștă electronică a subdiviziunii regionale a Poliției de Frontieră, cu aplicarea semnăturii electronice calificate;

36.3 în formă scrisă, pe suport de hârtie, la sediul subdiviziunii regionale a Poliției de Frontieră, semnată olograf.

37. Notificarea trebuie să conțină următoarele informații:

37.1. declarația privind genul de activitate care urmează a fi desfășurată, numărul de identificare de stat, data înregistrării, după caz, informația cu privire la actul permisiv care acordă dreptul la activitatea economică notificată, informația privind contractele sau alte acte încheiate cu autoritățile publice sau cu persoane fizice;

37.2. lista angajaților care urmează să desfășoare activitatea economică sau de altă natură, cu indicarea numelui, prenumelui și numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);

37.3. lista mijloacelor de transport care vor fi utilizate în zona de frontieră, cu indicarea mărcii, modelului și numerelor de înmatriculare.

38. În scopul examinării întrunirii condițiilor legale de desfășurare a activității respective, Poliția de Frontieră consumă date din resursele și sistemele informaționale de stat relevante, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

39. Subdiviziunea regională a Poliției de Frontieră examinează notificarea și informațiile prezentate în termen de 10 zile de la depunerea notificării.

39.1. Notificarea se consideră tacit validă în cazul lipsei, în termen de 10 zile de la depunerea notificării, a unui răspuns din partea subdiviziunii regionale a Poliției de Frontieră.

39.2. În cazul în care se stabilește existența unor încălcări sau neîntrunirea condițiilor prevăzute la pct. 37, subdiviziunea regională a Poliției de Frontieră informează imediat operatorul economic, care are obligația să înlăture neconformitățile în termenul stabilit în sesizare, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. Inițierea activității economice sau de altă natură în zona de frontieră fără ca operatorul economic să fi înlăturat neconformitățile sesizate în termenul stabilit se consideră încălcare a regulilor regimului zonei de frontieră.

40. După înlăturarea neconformităților de către operatorul economic, subdiviziunea regională a Poliției de Frontieră examinează informațiile noi prezentate conform pct. 39.

41. În cazul în care notificarea nu conține informațiile necesare pentru identificarea operatorului economic care depune notificarea, a activității economice preconizate și/sau a unității economice sau dacă informația în cauză este falsă, notificarea este nulă. Operatorul economic este informat despre nulitatea notificării de către subdiviziunea regională a Poliției de Frontieră cel târziu în următoarea zi lucrătoare de la data constatării nulității.

42. Operatorul economic se obligă să informeze Poliția de Frontieră, în termen de 10 zile, despre oricare modificare survenită în privința informației notificate inițial, prin mecanismul de notificare prevăzut de prezenta secțiune. Poliția de Frontieră examinează informațiile noi prezentate conform pct. 39.

43. Autoritățile publice și alte persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, coordonează cu șeful subdiviziunii Poliției de Frontieră locul de intrare/ieșire în/din zona de frontieră, precum și perioada și timpul de desfășurare a activităților.

44. Suspendarea, limitarea sau retragerea dreptului de a desfășura activitatea economică în zona de frontieră se dispune, după caz, de către instanța de judecată, în condițiile și în modul prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 sau de Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008.

[Secțiunea a 2-a în redacția HG184 din 15.04.26, MO170-172/16.04.26 art.184; în vigoare 16.04.26]

Secțiunea a 3-a

Modul și condițiile de avizare a vânătorii în zona de frontieră

45. Vânătoarea și/sau reglementarea numerică în zona de frontieră se efectuează de către persoanele care întrunesc condițiile art. 15 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024.

46. Pentru permisiunea desfășurării vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră, Poliția de Frontieră eliberează solicitantului aviz, care reprezintă acordul scris, în baza căruia titularul acestuia se poate afla în zona de frontieră pentru desfășurarea vânătorii sau reglementării numerice, în termenul stabilit și în limitele sectorului indicat.

47. În cazul vânătorii colective, Poliția de Frontieră eliberează aviz colectiv, care reprezintă acordul scris, în baza căruia persoanele nominalizate au dreptul de aflare în zona de frontieră pentru desfășurarea vânătorii, în termenul stabilit și în limitele sectorului indicat. Cererea și setul de documente pentru participanții la vânătoarea colectivă pot fi depuse de către gestionarul fondului cinegetic, de gestionarul ariei naturale protejate de stat sau de reprezentanții legali ai acestora, după caz.

48. Cererea de obținere a avizului pentru desfășurarea vânătorii sau a reglementării numerice poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informațional ,,e-Permis”.

49. La eliberarea avizului pentru desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice, anexat la cererea depusă în formă electronică, se prezintă:

49.1. copia carnetului de vânător, copia buletinului de identitate pentru gonași, copia dovezii de candidat pentru obținerea carnetului de vânător, după caz;

49.2. copia permisului de vânătoare;

49.3. copia permisului de armă;

49.4. copia pașaportului câinelui de vânătoare sau a pașaportului păsării de pradă dresate, în cazul folosirii acestuia/acesteia.

50. Cetățenii străini și apatrizii pot participa la vânătoare în zona de frontieră, cu condiția să fie însoțiți de o persoană împuternicită de către gestionarul fondului cinegetic, să prezinte dovada intrării și șederii legale pe teritoriul Republicii Moldova, să prezinte dovada deținerii calității de vânător în țara de origine și să obțină avizul necesar.

51. Obținerea avizului pentru desfășurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră este obligatoriu pentru toate ședințele de vânătoare.

52. Avizul se eliberează per specie de interes cinegetic în parte, în perioadele de vânătoare conform anexei nr. 1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 14 alin. (3), (4) și (5) din aceeași lege.

53. Poliția de Frontieră refuză eliberarea avizului pentru desfășurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră în cazul în care:

53.1. la cerere lipsește unul sau mai multe acte prevăzute la pct. 49; sau

53.2. titularul sau alt participant la vânătoare sau la reglementarea numerică are contravenții nestinse privind încălcarea regulilor specifice ale regimului zonei de frontieră.

54. Avizul pentru desfășurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră se anulează în cazul în care titularul sau alt participant la vânătoare:

54.1. a tras cu arma în direcția frontierei de stat;

54.2. a încălcat limitele sectorului indicat în aviz;

54.3. a încălcat prevederilor cadrului normativ cu incidență în domeniu, regulile privind organizarea și practicarea vânătorii și/sau regulile de securitate la vânătoare;

54.4. a încălcat regulile specifice ale regimului zonei de frontieră;

54.5. a deteriorat sau a distrus semnele de frontieră, instalațiile ori mijloacele tehnice de supraveghere şi control al frontierei;

54.6. a comis infracțiuni în zona de frontieră;

54.7. a desfăşurat activităţi care pot polua (sau au poluat) apele, aerul sau solul în zona de frontieră;

54.8. a produs sau a extins incendii în zona de frontieră;

54.9. a încălcat ordinea publică în zona de frontieră.

55. Decizia privind refuzul sau anularea avizului de desfășurare a vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră este emisă prin act administrativ al Poliţiei de Frontieră. Titularului i se eliberează un exemplar, în original, al deciziei privind refuzul sau anularea avizului de desfășurare a vânătorii în zona de frontieră.

56. Responsabili de emiterea deciziei privind refuzul sau anularea avizului de desfășurare a vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră este personalul împuternicit prin ordin al şefului Inspectoratului Poliţiei de Frontieră.

57. Poliţia de Frontieră este în drept de a sista (întrerupe) desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră, dacă:

57.1. în cadrul controlului asupra modului de desfășurare a vânătorii sau reglementării numerice, efectuat de angajații Poliției de Frontieră, au fost constatate încălcări ale regulilor regimului zonei de frontieră;

57.2. au fost introduse măsuri de intensificare a supravegherii frontierei, în caz de producere a unor situaţii excepţionale în ariile de efectuare a vânătorii.

58. Despre începerea și finalizarea vânătorii sau reglementării numerice desfășurate în zona de frontieră posesorul avizului informează telefonic, verbal sau electronic sectorul Poliției de Frontieră în a cărui rază urmează să se desfășoare/s-a desfășurat vânătoarea. În cazul producerii unui incident în timpul desfășurării vânătorii, sectorul Poliției de Frontieră trebuie să fie informat imediat.

59. În cazul în care vânătoarea sau reglementarea numerică se desfășoară în limitele a două sectoare ale Poliției de Frontieră, subdiviziunile se vor informa reciproc privind desfășurarea vânătorii sau reglementării numerice.

60. Evidenţa avizelor eliberate se efectuează în Registrul electronic, ținut de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

61. Avizul este valabil la prezentarea unui act de identitate sau unui alt document în baza căruia poate fi stabilită identitatea persoanei, care va fi prezentat la solicitarea polițistului de frontieră.

Secțiunea a 4-a

Modul și condițiile de avizare a operațiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord

62. Efectuarea operațiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră până la limita fâșiei de protecție a frontierei de stat se desfășoară de către operatori de sisteme de aeronave fără pilot la bord.

63. Operațiunile aeriene cu aeronave fără pilot la bord se pot efectua în perioada luminoasă a zilei în baza avizului eliberat de Poliția de Frontieră.

64. Cererea de obținere a avizului pentru efectuarea operațiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord se depune în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul Informațional ,,e-Permis”. La cerere se anexează copiile actelor eliberate de Autoritatea Aeronautică Civilă în conformitate cu categoria operațiunii.

65. La eliberarea avizului pentru operațiunile aeriene cu aeronave fără pilot la bord, care implică zboruri de aerofotografiere și filmare a teritoriului național, anexat la cererea depusă în formă electronică, se anexează copia autorizației de operare eliberată de Autoritatea Aeronautică Civilă (sau, după caz, declarația operațională aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă), copia avizului Ministerului Apărării și copia avizului Serviciului de Informații și Securitate.

66. Poliția de Frontieră are dreptul să solicite, iar Autoritatea Aeronautică Civilă se obligă să furnizeze informația deținută, care permite identificarea individuală a operatorilor și a sistemelor de aeronave fără pilot la bord. Mecanismul de schimb de informații se stabilește prin acord bilateral între instituții.

67. În cazul în care sistemele de aeronave fără pilot la bord nu fac obiectul certificării și al înregistrării, la solicitare, se va anexa în copie actul de identitate al persoanei care operează aeronava și al proprietarului acesteia, dacă diferă de operator.

68. Despre începerea și finalizarea operațiunii aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră posesorul permisului informează telefonic, verbal sau electronic subdiviziunea Poliției de Frontieră în a cărei rază urmează să se desfășoare/s-a desfășurat operațiunea aeriană. În cazul producerii unui incident în timpul operațiunii aeriene, subdiviziunea Poliției de Frontieră este informată imediat.

69. Poliția de Frontieră are dreptul să refuze eliberarea permisului pentru efectuarea operațiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră, dacă:

69.1. la cererea depusă lipsește unul sau mai multe acte prevăzute în pct. 65;

69.2. persoana juridică și/sau cel puțin unul dintre angajații acesteia nu au executat sancțiunile contravenționale pentru faptele comise anterior ce atentează la regimul frontierei de stat, regimul zonei de frontieră și regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova sau au antecedente penale nestinse;

69.3. au fost introduse măsuri de intensificare a supravegherii frontierei; sau

69.4. în caz de situații excepționale apărute în zona de frontieră.

70. Permisul emis de către Poliția de Frontieră pentru efectuarea operațiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră este anulat în cazul în care titularul:

70.1. a încălcat regulile stipulate la pct. 62 și/sau 63;

70.2. a deteriorat sau a distrus semnele de frontieră, instalațiile ori mijloacele tehnice de supraveghere şi control la trecerea frontierei;

70.3. a desfăşurat activităţi care pot polua (sau au poluat) apele, aerul sau solul în zona de frontieră;

70.4. a produs sau a extins incendii în zona de frontieră;

70.5. a desfășurat zboruri în alte zone geografice decât cele permise și/sau în care sunt restricționate operațiunile cu aeronave fără pilot la bord;

70.6. a fost constatată că aeronava fără pilot la bord este utilizată pentru săvârșirea unei fapte cu caracter penal sau contravențional.

71. Poliția de Frontieră are dreptul să instituie, în zona de frontieră, zone geografice în care să restricționeze, permanent sau temporar, operațiunile cu aeronave fără pilot la bord, în cazul în care astfel de operațiuni aeriene pun în pericol sau pot pune în pericol securitatea statului sau ordinea publică în zona respectivă, activitatea Poliției de Frontieră sau a altor autorități ale statului, inclusiv operarea unei aeronave de stat fără pilot la bord în cazul în care au fost introduse măsuri de intensificare a supravegherii frontierei de stat.

72. Zonele geografice care restricționează operarea sistemelor de aeronave fără pilot la bord sunt făcute publice.

73. Poliția de Frontieră are dreptul să intercepteze și să preia controlul asupra zborului oricărei aeronave fără pilot la bord care:

73.1. nu poartă etichete de identificare, însemne distinctive și nu poate fi identificată la distanță (însemnul de naționalitate și de înmatriculare conform prevederilor art. 19 din Codul aerian al Republicii Moldova nr. 301/2017);

73.2. transportă o sarcină utilă;

73.3. nu corespunde scopului pentru care a fost emis avizul Poliției de Frontieră;

73.4. nu a fost emis un aviz al Poliției de Frontieră pentru operațiunea aeriană respectivă sau acesta a fost anulat;

73.5. există o bănuială rezonabilă că aeronava fără pilot la bord este utilizată pentru săvârșirea unei fapte cu caracter penal sau contravențional.

74. În cazul în care este imposibilă interceptarea aeronavei fără pilot, Poliția de Frontieră are dreptul să o imobilizeze sau să o distrugă. Decizia respectivă este adaptată riscului pe care îl prezintă aeronava fără pilot la bord pentru securitatea și ordinea publică și este autorizată de șeful ierarhic superior al polițistului de frontieră care o pune în executare.

75. Interceptarea/imobilizarea și distrugerea aeronavelor fără pilot la bord străine care intră nesancționat în spațiul aerian al Republicii Moldova ține de competența Forțelor Armate. Poliția de Frontieră cooperează cu Forțele Armate în privința zborurilor tuturor aeronavelor, inclusiv fără pilot, la altitudini joase, prin schimb de informații.

Anexa nr. 1 la Drepturile, obligațiile și restricțiile regimului frontierei de stat și ale regimului zonei de frontieră

Anexa nr. 2 la Drepturile, obligațiile și restricțiile regimului frontierei de stat și ale regimului zonei de frontieră

Anexa nr. 3 la Drepturile, obligațiile și restricțiile regimului frontierei de stat și ale regimului zonei de frontieră

LISTA localităților care se află în zona de frontieră, precum și a localităților ale căror hotare se află în zona de frontieră

1. Raionul Floreşti – satele/comunele: Napadova, Temeleuţi, Tîrgul Vertiujeni, Vertiujeni, Zăluceni.

2. Raionul Soroca – oraşul Soroca; satele Alexandru cel Bun, Balinţi, Balinţii Noi, Bădiceni, Cerlina, Cremenciug, Cosăuţi, Cureşniţa, Cureşniţa Nouă, Dărcăuţii Noi, Decebal, Dărcăuți, Egoreni, Grigorăuca, Holoşniţa, Hristici, Inundeni, Iarova, Iorjniţa, Livezi, Nimereuca, Niorcani, Oclanda, Ocolina, Parcani, Pîrlița, Racovăţ, Redi-Cereşnovăţ, Rubleniţa, Rubleniţa Nouă, Rudi, Ruslanovca, Slobozia Nouă, Slobozia-Vărăncău, Sobari, Soloneţ, Stoicani, Şeptelici, Şolcani,Slobozia-Cremene, Tătărăuca Nouă, Tătărăuca Veche, Tolocăneşti, Trifăuţi, Ţepilova, Valea, Vasilcău,Vanțina,Vărăncău, Visoca, Voloave, Voloviţa, Zastînca .

3. Raionul Donduşeni – satele/comunele: Arioneşti, Briceni, Crişcăuţi, Pocrovca, Sudarca, Teleşeuca, Teleşeuca Nouă.

4. Raionul Ocniţa – oraşele: Frunză, Ocniţa, Otaci; satele/comunele: Berezovca, Bîrnova, Calaraşovca, Clocuşna, Codreni, Corestăuţi, Dînjeni, Gîrbova, Hădărăuţi, Lencăuţi, Lipnic, Maiovca, Mereşeuca, Mihălăşeni, Naslavcea, Ocniţa, Sauca, Stălineşti, Unguri, Vălcineţ, Verejeni.

5. Raionul Edineţ – satele/comunele: Bădragii Noi, Bădragii Vechi, Brînzeni, Burlăneşti, Buzdugeni, Cepeleuţi, Corpaci, Cuconeştii Noi, Cuconeştii Vechi, Feteşti, Hancăuţi, Lopatnic, Rîngaci, Terebna, Trinca, Vancicăuţi, Viişoara.

6. Raionul Briceni – oraşele: Briceni, Lipcani; satele/comunele: Balasineşti, Bălcăuţi, Beleavinţi, Berlinţi, Bezeda, Bocicăuţi, Bogdăneşti, Bulboaca, Caracuşenii Noi, Colicăuţi, Coteala, Cotiujeni, Criva, Drepcăuţi, Grimăncăuţi, Grimeşti, Hlina, Larga, Mărcăuţi, Mărcăuţii Noi, Medveja, Pavlovca, Pererita, Slobozia-Medveja, Slobozia-Şirăuţi, Şirăuţi, Teţcani, Trebisăuţi.

7. Raionul Rîşcani – oraşul Costeşti; satele/comunele: Avrămeni, Branişte, Dămăşcani, Dumeni, Duruitoarea, Duruitoarea Nouă, Gălăşeni, Horodişte, Mălăieşti, Păşcăuţi, Petruşeni, Proscureni, Reteni, Reteni-Vasileuţi, Văratic.

8. Raionul Glodeni – satele/comunele: Balatina, Bisericani, Brînzeni, Buteşti, Camenca, Ciuciulea, Clococenii Vechi, Cobani, Cot, Cuhneşti, Movileni, Lipovăţi, Moara Domnească, Moleşti, Serghieni, Tomeştii Noi, Tomeştii Vechi, Viişoara.

9. Raionul Făleşti – satele/comunele: Bocşa, Călineşti, Chetriş, Chetrişul Nou, Cuzmenii Vechi, Drujineni, Hînceşti, Horeşti, Hrubna Nouă, Izvoare, Lucăceni, Musteaţa, Năvîrneţ, Pruteni, Rediul de Jos, Rediul de Sus, Risipeni, Taxobeni, Socii Noi, Unteni, Valea Rusului, Vrăneşti.

10. Raionul Ungheni – oraşul Ungheni; satele/comunele: Blindeşti, Buciumeni, Buzduganii de Jos, Buzduganii de Sus, Cetireni, Cioropcani, Chirileni, Costuleni, Elizavetovca, Floreni, Floreşti, Floriţoaia Nouă, Floriţoaia Veche, Frăsineşti, Gherman, Grăseni, Grozasca, Măcăreşti, Mănoileşti, Medeleni, Morenii Noi, Morenii Vechi, Novaia Nicolaevca, Petreşti, Rezina, Sculeni, Semeni, Stolniceni, Şicovăţ, Todireşti, Unţeşti, Valea Mare, Vulpeşti, Zagarancea.

11. Raionul Nisporeni – satele/comunele: Băcşeni, Bălăureşti, Bărboieni, Brătuleni, Călimăneşti, Chilişoaia, Drojdieni, Grozeşti, Heleşteni, Isăicani, Luminiţa, Marinici, Odaia, Odobeşti, Selişteni, Soltăneşti, Şişcani, Valea-Trestieni, Zberoaia.

12. Raionul Hînceşti – satele/comunele: Călmăţui, Căţeleni, Cioara, Costeşti, Cotul Morii, Dancu, Feteasca, Frasin, Horjeşti, Ivanovca, Leuşeni, Marchet, Mingir, Nemţeni, Obileni, Pogăneşti, Sărăteni, Semionovca, Tălăieşti, Voinescu.

13. Raionul Leova – oraşul Leova; satele/comunele: Cupcui, Filipeni, Hănăşenii Noi, Nicolaevca, Romanovca, Sărata-Răzeşti, Sîrma, Tochile-Răducani, Tomai.

14. Raionul Cantemir – oraşul Cantemir; satele/comunele: Antoneşti, Cania, Ciobalaccia, Constantineşti, Flocoasa, Ghioltosu, Goteşti, Hîrtop, Hănăseni, Iepureni, Lărguţa, Leca, Plopi, Porumbeşti, Stoianovca, Taraclia, Ţiganca, Ţiganca Nouă, Toceni, Vîlcele.

15. Raionul Cahul – oraşul Cahul, satele/comunele: Alexandru Ioan Cuza, Andruşul de Jos, Badicul Moldovenesc, Brînza, Burlăceni, Chircani, Cîşliţa-Prut, Colibaşi, Cotihana, Crihana Veche, Cucoara, Giurgiuleşti, Greceni, Iujnoe, Larga Nouă, Larga Veche, Manta, Paicu, Paşcani, Roşu, Slobozia Mare, Tătăreşti, Treteşti, Vadul lui Isac, Văleni, Zîrneşti.

16. UTA Găgăuzia – oraşul Vulcăneşti, Ceadîr-Lunga; satele/comunele: Avdarma, Beşghioz, Cazaclia, Cişmichioi, Chiriet-Lunga, Copceac, Etulia, Etulia Nouă, Vulcăneşti.

17. Raionul Taraclia – oraşul Taraclia, Tvardiţa; satele/comunele: Cairaclia, Chirilovca, Ciumai, Corten, Mirnoe, Musaitu, Valea Perjei, Vinogradovca.

18. Raionul Basarabeasca – oraşul Basarabeasca; satele/comunele: Abaclia, Bogdanovca, Carabetovca, Carabiber, Iordanovca, Iserlia, Ivanovca, Sadaclia.

19. Raionul Cimişlia – satele/comunele: Batîr, Bogdanovca Nouă, Bogdanovca Veche, Mihailovca, Troiţcoe.

20. Raionul Căuşeni – satele/comunele: Baimaclia, Opaci, Sălcuţa, Sălcuța Nouă, Săiţi, Taraclia, Tocuz, Ucrainca, Zaim, Zviozdocica.

21. Raionul Ştefan-Vodă – oraşul Ştefan-Vodă; satele/comunele: Alava, Antoneşti, Brezoaia, Carahasani, Căplani, Copceac, Crocmaz, Feşteliţa, Lazo, Marianca de Jos, Olăneşti, Palanca, Purcari, Răscăieți, Răscăieții Noi, Semionovca, Slobozia, Ştefăneşti, Tudora, Volintiri, Viișoara.

22. Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului – municipiul Tiraspol, orașele: Camenca, Crasnoe (Slobozia), Dnestrovsc, Maiac, Tiraspolul Nou; satele/comunele: Afanasievca, Alexandrovca, Alexandrovca Nouă, Andreevca, Andriaşevca Nouă, Andriaşevca Veche, Basarabca, Beloci, Bîcioc, Blijnii Hutor, Bodeni, Bosca, Broşteni, Bruslachi, Buschi, Butor, Butuceni, Calinovca, Caragaş, Carmanova, Caterinovca, Cerniţa, Chirov, Cobasna, Coicova, Colosova, Comisarovca Nouă, Constantinovca (Camenca), Constantinovca (Slobozia), Corotna, Coşniţa Nouă, Cotovca, Crasnaia Besarabia, Crasnencoe, Crasnîi Octeabri, Crasnîi Vinogradari, Crasnoe (Grigoriopol), Crasnogorca, Cuzmin, Dimitrova, Doibani I, Doibani II, Dubău, Fedoseevca, Frunză, Frunzăuca, Gherşunovca, Goian, Goianul Nou, Haraba, Harmaţca, Hîrtop, Hlinaia (Grigoriopol), Hlinaia (Slobozia), Hristovaia, Hruşca, Iagorlîc, Iantarnoe, Ivanovca, Jura, Lenin, Lîsaia Gora, Lunga Nouă, Marian, Mălăieşti, Mihailovca, Mihailovca Nouă, Mocearovca, Mocra, Mocreachi, Molochişul Mare, Molochişul Mic, Nezavertailovca, Nicolscoe, Novaia Jizni, Novocotovsc, Novosaviţcaia (loc.st.cf), Novovladimirovca, Ocniţa, Parcani, Pervomaisc (Rîbnița), Pervomaisc (Slobozia), Pîcalova, Plopi, Pobeda (Grigoriopol), Pobeda (Rîbnița), Podoima, Podoimiţa, Pohrebea Nouă, Popencu, Prioziornoe, Raşcov, Rotari, Sadchi, Severinovca, Slobozia-Raşcov, Socolovca, Solnecinoe, Sovietscoe, Stanislavca, Stroieşti, Sucleia, Suhaia Rîbniţa, Şevcenco, Şipca, Şmalena, Taşlîc, Ţîbuleuca, Uiutnoe, Ulmu, Ulmul Mic, Vadul Turcului, Valea Adîncă, Vasilievca (Dubăsari), Vasilievca (Rîbnița), Vărăncău, Vesioloe, Vinogradnoe, Vladimirovca (Rîbnița), Vladimirovca (Slobozia), Voitovca, Zaporojeţ.

Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

REGULILE DE REGIM în punctele de trecere a frontierei de stat

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulile de regim în punctele de trecere a frontierei de stat (în continuare – Reguli) sunt stabilite în scopul creării condițiilor necesare pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei și a controlului vamal, precum și a altor tipuri de control al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și al altor bunuri care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova.

2. Teritoriul punctului de trecere, în limitele perimetrului stabilit, constituie zona asupra căreia se răsfrâng aceste reguli, ordinea publică în acestea fiind asigurată de către polițiștii de frontieră.

3. În punctele de trecere se stabilesc zone și încăperi unde nemijlocit se realizează controlul la trecerea frontierei, controlul vamal și alte activități stabilite în conformitate cu legislația.

4. Prezentele Reguli sunt obligatorii pentru cetățenii Republicii Moldova, străinii care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, precum și pentru toți cei care desfășoară activități în punctele de trecere.

5. La punctele de trecere rutiere, feroviare, portuare şi aeriene se interzice:

5.1. intrarea în clădirile administrative ale instituţiilor situate în punctul de trecere în care accesul este limitat fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcționarilor vamali;

5.2. intrarea în încăperile de serviciu ale Poliției de Frontieră şi ale Serviciului Vamal, în locurile în care se examinează actele de călătorie, precum și în alte spații restricționate fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcționarilor vamali;

5.3. depăşirea aliniamentului cabinei de control al trecerii frontierei fără acordul poliţistului de frontieră;

5.4. fotografierea şi filmarea, inclusiv cu utilizarea aeronavelor fără pilot la bord sau a dispozitivelor instalate la bordul mijloacelor de transport, a punctului de trecere şi a procedurilor de control fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcționarilor vamali;

5.5. folosirea dispozitivelor electronice și/sau de altă natură care pot perturba activitatea poliţiştilor de frontieră şi a funcționarilor vamali;

5.6 scoaterea, fără autorizaţie, de pe teritoriul punctului de trecere a mijloacelor de transport, a bunurilor, a mărfurilor şi a animalelor fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcționarilor vamali;

5.7. introducerea pe teritoriul punctului de trecere a frontierei de stat a armelor de foc, a muniţiilor, a explozivilor şi a altor substanţe periculoase fără autorizaţie eliberată în conformitate cu legislaţia;

5.8. cazarea în încăperile de serviciu şi în cele auxiliare amplasate pe teritoriul punctului de trecere a frontierei de stat;

5.9. consumul băuturilor alcoolice;

5.10. consumul drogurilor;

5.11. accesul, aflarea şi staționarea în zona de control la trecerea frontierei și în zona controlului vamal fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcționarilor vamali ce dețin atribuții în domeniu;

5.12. transmiterea actelor, a obiectelor, a bunurilor şi a mărfurilor, până la definitivarea controlului la trecerea frontierei, fără permisiunea poliţistului de frontieră şi a funcționarului vamal;

5.13. fumatul în afara locurilor special amenajate în acest scop;

5.14. organizarea și desfășurarea întrunirilor, cu excepția celor care au tangență cu controalele la frontieră efectuate de către autoritățile competente;

5.15. abandonarea bunurilor pe teritoriul punctului de trecere;

5.16. aflarea terţelor persoane în încăperea în care se efectuează controlul la trecerea frontierei fără autorizarea poliţistului de frontieră;

5.17. folosirea cuvintelor jignitoare, a blasfemiilor, a înjurăturilor, a limbajului obscen, rasist, defăimător la adresa autorităţilor de control la frontieră şi a persoanelor aflate în punctul de trecere;

5.18. părăsirea unităților de transport de către conducătorii mijloacelor de transport și pasageri fără permisiunea poliţiştilor de frontieră sau a funcționarilor vamali.

6. Toate persoanele aflate în punctele de trecere sunt obligate să fie îmbrăcate decent și să manifeste respect față de reprezentanții autorităților cu atribuții de control la frontieră și ai altor autorități publice.

7. Toate persoanele aflate în punctele de trecere, precum și în încăperile aerogărilor/gărilor feroviare/porturilor, în încăperile de serviciu ale autorităților de control la frontieră sunt obligate să respecte ordinea publică, curățenia, normele sanitare și sanitar-epidemiologice, să trateze cu respect bunurile materiale puse la dispoziție.

8. Monitorizarea și asigurarea respectării prezentelor Reguli se efectuează de către Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal.

9. Pentru asigurarea respectării prezentelor Reguli, Poliția de Frontieră în comun cu Serviciul Vamal desfășoară, trimestrial, controale complexe asupra stării și a corespunderii regimului punctelor de trecere.

10. Rezultatele controalelor se consemnează în procese-verbale, care se prezintă conducerii Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal, personalului supus controlului și șefilor instituțiilor, organizațiilor, întreprinderilor care activează în punctul de trecere, pentru a lua măsurile ce se impun pentru remedierea deficiențelor identificate și pentru a îmbunătăți condițiile de respectare a regimului în punctul de trecere.

11. Regulile de regim în punctele comune de trecere se stabilesc prin tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

12. În scopul desfășurării eficiente a controlului la trecerea frontierei și al fluidizării traficului, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal amenajează culoare separate în punctele de trecere a frontierei de stat. Culoarele sunt diferențiate în funcție de specificul punctului de trecere, condițiile de trafic și infrastructură. În circumstanțe excepționale, culoarele pot fi amenajate în orice moment și acolo unde condițiile de trafic și infrastructură impun acest lucru. În conformitate cu tratatele internaționale la care este parte, Republica Moldova cooperează cu țările vecine în vederea amenajării culoarelor în punctele de trecere, inclusiv în punctele comune de trecere a frontierei.

13. Culoarele sunt marcate prin intermediul indicatoarelor clar vizibile, prevăzute în anexa nr. 1.

14. În punctele de trecere rutiere, feroviare, portuare și aeriene, cetățenii Republicii Moldova folosesc culoarele stabilite în părțile A, B și C ale anexei nr.1. În punctele de trecere aeriene în care se utilizează porți electronice, sisteme de self-service sau sisteme automatizate de control la frontiere se utilizează culoarele stabilite în partea D ale anexei nr.1.

15. Străinii care sunt exonerați de obligativitatea deținerii vizei la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, precum și străinii care dețin o carte de rezidență valabilă pe teritoriul Republicii Moldova folosesc culoarele stabilite în părțile B și C din anexa nr. 1. Străinii care au obligativitatea deținerii vizei la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova folosesc culoarul stabilit în partea C din anexa nr. 1.

16. Informațiile cuprinse în indicatoarele menționate în anexa nr. 1 sunt afișate în limba de stat și în cel puțin o limbă de circulație internațională.

17. În punctele de trecere fluviale, portuare și terestre, traficul mijloacelor de transport se separă în culoare cu ajutorul indicatoarelor stabilite în partea E a anexei nr. 1.

18. În cazul intensificării traficului pe anumite culoare sau direcții de deplasare, Poliția de Frontieră în comun cu Serviciul Vamal sunt în drept să suspende regulile de trafic prin culoare, pentru asigurarea fluidizării circulației persoanelor, a mijloacelor de transport și a bunurilor, pentru perioada de timp necesară restabilirii echilibrului.

19. În cazul suspendării regulilor de trafic prin culoare, Poliția de Frontieră în comun cu Serviciul Vamal întreprind măsurile necesare pentru a informa persoanele despre regulile temporare și pentru a gestiona traficul în punctul de trecere.

20. Lista punctelor de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova se stabilește în anexa nr. 2.

II.

REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE DE TRECERE RUTIERE

Secțiunea 1

Intrarea, șederea și ieșirea din punctele de trecere rutiere

21. Intrarea mijloacelor de transport și a persoanelor pe teritoriul punctului de trecere, precum și introducerea altor bunuri se efectuează prin locuri stabilite.

22. Se permite intrarea și parcarea pe teritoriul punctului de trecere a mijloacelor de transport proprii ale angajaților autorităților de control care activează în punctul de trecere doar în cazul amenajării punctului de trecere cu loc de parcare în afara zonelor de control.

23. Angajații care activează în punctele de trecere, alții decât polițiștii de frontieră și funcționarii vamali, dispun de permis de acces în punctul de trecere.

24. Cererea de obținere a permisului de acces în punctul de trecere poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informațional „e-Permis”.

25. Permisul acordă titularului dreptul de aflare și de desfășurare a activității autorizate în punctul de trecere.

26. Angajații organelor de ocrotire a normelor de drept sunt autorizați să intre în punctul de trecere și să desfășoare activități atribuite lor prin lege dacă dispun de legitimație de serviciu și de documentul semnat de conducătorii împuterniciți ai autorității în care activează, prin care se confirmă îndeplinirea misiunii de serviciu.

27. La eliberarea permiselor persoanelor care dețin arme pentru executarea obligațiilor de serviciu se verifică existența și valabilitatea permiselor de portarmă.

28. Persoanelor care nu activează în punctul de trecere și care nu sunt participante la traficul internațional li se autorizează intrarea și șederea în punctul de trecere în baza regulilor generale stabilite la pct. 23-24.

29.Reprezentanții misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare și ai organizațiilor internaționale acreditați în Republica Moldova sunt în drept să intre, în interes de serviciu, pe teritoriul punctului de trecere în baza actului de identitate și a cărții de acreditare emise de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, ca urmare a obținerii permisului de acces.

30. Membrilor echipelor de acordare a ajutorului (echipajelor de intervenție), de pompieri, medicale, inclusiv de asistență urgentă, li se autorizează intrarea pe teritoriul punctului de trecere în baza unui document prin care pot fi identificați.

31. Participanții la trafic internațional pot intra în punctul de trecere dacă dispun de acte de călătorie recunoscute sau acceptate de Republica Moldova pentru trecerea frontierei de stat.

32. Circulația mijloacelor de transport și a pietonilor pe teritoriul punctului de trecere se efectuează cu respectarea prevederilor Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2009.

33. Conducătorii mijloacelor de transport opresc mijlocul de transport (inclusiv motorul) pentru a fi supuși controlului la trecerea frontierei doar în locurile stabilite de către polițistul de frontieră și funcționarul vamal.

34. Mijloacele de transport și persoanele care traversează frontiera de stat, la încheierea tuturor controalelor la trecerea frontierei, sunt obligate să părăsească imediat teritoriul punctului de trecere, cu deplasarea spre țara de destinație pentru care le-a fost autorizată trecerea. Oprirea sau staționarea pe porțiunea de drum și/sau pe acostamentul dintre punctele de trecere și statul limitrof este interzisă.

35. Îmbarcarea/debarcarea pasagerilor, încărcarea/descărcarea bagajelor, a corespondenței, a mărfurilor și a altor bunuri în mijloace de transport se efectuează cu acordul polițistului de frontieră, al funcționarului vamal și al reprezentanților altor autorități de control stabilite de lege.

36. Conducătorul mijlocului de transport, în timp ce este supus controlului la trecerea frontierei, este în drept să iasă din salonul mijlocului de transport, să pornească motorul, să înceapă mișcarea, precum și să schimbe locul de parcare al mijlocului de transport doar cu acordul polițistului de frontieră sau al funcționarului vamal.

37. Conducătorul mijlocului de transport este obligat, la cererea polițistului de frontieră sau a funcționarului vamal, să prezinte la control unitatea de transport, mărfurile și alte bunuri transportate, precum și actele ce țin de îndeplinirea condițiilor legale pentru efectuarea curselor internaționale regulate și la comandă.

38. Conducătorul mijlocului de transport, la cererea polițistului de frontieră sau a funcționarului vamal, este obligat să îndepărteze de pe teritoriul punctului de trecere mijlocul de transport și încărcătura cărora nu le-a fost autorizată trecerea frontierei de stat, în direcția din care se deplasa.

39. Ieșirea din punctul de trecere a persoanelor și mijloacelor de transport, precum și scoaterea mărfurilor și altor bunuri se efectuează prin locuri stabilite, cu acordul funcționarului vamal după efectuarea controlului la trecerea frontierei.

Secțiunea a 2-a

Cerințele pentru eliberarea permiselor de activitate în punctele de trecere rutiere

40. Poliția de Frontieră eliberează permise de activitate în punctele de trecere rutiere.

41. Sunt supuse eliberării permisului toate activitățile care urmează să fie desfășurate în punctele de trecere, altele decât controlul la trecerea frontierei și controlul vamal, care, prin natura lor, nu afectează desfășurarea activității de control, securitatea și ordinea publică, mediul înconjurător și siguranța traficului în punctele de trecere.

42. Permisul nu substituie acordul prealabil al Serviciului Vamal pentru desfășurarea activității de producție, a activității comerciale și de altă natură, în sensul art. 344 alin. (3) din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 95/2021.

43. Cererea de obținere a permisului privind desfășurarea activității în punctele de trecere rutiere poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informațional „e-Permis” sau pe suport de hârtie, la subdiviziunea Poliției de Frontieră.

44. La cerere se anexează:

44.1. lista persoanelor care urmează să activeze în punctul de trecere;

44.2. datele mijloacelor de transport care aparțin persoanei juridice și fizice care vor avea acces în punctele de trecere, precum și numerele de înmatriculare ale acestora;

44.3. declarația pe propria răspundere a angajatului agentului economic sau a organizației privind lipsa de antecedente penale și a încălcărilor anterioare ale legislației cu privire la frontiera de stat, precum și privind respectarea legislației referitoare la frontiera de stat;

44.4. autorizația Serviciului Vamal de desfășurare a activităților în punctul de trecere a frontierei de stat, eliberată în conformitate cu prevederile legislației vamale;

44.5. copia de pe actul care permite desfășurarea activității;

44.6. avizele autorităților publice competente, la necesitate.

45. Condiții speciale care, în funcție de natura activității ce urmează a fi desfășurată, sunt impuse solicitantului permisului:

45.1. personalul angajat al agenților economici, în timpul aflării pe teritoriul punctului de trecere, are obligația de a obține și de a deține în mod obligatoriu permis de acces;

45.2. orice modificare de personal este comunicată de către administrator, în termen de 24 de ore, subdiviziunii Poliției de Frontieră în a cărei rază teritorială este desfășurată activitatea;

45.3. personalul angajat, la cererea polițistului de frontieră sau a funcționarului vamal, este obligat să prezinte permisul de acces în punctul de trecere.

46. Poliția de Frontieră are dreptul să refuze eliberarea permisului privind desfășurarea activității în punctele de trecere rutiere sau să îl anuleze. Poliția de Frontieră refuză eliberarea permisului privind desfășurarea activității în punctul de trecere în cazul în care:

46.1. la cererea depusă lipsește unul sau mai multe acte prevăzute în pct. 44; sau

46.2. persoana juridică și/sau cel puțin unul dintre angajații acesteia nu au executat sancțiunile contravenționale pentru faptele comise anterior ce atentează la regimul frontierei de stat, la regimul zonei de frontieră și la regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova sau au antecedente penale nestinse.

47. Permisul de activitate în punctele de trecere rutiere este anulat în cazul în care titularul și/sau cel puțin unul dintre angajații acestuia:

47.1. a încălcat regulile specifice ale regimului punctelor de trecere;

47.2. a deteriorat sau a distrus bunuri, echipamente sau tehnică specială de control la trecerea frontierei;

47.3. a încălcat ordinea publică în punctul de trecere a frontierei de stat.

48. Decizia privind refuzul sau anularea permisului de activitate în punctele de trecere rutiere este emisă prin act administrativ al Poliţiei de Frontieră. Titularului i se eliberează un exemplar, în original, al deciziei privind refuzul sau anularea permisului de activitate în punctele de trecere rutiere.

49. Termenul de valabilitate al permisului de activitate acordat este de un an, dar nu va depăși data de 31 decembrie a anului în curs.

50. Șefii subdiviziunilor Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal au obligația de a organiza și a executa controlul modului de desfășurare a activităților permise.

III.

REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE DE TRECERE AERIENE

51. În punctele de trecere aeriene deschise traficului internațional, suprafața acestora cu platforme, imobile și instalații aferente reprezintă zona supusă regimului punctului de trecere, fiind marcată, în acest sens, cu indicatoare informative.

52. Regulile de regim în punctele de trecere aeriene se stabilesc pentru a asigura legalitatea trecerii frontierei de stat de către persoanele, mijloacele de transport, mărfurile și alte bunuri, pentru crearea și menținerea condițiilor necesare activității Poliției de Frontieră, a Serviciului Vamal și a altor autorități cu funcții de control la frontieră, precum și pentru protecția aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită.

53. Intrarea, șederea și ieșirea persoanelor, altele decât pasagerii, inclusiv a personalului aeroportuar, a personalului companiilor aeriene, al societăților comerciale în/din punctul de trecere deschis în perimetrul aeroportului internațional se autorizează în baza legitimațiilor de serviciu și a legitimațiilor de aeroport în corespundere cu zonele de acces indicate în ele. Legitimațiile de aeroport, se emit de către operatorul aeroportuar în baza cererii depuse nemijlocit de către solicitantul legitimației de aeroport, cu prezentarea actului de identitate al acestuia și a acordului scris al șefului subdiviziunii Poliției de Frontieră. Intrarea în zonele de securitate cu acces restricționat poate fi interzisă de către autoritățile competente de a examina și a elibera legitimații de aeroport în condițiile legii.

54. Circulația pasagerilor și a persoanelor ce activează pe teritoriul punctului de trecere aerian și în zonele de control se efectuează cu respectarea culoarelor destinate fluidizării fluxului de persoane.

55. Accesul vehiculelor în zona de securitate cu acces restricționat se realizează în baza permisului de acces, emis de operatorul aeroportuar. Conducătorul vehiculului este obligat să dețină legitimație de aeroport. Permisul vehiculului se afișează pe interior, în colțul inferior drept al parbrizului.

56. Reprezentanții misiunilor diplomatice și consulare acreditați în Republica Moldova sunt admiși pe teritoriul punctului de trecere în baza legitimațiilor de aeroport eliberate conform prevederilor pct. 50, iar mijloacele de transport ale acestora, în baza permiselor de acces pentru vehicule.

57. La cererea șefului subdiviziunii Poliției de Frontieră, agenții economici prezintă listele angajaților care activează în punctul de trecere aerian. Orice modificare în statele de personal este comunicată subdiviziunii competente a Poliției de Frontieră în termen de 24 de ore.

58. Persoana aflată în punctul de trecere, la cererea polițistului de frontieră sau a funcționarului vamal, este obligată să prezinte, în formă verbală sau, după caz, scrisă, informația cu privire la necesitatea aflării în punctul de trecere.

59. În situații specifice, în baza unei decizii emise de către Autoritatea Aeronautică Civilă, pot fi instituite restricții temporare de acces în aerogară.

60. Aeronava decolează doar după autorizarea polițistului de frontieră și a funcționarului vamal. Solicitarea autorizației se face de către serviciul specializat al aeroportului/aerodromului în prealabil, cu cel puțin 10 minute până la decolarea navei.

61. În timpul efectuării controlului pasagerilor, personalul aeroportuar este limitat în deplasare prin zona controlului de securitate aeronautică, zona controlului vamal și prin zona controlului la trecerea frontierei. În caz de necesitate, deplasarea prin aceste zone se admite doar cu acordul polițistului de frontieră și al funcționarului vamal.

IV.

REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE DE TRECERE PORTUARE

62. În punctele de trecere portuare deschise traficului internațional, suprafața acestora cu platforme, imobile și instalații aferente reprezintă zona supusă regimului punctului de trecere, fiind marcată, în acest sens, cu indicatoare informative.

63. Regimul punctului de trecere portuar se instituie la sosirea navei și este retras după plecarea acesteia. În lipsa navelor, Poliția de Frontieră îndeplinește misiuni de asigurare a ordinii publice în perimetrul punctului de trecere portuar.

64. Regulile de regim în punctele de trecere portuare se stabilesc pentru a asigura legalitatea trecerii frontierei de stat a persoanelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor și a altor bunuri, pentru crearea și menținerea condițiilor necesare pentru activitatea Poliției de Frontieră, a Serviciului Vamal, a administrației portuare și a altor autorități cu funcții de control, precum și pentru consolidarea securității portuare în fața amenințării atentatelor la adresa securității.

65. În funcție de evaluarea securității portuare, măsurile de securitate, procedurile de control și acțiunile autorităților cu funcții de control pot varia de la o zonă la alta.

66. Intrarea, șederea și ieșirea persoanelor, inclusiv a personalului portuar și a angajaților autorităților de control, în/din punctul de trecere deschis în perimetrul portului se autorizează de către personalul administrației portuare, în baza legitimațiilor de serviciu și a cărților de identitate speciale, eliberate de administrația portuară sau de agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalației portuare).

67. Cărțile de identitate speciale se emit de către administrația portuară sau de către agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalației portuare) în baza cererii depuse nemijlocit de către solicitant, cu prezentarea actului de identitate al acestuia și a acordului scris al șefului subdiviziunii Poliției de Frontieră. Intrarea în zonele de securitate ale portului poate fi interzisă de către autoritățile competente de a examina și a elibera cărți de identitate speciale în condițiile legii.

68. Reprezentanții misiunilor diplomatice și consulare acreditați în Republica Moldova sunt admiși pe teritoriul punctului de trecere în cărțile de identitate speciale eliberate conform prevederilor pct. 63.

69. În timpul prezenței în perimetrul punctului de trecere portuar, persoanele și personalul portuar sunt obligați să poarte cărțile de identitate speciale la loc vizibil.

70. Accesul vehiculelor în perimetrul portului se realizează în baza cărților de identitate, emise de către administrația portuară sau de către agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalației portuare). Conducătorul vehiculului este obligat să dețină carte de identitate specială, emisă în condițiile pct. 63. Cartea de identitate a mijlocului de transport se afișează pe interior, în colțul inferior drept al parbrizului.

71. Administrația portuară sau agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalației portuare) va asigura accesul la sistemul de monitorizare a zonelor sau a activităților din cadrul zonelor, necesare pentru asigurarea securității portuare și a menținerii ordinii publice.

72. În punctele de trecere a frontierei portuare se stabilesc locuri și încăperi în care se realizează controlul la trecerea frontierei și alte activități stabilite în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

73. Șefii subdiviziunilor Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal care activează în perimetrul punctului de trecere stabilesc împreună cu administrația portuară locurile și încăperile pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei și a controlului vamal, conform specificului local.

74. În punctele de trecere portuare se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile generale privind regulile de regim instituite pentru punctele de trecere a frontierei.

75. Regulile de regim în punctele de trecere portuare sunt obligatorii pentru cetățenii Republicii Moldova, străinii care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, pentru reprezentanții întreprinderilor și organizațiilor, indiferent de forma de organizare, care efectuează transportul internațional de mărfuri și pasageri pe cale navală, precum și pentru toți cei care desfășoară activități, indiferent de natura acestora, în punctele de trecere portuare.

76. În situații specifice, în urma evaluării securității portuare, a concluziilor din analiza de risc sau a unor prescripții prezentate de autoritățile din domeniul securității naționale, de către Agenția Navală pot fi instituite restricții temporare de acces în port sau în anumite zone ale portului.

77. Intrarea și ieșirea navelor și a altor mijloace plutitoare în/din punctul de trecere portuar se efectuează cu acordul căpităniei portului și al șefilor subdiviziunilor Poliției de Frontieră, Serviciului Vamal care activează în zona supusă regimului punctului de trecere.

V.

REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE DE TRECERE FEROVIARE

78. Regimul în punctul de trecere feroviar se instituie cu respectarea prevederilor Codului transportului feroviar nr. 19/2022 și altor acte normative.

79. Regimul punctului de trecere feroviar se instituie până la sosirea garniturii de tren și este retras după plecarea acesteia. În lipsa garniturilor de tren, Poliția de Frontieră îndeplinește, după caz, misiuni de asigurare a ordinii publice în zona supusă regimului punctului de trecere feroviar.

80. Zona supusă regimului punctului de trecere feroviar include suprafața stației căii ferate cu platformele, imobilele și instalațiile aferente unde se efectuează controlul la trecerea frontierei de stat, precum și garniturile de tren în care se efectuează controlul la trecerea frontierei și face obiectul competenței Poliției de Frontieră şi Serviciului Vamal, în condițiile legii.

81. Regulile de regim în punctul de trecere feroviar se stabilesc pentru asigurarea legalității trecerii frontierei de stat a persoanelor, a garniturilor de tren, a mărfurilor și a altor bunuri, pentru realizarea și menținerea condițiilor necesare pentru activitatea subdiviziunii Poliției de Frontieră, a Serviciului Vamal și altor autorități cu funcții de control la frontieră, precum și pentru asigurarea securității feroviare.

82. În punctele de trecere feroviare se stabilesc locuri și încăperi unde se realizează controlul la trecerea frontierei și alte activități stabilite în conformitate cu cadrul normativ.

83. Șefii subdiviziunilor Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal care activează în zona supusă regimului punctului de trecere feroviar stabilesc de comun acord cu autoritățile feroviare competente locurile și încăperile pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei și controlului vamal, conform specificului local.

84. În punctele de trecere feroviare se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile generale privind regulile de regim instituite pentru punctele de trecere.

85. Regulile de regim în punctele de trecere feroviare sunt obligatorii pentru cetățenii Republicii Moldova, străinii care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, pentru reprezentanții întreprinderilor și organizațiilor, indiferent de forma de organizare, care efectuează transportul internațional de mărfuri și pasageri pe calea ferată, precum și pentru toți cei care desfășoară activități, indiferent de natura acestora, în punctele de trecere.

86. Circulația trenurilor pe teritoriul punctului de trecere feroviar se gestionează de către administrația stațiilor de cale ferată. Acestea își coordonează activitatea privind trenurile ce constituie obiectul controlului la trecerea frontierei de stat cu subdiviziunile competente ale Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal.

87. Perimetrul punctului de trecere feroviar trebuie să fie delimitat (închis), îngrădit și marcat cu semne şi panouri de informare necesare.

88. Angajații entităților economice sau de altă natură care activează în zona supusă regimului punctului de trecere feroviar, cu excepția polițiștilor de frontieră și a funcționarilor vamali, dispun de permis de acces.

89. La solicitarea polițistului de frontieră, însoțitorii de bord și personalul tehnic al garniturilor de tren prezintă legitimația de serviciu.

90. În timpul efectuării controlului la trecerea frontierei și a controlului vamal se interzice circulația pasagerilor prin garnitura de tren fără acordul Poliției de Frontieră și al Serviciului Vamal.

Anexa nr.1 la Regulile de regim în punctele de trecere a frontierei de stat

Partea A

Partea В

Partea С

Partea D

Partea E

Anexa nr. 2 la Regulile de regim în punctele de trecere a frontierei de stat

LISTA punctelor de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova

1. Puncte de trecere la frontiera moldo-română (deschise traficului internaţional):

1.1. Cahul-Oancea, rutier;

1.2. Giurgiuleşti-Galaţi, feroviar;

1.3. Giurgiuleşti-Galaţi, rutier;

1.4. Cantemir-Fălciu, feroviar;

1.5. Leuşeni-Albiţa, rutier;

1.6. Ungheni-Iaşi, feroviar;

1.7. Sculeni-Sculeni, rutier;

1.8. Costeşti-Stînca, rutier;

1.9. Lipcani-Rădăuţi Prut, rutier;

1.10. Leova- Bumbăta, rutier.

2. Puncte de trecere la frontiera moldo-ucraineană:

2.1. Puncte de trecere deschise traficului internaţional:

2.1.1. Otaci-Moghilev-Podolsk, rutier;

2.1.2. Vălcineţ-Moghilev-Podolsk, feroviar;

2.1.3. Ocniţa-Sokireanî, rutier;

2.1.4. Ocniţa-Sokireanî, feroviar;

2.1.5. Briceni-Rossoşanî, rutier;

2.1.6. Larga-Kelmenţî, rutier;

2.1.7. Larga-Kelmenţî, feroviar;

2.1.8. Criva-Mamalîga, rutier;

2.1.9. Criva-Mamalîga, feroviar;

2.1.10. Giurgiuleşti-Reni, rutier;

2.1.11. Giurgiuleşti-Reni, feroviar;

2.1.12. Etulia-Frikăţei, feroviar;

2.1.13. Vulcăneşti-Vinogradovka, rutier;

2.1.14. Mirnoe-Tabaki, rutier;

2.1.15. Ceadîr-Lunga-Novîe Troianî, rutier;

2.1.16. Basarabeasca-Serpniovo-1, rutier;

2.1.17. Basarabeasca-Serpniovo-1, feroviar;

2.1.18. Palanca-Maiaki - Udobnoe, rutier;

2.1.19. Tudora-Starokazacie, rutier;

2.1.20. Cosăuţi-Iampoli, fluvial;

2.1.21. Unguri-Bronniţa, rutier, autovehicule cu masa maximă autorizată de până la 3500 kg;

2.2. Puncte de trecere deschise traficului interstatal:

2.2.1. Grimăncăuţi-Vaşkivţî, rutier;

2.2.2. Cişmichioi-Dolinskoe, rutier;

2.2.3. Ceadîr-Lunga-Maloiaroslaveţ-1, rutier;

2.2.4. Săiţi-Lesnoe, rutier;

2.2.5. Soroca-Ţekinovka, fluvial;

2.3. Puncte de trecere deschise traficului local:

2.3.1. Lipcani-Podvorievka, rutier;

2.3.2. Medveja-Zelionaia, rutier;

2.3.3. Clocuşna-Sokireanî, rutier;

2.3.4. Cremenciug-Mihailovka, fluvial;

2.3.5. Cureşniţa-Oxanovka, fluvial;

2.3.6. Cosăuţi-Iampoli, fluvial;

2.3.7. Soroca-Ţekinovka, fluvial;

2.3.8. Vasilcău-Velikaia Kosniţa, fluvial;

2.3.9. Caplani-Krutoiarovka, rutier;

2.3.10. Ucrainca-Lesnoe, rutier;

2.3.11. Volontir-Faraonovka, rutier;

2.3.12. Copceac-Alexandrovka, rutier;

2.3.13. Troiţcoe-Visocianskoe, rutier;

2.3.14. Iserlia-Petrovka, rutier;

2.3.15. Copceac-Cervonoarmeiskaia, rutier;

2.3.16. Cairaclia- Zaliznicinoe, rutier.

3. Puncte de trecere deschise traficului internaţional, situate în interiorul ţării:

3.1. Mărculeşti, aerian;

3.2. Bălţi, aerian;

3.3. Chişinău, aerian;

3.4. Cahul, aerian;

3.5 Giurgiuleşti-Port, fluvial (portuar).

4. Puncte de trecere la frontiera moldo-ucraineană – segmentul transnistrean:

4.1. Puncte de trecere deschise traficului internaţional:

4.1.1. Cobasna-Slobodka, feroviar;

4.1.2. Novosaviţcaia-Kuciurgan, feroviar;

4.1.3. Hristovaia-Bolgan, rutier;

4.1.4. Goianul Nou-Platonovo, rutier;

4.1.5. Pervomaisc-Kuciurgan, rutier;

4.2. Puncte de trecere deschise traficului interstatal:

4.2.1. Hruşca-Velikaia Kosniţa, rutier;

4.2.2. Broşteni-Timkovo, rutier;

4.2.3. Vadul Turcului-Alexeevka, rutier;

4.2.4. Vărăncău-Stanislavka, rutier;

4.2.5. Colosova-Iosipovka, rutier;

4.2.6. Mălăieşti-Velikopolskoe, rutier;

4.2.7. Blijnii Hutor-Slaveanoserbka, rutier;

4.2.8. Nezavertailovca-Gradinţî, rutier;

4.3. Puncte de trecere deschise traficului local:

4.3.1. Ocniţa-Grabarivka, rutier;

4.3.2. Rotari-Studeonoe, rutier;

4.3.3. Valea Adîncă-Zagnitkovo, rutier;

4.3.4. Valea Turcului-Şerşenţî, rutier;

4.3.5. Plopi-Crutîe, rutier;

4.3.6. Cobasna-Domniţa, rutier;

4.3.7. Jura-Fedoseevka, rutier;

4.3.8. Ţîbuleuca-Ţehanovka, rutier;

4.3.9. Dubău-Dubovo, rutier;

4.3.10. Mociarovca-Pavlovka, rutier;

4.3.11. Tiraspol-Grebeniki, rutier;

4.3.12. Frunză-Rozalovka, rutier.

Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

NORMELE tehnice de înzestrare a punctelor de trecere a frontierei de stat

Secțiunea 1

Dispoziții generale

1. Punctele de trecere a frontierei de stat (în continuare – punct de trecere) se dotează potrivit planului de amenajare a acestora, aprobat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul Vamal și, după caz, avizat de administrația gării, portului sau aeroportului.

2. Planul de amenajare a punctului de trecere va cuprinde detalii despre următoarele perimetre, zone şi spaţii:

2.1. perimetrul punctului de trecere care cuprinde platformele, imobilele şi instalaţiile aferente destinate asigurării activităţii în punctul de trecere, cu specificarea destinaţiei şi a modului de folosire a fiecărui element component;

2.2. zona de tranzit, după caz;

2.3. spaţiul de lucru pentru activităţile de control la trecerea frontierei de stat, care cuprinde: imobilele şi instalaţiile necesare pentru desfăşurarea controlului la trecerea frontierei de stat; culoarele de control pe sensurile de intrare şi ieşire, separate; spaţiul destinat pentru efectuarea controlului fitosanitar şi a altor controale în conformitate cu legislaţia în vigoare;

2.4. alte locuri și spații necesare pentru buna funcționare a punctului de trecere a frontierei de stat.

3. Serviciul Vamal sau, după caz, administraţia gării, a portului și a aeroportului iau măsurile necesare pentru amenajarea punctelor de trecere potrivit planului preconizat, care prevede:

3.1. asigurarea condiţiilor inofensive pentru persoanele aflate în trafic şi pentru personalul punctelor de trecere – apă potabilă, punct de alimentare, sistem de colectare a deşeurilor, WC;

3.2. asigurarea posibilităţilor de control sanitar al persoanelor aflate în trafic la intrare sau la ieşire (în perioade determinate), inclusiv pentru realizarea măsurilor recomandate de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare a bagajelor, containerelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor, a expedierilor poştale, inclusiv în locuri (terenuri) special amenajate şi dotate cu apă și canalizare;

3.3. asigurarea prezenţei mijloacelor de protecţie individuale (măşti, ochelari, mănuşi) şi a accesului personalului la acestea;

3.4. asigurarea combaterii surselor şi vectorilor de transmitere a unor infecţii (ţânţari, căpuşe, rozătoare) în baza programelor de activităţi respective;

3.5. elaborarea şi coordonarea cu Centrul teritorial de sănătate publică a planului de intervenţie în urgenţe de sănătate publică, precum și aplicarea acestuia de către personal;

3.6. instituirea punctului medical;

3.7. gardul de împrejmuire a punctului de trecere;

3.8. asigurarea amenajării spațiilor și zonelor punctelor de trecere, într-un mod accesibil pentru persoanele cu dizabilități.

4. Administrația gărilor, a porturilor (cheiurilor), a aeroporturilor (aerodromurilor), a altor întreprinderi și organizații pe al căror teritoriu activează puncte de trecere pun la dispoziția Poliției de Frontieră și a Serviciului Vamal, în mod gratuit și fără achitarea cheltuielilor de întreținere și a serviciilor comunale, încăperile, locurile special amenajate și comoditățile aferente necesare pentru îndeplinirea competențelor acestora.

5. Infrastructura de la punctele de trecere terestre, inclusiv numărul ghișeelor și al culoarelor de trecere, este dimensionată în funcție de fluxul de pasageri, din punct de vedere cantitativ și calitativ, luând în calcul evaluarea evoluției ulterioare. Acolo unde este necesar, infrastructura punctelor de trecere a frontierei este adaptată pentru utilizarea datelor biometrice ale minorilor.

6. Cabinele de control, dotate cu echipamentul necesar și bine iluminate, se amplasează cu partea frontală spre pasageri, într-o poziție ridicată, pentru a permite profilarea pasagerilor. Acestea urmează să aibă о linie de comunicație directă cu biroul din linia a doua și cu biroul șefului de schimb.

7. Ținând cont de infrastructura existentă a punctelor de trecere, acestea se înzestrează cu încăperi pentru solicitanții de azil separat, pentru ambele sexe, dotate cu condiții minime de igienă, încăperi pentru controlul în linia a doua, încăperi pentru persoanele reținute și încăperi pentru izolarea persoanelor suspectate de boli infecțioase și contagioase. Ultimele urmează a fi dotate cu mobilier, sursă de apă potabilă, WC separat, vas de colectare a deșeurilor și cu trusă medicală.

8. În cadrul efectuării controlului în prima linie, la intrarea/ieșirea în/din punctele de trecere, se asigură accesul polițiștilor de frontieră la:

8.1. terminalul pentru consultarea sistemelor informaționale automatizate și a bazelor de date naționale;

8.2. terminalul portabil;

8.3. instrumentul pentru examinarea documentului, razele infraroșii, lumina ultravioletă variabilă, lumina pătrunzătoare;

8.4. lupa de cel puțin 10x sau monomicroscop cu distanța focală variabilă;

8.5. lampa retroreflectorizantă;

8.6. ștampilele de intrare și ieșire, inclusiv la seifurile pentru păstrarea acestora;

8.7. produsele analitice actualizate;

8.8. exemplele de documente disponibile electronic și alte informații necesare pentru efectuarea controalelor la frontieră;

8.9. echipamentul special pentru depistarea și identificarea materialelor radioactive și a substanțelor interzise.

9. La punctele de trecere cu trafic intens, birourile din linia a doua pot fi dotate suplimentar cu următorul echipament:

9.1. echipamentul care oferă posibilitatea consultării sistemului de examinare a documentelor pentru autentificarea actelor de călătorie;

9.2. comparatorul video spectral (cuprinde spectre de lumini infraroşii şi ultraviolete, filtre, iluminare verticală cu lumină albă, lumină pătrunzătoare etc.);

9.3. microscopul stereo cu distanţă focală de cel puţin x40;

9.4. dispozitivul de control pentru cerneală „anti-stokes”;

9.5. echipamentul şi materialul de identificare (inclusiv specimene de ştampile);

9.6. manualul care conţine paşapoarte şi documente de identificare originale şi false;

9.7. echipamentul pentru acces şi accesul la consultarea sistemelor informaţionale automatizate naţionale şi internaţionale;

9.8. echipamentul special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise.

10. Punctele de trecere pot fi dotate cu sisteme de supraveghere video pentru profilarea fluxului de pasageri, de exemplu în scopul selectării persoanelor pentru verificările în linia a doua, precum și cu oglinzi pe plafoane/pereți în scopul de a vedea în mod corespunzător pasagerul care se află la controlul din prima linie.

11. Punctele de trecere se dotează cu dispozitive integrate mobile și fixe de citire a actelor de călătorie, inclusiv de citire a amprentelor digitale și a documentelor cu elemente de securizare electronice și capacități de analiză.

Secțiunea a 2-a

Punctele de trecere a frontierei de stat rutiere

12. Punctele de trecere a frontierei de stat rutiere pot dispune suplimentar de:

12.1. indicator de informare la frontieră, pentru a marca intrarea în Republica Moldova;

12.2. sisteme staţionare şi mobile pentru depistarea materialelor radioactive;

12.3. culoare separate;

12.4. sisteme de monitorizare a perimetrului prin camere şi senzori;

12.5. sistem de iluminare care să asigure posibilitatea supravegherii perimetrului punctului de trecere;

12.6. bariere la culoare şi sistem de monitorizare video;

12.7. aparat mobil/fix cu raze X, detectoare ale bătăilor inimii, detectoare ale dioxidului de carbon, câini de serviciu dresaţi, echipament special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise, echipament special pentru depistarea drogurilor, sisteme de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare etc.;

12.8. zonă pentru verificarea pasagerilor autobuzelor;

12.9. zonă pentru controlul amănunţit al mijloacelor de transport.

13. În punctele de trecere rutiere, cabinele de control din prima linie pe fiecare direcție intrare/ieșire:

13.1. sunt, de regulă, într-un număr adaptat fluxului de trafic;

13.2. sunt amplasate cu partea frontală spre pasageri și într-o poziție înălțată față de rândul de pasageri în așteptare, pentru a permite vizualizarea de către polițistul de frontieră, precum și pentru a asigura comunicarea directă în timpul controlului.

14. În fața cabinelor de control din prima linie sunt instalate oglinzi care să permită vizualizarea pasagerului care se află la control în prima linie, în special minori, precum și a zonei dintre cabine, în scopul prevenirii eventualelor încercări de trecere neautorizate.

15. Serviciul Vamal oferă Poliției de Frontieră încăperi pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei, precum și pentru persoanele reținute și solicitanții de azil. Responsabil de înzestrarea acestor încăperi se consideră Poliția de Frontieră.

Secțiunea a 3-a

Punctele de trecere a frontierei de stat feroviare

16. Punctele de trecere a frontierei de stat feroviare pot dispune suplimentar de:

16.1. sistem de monitorizare video şi prin senzori a teritoriului gării situat între linia frontierei de stat şi punctul de trecere;

16.2. câini de serviciu;

16.3. echipament tehnic şi infrastructură pentru efectuarea verificărilor trenurilor, inclusiv senzori ficşi.

16.4. echipament special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise.

17. Responsabilă de înzestrarea punctelor de trecere feroviare se consideră administraţia gării feroviare.

Secțiunea a 4-a

Punctele de trecere a frontierei de stat portuare

18. Punctele de trecere a frontierei de stat portuare pot dispune suplimentar de:

18.1, gard de împrejmuire a zonei portuare şi de sistem de monitorizare a acesteia;

18.2. echipament mobil de verificare a documentelor efectuată pe nave;

18.3. câini de serviciu;

18.4. echipament special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise.

19. Responsabilitatea pentru înzestrarea punctelor de trecere portuare o poartă administraţia portului.

Secțiunea a 5-a

Punctele de trecere a frontierei de stat aeriene

20. Asigurarea, amenajarea spațiilor și dotarea corespunzătoare a acestora se fac de către operatorul aeroportuar. Echipamentele de securitate aeronautică se asigură de către operatorul aeroportuar, iar echipamentele tehnice specifice activității proprii – de către Poliția de Frontieră. Echipamentele de securitate aeronautică sunt stabilite conform Programului național de securitate în domeniul aviației civile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 124/2021. Poliția de Frontieră este în drept să solicite Autorității Aeronautice Civile elaborarea măsurilor suplimentare de securitate în cazul în care echipamentele stipulate în Programul național de securitate în domeniul aviației civile nu mai corespund standardelor de securitate aprobate de organizațiile internaționale în domeniul aviației civile.

21. Sensurile de intrare și ieșire din țară sunt separate fizic pe toată zona dintre cabinele de control la trecerea frontierei și aeronavă, astfel încât să nu existe posibilitatea ca persoanele, bunurile sau documentele să treacă de la un sens la altul. Pe platforma de parcare a aeronavelor, separarea fluxurilor se efectuează prin asigurarea prezenței obligatorii a polițiștilor de frontieră la procedurile privind transferul persoanelor la/de la aeronavă.

22. Operatorul aeroportuar asigură că:

22.1. zona de efectuare a controlului la trecerea frontierei, inclusiv culoarele de frontieră, este marcată prin indicatoare și, dacă este posibil, prin marcaje pe podea;

22.2. limita spațiului de așteptare pentru pasageri în fața cabinelor de control este semnalizată prin marcaj pe podea;

22.3. cabinele de control din prima linie pe fiecare direcție intrare/ieșire:

22.3.1 sunt într-un număr adaptat volumului de trafic;

22.3.2. sunt amplasate cu partea frontală spre pasageri și într-o poziție înălțată față de rândul de pasageri în așteptare, pentru a permite vizualizarea de către polițistul de frontieră, precum și pentru comunicarea directă în timpul controlului;

22.3.3. sunt dotate cu sisteme de închidere controlate de Poliția de Frontieră și este asigurată prevenirea observării neautorizate a ecranelor sistemelor computerizate;

22.3.4. sunt semnalizate corespondent culoarului de trecere a frontierei de stat;

22.4. indicatoarele de semnalizare a culoarelor de trecere a frontierei de stat plasate deasupra cabinelor de control din prima linie corespund condițiilor de vizibilitate, iluminat adecvat și flexibilitate, prin folosirea unor panouri electronice al căror afișaj să poată fi schimbat din cabinele de control, în vederea realocării fluxurilor în situația aglomerării;

22.5. în fața cabinelor de control din prima linie sunt instalate oglinzi ce permit vizualizarea pasagerului care se află la controlul în prima linie, în special minori, precum și a zonei dintre cabine, în scopul prevenirii eventualelor încercări de trecere neautorizate;

22.6. zona dintre și de deasupra cabinelor de control este ermetizată, pentru prevenirea trecerii sau a transmiterii documentelor sau bunurilor în mod neautorizat, prin instalarea de uși automate, acționate din interiorul cabinelor de control din prima linie, și prin securizarea zonei până la tavan;

22.7. există acces direct între cabinele de control din prima linie și spațiile alocate pentru controlul în linia a doua;

22.8. spațiile alocate pentru controlul în linia a doua:

22.8.1. sunt amplasate în imediata apropiere a cabinelor de control din prima linie și separate fizic de alte încăperi;

22.8.2. au o suprafață suficientă pentru instalarea echipamentelor necesare și vizibilitate directă asupra fluxului de pasageri;

22.8.3. dispun de un spațiu securizat pentru colectarea datelor, verificarea și procesarea acestora în Sistemele informaționale utilizate de Poliția de Frontieră;

22.8.4. dispun de spațiu amenajat pentru control amănunțit al documentelor, inclusiv prin metode și mijloace tehnice;

22.8.5. au acces direct la sistemul de supraveghere video al aeroportului, în funcție de necesitățile operative;

22.9. amenajează încăperi securizate pentru procedurile de reținere, cu asigurarea supravegherii directe sau prin mijloace tehnice a persoanelor reținute;

22.10. alocă spații pentru persoanele cărora li s-a refuzat intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, supravegheate în permanență prin mijloace tehnice sau cu personal și având acces la utilități;

22.11. alocă spații pentru persoanele care solicită protecție internațională pe teritoriul Republicii Moldova, separate în funcție de sex, având acces la utilități și condiții de acomodare decentă.

23. Subdiviziunea Poliției de Frontieră, în scopul exercitării atribuțiilor are acces la imaginile sistemului de supraveghere video al aeroportului în timp real și înregistrate, pentru investigații operative. Sistemul de supraveghere video trebuie să permită cel puțin monitorizarea zonei supuse regimului punctului de trecere aerian.

24. Operatorul aeroportuar asigură Poliției de Frontieră, în scopul exercitării atribuțiilor, cel puțin spații pentru:

24.1. dispecerat/cameră operațională;

24.2. păstrarea armamentului, a muniției, a echipamente de control, a ștampilelor și a vizelor;

24.3. cameră tehnică;

24.4. instruirea polițiștilor de frontieră în domeniul securității aeronautice.

25. Punctele de trecere aeriene pot fi dotate cu sisteme automatizate de control. În măsura posibilității, sistemele automatizate de control la frontiere sunt proiectate astfel încât să poată fi utilizate de toate persoanele, cu excepția minorilor. Acestea sunt, de asemenea, concepute astfel încât să respecte pe deplin demnitatea umană, în special în cazurile în care sunt implicate persoane vulnerabile. Operatorul aeroportuar asigură prezența unui număr suficient de personal pentru a ajuta persoanele la utilizarea unor astfel de sisteme.

Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 862/2024

REGULILE privind instituirea consemnului la frontieră

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulile privind instituirea consemnului la frontieră (în continuare – Reguli) stabilesc măsurile premergătoare, condițiile și procedurile referitoare la introducerea și prelucrarea în obiectul informațional „consemnul la frontieră”, parte componentă a Sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră (în continuare – OICF), a consemnelor la frontieră, tranzacțiile cu consemnele, activitățile ce urmează a fi întreprinse în cazul unui rezultat pozitiv, termenul de păstrare, precum și modalitatea de exercitare a dreptului de acces la datele cu caracter personal cu referire la consemne.

2. În sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noțiuni:

2.1. act de dispoziție – orice act procedural, precum hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe, ordine de înghețare sau alte acte cu caracter imperativ, prin care se dispune Poliţiei de Frontieră întreprinderea măsurilor stabilite de lege;

2.2. anularea consemnului la frontieră – operațiunea de schimbare a statutului consemnului la frontieră înainte de expirarea termenului pentru care a fost instituit, ca urmare a dispariției necesității de menținere a statutului activ;

2.3. autoritate națională competentă – autoritate a administrației publice centrale cu drept de a efectua tranzacții cu consemnele la frontieră în temeiul acordului interinstituțional încheiat cu Poliția de Frontieră;

2.4. consultare – examinarea de către autorităţile naţionale competente a elementelor cuprinse în consemnele din OICF;

2.5. executarea consemnului la frontieră – întreprinderea măsurilor stabilite de inițiator la obținerea unui rezultat pozitiv;

2.6. operare – introducerea, modificarea, actualizarea şi ştergerea datelor cu referire la consemne la frontieră de către autoritățile naționale competente;

2.7. informaţii suplimentare – informaţii care nu fac parte din datele primare, dar care se referă la consemnele din OICF şi care urmează să fie transmise în cadrul schimbului de informaţii;

2.8. inițiator al consemnului la frontieră – autoritatea care, prin raportare la atribuțiile funcționale proprii, dispune în privința unui consemn la frontieră;

2.9. încetarea consemnului la frontieră – operațiunea de modificare a statutului consemnului din statut activ în statut exclus. Această operațiune poate avea loc prin anulare, executare și la expirarea termenului;

2.10. legătură – informație operațională introdusă în OICF cu scopul de a crea o relație între două sau mai multe consemne;

2.11. rezultat pozitiv – rezultat obţinut ca urmare a consultării datelor în OICF, concretizat în identificarea unei persoane sau a unui obiect;

2.12. termenul consemnului la frontieră – durata perioadei active a consemnului la frontieră, instituit de către inițiator, prin referire la un număr specificat de zile sau la o dată prestabilită;

2.13. tranzacţie – acțiunea de operare sau consultare a datelor în OICF.

3. Prelungirea consemnului la frontieră se face în baza actului de dispoziţie întemeiat al inițiatorului consemnului.

4. În scopul depistării cu operativitate a persoanelor sau a obiectelor căutate, autorităţile naţionale competente creează legături între consemnele la frontieră.

5. Crearea unei legături nu afectează acțiunea de urmat specifică pe baza fiecărui consemn pus în legătură sau perioada de păstrare a acestuia.

6. Crearea unei legături nu aduce atingere drepturilor de acces prevăzut la pct. 10. Autoritățile care nu au drept de acces la anumite categorii de consemne nu pot vizualiza legătura cu consemnul la care nu au acces.

7. Măsurile organizatorico-tehnice ce țin de instituirea consemnelor la frontieră se aprobă prin ordin al șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Secțiunea 1

Autorități cu competențe în gestionarea datelor din OICF

8. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în calitate de deținător al Sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră (în continuare – SIIPF), este unica autoritate națională competentă, investită cu drepturi și responsabilități referitoare la implementarea prezentelor Reguli, funcționarea, întreținerea, administrarea, monitorizarea, dezvoltarea şi securitatea OICF, precum şi cu asigurarea accesului autorităților naționale competente la OICF.

9. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră este în drept de a efectua tranzacții cu toate consemnele la frontieră, conform prevederilor prezentelor Reguli, inclusiv cu cele operate de alte autorități naționale competente.

10. Operarea datelor în OICF poate fi efectuată prin interoperabilitatea SIIPF cu sistemele informaționale ale autorităților naționale competente.

11. Autoritățile naționale competente pot consulta doar datele primare și informația suplimentară introduse de către acestea, în mod particular.

12. Autorităţile naţionale competente utilizează datele cuprinse în consemnele la care au drept de acces, cu respectarea prevederilor cadrului normativ.

13. Categoriile de consemne și tranzacții la care au acces autoritățile naționale competente sunt prevăzute în anexă.

Secțiunea a 2-a

Proceduri premergătoare

14. Actele de dispoziţie prin care se dispune instituirea consemnelor la frontieră, în conformitate cu prezentele Reguli, sunt remise Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau autorităţii care, în baza acordului, este autorizată cu dreptul de a opera date în OICF.

15. Actul de dispoziţie va conţine:

15.1. temeiul emiterii;

15.2. date suficiente pentru identificarea persoanelor sau a obiectelor menționate în pct. 19 și 22;

15.3. măsurile ce urmează a fi luate în privinţa persoanelor sau a obiectelor depistate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat;

15.4. autoritatea care ţine controlul consemnului la frontieră, cu indicarea numărului de telefon activ în regim de 24 de ore pentru a putea fi contactată la realizarea măsurilor;

15.5. termenul consemnului la frontieră.

16. În cazul în care nu sunt întrunite condițiile pct. 15, se întreprind următoarele acțiuni:

16.1. autoritatea națională competentă cooperează cu inițiatorul consemnului pentru înlăturarea neajunsurilor, stabilirea exactității şi actualității datelor cuprinse în actul de dispoziție;

16.2. în cazul în care deficiențele nu au fost înlăturate ca urmare a activităților derulate în cadrul cooperării prevăzute la subpct. 16.1, autoritatea care operează cu consemnul în OICF va restitui actul de dispoziție în decurs de 5 zile lucrătoare, fără a purcede la introducerea datelor în Sistem;

16.3. în cazul în care actul de dispoziție nu conține referințe la termenul consemnului la frontieră, acesta va fi stabilit conform pct. 61.

17. Consemnul la frontieră se consideră instituit din momentul introducerii informației din actul de dispoziție în OICF sau din momentul generării automatizate a consemnului ca urmare a interoperabilității sistemelor informaționale naționale în conformitate cu prevederile acordurilor interinstituționale.

18. Consemnele la frontieră sunt introduse în OICF cu referire la:

18.1. persoane;

18.2. mijloace de transport;

18.3. documente.

19. Consemnele cu privire la persoane cuprind cel mult următoarele date:

19.1. numele;

19.2. prenumele;

19.3. numele la naștere;

19.4. numele folosite anterior și pseudonimul;

19.5. orice caracteristică fizică specifică, obiectivă și inalterabilă;

19.6. locul nașterii;

19.7. data nașterii (ziua/luna/anul), un număr de identificare național;

19.8. genul;

19.9. orice cetățenii deținute;

19.10. dacă persoana în cauză:

19.10.1. este înarmată;

19.10.2. este violentă;

19.10.3. s-a sustras sau a evadat;

19.10.4. prezintă un risc de sinucidere;

19.10.5. reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică;

19.10.6. este implicată în activitate de finanțare, pregătire, sprijin în orice mod al actelor de terorism, face parte din grupuri criminale organizate sau organizații criminale cu caracter transnațional sau sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri, a participat la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război ori a unor crime contra umanității prevăzute în tratatele la care Republica Moldova este parte;

19.11. motivul instituirii consemnului;

19.12. inițiatorul consemnului;

19.13. trimiterea la actul de dispoziție care a generat consemnul;

19.14. acțiunea de urmat în cazul unui rezultat pozitiv;

19.15. legăturile cu alte consemne;

19.16. dacă persoana vizată este membru de familie al unui cetățean al Republicii Moldova, al unui cetățean al Uniunii Europene sau o altă persoană care beneficiază de dreptul la libera circulație;

19.17. dacă decizia de refuz al intrării se bazează pe:

19.17.1. o condamnare anterioară;

19.17.2. o amenințare gravă pentru securitate;

19.17.3. dreptul național referitor la intrare și la ședere;

19.17.4. o interdicție de intrare; sau

19.17.5. o măsură restrictivă;

19.18. categoria infracțiunii;

19.19. categoria documentelor de identificare/identitate ale persoanei;

19.20. țara care a eliberat documentele de identificare/identitate ale persoanei;

19.21. numărul (numerele) documentelor de identificare/identitate ale persoanei;

19.22. data eliberării documentelor de identificare/identitate ale persoanei;

19.23. fotografii și imagini faciale;

19.24. copia documentelor de identificare/identitate, color, ori de câte ori este posibil.

20. Consemnele cu privire la persoane nu pot fi introduse în OICF fără datele prevăzute la subpct. 19.1, 19.2, 19.7, 19.12 și 19.14, care constituie date primare. Celelalte date menționate la pct. 19 reprezintă informații suplimentare, ce urmează a fi introduse în OICF în limita disponibilității.

21. În OICF pot fi introduse consemne la frontieră în privința următoarelor obiecte ușor identificabile:

21.1. mijloace de transport;

21.2. documente:

21.2.1. toate tipurile de paşapoarte;

21.2.2. documentele de călătorie ale apatrizilor (conform Convenţiei privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954);

21.2.3 documentele de călătorie ale refugiaţilor (conform Convenţiei cu privire la statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951) şi ale beneficiarilor de protecţie umanitară);

21.2.4. permisele de conducere;

21.2.5 documentele oficiale care au fost furate, însușite în mod ilegal, pierdute sau despre care se pretinde că ar fi astfel de documente, fiind însă false.

22. Consemnele cu privire la obiecte cuprind cel mult următoarele date:

22.1 marca, modelul, numărul de înmatriculare, codul VIN, în cazul mijloacelor de transport;

22.2. culoarea;

22.3. anul producerii;

22.4. imaginea foto;

22.5. tipul, seria și numărul, data emiterii, data valabilității și autoritatea emitentă în cazul documentelor;

22.6. trimiterea la actul de dispoziție care a generat consemnul;

22.7. acțiunea de urmat în cazul unui rezultat pozitiv;

22.8. inițiatorul consemnului;

22.9 motivul instituirii consemnului.

23. Consemnele cu privire la obiecte nu pot fi introduse în OICF fără datele prevăzute la subpct. 22.1, 22.5, 22.7 și 22.8 care constituie date primare. Celelalte date reprezintă informații suplimentare, ce urmează a fi introduse în limita disponibilității.

II.

TIPURI DE CONSEMNE ȘI MĂSURILE DE URMAT

24. După caracterul măsurilor dispuse prin actele de dispoziţie, se disting următoarele tipuri de consemne:

24.1. consemne de reţinere – persoanele sau mijloacele de transport se reţin pe durata ce nu poate depăși termenul legal, cu predarea către inițiatorul consemnului;

24.2. consemne restrictive – persoanelor sau mijloacelor de transport nu li se permite intrarea sau ieşirea în/din Republica Moldova;

24.3. consemne de control – persoanele, mijloacele de transport, documentele se supun unui anumit tip de control prevăzut de legislaţie;

24.4. consemne de ridicare – mijloacele de transport, documentele se ridică şi se remit organului care a dispus măsura;

24.5. consemne de informare – organul care a dispus măsura este informat despre faptul traversării frontierei de stat.

25. La necesitate, în caz de obținere a unui rezultat pozitiv cu referire la un consemn în privința unei persoane vulnerabile, în sensul Legii nr. 28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, autoritățile publice responsabile de asigurarea protecției copiilor în situații de risc și a altor persoane vulnerabile asigură, la sesizarea Poliției de Frontieră, prezența specialiștilor necesari pentru acordarea asistenței, precum și, la necesitate, preluarea copiilor în custodie pentru asigurarea drepturilor minorilor și ale altor persoane vulnerabile, în conformitate cu cadrul normativ.

26. La semnalarea consemnului, persoana, după caz posesorul obiectului, este obligat:

26.1. la solicitarea polițistului de frontieră să prezinte toate actele necesare;

26.2. să se supună cerințelor legale ale polițistului de frontieră.

Secțiunea 1

Consemne de reținere

27. Consemnele de reținere pot fi instituite în privința următoarelor categorii de persoane și mijloace de transport:

27.1. persoane căutate și/sau dispărute în scopul arestării sau predării către inițiatorul consemnului;

27.2. persoane căutate în scopul extrădării, în baza unui mandat de arestare și/sau conform Legii nr. 371/2006 cu privire la asistența juridică internațională în materie penală;

27.3. persoane căutate în scopul reținerii în baza ordonanței organului de urmărire penală pentru a fi pusă sub învinuire, adoptată în conformitate cu prevederile art. 169 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003;

27.4. mijloace de transport, în baza încheierii de declarare în căutare a mijlocului de transport, emisă de executorul judecătoresc în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (5) din Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004;

27.5. mijloace de transport, în baza încheierilor instanței de insolvabilitate de anunțare în căutare a mijloacelor de transport, emise în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (1) lit. g) și art. 75 alin. (1) lit. d) din Legea insolvabilității nr. 149/2012.

28. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv, la un consemn de reținere în privința persoanelor stabilite la subpct. 27.1; 27.2; 27.3, se întreprind următoarele acțiuni:

28.1. persoana este înlăturată din fluxul de pasageri;

28.2. se informează organul inițiator pentru organizarea preluării persoanei.

29. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv, la un consemn de reținere în privința mijloacelor de transport, stabilit la subpct. 27.4 și 27.5 se întreprind următoarele acțiuni:

29.1. se informează posesorul mijlocului de transport despre existența consemnului de reținere;

29.2. mijlocul de transport este înlăturat din fluxul principal de vehicule;

29.3. se înlătură posesorul de la conducerea mijlocului de transport sau, după caz se indisponibilizează mijlocul de transport;

29.4. se organizează amplasarea mijlocului de transport la parcarea subdiviziunii Poliției de Frontieră sub supraveghere și pază;

29.5. se sigilează mijlocul de transport, cu întocmirea procesului-verbal de sigilare;

29.6. se informează organul inițiator, prin orice mijloc de informare ce lasă o urmă scrisă, pentru organizarea preluării mijlocului de transport din punctul de trecere a frontierei de stat în decurs de trei zile.

30. În cazul neprezentării executorului judecătoresc/administratorului autorizat, la expirarea termenului stabilit la subpct. 29.6, mijlocul de transport este restituit proprietarului sau posesorului legal, în baza cererii.

31. Procedura de reținere și eliberare/restituire a mijloacelor de transport este stabilită de către Poliția de Frontieră.

Secțiunea a 2-a

Consemne restrictive

32. Consemnele restrictive sunt instituite, în scopul restricționării intrării sau ieșirii în/din Republica Moldova, de către Poliția de Frontieră și autoritatea competentă pentru străini, din oficiu sau în temeiul actelor de dispoziție.

33. Instituirea din oficiu a consemnelor la frontieră are loc în cazurile prevăzute de Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

34. Consemnele restrictive privind interzicerea ieșirii pot fi instituite în baza unui act de dispoziție în privința persoanelor care, conform legislației naționale, sunt limitate în dreptul de a ieși din Republica Moldova, în temeiul Legii insolvabilității nr. 149/2012, Codului de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004, Codului de procedură civilă al republicii Moldova nr. 225/2003 sau Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003.

35. Consemne restrictive privind interzicerea ieșirii pot fi instituite în privința mijloacelor de transport în temeiul actelor de dispoziție.

36. Consemnele restrictive privind interzicerea intrării pot fi instituite doar în privința străinilor și apatrizilor în temeiul:

36.1. actelor administrative emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova;

36.2. deciziei/hotărârii instanței de judecată privind expulzarea, în condițiile stabilite de Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 şi de Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008;

36.3. sancțiunilor adoptate prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite conform art. 41 al Cartei Națiunilor Unite, precum şi deciziilor comitetelor de sancțiuni stabilite prin aceste rezoluții, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale;

36.4. deciziile privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaționale prevăzute la art. 4 lit. j) din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizații internaţionale și adoptate de Ministerul Afacerilor Externe, conform art. 10 din Legea nr. 25/2016 prenotată;

36.5. deciziilor Consiliului Interinstituțional de Supervizare de adoptare a măsurilor restrictive internaționale prevăzute la art. 4 lit. j) din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale de către Republica Moldova din proprie inițiativă;

36.6. deciziilor Consiliului Interinstituțional de Supervizare de aliniere la măsurile restrictive internaționale prevăzute la art. 4 lit. j) din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, în cazul în care acestea au fost instituite prin decizii unilaterale ale altor state.

37. În cazul obținerii rezultatului pozitiv cu referire la consemnul restrictiv, vor fi întreprinse următoarele acțiuni:

37.1. persoana/mijlocul de transport este separată/separat de fluxul principal de călători;

37.2. persoana este informată despre existența măsurilor restrictive și despre faptul că traversarea frontierei de stat nu va fi autorizată;

37.3. în privința persoanei sau unității de transport se emite Decizia privind refuzul intrării/ieșirii în/din Republica Moldova;

37.4. persoana este obligată să părăsească imediat punctul de trecere și/sau să înlăture imediat mijlocul de transport din punctul de trecere.

38. În cazul identificării persoanei în privința căreia a fost aplicat un consemn restrictiv privind interzicerea ieșirii din Republica Moldova, în ordinea stabilită de prevederile art. 178 alin. (4) și art. 191 alin. (3) subpct. 8) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003, se va ridica provizoriu pașaportul, cu remiterea către inițiatorul consemnului la frontieră. Persoanei îi va fi eliberată o copie de pe actul de ridicare provizorie a pașaportului.

39. Prevederile pct. 38 sunt aplicate în mod corespunzător în punctele de trecere cu control coordonat.

Secțiunea a 3-a

Consemne de control în linia a doua

40. Consemnele de control cu referire la persoane și obiecte sunt introduse în OICF de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din oficiu, sau în temeiul actelor de dispoziție, în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor și/sau al preîntâmpinării amenințărilor pentru siguranța publică, în una sau mai multe dintre următoarele circumstanțe:

40.1. în cazul existenței unei bănuieli rezonabile privind pregătirea comiterii sau comiterea unei infracțiuni;

40.2. în cazul în care, ca urmare a evaluării realizate pe baza criteriilor prestabilite incluse în profile de risc, se identifică existența unor factori sau indicatori care semnalează comportamente suspecte sau ilegale.

41. Consemnele de control în linia a doua pot fi introduse în mod automatizat de către organele securității statului, dacă există indicii concrete că informațiile menționate subpct. 48.4 ce urmează a fi obținute ca urmare a desfășurării controlului sunt necesare pentru a preîntâmpina o amenințare din partea persoanei în cauză sau alte amenințări la adresa securității naționale.

42. Atunci când există indicii clare că obiectele menționate la pct. 21 au legătură cu infracțiunile menționate la pct. 40 sau cu amenințările menționate la pct. 41 se pot introduce consemne de control în linia a doua sau de ridicare referitoare la respectivele obiecte și se pot crea legături între aceste consemne și cele introduse în conformitate cu pct. 40 și 41.

43. Consemnul de control în linia a doua poate fi instituit în următoarele scopuri:

43.1. identificarea bunurilor interzise, căutate sau care urmează a fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară;

43.2. identificarea potențialilor indici de falsificare a documentelor;

43.3. efectuarea intervievării persoanei;

43.4. identificarea persoanelor sau obiectelor ascunse în mijlocul de transport.

44. În cazul consemnelor de control, polițistul de frontieră execută exclusiv acțiunile de urmat impuse prin act, care se limitează la:

44.1. control în linia a doua persoană – intervievarea, efectuarea controlului corporal al persoanei, controlul fizic al bagajului personal. În cazul intervievării, întrebările vor fi specificate de inițiator în mod clar și laconic;

44.2. control în linia a doua mijloc de transport – controlul fizic al vehiculului și/sau identificarea acestuia după numărul de înmatriculare, numărul VIN şi alte caracteristici, indicate în certificatul de înmatriculare, prin comparare cu datele reale ale vehiculului supus controlului;

44.3. control în linia a doua document – controlul detaliat al actului cu ajutorul tehnicii speciale, în vederea depistării indicilor de falsificare.

45. Inițiatorul sau autoritatea națională competentă, enumeră cu exactitate acțiunile prevăzute la 44, indicându-le în mod expres, fie separat, fie cumulativ. Este interzisă realizarea altor acțiuni decât cele stabilite.

46. Controlul corporal se efectuează, cu respectarea demnității umane, de către o persoană de același sex cu persoana controlată și presupune examinarea externă a corpului și a îmbrăcăminții unei persoane, vizual, precum și prin palpare și apăsare, îmbrăcămintea groasă putând fi examinată separat. Atunci când prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea polițistului de frontieră, persoana este obligată să le prezinte.

47. Controlul bagajului presupune examinarea externă a acestuia, vizual, precum și prin palpare și apăsare. La solicitarea polițistului de frontieră, persoana are obligația de a le deschide, a le desface și de a le prezenta conținutul. Corespondența nu se deschide sau citește și nu se accesează telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.

48. Ca urmare a obținerii unui rezultat pozitiv cu referire la un consemn de control, angajatul Poliției de Frontieră întreprinde următoarele acțiuni:

48.1. persoana/obiectul este separată/separat de locul efectuării controlului în prima linie;

48.2. persoana sau, după caz, deținătorul obiectului este informată cu privire la efectuarea controlului în linia a doua;

48.3 desfășoară procedura de control în linia a doua;

48.4 furnizează inițiatorului toate sau unele dintre următoarele informații:

48.4.1 faptul că persoana a fost localizată sau că obiectele menționate la pct. 21 au fost localizate;

48.4.2 locul și ora efectuării controlului;

48.4.3 rezultatul controlului în linia a doua conform acțiunilor stabilite la pct. 44;

48.4.4 ruta și destinația călătoriei;

48.4.5 persoanele care însoțesc persoana supusă controlului;

48.4.6 orice identitate dezvăluită și orice descriere a persoanei care utilizează documentul care face obiectul consemnului;

48.4.7 obiectele transportate, inclusiv documentele de călătorie.

49. Procedura de transmitere și înregistrare a informațiilor suplimentare obținute cu ocazia realizării sarcinii consemnelor de control se stabilește prin ordin al șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

50. Îndeplinirea controlului în linia a doua, prevăzut în prevederile prezentelor Reguli, nu aduce atingere dreptului reprezentanților altor autorități publice de a efectua, după caz, percheziția corporală sau percheziția vehiculului, în cazurile și a condițiile prevăzute de normele de procedură penală.

Secțiunea a 4-a

Consemne de ridicare

51. Consemnele de ridicare se instituie în OICF de Poliția de Frontieră în privința obiectelor stabilite la pct. 21, în baza următoarelor acte:

51.1. actele de dispoziție ale subiecților care efectuează urmărirea penală și activitatea specială de investigații, în ordinea stabilită de prevederile Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003;

51.2. încheierile instanței de judecată prin care se dispune ridicarea provizorie a permisului de conducere conform art. 182 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003, în privința obiectelor stabilite la subpct. 21.2.4;

51.3. hotărârile instanței de judecată prin care se constată nulitatea actelor de identitate conform art. 5 alin. (3) din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, referitor la obiectele stabilite la subpct. 21.2 ;

51.4. deciziilor autorității competente de eliberarea actelor de identitate emise conform art. 5 alin. (3) din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, referitor la anularea din oficiu a acestora, în privința obiectelor stabilite la subpct. 21.2;

51.5. actul de dispoziție emis de Ministerul Afacerilor Externe privind încetarea de jure a dreptului de deținere a pașaportului diplomatic sau de serviciu, în cazul nepredării acestuia de către deținător.

52. Consemnele de ridicare în privința obiectelor stabilite la subpct. 21.2.4 și 21.2.5 pot fi instituite în OICF, doar prin crearea de legături între aceste tipuri de consemne, conform pct. 42.

53. Ca urmare a obținerii unui rezultat pozitiv cu referire la un consemn de ridicare, angajatul Poliției de Frontieră întreprinde următoarele acțiuni:

53.1. obiectul și deținătorul acestuia sunt separate de locul efectuării controlului în prima linie;

53.2. se informează posesorul obiectului despre existența consemnului de ridicare;

53.3. se înlătură posesorul de la conducerea mijlocului de transport sau, după caz, se indisponibilizează obiectul;

53.4. se informează organul inițiator pentru realizarea acțiunilor procedurale și organizarea preluării obiectului.

Secțiunea a 5-a

Consemne de informare

54. Consemnele de informare pot fi instituite în privința persoanelor și a mijloacelor de transport, de Poliția de Frontieră, în temeiul actelor de dispoziție, sau în mod automatizat de către autoritățile responsabile de securitatea statului, în scopurile stabilite la pct. 40 și 41.

55. Realizarea sarcinii unui consemn de informare presupune exclusiv, furnizarea discretă către inițiator a informațiilor privind:

55.1. data și ora traversării frontierei de stat;

55.2. direcția de deplasare (intrare/ieșire);

55.3. punctul de trecere;

55.4. calitatea persoanei (șofer/pasager/pieton)

55.5. mijlocul de transport/ruta, în cazul consemnelor de informare în privința persoanelor.

56. Persoanei care face obiectul consemnului nu i se aduce sub nicio formă la cunoștință despre existența consemnului.

57. Procedura de transmitere și înregistrare a informațiilor suplimentare obținute ca urmare a realizării sarcinii consemnelor de informare se stabilește prin ordin al șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

III.

PRELUCRAREA DATELOR

Secțiunea 1

Perioada de păstrare a consemnelor

58. Perioada activă a unui consemn este menținută numai pe durata necesară pentru îndeplinirea scopurilor pentru care a fost introdus.

59. Datele primare și informația suplimentară aferente consemnelor la frontieră în privința persoanelor sunt păstrate în OICF pe un termen de 3 ani de data încetării consemnului, iar în privința obiectelor – pe un termen de 5 ani de la data încetării acestuia. La expirarea termenului de păstrare, datele se distrug în mod automatizat.

60. Nu este admisă instituirea în OICF a consemnelor la frontieră fără termen.

61. În cazul nespecificării în actul de dispoziție a termenului consemnului la frontieră, urmează a fi aplicate următoarele prevederi:

61.1. consemnele de reținere în privința persoanelor, stabilite la subpct. 27.1, 27.2 și 27.3, precum și consemnele restrictive stabilite la pct. 36, sunt instituite pe un termen de 5 ani, cu obligația reexaminării necesității păstrării statutului activ, o dată la 6 luni;

61.2. consemnele restrictive stabilite la pct. 34, consemnele de control stabilite conform pct. 40, 41 și 42, precum și consemnele de informare stabilite la pct. 54, sunt instituite pe termen de 1 an, cu obligația reexaminării necesității păstrării statutului activ, o dată la 6 luni;

61.3. consemnele de reținere în privința obiectelor stabilite la subpct. 27.4 și 27.5, consemnele restrictive stabilite la pct. 35, precum și consemnele de ridicare stabilite la subpct. 21.2.4 și 21.2.5 se instituie pe un termen de 10 ani, cu obligația reexaminării necesității de păstrare a statutului activ, o dată la 2 ani.

62. Ca urmare a reexaminării, inițiatorul poate decide, în urma unei evaluări individuale, să păstreze statutul activ al consemnului pentru o perioadă mai lungă decât termenele stabilite la pct. 61, dacă acest lucru se dovedește necesar și proporțional pentru scopurile în care a fost introdus consemnul. Prelungirea consemnului la frontieră se face în baza actului de dispoziție întemeiat de autoritățile care a dispus instituirea acestuia.

63. Consemnele de reținere încetează:

63.1. prin executare, la predarea persoanei sau la transmiterea mijlocului de transport către inițiator, în cazul în care această modalitate de încetare este stabilită în actul de dispoziție privind aplicarea consemnului;

63.2. prin anulare, în temeiul actului de dispoziție prin care se dispune anularea actului în bazal căruia s-a dispus instituirea consemnului de reținere sau în baza actului de dispoziție privind anularea consemnului de reținere;

63.3. la expirarea termenului pentru care a fost instituit;

63.4. în condițiile stabilite la subpct. 61.1 și 61.3.

64. Consemnele restrictive încetează în următoarele cazuri:

64.1. prin anulare, în temeiul actului de dispoziție prin care se dispune anularea actului ce a stat la baza instituirii consemnului restrictiv sau în temeiul actului de dispoziție privind anularea consemnului restrictiv;

64.2. la expirarea termenului pentru care au fost instituite;

64.3. în condițiile stabilite la subpct. 61.1 și 61.2.

65. Consemnele de control și consemnele de informare încetează:

65.1. prin executare, în cazul în care această modalitate de încetare este stabilită în actul de dispoziție privind aplicarea consemnului;

65.2. prin anulare, în temeiul actului de dispoziție prin care se dispune anularea actului ce a stat la baza instituirii consemnului de control sau de informare, ori în temeiul actului de dispoziție privind anularea consemnului de control sau de informare;

65.3. la expirarea termenului pentru care au fost instituite;

65.4. în condițiile stabilite la subpct. 61.2.

66. Consemnele de ridicare instituite în condițiile pct. 51 încetează:

66.1. prin executare, la predarea obiectului către inițiator, în cazul în care această modalitate de încetare este stabilită în actul de dispoziție;

66.2. prin anulare, în temeiul actului de dispoziție prin care se dispune anularea actului ce a stat la baza instituirii consemnului de ridicare sau în baza actului de dispoziție privind anularea consemnului de ridicare;

66.3. la expirarea termenului pentru care au fost instituite;

66.4. la expirarea termenului specificat la subpct. 61.3.

67. În cazul în care există legături între un consemn referitor la o persoană și consemnele referitoare la obiecte, încetarea consemnelor cu referire la obiecte se realizează, implicit, la încetarea consemnului în privința persoanei.

68. Contrar prevederilor pct. 61, în cazul existenței motivelor întemeiate de a considera că un consemn și-a atins scopul și ar trebui în consecință să fie anulat, Poliția de Frontieră notifică imediat inițiatorul consemnului. Inițiatorul are la dispoziție 15 zile de la data primirii notificării respective, pentru a răspunde că consemnul a fost anulat, ori pentru a motiva păstrarea statutului activ.

69. În cazul în care nu există un răspuns la sfârșitul perioadei de 15 zile, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră anulează consemnul, cu notificarea inițiatorului.

Secțiunea a 2-a

Tranzacțiile cu consemnele la frontieră

70. Autoritatea națională competentă care operează informația cu referire la consemn în OICF se asigură că datele sunt exacte şi actuale, precum şi că operarea acestora se face în baza dispozițiilor prezentelor Reguli.

71. Doar autoritatea națională competentă care a introdus consemnul în OICF are dreptul să modifice, să completeze, să corecteze, să actualizeze ori să șteargă datele pe care le-a introdus, până la expirarea duratei de valabilitate a consemnului, cu excepția cazurilor de aplicare a prevederilor pct. 69.

72. În cazul în care se obține rezultat pozitiv la un consemn sau angajatul Poliției de Frontieră identifică date primare modificate, acesta are obligația de a le transmite organului inițiator. Procedura de transmitere a datelor este reglementată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Autoritatea națională competentă care a introdus informația cu referire la consemn o completează sau o modifică în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de trei zile din momentul recepționării informației expediate de către Poliția de Frontieră .

73. Dacă, în urma obținerii rezultatului pozitiv la un consemn, angajatul Poliției de Frontieră identifică faptul că un element al datelor introduse de către o autoritate națională competentă este incorect sau este stocat ilegal, autoritatea națională competentă care a introdus consemnul verifică informațiile şi, dacă consideră necesar, corectează sau șterge consemnul.

74. În cazul în care Poliția de Frontieră primește o cerere din partea unei persoane care demonstrează că nu este persoana vizată de un consemn, aceasta colectează datele cu caracter personal ale solicitantului și, după caz, procedează astfel:

74.1. soluționează cererea, dacă are competența necesară;

74.2. redirecționează cererea în original, împreună cu toate datele colectate, autorității naționale competente care a introdus consemnul.

Secțiunea a 3-a

Măsuri de securitate informațională și protecție a datelor

75. Poliția de Frontieră adoptă măsurile de securitate necesare în legătură cu gestionarea şi utilizarea OICF ca parte componentă a SIIPF, în conformitate cu capitolul VIII din Conceptul tehnic al Sistemului informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 834/2008.

76. Autoritățile naționale competente asigură întreprinderea măsurilor echivalente celor menționate la pct. 75 în materie de securitate, în ceea ce privește tranzacțiile cu consemnele la frontieră, schimbul de informații suplimentare și date primare.

77. În cazul producerii unor incidente de securitate, autoritatea națională competentă va întreprinde măsurile necesare pentru depistarea sursei de producere a incidentului, va efectua analiza acestuia şi va înlătura cauzele incidentului de securitate, cu informarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova.

Secțiunea a 4-a

Dreptul de acces la datele din OICF

78. Prelucrarea datelor cu caracter personal în OICF se realizează în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli și ale legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

79. Drepturile de acces, rectificare şi ştergere a datelor persoanelor vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în OICF se exercită potrivit legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

80. Cererile persoanelor vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în OICF se transmit subdiviziunii/persoanei responsabile de protecția datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

81. Pentru a comunica solicitantului informații cu privire la datele cu caracter personal prelucrate în OICF, subdiviziunea/persoana responsabilă de protecția datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră solicită acordul autorității naționale competente care a introdus consemnul. Acordul se comunică în termen de 10 zile de la data primirii solicitării din partea subdiviziunii/persoanei responsabile de protecția datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

82. Subdiviziunea/persoana responsabilă de protecția datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră examinează cererile persoanelor vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în OICF, în termen de 30 zile. Această perioadă poate fi prelungită cu 30 de zile, atunci când este necesar, ținând cont de complexitatea și numărul cererilor, cu informarea persoanei despre acest fapt.

83. Cererile de rectificare şi/sau ștergere trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, datele cu caracter personal ale căror rectificare şi/sau ștergere se solicită.

84. Alte autorități naționale, inclusiv instanțele de judecată, pot avea acces la datele din OICF exclusiv în temeiul ordonanței de ridicare, al mandatului judecătoresc sau al încheierii judecătorești, în ordinea stabilită de prevederile Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. nr. 122/2003 și doar în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor cu caracter terorist, a altor infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave ori executarea pedepselor.

85. Dreptul de a accesa datele din OICF poate fi exercitat și de autoritățile naționale competente responsabile de acordarea cetățeniei, în baza demersului motivat, în scopul de a examina o cerere de acordare a cetățeniei.

86. Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal în OICF, transferul acestora către alte state sau organizații internaționale, precum şi schimbul şi procesarea ulterioară a informațiilor suplimentare cu referire la consemne se supun controlului de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

87. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră stabilește și dezvoltă normele tehnice necesare pentru introducerea, actualizarea și ștergerea datelor menționate la prezenta Secțiune, precum și pentru efectuarea căutărilor în acestea.

Secțiunea a 5-a

Răspunderea

88. Orice utilizare frauduloasă a datelor din OICF sau orice tranzacție care contravine prezentelor Reguli se află sub rezerva unor sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive în conformitate cu legislația.

89. În cazurile de nerespectare a regulilor, a standardelor şi a normelor general acceptate în domeniul securității informaționale și protecției datelor cu caracter personal, precum și utilizării abuzive a datelor din OICF, Poliția de Frontieră este în drept să inițieze procedura de suspendare sau retragere a drepturilor de acces la datele prelucrate și stocate în OICF, în conformitate cu legislația.

90. În cazul în care se constată utilizarea abuzivă a datelor din OICF sau a dispozițiilor prezentelor Reguli, pe lângă aplicarea prevederilor pct. 89, fapta prejudiciabilă se sancționează conform legislației.

anexa