pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale ale Uniunii Europene privind măsuri restrictive având în vedere situația din Haiti
Aceasta nu este versiunea curentă. Versiunea curentă:
03.09.2026Trimiteri: 139 legate · 57 nerezolvateMonitorul Oficial: 1 trimitere
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (57)
- nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctului 15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctele 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctul 16 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- anexa 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 11 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctului 15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctele 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctul 16 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- anexa 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 18 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 40 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctului 15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctele 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctul 16 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- secțiunea III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- Anexa 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- Anexa 20 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 44 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 32 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 32 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 32 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctului 15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctele 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctul 16 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- anexa 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- anexa 19 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- Anexa 22 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctului 15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- 11 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctele 16 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctului 15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- 11 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctele 16 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 28-31, art. 45), cu modificările ulterioare, pentru asigurarea punerii în aplicare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 269-s-37 din 30 decembrie 2025 cu privire la alinierea la măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene având în vedere situația din Haiti, cu modificările ulterioare (Decizia (PESC) 2022/2319 din 25 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare), Consiliul interinstituțional de supervizare
DECIDE:
1. Se dispune blocarea fondurilor și a resurselor economice care aparțin, se află în proprietate, sunt deținute, direct sau indirect, de persoanele fizice, juridice și entitățile prevăzute în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie (în continuare – subiecți ai restricțiilor).
2. Se interzice punerea fondurilor și a resurselor economice la dispoziția subiecților restricțiilor menționați în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie, precum și utilizarea fondurilor și a resurselor economice în beneficiul acestora.
3. În vederea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor și a resurselor economice prevăzute la pct. 1 și 2:
3.1. Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale (în continuare – Legea nr. 25/2016):
3.1.1. întreprinde, din oficiu, acțiunile necesare în vederea identificării fondurilor și resurselor economice care aparțin, se află în proprietate, sunt deținute sau controlate de persoanele fizice, juridice și entitățile prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta decizie și emite decizii de blocare a acestora, în termen de două zile lucrătoare, de la identificarea acestora;
3.1.2. emite decizii de blocare a fondurilor și a resurselor economice ale subiecților restricțiilor identificate și notificate conform subpct. 3.2 din prezenta decizie sau conform art. 23 și 28 din Legea nr. 25/2016;
3.1.3. informează autoritățile prevăzute la art. 29 alin. (3) din Legea nr. 25/2016 și Consiliul interinstituțional de supervizare despre măsurile întreprinse în conformitate cu prevederile subpct. 3.1 și despre orice modificări operate la deciziile emise;
3.1.4. analizează periodic, dar nu mai rar de o dată pe an, măsura dispusă de blocare a fondurilor sau a resurselor economice și o revocă, din oficiu sau la cerere, dacă constată că menținerea acesteia nu se mai justifică, informând neîntârziat despre acest fapt Consiliul interinstituțional de supervizare;
3.2. entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare – Legea nr. 308/2017):
3.2.1. pentru identificarea subiecților restricțiilor și blocarea fondurilor și a resurselor economice aplică măsuri de precauție privind clienții, similar celor prevăzute de Legea nr. 308/2017;
3.2.2. blochează fondurile și resursele economice care se află în proprietate, sunt deținute de subiecții restricțiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora și informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat;
3.2.3. mențin măsurile de blocare până la recepționarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 25/2016;
3.3. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, Instituția Publică Agenția Servicii Publice, Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, Comisia Națională a Pieței Financiare și alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor și drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părți în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abține de la executarea oricăror activități care ar facilita transferul și/sau convertirea acestora pentru subiecții restricțiilor. Informația cu privire la acțiunile întreprinse în vederea executării prevederilor prezentului subpunct este transmisă Serviciului Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul identificării și aplicării măsurii corespunzătoare.
4. Supravegherea punerii în aplicare de către entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 a măsurilor stabilite la pct. 1 și 2 se realizează de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 și, respectiv, de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, pentru entitățile din aria sa de competență, conform legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
4.1. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice și juridice care nu intră în sfera de competență a autorităților și instituțiilor prevăzute la pct. 4, precum și controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.
5. În exercitarea atribuțiilor sale în domeniul măsurilor restrictive internaționale, Serviciul de Informații și Securitate:
5.1. informează Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Banca Națională a Moldovei în cazul obținerii unor informații despre pregătirea și/sau aplicarea unor mecanisme de eludare a măsurilor prevăzute de prezenta decizie, care ar implica riscuri de derulare a unor tranzacții prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 și 3.3;
5.2. elaborează și aprobă, în termen proxim și în funcție de informațiile de care dispune, lista persoanelor juridice în privința cărora există informații documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricțiilor prevăzut în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta decizie sau sunt beneficiari efectivi ai acestuia și o va comunica Serviciului Fiscal de Stat în vederea examinării oportunității de a adopta decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 25/2016.
6. Excepțiile privind blocarea fondurilor și a resurselor economice aplicabile în privința subiecților restricțiilor menționați în anexa nr. 1 la prezenta decizie:
6.1. Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice respective:
6.1.1. sunt necesare pentru a satisface nevoile de bază ale subiecților restricțiilor, inclusiv plăți necesare pentru achitarea unor cheltuieli pentru alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente și tratamente medicale, impozite, prime de asigurare și plata serviciilor de utilități publice;
6.1.2. sunt destinate exclusiv plății unor onorarii profesionale rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate ca urmare a prestării unor servicii juridice sau plății onorariilor ori a comisioanelor pentru servicii, în conformitate cu legislația națională;
6.1.3. sunt destinate exclusiv plății unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare ori de gestionare curentă a unor fonduri indisponibilizate, a altor active financiare sau a unor resurse economice;
6.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituțional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică; sau
6.1.5. fac obiectul unui drept de retenție judiciar, administrativ sau arbitral, fie al unei hotărâri judecătorești, caz în care fondurile, alte active financiare sau resursele economice pot să fie utilizate în scopul satisfacerii respectivului drept de retenție sau hotărârii judecătorești respective, cu condiția ca dreptul de retenție să fi fost constituit sau hotărârea judecătorească pronunțată înainte de data la care persoana sau entitatea a fost inclusă în anexa nr. 1 și să nu fie în beneficiul unui subiect al măsurilor restrictive internaționale;
6.2. restricțiile menționate la pct. 1 nu împiedică subiecții restricțiilor incluși pe lista din anexa nr. 1 să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat de către subiectul restricțiilor în cauză înainte de data la care măsurile restrictive internaționale au fost aplicate față de subiectul respectiv al restricțiilor, și cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricțiilor din anexa nr. 1, cu respectarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 25/2016. Serviciul Fiscal de Stat va notifica, într-un termen rezonabil, Consiliului interinstituțional de supervizare intenția de a autoriza deblocarea fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice;
6.3. restricțiile menționate la pct. 2 nu se aplică sumelor transferate în conturile blocate ale subiecților restricțiilor vizați în anexa nr. 1 la prezenta decizie, care reprezintă:
6.3.1. dobânzi sau alte venituri generate de conturile respective;
6.3.2. plăți datorate în baza unor contracte, acorduri care au fost încheiate sau a unor obligații care au survenit anterior datei la care au fost aplicate măsurile restrictive internaționale față de subiectul respectiv al restricțiilor;
6.4. prevederile subpct. 6.3 se aplică cu condiția ca orice astfel de dobânzi, venituri și plăți să rămână blocate pe conturile respective;
6.5. cu referire la subiecții restricțiilor vizați în anexa nr. 1 la prezenta decizie, prevederile pct. 1 și 2 nu se aplică punerii la dispoziție, procesării sau plății fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri și servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței umanitare sau a sprijini alte activități prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistența și activitățile menționate sunt desfășurate de către:
6.5.1. Organizația Națiunilor Unite, inclusiv prin programele și fondurile și de către alte entități și organisme ale acesteia, precum și de agențiile specializate și organizațiile conexe;
6.5.2. organizații internaționale;
6.5.3. organizații umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și de membrii acestor organizații;
6.5.4. organizații neguvernamentale finanțate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizației Națiunilor Unite, la planurile de răspuns pentru refugiați, la alte apeluri sau clustere umanitare ale Organizației Națiunilor Unite coordonate de Oficiul Organizației Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);
6.5.5. angajații, beneficiarii, filialele sau partenerii de implementare ai entităților menționate la subpct. 6.5.1-6.5.4, pe durata și în măsura în care acționează în aceste calități.
7. Excepțiile privind blocarea fondurilor și a resurselor economice aplicabile în privința subiecților restricțiilor menționați în anexa nr. 2:
7.1. prin derogare de la pct. 1 și 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, care aparțin subiecților restricțiilor vizați în anexa nr. 2, în condițiile pe care le consideră adecvate, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice în cauză:
7.1.1. sunt necesare pentru satisfacerea necesităților de bază ale subiecților restricțiilor vizați în anexa nr. 2 și ale membrilor de familie care se află în întreținerea respectivelor persoane fizice, inclusiv plățile necesare pentru achitarea unor cheltuieli legate de alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente și tratamente medicale, impozite și taxe, prime de asigurare și plata serviciilor de utilități publice;
7.1.2. sunt destinate exclusiv plății unor onorarii profesionale rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;
7.1.3. sunt destinate exclusiv plății unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau de gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice indisponibilizate;
7.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituțional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică; sau
7.1.5. urmează să fie plătite într-un cont sau dintr-un cont al unei misiuni diplomatice sau consulare ori al unei organizații internaționale care beneficiază de imunități în conformitate cu dreptul internațional, în măsura în care astfel de plăți sunt destinate a fi utilizate în scopurile oficiale ale misiunii diplomatice sau consulare ori ale organizației internaționale;
7.2. prin derogare de la pct. 1, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
7.2.1. fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunțate înainte de data la care au fost aplicate măsurile restrictive față de subiecții restricțiilor prevăzuți în anexa nr. 2, sau al unei hotărâri judecătorești ori decizii administrative executorii pe teritoriul Republicii Moldova, anterior sau ulterior datei respective;
7.2.2. fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface creanțele garantate printr-o astfel de hotărâre sau decizie ori a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre sau decizie, în limitele stabilite de actele cu putere de lege și de normele administrative aplicabile ce reglementează drepturile persoanelor care au astfel de creanțe;
7.2.3. hotărârea nu este în beneficiul unui subiect al restricțiilor prevăzut pe lista din anexa nr. 2; și
7.2.4. recunoașterea hotărârii sau a deciziei nu contravine ordinii publice;
7.3. prevederile pct. 1 nu împiedică subiecții restricțiilor din anexa nr. 2 să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract sau acord care a fost încheiat ori în baza unei obligații care a apărut anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv a fost inclus pe lista din anexa respectivă, cu condiția ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricțiilor din anexa nr. 2;
7.4. prevederile pct. 2 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:
7.4.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;
7.4.2. plăți datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidența măsurilor prevăzute la pct. 1 și 2; sau
7.4.3. plăți datorate în temeiul unor hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale executorii pe teritoriul Republicii Moldova;
7.5. prevederile subpct. 7.4 se aplică cu condiția ca orice astfel de dobânzi, venituri și plăți să rămână blocate pe conturile respective;
7.6. prevederile pct. 1 și 2 nu se aplică punerii la dispoziție, procesării sau plății fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri și servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței umanitare sau a sprijini alte activități prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistența și activitățile menționate sunt desfășurate de:
7.6.1. Organizația Națiunilor Unite, inclusiv prin programele, fondurile și de către alte entități și organisme ale acesteia, precum și de agențiile specializate și organizațiile conexe ale acesteia;
7.6.2. organizații internaționale;
7.6.3. organizații umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și de membri ai respectivelor organizații umanitare;
7.6.4. organizațiile neguvernamentale finanțate bilateral sau multilateral care participă la Planurile de răspuns umanitar ale Organizației Națiunilor Unite, la Planurile de răspuns pentru refugiați, la alte apeluri ale Organizației Națiunilor Unite sau grupuri umanitare coordonate de Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);
7.6.5. angajații, beneficiarii de granturi, filialele sau partenerii de implementare ai entităților menționate la subpct. 7.6.1-7.6.4 atunci când și în măsura în care aceștia acționează în calitățile respective;
7.7. fără a aduce atingere subpct. 7.6, prin derogare de la pct. 1 și 2 și în ceea ce privește subiecții restricțiilor vizați în anexa nr. 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în condițiile pe care le consideră adecvate, după ce au stabilit că respectivele fonduri sau resurse economice sunt necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței umanitare sau a sprijini alte activități prin care se oferă ajutor pentru nevoi umane de bază;
7.8. nu se dă curs niciunei cereri legate de orice contract sau tranzacție a cărei executare a fost afectată, în mod direct sau indirect, în totalitate sau parțial, de măsurile impuse în temeiul prezentei decizii, inclusiv cererilor de acordare de despăgubiri sau oricărei alte cereri de acest tip, cum ar fi cererile de despăgubire sau cele în temeiul unei garanții, în special cererilor de prelungire sau de plată a unei cauțiuni, garanții sau despăgubiri, în special a unei garanții financiare sau a unei despăgubiri financiare, indiferent de formă, în cazul în care sunt formulate de:
7.8.1. un subiect al restricțiilor vizat în anexa nr. 2; sau
7.8.2. orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism care acționează prin intermediul sau în numele unei persoane fizice sau juridice, a unei entități sau a unui organism dintre cele menționate la subpct. 7.8.1.
8. Pentru obținerea excepțiilor menționate la subpct. 6 și 7, orice subiect al restricțiilor vizat în anexele nr. 1 și nr. 2 poate adresa, în scris, o cerere către Serviciul Fiscal de Stat, însoțită de toate documentele relevante care demonstrează întrunirea condițiilor pentru acordarea excepției solicitate.
9. Pentru a verifica îndeplinirea condițiilor necesare privind acordarea excepțiilor Serviciul Fiscal de Stat poate solicita suportul Serviciului de Informații și Securitate și al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
10. Serviciul Fiscal de Stat decide asupra acordării excepției solicitate după obținerea avizului Ministerului Afacerilor Externe. Avizul Ministerului Afacerilor Externe este transmis în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Serviciului Fiscal de Stat.
11. Răspunsul la cererea adresată pentru acordarea excepțiilor se comunică solicitantului de către Serviciul Fiscal de Stat, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepție pentru satisfacerea unor nevoi esențiale sau pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.
12. În cazul în care Serviciul Fiscal de Stat autorizează deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și exclusiv la subiecții restricțiilor vizați în mod direct de aceasta.
13. Serviciul Fiscal de Stat informează neîntârziat Consiliul interinstituțional de supervizare despre acordarea excepțiilor prevăzute la pct. 6 și 7.
14. Se aplică interdicții de intrare, de tranzitare, de ședere și de aflare pe teritoriul Republicii Moldova față de persoanele fizice, conform anexelor nr. 1 și nr. 2.
15. Restricțiile menționate la pct. 14 nu se aplică persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova.
16. Ministerul Afacerilor Interne va asigura aplicarea restricțiilor menționate la pct. 14, supravegherea privind implementarea măsurilor restrictive respective și informarea Consiliului interinstituțional de supervizare despre măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a acestora.
17. Excepțiile privind aplicarea restricțiilor de călătorie în privința subiecților restricțiilor vizați în anexa nr. 1:
17.1. excepțiile de la restricțiile impuse în temeiul pct. 14 pot fi acordate în cazul în care deplasarea subiectului restricțiilor vizat în anexa nr. 1 se justifică din motive umanitare, inclusiv din obligații religioase; sau
17.2. în cazul în care această derogare ar favoriza îndeplinirea obiectivelor de pace și stabilitate în Haiti;
17.3. de asemenea, pot fi acordate derogări de la măsurile impuse în temeiul pct. 14 și în cazul în care intrarea sau tranzitul este necesar pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare.
18. Excepțiile privind aplicarea restricțiilor de călătorie pentru subiecții restricțiilor vizați în anexa nr. 2:
18.1. prevederile pct. 14 nu aduc atingere cazurilor în care Republicii Moldova îi revine o obligație de drept internațional, și anume:
18.1.1. în calitate de țară-gazdă a unei organizații internaționale interguvernamentale;
18.1.2. în calitate de țară-gazdă a unei conferințe internaționale convocate de Organizația Națiunilor Unite sau desfășurate sub auspiciile acesteia;
18.1.3. în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii și imunități;
18.2. excepțiile de la restricțiile impuse în temeiul pct. 14 pot fi acordate atunci când deplasarea subiectului restricțiilor, vizat în anexa nr. 2, se justifică din motive umanitare urgente sau se efectuează în scopul participării la reuniuni interguvernamentale și la reuniuni promovate sau găzduite de Uniunea Europeană, sau la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură președinția OSCE, în cazul în care se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea obiectivelor de politică ale măsurilor restrictive;
18.3. de asemenea, pot fi acordate derogări de la măsurile impuse în temeiul pct. 14 și în cazul în care intrarea sau tranzitul este necesar pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare.
19. Pentru obținerea excepțiilor menționate la subpct. 17 și 18 orice subiect al restricțiilor de călătorie din anexele nr. 1 și nr. 2 poate adresa, în scris, o cerere către Ministerul Afacerilor Interne, însoțită de toate documentele relevante ce confirmă scopul și circumstanțele deplasării subiectului restricțiilor.
20. Ministerul Afacerilor Interne decide asupra acordării excepției solicitate după obținerea avizelor Ministerului Afacerilor Externe și ale Serviciului de Informații și Securitate. Avizele menționate se transmit în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Ministerului Afacerilor Interne.
21. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct. 19, se comunică, în scris, solicitantului de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepție pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.
22. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne autorizează intrarea, tranzitarea, șederea sau aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor subiecți ai restricțiilor prevăzuți în anexele nr. 1 și nr. 2, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și exclusiv la persoanele vizate în mod direct de aceasta.
23. Ministerul Afacerilor Interne informează neîntârziat Consiliul interinstituțional de supervizare despre acordarea excepțiilor menționate la pct. 17 și 18.
24. Se interzice furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul, direct sau indirect, către Haiti, de armament și materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb pentru acestea, de către resortisanții Republicii Moldova ori de pe sau prin teritoriul Republicii Moldova, sau prin utilizarea de nave sau aeronave aflate sub pavilionul Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acesteia.
25. Se interzice:
25.1. furnizarea, în mod direct sau indirect, către Haiti, de asistență tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj) sau alt tip de asistență în legătură cu activitățile militare sau de furnizarea, fabricarea, întreținerea sau utilizarea oricărui tip de armament și materiale conexe;
25.2. furnizarea, în mod direct sau indirect, către Haiti, de finanțare aferentă sau de asistență financiară în legătură cu activitățile militare sau de furnizare, fabricare, întreținere și utilizare a oricăror arme și materiale conexe, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, granturi, împrumuturi și asigurări de credit la export, precum și asigurări și reasigurări pentru orice vânzare, furnizare, import, export sau tranzit de armament și materiale conexe sau furnizarea de asistență tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj) sau altă asistență conexă.
26. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr. 95/2021 și ale Legii nr. 302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor introduse/scoase în/din Republica Moldova, având ca țară de expediție/destinație Haiti, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite în pct. 24 și 25;
26.1. în cazul în care urmare a efectuării controlului vamal se constată că marfa verificată cade sub incidența prevederilor pct. 24 și 25 sau sunt suspiciuni că mărfurile declarate ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor supuse măsurilor restrictive, Serviciul Vamal suspendă formalitățile vamale până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenția Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul național de control al comerțului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.
26.2. În cazul recepționării refuzului Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice:
26.2.1. la importul/tranzitul mărfurilor specificate la pct-le 24 și 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza importul/tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
26.2.2. la exportul mărfurilor specificate la pct-le 24 și 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.
27. Informațiile privind tentativele de eludare a măsurilor restrictive menționate în pct. 24 și 25 identificate de către Serviciul Vamal și Agenția Servicii Publice vor fi reflectate în Raportul anual privind aplicarea de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaționale, generalizat de către secretariatul Consiliului interinstituțional de supervizare.
28. Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 130/2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, se va asigura că există măsuri adecvate de marcare și de ținere a evidenței pentru a urmări armamentul, în conformitate cu instrumentele internaționale și regionale la care Republica Moldova este parte, și va analiza cele mai bune modalități de a solicita sprijinul țărilor învecinate, în caz de necesitate, în scopul prevenirii și depistării traficului ilicit și a deturnărilor care încalcă măsurile impuse la pct. 24 și 25.
29. Ministerul Apărării se va asigura că există măsuri adecvate de marcare și de ținere a evidenței pentru a urmări armamentul și munițiile cu destinație militară, în conformitate cu instrumentele internaționale și regionale la care Republica Moldova este parte, și va analiza cele mai bune modalități de a solicita sprijinul țărilor învecinate, în caz de necesitate, în scopul prevenirii și depistării traficului ilicit și a deturnărilor care încalcă măsurile impuse la pct. 24 și 25.
30. Interdicțiile prevăzute la pct. 24 și 25 nu se aplică:
30.1. furnizării, vânzării, importului, exportului sau tranzitului de armament sau materiale conexe ori furnizării de asistență tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj), altă asistență de personal sau furnizării de finanțare sau asistență financiară, către Organizația Națiunilor Unite sau o misiune autorizată de Organizația Națiunilor Unite sau către o unitate de securitate care operează sub comanda Guvernului din Haiti, destinată a fi utilizată de către aceste entități sau în coordonare cu acestea și destinate exclusiv promovării obiectivelor de pace și stabilitate în Haiti;
30.2. furnizării, vânzării, importului, exportului sau tranzitului de arme și materiale conexe, furnizării de asistență tehnică, instruire, servicii de intermediere ( brokeraj), alte tipuri de asistență de personal sau furnizării de finanțare sau asistență financiară către Haiti, astfel cum au fost aprobate în prealabil de Comitetul de sancțiuni instituit în temeiul Rezoluției Consiliului de Securitate a Organizației Națiunilor Unite nr. 1533 (2004) (în continuare – Comitetul de sancțiuni), în scopul promovării obiectivelor de pace și stabilitate în Haiti;
30.3. furnizării, vânzării, importului, exportului sau tranzitului de echipamente militare neletale către Haiti, destinate exclusiv utilizării unor scopuri umanitare sau de protecție, sau furnizării de asistență tehnică, instruire, servicii de intermediere (brokeraj) sau altă asistență aferentă sau de finanțare sau asistență financiară, atunci când acestea sunt destinate promovării obiectivelor de pace și stabilitate în Haiti.
31. Pentru obținerea excepțiilor stabilite la pct. 30, persoana interesată în acordarea acestora poate adresa, în scris, o cerere Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, însoțită de toate documentele relevante ce confirmă întrunirea condițiilor menționate la subpct. 30.1, 30.2 și 30.3.
32. Comisia națională de control al comerțului cu mărfuri strategice examinează solicitarea în conformitate cu art. 7 lit. d) și art. 9 alin. (5) din Legea nr. 213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice și decide, în termen de 15 zile lucrătoare de la recepționarea cererii, asupra autorizării/acordării excepției solicitate.
33. Răspunsul la cererea adresată, potrivit pct. 31, se comunică, în scris, solicitantului de către Agenția Servicii Publice (autoritate care asigură secretariatul Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice), într-un termen rezonabil, de la ședința Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice.
34. În cazul în care Comisia națională de control al comerțului cu mărfuri strategice autorizează furnizarea, vânzarea, tranzitul sau exportul unor articole menționate în pct. 24 și 25, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.
35. Agenția Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituțional de supervizare despre acordarea excepțiilor menționate la pct. 30.
36. Serviciul de Informații și Securitate va elabora, în termen proxim și în funcție de informația de care dispune, lista persoanelor fizice și juridice în privința cărora există probe și informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor, prevăzuți în anexe, și va întreprinde acțiunile subsecvente stabilite la art. 6 din Legea nr. 25/2016.
Totodată, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaționale, entitățile raportoare aplică măsuri de precauție sporită privind clienții și în cazul subiecților menționați la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 25/2016.
37. Pentru identificarea, prevenirea și evitarea activităților sau a tranzacțiilor care urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaționale, prevăzute la pct. 1 și 2, instituțiile și autoritățile publice cu competențe în domeniu vizat întreprind măsurile necesare, în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 25/2016.
38. Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice informează Consiliul interinstituțional de supervizare cu privire la situațiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaționale aplicate prin prezenta decizie.
39. Ca urmare a recepționării informațiilor menționate la pct. 38, Consiliul interinstituțional de supervizare va sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie.
40. Autoritățile și instituțiile publice pot sesiza direct organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie. În aceste cazuri, copia sesizării se transmite pe adresa Consiliului interinstituțional de supervizare.
41. Autoritățile și instituțiile publice abilitate prin prezenta decizie informează Consiliul interinstituțional de supervizare trimestrial, precum și la solicitare, despre acțiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie, precum și, neîntârziat, despre dificultățile de aplicare identificate.
42. Ținerea în evidență a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie se face cu respectarea prevederilor legale privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuțiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului interinstituțional de supervizare și al altor autorități/instituții publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracțiunile comise de către subiecții restricțiilor prevăzuți în anexe, la condamnările penale ale acestora sau la măsurile de securitate privind aceștia, numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfășurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaționale și de întocmire și completare a listei naționale cu persoanele-subiecți ai restricțiilor. În aceste cazuri, Consiliul interinstituțional de supervizare și autoritățile/instituțiile publice competente exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 25/2016 în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora – în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate acestea în legislația privind protecția datelor cu caracter personal.
43. Asigurarea publicității informațiilor în privința persoanelor subiecți ai restricțiilor prevăzuți în anexe, cu respectarea condițiilor stabilite de Legea nr. 25/2016, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor legale privind protecția datelor cu caracter personal și nu poate angaja răspunderea persoanelor responsabile.
44. Măsurile menționate la pct. 1, 2 și 14 se aplică în privința subiecților restricțiilor menționați în anexa nr. 2 până la data de 29 iulie 2026.
45. Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se publică inclusiv pe site-ul web oficial al Guvernului, precum și pe site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice responsabile de punerea în aplicare a acesteia.
46. Consiliul interinstituțional de supervizare poate modifica prezenta decizie prin adoptarea deciziilor de modificare, emise în baza ordinelor de aliniere la măsurile restrictive ale Uniunii Europene și emise de către ministrul afacerilor externe, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 25/2016.
PRIM-MINISTRU,
PREȘEDINTE AL CONSILIULUI
INTERINSTITUȚIONAL DE SUPERVIZARE Alexandru MUNTEANU
Nr. 42. Chişinău, 6 ianuarie 2026.
LISTA subiecților în privința cărora au fost aplicate măsurile restrictive internaționale conform Deciziei (PESC) 2022/2319 a Consiliului Uniunii Europene din 25 noiembrie 2022
ANEXA I A. PERSOANE
1. Jimmy CHERIZIER (alias „Barbeque”) s-a angajat în acte care amenință pacea, securitatea și stabilitatea din Haiti și a planificat, regizat sau comis acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului. Jimmy Cherizier este unul dintre cei mai influenți lideri de bande din Haiti și conduce o alianță de bande haitiene cunoscută sub numele de „Familia și Aliații G9”.
Funcție: Fost ofițer de poliție
Data nașterii: 30 martie 1977
Locul nașterii: Port-au-Prince, Haiti
Naționalitate: haitiană
Număr național de identificare: 001-843-989-7 (NIF –
Haiti)
Adresa: 16, Imp Manius, Delmas 40 B, Port-au-Prince, Haiti
Data desemnării de către ONU: 21 octombrie 2022
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:
În timp ce lucra ca ofițer în Poliția Națională Haitiană (HNP), Cherizier a planificat și a participat la atacul mortal din noiembrie 2018 împotriva civililor într-un cartier din Port-au-Prince, cunoscut sub numele de La Saline. În timpul acestui atac, cel puțin 71 de persoane au fost ucise, peste 400 de case au fost distruse și cel puțin șapte femei au fost violate de bande armate. Pe parcursul anilor 2018 și 2019, Cherizier a condus grupuri armate în atacuri coordonate și brutale în cartierele din Port-au-Prince. În mai 2020, Cherizier a condus bande armate într-un atac de cinci zile în mai multe cartiere din Port-au-Prince, în care civili au fost uciși, iar casele au fost incendiate. Începând cu
11 octombrie 2022, Cherizier și confederația sa de bande „Familia și Aliații G9” au blocat activ libera circulație a combustibilului de la terminalul de combustibil Varreux –cel mai mare din Haiti. Acțiunile sale au contribuit direct la paralizia economică și criza umanitară din Haiti.
2. Johnson ANDRE (alias Izo). Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 și 6 din rezoluția respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (e), (f) și (g) din rezoluția respectivă.
Funcție: lider al bandei 5 Segond
Data nașterii: 1997
Locul nașterii: Port-au-Prince, Haiti
Naționalitate: haitiană
Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023
Sex: masculin
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:
Johnson Andre (alias „Izo”) este principalul lider al bandei 5 Segond și a jucat un rol din ce în ce mai influent în cadrul alianței G-Pep (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 54). Sub conducerea lui Andre, 5 Segond a fost implicată în diverse activități criminale care amenință pacea, securitatea și stabilitatea statului Haiti, inclusiv violuri, spargeri, deposedări, răpiri, trafic de droguri, trafic de arme și obstrucționarea furnizării de asistență umanitară (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 4). Andre este, de asemenea, căutat de Poliția Națională Haitiană (PNH) pentru infracțiuni precum omor, răpire pentru răscumpărare, deținere ilegală de arme de foc, furt de vehicule și deturnare de bunuri (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 11).
Cu ambiții expansioniste și resurse substanțiale dobândite prin activități ilicite, Andre a extins influența grupării 5 Segond în ultimii trei ani, răspândind violența în alte zone din Port-au-Prince (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 54). Mai mult, banda a comis atacuri împotriva instituțiilor publice, inclusiv a Tribunalului de Primă Instanță, care a fost jefuit în 2022 și se află în prezent sub controlul grupării 5 Segond (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 29).
Andre a folosit ruta maritimă pentru a oferi sprijin celulelor nordice ale bandei sale, precum și bandei Canaan, și operează strategic de acolo, efectuând răpiri în zonele Delmas, Bon Repos și Lilavois, deturnând camioane și furând bunuri. Între 18 aprilie și 23 iunie 2023, patru atacuri care au dus la răpirea a peste 30 de persoane au fost atribuite bandei 5 Segond (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 64).
Activitățile bandei au perturbat grav, de asemenea, libera circulație a persoanelor și a vehiculelor de-a lungul Drumurilor Naționale (DN) 1 și 2, precum și pe mare, prin acte de piraterie. În octombrie 2022, membrii grupării 5 Segond au intensificat deturnarea camioanelor de marfă care transportau containere cu mărfuri de mare valoare de-a lungul Drumului Național 1. De-a lungul Drumului Național 2, în Martissant, 5 Segond a efectuat operațiuni de extorcare (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 79). Acest lucru a restricționat accesul la puncte strategice, a sufocat economia locală și a perturbat accesul la alimente și alte bunuri esențiale, inclusiv ajutor umanitar.
În noiembrie 2022, banda 5 Segond a luat 38 de ostatici, inclusiv 36 de pasageri și doi șoferi, care se aflau în două microbuze la gară, pregătindu-se să meargă spre Miragoâne. Într-o înregistrare video, Andre a afirmat că această răpire a avut loc ca răspuns la moartea unuia dintre oamenii săi.
Banda 5 Segond a exploatat mediul fragil de securitate pentru a genera venituri suplimentare prin traficul de droguri. Unele surse au indicat că drogurile erau expediate direct din America de Sud în zona Village de Dieu, uneori împreună cu arme de foc. Din Village-de-Dieu, Izo are sprijinul altor bande, precum Canaan, Gran Grif și Kokorat San Ras, pentru a transporta droguri până la Port-de-Paix și în afara țării (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 121).
Grupul de experți a identificat, de asemenea, violuri comise de banda 5 Segond (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 136).
3. Renel DESTINA (alias Ti Lapli). Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 și 6 din rezoluția respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (e), (f) și (g) din rezoluția respectivă.
Funcție: liderul bandei Grand Ravine
Data nașterii: 11 iunie 1982
Locul nașterii: Haiti
Naționalitate: haitiană
Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023
Sex: masculin
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:
Renel Destina (alias „Ti Lapli”) este liderul bandei Grand Ravine și principalul aliat al lui Johnson Andre. Grand Ravine, compusă din 300 de membri și aliată a coaliției G-Pep, a fost implicată în diverse acțiuni care amenință pacea, securitatea și stabilitatea din Haiti (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 65).
Sub conducerea Destinei, banda Grand Ravine a comis infracțiuni grave, inclusiv crimă, viol, jaf armat, distrugere de proprietăți, răpire pentru răscumpărare, furt de vehicule, deturnare de camioane și bunuri și spoliere (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 136, anexa 4). Destina este, de asemenea, căutată de Poliția Națională Haitiană pentru infracțiuni, inclusiv crimă, furt de vehicule, deturnare de camioane, deținere ilegală de arme și răpire pentru răscumpărare (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 18).
De la sfârșitul anului 2022, banda a încercat să-și extindă controlul teritorial asupra cartierelor Carrefour-Feuilles și Savanne Pistache, comițând infracțiuni împotriva locuitorilor și atacuri continue împotriva Poliției Naționale Haitiene, cum ar fi ucideri, jafuri, violuri, jafuri și incendieri de locuințe, precum și atacuri asupra ofițerilor de poliție. Doi ofițeri de poliție au fost uciși pe 4 și 14 august 2023. Pe 14 august 2023, Grand Ravine a atacat și a scos din funcțiune substația electrică haitiană din zonă. Pe 15 august 2023, aproximativ 1 020 de gospodării, cuprinzând 4 972 de persoane, fugiseră din Carrefour-Feuilles și Savane Pistache (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 65). Pe 24 mai 2023, bărbați înarmați din Grand Ravine au atacat zona Carrefour-Feuilles, ucigând un elev (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 40).
Conform unui comunicat de presă al Departamentului de Justiție din 7 noiembrie 2022, Destina a fost pusă sub acuzare pentru răpirea unei victime americane în februarie 2021. Victima a fost reținută timp de aproximativ 14 zile, perioadă în care victima a fost amenințată zilnic cu arma, în timp ce familia sa încerca să obțină fonduri pentru eliberare.
Conform unui articol din Haitian Times din 22 octombrie 2020, Destina a anunțat la radio că l-a răpit pe Wolf Hall, președintele organizației Titi Loto & T-Sound Lottery, pe 18 octombrie 2020.
În plus, Grand Ravine a stabilit controlul de-a lungul Drumului Național 2 (NR2) care leagă Port-au-Prince de sud, pentru a colecta venituri din extorcare, deturnarea de camioane, contrabandă și alte activități ilicite (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 79). Acest lucru a restricționat accesul la infrastructura strategică și a sufocat economia locală prin perturbarea accesului la alimente și alte bunuri esențiale, inclusiv ajutor umanitar.
4. Wilson JOSEPH (alias Lanmo San Jou). Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 și 6 din rezoluția respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (b), (d) și (e) din rezoluția respectivă.
Funcție: lider al bandei 400 Mawozo
Data nașterii: 28 februarie 1993
Locul nașterii: Haiti
Naționalitate: haitiană
Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023
Sex: masculin
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:
Wilson Joseph (alias „Lanmo San Jou”) este liderul bandei 400 Mawozo, o bandă activă în zona metropolitană Port-au-Prince, în special în comuna Croix-des-Bouquets, și un aliat al coaliției de bande G-Pep (a se vedea documentul ONU S/2023/674, secțiunea III(A)(2.3)).
Wilson Joseph este responsabil – fie direct, fie prin ordine transmise membrilor bandei sale – pentru comiterea de abuzuri ale drepturilor omului și infracțiuni, inclusiv cele care implică atacuri împotriva unor persoane lipsite de apărare, provocând moartea și vătămările corporale, perturbarea sau împiedicarea ajutorului umanitar (de exemplu, servicii medicale), viol (inclusiv violul minorilor), recrutarea de copii, jaf, jafuri și distrugerea proprietății publice, cum ar fi închisorile și secțiile de poliție, răpiri și deturnări de camioane (a se vedea documentul ONU S/2023/674, Anexa 4). Aceste atacuri au dus la un număr mare de strămutări interne. Joseph este, de asemenea, căutat de Poliția Națională Haitiană pentru infracțiuni precum omor, tentativă de omor, furt de vehicule și răpire (a se vedea documentul ONU S/2023/674, Anexa 20).
Pe 24 iulie 2022, un comisar de poliție din Croix-des-Bouquets a fost ucis și mutilat de membri ai bandei 400 Mawozo (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 6). În februarie 2023, Centrul Chirurgical Higgins Brothers for Hope din Fonds Parisien, situat într-o zonă controlată de 400 Mawozo, a raportat multiple incidente în care chirurgi, medici și asistente medicale au fost împușcați, jefuiți și răpiți în timp ce se îndreptau spre serviciu în ultimii doi ani (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 44). Joseph este, de asemenea, implicat în cazul de răpire de mare amploare care a avut loc în octombrie 2021, când 17 misionari creștini străini și membri ai familiilor lor, inclusiv cinci minori, au fost răpiți în Haiti (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 32).
Banda 400 Mawozo este implicată activ în traficul de arme și muniții (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 104). Mai mulți membri cunoscuți ca fiind responsabili de traficul de arme și muniții au fost arestați de Poliția Națională din Haiti, inclusiv în Malpasse pe 26 aprilie 2022 și în Nippes, în sud-vestul țării, pe 14 mai 2022 (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 32). În mai 2022, trei cetățeni haitieni și un cetățean american au fost acuzați de trafic de arme de foc în sprijinul grupării 400 Mawozo din Haiti (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 32).
5. Vitelhomme INNOCENT. Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3 și 6 din rezoluția respectivă, astfel cum sunt detaliate la punctul 16 literele (a), (e) și (f) din rezoluția respectivă.
Funcție: lider al bandei Kraze Barye
Data nașterii: 27 martie 1986
Locul nașterii: Port-au-Prince, Haiti
Naționalitate: haitiană
Număr național de identificare: Haiti 004-341-263-3
Adresa: 64, Soisson, Tabarre 49, Port-au-Prince
Data desemnării de către ONU: 8 decembrie 2023
Sex: masculin
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni:
Vitelhomme Innocent este liderul bandei Kraze Barye, care a devenit una dintre cele mai puternice bande din zona metropolitană Port-au-Prince, cu un număr tot mai mare de luptători și arme semiautomate (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 66). Innocent a fost implicat în activități care amenință pacea, securitatea și stabilitatea din Haiti.
Sub conducerea lui Innocent, banda Krazye Barye a comis încălcări ale drepturilor omului, inclusiv crimă, viol, recrutare de copii și răpire pentru răscumpărare, precum și alte infracțiuni, cum ar fi jaf armat, distrugerea de proprietăți, furtul de vehicule, devalizarea de terenuri și distrugerea de proprietăți (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 141, anexa 4). Innocent este, de asemenea, căutat de Poliția Națională Haitiană pentru infracțiuni, inclusiv crimă, tentativă de omor, viol, jaf armat, furt de vehicule și răpire (a se vedea documentul ONU S/2023/674, anexa 19).
Kraze Barye a atacat Poliția Națională Haitiană în repetate rânduri, ceea ce a dus la moartea mai multor ofițeri de poliție și la pagube aduse secțiilor de poliție. Mai mult, populațiile din comunele Petion-Ville, Kenscoff, Tabarre, Croix-des-Bouquets și Delmas au fost victime în mod repetat ale bandei lui Innocent în ultimii trei ani, care au contribuit la strămutarea a mii de oameni. Acesta a continuat să comită abuzuri împotriva poliției și a populației, inclusiv cele care au implicat jefuirea de terenuri și proprietăți, ucideri, jafuri, furturi și răpiri de persoane influente (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 66).
În iulie 2023, banda Kraze Barye a continuat să atace, să ucidă și să violeze locuitorii din Fort-Jacques, Truitier și Dumornay. Până la 10 august 2023, atacurile Kraze Barye au dus la strămutarea a aproximativ 2 000 de persoane, inclusiv 229 de minori (a se vedea documentul ONU S/2023/674, paragraful 151).
Innocent a comis răpiri țintite împotriva unor personalități proeminente, precum directorul regional al portului APN din Cap-Haïtien, directorul unui post de televiziune privat de pe „Route des Freres”, directorul „Radio Commerciale d’Haiti”, precum și un jurnalist celebru și fostul președinte al Comisiei Electorale Provizorii, printre alții (a se vedea documentul ONU S/2023/674, Anexa 22). Innocent a fost pus sub acuzare pentru acuzații legate de luarea armată de ostatici din octombrie 2022, în Haiti, a doi cetățeni americani, dintre care unul a fost ucis în timpul evenimentului (Comunicat de presă, Biroul Procurorului Statelor Unite, Districtul Columbia, 24 octombrie 2023).
6. Prophane VICTOR. Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3, 6 și 11, astfel cum sunt detaliate la punctele 16(a) și 16(b) din rezoluția respectivă. Funcție: Fost membru al Parlamentului haitian, implicat în trafic de arme și utilizarea violenței pentru obținerea de câștiguri politice. Data nașterii: – Locul nașterii: – Naționalitate: haitiană Data desemnării de către ONU: 27 septembrie 2024 Sex: masculin Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni: Prophane Victor este implicat de mult timp în activități care amenință pacea, securitatea și stabilitatea Haitiului, precum și a întregii regiuni. În special, el a sprijinit și înarmează bande, a traficat arme, a deturnat venituri guvernamentale și a folosit violența pentru a-și asigura câștiguri politice și financiare. Prophane Victor a făcut parte din cea mai recentă Adunare Națională (2016-2020), unde a fost membru al Parlamentului (deputé) pentru Petite Riviere, departamentul Artibonite, o zonă cu niveluri tot mai mari de violență și control al bandelor. Pentru a-și asigura alegerea ca deputat în 2016 și controlul asupra zonei, Prophane Victor a început să înarmeze tineri din Petite Riviere, care au format ulterior banda Gran Grif, în prezent principalul autor al încălcărilor drepturilor omului, inclusiv violenței sexuale, în departamentul Artibonite (a se vedea S/2023/674, paragraful 75). Nu mai este membru al Parlamentului și nu ocupă nicio funcție politică. Pe lângă faptul că și-a asigurat poziția politică prin utilizarea bandelor, Victor este un fost ofițer vamal superior și un om de afaceri care deține controlul asupra unor părți ale departamentului vamal, ceea ce îi permite să se îmbogățească și să se angajeze într-o serie de activități criminale cu impunitate. Conform relatărilor din ianuarie 2023, Victor a amenințat ofițerii vamali în activitatea lor. Victor a continuat să sprijine banda Gran Grif până în 2020 și de atunci a sprijinit bande rivale din acea zonă (a se vedea S/2023/674, paragraful 75).
7. Luckson ELAN . Inclus pe listă în temeiul punctului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la punctele 3, 6 și 11, astfel cum sunt detaliate la punctele 16(a), 16(b), 16(d), 16(e) și 16(f) din rezoluția respectivă. Funcție: Liderul bandei Gran Grif Data nașterii: 6 ianuarie 1988 Locul nașterii: – Naționalitate: haitiană Data desemnării de către ONU: 27 septembrie 2024 Sex: masculin Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni: Luckson Elan, liderul bandei Gran Grif, este implicat de mult timp în activități care amenință pacea, securitatea și stabilitatea din Haiti, precum și din întreaga regiune. Banda sa este cea mai mare și mai puternică din departamentul Artibonite și și-a extins controlul teritorial, comițând încălcări ale drepturilor omului și traficând arme și muniții. Pe 8 februarie 2023, membrii grupului de autoapărare Coaliția Jean Denis au interceptat un vehicul venind din Port-au-Prince, care transporta mai multe lăzi cu arme și muniții destinate bandei Gran Grif (a se vedea raportul OHCHR, „Violența criminală se extinde dincolo de Port-au-Prince”, noiembrie 2023). Sub conducerea lui Elan, încălcările drepturilor omului și alte infracțiuni comise de bandă includ execuții extrajudiciare, violuri, recrutarea de copii, jafuri, distrugerea de proprietăți, răpiri și deturnări de camioane. De exemplu, pe 30 noiembrie 2023, Luckson Elan a ucis o femeie pentru că a refuzat să aibă relații sexuale cu el. În aprilie 2024, Gran Grif a comis atacuri asupra sistemului judiciar, ucigând doi avocați. Între octombrie 2023 și ianuarie 2024, Gran Grif a comis nouă răpiri în masă, inclusiv 157 de persoane. Gran Grif a comis, de asemenea, unele dintre cele mai înalte niveluri de recrutare de copii din Haiti.
B. ENTITĂȚI
1. GRAN GRIF. Inclusă pe listă în temeiul paragrafului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la paragraful 6 din rezoluția respectivă, astfel cum este detaliat la paragraful 16(a) din rezoluția respectivă.
Alias: (a) Gran Grif de Savien (b) Savien gang (c) Baz Gran Grif
Adresă: Haiti
Data desemnării de către ONU: 8 iulie 2025
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancțiuni: Gran Grif este cea mai mare bandă din departamentul Artibonite din Haiti. Din 2022, Gran Grif a fost responsabilă pentru 80% din decesele civile raportate în Artibonite. Gran Grif a atacat Poliția Națională Haitiană și misiunea Multinațională de Sprijin pentru Securitate (MSS) autorizată de ONU, inclusiv în atacul din februarie 2025 care a ucis un ofițer al misiunii MSS din Kenya. La 11 ianuarie 2024, membrii Gran Grif au ucis și dezmembrat un bărbat după ce acesta a rezistat atacurilor Gran Grif. La 3 octombrie 2024, banda Gran Grif, condusă de Luckson Elan (HTi.007), a lansat atacuri asupra orașului Pont-Sonde din comuna Saint Marc (departamentul Artibonite), despre care rapoartele indică faptul că au dus la moartea a aproximativ 100 de persoane și la rănirea a 16 persoane. Au fost documentate cel puțin cinci cazuri de viol, unul dintre ele implicând o minoră. Masacrul a forțat, de asemenea, peste 6 000 de persoane să-și părăsească locuințele. Pe 11 decembrie 2024, Gran Grif a ucis 70 de persoane în Petite-Rivière-de-l’Artibonite, după ce un grup de autoapărare, între 9 și 10 decembrie 2024, a linșat 39 de persoane acuzate de complicitate cu banda. Între decembrie 2023 și iulie 2024, banda Gran Grif a răpit 157 de persoane în cursul a nouă incidente separate de răpire în Petite-Rivière-de-l’Artibonite. Pe 30 noiembrie 2024, o femeie în vârstă de 22 de ani a fost ucisă de două gloanțe în vagin pentru că a refuzat să aibă relații sexuale cu liderul bandei Gran Grif, Luckson Elan, la Petite-Rivière-de-l’Artibonite. Cazuri de viol au fost comise și de membrii bandei Gran Grif. În aprilie și mai 2024, doi avocați au fost uciși de banda Gran Grif. Aceste atacuri asupra profesiei juridice au ca scop crearea unui climat de frică și intimidare și constituie amenințări grave la adresa exercitării independenței judiciare și a reprezentării juridice.
2. VIV ANSANM. Inclusă pe listă în temeiul paragrafului 15 din Rezoluția 2653 (2022) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru măsurile enumerate la paragraful 6 din rezoluția respectivă, astfel cum sunt detaliate la paragrafele 16(a) și 16(g) din rezoluția respectivă.
Alias: (a) Conviețuirea (b) G-9 (c) Familia și aliații G9 (d) G9 Fanmi e Alye (e) Forțele revoluționare ale familiei și aliaților G9 (f) Fòs Revolisyonè G9 an Fanmi e Alye (g) G-Pèp (h) G-Popor.
Adresă: Haiti
Data desemnării de către ONU: 8 iulie 2025
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă, furnizat de Comitetul de sancțiuni: Viv Ansanm, condus de Jimmy Chérizier (HTi.001), este un grup format în septembrie 2023 ca o coaliție de bande printr-o alianță între cele două facțiuni principale ale bandelor care operează în Port-au-Prince, G-9 și G-Pèp. Grupul oferă o platformă unificată pentru ca grupurile criminale să folosească violența pentru a destabiliza Haiti și a înăbuși acțiunile care vizează restabilirea controlului statului. Viv Ansanm a lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii critice din Haiti, inclusiv închisori, clădiri guvernamentale și principalul aeroport al Haitiului din Port-au-Prince, ca parte a unei campanii care, printre altele, a forțat demisia fostului prim-ministru haitian Ariel Henry. Cele două coaliții opuse de bande –G9 și G-Pèp –au reactivat coaliția Viv Ansanm pe 29 februarie 2024, pentru a stabili un front comun împotriva guvernului de tranziție. De la sfârșitul lunii februarie până în mai 2024, Port-au-Prince a fost martorul unor niveluri de violență fără precedent, marcate de atacuri coordonate ale bandelor împotriva clădirilor guvernamentale cheie și a infrastructurii critice. De atunci, nivelul violenței a continuat să crească, pe măsură ce Viv Ansanm încearcă să-și consolideze teritoriul și să cucerească noi cartiere din Port-au-Prince. Între 11 și 19 noiembrie 2024, bandele Viv Ansanm au atacat mai multe locații din zona metropolitană Port-au-Prince, cum ar fi Pernier, Nazon și Vivy Mitchel, în încercarea de a invada Delmas și Pétionville. Violența rezultată a dus la cel puțin 220 de morți, 92 de răniți și aproape 41 000 de persoane strămutate. Între 26 și 29 ianuarie 2025, Viv Ansanm a lansat atacuri multiple în Kenscoff (Departamentul de Vest), la sud de Port-au-Prince, cu scopul de a prelua controlul asupra zonei și de a asigura accesul la partea de sud-est a țării. Se estimează că între 90 și 150 de persoane au fost ucise în masacru.
Violența a dus, de asemenea, la distrugerea a peste 100 de gospodării și la strămutarea a 3 139 de persoane. Viv Ansanm a lansat cel puțin 10 atacuri majore împotriva Palatului Național de la începutul lunii martie 2024. Viv Ansanm a atacat în mod repetat, printre altele, Ministerele Justiției, Apărării și Internelor, fosta clădire a Curții Superioare de Conturi și Contencios Administrativ și spitalul general, precum și unități ale Poliției Naționale Haitiene, inclusiv Unitatea Departamentală de Întreținere a Ordinului și secția de poliție din Port-au-Prince. În comunele din nordul capitalei, două bande care fac parte din Viv Ansanm, 5 Segonn și Canaan, au ucis cel puțin 10 persoane și au incendiat mai multe case în timpul atacurilor împotriva comunelor Arcahaïe și Cabaret din 6 august 2024, în încercarea de a extinde controlul de-a lungul zonei golfului Port-au-Prince, probabil pentru a facilita circulația drogurilor și accesul în alte zone. Minorii au fost implicați în atacurile Viv Ansanm din Port-au-Prince și în gestionarea punctelor de control. Copiii sunt folosiți pentru diferite sarcini în funcție de vârsta, sexul și abilitățile lor. De exemplu, fetele participă de obicei la treburile casnice și ca spioni pentru a colecta informații de la posibile victime ale răpirii sau pentru a verifica mișcările poliției sau ale altor bande. Există, de asemenea, rapoarte despre fete care poartă arme și probabil s-au angajat în ciocniri. Între februarie și mai 2024, Viv Ansanm a adoptat ca tactică distrugerea și jefuirea gratuită a infrastructurii și proprietăților publice și private din zona metropolitană Port-au-Prince. De exemplu, pe 24 martie 2024, Viv Ansanm a lansat un atac nediscriminatoriu la scară largă asupra mai multor blocuri din jurul Palatului Național. Scopul atacului a fost de a goli zona de populație și de a provoca cât mai multe pagube posibil. Johnson „Izo” André (HTi.002), liderul 5 Segonn, a fost identificat ca unul dintre principalii agresori ai atacului. În martie 2024, Viv Ansanm a distrus Spitalul Jude-Anne și a jefuit Spitalul și Centrul de Sănătate Saint Martin din cartierul Delmas 18.
Între februarie și mai 2024, membri ai Viv Ansanm au vandalizat și au incendiat sediile Facultății de Științe, Facultății de Lingvistică, Facultății de Agronomie și Medicină Veterinară, Facultății de Medicină și Farmacie, École Normale Supérieure a Universității de Stat din Haiti, Școlii Naționale de Arte, Școlii Mixte Les Frères Nau și Bibliotecii Naționale din Port-au-Prince, printre multe alte locuri de învățământ. De la sfârșitul lunii februarie 2024, membrii Viv Ansanm au atacat infrastructura critică, au jefuit containere care transportau provizii de prim ajutor și au jefuit spitale și farmacii, printre alte centre de ajutor umanitar, în special în zona metropolitană Port-au-Prince. Drumurile blocate și închiderea principalului aeroport și a portului maritim au restricționat drastic circulația proviziilor vitale și a personalului umanitar. Aceste perturbări au agravat penuriile existente și au împiedicat furnizarea de ajutoare umanitare cruciale. Pe 15 martie 2024, Viv Ansanm, împreună cu civili, a jefuit un container cu ajutoare umanitare aparținând UNICEF și care conținea provizii esențiale pentru ajutor vital pentru copii. Închiderea principalului port comercial din Port-au-Prince (APN/CPS) a afectat pe scară largă lanțul de aprovizionare cu produse de bază, ducând la penurii de echipamente umanitare.
anexa II