cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea pieței vitivinicole

HOTĂRÂRE nr. 356 din 11.06.2015 · GUVERNUL · publicat 19.06.2015
Modificat prin: HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5, anexa nr. 6, anexa nr. 7, anexa nr. 8, anexa nr. 9, anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14, anexa nr. 15, anexa nr. 16, anexa nr. 17, anexa nr. 18
pe legis.md
Trimiteri: 273 legate · 46 nerezolvate · 1 citită printr-o greșeală a sursei · 7 fără țintăMonitorul Oficial: 17 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (46)
  • art. 75 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 80 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 92-95 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 112 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 113 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 117 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 119-121 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 146 alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 147 alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 12 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • din Anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • din Anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • din Anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • poziţia 2009 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 1371 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 82 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Legea privind protecţia indicaţiilor geografice Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Legii privind protecţia indicaţiilor geografice Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctul 117 subpunctul 3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 24 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 50 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 55 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 57 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 13 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr.10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 10 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 1371 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 1371 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 141 subpunctul 1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 142 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Punctul 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • din anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
Citite prin greșeli ale sursei (1)
Fără țintă (7)
  • Pct.291 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.1151 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.1152 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.1153 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.117- 1431 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.145 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Anexa nr.10 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.

În conformitate cu prevederile art.17 alin (1) din Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 64-68, art. 193), cu modificările ulterioare, şi Legii privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate nr. 66-XVI din 27 martie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 134-137, art. 527), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, conform anexei nr. 1.

2. Stocurile de vinuri în ale căror procese tehnologice a fost utilizat alcool etilic rectificat de altă natură decît de origine vitivinicolă urmează a fi declarate de către agenţii economici producători de vinuri la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în termen de 30 zile de la data publicării prezentei hotărîri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, şi ulterior comercializate pînă la epuizare.

3. Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole intră în vigoare în termen de şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

5. Se abrogă unele hotărîri de Guvern, conform anexei nr.2.

PRIM-MINISTRU Chiril GABURICI

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul economiei Stephane Christophe Bride

Ministrul agriculturi

şi industriei alimentare Ion Sulă

Ministrul sănătăţii Mircea Buga

Nr. 356. Chişinău, 11 iunie 2015.

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.356 din 11 iunie 2015

Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole

Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole (în continuare – Regulament) transpune art. 75, art. 80, art. 92-95, art. 112 și 113, art. 117, art. 119-121, art. 146 alin. (1), art. 147 alin. (1) și (2), partea IV, pct. 2 și 3 și pct. 12 din Anexa II, partea II primul alineat, pct. 1 „Vinul” lit. a), d) și pct. 6 „Vinul spumant de calitate de tip aromat” lit. a) al doilea alineat din Anexa VII, părțile I și II din Anexa VIII din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, (CELEX: 32013R1308), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347 din20 decembrie 2013, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021, transpune parţial Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privinţa categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice şi a restricţiilor care se aplică acestora, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) L 193 din 24 iulie 2009, Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate, menţiunile tradiţionale, etichetarea şi prezentarea anumitor produse vitivinicole, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) L 193 din 24 iulie 2009, Regulamentul (CE) nr. 436/2009 al Comisiei din 26 mai 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte registrul viticol, declaraţiile obligatorii şi colectarea de informaţii pentru monitorizarea pieţei, documentele de însoţire a transporturilor de produse şi registrele care trebuie păstrate în sectorul vitivinicol, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) L 128 din 27 mai 2009 şi articolele 29b, 29c, 29d din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) L 250 din 18 septembrie 2008

Capitolul I

DOMENIUL DE APLICARE

1. Prezentul Regulament stabileşte regulile generale privind organizarea pieţei vitivinicole, normele privind potenţialul de producţie, cerinţele specifice privind obţinerea produselor vitivinicole, etapele de organizare a fabricării şi comercializării produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată (în continuare – DOP) şi cu indicaţie geografică protejată (în continuare – IGP), modul de elaborare şi omologare a caietului de sarcini, normele specifice privind producerea produselor vitivinicole ecologice, procedeele tehnologice autorizate şi restricţiile în enologie, cerinţele faţă de etichetare şi de trasabilitatea producţiei vitivinicole, precum şi prevederile specifice de asigurare a calității produselor vitivinicole.

2. Prezentul Regulament se aplică produselor vitivinicole specificate la punctul 34, fabricate în Republica Moldova sau importate, care cad sub incidenţa poziţiilor tarifare din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014, specificate în tabelul de mai jos:

Nr.
d/o
Poziţia tarifară din
Nomenclatura combinată
a mărfurilor
Denumirea produsului
(grupului de produse)
1.2009 61-2009 69Must de struguri
11.2202 99 190Alte vinuri dezalcoolizate cu un titru alcoolic volumic care nu depășește 0,5%
2.2204Vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile îmbogăţite cu alcool; musturi de struguri, altele decît cele de la poziţia 2009
3.2205Vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau substanţe aromatice
4.2206 00 100Piquette
6.2307 00 110
2307 00 190
Drojdii de vin
7.2307 00 900Tartru brut
8.2308 00 110
2308 00 190
Drojdie de struguri

Capitolul II

TERMINOLOGIE

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile specificate în articolul 2 din Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 şi în articolul 2 din Legea nr.66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate, precum şi noţiunile după cum urmează:

1) parcelă viticolă – suprafaţă compactă de teren agricol plantată cu viţă-de-vie, delimitată de hotare distincte (drumuri, fîşii de protecţie sau alte limite naturale) şi declarată de către un singur producător de struguri;

2) subparcelă viticolă – parte a unei parcele viticole, care include un singur soi și este identificată în mod special pentru a fi înregistrată în Registrul vitivinicol;

3) plantare – fixarea definitivă a răsadurilor de viță-de-vie sau a unor porțiuni de răsaduri de viță-de-vie, altoite sau nu, în vederea producerii de struguri sau a unei culturi de viță-mamă pentru altoi;

31) supraaltoire – altoirea unei viței-de-vie care a mai făcut obiectul unei altoiri;

4) înfiinţare a unei plantaţii viticole – sistem de măsuri economico-organizatorice şi tehnologice pentru crearea unei plantaţii viticole;

5) defrişare – proces de eliminare completă a butucilor de viţă-de-vie dintr-o plantaţie viticolă;

6) restabilire a unei plantaţii viticole – sistem de măsuri agrotehnice aplicat la lichidarea consecinţelor afectării butucilor viţei-de-vie de pe urma temperaturilor scăzute (geruri, îngheţuri), grindinei şi altor calamităţi naturale;

7) reconstrucţie a unei plantaţii viticole – sistem de măsuri economico-organizatorice şi tehnologice care contribuie la înlăturarea unor neajunsuri, la consolidarea şi sporirea potenţialului de producţie al viilor existente;

8) licoare de tiraj sau licoare de rezervor – produse care se adaugă în vinul materie primă pentru realizarea fermentaţiei secundare;

9) licoare de expediţie – produs care se adaugă vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate, vinurilor perlante, vinurilor petiante şi vinurilor spumoase pentru a le conferi caracteristici gustative specifice;

10) lot – cantitate de produs vitivinicol omogen fabricată sau ambalată în condiţii identice;

11) mustuială – produs rezultat în urma zdrobirii boabelor de struguri;

12) trasabilitate – posibilitate de identificare şi urmărire a unui produs vitivinicol ori a unui material încorporat sau care este în contact cu acest produs de-a lungul tuturor etapelor de producţie şi de distribuţie;

121) concentrația alcoolică, în volume – raportul dintre volumul de alcool în stare pură, cuprins în produs și volumul total al produsului respectiv, la temperatura de 200C;

13) concentraţie alcoolică naturală, în volume – concentraţia alcoolică totală a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri;

14) concentraţie alcoolică dobîndită, în volume – numărul de volume în alcool pur conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20 0C;

15) concentraţie alcoolică potenţială, în volume – numărul de volume în alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totală a zaharurilor prezente în produs, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20 0C;

16) concentraţie alcoolică totală, în volume – sumă a concentraţiei alcoolice dobîndite şi a concentraţiei alcoolice potenţiale;

17) vin materie primă – produs în vrac, obţinut prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a mustului sau mustuielii de struguri, care a fost sau nu supus procedeelor de tratare şi stabilizare, destinat pentru fabricarea produselor vitivinicole;

171) producție de vin de bază – must de struguri, vin sau amestec de musturi de struguri și/sau de vinuri cu diferite caracteristici, destinate obținerii unui anumit tip de vin spumant;

18) - abrogat;

19) alcool etilic de origine vitivinicolă rectificat – produs obţinut prin rectificarea vinului materie primă brut sec sau alcoolizat cu distilat de vin ori a alcoolului etilic de origine vitivinicolă brut, ori a condensatului alcoolic, la care pot fi adăugate, în proporţii determinate, fracţii „de frunte” şi fracţii „cozi”, rezultate din distilarea fracţionată a vinului materie primă; concentraţia alcoolică a alcoolului etilic de origine vitivinicolă rectificat trebuie să fie de cel puţin 96 %;

20) verificare – examinarea şi analizarea dovezilor obiective, precum şi a respectării cerinţelor prevăzute de actele normative în vigoare;

21) dezalcoolizare – procedeu tehnologic de eliminare parțială sau totală a alcoolului etilic din vinuri prin metoda evaporării în vid sau a separării prin membrane ori prin combinarea acestora;

22) condensat alcoolic – soluție hidroalcoolică, obținută în procesul de dezalcoolizare și/sau corectare a concentrației alcoolice a vinului;

23) prezentare – toate informațiile transmise consumatorilor prin modalitatea de ambalare a produsului vizat, inclusiv prin forma și tipul sticlelor.

Capitolul III

NORME PRIVIND POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE

4. Potenţialul de producţie reprezintă suprafaţa plantată cu soiuri de viţă-de-vie incluse în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova și/sau în Catalogul comun al soiurilor de viță de vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine) (în continuare – Catalogul soiurilor de plante) şi care este definită ca „patrimoniu viticol”, constituit din componentele prevăzute la articolul 5 din Legea viei şi vinului.

5. Înfiinţarea de plantaţii viticole se efectuează în cadrul arealului vitivinicol delimitat. Delimitarea geografică a arealului vitivinicol, prevăzută la articolul 4 din Legea viei şi vinului, se aprobă de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (în continuare – Ministerul). Lucrările de delimitare a arealului vitivinicol se realizează de către instituţiile de cercetări ştiinţifice din domeniu, la solicitarea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului de pe lîngă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (în continuare – Oficiu). În funcţie de condiţiile naturale ale Republicii Moldova, arealul vitivinicol este divizat în patru regiuni vitivinicole – Sud, Centru, Sud-Est şi Nord.

6. Înființarea plantațiilor viticole pentru producție-marfă, prevăzută la art. 10 din Legea viei și vinului, se efectuează doar cu soiuri de viță-de-vie înscrise în Catalogul soiurilor de plante.

7. La înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie-marfă destinată fabricării produselor vitivinicole se admit soiurile de viţă-de-vie din specia Vitis vinifera şi cele de hibrizi interspecifici (soiuri de selecţie nouă). Înființarea plantațiilor viticole cu soiuri de struguri din specia Vitis labrusca pentru producerea produselor vitivinicole specificate în prezentul Regulament este interzisă.

8. Amplasarea soiurilor de viţă-de-vie înscrise în Catalogul soiurilor de plante pe regiuni şi centre vitivinicole, precum şi direcţiile de utilizare a strugurilor, sub aspectul arealului vitivinicol, se elaborează de către instituţiile ştiinţifice de profil, cu consultarea asociaţiilor producătorilor de vinuri DOP sau cu IGP, şi se aprobă de către Oficiu.

9. Plantarea viilor se realizează cu material săditor viticol de categorii biologice, fitosanitare şi fiziologice prevăzute la articolul 9 din Legea viei şi vinului şi în Regulamentul privind producerea, certificarea, controlul și comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 418/2009.

10. Înființarea plantațiilor viticole pentru producție-marfă se efectuează pe teren în pantă cu unghiul de înclinare de peste 30, iar argila din compoziția mecanică a solului nu depășește 70 %.

11.- abrogat.

12. Particularităţile înfiinţării plantaţiilor viticole în funcţie de condiţiile ecologice (climatice, pedologice, de relief) se stabilesc printr-un regulament privind proiectarea plantaţiilor multianuale, aprobat de către Minister.

13. Înfiinţarea plantaţiilor viticole producţie-marfă cu suprafaţa de la 0,1 ha pînă la 0,5 ha se efectuează conform unui plan de organizare a teritoriului şi de plantare a viţei-de-vie, elaborat de către producătorii viticoli cu studii de profil sau de către specialişti în domeniu, iar a celor cu suprafaţa de la 0,5 ha – conform unor proiecte elaborate de către instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile de proiectare (birouri de proiectare).

14. Planul de organizare a teritoriului şi de plantare menţionat la punctul 13 trebuie să prevadă, după caz, amplasarea parcelelor şi a drumurilor, orientarea rîndurilor şi repartizarea soiurilor pe sector, să includă suprafaţa de plantare (totală şi sub aspectul soiurilor), termenul de plantare, schemele de plantare şi densitatea plantării, precum şi necesarul de material săditor, apă, fertilizanţi, echipamente, braţe de muncă, inventar şi materiale.

15. Cerinţele faţă de elaborarea şi valorificarea proiectelor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole trebuie să fie reglementate de regulamentul menţionat la punctul 12 din prezentul Regulament.

16. Evidenţa plantaţiilor viticole pentru producţie-marfă şi a unităţilor vinicole se efectuează în Registrul vitivinicol. Registrul vitivinicol, constituit din Registrul plantaţiilor viticole şi Registrul unităţilor vitivinicole, este ţinut şi gestionat de către Oficiu, conform Regulamentului privind modul de ținere a Registrului vitivinicol al Republicii Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2017 şi prevederilor prezentului Regulament.

17. În Registrul vitivinicol se ţine evidenţa plantaţiilor viticole pentru struguri de soiuri de vin şi de masă. Evidenţa plantaţiilor viticole se ţine pe parcele sau subparcele viticole, sub aspectul producătorilor de struguri, persoane juridice şi fizice.

18. Includerea în Registrul vitivinicol a informaţiei despre producătorii de struguri şi de produse vitivinicole se efectuează pe baza declaraţiilor despre parcele (subparcele) viticole şi, respectiv, a declaraţiilor despre unităţile vinicole, prezentate de producători pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile regulamentului specificat la punctul 16 din prezentul Regulament.

19. - abrogat.

20. Deţinătorii de plantaţii viticole, în conformitate cu prevederile articolului 10 alineatul (81) din Legea viei şi vinului, în termen de 30 de zile de la finalizarea lucrărilor de plantare, reconstrucţie sau defrişare, trebuie să prezinte primăriilor din localitatea unde sînt situate plantaţiile declaraţii în scris sau în format electronic, după cum urmează:

1) declaraţia privind înfiinţarea plantaţiei viticole (plantarea viţei-de-vie), conform modelului prezentat în anexa nr.1 la prezentul Regulament;

2) declaraţia privind reconstrucţia/restabilirea plantaţiei viticole, conform modelului prezentat în anexa nr.2 la prezentul Regulament;

3) declaraţia privind defrişarea plantaţiei viticole, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la prezentul Regulament.

21. Primăriile localităţilor transmit declaraţiile menţionate la punctul 20 în termenul şi modul prevăzute în regulamentul specificat la punctul 16 din prezentul Regulament.

Capitolul IV

NORME SPECIFICE ÎN DOMENIUL VITICOL PRIVIND OBŢINEREA PRODUSELOR VITIVINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ ŞI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ

22. Înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor viticole pentru producerea vinurilor cu DOP şi cu IGP se realizează în conformitate cu actele specificate la punctul 13 din prezentul Regulament, în corespundere cu următoarele cerinţe:

1) aria geografică delimitată;

2) soiurile de viţă-de-vie admise pentru cultivare în aria geografică delimitată respectivă, în conformitate cu prevederile punctului 8 din prezentul Regulament;

3) materialul săditor de categorii biologice „certificat” şi „standard”.

23. Cerinţele specifice la înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor viticole pentru producerea anumitor categorii de produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP se precizează în caietul de sarcini al produsului respectiv.

24. Soiurile de viţă-de-vie destinate plantării sau replantării în scopul producerii vinurilor cu DOP trebuie să aparţină speciei Vitis vinifera, iar cele destinate producerii vinurilor cu IGP – speciei Vitis vinifera sau unei încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.

25. Tehnologia de cultivare a viţei-de-vie destinate producerii vinurilor cu DOP şi cu IGP se va reglementa în caietele de sarcini pentru produsele respective, conform bunelor practici în viticultură.

26. Reglarea masei recoltei de struguri, determinată în tone la un hectar, se efectuează pentru fiecare soi şi arie delimitată, ţinîndu-se seama de direcţiile de utilizare a strugurilor, de particularităţile biologice ale soiului, precum şi de condiţiile de vegetaţie şi menţinere a calităţii înalte a strugurilor. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, reglarea masei recoltei la hectar se va efectua prin înlăturarea surplusului de inflorescenţe sau de struguri nematuraţi.

Capitolul V

CERINŢE PRIVIND MATERIA PRIMĂ ŞI MATERIALELE

27. La fabricarea vinurilor, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, specificate la punctul 34 din prezentul Regulament, se utilizează struguri proaspeţi, recoltaţi manual sau mecanizat, aparţinînd soiurilor speciilor Vitis vinifera, Vitis labrusca sau unei încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis (soiuri de selecţie nouă).

28. Strugurii ajunşi la maturitatea tehnologică şi transportaţi la prelucrare trebuie să corespundă condiţiilor specificate în standardul moldovenesc SM 84:2023 „Struguri recoltați manual sau mecanizat pentru procesare industrială. Specificații”.

29. În funcţie de tehnologia aplicată, la fabricarea vinurilor, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin se mai utilizează şi altă materie primă şi materiale, aşa cum sînt specificate în capitolul XVI din prezentul Regulament, care trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare sau Codexului oenologic internaţional, publicat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (în continuare – OIV).

[Pct.291 abrogat prin HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4; în vigoare 10.07.25]

Capitolul VI

CERINŢE PRIVIND UTILAJUL

30. Utilajul tehnologic, vasele tehnologice, precum şi toate echipamentele şi ambalajele care vin în contact cu strugurii şi produsele obţinute în urma prelucrării acestora în timpul fabricării, ambalării şi transportului trebuie să fie specifice domeniului vitivinicol şi să corespundă cerinţelor stabilite de Legea nr.306/2018 privind siguranța alimentelor, Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, de cerințele generale de igienă a produselor alimentare, aprobate prin Legea nr. 296/2017, de Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 308 din 29 aprilie 2011, precum şi de Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 278 din 24 aprilie 2013.

31. Produsele vitivinicole nu se păstrează în scopul vânzării și nici nu se introduc pe piață în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu capsule sau folii pe bază de plumb.

32. Mijloacele de măsurare utilizate în domeniul vitivinicol trebuie să fie adecvate, legalizate şi supuse verificării metrologice, conform prevederilor Legii metrologiei nr.19/2016.

Capitolul VII

CERINŢE SPECIFICE PENTRU PRODUSELE VITIVINICOLE

33. Produsele vitivinicole se fabrică conform categoriilor specificate în articolul 13 din Legea viei şi vinului şi în prezentul Regulament.

331. Produsele vitivinicole pot fi comercializate dacă respectă următoarele cerințe, definite ca fiind standarde de comercializare:

1) prezentarea, etichetarea, ambalarea, inclusiv normele care trebuie aplicate în privința centrelor de ambalare, marcarea, anul recoltării și utilizarea unor termeni specifici, fără a aduce atingere denumirilor de origine și indicațiilor geografice;

2) aspectul și caracteristicile produsului;

3) substanțe specifice utilizate în procesul de producție sau componente ori constituenți, inclusiv conținutul cantitativ, puritatea și identitatea acestora;

4) tipul de activitate agricolă și metoda de producție, inclusiv practicile oenologice, și sistemele avansate de producție durabilă;

5) cupajul mustului și al vinului, inclusiv definițiile lor, amestecul și restricțiile corespunzătoare;

6) restricțiile cu privire la utilizarea anumitor substanțe și practici;

7) condițiile care reglementează eliminarea, deținerea, circulația și utilizarea produselor care nu respectă cerințele specificate în subpunctele 1)-5) sau definițiile, denumirile și denumirile comerciale menționate în anexa nr. 4, precum și eliminarea subproduselor.

34. Cerinţele specifice pentru categoriile de produse vitivinicole sînt definite după cum urmează:

1) pentru vinuri – conform anexei nr. 4 la prezentul Regulament;

2) pentru categoria de produse obţinute pe bază de must – conform anexei nr.5 la prezentul Regulament;

3) pentru categoria de produse obţinute pe bază de vin, specificate în articolul 14 alineatul (2) din Legea viei şi vinului – conform Regulamentului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2023, şi prezentului Regulament;

4) pentru categoria de produse vitivinicole aromatizate – conform anexei nr. 6 la prezentul Regulament şi conform Regulamentului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 741/2017;

5) pentru categoria de produse secundare vinicole – conform anexei nr. 7 la prezentul Regulament;

6) pentru categoria de produse obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole – conform anexei nr. 8 la prezentul Regulament.

35. Categoriile de vinuri destinate consumului uman direct, specificate în anexa nr. 4 la prezentul Regulament, trebuie să posede caracteristicile organoleptice, fizico-chimice şi de siguranță indicate în prezentul Regulament.

36. Caracteristicile organoleptice ale vinurilor trebuie să corespundă categoriei respective, soiului sau sortimentului de soiuri de struguri utilizate şi locului de provenienţă (pentru cele cu DOP sau cu IGP) şi să fie:

1) sănătoase, fără defecte de miros şi de gust;

2) limpezi, fără sediment şi particule în suspensie. Vinul nou aflat încă în fermentare poate fi slab opalescent, iar vinul supus învechirii la sticlă, conform punctului 149 litera e) subpunctul 4) din prezentul Regulament, poate avea sediment natural pe pereţii şi fundul buteliei.

37. Vinurile, după culoare, pot fi: albe, roze şi roşii.

38. Vinurile trebuie să prezinte următoarele caracteristici fizico-chimice şi indici de siguranță:

1) concentraţia alcoolică, exprimată în procente din volum, determinată la temperatura de 20°C, trebuie să corespundă categoriei specificate în anexa nr. 4 la prezentul Regulament;

2) concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame de zahăr reducător pe decimetru cub, trebuie să fie:

a) pentru vinurile spumante, vinurile spumante de calitate, vinurile spumante de calitate de tip aromat şi vinurile spumoase:

- brut natur – de cel mult 3 g/dm3. Această menţiune poate fi utilizată numai pentru produsele la care nu s-a adăugat zahăr după fermentarea secundară;

- extra brut – cuprinsă între 0 şi 6 g/dm3;

- brut – de cel mult 12 g/dm3;

- extra sec – cuprinsă între 12 şi 17 g/dm3;

- sec – cuprinsă între 17 şi 32 g/dm3;

- demisec – cuprinsă între 32 şi 50 g/dm3;

- dulce – de cel puţin 50 g/dm3;

a1) pentru vinurile licoroase:

sec – cuprinsă între 45 și 50 g/dm3;

demisec – cuprinsă între 50 și 80 g/dm3;

dulce – de cel puțin 80 g/dm3;

a2) pentru vinurile peliculare:

sec – cuprinsă între 0 și 15 g/dm3;

demisec – cuprinsă între 15 și 20 g/dm3;

demidulce – cuprinsă între 20 și 45 g/dm3;

dulce – de cel puțin 45 g/dm3

b) pentru celelalte categorii de vinuri:

- sec – de cel mult 4 g/dm3 sau de cel mult 9 g/dm3, cu condiţia ca aciditatea totală, exprimată în grame de acid tartric pe decimetru cub, să nu fie cu mai mult de 2 g sub concentraţia în masă a zahărului rezidual;

- demisec – dacă concentraţia în masă a zaharurilor depăşeşte valoarea maximă stabilită pentru vinul sec, dar este de cel mult 12 g/dm3 sau este de cel mult 18 g/dm3, cu condiţia ca aciditatea totală, exprimată în grame de acid tartric pe decimetru cub, să nu fie cu mai mult de 10 g sub concentraţia în masă a zahărului rezidual;

- demidulce – dacă concentraţia în masă a zaharurilor este mai mare decît valoarea maximă stabilită pentru demisec, dar este de cel mult 45 g/dm3;

- dulce – de cel puţin 45 g/dm3;

3) concentraţia în masă a acizilor titrabili, exprimată în grame de acid tartric pe decimetru cub, trebuie să fie de cel puţin 4,0 g/dm3;

4) concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în grame de acid acetic pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult, pentru:

a) musturi de struguri parţial fermentate şi vinurile albe sau roze – 1,08 g/dm3;

b) vinurile roşii – 1,2 g/dm3;

c) vinurile din struguri supracopţi şi vinurile din struguri stafidaţi – 1,8 g/dm3.

Se admite depăşirea limitelor stabilite la literele a) -c) dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani sau dacă vinurile au fost produse în conformitate cu unele tehnologii speciale, cu condiţia ca aceasta să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice;

5) concentraţia în masă a extractului sec nereducător, exprimată în grame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel puţin:

- 15 g/dm3 – pentru vinurile albe şi roze;

- 18 g/dm3 – pentru vinurile roşii;

6) concentraţia în masă a dioxidului de sulf total, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult, pentru:

a) vinuri, cu excepţia vinurilor licoroase, peliculare, spumante, spumante de calitate şi spumante de calitate de tip aromat:

- 150 mg/dm3 – pentru vinurile roşii;

- 200 mg/dm3 – pentru vinurile albe şi roze;

b) prin derogare de la litera a), limita maximă a concentraţiei în masă a dioxidului de sulf pentru vinurile a căror concentraţie în masă a zaharurilor este egală sau mai mare de 5 g/dm3 poate fi de cel mult:

- 200 mg/dm3 – pentru vinurile roşii;

- 250 mg/dm3 – pentru vinurile albe şi roze;

- 300 mg/dm3 – pentru vinurile cu o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 45 g/dm3;

- 400 mg/dm3 – pentru vinurile din struguri supracopţi dulci sau pentru vinurile din struguri stafidiţi dulci;

c) vinurile licoroase:

- 150 mg/dm3 – pentru vinurile cu o concentraţie în masă a zaharurilor de cel mult 45 g/dm3;

- 200 mg/dm3 – pentru vinurile cu o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 45 g/dm3;

c1) vinurile peliculare:

120 mg/dm3 – pentru vinurile cu o concentrație în masă a zaharurilor de cel mult 5 g/dm3;

150 mg/dm3 – pentru vinurile cu o concentrație în masă a zaharurilor de cel puțin 5 g/dm3

d) vinurile spumante, spumante de calitate şi spumante de calitate de tip aromat:

- 185 mg/dm3 – pentru toate categoriile de vinuri spumante de calitate;

- 235 mg/dm3 – pentru celelalte categorii de vinuri spumante;

7) presiunea dioxidului de carbon în recipiente închise, la temperatura de 20 °C, exprimată în bari, trebuie să corespundă categoriei specificate în anexa nr. 4 la prezentul Regulament (vin spumant, vin spumant de calitate, vin spumant de calitate de tip aromat, vin spumos, vin perlant şi vin petiant);

8) concentraţia în masă a acidului citric, exprimată în grame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 1,0 g/dm3;

9) concentraţia în masă a arsenului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 0,2 mg/dm3;

10) concentraţia în masă a cadmiului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 0,01 mg/dm3;

11) concentraţia în masă a cuprului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 1 mg/dm3, cu următoarea excepţie:

- 2 mg/dm3 – pentru vinurile licoroase fabricate din must de struguri nefermentat sau puţin fermentat;

12) concentraţia în masă a plumbului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 0,2 mg/dm3 (începînd cu campania de producţie vitivinicolă a anului 2007);

13) concentraţia în masă a zincului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 5 mg/dm3;

14) concentraţia în masă a fierului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 14 mg/dm3;

15) concentraţia în masă a diglicozidului malvidinei, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 15 mg/dm3 – pentru vinurile roşii obţinute din soiurile de struguri din specia Vitis vinifera, determinată prin metoda cantitativă;

16) concentraţia în masă a ocratoxinei A, exprimată în micrograme pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 2 µg/dm3;

17) concentraţiile maxime admise igienic semnificative a radionuclizilor, exprimată în bechereli pe decimetru cub, trebuie să fie:

- cesiu Cs-137 – 70 Bq/dm3;

- stronţiu Sr- 90 – 100 Bq/dm3;

18) concentraţia în masă a borului, exprimată în acid boric în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 80 mg/dm3;

19) concentraţia în masă a bromului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 1 mg/dm3 (limita poate fi depăşită în vinurile care provin din struguri colectaţi de pe plantaţiile vitivinicole unde solul se caracterizează prin conţinut sporit de săruri);

20) concentraţia în masă a dietilenglicolului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 10 mg/dm3;

21) concentraţia în masă a etanediolului/etilenglicolului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 10 mg/dm3;

22) concentraţia în masă a fluorului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 1 mg/dm3;

23) concentraţia în masă a metanolului, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult:

- 400 mg/dm3 – pentru vinurile roşii;

- 250 mg/dm3 – pentru vinurile albe şi roze;

24) concentraţia în masă a propan-1,2 diolului (propilen glicolului), exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult:

- 300 mg/dm3 – pentru vinurile spumante, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, spumoase, perlante şi petiante;

- 150 mg/dm3 – pentru celelalte vinuri;

25) concentraţia în masă a sodiului excedentar, exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 80 mg/dm3;

26) concentraţia în masă a sulfaţilor, exprimată în sulfat de potasiu în grame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 1 g/dm3, cu următoarele excepţii:

- 1,5 g/dm3 – pentru vinurile maturate cel puţin 2 ani, vinurile îndulcite, vinurile obţinute cu adaos de must, de alcool etilic de origine vitivinicolă rectificat sau de distilat de vin;

- 2 g/dm3 – pentru vinurile obţinute cu adaos de must concentrat şi pentru vinurile dulci;

- 2,5 g/dm3 – pentru vinurile obţinute prin maturare biologică aerobă şi pentru vinurile tratate termic cu acces de oxigen;

27) concentraţia în masă a acidului sorbic (în caz de utilizare), exprimată în miligrame pe decimetru cub, trebuie să fie de cel mult 200 mg/dm3.

39. Întreprinderile producătoare de vinuri garantează valorile caracteristicilor fizico-chimice, organoleptice și de siguranță specificate la punctele 36 și 38 din prezentul Regulament.

40. Restricţiile privind condiţiile de calitate şi de producere a vinurilor şi a produselor obţinute pe bază de must sînt prevăzute în articolul 27 din Legea viei şi vinului şi în prezentul Regulament.

41. - abrogat.

42. Evaluarea caracteristicilor organoleptice ale produselor vitivinicole se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de evaluare a caracteristicilor organoleptice ale produselor vitivinicole prin analiză senzorială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 810/2015. Evaluarea caracteristicilor organoleptice ale produselor vitivinicole cu DOP și IGP și ale produselor vitivinicole din import este obligatorie.

43. Metodele de prelevare a probelor și metodele de analiză privind determinarea caracteristicilor fizico-chimice și de siguranță pentru produsele vitivinicole sunt stabilite de Reglementarea tehnică „Metode de analiză în domeniul fabricării vinurilor”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 708/2011, precum și de standardele recomandate de Organizația Internațională de Standardizare sau, după caz, de cele recomande și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului sau de alte norme aprobate în Republica Moldova.

44. Produsele vitivinicole, aditivii alimentari şi materialele care vin în contact cu produsele vitivinicole vor fi utorizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor.

Capitolul VIII

DENUMIRILE DE ORIGINE ŞI INDICAŢIILE GEOGRAFICE ÎN SECTORUL VITIVINICOL

45. Categoriile de vinuri specificate la punctele 1-5, 7, 8, 10 şi 11 din anexa nr.4 la prezentul Regulament, precum şi mustul de struguri parțial fermentat pot fi cu DOP sau cu IGP.

451. Prin derogare de la punctul 45, categoriile de vinuri specificate la punctele 1, 3-5, 7 și 8 din anexa nr. 4, care, în procesul de producere, au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare totală în conformitate cu punctul 1371 și poziția 82 din anexa nr. 10, nu pot fi desemnate cu DOP sau cu IGP.

452. Normele menționate la punctele 45 și 451 se bazează pe:

1) protecția intereselor legitime ale consumatorilor și ale producătorilor;

2) asigurarea bunei funcționări a pieței interne pentru produsele vizate; și

3) promovarea producerii unor produse de calitate.

46. „Denumirea de origine” semnifică denumirea unei regiuni, localităţi sau a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări utilizată pentru a desemna un produs originar din această regiune, localitate, loc determinat sau ţară, care corespunde următoarelor cerinţe:

1) calitatea şi caracteristicile produsului se datorează, în principal sau exclusiv, mediului geografic cu factori naturali şi umani din aria geografică respectivă;

2) strugurii din care este fabricat produsul provin exclusiv din aria geografică respectivă;

3) producţia are loc în aria geografică respectivă;

4) produsul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinînd speciei Vitis vinifera sau unei încrucișări între Vitis Vinifera și alte specii din genul Vitis.

47. „Indicaţia geografică” semnifică denumirea unei regiuni, localităţi sau a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări utilizată pentru a desemna un produs originar din această regiune, localitate, loc determinat sau ţară, care corespunde următoarelor cerinţe:

1) posedă o calitate specifică, o reputaţie sau alte caracteristici care pot fi atribuite ariei geografice respective;

2) strugurii din care este fabricat produsul provin, în proporţie de cel puţin 85 %, exclusiv din aria geografică respectivă, restul de cel mult 15 % provenind din alte arii geografice ale Republicii Moldova;

3) producţia are loc în aria geografică respectivă;

4) produsul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinînd speciei Vitis vinifera sau unei încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis (soiuri de selecţie nouă).

48. În sensul punctul 46 subpunctul 3) și punctul 47 subpunctul 3) din prezentul Regulament, prin „producţie” se înţeleg toate procedeele tehnologice realizate, de la recoltarea strugurilor pînă la încheierea procesului de vinificare primară, cu excepția recoltării strugurilor care nu provin din zona geografică vizată, astfel cum se menționează în punctul 47 subpunctul 2), și cu excepţia oricăror procedee tehnologice ulterioare, respectiv vinificarea primară include procedeele de prelucrare şi de transformare a strugurilor în vin, cu tragerea ulterioară a acestuia de pe drojdie.

49. Sînt, de asemenea, considerate denumiri de origine sau indicaţii geografice denumirile geografice sau negeografice tradiţionale care desemnează un produs şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la punctul 46 sau 47 din prezentul Regulament.

50. Prin derogare de la punctul 46 subpunctul 3) şi punctul 47 subpunctul 3) din prezentul Regulament şi cu condiţia ca acest lucru să se prevadă în caietul de sarcini şi să se efectueze sub monitorizarea Oficiului, materia primă destinată fabricării produselor vitivinicole cu DOP şi/sau cu IGP poate fi procesată şi transformată în vin (vinificare primară) într-o arie delimitată ce se află în imediata apropiere a ariei delimitate în cauză.

51. - abrogat.

Capitolul IX

ETAPELE ORGANIZĂRII FABRICĂRII ŞI COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR VITIVINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ ŞI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ

52. Etapele organizării fabricării şi comercializării produselor vitivinicole cu DOP şi a celor cu IGP sînt următoarele:

1) constituirea asociaţiei (grupului) de producători (în continuare – asociaţie) în aria geografică delimitată respectivă, în sensul capitolului VI1 din Legea viei şi vinului şi al articolului 9 alineatul (2) din Legea privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate, cu excepţia cazului în care o persoană fizică sau juridică este unicul producător din aria geografică delimitată care doreşte să depună cerere de înregistrare a unei indicaţii geografice sau a unei denumiri de origine;

2) elaborarea şi omologarea caietelor de sarcini privind fabricarea produselor cu DOP sau cu IGP, conform capitolului X din prezentul Regulament;

3) depunerea cererii şi înregistrarea denumirii de origine sau a indicaţiei geografice de către asociaţia de producători sau de către un producător, conform prevederilor specificate la subpunctul 1), la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în concordanţă cu Legea privind protecţia indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate;

4) luarea în evidenţă a producătorilor de struguri destinaţi fabricării produselor vitivinicole cu DOP sau cu IGP şi a producătorilor de produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP, conform capitolului XI din prezentul Regulament;

5) verificarea respectării prevederilor caietului de sarcini conform Legii privind protecţia indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate şi capitolului XII din prezentul Regulament;

6) luarea în evidență a produselor vitivinicole cu DOP și cu IGP conform capitolului XIII.

Capitolul X

ELABORAREA ŞI OMOLOGAREA CAIETULUI DE SARCINI

53. Caietul de sarcini se elaborează de către asociaţia de producători din aria geografică delimitată pentru denumirea de origine sau indicaţia geografică respectivă pentru un produs sau mai multe produse specificate la punctul 33 din prezentul Regulament.

În cazul în care în aria geografică delimitată există doar un singur producător în sensul prevederilor punctului 52 subpunctul 1) din prezentul Regulament, caietul de sarcini se elaborează de către producătorul respectiv.

54. Caietul de sarcini stabileşte condiţiile necesare privind fabricarea produselor cu DOP sau cu IGP.

541. Caietul de sarcini permite părților interesate să verifice respectarea condițiilor relevante de producție asociate DOP sau IGP.

55. Caietul de sarcini conţine informaţii referitoare la:

1) denumirea elaboratorului caietului de sarcini;

2) denumirea de origine sau indicaţia geografică respectivă;

3) delimitarea ariei geografice, cu anexarea hărţii topografice;

4) denumirea şi descrierea produsului (produselor), cu indicarea:

a) categoriei de produs, conform punctului 34 din prezentul Regulament;

b) asortimentului de produse sub aspectul categoriilor de produse (după caz);

c) caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice, inclusiv concentraţiile alcoolice naturale şi dobîndite minime, în volume ale produsului (produselor);

5) elementele care să justifice legătura dintre calitatea şi caracteristicile produsului (produselor) şi mediul geografic cu factorii săi naturali şi umani – pentru o denumire de origine sau o calitate, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului şi originea sa geografică – pentru o indicaţie geografică;

6) principalele caracteristici ale plantaţiei viticole, conform punctului 22 din prezentul Regulament, inclusiv:

a) categoria biologică a materialului săditor viticol admisă;

b) schema de plantare;

c) densitatea plantaţiei;

d) limitele de goluri admise;

7) tehnologia de cultivare a viței-de-vie, conform punctului 25, inclusiv:

a) forme de butuci admise pentru cultivare;

b) reguli privind sistemul de întreținere și fertilizare a solului;

c) reguli privind sistemul de protecție fitosanitară;

d) reguli privind irigarea;

8) indicarea soiului (soiurilor) de struguri din care este obţinut produsul (produsele);

9) producţia maximă de struguri la hectar;

10) cerinţele faţă de calitatea strugurilor la recoltare;

11) schema tehnologică de fabricare a produsului (produselor);

111) dacă este cazul, practicile oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului sau a vinurilor, precum și a restricțiilor relevante pentru producerea acestora;

12) condiţiile referitoare la păstrare şi ambalare;

13) regulile specifice de etichetare;

14) condiţiile de declasare a produselor cu DOP sau cu IGP;

15) denumirea şi adresa producătorilor – membri fondatori ai asociaţiei de producători din aria geografică delimitată;

16) denumirea şi adresa organismelor responsabile de verificarea respectării caietului de sarcini;

17) regulile, categoriile şi indicatorii pentru planurile de control ale asociaţiei asupra respectării caietului de sarcini.

551. Caietul de sarcini al produsului poate conține o descriere a contribuției denumirii de origine sau a indicației geografice la dezvoltarea durabilă.

552. În cazul în care vinul sau vinurile pot fi parțial dezalcoolizate, caietul de sarcini conține, de asemenea, o descriere a vinului sau a vinurilor parțial dezalcoolizate, în conformitate cu punctul 55 subpunctul 2) și subpunctul 4) litera c), mutatis mutandis, și, după caz, a practicilor oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului sau vinurilor parțial dezalcoolizate, precum și restricțiile relevante privind producerea acestora.

56. Caietul de sarcini privind fabricarea produselor cu DOP sau cu IGP se adoptă cu cel puţin 2/3 din numărul voturilor membrilor participanţi la adunarea generală a asociaţiei respective.

În cazul în care în aria geografică delimitată se află doar un singur producător în sensul prevederilor punctului 52 subpunctul 1) din prezentul Regulament, caietul de sarcini se semnează de către producătorul respectiv.

57. Asociaţia depune la Minister o cerere pentru omologarea caietului de sarcini, la care se anexează următoarele documente:

1) statutul asociaţiei;

2) trei exemplare ale caietului de sarcini, aprobate de preşedintele asociaţiei prin semnătură şi aplicarea ştampilei;

3) extrasul din procesul-verbal al şedinţei adunării generale în care s-a aprobat caietul de sarcini.

În cazul în care în aria geografică delimitată există doar un singur producător în sensul prevederilor punctului 52 subpunctul 1) din prezentul Regulament, producătorul depune la Minister o cerere pentru aprobarea caietului de sarcini, cu anexarea a trei exemplare ale caietului de sarcini semnate.

58. Ministerul examinează caietul de sarcini și, dacă acesta corespunde cu cerințele actelor normative, îl omologhează prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare, informând solicitantul despre emiterea ordinului de omologare.

59. Dacă se identifică neconcordanţa caietului de sarcini cu legislaţia şi actele normative în vigoare, Ministerul elaborează o referinţă la caietul de sarcini, cu specificarea obiecţiilor şi recomandărilor, şi remite elaboratorului caietul de sarcini pentru ajustare, în vederea unei ulterioare omologări.

60. În cazul în care se constată că obiecțiile nu au fost înlăturate, solicitantul se informează, în scris, despre refuzul omologării caietului de sarcini. Refuzul de omologare a caietului de sarcini poate fi contestat în instanțele de judecată, conform procedurii contenciosului administrativ.

61. După emiterea ordinului de omologare, două exemplare ale caietului de sarcini omologat se remit elaboratorului, iar un exemplar se anexează la ordinul ministrului.

Capitolul XI

LUAREA ÎN EVIDENŢĂ A PRODUCĂTORILOR DE STRUGURI DESTINAŢI FABRICĂRII PRODUSELOR VITIVINICOLE CU DOP ŞI CU IGP ŞI A PRODUCĂTORILOR DE PRODUSE VITIVINICOLE CU DOP ŞI CU IGP

62. Pentru fabricarea produselor vitivinicole cu DOP sau cu IGP, producătorii de struguri şi unităţile vinicole din aria geografică delimitată sînt luaţi în evidenţă de către Oficiu în Registrul vitivinicol ca producător de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP sau cu IGP sau ca producător de produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP. Plantaţiile viticole şi capacităţile de producere ale acestora sînt supuse verificării corespunderii cu prevederile caietului de sarcini, în condiţiile stabilite de prezentul capitol.

63. Pentru a fi luat în evidenţă în Registrul vitivinicol, producătorii de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP sau cu IGP şi producătorii de produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP trebuie:

1) să devină membri ai asociaţiei menţionate la punctul 52 subpunctul 1) din prezentul Regulament;

2) să fie atestaţi de către asociaţia din care fac parte referitor la corespunderea acestora cerinţelor din caietul de sarcini respectiv, în conformitate cu prevederile prezentului capitol și cu statutul asociaţiei.

64. Producătorul de struguri, în scopul luării în evidenţă, va depune la asociaţie, pe numele Oficiului, o cerere, în care va indica:

1) denumirea şi adresa juridică a solicitantului;

2) denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată;

3) amplasarea şi suprafaţa plantaţiei viticole (parcelelor/subparcelelor) din a cărui struguri este obţinut produsul cu DOP sau cu IGP;

4) numărul de înregistrare a plantaţiei viticole (parcelelor/subparcelelor), conform Registrului vitivinicol;

5) denumirea soiului (soiurilor) de struguri din care este obţinut produsul.

65. Producătorul de produse vitivinicole, în scopul luării în evidenţă, va depune la asociaţie, pe numele Oficiului, o cerere, în care va indica (după caz):

1) denumirea şi adresa juridică a solicitantului;

2) denumirea sub care se comercializează produsul;

3) categoria produsului, conform punctului 34 din prezentul Regulament;

4) denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată;

5) dotarea tehnico-tehnologică;

6) amplasarea şi suprafaţa plantaţiei viticole (parcelelor/subparcelelor) din ai cărei struguri este obţinut produsul cu DOP sau cu IGP;

7) numărul de înregistrare a plantaţiei viticole (parcelelor/subparcelelor), conform Registrului vitivinicol;

8) denumirea soiului (soiurilor) de struguri din care este obţinut produsul;

9) denumirea şi locul amplasării unităţii vinicole unde au fost realizate procedeele tehnologice.

66. La cererile specificate la punctele 64 şi 65 din prezentul Regulament se anexează dosarul, care va conţine (după caz):

1) harta topografică, cu delimitarea plantaţiei viticole (parcelelor/subparcelelor);

2) copia actelor care atestă dreptul de proprietate sau folosinţă a plantaţiei viticole (parcelelor/subparcelelor);

3) fişa plantaţiei viticole (parcelei/subparcelei);

4) fotocopia pașaportului proiectului de înființare a plantației viticole;

5) lista utilajului tehnologic la unităţile vinicole.

67. Cererea şi dosarul specificate la punctele 64 -66 din prezentul Regulament se prezintă iniţial asociaţiei de producători din aria geografică delimitată respectivă sau Oficiului, dacă în aria geografică delimitată există doar un singur producător de produse vitivinicole cu DOP şi/sau cu IGP.

68. Asociaţia, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, examinează documentele prezentate, atestă că producătorul corespunde cerinţelor caietului de sarcini şi, împreună cu referinţa de confirmare din partea asociaţiei respective privind întrunirea prevederilor caietului de sarcini de către solicitant, le transmite Oficiului.

69. Oficiul înregistrează cererea doar în cazul prezentării dosarului complet. Examinarea dosarului de către Oficiu se efectuează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

70. Atestarea de către asociaţii a producătorilor de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP sau cu IGP şi a producătorilor de produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP şi examinarea dosarelor acestora de către Oficiu constă în verificarea, după caz, a următoarelor:

1) veridicitatea informaţiilor prezentate în cerere şi dosar;

2) încadrarea plantaţiei viticole (parcelei/subparcelei) în aria delimitată pentru produsele vitivinicole cu DOP sau cu IGP;

3) corespunderea plantaţiilor viticole cu prevederile caietului de sarcini;

4) corespunderea capacităţii de producere cu prevederile caietului de sarcini.

71. Verificarea de către asociaţii a informaţiilor specificate în punctul 70 subpunctele 2), 3) şi 4) se efectuează, cu deplasarea la faţa locului, de către o comisie, din care face parte şi reprezentantul Oficiului. Solicitantul se anunţă din timp cu privire la data verificării.

72. În cazul în care se constată necorespunderea informaţiei prezentate de solicitant cu prevederile caietului de sarcini, asociaţia întocmeşte un act în care indică încălcările depistate şi îl remite solicitantului pentru înlăturarea acestora, în vederea unei ulterioare verificări.

73. Pe baza rezultatelor pozitive ale examinării dosarului depus, Oficiul întocmeşte un act de luare în evidenţă a producătorului de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP sau a producătorului de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi înscrie solicitantul în Registrul vitivinicol. În termen de 3 zile de la data înregistrării, Oficiul transmite asociaţiei respective, pe numele solicitantului, actul de luare în evidenţă, pe care asociaţia îl contrasemnează şi îl eliberează, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, solicitantului.

74. În cazul rezultatelor negative ale examinării dosarului depus, Oficiul întocmeşte un act de refuz, pe care îl remite solicitantului pentru înlăturarea tuturor obiecțiilor indicate în el, în vederea unei noi examinări, aşa cum este specificat la punctul 71 din prezentul Regulament.

75. Oficiul actualizează periodic şi publică pe pagina web extrasul din Registrul vitivinicol referitor la producătorii de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi producătorii de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP.

76. Oficiul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înscrierii, va informa Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală despre înscrierea producătorilor de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP în Registrul vitivinicol. Oficiul lunar va transmite Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor informaţia referitor la luarea în evidenţă a producătorilor de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi a producătorilor de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP.

Orice modificare referitoare la producătorii de produse vitivinicole cu DOP şi IGP se va comunica Agenţiei de stat pentru Proprietatea Intelectuală în termen de 5 zile lucrătoare de la data înscrierii acesteia în Registrul vitivinicol.

77. Modelele cererii de luare în evidenţă şi a actelor specificate în prezentul capitol sînt elaborate şi aprobate de către Oficiu.

78. Producătorii de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi producătorii de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP, în termen de 30 zile de la data recepţionării actului de luare în evidenţă, vor notifica în scris asociaţiei respective şi Oficiului încheierea contractului de prestări servicii cu organismul de certificare desemnat pentru verificarea caietului de sarcini.

79. Producătorii de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi producătorii de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP urmează să reînnoiască procedura de luare în evidenţă conform prezentului capitol, în următoarele cazuri:

1) reorganizarea juridică a agentului economic;

2) reconversia, reconstrucţia sau plantarea nouă a parcelelor luate în evidenţă;

3) reutilarea cu echipamente tehnologice, considerate factori de risc pentru caietul de sarcini al asociaţiei respective.

80. Unitatea vitivinicolă luată în evidenţă ca producător de struguri pentru producerea produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP sau ca producător de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP va informa asociaţia respectivă despre modificarea datelor şi informaţiilor din cererea şi dosarul de luare în evidenţă, în termen de 15 zile de la data survenirii schimbării. Omisiunea de a comunica schimbarea datelor poate servi ca temei pentru excluderea producătorului din Registrul vitivinicol.

81.- abrogat.

Capitolul XII

VERIFICAREA RESPECTĂRII CERINŢELOR CAIETULUI DE SARCINI

82. Activităţile ce ţin de verificarea respectării cerinţelor şi condiţiilor stabilite în caietul de sarcini sînt coordonate de către Oficiu.

83. Verificarea respectării caietului de sarcini privind producerea strugurilor şi fabricarea produselor vitivinicole cu DOP şi/sau cu IGP se efectuează anual, pe parcursul întregului ciclu tehnologic, de către organismele de certificare a produselor vitivinicole cu DOP şi/sau cu IGP, acreditate şi recunoscute conform legislaţiei în vigoare, desemnate de către Minister (în continuare – organism de certificare desemnat). Procedura de verificare a respectării caietului de sarcini este elaborată şi aprobată de către Oficiu.

84. Controalele de stat privind respectarea cerinţelor caietului de sarcini sînt efectuate de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

85. Organismul de certificare a produselor respectă standardul moldovenesc SM EN ISO/CEI 17065:2013 „Evaluarea conformității. Cerințe pentru organisme care certifică produse, procese și servicii”, este obiectiv și imparțial, dispune de personal calificat și de resurse necesare pentru a-și executa sarcinile.

86. Producătorii de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi producătorii de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP, luaţi în evidenţă în Registrul vitivinicol conform capitolului XI din prezentul Regulament care nu intenţionează să producă produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP în anul în curs notifică în scris Oficiului și asociației, indicînd categoria produsului și a denumirii DOP sau cu IGP respective. Termenul de notificare este pînă la 31 martie a anului în curs pentru producătorii de struguri destinați producerii produselor vitivinicole cu DOP sau cu IGP şi pînă la 31 iulie a anului în curs pentru producătorii de produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP.

87. Oficiul, în baza notificărilor prezentate de către producătorii de struguri şi de produse vitivinicole cu DOP şi/sau cu IGP, în termen de 10 zile ale lunii următoare, elaborează, cu consultarea organismelor de certificare desemnate şi a asociaţiilor de producători din aria geografică delimitată (după caz), un plan calendaristic privind verificarea respectării caietului de sarcini, pe care îl publică pe pagina web a Oficiului. Planul respectiv se transmite spre executare organismelor de certificare desemnate.

88. Organismele de certificare desemnate efectuează, cu deplasarea pe teren, verificarea respectării caietului de sarcini. Fiecare verificare a respectării caietului de sarcini se încheie cu întocmirea unui act de verificare, semnat de către persoana care efectuează verificarea şi de către reprezentantul producătorului, după competenţă. Modelul actului de verificare este elaborat și aprobat de către Oficiu.

89. Actul de verificare se întocmeşte în 3 exemplare, din care un exemplar se păstrează la organismul de certificare desemnat, un exemplar – la producător şi un exemplar, în termen de 5 zile, se transmite Oficiului.

90. Anual, pînă la data de 31 ianuarie, organismele de certificare desemnate prezintă Oficiului lista producătorilor supuşi verificării în decursul anului precedent, cu indicarea denumirii producătorului, a adresei, a categoriei produselor şi a volumelor de produse certificate şi refuzate de la certificare.

91. Oficiul monitorizează procesul de verificare a respectării prevederilor din caietul de sarcini de către organismele de certificare desemnate. În cazul în care se depistează că acestea nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile, Oficiul sesizează despre acest fapt Ministerul.

92. Cheltuielile aferente verificării respectării prevederilor din caietul de sarcini sînt suportate de către producătorii vizaţi de aceste verificări şi se efectuează în conformitate cu articolul 34 alineatul (5) din Legea privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate.

Capitolul XIII

LUAREA ÎN EVIDENŢĂ ŞI CERTIFICAREA PRODUSELOR VITIVINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ ŞI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ

93. Un lot de produse vitivinicole poate fi plasat pe piață, consemnînd pe etichetă sau pe ambalajul de desfacere „denumire de origine protejată” sau „indicaţie geografică protejată”, cu condiția respectării cumulative a următoarelor cerinţe:

1) producătorul de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi producătorul de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP sînt luaţi în evidență conform prevederilor capitolului XI din prezentul Regulament;

2) producătorul de struguri destinaţi producerii produselor vitivinicole cu DOP şi cu IGP şi producătorul de produse vitivinicole cu DOP şi cu IGP au fost supuşi verificării corespunderii cu cerințele caietului de sarcini respectiv conform prevederilor din capitolul XII din prezentul Regulament;

3) lotul de produs cu DOP și cu IGP este însoțit de certificat de conformitate sau de declarația de conformitate pe propria răspundere, care cuprinde raportul de analiză/raportul de încercări ce reflectă cel puțin indicii de calitate și siguranță determinați de un laborator de încercări, neafiliat solicitatului, acreditat la SM EN ISO/IEC 17025:2018 „Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări”, corespunzător cadrului normativ, extrasul din procesul-verbal al ședinței comisiei de degustare (aprecierea caracteristicilor organoleptice) în condițiile punctului 42, și este luat în evidență de către Oficiu conform prevederilor prezentului capitol.

94.-100. -abrogate.

101. Organismul de certificare desemnat și unitatea vinicolă care emite declarația de conformitate pe propria răspundere, în termen de 7 zile lucrătoare, prezintă Oficiului copia certificatului de conformitate și copia declarației de conformitate pe propria răspundere, emise pentru lotul de produs cu DOP și IGP.

102. Oficiul duce evidenţa loturilor de produse vitivinicole cu DOP sau cu IGP plasate pe piaţă cu menţiunile „denumire de origine protejată” sau „indicaţie geografică protejată”. Oficiul actualizează şi publică pe pagina web extrasul din Registrul vitivinicol privind produsele vitivinicole cu DOP şi cu IGP.

103.- abrogat.

Capitolul XIV

DECLASAREA PRODUSELOR VITIVINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ SAU CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ

104. Declasarea unui lot sau a unei părţi din lot de produs cu DOP sau cu IGP se efectuează de către autoritatea de control, menţionată la punctul 84 din prezentul Regulament în cazul în care produsul nu corespunde cerinţelor stipulate în caietul de sarcini respectiv, prevederilor prezentului Regulament şi legilor în domeniu.

105. Producătorii pot declasa, prin decizie proprie, pînă la plasarea pe piaţă, un lot sau o parte din lotul de produs vitivinicol cu DOP sau cu IGP, cu notificarea Oficiului şi organismelor de certificare desemnate, în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul luării deciziei de declasare, în care va indica data declasării, datele de identificare a lotului şi volumul produsului declasat.

106. Oficiul poate solicita iniţierea procedurii de declasare a unui produs cu DOP sau cu IGP, cu sesizarea autorităţii de control menţionate la punctul 84 din prezentul Regulament, ori de cîte ori va dispune de probe cu privire la necorespunderea produsului cerinţelor caietului de sarcini, sub aspect fizico-chimic şi/sau organoleptic.

107. Dacă în rezultatul controalelor efectuate de către autoritățile de control competente se constată necesitatea declasării unui produs vitivinicol cu DOP sau cu IGP, acestea întocmesc un act de declasare a lotului respectiv sau a unei părţi din lotul de produs, în 2 exemplare, din care unul se prezintă producătorului.

Copia actului de declasare se transmite Oficiului şi asociaţiei în termen de 3 zile lucrătoare de la data eliberării lui. Actul de declasare serveşte drept temei pentru operarea modificărilor în Registrul vitivinicol referitor la produsele vitivinicole cu DOP sau cu IGP.

108. Decizia menționată în actul de declasare poate fi contestată în instanța de judecată, conform legislației.

Capitolul XIV1

MENȚIUNI TRADIȚIONALE

1081. „Mențiune tradițională” înseamnă o mențiune folosită în mod tradițional pentru produsele menționate la punctul 45 pentru a desemna:

1) faptul că produsul are o DOP sau o IGP în temeiul Legii nr. 66/2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate; sau

2) metoda de producție sau de maturare, calitatea, culoarea, tipul locului de proveniență sau un eveniment deosebit legat de istoria produsului cu DOP sau IGP.

1082. O mențiune tradițională protejată poate fi utilizată numai în cazul unui produs care a fost produs în conformitate cu definiția prevăzută la pct. 1081.

1083. Mențiunile tradiționale sunt protejate împotriva utilizării ilicite.

1084. Mențiunile tradiționale sunt protejate doar în limba și pentru categoriile de produse vinicole menționate în cerere împotriva:

1) oricărei utilizări abuzive, inclusiv atunci când denumirea protejată este însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „produs la fel ca în”, „imitație”, „gust”, „la fel ca” sau altele similare;

2) oricărei alte indicații false sau înșelătoare cu privire la natura, caracteristicile sau calitățile esențiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele aferente;

3) oricăror alte practici care pot induce în eroare consumatorii, în special pentru a crea impresia că vinul îndeplinește condițiile mențiunii tradiționale protejate.

1085. Mențiunile tradiționale nu pot deveni generice.

Capitolul XV

NORME SPECIFICE PRIVIND FABRICAREA PRODUSELOR VITIVINICOLE ECOLOGICE

109. Categoriile de produse vitivinicole ecologice pot fi următoarele:

1) strugurii proaspeţi, alţii decît strugurii de masă;

2) mustul de struguri;

3) mustul de struguri concentrat;

4) mustul de struguri concentrat rectificat;

5) categoriile de vinuri specificate în anexa nr.4 la prezentul Regulament;

6) rachiul de drojdie de vin;

7) drojdiile de vin;

8) tescovina de struguri.

110. Organizarea producerii şi comercializării produselor vitivinicole ecologice se efectuează conform prevederilor Legii nr. 237/2023 privind producția ecologică și etichetarea producției ecologice, actelor normative de punere în aplicare a acesteia aprobate de Guvern şi prezentului Regulament.

111. Produsele vitivinicole ecologice prevăzute la punctul 109 din prezentul Regulament se obţin din materii prime ecologice.

112. La fabricarea produselor vitivinicole ecologice, inclusiv prin procedeele şi practicile oenologice prevăzute în capitolul XVI, se utilizează numai produsele şi substanţele specificate în anexa nr. 9 la prezentul Regulament.

113. La fabricarea produselor vitivinicole ecologice se interzice utilizarea următoarelor procedee tehnologice:

1) concentrarea parţială prin răcire, prevăzută la punctul 117 subpunctul 3) din prezentul Regulament;

2) eliminarea anhidridei sulfuroase prin procedee fizice, prevăzută la punctul 24 din anexa nr. 10 la prezentul Regulament;

3) tratarea prin electrodializă, pentru a asigura stabilizarea tartrică a vinului, prevăzută la punctul 50 din anexa nr. 10 la prezentul Regulament;

4) corectarea concentraţiei alcoolice a vinului, prevăzută la punctul 55 din anexa nr. 10 la prezentul Regulament;

5) tratamentul cu schimbători de cationi, pentru a asigura stabilizarea tartrică a vinului, prevăzut la punctul 57 din anexa nr. 10 la prezentul Regulament.

114. Se admite utilizarea procedeelor tehnologice în următoarele condiţii:

1) în cazul tratamentelor termice prevăzute la punctul 13 din anexa nr. 10 la prezentul Regulament, temperatura nu trebuie să depăşească 70 °C;

2) în cazul centrifugării şi filtrării, cu sau fără agent de filtrare inert, prevăzute la punctul 15 din anexa nr. 10 la prezentul Regulament, diametrul porilor nu trebuie să fie mai mic de 0,2 micrometri.

Capitolul XVI

PROCEDEELE TEHNOLOGICE AUTORIZATE ŞI RESTRICŢIILE ÎN ENOLOGIE

115. Procedeele tehnologice autorizate în enologie, aşa cum sînt prevăzute în anexa nr.10 la prezentul Regulament, trebuie să asigure obţinerea vinurilor şi produselor obţinute pe bază de must cu caracteristici conforme prevederilor prezentului Regulament, păstrînd particularităţile specifice ale materiei prime din care au fost fabricate.

[Pct.1151 abrogat prin HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4; în vigoare 10.07.25]

[Pct.1152 abrogat prin HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4; în vigoare 10.07.25]

[Pct.1153 abrogat prin HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4; în vigoare 10.07.25]

1154. Atunci când se autorizează practicile oenologice menționate la punctul 331 subpunctul 3):

1) se iau în considerare practicile oenologice și metodele de analiză recomandate și publicate de OIV, precum și rezultatele utilizării experimentale a unor practici oenologice încă neautorizate;

2) se ia în calcul protecția sănătății umane;

3) se ia în calcul riscul potențial pentru consumatori de a fi induși în eroare din cauza percepției lor deja formate și a așteptărilor corespunzătoare cu privire la produs, având în vedere disponibilitatea și viabilitatea mijloacelor de informare care permit excluderea unor astfel de riscuri;

4) se face posibilă conservarea caracteristicilor naturale și esențiale ale vinului și nu aduce modificări substanțiale compoziției produsului în cauză;

5) se asigură un nivel minim acceptabil de protecție a mediului;

6) se respectă normele generale în materie de practici oenologice și normele stabilite în anexa nr. 10.

1155. Produsele enumerate în anexele nr. 4 și nr. 5 nu pot fi comercializate în cazul în care au făcut obiectul unor practici oenologice neautorizate sau nu respectă normele stabilite în anexa nr. 10.

1156. Produsele vitivinicole care sunt necomercializabile sunt distruse sau utilizate în distilerii, în fabrici de oțet sau în scopuri industriale, fără a stimula producția produselor vitivinicole prin practici oenologice neautorizate.

1157. Pentru a asigura tratarea corectă a produselor vitivinicole necomercializabile, normele privind procedurile de retragere sau distrugere a produselor vitivinicole specificate la punctul 1155 se stabilesc de către organele de supraveghere și control.

116. Procedeele tehnologice autorizate pentru a fi utilizate la fabricarea produselor vitivinicole aromatizate, specificate la punctul 34 subpunctul 4) din prezentul Regulament, trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 741/2017, păstrînd particularităţile specifice ale materiei prime din care au fost fabricate.

[Pct.117- 1431 abrogate prin HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4; în vigoare 10.07.25 ]

144. Inofensivitatea produselor vitivinicole trebuie să fie asigurată în procesul fabricării şi circuitului acestora – la elaborarea noilor tehnologii, ambalare, transportare şi depozitare de către producători şi vînzători – prin respectarea cerinţelor de igienă şi inofensivitate în vigoare.

[Pct.145 abrogat prin HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4; în vigoare 10.07.25 ]

Capitolul XVII

CERINŢE PRIVIND ETICHETAREA

146. Etichetarea şi prezentarea categoriilor de vin menţionate la punctele 1-13 din anexa nr. 4 la prezentul Regulament va fi efectuată conform prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare şi va conţine indicaţii obligatorii şi facultative.

147. Indicaţiile obligatorii de etichetare a produselor sînt stabilite prin Legea viei şi vinului.

148. Modul de prezentare a indicaţiilor obligatorii de etichetare pentru produsele menţionate la punctul 146 din prezentul Regulament sînt următoarele:

1) se expun în acelaşi cîmp vizual pe recipient, astfel încît să poată fi citite simultan, fără a fi necesară întoarcerea ambalajului:

a) denumirea sau marca sub care este comercializat produsul;

b) denumirea categoriei de produs.

Pentru categoriile de produse vitivinicole definite în punctele 1 și 3-8 din anexa 4, atunci când aceste produse au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu punctul 1371, denumirea categoriei este însoțită de:

- termenul „dezalcoolizat” – în cazul în care concentrația alcoolică dobândită, în volume, a produsului este de maximum 0,5 %;

- termenul „parțial dezalcoolizat” – în cazul în care concentrația alcoolică dobândită, în volume, a produsului este de peste 0,5 % și este sub minimumul concentrației alcoolice dobândite, în volume, categoriei înainte de dezalcoolizare;

b1) prin derogare de la litera b), în cazul altor produse vitivinicole decât cele care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu punctul 1371, trimiterea la categoria de produse vitivinicole poate fi omisă pentru vinurile ale căror etichete conțin o DOP sau o IGP;

c) denumirea indicaţiei geografice protejate sau denumirea de origine protejată;

d) menţiunile „denumire de origine protejată” sau „indicaţie geografică protejată”;

d1) prin derogare de la litera d), referirea la mențiunile „denumire de origine protejată” sau „indicație geografică protejată” poate fi omisă în cazul în care o mențiune tradițională în conformitate cu punctul 1081 subpunctul 1) figurează pe etichetă în conformitate cu caietul de sarcini menționat la
punctul 55;

e) concentraţia alcoolică;

f) categoria produsului în funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor;

g) volumul nominal al produsului;

h) ţara de origine a produsului;

i) îmbuteliatorul sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al vânzătorului/distribuitorului.

Celelalte indicaţii obligatorii pot apărea în alte cîmpuri vizuale pe recipient;

2) se scriu cu caractere indelebile şi se disting în mod clar de textul sau graficele adiacente;

3) la specificarea concentraţiei alcoolice:

a) concentraţia alcoolică se exprimă în unităţi sau semiunităţi procentuale;

b) fără a aduce atingere toleranţelor stabilite pentru metoda de analiză de referinţă utilizată, valoarea concentraţiei alcoolice indicată nu poate să varieze cu mai mult de 0,5% vol. faţă de cea rezultată în urma analizei. Cu toate acestea, concentraţia alcoolică a produselor cu DOP sau cu IGP îmbuteliate timp de peste trei ani, a vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate, a vinurilor spumante de calitate de tip aromat, a vinurilor spumoase, a vinurilor petiante, a vinurilor perlante, a vinurilor licoroase, a vinurilor peliculare şi a vinurilor din struguri supramaturaţi nu poate să varieze cu mai mult de 0,8 % vol. faţă de cea rezultată în urma analizei, fără a aduce atingere toleranţelor stabilite pentru metoda de analiză de referinţă utilizată;

c) valoarea (cifra) concentraţiei alcoolice apare pe etichetă cu caractere de cel puţin 5 mm înălţime, în cazul în care volumul nominal al ambalajului depăşeşte 100 cm3, de cel puţin 3 mm înălţime, în cazul în care acesta este egal cu sau mai mic de 100 cm3, dar mai mare de 20 cm3 și de 2 mm înălţime, în cazul în care volumul nominal este de cel mult 20 cm3;

d) în cazul vinului nou aflat încă în fermentare (tulburel), concentraţia alcoolică dobîndită şi/sau totală în volume trebuie menţionată pe etichetă. Atunci cînd concentraţia alcoolică totală în volume este menţionată pe etichetă, cifra trebuie să fie urmată de „% vol” şi poate fi precedată de termenii „concentraţia alcoolică totală” sau „alcool total”;

e) în cazul vinurilor total dezalcoolizate, valoarea concentrației alcoolice indicată pe etichetă se reprezintă prin „0 % vol.”, cu mențiunea „poate conține maximum 0,5 % vol.

4) la specificarea categoriei produsului în funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor şi valoarea acesteia:

a) se indică, pentru vinurile spumante, vinurile spumante de calitate, vinurile spumante de calitate de tip aromat și vinurile spumoase, tipul și valoarea acesteia, conform punctului 38 subpunctul 2) litera a);

b) se indică, pentru vinurile perlante și vinurile petiante, tipul și valoarea acesteia, conform punctului 38 subpunctul 2) litera b);

c) valoarea (cifra) este urmată de unitatea de măsură „g/dm3” şi poate fi precedată de abrevierea „zah.”;

d) fără a aduce atingere condiţiilor de utilizare prezentate la litera a) din prezentul subpunct, concentraţia în masă a zaharurilor nu poate să varieze cu mai mult de 3 g/dm3 faţă de valoarea înscrisă pe eticheta produsului;

e) în cazul în care concentraţia în masă a zaharurilor produselor, exprimată ca fructoză şi glucoză (inclusiv orice zaharoză), justifică utilizarea a două dintre menţiunile incluse la litera a) din prezentul subpunct, se alege numai una dintre aceste două menţiuni;

5) la specificarea denumirii şi adresei producătorului, a ambalatorului, a distribuitorului, a importatorului care reprezintă sau conţine o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată, aceasta se indică pe etichetă cu caractere a căror dimensiune nu depăşeşte jumătate din dimensiunea celor utilizate fie pentru indicarea denumirii de origine protejate sau indicaţiei geografice protejate, fie pentru denumirea categoriei produsului în cauză;

6) specificarea categoriilor „vin spumos” şi „vin perlant” se completează cu menţiunea „obţinut prin adaos de dioxid de carbon”, scrisă cu caractere de acelaşi tip şi de aceeaşi dimensiune.

149. Pe etichetă sau pe suprafaţa ambalajului de desfacere al produselor menţionate în anexa nr. 4 la prezentul Regulament pot fi specificate, următoarele indicaţii facultative:

1) anul de recoltare, cu condiţia ca cel puţin 85 % din cantitatea de struguri utilizată în procesul de producţie să fie recoltată în anul respectiv. Aceasta nu include cantităţile de produse utilizate pentru îndulcire, specificate în punctul 141 subpunctul 1), pentru fabricarea licorilor de tiraj, de rezervor şi de expediţie, specificate la punctul 142, şi cantităţile de produse menţionate la punctul 2 subpunctul 5) din anexa nr. 4 la prezentul Regulament;

2) denumirea unuia sau a mai multe soiuri de struguri de vinificaţie sau sinonimele acestora utilizate la fabricarea produselor menţionate în anexa nr. 4 la prezentul Regulament, cu următoarele precizări:

a) în cazul în care se menţionează doar un singur soi de struguri de vinificaţie sau sinonimul acestuia, cel puţin 85 % dintre produsele în cauză trebuie să fie obţinute din soiul respectiv, fără a include cantităţile de produse indicate la subpunctul 1);

b) în cazul în care se menţionează două sau mai multe soiuri de struguri de vinificaţie sau sinonimele acestora, 100 % dintre produsele în cauză trebuie să fie obţinute din aceste soiuri, fără a include cantităţile de produse indicate la subpunctul

1). Soiurile de struguri de vinificaţie se indică în ordine descrescătoare a ponderii lor în produs şi cu caractere de aceeaşi dimensiune;

3) categoria produsului în funcție de concentrația în masă a zaharurilor și/sau valoarea acesteia – pentru vinurile menționate în anexa nr. 4, altele decât cele menționate la punctul 148 subpunctul 4):

a) cu indicarea tipurilor, conform punctului 38 subpunctul 2) literele a1), a2) și b);

b) valoarea (cifra) este urmată de unitatea de măsură „g/dm3” şi poate fi precedată de abrevierea „zah.”;

c) fără a aduce atingere condiţiilor de utilizare prezentate la litera a) din prezentul subpunct, concentraţia în masă a zaharurilor nu poate să varieze cu mai mult de 1 g/dm3 faţă de valoarea înscrisă pe eticheta produsului;

d) în cazul în care concentraţia în masă a zaharurilor produselor justifică utilizarea a două dintre menţiunile incluse la litera a) din prezentul subpunct, se alege numai una dintre aceste două menţiuni;

31) în cazul vinurilor cu DOP sau IGP, mențiunile tradiționale în conformitate cu punctul 1081 subpunctul 2);

4) menţiunile referitoare la anumite procedee tehnologice, după cum urmează:

a) „fermentat în butoaie din lemn de stejar” sau „maturat în butoaie din lemn de stejar” – numai pentru produsele fermentate sau maturate în recipiente din lemn de stejar. Menţiunile nu se utilizează în cazul fermentării sau maturării cu contact cu lemnul de stejar (fragmente, aşchii, talaş şi rumeguş), chiar şi împreună cu utilizarea unuia sau a mai multe recipiente din lemn;

b) „fermentat în sticlă” – numai pentru a descrie vinurile spumante sau vinurile spumante de calitate obţinute prin fermentare secundară în sticlă, cu condiţia ca procesul de maturare să dureze cel puţin nouă luni, inclusiv fermentarea secundară şi menţinerea pe drojdii cel puţin 90 de zile, iar produsul să fie separat de drojdie prin filtrare, conform metodei de transvazare sau prin evacuare;

c) „fermentat în sticlă prin metoda tradiţională”, „metoda tradiţională”, „metoda clasică” sau „metoda tradiţională clasică” – numai pentru a descrie vinurile spumante cu DOP sau cu IGP sau vinurile spumante de calitate, cu condiţia ca fermentarea secundară să fie realizată în sticle şi acestea să fie menţinute în prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni, iar produsul să fie separat de drojdie prin evacuare;

d) „maturat … ani (luni)” – numai pentru a descrie vinurile maturate în vase vinicole cu prezenţa lemnului de stejar înainte de îmbuteliere, pînă la obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, cel puţin 6 luni în cazul vinurilor albe şi roze, şi cel puţin 12 luni, în cazul vinurilor roşii;

e) „învechit în sticlă … ani” sau „vin de colecţie” – numai pentru a descrie vinurile învechite la sticlă cel puţin 2 ani în cazul vinurilor albe şi roze şi cel puţin 2,5 ani, în cazul vinurilor roşii, care anterior au fost maturate în vase vinicole, conform condiţiilor indicate la litera d);

5) menţiunea „vin tînăr” – numai pentru a descrie vinurile menţionate la punctul 1 din anexa nr. 4 la prezentul Regulament, puse în comercializare pînă la finele anului de recoltă a strugurilor;

51) - abrogat.

6) denumirea unei arii geografice mai mici decît aria care stă la baza denumirii de origine sau a indicaţiei geografice, constituită din denumirea unităţii administrative, care poate fi utilizată numai dacă cel puţin 85 % dintre strugurii din care a fost produs vinul provin din acea arie geografică de dimensiuni mai mici, iar partea rămasă de 15 % provine din aria geografică delimitată a denumirii de origine sau a indicaţiei geografice în cauză;

7) prezentarea grafică a arealului delimitat pentru vinurile cu DOP;

8) denumirea procedeelor tehnologice specifice aplicate;

9) date cu privire la certificare;

10) codul cu bare (dacă este înregistrat);

11) indicarea imaginilor medaliilor, distincţiilor, dacă sînt demonstrate;

12) alte indicaţii, dacă nu contravin legislaţiei în vigoare.

150. Etichetarea şi prezentarea produselor obţinute pe bază de vin, specificate la punctului 34 subpunctul 3) din prezentul Regulament trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2023, iar a celor specificate la punctului 34 subpunctul 4) din prezentul Regulament – prevederilor Regulamentului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 741/2017, cu respectarea modului de prezentare a indicaţiilor obligatorii menţionate la punctul 148 subpunctele 1) şi 2) din prezentul Regulament.

151. Etichetarea şi prezentarea produselor fabricate prin prelucrarea strugurilor cultivaţi în sistemul de viticultură ecologică se efectuează în conformitate cu Legea cu privire la producţia agroalimentară ecologică şi cu prezentul Regulament.

152. Atunci cînd sînt exprimate în cuvinte, indicaţiile obligatorii şi facultative se expun în limba română.

Capitolul XVIII

TRASABILITATEA PRODUSELOR VITIVINICOLE

153. Producătorii produselor vitivinicole, pentru a asigura trasabilitatea la toate etapele circuitului produselor vitivinicole – producerea, prelucrarea, depozitarea, transportarea şi comercializarea lor – în scopul asigurării inofensivităţii şi ocrotirii sănătăţii populaţiei, precum şi protecţiei mediului înconjurător, trebuie să perfecteze documentele de evidenţă şi să prezinte declaraţii vitivinicole, conform capitolului III1 din Legea viei şi vinului şi prezentului Regulament.

154. Trasabilitatea produselor viticole prevede:

1) asigurarea trasabilităţii produselor viticole de către producătorii de struguri la toate etapele de înfiinţare şi exploatare a plantaţiilor viticole prin alegerea terenului şi solului favorabile pentru viţa-de-vie privind conţinutul de metale toxice, pesticide persistente şi reziduuri de preparate de uz fitosanitar, prin neadmiterea poluării solului şi prin folosirea corectă a preparatelor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor permişi pentru utilizare;

2) obligativitatea producătorilor de struguri să utilizeze pentru protecţia plantaţiilor viticole de boli şi dăunători doar preparatele de uz fitosanitar şi fertilizanţii incluşi în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permişi pentru utilizare în Republica Moldova şi, în funcţie de produs, să respecte normele de consum şi termenul ultimului tratament pînă la recoltare;

3) ţinerea de către producătorii de struguri a evidenţei tratamentelor fitosanitare ale plantaţiilor şi a lucrărilor de aplicare a fertilizanţilor în Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;

4) la comercializarea strugurilor, deţinerea de către producătorii viticoli a certificatului privind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor şi certificatul de inofensivitate, pînă la începerea campaniei de recoltare a strugurilor;

5) - abrogat;

6) - abrogat;

7) - abrogat;

8) - abrogat.

155. Trasabilitatea produselor vitivinicole se asigură de către producătorii de struguri şi producătorii vitivinicoli prin ţinerea evidenţei produselor utilizate în procesul tehnologic (în funcţie de genul de activitate) şi prin ţinerea registrelor vitivinicole de evidenţă, cu condiţia demonstrării tuturor menţiunilor din registre, prin fişele de cupaj, declaraţiile vitivinicole și alte documente de evidență.

156. Registrele vitivinicole de evidenţă sînt:

1) Registrul de evidenţă a cantităţii şi calităţii strugurilor (musturilor, mustuielii) recepţionaţi, conform modelului expus în anexa nr. 12 la prezentul Regulament;

2) Registrul de intrări-ieşiri ale produselor vitivinicole, conform cerinţelor specificate la punctele 162 şi 164 din prezentul Regulament;

3) registrele procedeelor tehnologice, conform cerinţelor specificate la punctele 165-1682 din prezentul Regulament;

4) Registrul de intrări-ieşiri privind deţinerea şi utilizarea unor produse, conform cerinţelor specificate la punctele 169-170 din prezentul Regulament;

5) registrele de evidenţă privind producerea, îmbutelierea şi comercializarea distilatelor de origine vitivinicolă, a alcoolului etilic de origine vitivinicolă rectificat şi a altor produse obţinute pe bază de vin, conform cerinţelor unui regulament elaborat şi aprobat de către Minister.

157. Unităţile vinicole pot ţine şi alte registre de evidenţă a procedeelor tehnologice şi de producere decît cele specificate la punctele 165-1682 din prezentul Regulament.

158. Registrele de evidenţă se completează de către producători şi pot fi ţinute pe suport de hîrtie şi în format electronic. Registrele pe suport de hîrtie sînt compuse din foi fixate, numerotate consecutiv şi şnuruite, care sînt ştampilate şi vizate de către conducătorul întreprinderii.

159. Registrele de evidenţă în format electronic sînt întocmite pe baza unui sistem automatizat, în conformitate cu normele stabilite de către Minister. Conţinutul acestuia trebuie să fie identic cu cel al registrului pe suport de hîrtie.

160. Registrele de evidenţă se păstrează la locul fabricării produselor.

161. În cazul în care mai multe magazine de vînzare cu amănuntul ce vînd produsele direct către consumatorul final aparţin aceleiaşi întreprinderi şi sînt aprovizionate de la unul sau mai multe depozite centrale ce aparţin acestei întreprinderi, depozitele centrale respective au obligaţia să ţină registrele respective. În aceste registre, livrările către magazinele menţionate sînt înscrise ca ieşiri.

162. Se ţin registre de intrări-ieşiri separat pentru:

1) fiecare categorie de vin enumerată în anexa nr. 4 la prezentul Regulament;

2) fiecare categorie de vin cu DOP şi pentru produsele destinate a fi transformate în vinuri cu DOP;

3) fiecare categorie de vin cu IGP şi pentru produsele destinate a fi transformate în vinuri cu IGP.

163. În registrele de evidenţă pot fi înscrise şi alte menţiuni decît cele indicate în modelele registrelor specificate la punctul 156 din prezentul Regulament.

164. Pentru fiecare intrare şi ieşire, în registre se specifică următoarele:

1) data acţiunii;

2) cantitatea reală intrată şi ieşită;

3) denumirea produsului;

4) documentul de însoţire a transportului;

5) după caz, indicaţii facultative, conform punctului 149 din prezentul Regulament;

6) identificarea recipientelor pentru depozitarea vinurilor și volumul lor nominal. Cu toate acestea, înregistrarea recipientelor a căror capacitate nu depăşeşte 600 de litri, care conţin acelaşi produs şi sînt depozitate împreună în acelaşi lot poate fi înlocuită prin înregistrarea întregului lot, cu condiţia ca acest lot să fie separat în mod clar de celelalte.

165. Procedeele tehnologice înscrise în registre sînt:

1) creşterea concentraţiei alcoolice – îmbogăţirea mustului;

2) acidificarea;

3) dezacidificarea;

4) îndulcirea;

5) cupajarea;

6) ambalarea;

7) distilarea;

8) producerea vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate, a vinurilor spumante de calitate de tip aromat, a vinurilor petiante, a vinurilor perlante şi a vinurilor spumoase;

9) producerea vinurilor licoroase;

91) producerea vinurilor peliculare;

10) producerea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat;

11) tratarea cu cărbune de uz oenologic;

12) tratarea cu ferocianură de potasiu;

13) adaosul de bicarbonat de dimetil (DMDC) în vinuri;

14) tratarea cu chitosan şi cu chitină-glucan;

15) corectarea concentraţiei alcoolice a vinurilor;

16) producerea vinului materie primă sec alcoolizat cu distilat de vin;

17) celelalte cazuri de adaos de alcool;

18) prelucrarea într-un produs dintr-o altă categorie, în special în produse vitivinicole aromatizate;

19) tratarea prin electrodializă sau tratarea cu schimbători de cationi în vederea stabilizării tartrice a vinului sau tratarea cu schimbători de cationi în vederea acidificării;

20) utilizarea lemnului de stejar în procesul de fabricare a produselor vitivinicole;

21) tratamentul prin electrodializă cu membrane în vederea acidificării sau dezacidificării.

166. Pentru fiecare dintre procedeele tehnologice specificate la punctul 165, registrele, altele decît cele menţionate la punctele 167 şi 1682 din prezentul Regulament, conţin informaţii privind:

1) denumirea procedeului efectuat şi data efectuării;

2) denumirea şi cantităţile produselor utilizate;

3) cantitatea de produs obţinută prin acest procedeu, inclusiv alcoolul obţinut din tratamentul de corectare a concentraţiei alcoolice a vinului;

4) cantitatea de produs utilizată pentru creşterea concentraţiei alcoolice, acidificare, dezacidificare, îndulcire şi alcoolizare;

5) descrierea produselor (caracteristicile fizico-chimice care se modifică) înainte şi după acest procedeu;

6) marcarea recipientelor în care produsele înscrise în registre se aflau înaintea procedeului respectiv şi a celor în care se află după efectuarea acestuia;

7) în cazul ambalării, numărul de ambalaje umplute şi conţinutul acestora;

8) în cazul ambalării în regim contractual, numele şi adresa ambalatorului;

9) în cazul în care un produs trece într-o altă categorie, în urma unei transformări care nu rezultă din procedeele specificate la punctul 165 subpunctul 1) din prezentul Regulament, în special în cazul fermentării mustului de struguri, în registre se menţionează cantităţile şi denumirea produsului obţinut în urma transformării.

167. La producerea vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate, a vinurilor spumante de calitate de tip aromat, a vinurilor petiante, a vinurilor perlante şi a vinurilor spumoase, registrele trebuie să indice:

1) data fabricării;

2) data preparării amestecului de tiraj şi de rezervor;

3) volumul vinului materie primă pentru vinul spumant utilizat, precum şi precizarea fiecărui component împreună cu volumul, concentraţia alcoolică dobîndită şi concentraţia alcoolică potenţială a fiecăruia;

4) volumul de licoare de tiraj şi de licoare de rezervor utilizate;

5) volumul de licoare de expediţie utilizat;

6) numărul de butelii obţinute cu precizarea, dacă este cazul, a tipului de vin exprimat printr-o categorie în funcţie de concentraţia în masă a zahărului rezidual, cu condiţia ca aceasta să apară şi pe etichetă.

168. La producerea vinurilor licoroase, registrele trebuie să indice:

1) data adaosului unuia dintre produsele menţionate în punctul 2 subpunctul 5) din anexa nr. 4 la prezentul Regulament;

2) denumirea şi volumul produsului adăugat.

1681. La producerea vinurilor dezalcoolizate, registrele trebuie să indice:

1) volumul vinului supus dezalcoolizării;

2) concentrația alcoolică dobândită a vinului supus dezalcoolizării;

3) metoda de dezalcoolizare;

4) volumul de alcool obținut în urma dezalcoolizării;

5) concentrația alcoolică a vinului dezalcoolizat.

1682. La producerea vinurilor peliculare, registrele trebuie să indice:

1) volumul vinului supus procedeului de maturare biologică aerobă;

2) data și volumul alcoolului etilic de origine viticolă rectificat sau al distilatului de vin adăugat;

3) concentrația alcoolică dobândită și cea totală a vinului pelicular;

4) durata procedeului de maturare biologică aerobă, în zile;

5) originea, tipul și proveniența levurilor speciale utilizate, starea fiziologică și microbiologică a peliculei pe durata procedeului de maturare biologică aerobă.

169. Se ţin registre privind intrările şi ieşirile pentru unele produse, indiferent în ce scop le deţin, inclusiv pentru utilizare în propriile unităţi şi anume:

1) zaharoză (zahăr tos, zahăr rafinat);

2) must de struguri concentrat;

3) must de struguri concentrat rectificat;

4) produse utilizate pentru acidificare;

5) produse utilizate pentru dezacidificare;

6) alcooluri şi distilate.

170. În registrele menţionate la punctul 169 din prezentul Regulament se precizează separat pentru fiecare produs:

1) în ceea ce priveşte intrările:

a) numele sau denumirea oficială a furnizorului şi adresa acestuia;

b) numărul documentului care a însoţit produsul;

c) cantitatea de produs;

d) data intrării;

2) în ceea ce priveşte ieşirile:

a) cantitatea de produs;

b) data utilizării sau a ieşirii;

c) dacă este cazul, numele sau denumirea oficială a destinatarului şi adresa acestuia;

d) numărul documentului care a însoţit produsul.

171. Unităţile vitivinicole, conform articolului 262 alineatul (4) din Legea viei şi vinului, sînt obligate să îşi stabilească procentul maxim de pierderi, care rezultă din evaporare în cursul depozitării sau din alte procedee tehnologice, aprobate prin ordinul conducătorului întreprinderii.

172. Înregistrările în registrele de intrări-ieşiri trebuie să fie asigurate de un document care a însoţit transportul corespunzător sau de un alt document justificativ şi se realizează pentru menţiunile specificate la punctul 156 subpunctele 2) şi 4) şi la punctele 162 şi 164 din prezentul Regulament, în modul următor:

1) pentru intrări – cel tîrziu în prima zi lucrătoare de la data recepţionării;

2) pentru ieşiri – cel tîrziu în a treia zi lucrătoare de la data expedierii.

173. Înregistrările în registrul procedeelor tehnologice se efectuează pentru procedeele şi menţiunile specificate la punctele 165 şi 166 din prezentul Regulament, cel tîrziu în prima zi lucrătoare de la data începerii procedeului tehnologic respectiv, iar pentru îmbogăţire, în aceeaşi zi.

174. Înregistrările în registrul pentru unele produse specificate la punctele 169 şi 170 din prezentul Regulament privind intrările şi ieşirile se efectuează cel tîrziu în prima zi lucrătoare de la data recepţionării sau a expediţiei, iar în ceea ce priveşte utilizările – în ziua utilizării.

175. La finele campaniei de producţie vitivinicolă (31 iulie a anului următor), în registrele privind intrările şi ieşirile se fac totalizările (bilanţ anual) pentru perioada respectivă.

176. În cadrul bilanţului anual se efectuează inventarul stocurilor.

177. Soldul stocurilor existente trebuie înscrise în registre ca „intrare” pentru campania de producţie vitivinicolă a anului următor, iar dacă în bilanţul anual apar diferenţe între stocul teoretic şi stocul efectiv, acest lucru trebuie consemnat în registrele închise.

178. Registrele şi documentaţia privind procedeele înregistrate în acestea trebuie păstrate cel puţin cinci ani de la ultima înscriere efectuată. În cazul în care într-un registru figurează unul sau mai multe conturi încă neînchise referitoare la anumite cantităţi de vin, aceste conturi pot fi reportate într-un alt registru, cu condiţia să se menţioneze acest lucru în registrul iniţial. În acest caz, perioada de cinci ani începe din ziua reportării.

179. Unităţile vitivinicole, în urma efectuării procedeului tehnologic de cupajare, trebuie să întocmească fişe de cupaj, conform modelului expus în anexa nr. 13 la prezentul Regulament, în două exemplare, din care unul se depune la contabilitatea întreprinderii, iar celălalt se păstrează în subdiviziunea în care a fost efectuat procedeul de cupajare.

180. Pe baza registrelor vitivinicole de evidenţă, se întocmesc şi se depun, în termenele stabilite, următoarele declaraţii vitivinicole:

1) declaraţia de recoltă a strugurilor, care se depune de către producătorii de struguri, persoane fizice sau juridice, conform modelelor expuse în anexele nr. 14 şi nr. 15 la prezentul Regulament;

2) declaraţia privind campania de producţie vitivinicolă, care se depune de către unităţile vinicole, conform modelului expus în anexa nr. 16 la prezentul Regulament, şi se însoţeşte de o informaţie privind achiziţionarea strugurilor, cu indicarea denumirii soiului, cantităţii în tone, localităţii de provenienţă;

3) declaraţia privind stocurile de produse vitivinicole, care se depune de către unităţile vinicole, conform modelului expus în anexa nr. 17 la prezentul Regulament.

181. Sînt scutiţi de prezentarea declaraţiei de recoltă a strugurilor producătorii a căror producţie totală de struguri este destinată consumului în stare neprelucrată sau uscării sau transformării directe în suc de struguri ori în vin pentru consum familial.

182. Sînt scutiţi de prezentarea declaraţiei privind campania de producţie vitivinicolă:

1) producătorii de struguri specificaţi la punctul 181 din prezentul Regulament, precum şi cei care vinifică struguri şi obţin o cantitate de vin de cel mult 100 dal ce nu va fi comercializată sub nici o formă;

2) producătorii de struguri care fac parte sau sînt asociaţi la o cooperativă vinicolă obligată să prezinte o declaraţie şi care îşi livrează producţia de struguri acesteia, dar îşi rezervă dreptul de a obţine prin vinificare o cantitate de vin de cel mult 100 dal pentru consumul familial. În acest caz cooperativa vinicolă va prezenta declaraţia, cu excepţia vinului rezervat consumului familial al producătorului de struguri.

183. Sînt scutiţi de prezentarea declaraţiei de stocuri de produse vitivinicole comercianţii cu amănuntul.

184. Declaraţia de recoltă a strugurilor se întocmeşte şi se depune la sfîrşitul campaniei de recoltare a strugurilor, dar nu mai tîrziu de 1 decembrie a anului de recoltă al strugurilor, în două exemplare, unul dintre care se depune la Oficiu, iar celălalt se păstrează la declarant.

185. Declaraţia privind campania de producţie vitivinicolă se întocmeşte şi se depune pînă la data de 15 ianuarie a anului următor recoltării strugurilor, în două exemplare, dintre care unul se depune la Oficiu, iar celălalt se păstrează la declarant.

186. Declaraţia de stocuri de produse vitivinicole se întocmeşte şi se depune, pînă la data de 15 august al fiecărui an, pentru cantităţile deţinute la data de 31 iulie a anului în curs, în două exemplare, dintre care unul se depune la Oficiu, iar celălalt se păstrează la declarant.

1861. Oficiul, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data termenului-limită de depunere a declarațiilor specificate la punctul 180, prezintă Ministerului informația aferentă obiectului declarațiilor menționate.

Capitolul XIX

ASIGURAREA CALITĂȚII PRODUSELOR 3

VITIVINICOLE

187. Produsele vitivinicole autohtone și din import, la data plasării pe piață, trebuie să corespundă cerințelor stabilite în Legea viei și vinului nr. 57/2006 și în prezentul Regulament și să reprezinte indicii fizico-chimici, de siguranță și caracteristicile organoleptice, pentru fiecare categorie de produs, specificate la punctele 35-38.

188. Produsele vitivinicole cu DOP și IGP, pe lângă cerințele specificate la punctul 187, trebuie să respecte cerințele prevăzute de caietul de sarcini.

189. Verificarea respectării valorii indicilor fizico-chimici și ale caracteristicilor organoleptice, pentru fiecare lot de produs, se efectuează de către un laborator de încercări atestat sau un laborator de încercări acreditat ce îndeplinesc criteriile generale ale SM EN ISO/IEC 17025:2018, prin elaborarea raportului de analiză/raportului de încercări și a extrasului din procesul-verbal al ședinței comisiei de degustare, în condițiile punctului 42.

190. Prin derogare de la punctul 189, pentru produsele cu DOP și IGP, verificarea respectării valorii indicilor fizico-chimici și a caracteristicilor organoleptice, pentru fiecare lot, se efectuează de către un laborator de încercări, neafiliat solicitantului, acreditat la criteriile generale ale SM EN ISO/IEC 17025:2018, prin elaborarea raportului de analiză/raportului de încercări și a extrasului din procesul-verbal al ședinței comisiei de degustare, în condițiile punctului 42.

191. În cazul în care unitatea vinicolă ce comercializează produse vitivinicole pe piața internă nu deține laborator propriu pentru realizarea analizelor necesare, aceasta se poate adresa la unitatea vinicolă ce dispune de laborator atestat/acreditat sau la un laborator de încercări acreditat, în condițiile pct. 189.

192. Raportul de analiză ce însoțește produsul vitivinicol plasat pe piața internă eliberat de către un laborator al unității vinicole va fi înregistrat într-un registru special de evidență vizat de conducătorul acestuia.

193. Registrul va cuprinde următoarele rubrici: solicitantul, adresa solicitantului, denumirea produsului, anul de producere, numărul probei de control (contraprobei), categoria, numărul lotului, cantitatea pentru care s-a emis raportul, numărul raportului, concluziile.

194. Persoana care solicită eliberarea raportului de analiză ce va însoți produsul plasat pe piața internă pentru comercializare va completa la sediul laboratorului o cerere, în două exemplare, și va depune trei probe medii din produsul ce urmează a fi comercializat, în volum de minimum 0,75 litri fiecare.

195. O probă este destinată efectuării analizelor fizico-chimice și organoleptice, o probă (contraprobă) sigilată de către laborator se restituie solicitantului, iar a treia probă se sigilează în prezența solicitantului și se păstrează în laborator timp de 180 de zile, după care, la cererea depusă de acesta, în timp de cinci zile lucrătoare, poate fi restituită solicitantului.

196. Raportul de analiză se completează, ca urmare a determinărilor fizico-chimice și organoleptice, la toate rubricile, în două exemplare, și se semnează de conducător. Un exemplar se înmânează solicitantului, iar al doilea exemplar se păstrează de laboratorul care l-a emis.

197. Actele specificate la pct. 189, 190 și 196 sunt parte componentă a declarației de conformitate pe propria răspundere care însoțește produsele vinicole puse în circulație pentru consum uman direct. Declarația de conformitate se completează doar în cazul în care produsul corespunde caracteristicilor fizico-chimice și organoleptice. Forma declarației este specificată în anexa nr. 18.

198. În cazul produselor vitivinicole din import, raportul de analiză ce însoțește fiecare lot de produs este eliberat de organismul sau direcția sau laboratorul acreditat desemnate de țara de origine a produsului, iar evaluarea caracteristicilor organoleptice se face în condițiile punctului 42. În baza raportului de analiză și a extrasului din procesul-verbal al comisiei de degustare, importatorul completează declarația de conformitate pe propria răspundere.

199. Declarațiile de conformitate pe propria răspundere emise de către unitatea vinicolă sau de către importator se înscriu într-un registru ținut de emitentul declarației, fiind compuse din foi fixate, numerotate consecutiv și șnuruite, care sunt vizate de către conducătorul întreprinderii sau de către reprezentantul său autorizat și coordonate cu Oficiul Național al Viei și Vinului. În registrul declarațiilor se specifică următoarele:

1) numărul și data emiterii declarației;

2) produsul și categoria pentru care a fost emisă declarația;

3) numărul lotului, data de îmbuteliere, volumul (cantitatea) pentru care se emite declarația;

4) numărul și data emiterii raportului de analiză/raportului de încercări;

5) numărul și data emiterii extrasului de la ședința Comisiei de degustare a producătorului sau a Comisiei de degustare;

6) semnătura persoanei responsabile, împuternicite să semneze declarația în numele producătorului sau al reprezentantului său autorizat.

200. Vinul materie primă și distilatele de origine vitivinicolă produse în Republica Moldova și utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de materie primă la producerea altor produse vitivinicole pot fi comercializare în baza raportului de analiză.

201. Raportul de analiză ce însoțește produsul vitivinicol comercializat în vrac și declarația de conformitate pe propria răspundere este valabilă pe teritoriul Republicii Moldova.

202. Calitatea produselor vitivinicole poate fi asigurată prin evaluarea conformității cu titlu voluntar ce se efectuează după caz, prin încercare, inspecție, certificare sau prin combinarea acestora.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5

anexa nr.6

anexa nr.7

anexa nr.8

anexa nr.9

[Anexa nr.10 abrogată prin HG775 din 20.11.24, MO5-7/10.01.25 art.4; în vigoare 10.07.25]

anexa nr.11 - abrogată

anexa nr.12

anexa nr.13

anexa nr.14

anexa nr.15

anexa nr.16

anexa nr.17

anexa nr.18

Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.356 din 11 iunie 2015

LISTA hotărîrilor de Guvern care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr. 760 din 10 noiembrie 1995 „Pentru aprobarea Regulamentului de producere a vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.11-12, art.50).

2. Hotărîrea Guvernului nr. 239 din 1 martie 2002 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 760 din 10 noiembrie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 33-35, art. 309).

3. Punctul 2 din anexa Hotărîrii Guvernului nr. 87 din 4 februarie 2003 „Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 18-19, art. 99).

4. Hotărîrea Guvernului nr. 551 din 7 iunie 2005 „Cu privire la unele măsuri pentru producerea vinurilor cu denumire de origine” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 86-88, art. 634).

5. Punctul 3 din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 275 din 16 martie 2006 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului şi abrogarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 2006, nr. 51-54, art. 338).

6. Hotărîrea Guvernului nr. 1366 din 1 decembrie 2006 „Cu privire la delimitarea arealului vitivinicol” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 186-188, art. 1460).

7. Hotărîrea Guvernului nr. 1479 din 25 decembrie 2006 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la producerea şi comercializarea vinului ţărănesc” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 203-206, art. 1587).

8. Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 11 mai 2009 „Pentru aprobarea Reglementării tehnice „Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 92-93, art. 408).

9. Punctul 2 din anexa nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr. 793 din 2 decembrie 2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 2009, nr. 174-176, art. 875).

10. Punctul 5 din anexa la Hotărîrea Guvernului nr. 267 din 18 aprilie 2011 „Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 65-68, art. 306).

11. Punctul 59 din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 51 din 16 ianuarie 2013 „Privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 15-17, art. 89).