cu privire la aprobarea Regulamentului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool

HOTĂRÂRE nr. 589 din 14.08.2023 · GUVERNUL · publicat 29.08.2023
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5, anexa nr. 6
pe legis.md
Trimiteri: 183 legate · 20 nerezolvateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (20)
  • pct. 20 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 24 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 25 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 27 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 30 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 50 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 51 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • din anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pct. 20 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 24 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 25 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 27 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 30 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 50 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 51 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • din anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. c) Trimitere recunoscută, fără legătură

UE

În temeiul art.61 alin.(2), art. 71 alin. (4), art. 17 alin. (2) și art. 177 alin. (1) din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 126, art. 197), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri:

1) băuturile care nu îndeplinesc cerințele prezentului Regulament, dar care au fost fabricate sau etichetate sau comercializate conform Cerințelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor alcoolice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 317/2012, vor fi declarate Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în termen de 40 de zile, conform unei proceduri interne, și puse în circulație până la epuizarea stocurilor;

2) stocurile de distilate sau cupajele sau produsele îmbuteliate fabricate până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri sub categoria „divin” și care corespund cerințelor caietului de sarcini la fabricarea băuturii cu indicație geografică protejată „Divin” vor fi declarate Instituției Publice Oficiul Național al Viei și Vinului în termen de 40 de zile, conform unei proceduri interne, și puse în circulație sub denumirea „rachiu de vin cu indicație geografică «Divin»”, până la epuizarea stocurilor;

3) Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va verifica corespunderea stocurilor menționate în subpct. 2) cu prevederile caietului de sarcini la fabricarea băuturii cu indicație geografică protejată „Divin”;

4) Hotărârea Guvernului nr.317/2012 cu privire la aprobarea Cerințelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor alcoolice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 104-108, art. 367), cu modificările ulterioare, se abrogă.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul agriculturii

și industriei alimentare Vladimir Bolea

Nr. 589. Chişinău, 14 august 2023.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2023

REGULAMENT privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool

Regulamentul privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool (în continuare – Regulament) transpune parțial Regulamentul (UE) nr. 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008, CELEX: 32019R0787, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 130 din 17 mai 2019, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2022/1303 al Comisiei din 25 aprilie 2022.

Capitolul I

DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

1. Prezentul Regulament stabilește norme specifice privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool, altele decât berea și băuturile pe bază de bere și băuturile alcoolice fermentate, norme privind alcoolul etilic de origine agricolă rectificat și distilatele de origine agricolă utilizate la producerea băuturilor ce conțin alcool, norme și cerințe esențiale privind calitatea și siguranța acestora și circulația în vederea prevenirii practicilor frauduloase și a asigurării unui nivel înalt de informare și protecție a consumatorului.

2. Prezentul Regulament se aplică categoriilor de băuturi ce conțin alcool: băuturi spirtoase, băuturi alcoolice cu conținut redus de alcool și băuturi slab alcoolice (în continuare – băuturi), definite în anexa nr. 1, alcoolului etilic de origine agricolă rectificat și distilatelor de origine agricolă, prevăzute în anexele nr. 2 și nr. 3, utilizate la fabricarea băuturilor.

3. Produsele reglementate de prezentul Regulament și puse în circulație pe piața Republicii Moldova, indiferent dacă sunt produse în Republica Moldova sau în alte țări, cad sub incidența pozițiilor tarifare 2207 și 2208 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr. 172/2014.

4. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, Legea nr.66/2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate, anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1245/2018 cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare, Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2013, iar următoarele noțiuni semnifică:

1) adaos de alcool – procedeu tehnologic care constă în adăugarea de alcool etilic de origine agricolă rectificat și/sau distilate de origine agricolă la o băutură; această adăugare nu include utilizarea alcoolului pentru diluarea sau dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alte ingrediente autorizate utilizate la producerea băuturilor;

2) aluzie – trimiterea directă sau indirectă la una sau mai multe denumiri legale sau la una sau mai multe denumiri de origine sau indicații geografice, alta decât o trimitere dintr-un termen compus sau dintr-o listă de ingrediente, în cadrul descrierii, al prezentării sau al etichetării unei băuturi care respectă cerințele de la categoriile menționate la punctele 20, 24, 25, 27, 30, 33, 50 și 51 din anexa nr. 1;

3) alte ingrediente autorizate – ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1245/2018 cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare și aditivii alimentari, alții decât coloranții în sensul Hotărârii Guvernului nr. 229/2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari;

4) amestecare – procedeu de combinare a unei băuturi care aparține unei categorii de produse fie cu alte băuturi care aparțin altei categorii de produse fie cu distilate de origine agricolă fie cu alcool etilic de origine agricolă rectificat;

5) amestec – băutură care a făcut obiectul procedeului de amestecare;

6) amestec de suc și alcool – semifabricat pentru băuturi ce conțin alcool, cu o concentrație alcoolică de la 20 % vol. până la 25 % vol., obținut prin presarea materiei prime de fructe și bace zdrobite și alcoolizarea sucului obținut cu alcool etilic de origine agricolă rectificat;

7) apă condiționată – apă cu duritatea totală de cel mult 0,36 mol/m3, obținută prin metoda dedurizării, distilării, demineralizării, tratării sau filtrării apei potabile;

8) aromatizare – procedeu tehnologic care constă în folosirea, în scopul producerii anumitor băuturi, a distilatelor aromatice, a uneia sau a mai multe categorii de arome în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1245/2018 cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare;

9) băutură spirtoasă – producție alcoolică destinată consumului uman, având caracteristici organoleptice specifice și o concentrație alcoolică minimă de 15% vol., fabricată fie dintr-un distilat de origine agricolă sau din alcool etilic de origine agricolă rectificat sau prin cupajarea acestora, cu sau fără adaos de sucuri, macerate, morse, extracte, produse cu conținut de zahăr, produse apicole, arome naturale sau substanțe aromatice, apă condiționată și alte ingrediente sau numai din ingrediente naturale;

10) caiet de sarcini – dosar anexat cererii de protecție a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice, care conține specificațiile pe care trebuie să le respecte băutura;

11) caramel de zahăr – produs (colorant natural) obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali sau de alți aditivi chimici;

12) cidru de mere sau de pere pentru distilare – produs cu o concentrație alcoolică de minimum 4 % vol., obținut prin fermentarea alcoolică completă a sucului de mere sau de pere proaspete;

13) colorare – procedeu tehnologic care constă în utilizarea, în scopul producerii anumitor băuturi, a unuia sau a mai mulți coloranți alimentari prescriși în Hotărârea Guvernului nr. 229/2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari;

14) combinare (egalizare) – procedeu tehnologic care constă în unirea a două sau a mai multe distilate cu aceeași vârstă de maturare, provenite din aceeași materie primă agricolă, care au diferențe minore de compoziție în funcție de metoda de fabricare, instalațiile de distilare utilizate și durata de învechire;

15) completare – volumul de băutură extrasă din fiecare butoi și recipient din stejar aparținând unei anumite etape de învechire, care este încorporat în conținutul butoaielor și al recipientelor de stejar din următoarea etapă de învechire și cupajat cu acesta;

16) concentrație alcoolică – raport dintre volumul de alcool anhidru, la temperatura de 20 ⁰C, conținut în produs și volumul total al acestui produs la aceeași temperatură;

17) conținut în substanțe volatile – concentrație în masă a substanțelor volatile, altele decât alcoolul etilic și alcoolul metilic, prezente într-un distilat de origine agricolă sau într-o băutură obținută exclusiv din distilat de origine agricolă, substanțe care provin în exclusivitate din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

18) cupajare – procedeu de combinare a două sau a mai multe băuturi din aceeași categorie între care există numai diferențe minore de compoziție datorită unuia sau mai multora dintre următorii factori: metoda de producție, inclusiv prin administrarea de componenți autorizați; aparatele de distilare folosite; durata de maturare sau de învechire; aria geografică de producție. Băutura produsă în acest fel aparține aceleiași categorii de băuturi ca și băutura inițială, înainte de cupajare;

19) cupaj – băutură care a făcut obiectul procedeului de cupajare;

20) denumire generică – denumire a unei băuturi care a devenit generică și care, deși are legătură cu locul sau regiunea unde băutura a fost produsă sau comercializată inițial, a devenit denumirea comună a respectivei băuturi;

21) descriere – termenii utilizați pe etichetă și pe ambalaj, în documentele de însoțire a transportului unei băuturi, în documentele comerciale, în special în facturile fiscale și facturile de expediție, precum și în materialele publicitare;

22) distilare – procedeu de separare termică care implică una sau mai multe etape de separare destinate să obțină anumite proprietăți organoleptice sau o concentrație alcoolică mai mare sau ambele, indiferent dacă aceste etape se desfășoară în condițiile unei presiuni normale sau în vid, datorită dispozitivului de distilare utilizat; procedeul poate lua forma unei distilări unice sau multiple ori a redistilării;

23) distilat aromatic – semifabricat pentru băuturi ce conțin alcool, cu concentrația alcoolică de la 60 % vol. până la 80 % vol., obținut prin distilarea maceratelor de materii prime vegetale eterooleaginoase sau de fructe și bace;

24) distilat de cereale – distilat de origine agricolă, obținut prin distilarea fracționată a unui must fermentat de cereale și/sau de malț de cereale;

25) distilat de cidru de mere sau de cidru de pere – distilat de origine agricolă, obținut exclusiv prin distilarea fracționată a cidrului de mere sau a cidrului de pere;

26) distilat de drojdie de vin – distilat de origine agricolă, obținut prin distilarea fracționată a drojdiei de vin;

27) distilat de fructe – distilat de origine agricolă, obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea fracționată a unui fruct cărnos sau a unui must dintr-un astfel de fruct sau bace, cu sau fără sâmburi;

28) distilat de tescovină de fructe – distilat de origine agricolă, obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea fracționată a tescovinei de fructe;

29) distilat de tescovină de struguri – distilat de origine agricolă, obținut prin distilarea fracționată a tescovinei de struguri fermentate sau a pichetului fermentat, cu sau fără adaos de drojdie de vin de cel mult 25 kg la 100 kg de tescovină, cu condiția ca acea cantitate de alcool obținută din drojdii să nu depășească 35 % din cantitatea de alcool în produsul finit;

30) distilat de vin – distilat de origine agricolă, obținut prin distilarea fracționată a vinului materie primă brut sec sau alcoolizat cu distilat de vin;

31) distilat de vin diluat – amestec cu o concentrație alcoolică de la 20 % vol. până la 30 % vol., obținut prin diluarea unui distilat de vin învechit, cu vârsta de maturare minimă cu apă condiționată, păstrat o anumită perioadă de timp la o anumită temperatură în butoaie de stejar sau în rezervoare în contact cu doagă de stejar;

32) etapă de învechire – fiecare grup de butoaie și recipiente de stejar cu același nivel de maturare prin care brandyul trece în decursul procesului său de învechire; fiecare etapă este numită criadera, cu excepția ultimei, care corespunde etapei imediat anterioare expedierii brandyului, numită solera;

33) extract de stejar – produs cu o concentrație alcoolică de la 36 % vol. până la 42 % vol., obținut prin extragerea cu soluție hidroalcoolică a substanțelor extractive din lemnul de stejar, cu folosirea alcoolului de aceeași categorie;

34) extracție – volumul parțial de băutură extras din fiecare butoi și recipient de stejar aparținând unei etape de învechire, pentru a fi încorporat în butoaiele și recipientele de stejar din următoarea etapă de învechire sau, în cazul solera, pentru a fi expediat;

35) îndulcire – procedeu tehnologic care constă în utilizarea unuia sau a mai mulți îndulcitori la producerea băuturilor;

36) îndulcitori – zahăr (semialb, alb, extraalb), dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluție de zahăr, soluție de zahăr invertit și sirop de zahăr invertit; must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat și must de struguri proaspăt; zahăr caramelizat obținut prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze, de acizi minerali sau de orice alți aditivi chimici; miere; sirop de roșcovă; orice alt carbohidrat natural care are un efect similar cu cel al produselor menționate mai sus;

37) învechire (maturare) – procedeu tehnologic care constă în păstrarea distilatelor de origine agricolă și a băuturilor spirtoase, pentru anumite perioade de timp, în recipiente corespunzătoare, în scopul dezvoltării naturale a anumitor reacții, care conferă acestora calitățile organoleptice pe care nu le aveau anterior;

38) macerat – semifabricat pentru băuturi ce conțin alcool, obținut prin macerarea materiei prime vegetale proaspete sau uscate, aromatice sau nearomatice în soluție hidroalcoolică cu concentrația alcoolică de la 40 % vol. până la 90 % vol.;

39) tescovină de fructe – produs obținut atât din fructe proaspete, cât și din fructe aflate în diferite stadii de maturare și fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sâmburi, inclusiv resturi de fructe zdrobite;

40) morsă – semifabricat pentru băuturi ce conțin alcool, obținut prin extragerea substanțelor solubile din materie primă de fructe și bace în stare proaspătă sau uscată cu soluție hidroalcoolică cu concentrația alcoolică de la 30 % vol. până la 60 % vol.;

41) prezentare – termenii utilizați pe etichetă și pe ambalaj, inclusiv în materialele publicitare și în acțiunile de promovare a vânzărilor, în imagini sau alte asemenea elemente, precum și pe recipient, pe sticlă sau pe dispozitivul de închidere;

42) produse alimentare aromatizante – produse alimentare utilizate la producerea băuturilor în scopul principal de a le aromatiza;

43) semifabricat pentru băuturi ce conțin alcool – parte componentă a băuturilor sub formă de macerate, amestecuri de suc și alcool și morse de fructe, distilat aromatic, siropuri de zahăr și de melasă, alte semifabricate, preparate prealabil conform tehnologiilor în vigoare și recepturilor;

44) sirop de zahăr – soluție hidrică de zaharoză cu fracția masică a substanței uscate de minimum 62 %;

45) sistem de învechire dinamic (criaderas y solera) – extracții periodice ale unei părți din brandyul conținut în fiecare din butoaiele și recipientele de stejar care corespund unei etape de învechire și în completarea corespunzătoare cu brandy extras din etapa de învechire anterioară;

46) termen compus – combinarea fie a unei denumiri legale fie a unei denumiri de origine fie a unei indicații geografice cu denumirea unuia sau a mai multe produse alimentare, altele decât cele utilizate la fabricarea băuturii ori cu termenul „lichior” sau „cremă”;

47) vechime medie – intervalul de timp care corespunde rotației întregului stoc de băutură care parcurge etapele procesului de învechire, calculat ca raport între volumul total de băutură conținut în toate etapele de învechire și volumul extracțiilor din ultima etapă – solera – în cursul unui an.

Capitolul II

ALCOOLUL ETILIC DE ORIGINE AGRICOLĂ ȘI DISTILATELE DE ORIGINE AGRICOLĂ UTILIZATE ÎN BĂUTURI

5. Alcoolul etilic și distilatele utilizate la producerea băuturilor trebuie să fie exclusiv de origine agricolă și să respecte cerințele tehnice specifice indicate în anexele nr. 2 și nr. 3.

6. La diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alte ingrediente autorizate în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1245/2018 cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare și utilizate la fabricarea băuturilor se utilizează doar alcool etilic de origine agricolă, distilate de origine agricolă sau băuturi spirtoase de la categoriile menționate la punctele 14, 15, 18, 37-41, 43-46, 48, 52, 53 și 57 din anexa nr. 1 și doar în cantități strict necesare în acest scop.

7. Băuturile nu conțin alcool de origine sintetică sau alt alcool care nu este de origine agricolă.

Capitolul III

CATEGORIILE DE BĂUTURI

8. Băuturile se clasifică în categorii, în conformitate cu normele generale și cu normele specifice din prezentul Regulament și din anexa nr. 1.

9. Băuturile din categoriile definite la pct. 14, 15, 18, 37-41, 43-46, 48, 52, 53 și 57 din anexa nr. 1:

1) sunt fabricate prin fermentare alcoolică și prin distilarea exclusiv a materiilor prime de origine agricolă, prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase și alte băuturi din anexa nr. 1;

2) nu au adaos de alcool etilic, indiferent dacă acesta este diluat sau nediluat;

3) nu sunt aromatizate;

4) nu sunt colorate cu nicio substanță, cu excepția caramelului de zahăr, utilizat exclusiv pentru a ajusta culoarea băuturilor respective;

5) nu sunt îndulcite altfel decât pentru a completa gustul final al băuturii ce conține alcool, iar conținutul maxim de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, nu depășește limitele prevăzute pentru fiecare categorie din anexa nr. 1;

6) nu conțin alte adaosuri în afara părților neprocesate, întregi, din materia primă din care a fost obținut distilatul, utilizate în scopuri decorative.

10. Băuturile din celelalte categorii, nedefinite la pct. 9:

1) sunt fabricate din materia primă prevăzută în definiția categoriei respective;

2) pot conține adaos de alcool etilic;

3) pot fi aromatizate;

4) pot fi colorate;

5) pot fi îndulcite.

11. Băuturile ce corespund definiției de băutură spirtoasă, dar nu îndeplinesc cerințele pentru a fi incluse în categoriile de produse definite la pct. 1-57 din anexa nr. 1, pot:

1) să fie fabricate din orice materie primă agricolă prescrisă sau din orice produs alimentar sau din ambele;

2) să conțină adaos de alcool etilic;

3) să fie aromatizate;

4) să fie colorate;

5) să fie îndulcite.

Capitolul IV

NORME GENERALE PRIVIND PRODUCEREA BĂUTURILOR

12. Pentru producerea băuturilor se utilizează:

1) distilate de origine agricolă, astfel cum sunt definite la pct. 4 subpct. 24)-30);

2) rachiuri din materie primă de origine agricolă;

3) alcool etilic de origine agricolă rectificat;

4) bere;

5) amestecuri de suc și alcool de fructe, porumbe și bace;

6) sucuri concentrate de fructe și struguri;

7) vin licoros, vin aromatizat;

8) vin de fructe, cidru de mere, cidru de pere;

9) materie primă vegetală în stare proaspătă sau uscată, care, după criteriul tehnologic, se clasifică în:

a) aromatică (ierburi, flori, rădăcini și rizomi, coajă lemnoasă, fructe uscate, coji de fructe suculente);

b) nearomatică (ierburi, rădăcini și rizomi);

c) de fructe, de porumbe și de bace;

10) concentrat de must de cvas, concentrate și extracte de cvas;

11) extracte tanante;

12) lapte praf degresat;

13) malț de secară uscat;

14) melasă de amidon;

15) miere naturală;

16) ouă de găină;

17) îndulcitori, conform pct. 4 subpct. 36);

18) alte produse alimentare, adecvate consumului uman.

13. Aditivii alimentari se utilizează la producerea băuturilor în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2013.

14. Apa potabilă, utilizată la producerea băuturilor trebuie să corespundă prevederilor Legii nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile și normelor sanitare privind calitatea apei potabile, să fie incoloră, limpede, fără miros și gust străin, condiționată după cum este indicat la pct. 4 subpct. 7).

15. Este admisă utilizarea, după caz, a apei potabile necondiționate cu duritatea totală de maximum 1 mol/m3, cu condiția că adaosul ei nu diminuează calitatea produsului.

Capitolul V

FABRICAREA ȘI COMERCIALIZAREA BĂUTURILOR CU DENUMIRE DE ORIGINE ȘI INDICAȚIE GEOGRAFICĂ

16. Băuturile din categoriile definite la pct. 14, 15, 18, 37-41, 43-46, 48, 52, 53 și 57 din anexa nr. 1 pot fi produse cu denumire de origine sau indicație geografică.

17. Etapele organizării fabricării și a comercializării băuturilor cu denumire de origine și indicație geografică sunt următoarele:

1) constituirea asociației (grupului) de producători, cu excepția cazului în care o persoană fizică sau juridică este unicul producător din aria geografică delimitată care dorește să depună cerere de înregistrare a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice;

2) elaborarea și omologarea caietelor de sarcini;

3) depunerea cererii și înregistrarea denumirii de origine sau a indicației geografice la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în corespundere cu prevederile Legii nr. 66/2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specificațiilor tradiționale garantate;

4) luarea în evidență a producătorilor și loturilor de produse;

5) verificarea respectării prevederilor caietului de sarcini.

18. Distilatul de vin utilizat la producerea rachiului de vin cu denumire de origine sau cu indicație geografică este obținut din vin materie primă produs din strugurii specificați în caietul de sarcini și recoltați de pe plantații înregistrate în Registrul vitivinicol al Republicii Moldova.

19. Luarea în evidență a producătorilor de băuturi cu denumire de origine și cu indicație geografică și a loturilor de băuturi cu denumire de origine și cu indicație geografică se face de către organul de supraveghere și control. Listele producătorilor sunt elaborate și actualizate periodic, cu publicarea pe pagina web oficială a organului de supraveghere și control, precum și pe pagina web oficială a organului central de specialitate.

20. Prin derogare de la pct. 19, luarea în evidență a producătorilor de băuturi cu denumire de origine și cu indicație geografică produse din materie primă de origine vitivinicolă și a loturilor de băuturi cu denumire de origine și cu indicație geografică produse din materie primă de origine vitivinicolă se face de către Instituția Publică Oficiul Național al Viei și Vinului.

21. Modelul cererii de luare în evidență a loturilor de produse specificate la pct. 19 este elaborat și aprobat de către organul de supraveghere și control, iar pentru cele specificate în pct. 20 – de către Oficiul Național al Viei și Vinului și conține următoarele mențiuni obligatorii:

1) denumirea și adresa juridică a solicitantului;

2) denumirea sub care se comercializează produsul;

3) categoria produsului, conform anexei nr. 1;

4) denumirea de origine sau indicația geografică;

5) denumirea și locul amplasării unității de producere unde au fost realizate procedeele tehnologice.

22. Declasarea unui lot/cupaj sau a unei părți din lotul/cupajul de produse cu denumire de origine și indicație geografică în cazul în care produsul nu corespunde prevederilor caietului de sarcini respectiv se efectuează de către organul de supraveghere și control sau, după caz, de producător, cu notificarea organului de supraveghere și control și, după caz, a Oficiului Național al Viei și Vinului.

23. Necesitatea declasării rezultate în urma controlului se specifică într-un act de declasare, un exemplar fiind prezentat, după caz, producătorului, o copie asociației de producători, iar în cazul băuturilor de origine vitivinicolă cu denumire de origine sau indicație geografică și o copie Oficiului Național al Viei și Vinului.

24. Producătorul poate contesta decizia de declasare prin depunerea unei cereri prealabile la organul de supraveghere și control și, în caz de respingere a cererii prealabile, la instanța de judecată, conform legislației.

25. Prin derogare de la pct. 22, Oficiul Național al Viei și Vinului poate solicita inițierea procedurii de declasare a unui produs de origine vitivinicolă cu denumire de origine sau indicație geografică, cu sesizarea organului de supraveghere și control, în cazul în care va dispune de probe cu privire la necorespunderea produsului cerințelor caietului de sarcini respectiv, sub aspect fizico-chimic și organoleptic.

Capitolul VI

ELABORAREA ȘI OMOLOGAREA CAIETELOR DE SARCINI

26. O băutură ce conține alcool poate beneficia de denumire de origine sau de indicație geografică dacă corespunde condițiilor stabilite într-un caiet de sarcini omologat printr-o decizie a organului central de specialitate.

27. Caietul de sarcini se elaborează de către asociația de producători sau de către un singur producător în cazul în care în aria geografică delimitată este înregistrat doar un singur producător, cu specificarea tuturor cerințelor menționate în actele normative aferente domeniului care trebuie respectate.

28. Caietele de sarcini trebuie să conțină următoarea informație obligatorie:

1) denumirea solicitantului;

2) denumirea de origine sau indicația geografică;

3) definirea ariei geografice;

4) denumirea produsului;

5) categoria de produs;

6) descrierea băuturii spirtoase care să includă caracteristici fizico-chimice și/sau organoleptice, precum și caracteristici specifice, comparativ cu categoria de băuturi relevantă;

7) descrierea materiei prime utilizate la producerea băuturii și a detaliilor privind aria geografică sau originea care să justifice relevanța legăturii dintre caracteristicile specifice ale băuturii ce se pot datora ariei geografice;

8) tehnologia de cultivare și cerințele față de materia primă la recoltare (la necesitate);

9) producția maximă la hectar (la necesitate) și randamentul în distilat;

10) descrierea metodei de fabricare a băuturii (descrierea schemei tehnologice), autentice și constante;

11) descrierea elementelor referitoare la ambalaj și la regulile specifice de etichetare a băuturii cu denumire de origine sau indicație geografică;

12) examinarea indicilor fizico-chimici și a caracteristicilor organoleptice ale băuturii;

13) condiții de declasare a băuturii;

14) măsurile de tranziție (la necesitate);

15) denumirea și adresa producătorului de băuturi fondator sau, în cazul asociației, ale producătorilor fondatori;

16) denumirile și adresele autorităților competente abilitate să verifice respectarea prevederilor caietului de sarcini;

17) planurile controalelor interne privind verificarea caietelor de sarcini și indicatorii pentru acestea;

18) cerințe privind ambalarea, după caz, cu prezentarea justificărilor ce demonstrează că ambalarea trebuie să se realizeze în aria geografică delimitată, în scopul păstrării calității și al asigurării originii sau controlului trasabilității băuturii;

19) utilajul tehnologic utilizat în procesul de producere.

29. Caietul de sarcini privind fabricarea băuturilor cu denumire de origine sau cu indicație geografică se adoptă cu cel puțin 2/3 din numărul voturilor membrilor participanți la adunarea generală a asociației respective. În cazul în care în aria geografică delimitată este înregistrat doar un singur producător, acesta semnează caietul de sarcini.

30. Asociația depune la organul central de specialitate o cerere pentru omologarea caietului de sarcini, la care se anexează:

1) statutul asociației;

2) trei exemplare ale caietului de sarcini, aprobate de către președintele asociației prin semnătură;

3) extrasul din procesul-verbal al ședinței adunării generale a asociației de producători la care s-a aprobat caietul de sarcini respectiv.

În cazul în care în aria geografică este înregistrat doar un singur producător, la cerere se anexează doar trei exemplare ale caietului de sarcini semnate de acesta.

31. Organul central de specialitate examinează caietul de sarcini și, dacă acesta corespunde cerințelor actelor normative aferente domeniului, prin ordin intern, îl omologhează, informând solicitantul despre emiterea ordinului. Caietele de sarcini omologate se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate.

32. Dacă se identifică neconcordanțe între caietul de sarcini și cerințele actelor normative aferente domeniului, organul central de specialitate elaborează o referință la caietul de sarcini, cu specificarea obiecțiilor și recomandărilor, și remite elaboratorului caietul de sarcini pentru ajustare, în vederea unei ulterioare omologări.

33. Refuzul de omologare a caietului de sarcini poate fi contestat la instanța de judecată, conform procedurii contenciosului administrativ.

34. După emiterea deciziei de omologare (ordinului de omologare), două exemplare ale caietului de sarcini omologat se remit elaboratorului, iar un exemplar se anexează la ordinul organului central de specialitate.

35. Verificarea respectării caietului de sarcini înainte de introducerea produsului pe piață se efectuează de către organul de supraveghere și control sau de către un organism de certificare a produselor. Procedura de verificare a respectării caietului de sarcini este elaborată și aprobată de către organul de supraveghere și control, iar pentru băuturile cu denumire de origine și cu indicație geografică produse din materie primă de origine vitivinicolă – de către Oficiul Național al Viei și Vinului.

36. Organismul de certificare a produselor respectă, dar nu limitat, standardul moldovenesc SM EN ISO/CEI 17065:2013 „Evaluarea conformității. Cerințe pentru organisme care certifică produse, procese și servicii”, este obiectiv și imparțial, dispune de personal calificat și de resurse necesare pentru a-și executa sarcinile.

Capitolul VII

DESCRIEREA, PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE, A BĂUTURILOR ALCOOLICE CU UN CONȚINUT REDUS DE ALCOOL ȘI A BĂUTURILOR SLAB ALCOOLICE

37. Băuturile îmbuteliate, destinate comercializării pentru consum uman direct, trebuie să fie etichetate, în mod obligatoriu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice.

38. Categoria unei băuturi este denumirea sa legală și se utilizează în descrierea, prezentarea și etichetarea lor. Denumirile legale se indică în mod clar și vizibil pe eticheta băuturii și nu sunt înlocuite sau modificate.

39. Pentru descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor care respectă cerințele pentru o categorie de băutură prevăzută în anexa nr. 1 se folosește denumirea categoriei respective.

40. Băuturile care nu îndeplinesc cerințele necesare pentru a fi incluse în categoriile de produse definite la pct. 1-57 din anexa nr. 1 poartă, pentru descrierea, prezentarea și etichetarea lor, denumirea legală de „băutură slab alcoolică” sau „băutură alcoolică cu un conținut redus de alcool” sau „băutură spirtoasă”. Aceste denumiri nu pot fi înlocuite sau modificate.

41. Dacă o băutură se încadrează în definiția mai multor categorii de băuturi din anexa nr. 1, aceasta poate fi comercializată sub una sau mai multe dintre denumirile legale enumerate în anexa nr. 1 pentru categoriile de produse în cauză.

42. Denumirile legale sub care sunt comercializate băuturile spirtoase pot fi:

1) completate sau înlocuite cu o denumire de origine sau o indicație geografică, ce pot fi completate în mod suplimentar cu orice termen permis de caietul de sarcini aplicabil produsului, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul; și

2) înlocuite cu un termen compus care conține termenul „lichior” sau „cremă”, cu condiția ca produsul finit să respecte cerințele de la categoria, definită la pct. 24 din anexa nr. 1.

43. Denumirea legală poate fi parte componentă a termenului compus în cazul în care alcoolul utilizat la producerea băuturii alcoolice să provină exclusiv din băutura spirtoasă menționată în termenul compus, cu excepția alcoolului care poate fi prezent în aromele, coloranții sau alte ingrediente utilizate pentru producerea respectivei băuturi alcoolice, iar băutura spirtoasă nu a fost diluată prin adaos de apă astfel încât concentrația sa alcoolică să fie sub nivelul concentrației minime prevăzute la categoria relevantă de băuturi spirtoase prevăzută în anexa nr. 1.

44. Termenii compuși se înscriu cu caractere uniforme, de același tip, culoare și dimensiune ce nu sunt întrerupți de niciun element de text sau de nicio imagine care nu face parte din aceștia. Termenii „alcool”, „spirtos”, „băutură”, „băutură spirtoasă” și „apă” nu fac parte dintr-un termen compus, cu excepția utilizării termenilor „lichior” sau „cremă”, cum este specificat în pct. 42.

45. Denumirea legală a uneia sau a mai multe categorii de băuturi specificate în anexa nr. 1 sau a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice poate fi folosită în calitate de aluzie pentru o băutură, alta decât băutura spirtoasă, dacă alcoolul utilizat la producere provine exclusiv din băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie, iar proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool anhidru, pe care îl reprezintă în volumul total de alcool anhidru al produsului finit.

46. Aluzia la o denumire legală prevăzută pentru una sau mai multe categorii de băuturi spirtoase din anexa nr. 1 sau pentru o denumire de origine sau pentru o indicație geografică sau pentru mai multe denumiri de origine și indicații geografice pentru băuturi spirtoase poate fi folosită pentru descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi spirtoase definite la pct. 20, 24, 25, 27, 30, 33, 50 și 51 din anexa respectivă, dacă alcoolul adăugat provine exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase menționate în aluzie, iar proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate; iar această proporție să fie egală cu procentul în volum de alcool anhidru pe care îl reprezintă în volumul total de alcool anhidru al produsului finit. Termenul cream nu poate să apară în descrierea legală a băuturii spirtoase definite la pct. 20, 24, 25, 27, 30, 33, 50 și 51 din anexa nr. 1 și nici în aluzie.

47. Aluzia la o denumire legală prevăzută pentru una sau mai multe categorii de băuturi spirtoasă din anexa nr. 1 sau pentru o denumire de origine sau pentru o indicație geografică poate fi folosită pentru descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi spirtoase, cu excepția celor definite la pct. 20, 24, 25, 27, 30, 33, 50 și 51 din anexa respectivă, dacă:

1) băutura menționată în aluzie:

a) este unica bază alcoolică pentru producerea băuturii finale care respectă cerințele unei categorii prevăzute în anexa nr. 1;

b) nu a fost combinată cu alte produse alimentare utilizate pentru producerea sa sau pentru producerea băuturii finale în conformitate cu anexa nr. 1 sau cu caietul de sarcini aferent;

c) nu a fost diluată prin adăugarea de apă astfel încât tăria sa alcoolică să fie sub tăria minimă prevăzută în cadrul categoriei de băuturi stabilite în anexa nr. 1 sau în caietul de sarcini al denumirii de origine sau al indicației geografice căreia îi aparține băutura spirtoasă menționată în aluzie;

2) băutura a fost păstrată în perioada de învechire (maturare) în butoi din lemn utilizat anterior la învechirea (maturarea) băuturii menționate în aluzie, iar:

a) butoiul din lemn a fost golit de conținutul său anterior pentru acele categorii de băuturi sau denumiri de origine sau indicații geografice pentru băuturile pentru care adaosul de alcool este interzis;

b) aluzia să fie făcută în cadrul descrierii butoiului din lemn utilizat pentru învechirea (maturarea) băuturii rezultate;

c) aluzia să fie mai puțin proeminentă decât denumirea legală a băuturii sau decât orice termen compus utilizat.

48. Aluziile nu se scriu în același rând cu denumirea băuturii alcoolice, iar caracterele utilizate vor avea dimensiuni ce nu depășesc jumătate din dimensiunile caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice. Aluziile utilizate la descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase sunt însoțite de denumirea legală pentru aceste băuturi spirtoase, ce apar în același câmp vizual.

49. Pentru băuturile din import trebuie să se utilizeze denumirea legală și denumirea comercială sub care acestea sunt fabricate și comercializate în țara producătoare. Informația de pe etichetă sau de pe ambalajul de desfacere al băuturilor importate trebuie să fie expusă în limba română.

50. O băutură care nu corespunde uneia dintre definițiile enumerate la pct. 1-57 din anexa nr. 1 sau unei denumiri de origine sau unei indicații geografice nu poate fi descrisă, prezentată sau etichetată prin asocierea unor cuvinte sau formule cum ar fi „similar”, „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „produs”, „aromă” sau orice alte mențiuni asemănătoare cu una dintre denumiri.

51. Aromele care imită o băutură spirtoasă pot afișa în prezentarea și etichetarea lor denumirile legale menționate la pct. 40, cu condiția ca aceste denumiri legale să fie completate cu termenul „aromă” sau cu orice alt termen similar. Denumirile de origine și indicațiile geografice nu se utilizează pentru a descrie aceste arome.

52. Descrierea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase poate face trimitere la materiile prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă sau la distilatele de origine agricolă utilizate la producerea băuturii spirtoase în cauză doar dacă alcoolul etilic sau distilatele respective au fost obținute exclusiv din acele materii prime. Fiecare tip de alcool etilic de origine agricolă sau fiecare tip de distilat de origine agricolă se menționează în ordinea descrescătoare a cantităților în volum de alcool anhidru.

53. Amestecul poartă denumirile legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase din anexa nr. 1 sau o denumire de origine sau o indicație geografică ce sunt indicate exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice afișate în același câmp vizual ca denumirea legală a băuturii spirtoase.

54. Descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor rezultate din amestecurile menționate la pct. 53 pot cuprinde una sau mai multe dintre denumirile menționate în anexa nr. 1 în cazul în care acestea nu fac parte din denumirea legală și pot fi indicate exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice afișate în același câmp vizual, scrise cu caractere uniforme, având același tip, culoare și o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală.

55. Cupajul poartă denumirea legală prevăzută la categoria de băuturi din anexa nr. 1.

56. În descrierea, prezentarea și etichetarea cupajului rezultat din combinarea băuturilor care aparțin unor denumiri de origine sau indicații geografice diferite sau din combinarea unor băuturi care aparțin unor denumiri de origine sau indicații geografice cu băuturi care nu aparțin unor denumiri de origine sau indicații geografice pot figura denumiri legale prevăzute în anexa nr. 1 sau o denumire de origine sau o indicație geografică corespunzătoare băuturilor ce au fost cupajate.

57. Prin derogare de la pct. 53, dacă un amestec îndeplinește cerințele pentru una dintre categoriile de băuturi din anexa nr.1, amestecul poartă denumirea legală prevăzută la categoria respectivă.

58. Lista cu ingrediente trebuie să indice toate ingredientele conținute în băutură, enumerate în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.

59. Proporția fiecărui ingredient alcoolizat se exprimă în procente (%) în volum de alcool anhidru al ingredientului pe care îl prezintă în volumul total de alcool anhidru al băuturii în cauză.

60. Denumirile materiilor prime vegetale respective pot fi utilizate la descrierea, prezentarea sau etichetarea altor băuturi, cu condiția ca această utilizare să nu inducă în eroare consumatorul.

61. Dacă în descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi se indică materia primă utilizată la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat, fiecare alcool agricol utilizat se indică în ordinea descrescătoare a cantităților folosite.

62. Descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi pot fi completate cu:

1) termenul „cupaj”, „cupajare” sau „cupajat” – dacă băutura respectivă a fost supusă procedeului de cupajare, astfel cum este indicat la pct. 4 subpct. 18) și 19);

2) termenul „amestec”, „amestecat” sau „băutură ce conține alcool obținută dintr-un amestec” – dacă băutura respectivă a fost supusă procedeului de amestecare, astfel cum este indicat la pct. 4 subpct. 4) și 5);

3) termenul „combinare”, „combinație” sau „combinat” – numai în cazul în care băutura respectivă a fost supusă procedeului de combinare astfel cum este indicat la pct. 4 subpct. 14);

4) termenul „sec” sau dry, cu excepția băuturilor care îndeplinesc cerințele categoriei, definite la pct. 57 din anexa nr. 1, fără a aduce atingere cerințelor specifice stabilite la categoriile, definite la pct. 22, 23 și 29 din anexa nr. 1 și cu condiția ca băutura respectivă să nu fi fost îndulcită nici măcar pentru completarea gustului;

5) termenul „învechit” – numai în cazul în care acesta se referă la cel mai tânăr distilat utilizat. Procesul de învechire se efectuează cu asigurarea trasabilității de către producător;

6) o denumire de origine sau o indicație geografică care, în mod suplimentar, poate fi completată cu orice termen permis de caietul de sarcini;

7) un termen compus sau o aluzie.

63. Perioada de maturare poate fi specificată în descrierea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi în cazul în care se referă la cele mai noi componente alcoolice ale băuturii și în orice caz cu condiția ca toate operațiunile de maturare la care a fost supusă băutura să fie dovedită prin acte ce asigură trasabilitatea. Denumirea legală și perioada de maturare se înscriu în registrele tehnologice.

64. Dacă este indicat locul de proveniență al unei băuturi, altul decât o denumire de origine sau o indicație geografică, în descrierea, prezentarea sau etichetarea sa, aceasta corespunde locului sau regiunii unde s-a desfășurat procesul de producere care îi conferă băuturii finite caracterul și calitățile definitorii esențiale.

65. Indicarea țării de origine sau a locului de proveniență al ingredientului primar nu este obligatorie în cazul băuturilor.

66. Termenii scriși cu caractere cursive din anexa nr. 1, denumirile de origine și indicațiile geografice nu se traduc nici pe etichetă, nici în descrierea și prezentarea băuturilor.

67. Prin derogare de la pct. 66, în cazul băuturilor produse în Republica Moldova și destinate exportului, termenii menționați la pct. 66, denumirile de origine și indicațiile geografice pot fi însoțiți (însoțite) de traduceri, transcrieri sau transliterații, cu condiția ca termenii, denumirile de origine și indicațiile geografice respective din limba originală să nu fie ascunși/ascunse.

68. Concentrația alcoolică pe eticheta băuturilor se indică în procente din volum (% vol.), determinată la temperatura de 20 ⁰C. Fără a aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză de referință utilizată, valoarea concentrației alcoolice indicată pe etichetă nu poate să varieze cu mai mult de 0,5 % vol. față de cea rezultată în urma analizei.

69. Pentru lichioruri, pe etichetă se indică suplimentar concentrația în masă a zahărului în grame pe decimetru cub (g/dm3), în cazul în care el se adaugă. Fără a aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză utilizată, valoarea concentrației în masă a zaharurilor nu poate să varieze de la valoarea înscrisă pe eticheta produsului cu mai mult de:

1) 3,0 g/dm3 pentru lichiorurile cu concentrația în masă a zaharurilor de până la 150 g/dm3;

2) 6,0 g/dm3 pentru lichiorurile cu concentrația în masă a zaharurilor de la 150 până la 300 g/dm3;

3) 8,0 g/dm3 pentru lichiorurile cu concentrația în masă a zaharurilor de la 300 până la 400 g/dm3.

70. Toate înscrierile pe elementele de etichetare se efectuează în limba română, fără a exclude posibilitatea dublării informației în altă limbă.

71. Controlul și supravegherea de stat privind respectarea prezentului Regulament se efectuează în conformitate cu Legea nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice.

72. Pentru ambalarea băuturilor se utilizează materiale care asigură integritatea produselor și nu prezintă pericol de contaminare.

73. Utilizarea ambalajelor din polietilentereftalat (PET) la îmbutelierea băuturilor spirtoase este interzisă.

74. Componenții stratului protector, aplicat pe suprafața dispozitivului de închidere care vine în contact cu băuturile, nu trebuie să migreze în produs.

75. Băuturile nu se păstrează în scopul vânzării și nici nu se introduc pe piață în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu capsule sau folii pe bază de plumb.

76. Băuturile se depozitează și se transportă în condiții care nu prezintă pericol de contaminare.

Capitolul VIII

TRASABILITATEA

77. Agenții economici, titulari de licențe obținute în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, asigură trasabilitatea la toate etapele de producere și circulație a alcoolului etilic de origine agricolă, distilatelor de origine agricolă și băuturilor, conform prevederilor prezentului Regulament.

78. Trasabilitatea alcoolului etilic de origine agricolă, a distilatelor de origine agricolă și a băuturilor se asigură prin ținerea evidenței computerizate în conformitate cu art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice. La finele lunii, informația este imprimată, foile fiind fixate, numerotate consecutiv și șnuruite, precum și vizate de către conducătorul întreprinderii.

79. Registrele de evidență se completează de către producători și pot fi ținute și pe suport de hârtie. Registrele pe suport de hârtie sunt compuse din foi fixate, numerotate consecutiv și șnuruite, precum și vizate de către conducătorul întreprinderii.

80. Conținutul registrelor de evidență pe suport de hârtie trebuie să fie identice cu cele în format electronic și să se păstreze la locul producerii.

81. Mențiunile din registrele de evidență trebuie să fie demonstrate prin documente de evidență, fișe de cupaj, declarații (în funcție de genul de activitate). Registrele de evidență și documentele aferente acestora se păstrează la locul fabricării băuturilor cel puțin 3 ani de la ultima înscriere făcută.

82. Înregistrările în registre se efectuează în cel mult 24 de ore de la efectuarea operațiunii.

83. Registrele de evidență sunt următoarele:

1) registrul de intrări-ieșiri ale materiei prime utilizate, ale ingredientelor și ale altor compuși indiferent în ce scop le dețin, inclusiv pentru utilizare în propriile unități în procesul de producere;

2) registrul de evidență a procesului de producere a alcoolului etilic de origine agricolă rectificat, a distilatelor de origine agricolă și a băuturilor (după caz);

3) registrul de intrări-ieșiri ale alcoolului etilic de origine agricolă rectificat, ale distilatelor de origine agricolă și ale băuturilor (după caz).

84. Registrele de intrări-ieșiri se țin separat pentru fiecare produs, inclusiv cu denumire de origine sau indicație geografică.

85. În registrele menționate la pct. 83:

1) în ceea ce privește intrările, se indică:

a) numele sau denumirea oficială a furnizorului și adresa acestuia;

b) numărul documentului care a însoțit produsul;

c) cantitatea de produs;

d) data intrării;

2) în ceea ce privește ieșirile, se indică:

a) cantitatea de produs;

b) data utilizării sau a ieșirii;

c) numele sau denumirea oficială a destinatarului și adresa acestuia, dacă este cazul;

d) numărul documentului care a însoțit produsul;

3) în ceea ce privește producerea, se indică:

a) cantitatea de produs;

b) denumirea procedeului tehnologic efectuat;

c) data efectuării procedeului;

d) cantitatea de ingrediente sau componente utilizate;

e) cantitatea de produs obținută în urma procedeului;

f) conținutul în zaharuri fermentescibile;

g) randamentul obținut dintr-o tonă sau dintr-o mie de decalitri de materie primă (fructe, cereale etc.).

86. Pe baza registrelor de evidență, agenții economici întocmesc și depun următoarele declarații:

1) declarația de fabricare și/sau de circulație a alcoolului etilic de origine agricolă rectificat și a distilatelor de origine agricolă, conform modelului din anexa nr. 4;

2) declarația de fabricare și/sau de circulație a producției alcoolice, conform modelului din anexa nr. 5.

87. Declarațiile indicate în pct. 86 se întocmesc și se depun la organul de supraveghere și control, în format electronic sau pe suport de hârtie, până la data de 15 ianuarie, cu indicarea situației la data de 31 decembrie a anului precedent.

88. Vechimea medie a băuturii extrase din solera se calculează cu ajutorul următoarei formule:

t=Vt/Ve,

unde:

t – vechimea medie, exprimată în ani;

Vt – volumul total de băutură conținută în procedeul de învechire, exprimat în litri de alcool anhidru;

Ve – volumul total al produsului extras pentru expedierea în cursul unui an, exprimat în litri de alcool anhidru.

89. Pentru butoaiele și recipientele de stejar cu capacitate mai mică de 1 000 de litri, numărul de extracții și completări anuale este cel mult egal cu dublul numărului de etape din sistem, pentru a garanta că cea mai nouă componentă are o vechime de cel puțin șase luni.

90. Pentru butoaiele și recipientele de stejar cu capacitate mai mare sau egală cu 1 000 de litri, numărul de extracții și completări anuale este cel mult egal cu numărul de etape din sistem, pentru a garanta că cea mai nouă componentă are o vechime de cel puțin un an.

Capitolul IX

CALITATEA ȘI SIGURANȚA

91. Băuturile specificate la pct. 2 trebuie să corespundă caracteristicilor stabilite pentru fiecare categorie menționată în anexa nr. 1, iar băuturile cu denumire de origine și cu indicație geografică trebuie să corespundă caracteristicilor prevăzute în caietele de sarcini pentru acestea.

92. Băuturile fabricate conform prezentului Regulament trebuie să corespundă indicilor de siguranță specificați în Regulamentul sanitar privind contaminanții din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 520/2010.

93. Agenții economici cu activitate în domeniul băuturilor asigură calitatea și siguranța acestor produse pe tot circuitul, începând cu materia primă, prin respectarea Legii nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare, a Legii nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor și a prezentului Regulament.

94. Calitatea și siguranța băuturilor se obține și se monitorizează prin sisteme de management al siguranței alimentului, proceduri bazate pe principiile de analiză a riscurilor în punctele critice de control HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points), implementate și/sau certificate și prin metode care asigură prevenirea sistematică a pericolelor potențiale, oferă informații ce permit identificarea întreprinderii, a lotului de produs, a datei de fabricare (îmbuteliere), a cantității, a categoriei și a calității acestora, a echipei și procesului de producție.

Capitolul X

CIRCULAȚIA BĂUTURILOR

95. Băuturile specificate la pct. 2 se pun în circulație pe piața Republicii Moldova pentru consum uman direct doar îmbuteliate și trebuie să corespundă indicilor fizico-chimici și caracteristicilor organoleptice confirmate prin procedura de declarare pe propria răspundere a conformității sau prin certificat eliberat de către un organism de evaluare competent.

96. Evaluării prin certificare obligatorie se supun produsele din import, fiind efectuată pentru fiecare lot de producție de către un organism de evaluare competent, acreditat și recunoscut de către organul central de specialitate.

97. Procedura de declarare pe propria răspundere a conformității se efectuează de către producător prin emiterea declarației de conformitate, conform modelului din anexa nr. 6.

98. Raportul de analiză, parte componentă a declarației de conformitate, este emis de către un laborator acreditat/atestat sau de către un organism competent, în care se înscriu indicii fizico-chimici și caracteristicile organoleptice ale produsului.

99. Declarațiile de conformitate emise se înscriu într-un registru ținut de emitentul declarației, fiind compuse din foi fixate, numerotate consecutiv și șnuruite, precum și sunt vizate de către conducătorul întreprinderii producătoare sau de către reprezentantul său autorizat. În registrul declarațiilor se specifică următoarele:

1) numărul și data emiterii declarației de conformitate;

2) produsul și categoria pentru care a fost emisă declarația;

3) numărul lotului, data de îmbuteliere, volumul (cantitatea) pentru care se emite declarația;

4) numărul și data emiterii raportului de analiză al laboratorului de încercări emitent;

5) numărul și data emiterii extrasului de la ședința Comisiei de degustare;

6) semnătura persoanei responsabile, împuternicite să semneze declarația în numele producătorului sau al reprezentantului său autorizat.

100. Raportul de analiză eliberat de către un laborator acreditat/atestat este înregistrat într-un registru special de evidență, vizat de conducătorul acestuia, care cuprinde următoarele rubrici: solicitantul, adresa, denumirea produsului, anul de producere, numărul probei de control (contraprobei), categoria, cantitatea pentru care s-a emis raportul, numărul raportului și concluziile.

101. Solicitantul care solicită eliberarea raportului de analiză ce va însoți produsul autohton plasat pe piața internă pentru comercializare va completa la sediul laboratorului o cerere în două exemplare și va depune 3 probe medii din produsul ce urmează a fi comercializat, în volum de minimum 0,5 litri fiecare. O probă este destinată efectuării analizelor fizico-chimice și organoleptice, o probă (contraprobă) sigilată de către laborator se restituie solicitantului, iar a treia probă se sigilează în prezența solicitantului și se păstrează în laborator timp de 180 de zile, după care, la cererea depusă de acesta, în timp de 5 zile lucrătoare, poate fi restituită solicitantului.

102. Raportul de analiză se completează ca urmare a determinărilor fizico-chimice și organoleptice, la toate rubricile, în 2 exemplare. Un exemplar se înmânează solicitantului, iar al doilea exemplar se păstrează de laboratorul care l-a emis.

103. Emitentul declarației de conformitate este obligat să asigure executarea anuală a procedurii de autocontrol.

104. Procedura de autocontrol se bazează pe:

1) efectuarea controlului calității și al siguranței băuturilor, al materialelor destinate să vină în contact cu băuturile prin mijloace care asigură veridicitatea și completitudinea necesară;

2) alegerea procedeelor și a regimurilor tehnologice de fabricare a băuturilor și controlul acestora în procesul de fabricare, prin documente tehnice și programe de supraveghere;

3) aplicarea, implementarea și menținerea unei proceduri sau a unor proceduri bazate pe principiile HACCP;

4) efectuarea controlului funcționării utilajului tehnologic pe tot fluxul tehnologic de producere, în condiții care să evite contaminarea producției fabricate și să asigure conformitatea mijloacelor de măsurare cu cerințele fiscale și metrologice legale;

5) respectarea regulilor de igienă și întreținere sanitară a spațiilor tehnologice, a utilajului și echipamentului la depozitarea materiei prime și a ingredientelor utilizate la fabricarea băuturilor;

6) respectarea condițiilor de depozitare și utilizare integrală a deșeurilor principale formate în procesul de fabricare, după finalizarea procesului tehnologic, în conformitate cu cerințele de mediu.

105. Declarația de conformitate pe propria răspundere este valabilă pe teritoriul Republicii Moldova și însoțește obligatoriu produsul autohton plasat pe piață.

106. Certificatul de conformitate, eliberat de un organism de evaluare competent acreditat și recunoscut, însoțește obligatoriu produsele cu denumire de origine, produsele cu indicație geografică și produsele din import plasate pe piață.

107. Metodele de evaluare trebuie să fie conforme cu standardele recomandate de Organizația Internațională de Standardizare sau, după caz, cu cele recunoscute și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului sau cu orice altă metodă aprobată în Republica Moldova.

108. Alcoolul etilic de origine agricolă rectificat și distilatele de origine agricolă de producție autohtonă specificate în anexele nr. 2 și nr. 3 pot fi comercializate pentru utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de materie primă la producerea băuturilor menționate în anexa nr. 1, în baza raportului de analiză eliberat de către un laborator acreditat/atestat.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor ce conțin alcool

CATEGORII de băuturi spirtoase, băuturi alcoolice cu conținut redus de alcool și băuturi slab alcoolice

1. Akvavit sau aquavit

1) Akvavit sau aquavit este o băutură spirtoasă cu aromă de chimion și/sau semințe de mărar, produsă utilizând alcool etilic de origine agricolă aromatizat cu un distilat de plante sau condimente.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Pot fi adăugate și alte substanțe aromatice naturale și/sau identic naturale, și/sau arome naturale, dar aroma acestei băuturi se datorează, în mare parte, distilatelor de semințe de chimion (Carum carvi L.) și/sau de semințe de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea uleiurilor eterice fiind interzisă.

5) Substanțele amare nu domină în mod evident gustul, iar conținutul de extract uscat nu trebuie să depășească 1,5 g/100 cm3.

2. Anis sau janeževec

1) Anis sau janezevec este o băutură spirtoasă cu aromă de anason, a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anason (Pimpinella anisum L.) și/sau de la anasonul în formă de stea (Illicium verum Hook f.) și/sau de la fenicul (Foeniculum vulgare Mill.).

2) Concentrația alcoolică este de minimum 35 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

5) Denumirea „anis distilat” poate fi utilizată dacă băutura conține alcool distilat în prezența semințelor menționate la subpct. 1) și, în cazul denumirii de origine sau al indicației geografice, în prezența masticului, a altor semințe, plante sau fructe aromatice, cu condiția ca acest alcool să constituie minimum 20 % din concentrația alcoolică a anisului distilat.

3. Aperitiv

1) Aperitivul este o băutură alcoolică cu un conținut redus de alcool, produsă din semifabricate pentru băuturi ce conțin alcool, cu adaos de ingrediente sau numai din ingrediente care îi atribuie un gust ușor amărui.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 10 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, constituie de la 50 până la 280 g/dm3.

5) Concentrația în masă a extractului total este cuprinsă între 50-300 g/dm3.

6) Concentrația în masă a acizilor exprimat în acid citric este de maximum 13 g/dm3.

4. Balsam

1) Balsamul este o băutură spirtoasă, de culoare brună-închis sau roșie-închis, cu aromă de condimente, produsă din semifabricate pentru băuturi ce conțin alcool, cu adaos de ingrediente care pot conține plante medicinale.

2) Concentrația alcoolică constituie de minimul 30 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Concentrația în masă a extractului total este de la 50 până la 400 g/dm3.

5) Pentru adaptarea culorii balsamului se utilizează caramelul de zahăr.

5. Băutură aromatizată

1) Băuturile aromatizate sunt băuturi fabricate din alcool etilic de origine agricolă rectificat, cu adaos de arome naturale și/sau substanțe aromatice naturale sau identic naturale, alte ingrediente autorizate.

2) În definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor aromatizate se va indica:

a) băutura alcoolică cu conținut redus de alcool aromatizată de desert, având o concentrație alcoolică de la 12 până la 15 % vol. și o concentrație în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de la 120 până la 400 g/dm3;

b) băutura spirtoasă aromatizată de desert, având o concentrație alcoolică de la 15 până la 24,5 % vol. și o concentrație în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de la 120 până la 400 g/dm3;

c) băutura spirtoasă aromatizată, având o concentrație alcoolică de minimum 25 % vol. și o concentrație în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de maximum 90 g/dm3.

3) Pentru lit. a) și b) de la subpct. 2):

a) concentrația în masă a extractului total (în cazul în care se adaugă zahăr) de la 120 până 410 g/dm3;

b) concentrația în masă a acizilor, exprimată în acid citric (în cazul în care acesta se adaugă), de la 2 până la 10 g/dm3;

c) concentrația în masă a alcoolului metilic de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Pentru lit. c) de la subpct. 2):

a) concentrația în masă a extractului total (în cazul în care se adaugă zahăr) de maximum 95 g/dm3;

b) concentrația în masă a acizilor, exprimată în acid citric (în cazul în care acesta se adaugă), de maximum 5 g/dm3;

c) concentrația în masă a alcoolului metilic de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

6. Băutură spirtoasă cu aromă de anason

1) Băutura spirtoasă cu aromă de anason este o băutură spirtoasă obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum Hook f.), de anason (Pumpinella anissum L.), fenicul (Foeniculum vulgare Mill.) sau de oricare altă plantă care are același component aromatic principal, utilizând unul dintre procedeele tehnologice:

a) macerare și/sau distilare;

b) distilarea alcoolului în prezenta semințelor sau a altor părți de plante, menționate anterior;

c) adăugarea de extracte naturale distilate de plante cu aromă de anason.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Se utilizează numai substanțe aromatice și arome naturale.

5) Pot fi utilizate și alte extracte vegetale naturale sau semințe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să fie predominant.

7. Băutură spirtoasă cu aromă de chimion sau Kümmel

1) Băutura spirtoasă cu aromă de chimion sau Kümmel este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat cu chimion (Carum carvi L.).

2) Concentrația alcoolică este de minimum 30 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) În plus, pot fi utilizate substanțe aromatizante și/sau preparate aromatizante, însă gustul chimionului trebuie să fie predominant.

8. Băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr

1) Băutura spirtoasă cu aromă de ienupăr este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea cu bace de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă rectificat sau a rachiului de cereale sau a distilatului de cereale sau a unei combinații a acestora.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 30 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Pot fi utilizate substanțe aromatizate, preparate aromatizante, plante cu proprietăți aromatizante sau părți de plante cu proprietăți aromatizante sau o combinație a acestora, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sunt atenuate.

5) Poate fi comercializată și sub denumirea de Wacholder sau Genebra.

9. Băutura spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán

1) Băutura spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán este o băutură spirtoasă care are un gust predominant de porumbe și este produsă prin macerarea porumbelor (Prunus spinosa) în alcool etilic de origine agricolă, cu adăugarea de extracte naturale de anason și/sau distilate de anason. Se folosește o cantitate minimă de 125 g/dm3 de porumbe.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 25 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este cuprinsă între 80 și 250 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

5) Caracteristicile organoleptice, culoarea și gustul sunt conferite exclusiv de fructele folosite și de anason.

6) Termenul pacharán poate fi folosit ca denumire legală numai în cazul în care produsul este fabricat în Spania. Atunci când produsul este fabricat în alte țări, termenul pacharán poate fi folosit doar pentru a completa denumirea legală „băutură alcoolică cu aromă de porumbe”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea: „produsă în …”, urmată de numele țării de producție.

10. Băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter

1) Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter este băutură spirtoasă cu un gust predominant amar, produsă prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat și/sau a distilatului de origine agricolă cu substanțe aromatizante și/sau preparate aromatizante.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Poate fi pus în circulație și sub denumirea de „bitter” sau bitter cu sau fără alt termen.

5) Prin derogare de la subpct. 4), termenul bitter poate fi utilizat în descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor cu gust amar.

11. Băutură de desert

1) Băutura de desert este o băutură alcoolică cu un conținut redus de alcool, produsă din semifabricate pentru băuturi ce conțin alcool, cu adaos de ingrediente autorizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 10 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, constituie de la 140 până la 300 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

12. Băutură spirtoasă de fructe

1) Băutura spirtoasă de fructe este o băutură spirtoasă fabricată din distilat de fructe sau distilat de tescovină de fructe sau prin combinarea lor, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, semifabricate pentru băuturi ce conțin alcool și ingrediente autorizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 25 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

13. Băutură spirtoasă de struguri

1) Băutura spirtoasă de struguri este o băutură spirtoasă fabricată din distilat de vin sau distilat de tescovină de struguri sau distilat de drojdie de vin sau prin combinarea lor, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat și ingrediente autorizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 25 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

14. Băutură spirtoasă din topinambur sau Topinambur

1) Băutura spirtoasă din topinambur sau Topinambur este o băutură spirtoasă fabricată exclusiv prin fermentarea și distilarea la mai puțin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).

2) Concentrația alcoolică este de minimum 38 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Nu conține adaos de alcool etilic, diluat sau nediluat.

5) Nu este aromatizată.

6) Poate conține doar caramel de zahăr în scopul de a adapta culoarea.

7) Poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 g/dm3 de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit.

15. Băutură spirtoasă pe bază de miere

1) Băutura spirtoasă pe bază de miere este o băutură spirtoasă fabricată exclusiv prin fermentarea și distilarea la mai puțin de 86 % vol. a unui must de miere, astfel încât distilatul să aibă caracteristicile organoleptice derivate din materiile prime utilizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 35 % vol.

3) Concentrația în masă a zaharurilor, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 20 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

5) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

6) Nu este aromatizată.

7) Poate conține doar adaos de caramel de zahăr, în scopul de a adapta culoarea.

8) Poate fi îndulcită numai cu miere.

16. Berenburg sau Beerenburg

1) Berenburg sau Beerenburg este o băutură spirtoasă:

a) produsă prin macerarea fructelor sau a plantelor sau a părților acestora în alcool etilic de origine agricolă rectificat;

b) având drept aromă specifică un distilat de rădăcină de gențiană (Genţiana lutea L.), din boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) și de frunze de dafin (Laurus nobilis L.);

c) a cărei culoare variază de la cafeniu-deschis până la cafeniu-închis;

d) care poate fi îndulcită până la o concentrație în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de maximum 20 g/dm3.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 30 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Pentru producere pot fi utilizate doar preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

17. Bierbrand sau eau de vie de bière

1) Bierbrand sau eau de vie de bière este o băutură spirtoasă fabricată exclusiv prin distilarea directă la mai puțin de 86 % vol., la o presiune normală a berii proaspete, astfel încât distilatul să aibă caracteristici organoleptice derivate din bere.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 38 % vol.

3) Concentrația în masă a zaharurilor, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 25 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

5) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

6) Nu este aromatizat.

7) Poate conține numai adaos de caramel de zahăr în scopul de a adapta culoarea.

18. Brandy sau Weinbrand

1) Brandy sau Weinbrand este o băutură spirtoasă fabricată din distilat de vin, cu sau fără adaosul unui distilat de vin, redistilat la mai puțin de 94,8 % vol. în cantitate de cel mult 50 % din conținutul de alcool anhidru în produsul finit, învechite în contact cu lemnul de stejar cel puțin 1 an sau, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1000 dm3 – cel puțin 6 luni.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 36 % vol.

3) Concentrația în masă a zaharurilor este de maximum 35 g/dm3, exprimată în zahăr invertit.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este de minimum 1,25 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

6) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr și, în caz de necesitate, este admisă utilizarea extractului de stejar.

7) Pentru adaptarea culorii poate fi utilizat doar caramelul de zahăr.

8) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

9) Nu este aromatizat.

19. Cocktail

1) Cocktailul este o băutură obținută din semifabricate pentru băuturi ce conțin alcool cu adaos de ingrediente autorizate și diluate înainte de consum cu băuturi nealcoolice, sucuri de fructe sau apă minerală, cu adaos de gheață.

2) La definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea cocktailului, în funcție de concentrația alcoolică se va specifica:

a) băutură slab alcoolică, cu concentrația alcoolică de la 1,2 % vol. până la 7 % vol.;

b) băutură alcoolică cu conținut redus de alcool, cu concentrația alcoolică de la 7 % vol. până la 15 % vol.;

c) băutură spirtoasă, cu concentrația alcoolică de minimum 15 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 240 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

5) Concentrația în masă a extractului total este de maximum 250 g/dm3.

6) Concentrația în masă a acizilor, exprimată în acid citric, este de maximum 5 g/dm3.

7) Poate fi produs și prin amestecarea diferitelor băuturi ce conțin alcool.

8) Cu concentrația în masă a dioxidului de carbon în butelie la temperatura de 20 °C de la 100 kPa până la 300 kPa (la utilizare).

20. Cremă de (urmată de numele fructului sau al unei alte materii prime utilizate)

1) Crema de (urmată de numele fructului sau al unei alte materii prime utilizate) este un lichior.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Conținutul de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, este de minimum 250 g/dm3.

4) Concentrația în masă a extractului total este de minimum 260 g/dm3.

5) Concentrația în masă a acizilor, exprimată în acid citric, este de maximum 13 g/dm3.

6) I se aplică prevederile referitoare la utilizarea aromelor și a substanțelor aromatice la fabricarea lichiorurilor, prevăzute la pct. 24.

7) Materiile prime utilizate nu pot fi laptele și produsele lactate.

8) Fructul sau orice altă materie primă utilizată menționată în denumire trebuie să fie cel/cea ce conferă băuturii aroma sa predominantă.

9) Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

10) Denumirea legală de creme de cassis poate fi utilizată numai pentru lichiorurile produse din coacăze ce au un conținut de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, mai mare de 400 g/dm3.

21. Geist (urmat de numele fructului sau a materiei prime utilizate)

1) Geist (urmat de numele fructului sau a materiei prime utilizate) este o băutură spirtoasă produsă prin macerarea fructelor și a bacelor nefermentate, enumerate la pct. 47 subpct. 1) lit. b), a fructelor cu coajă lemnoasă ori a altor materii prime vegetale, cum ar fi plantele aromatice sau petalele de trandafir sau ciupercile în alcool etilic de origine agricolă rectificat, urmată de distilarea la mai puțin de 86% vol.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Nu este aromatizat.

5) Nu se colorează.

6) Poate fi îndulcit pentru a completa gustul final, iar produsul finit nu poate conține mai mult de 10 g/dm3 de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit.

7) Termenul „-geist” precedat de un alt termen decât numele unui fruct, al unei plante sau al unei alte materii prime poate completa denumirea legală a altor băuturi spirtoase și alcoolice, cu condiția ca o astfel de utilizare să nu inducă în eroare consumatorul.

22. Gin

1) Ginul este o băutură spirtoasă obținută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă rectificat cu bace de ienupăr (Juniperus communis L.).

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Pentru producerea ginului se utilizează numai substanțe aromatizante și/sau preparate aromatizante, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant.

5) Termenul gin poate fi completat cu termenul dry dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitor mai mare de 0,1 g/dm3 de produs finit, exprimat în zahăr invertit.

23. Gin distilat

1) Ginul distilat este una dintre următoarele:

a) o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă exclusiv prin distilarea unui alcool etilic de origine agricolă rectificat, având o concentrație alcoolică inițială de minimum 96 % vol., în prezența bacelor de ienupăr (Juniperus communis L.) și a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului fiind predominant;

b) combinația dintre produsul unei astfel de distilări și alcool etilic de origine agricolă rectificat, având aceeași compoziție, puritate și concentrație alcoolică. Pentru aromatizarea ginului distilat pot fi utilizate, de asemenea, substanțe aromatizante și/sau preparate aromatizante.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Ginul obținut prin simpla adăugare de esențe sau substanțe aromatice la alcool etilic de origine agricolă rectificat nu este considerat „gin distilat”.

5) Termenul „gin distilat” poate fi completat cu termenul dry sau poate include acest termen dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitor mai mare de 0,1 g/dm3 de produs finit, exprimat în zahăr invertit.

24. Lichior

1) Lichiorul este o băutură spirtoasă:

a) cu concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum:

- 70 g/dm3, pentru lichiorul de vișină/cireșe, al cărui alcool etilic constă exclusiv în distilat de vișină/cireșe;

- 80 g/dm3, pentru lichiorurile aromatizate exclusiv cu gențiană sau o plantă similară ori cu pelin;

- 100 g/dm3, pentru alte lichioruri;

b) obținută din semifabricate pentru băuturi ce conțin alcool, produse agricole sau alimentare, cum ar fi frișca, laptele sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat, cu adaos de ingrediente sau numai din ingrediente.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Pot fi utilizate substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

Cu toate acestea, pot fi aromatizate numai cu produse alimentare aromatizante, preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale următoarelor lichioruri:

a) de fructe: ananas (Ananas), citrice (Citrus L.), cătină albă (Hippophae rhamnoides L.), dude (Morus alba, Morus rubra), vișine (Prunus cerasus), cireșe (Prunus avium), coacăze negre (Ribes nigrum L.), fructe de Rubus arcticus (Rubus arcticus L.), mure galbene (Rubus chamaemorus L.), zmeură (Rubus idaeus L.), merișoare (Vaccinium oxycoccos L.), afine (Vaccinium myrtillus L.), afin roșu (Vaccinium vitis-idaea L.);

b) de plante: genepi (Artemisia genepi), gențiană (Gentiana L.), mentă (Mentha L.), anason (Pimpinella anisum L.).

4) Concentrația în masă a acizilor exprimat în acid citric este de maximum 13 g/dm3.

5) Denumirea legală de liqueur poate fi utilizată și pentru:

- lichiorurile produse prin macerarea vișinelor sau a cireșelor (Prunus cerasus sau Prunus avium) în alcool etilic de origine agricolă rectificat, denumirea legală poate fi guignolet sau češnjevec, cu sau fără termenul „lichior”;

- lichiorurile produse prin macerarea vișinelor (Prunus cerasus) în alcool etilic de origine agricolă rectificat, denumirea legală poate fi ginja sau ginjinha sau višnjevec cu sau fără termenul „lichior”;

- lichiorurile ale căror conținut de alcool provine exclusiv din rom se poate utiliza denumirea legală punch au rhum, cu sau fără termenul „lichior”.

Pentru lichiorurile care conțin lapte sau produse lactate, se poate utiliza denumirea legală de „cremă”, completată cu denumirea materiei prime utilizate care îi conferă lichiorului aroma predominantă, cu sau fără termenul „lichior”.

6) În cazul utilizării alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, pentru a reflecta metodele de producție consacrate a lichiorurilor, pot fi utilizați următorii termeni compuși:

- prune brandy;

- orange brandy;

- apricot brandy;

- cherry brandy;

- solbaerrom sau rom de coacăze negre.

Termenul compus se prezintă pe același rând, cu caractere uniforme, de același tip și aceeași culoare, iar cuvântul „lichior” se prezintă în imediata apropiere, scris cu caractere cel puțin la fel de mari ca cele utilizate pentru termenul compus. În cazul în care alcoolul nu provine de la băutura indicată, proveniența sa figurează pe etichetă în același câmp vizual cu termenul compus și cu mențiunea „lichior”, fie prin menționarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin mențiunea „alcool agricol”, precedată de fiecare dată de textul „obținut din” sau „obținut cu ajutorul”.

7) Denumirea legală „lichior” poate fi completată cu denumirea unei arome sau a unui produs alimentar care conferă aroma predominantă a băuturii spirtoase, cu condiția ca aroma să fie conferită băuturii de produse alimentare aromatizante, preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale derivate din materia primă menționată în denumirea aromei sau a produsului alimentar, completată cu substanțe aromatice numai dacă este necesar pentru a accentua aroma materiei prime respective.

25. Lichior de ouă

1) Lichiorul de ouă este un lichior, aromatizat sau nu, produs din alcool etilic de origine agricolă, din distilat de origine agricolă sau din băutură spirtoasă sau dintr-o combinație a acestora, ale cărui ingrediente caracteristice sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea sau ambele.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului sau a mierii, exprimată în zahăr invertit, trebuie să constituie minimum 150 g/dm3.

4) Conținutul de gălbenuș de ou în produsul final trebuie să constituie minimum 70 g/dm3.

5) La prepararea lichiorului de ouă se utilizează numai produse alimentare aromatizante, substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

6) Pot fi utilizate laptele și produsele lactate.

26. Lichior esență

1) Lichior esență este o băutură spirtoasă fabricată din amestecuri de suc și alcool și morse din materie primă de fructe și bace cu adaos de ingrediente autorizate.

2) Concentrația alcoolică constituie de la 18 % vol. până la 20 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, constituie de la 250 până la 400 g/dm3.

4) Concentrația în masă a extractului total este de la 260 până la 470 g/dm3;

5) Concentrația în masă a acizilor exprimată în acid citric este de la 2 până la 10 g/dm3.

27. Lichior pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat

1) Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este un lichior, aromatizat sau nu, produs din alcool etilic de origine agricolă, din distilat de origine agricolă sau din băutură spirtoasă sau dintr-o combinație a acestora, ale cărui ingrediente sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou, zahărul sau mierea sau ambele.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 14 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului sau a mierii, exprimată în zahăr invertit, este de minimum 150 g/dm3.

4) Conținutul de gălbenuș de ou pur în produsul finit este de minimum 140 g/dm3.

5) Dacă sunt utilizate ouă care nu provin de la găini din specia Gallus gallus, acest lucru se indică pe etichetă.

6) La prepararea lichiorului pe bază de ouă pot fi utilizate numai produse alimentare aromatizante, substanțe aromatizante și preparate aromatizante.

7) Pot fi utilizate laptele și produsele lactate.

28. Lichior special

1) Lichiorul special este o băutură spirtoasă obținută pe bază de macerate cu adaos de ingrediente autorizate.

2) Concentrația alcoolică de minimum 30 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 30 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

5) Concentrația în masă a extractului total este de maximum 35 g/dm3.

6) Concentrația în masă a acizilor, exprimată în acid citric, este de maximum 5 g/dm3.

29. London gin

1) London gin este gin distilat (a se vedea pct. 23), obținut din alcool etilic de origine agricolă rectificat, a cărui aromă este obținută exclusiv prin redistilarea la cel puțin 70% vol. a alcoolului etilic rectificat în alambicuri tradiționale, în prezența tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5% vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Nu conține alte ingrediente adăugate, în afară de apă.

5) Nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 g/dm3 de produs finit, exprimat în zahăr invertit.

6) Nu se colorează.

7) Termenul London gin poate fi completată cu termenul dry sau poate include acest termen.

30. Maraschino, Marrrasquino sau Maraskino

1) Maraschino, Marrrasquino sau Maraskino este un lichior incolor, a cărui aromă este dată în principal de un distilat de vișine Marasca sau de un distilat al produsului obținut prin macerarea vișinelor sau a unor părți de vișine în alcool de origine agricolă rectificat sau într-un distilat de vișine Marasca.

2) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 250 g/dm3.

3) Concentrația alcoolică este de minimum 24 % vol.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

5) I se aplică prevederile referitoare la utilizarea substanțelor aromatizante și a preparatelor aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la pct. 24.

6) Nu se colorează.

7) Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

31. Mistra

1) Mistra este o băutură spirtoasă incoloră, aromatizată cu anason sau cu anetol natural:

a) cu concentrația în masă a anetolului de la 1 până la 2 g/dm3;

b) cu/sau fără adaosul unui distilat de plante aromatice;

c) nu este îndulcită.

2) Concentrația alcoolică constituie de la 40 % vol. până la 47 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Poate fi aromatizată numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

5) Nu se colorează.

32. Nectar de miere sau hidromel

1) Nectarul de miere sau hidromelul este o băutură obținută prin aromatizarea amestecului mustului fermentat de miere și distilat de miere, și/sau alcool etilic de origine agricolă, care conține minimum 30 % must de miere fermentat din volum.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 22 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale, cu condiția că gustul mierii să fie predominant.

5) Poate fi îndulcit numai cu miere.

33. Nocino sau orehovec

1) Nocino sau orehovec este un lichior a cărui aromă se obține în principal prin macerarea și/sau distilarea nucilor verzi întregi (Juglans regia L.).

2) Concentrația alcoolică este de minimum 30 % vol.

3) Conținutul de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, este de minimum 100 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

5) I se aplică prevederile referitoare la utilizarea substanțelor aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri prevăzute la pct. 24.

6) Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

34. Pastis

1) Pastis este o băutură spirtoasă pe bază de anason, care conține și extracte naturale de lemn dulce (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezența substanțelor colorante numite „calcone”, precum și prezența acidului glicirizic, a căror concentrație în masă trebuie să fie de la 0,05 până la 0,5 g/dm3.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 40 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 100 g/dm3.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

5) Concentrația în masă a anetolului este de la 1,5 până la 2 g/dm3.

6) Poate fi aromatizat doar cu substanțe aromatice și arome naturale.

35. Pastis de Marseille

1) Pastis de Marseille este un pastis cu un gust pronunțat de anason.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 45 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

4) Concentrația în masă a anetolului este de la 1,9 până la 2,1 g/dm3.

5) Poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

36. Punch

1) Punch este o băutură spirtoasă obținută din amestecuri de suc și alcool și morse de fructe și bace cu adaos de ingrediente și macerate de plante eterooleaginoase.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de minimum 300 g/dm3.

4) Concentrația în masă a acizilor exprimată în acid citric este de maximum 13 g/dm3.

37. Rachiu de bere

1) Rachiul de bere este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea directă, la o presiune normală, a berii proaspete cu o concentrație alcoolică în volume mai mică de 86 %, astfel încât distilatul rezultat are caracteristici organoleptice derivate din bere.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 38% vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

4) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

5) Nu este aromatizat.

6) Poate conține adaos de caramel doar pentru ajustarea culorii.

7) Poate fi îndulcit pentru completarea gustului final. Totuși, produsul finit poate conține maximum 20 g/dm3 de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit.

38. Rachiu din cereale

1) Rachiul din cereale este o băutură spirtoasă fabricată exclusiv din distilat de cereale, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 35 % vol., cu excepția rachiului de cereale Korn.

3) Concentrația în masă a substanțelor volatile este de minimum 0,7 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

5) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

6) Nu este aromatizat.

7) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr. Produsul finit poate conține maximum 10 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

8) Pentru adaptarea culorii poate fi utilizat doar caramelul de zahăr.

9) Pentru ca rachiul de cereale să fie comercializat sub denumirea legală de „brandy de cereale”, acesta trebuie să fie obținut prin distilarea la mai puțin de 95 % vol. a unui must fermentat de boabe de cereale întregi, prezentând caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate.

10) În denumirea legală „rachiu de cereale” sau „brandy de cereale”, cuvântul „cereale” poate fi substituit cu numele cerealei utilizate în mod exclusiv pentru producerea băuturii spirtoase în cauză.

39. Rachiu de cidru de mere, rachiu de cidru de pere și rachiu de cidru de mere și de pere

1) Rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere sunt băuturi spirtoase fabricate exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât distilatul are o aromă și un gust derivate din fructele respective.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr. Produsul finit poate conține maximum 15 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este mai mare sau egală cu 2 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 10 g/dm3 alcool anhidru.

6) Pentru adaptarea culorii se utilizează doar caramelul de zahăr.

7) Nu conțin adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

8) Nu sunt aromatizate.

9) Denumirea legală este:

a) „rachiu de cidru de mere” – pentru băuturile spirtoase produse exclusiv prin distilarea cidrului de mere;

b) „rachiu de cidru de pere” – pentru băuturile spirtoase produse exclusiv prin distilarea cidrului de pere;

c) „rachiu de cidru de mere” și „rachiu de cidru de pere” – pentru băuturile spirtoase produse exclusiv prin distilarea cidrului de mere și a cidrului de pere.

40. Rachiu de drojdie sau hefebrand

1) Rachiul de drojdie sau hefebrand este o băutură spirtoasă fabricată prin distilarea la mai puțin de 86% vol. a drojdiei de vin, a drojdiei de bere sau a drojdiei de fructe fermentate, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 38 % vol.

3) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr. Produsul finit poate conține maximum 20 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este de minimum 2 g/dm3 alcool anhidru.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

6) Poate conține doar adaos de caramel de zahăr în scopul adaptării culorii.

7) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

8) Nu este aromatizat.

9) Denumirea legală „rachiu de drojdie” sau hefebrand se completează cu denumirea materiilor prime utilizate.

41. Rachiu de fructe

1) Rachiul de fructe este o băutură spirtoasă fabricată din distilat de fructe cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr. Produsul finit poate conține maximum 18 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este de minimum 2 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 10 g/dm3 alcool anhidru.

Cu toate acestea, concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum:

a) 12 g/dm3 alcool anhidru pentru rachiurile obținute din următoarele fructe sau bace:

- mere (Malus domestica Borkh);

- caise (Prunus armeniaca L.);

- prune (Prunus domestica L.);

- prune brumării (Prunus domestica L.);

- corcodușe (Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.);

- piersici (Prunus persica (L.) Batsch);

- pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);

- mure (Rubus sect. Rubus);

- zmeură (Rubus idaeus L.).

b) 13,5 g/dm3 alcool anhidru pentru rachiurile obținute din următoarele fructe sau bace:

- gutui (Cydonia oblonga Mill.);

- bace de ienupăr (Juniperus communis L. sau Juniperus oxicedrus L.);

- pere Williams (Pyrus communus L. cv „Williams”);

- coacăze negre (Ribes nigrum L.);

- coacăze roșii (Ribes rubrum L.);

- măceșe (Rosa canina L.);

- boabe de soc (Sambucus nigra L.);

- scorușe (Sorbus aucuparia L.);

- soarbe (Sorbus domestica L.);

- sorb torminal (Sorbus torminalis (L.) Crantz);

6) Concentrația în masă a acidului cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, este de maximum 0,07 g/dm3 alcool anhidru.

7) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

8) Nu este aromatizat.

9) Nu se colorează. Totodată, culoarea rachiului din fructe care a fost învechit timp de cel puțin un an în contact cu lemnul poate fi ajustată doar cu caramel.

10) Denumirea legală a rachiului de fructe este „rachiu de”, urmând numele fructului sau al bacei, cum ar fi: rachiu de vișine, rachiu de cireșe (sau kirsch), rachiu de prune (prune, sau prune brumării, sau șliboviţă), rachiu de corcodușe (corcodușe), rachiu de piersici, rachiu de mere (Golden Delicious), rachiu de pere, rachiu de caise, rachiu de smochine, rachiu de citrice, rachiu de struguri, rachiu din fructe de arbutus (fructe de arbutus) sau rachiu de orice alt fruct, cu sau fără bace, cu condiția ca cel puțin 85 % din must să provină din soiuri diferite de mere, pere sau ambele (obstler).

Această băutură spirtoasă poate fi comercializată și sub denumirea de „wasser” asociată cu denumirea fructului.

Denumirea Williams sau williams se utilizează numai pentru punerea în circulație a rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul Williams.

În cazul în care există riscul ca una dintre denumirile legale să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, în descriere, prezentare și etichetare figurează cuvintele „rachiu de”, care pot fi completate cu o explicație.

11) Când două sau mai multe soiuri de fructe sau bace sunt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea legală de „rachiu de fructe” și poate fi completată cu numele fiecărei specii de fructe sau bace, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.

42. Rachiu de gențiană

1) Rachiul de gențiană este o băutură spirtoasă fabricată în baza unui distilat de gențiană care a fost obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiană, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Nu este aromatizat.

43. Rachiu de tescovină de fructe

1) Rachiul de tescovină de fructe este o băutură spirtoasă, obținută din distilat de tescovină de fructe, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Pentru completarea gustului, se utilizează siropul de zahăr. Produsul finit poate conține maximum 20 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este mai mare sau egală cu 2 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 15 g/dm3 alcool anhidru.

6) Concentrația în masă a acidului cianhidric este de maximum 0,07 g/dm3 alcool anhidru, în cazul rachiurilor obținute din tescovină de fructe cu sâmburi.

7) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

8) Pentru adaptarea culorii se utilizează numai caramelul de zahăr.

9) Nu este aromatizat.

10) Este comercializat sub denumirea legală de „rachiu de tescovină de”, urmând numele fructului. Atunci când se utilizează tescovină de mai multe fructe diferite, acesta este comercializat sub denumirea legală de „rachiu de tescovină de fructe”, care poate fi completată cu denumirea fiecărui fruct în ordinea descrescătoare a cantității utilizate.

44. Rachiu de stafide sau raisin brandy

1) Rachiul de stafide sau raisin brandy este o băutură spirtoasă fabricată exclusiv prin distilarea la mai puțin de 94,5 % vol. a produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie „Negru de Corint” sau „Muscat de Alexandria”, astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust specifice materiei prime utilizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr. Produsul finit poate conține maximum 20 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este de minimum 1,25 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

6) Nu conține adaos de alcool, diluat sau nediluat.

7) Poate conține doar adaos de caramel de zahăr în scopul adaptării culorii.

8) Nu este aromatizat.

45. Rachiu de tescovină de struguri

1) Rachiul de tescovină de struguri este o băutură spirtoasă fabricată din distilat de tescovină de struguri cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr. Produsul finit poate conține maximum 20 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este egală sau mai mare de 1,4 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 10 g/dm3 alcool anhidru.

6) Poate conține doar adaos de caramel de zahăr în scopul adaptării culorii.

7) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

8) Nu este aromatizat.

46. Rachiu de vin

1) Rachiul de vin este o băutură spirtoasă fabricată din distilat de vin, învechit sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul de stejar.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr, concentrația în masă a zaharurilor este de maximum 20 g/dm3.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este egală sau mai mare de 1,25 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Pentru adaptarea culorii se utilizează numai caramelul de zahăr.

6) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

7) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

8) Nu este aromatizat.

9) În cazul în care rachiul de vin este învechit, acesta poate fi comercializat sub denumirea de „rachiu de vin învechit”, cu condiția că termenul de învechire este de cel puțin 1 an sau, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este de maximum 1000 dm3 cel puțin 6 luni.

47. Rachiu de (urmat de numele fructului, al bacelor sau al fructului cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare sau distilare

1) Rachiul de (urmat de numele fructului, al bacelor sau al fructului cu coajă lemnoasă), obținut prin macerare și distilare, este o băutură spirtoasă:

a) produsă prin macerarea fructelor, a bacelor sau a fructelor cu coajă lemnoasă enumerate la lit. b), parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă și/sau distilat, obținut din astfel de fructe, bace sau fructe cu coajă lemnoasă, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol. Cantitatea de alcool etilic de origine agricolă rectificat și/sau distilat din acel fruct, bace sau fruct cu coajă lemnoasă, adăugată la 100 kg de fructe, bace sau fructe cu coajă lemnoasă la macerare, este de maximum 20 dm3;

b) obținută din următoarele fructe sau bace:

- aronia (Aronia Medik. nom cons.);

- scoruș negru [Aronia melanocarpa (Michx.) Elliott];

- castane (Castanea sativa Mill.);

- citrice (Citrus spp.);

- alune (Corylus avellana L.);

- vuietoare (Empetrum nigrum L.);

- căpșuni (Fragaria spp.);

- cătină albă (Hippophae rhamnoides L.);

- ilex (Ilex aquifolium și Ilex cassine L.);

- coarne (Cornus mas);

- nuci (Juglans regia L.);

- banane (Musa spp.);

- mirt (Myrtus communis L.);

- smochine indiene [Opuntia ficus-indica (L.) Mill.];

- fructul pasiunii (Passiflora edulis Sims);

- mălin (Prunus padus L.);

- porumbe (Prunus spinosa L.);

- coacăze negre (Ribes nigrum L.);

- coacăze albe (Ribes niveum Lindl.);

- coacăze roșii (Ribes rubrum L.);

- agrișe (Ribes uva-crispa L. syn. Ribes grossularia);

- măceșe (Rosa canina L.);

- fructe de Rubus arcticus (Rubus arcticus L.);

- mure galbene (Rubus chamaemorus L.);

- mure (Rubus sect. Rubus);

- zmeură (Rubus idaeus L.);

- boabe de soc (Sambucus nigra L.);

- scorușe (Sorbus aucuparia L.);

- soarbe (Sorbus domestica L.);

- sorb torminal [Sorbus torminalis (L.) Crantz];

- fructe de Spondias dulcis (Spondias dulcis Parkinson);

- fructe de Spondias mombin (Spondias mombin L.);

- afine din specia Vaccinium corymbosum (Vaccinium corymbosum L.);

- merișoare (Vaccinium oxycoccos L.);

- afine (Vaccinium myrtillus L.);

- afin roșu (Vaccinium vitis-idaea L.).

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

4) Nu este aromatizat.

5) Nu se colorează.

6) Prin derogare de la subpct. 5) caramelul poate fi utilizat pentru ajustarea culorii rachiului de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă), obținut prin macerare și distilare, care a fost învechit timp de cel puțin un an în contact cu lemnul.

7) Poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit poate conține maximum 18 g/dm3 de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit.

8) În ceea ce privește descrierea, prezentarea și etichetarea, mențiunea „obținut prin macerare și distilare” figurează în descriere, prezentare sau etichetare cu același font, dimensiune și culoare și în același câmp vizual ca mențiunea „rachiu de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă)”, iar pe sticle aceasta trebuie să figureze pe eticheta frontală.

48. Rom

1) Romul este o băutură spirtoasă, obținută exclusiv prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a melasei sau a siropului provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr sau sucului de trestie-de-zahăr ca atare, distilat la mai puțin de 96 % vol., astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

4) Pentru adaptarea culorii poate fi utilizat doar caramelul de zahăr.

5) Poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 g/dm3 de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit.

6) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

7) Nu este aromatizat.

8) În cazul denumirii de origine sau al indicației geografice, denumirea legală de rom poate fi completată cu:

a) termenul traditionnel sau tradicional, cu condiția ca romul în cauză să fi fost produs prin distilare la mai puțin de 90 % vol., după fermentarea alcoolică a materiilor prime producătoare de alcool care provin exclusiv din locul de producție avut în vedere; și să aibă un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 2,25 g/dm3 alcool anhidru; și să nu fie îndulcit; sau și

b) termenul „agricol”, cu condiția ca romul în cauză să respecte cerințele menționate la lit. a) și să fi fost produs exclusiv prin distilare în urma fermentării alcoolice a sucului de trestie de zahăr.

49. Sake

1) Sake este o băutură spirtoasă produsă din orez (decorticat sau nedecorticat) fermentat.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Poate fi îndulcită, colorată și nefiltrată.

50. Sambuca

1) Sambuca este un lichior incolor, cu aromă de anason:

a) care conține distilate de anason (Pimpinella anisum L.), de anason în formă de stea (Illicium verum L.) sau de alte plante aromatice;

b) cu concentrația în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 350 g/dm3;

c) cu concentrația în masă a anetolului de la 1 până la 2 g/dm3.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 38 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) I se aplică prevederile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la pct. 24.

5) Nu se colorează.

6) Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

51. Sloe gin

1) Sloe gin este un lichior obținut prin macerarea porumbelor (Prunus Spinosa) în gin, la care se poate adăuga suc de porumbe.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 25 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) Pentru producerea Sloe ginului pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

5) Denumirea Sloe gin poate fi completată cu termenul „lichior”.

52. Tequila

1) Tequila este o băutură spirtoasă fabricată exclusiv din distilat obținut prin fermentarea alcoolică a plantei Agava, astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust specifice materiei prime utilizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a substanțelor volatile este de minimum 0,7 g/dm3 alcool anhidru.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

5) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

6) Poate conține doar adaos de caramel de zahăr în scopul adaptării culorii.

7) Nu este aromatizat.

53. Țuică

1) Țuica este un rachiu de fructe fabricat din distilat de prune de diverse soiuri, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 24 % vol.

3) Concentrația în masă a zaharurilor este de maximum 25 g/dm3.

4) Concentrația în masă a substanțelor volatile este egală sau mai mare de 2 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

5) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 12 g/dm3 alcool anhidru.

6) Concentrația în masă a acidului cianhidric este de maximum 0,07 g/dm3 alcool anhidru.

7) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

8) Nu este aromatizată cu arome naturale și/sau substanțe aromatice naturale sau identic naturale.

9) Nu conține coloranți în scopul adaptării culorii.

54. Väkevä glögi sau spritglögg

1) Väkevä glögi sau spritglögg este o băutură spirtoasă obținută prin aromatizarea vinului sau a produselor vitivinicole și a alcoolului etilic de origine agricolă cu aromă de cuișoare și/sau scorțișoară, printr-unul din următoarele procedee sau printr-o combinație a acestora:

a) macerare sau distilare;

b) distilarea alcoolului în prezența unor părți din plantele menționate;

c) adăugarea de substanțe aromatizante naturale obținute din cuișoare sau din scorțișoară.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 15 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 1 g/dm3 alcool anhidru.

4) La producere pot fi utilizate și alte extracte vegetale aromatizate, arome naturale și/sau substanțe aromatice naturale, și/sau substanțe aromatice identic naturale, dar aroma de cuișoare și scorțișoară trebuie să fie predominantă.

5) Conținutul de vin sau de produse vitivinicole trebuie să constituie maximum 50 % din produsul finit.

55. Vodcă

1) Vodca este o băutură spirtoasă fabricată din alcool etilic de origine agricolă:

a) obținută prin fermentare cu ajutorul drojdiei din:

- cartofi sau cereale sau ambele;

- alte materii prime agricole;

b) rectificat prin diluare cu apă condiționată, tratarea soluției hidroalcoolice cu absorbanți speciali, inclusiv cu cărbune activ, cu sau fără adaos de ingrediente pentru atenuarea gustului.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a substanțelor volatile (alcoolii superiori, aldehidele, esterii, acizii liberi) și a alcoolului metilic sunt cele prevăzute pentru alcoolul etilic de origine agricolă rectificat conform categorii utilizate în anexa nr. 2.

4) Alcalinitatea – volumul de acid clorhidric cu concentrația c(HCL)=0,1 mol/dm3, consumat la titrarea 100 cm3 de vodcă, în funcție de alcoolul etilic de origine agricolă rectificat utilizat este de maximum 3 cm3.

5) Singurele arome care pot fi utilizate la fabricarea vodcii sunt compușii aromatici naturali prezenți în materia primă utilizată. Suplimentar, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o aromă predominantă.

6) Poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit poate conține maximum 8 g/dm3 îndulcitori, exprimat în zahăr invertit.

7) Nu se colorează.

8) Vodca îmbuteliată poate conține un element decorativ de origine vegetală.

9) Descrierea, prezentarea sau etichetarea vodcii care nu este produsă exclusiv din cartofi sau din cereale sau din ambele poartă în mod vizibil indicația „produsă din…”, completată cu denumirea materiei prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă. Această indicație figurează în același câmp vizual cu denumirea legală.

10) Termenul „vodcă” poate fi înlocuit cu „vodka” și „votca”.

56. Vodcă aromatizată

1) Vodca aromatizată este vodca căreia i s-a conferit o aromă predominantă diferită de cea a materiilor prime utilizate.

2) Concentrația alcoolică este de minimum 37,5 % vol.

3) Concentrația în masă a alcoolului metilic sunt cele prevăzute pentru alcoolul etilic de origine agricolă rectificat utilizat, conform anexei nr. 2.

4) Poate fi îndulcită, cupajată, maturată sau colorată.

5) Produsul finit poate conține maximum 100 g/dm3 de îndulcitor, exprimat în zahăr invertit.

6) Denumirea legală a vodcii aromatizate poate fi și denumirea de „votcă” sau „vodka”, combinată cu denumirea eventualei arome predominante.

57. Whisky sau Whiskey

1) Whisky sau Whiskey este o băutură spirtoasă fabricată exclusiv:

a) prin distilarea unui must de malț de cereale, cu sau fără boabe întregi de cereale nemalțificate, care a fost:

- zaharificat prin diastaza malțului pe care îl conține, cu sau fără adaosul altor enzime naturale;

- fermentat sub acțiunea drojdiei;

b) prin una sau mai multe distilări la mai puțin de 94,8 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime utilizate;

c) prin învechirea distilatului final timp de cel puțin 3 ani în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 dm3.

Distilatul final, la care se poate adăuga doar apă și caramel de zahăr (în scopul adaptării culorii), păstrează culoarea, aroma și gustul specifice procesului de producție indicat la subpct. 1) lit. a), b) și c).

2) Concentrația alcoolică este de minimum 40 % vol.

3) Concentrația în masă a substanțelor volatile este egală sau mai mare de 0,7 g/dm3 alcool anhidru.

Condițiile de admisibilitate a compușilor ce fac parte din componența substanțelor volatile sunt indicate în anexa nr. 3 și se aplică în funcție de materia primă utilizată pentru fabricarea categoriei respective de produs.

4) Concentrația în masă a alcoolului metilic este de maximum 2 g/dm3 alcool anhidru.

5) Nu conține adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nediluat.

6) Nu este îndulcit, nici pentru completarea gustului, sau aromatizat și nu conține alți aditivi afară de caramelul de zahăr, utilizat drept colorant.

7) Denumirea legală de whisky sau whiskey poate fi completată cu termenul single malt numai dacă este distilat exclusiv din malț de orz la o singură distilerie.

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5

anexa nr.6