pentru aprobarea Regulamentului privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole

HOTĂRÂRE nr. 775 din 20.11.2024 · GUVERNUL · publicat 10.01.2025
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2
pe legis.md
Trimiteri: 136 legate · 24 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 parte legată de actul întregMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (24)
  • Punctul 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct.6.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 7 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct. 6.1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct. 6.3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct. 7.1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct. 6.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct. 6.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 6-20 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 6-20 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 1.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 1.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 6.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 1.4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 6.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 6.7 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pozițiile 6.5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 6.9 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (1)
  • articolul 80 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

UE

În temeiul art. 17 alin. (1), art. 21 alin. (3) și art. 28 alin. (1) din Legea viei și vinului nr. 57/2006 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 64-68, art. 193), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole (se anexează).

2. Stocurile de produse vitivinicole produse înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri pot fi comercializate pentru consumul uman, în conformitate cu normele aflate în vigoare înaintea datei respective.

3. Punctele 291, 1151, 1152, și 1153, 117-1431, 145 și anexa nr. 10 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 150‑159, art. 399), cu modificările ulterioare, se abrogă.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii

și industriei alimentare Ludmila Catlabuga

Nr. 775. Chişinău, 20 noiembrie 2024.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2024

REGULAMENT privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole

Regulamentul privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole transpune:

- articolul 80 și anexa VIII din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347 din 20 decembrie 2013 (CELEX: 32013R1308), așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024; și

- parțial Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește zonele viticole în care poate fi majorată tăria alcoolică, practicile oenologice autorizate și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole, procentajul minim de alcool al subproduselor și eliminarea acestora și publicarea fișelor OIV, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149 din 7 iunie 2019 (CELEX: 32019R0934), așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2022/68 al Comisiei din 27 octombrie 2021.

Capitolul I

DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole (în continuare – Regulament) stabilește normele privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole (în continuare – produse), definite în anexele nr. 4 și nr. 5 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015 (în continuare – Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole), procentajul minim de alcool al subproduselor și publicarea fișelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (în continuare – OIV).

2. Pentru producerea și conservarea produselor enumerate în anexele nr. 4 și nr.5 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole sunt utilizate numai tratamentele oenologice permise în conformitate cu anexa nr.1, cu condițiile și limitele lor de utilizare, precum și compușii oenologici permiși în conformitate cu anexa nr. 2, cu condițiile și limitele lor de utilizare.

3. Punctul 2 nu se aplică:

3.1. sucului de struguri și sucului de struguri concentrat; și

3.2. mustului de struguri și mustului de struguri concentrat, destinat producerii sucului de struguri.

4. Practicile oenologice permise se utilizează numai pentru asigurarea unei bune vinificări, a unei bune conservări sau a unei valorificări superioare a produsului.

5. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova fișele Codului internațional al practicilor oenologice al OIV, menționate în anexele nr. 1 și nr. 2.

Capitolul II

PRACTICI OENOLOGICE

Secțiunea 1

Procedee de îmbogățire

6. Procedeul de îmbogățire, în scopul creșterii concentrației alcoolice naturale în volume a strugurilor proaspeți, a mustului de struguri, a mustului de struguri parțial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentație și a vinului obținut din soiurile de struguri de vinificație, care pot fi clasificate conform articolului 10 din Legea viei și vinului nr. 57/2006, se poate realiza:

6.1. în cazul strugurilor proaspeți, al mustului de struguri parțial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentație numai prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;

6.2. în cazul mustului de struguri, numai prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat ori prin concentrare parțială, inclusiv prin osmoză inversă;

6.3. în cazul vinului, numai prin concentrare parțială la rece.

7. Procesele menționate la pct. 6 se exclud reciproc în cazurile în care vinul sau mustul de struguri este îmbogățit cu must de struguri concentrat sau cu must de struguri concentrat rectificat.

8. Adaosul de zaharoză menționat la subpct.6.1. și 6.2. se poate realiza numai prin îndulcire, fără apă.

9. Limitele de îmbogățire permise prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat sunt următoarele:

9.1. cu cel mult 33,3 g/dm3 (recalculat în alcool – cu cel mult 2 % vol.) – pentru vinurile materie primă destinate fabricării vinului, vinului spumant, vinului spumant de calitate, vinului spumant de calitate de tip aromat, vinului spumos, vinului petiant, vinului perlant, cu condiția de a se depăși concentrația în masă minimă a zaharurilor în struguri (must), stabilită în standardul moldovenesc SM 84:2023 „Struguri recoltați manual sau mecanizat pentru procesare industrială. Specificații”;

9.2. cu cel mult 50 g/dm3 (recalculat în alcool – cu cel mult 3 % vol.), în anii cu condiții climaterice nefavorabile, la decizia Instituției Publice Oficiul Național al Viei și Vinului – pentru vinurile materie primă destinate fabricării vinului, vinului spumant, vinului spumant de calitate, vinului spumant de calitate de tip aromat, vinului spumos, vinului petiant, vinului perlant, începând cu concentrația în masă a zaharurilor în struguri (must) de cel puțin 120 g/dm3.

10. Concentrarea mustului de struguri sau a vinului supus procedeelor menționate la pct. 6 nu poate avea ca efect reducerea volumului inițial al acestor produse cu mai mult de 20 % și nu poate crește concentrația alcoolică naturală în volume a acestor produse cu mai mult de 2 % vol.

11. Concentrația alcoolică totală a produselor supuse procedeului de îmbogățire, conform pct. 6, nu poate depăși valoarea de 13,5 % vol.

Secțiunea a 2-a

Acidificare și dezacidificare

12. Strugurii proaspeți, mustul de struguri, mustul de struguri parțial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentație și vinul pot face obiectul acidificării și dezacidificării.

13. Acidificarea produselor menționate la pct. 12 se poate face doar până la limita maximă de 4 g/dm3, exprimată în acid tartric, sau de 53,3 miliechivalenți pe litru.

14. Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/dm3, exprimată în acid tartric, sau de 13,3 miliechivalenți pe litru.

15. Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parțiale.

16. Acidificarea și îmbogățirea, precum și acidificarea și dezacidificarea aceluiași produs se exclud reciproc.

Secțiunea a 3-a

Proceduri

17. Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc în zona vitivinicolă în care au fost recoltați strugurii proaspeți utilizați.

18. Acidificarea și dezacidificarea vinurilor nu pot avea loc decât în zona vitivinicolă în care au fost recoltați strugurii utilizați pentru fabricarea vinului respectiv.

19. Fiecare procedură menționată la pct. 17 și 18 trebuie înscrisă în registrul vitivinicol de evidență, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole.

20. Concentrarea prin răcire, acidificarea și dezacidificarea vinurilor se pot face pe tot parcursul anului.

Secțiunea a 4-a

Îndulcirea

21. Îndulcirea vinului poate fi permisă doar dacă este efectuată cu ajutorul unui sau a mai multe dintre următoarele produse:

21.1. must de struguri;

21.2. must de struguri concentrat;

21.3. must de struguri concentrat rectificat.

Concentrația alcoolică totală în volume a vinului în cauză nu poate fi majorată cu mai mult de 4 % vol.

22. Îndulcirea vinurilor importate, destinate consumului uman direct și desemnate cu o indicație geografică, este interzisă. Îndulcirea altor vinuri importate face obiectul acelorași condiții ca cele aplicabile în cazul vinurilor produse în Republica Moldova.

23. Îndulcirea unui vin cu denumire de origine protejată poate fi permisă doar dacă se efectuează:

23.1. cu respectarea condițiilor și a limitelor prevăzute în prezentul Regulament;

23.2. în regiunea în care a fost produs vinul în cauză sau într-o zonă situată în imediata vecinătate.

Mustul de struguri și mustul de struguri concentrat menționate la pct. 21 trebuie să fie originare din aceeași regiune ca și vinul pentru a cărui îndulcire sunt utilizate.

24. Îndulcirea vinurilor este permisă numai în etapa producției și în cea a comercializării angro.

Secțiunea a 5-a

Practici oenologice specifice unor produse

25. În plus față de practicile oenologice și restricțiile cu aplicabilitate generală, practicile oenologice și restricțiile specifice permise, inclusiv îmbogățirea, acidificarea și dezacidificarea în ceea ce privește vinurile spumante, vinurile spumante de calitate și vinurile spumante de calitate de tip aromat, sunt enumerate în anexa nr. 3.

26. În plus față de practicile oenologice și restricțiile cu aplicabilitate generală, practicile oenologice și restricțiile specifice permise în ceea ce privește vinurile licoroase sunt enumerate în anexa nr. 4, iar pentru vinurile peliculare – în anexa nr. 5.

27. Prin procedeul de cupajare se subînțelege amestecul de vinuri sau musturi de proveniență diferită, din soiuri de viță-de-vie diferite, din ani de recoltă diferiți sau din categorii de vin sau de must diferite.

28. Sunt considerate categorii de vin sau de must diferite următoarele:

28.1. vinul roșu, vinul alb și musturile sau vinurile din care se poate obține una dintre aceste categorii de vin;

28.2. vinurile fără denumire de origine protejată și vinurile fără indicație geografică protejată, vinurile cu denumire de origine protejată și vinurile cu indicație geografică protejată, precum și musturile sau vinurile din care se poate obține una dintre aceste categorii de vin.

În scopul prezentului punct, vinul roze este considerat vin roșu.

29. Nu sunt considerate cupaj următoarele tratamente:

29.1. îmbogățirea prin adăugarea mustului de struguri concentrat sau mustului de struguri concentrat rectificat;

29.2. îndulcirea.

30. Un vin poate fi obținut prin amestec sau prin cupaj doar în cazul în care componentele amestecului sau ale cupajului respectiv prezintă caracteristicile necesare pentru obținerea unui vin și sunt conforme cu Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole și cu prezentul Regulament.

31. Cupajul unui vin alb fără denumire de origine protejată sau fără indicație geografică protejată cu un vin roșu fără denumire de origine protejată sau fără indicație geografică protejată nu poate produce un vin roze.

32. Prevederile de la pct. 31 nu exclud un cupaj de tipul celui menționat la pct. 31, în cazul în care produsul finit este destinat asamblării, definite la pct. 3 subpct.171) din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, sau producerii vinurilor petiante.

Secțiunea a 6-a

Specificații privind puritatea și identitatea substanțelor utilizate în cadrul practicilor oenologice

33. Specificațiile privind puritatea și identitatea substanțelor utilizate în cadrul practicilor oenologice sunt cele menționate la coloana 5 a tabelului din anexa nr. 2 și trebuie să respecte prevederile Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2013.

34. Enzimele și preparatele enzimatice utilizate în practicile și tratamentele oenologice permise, enumerate în anexele nr. 1 și nr. 2, îndeplinesc cerințele prevăzute în Regulamentul sanitar privind enzimele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1056/2016.

Secțiunea a 7-a

Procedee de dezalcoolizare

35. Procedeele permise pentru a reduce parțial sau aproape integral conținutul de etanol din produsele vitivinicole menționate la pct. 1 și 3-8 din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, indiferent dacă sunt utilizate în mod independent sau în combinație cu alte procedee de dezalcoolizare enumerate, sunt următoarele:

35.1. evaporare parțială sub vid;

35.2. procese de membrană;

35.3. distilare.

36. Procedeele de dezalcoolizare utilizate nu produc defecte organoleptice ale produsului vitivinicol. Eliminarea etanolului din produsele vitivinicole nu este efectuată în combinație cu o creștere a conținutului de zahăr din mustul de struguri.

37. Procedeul de dezalcoolizare menționat la pct. 35 trebuie înscris în registrul vitivinicol de evidență în conformitate cu Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole.

Capitolul III

RESTRICȚII

38. Restricțiile generale în oenologie sunt următoarele:

38.1. toate practicile oenologice permise exclud adaosul de apă, exceptând cazurile în care acest lucru este cerut de o necesitate tehnică specifică;

38.2. toate practicile oenologice permise exclud adaosul de alcool, cu excepția practicilor care vizează obținerea mustului din struguri proaspeți oprit din fermentare prin adaosul de alcool, a vinului licoros, a vinului spumant, a vinului alcoolizat, a vinului petiant și a vinului pelicular;

38.3. vinul alcoolizat nu poate fi utilizat decât pentru distilare.

39. Restricțiile specifice strugurilor proaspeți, mustului de struguri și sucului de struguri sunt:

39.1. mustul de struguri proaspeți oprit din fermentație prin adaosul de alcool poate fi folosit numai în etapa de preparare a produselor care nu sunt încadrate la pozițiile tarifare 2204 10, 2204 21 și 2204 29 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014;

39.2. sucul de struguri și sucul de struguri concentrat nu pot fi folosite în scopul vinificării și nici nu se pot adăuga în vin. Se interzice fermentarea alcoolică a acestor produse;

39.3. mustul de struguri parțial fermentat obținut din struguri stafidiți nu poate fi introdus pe piață decât pentru fabricarea vinurilor licoroase și pentru fabricarea vinurilor obținute din struguri supracopți.

40. Sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova cupajul unui vin originar dintr-o altă țară cu un vin din Republica Moldova și cupajul între vinuri originare din alte țări.

41. La valorificarea produselor secundare vinicole și a produselor obținute prin valorificarea produselor secundare vinicole trebuie respectate următoarele cerințe:

41.1. se interzice suprapresarea strugurilor. Cantitatea de alcool conținută în tescovină și în drojdii, după presarea strugurilor, trebuie să fie la un nivel minim de 5% în raport cu volumul de alcool conținut în vinul produs. Dacă nu se atinge procentajul relevant, operatorul în cauză furnizează, din producția proprie, o cantitate de vin care corespunde cantității necesare pentru atingerea procentajului minim;

41.2. nu se pot fabrica vin sau altă băutură destinată consumului uman direct din drojdie de vin sau din tescovină de struguri, cu excepția alcoolului, a rachiului și a pichetului;

41.3. sunt interzise presarea drojdiei de vin și refermentarea tescovinei în alte scopuri decât cele pentru distilare sau producere a pichetului. Filtrarea și centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare în cazul în care calitatea produselor obținute este bună, conformă și comercială;

41.4. pichetul nu poate fi utilizat decât pentru distilare sau pentru consum în gospodăriile producătorilor de vin.

anexa nr.1

Apendicele 1

Utilizarea rășinilor schimbătoare de ioni

Rășinile schimbătoare de ioni, care pot fi utilizate în conformitate cu poziția 7 a tabelului de mai sus, sunt copolimeri de stiren sau divinilbenzen care conțin grupări de acid sulfonic sau amoniu. Aceste rășini trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.278/2013, și în Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 308/2011. În plus, rășinile schimbătoare de ioni, atunci când sunt testate cu metoda de analiză prevăzută mai jos, nu trebuie să piardă, în oricare dintre solvenții enumerați la pct.4, mai mult de 1 mg/dm3 de materie organică. Rășinile trebuie regenerate prin utilizarea substanțelor permise la fabricarea produselor alimentare.

Rășinile se utilizează numai sub supravegherea unui oenolog sau a unui tehnician și doar în instalații verificate de personalul calificat cu competențe în domeniu.

Metoda de analiză pentru determinarea pierderilor de materie organică ale rășinilor schimbătoare de ioni:

1. Metoda propriu-zisă se aplică pentru determinarea pierderilor de materie organică ale rășinilor schimbătoare de ioni.

2. Pierderea materiei organice este determinată cu ajutorul metodei indicate.

3. Principiul metodei constă în trecerea solvenților de extracție prin rășini preparate, iar greutatea materiei organice extrase este determinată prin gravimetrie.

4. Toți reactivii utilizați la determinarea pierderilor de materie organică ale rășinilor schimbătoare de ioni trebuie să fie de calitate analitică. Sunt utilizați următorii solvenți de extracție:

4.1. apa distilată sau apa deionizată ori cu o puritate echivalentă;

4.2. etanolul 15% v/v, care se prepară prin amestecarea a 15 părți de etanol absolut cu 85 părți de apă (subpct. 4.1);

4.3. acid acetic 5% m/m, care se prepară prin amestecarea a 5 părți de acid acetic glacial cu 95 de părți de apă (subpct. 4.1).

5. Aparatura utilizată la determinarea pierderilor de materie organică ale rășinilor schimbătoare de ioni este formată din:

5.1. coloane cromatografice cu schimb ionic;

5.2. cilindri gradați cu capacitatea de 2 dm3;

5.3. capsule de evaporare rezistente la o temperatură de 850°C într-un cuptor cu muflă;

5.4. cuptor de uscare, controlat termostatic la 105 ± 2°C;

5.5. cuptor cu muflă, controlat termostatic la 850 ± 25°C;

5.6. balanță analitică, cu o precizie de 0,1 mg;

5.7. evaporator, placă fierbinte sau evaporator cu infraroșu.

6. Procedura pentru determinarea pierderilor de materie organică ale rășinilor schimbătoare de ioni include următorii pași:

6.1. la fiecare dintre cele trei coloane cromatografice cu schimb ionic (subpct. 5.1) se adaugă 0,05 dm3 de rășină schimbătoare de ioni, care urmează să fie testată, spălată și tratată în conformitate cu instrucțiunile producătorului pentru prepararea rășinilor în vederea folosirii lor în sectorul alimentar;

6.2. în cazul rășinilor anionice, cei trei solvenți de extracție (subpct. 4.1, 4.2 și 4.3) se trec separat prin coloanele preparate (subpct. 6.1) cu un debit de 0,35‑0,45 dm3/h. De fiecare dată, primul litru de eluat se aruncă, iar următorii 2 litri se colectează în cilindri gradați (subpct. 5.2). În cazul rășinilor cationice, prin coloanele pregătite în acest scop se trec numai solvenții indicați la subpct. 4.1 și 4.2;

6.3. cele trei eluate se evaporă pe o placă fierbinte sau cu ajutorul unui evaporator cu infraroșu (subpct. 5.7) în capsule de evaporare separate (subpct.5.3) care au fost curățate și cântărite în prealabil (m0). Capsulele de evaporare se pun într-un cuptor (subpct. 5.4) și se usucă la o greutate constantă (m1);

6.4. după înregistrarea greutății constante (subpct. 6.3), capsula de evaporare se pune într-un cuptor cu muflă (subpct. 5.5) și se transformă în cenușă, la o greutate constantă (m2);

6.5. se calculează materia organică extrasă (subpct. 7.1). Dacă rezultatul este mai mare de 1 mg/dm3, se efectuează o determinare-martor asupra reactivilor și se recalculează greutatea materiei organice extrase.

Determinarea-martor se realizează prin repetarea operațiunilor menționate la subpct. 6.3 și 6.4, utilizându-se însă 2 litri de solvent de extracție pentru a obține greutatea m3 și greutatea m4 corespunzătoare subpct. 6.3 și, respectiv, 6.4.

7. Cantitatea de materie organică extrasă din rășinile schimbătoare de ioni, în mg/dm3, se obține cu ajutorul următoarei formule:

500 (m1 – m2),

unde m1 și m2 sunt exprimate în grame.

Greutatea corectată a materiei organice extrase din rășinile schimbătoare de ioni, în mg/dm3, se calculează cu ajutorul următoarei formule:

500 (m1 – m2 – m3 + m4),

unde m1, m2, m3 și m4 sunt exprimate în grame.

Diferența dintre rezultatele a două analize paralele, efectuate pe același eșantion, nu trebuie să depășească 0,2 mg/dm3.

Apendicele 2

Cerințe privind tratamentul prin electrodializă

Acest tratament are ca scop obținerea stabilității tartrice a vinului în ceea ce privește bitartratul de potasiu și tartratul de calciu (și alte săruri de calciu), prin extragerea ionilor suprasaturați din vin sub acțiunea unui câmp electric și folosind membrane permeabile fie pentru anioni, fie pentru cationi.

1. Membranele utilizate trebuie să respecte următoarele cerințe:

1.1. într-un sistem de tip „filtru-presă” sau în orice alt sistem adecvat care separă compartimentele de tratament (vin) și de concentrație (apă uzată), membranele trebuie dispuse alternat;

1.2. membranele permeabile pentru cationi trebuie să fie proiectate numai pentru extragerea cationilor, în special K+, Ca++;

1.3. membranele permeabile pentru anioni trebuie să fie proiectate numai pentru extragerea anionilor, în special a anionilor tartrați;

1.4. membranele nu trebuie să modifice excesiv compoziția fizico‑chimică și caracteristicile senzoriale ale vinului. Ele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1.4.1. trebuie să fie fabricate în conformitate cu bunele practici de fabricație, din substanțe permise pentru fabricarea materialelor din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (substanțe enumerate în anexa nr.1 la Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2013);

1.4.2. utilizatorul echipamentului de electrodializă trebuie să demonstreze că membranele folosite îndeplinesc cerințele sus-menționate și că eventualele înlocuiri au fost efectuate de personal calificat;

1.4.3. membranele nu trebuie să elibereze nicio substanță în cantități care pot fi dăunătoare sănătății umane sau care afectează gustul sau mirosul produselor alimentare și trebuie să respecte criteriile prevăzute în Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2013;

1.4.4. utilizarea membranelor nu trebuie să determine interacțiuni între componentele lor și vin, care riscă să ducă la formarea în produsul tratat a unor noi compuși care ar putea fi toxici.

Stabilitatea membranelor noi folosite în electrodializă se determină cu ajutorul unui simulant care reproduce compoziția fizico-chimică a vinului în vederea identificării unei posibile migrații a unor substanțe din membrane.

Pentru determinarea stabilității membranelor se recomandă următoarea metodă experimentală:

Simulantul este o soluție hidroalcoolică ajustată la pH-ul și conductivitatea vinului. Compoziția soluției este următoarea:

- etanol absolut – 11 dm3;

- bitartrat de potasiu – 380 g;

- clorură de potasiu – 60 g;

- acid sulfuric concentrat – 0,005 dm3;

- apă distilată – completare până la 100 dm3.

Această soluție este utilizată pentru teste de migrare în circuit închis pe un strat de electrodializă sub tensiune (1 volt/celulă), folosindu-se membranele anionice și cationice de 50 dm3/m2, până la o demineralizare de 50% a soluției. Circuitul efluent este inițiat de o soluție de clorură de potasiu de 5 g/dm3. Testarea se realizează pentru identificarea substanțelor migratoare atât în simulant, cât și în efluent.

Se vor determina moleculele organice care intră în compoziția membranei și care ar putea migra în soluția tratată. Într-un laborator autorizat se va efectua o determinare specifică pentru fiecare dintre componentele respective. Conținutul total de compuși determinați în simulant trebuie să fie mai mic de 50 μg/dm3.

Membranelor respective trebuie să li se aplice normele generale privind controalele referitoare la materialele care vin în contact cu alimentele.

2. Perechea de membrane utilizate este alcătuită în așa fel încât să fie îndeplinite următoarele condiții:

2.1. reducerea pH-ului vinului nu poate depăși valoarea de 0,3 unități de pH;

2.2. diminuarea acidității volatile trebuie să fie mai mică de 0,12 g/dm3 (2 miliechivalenți exprimați ca acid acetic);

2.3. tratamentul nu afectează compușii neionici ai vinului, în special polifenolii și polizaharidele;

2.4. difuzia de molecule mici, cum ar fi etanolul, este redusă și nu determină o reducere a concentrației alcoolice de peste 0,1% vol.;

2.5. membranele trebuie să fie păstrate și curățate, utilizându-se metode aprobate și substanțe permise pentru prepararea produselor alimentare;

2.6. membranele sunt marcate astfel încât să poată fi verificată alternarea lor în stratul de electrodializă;

2.7. echipamentul folosit trebuie să fie prevăzut cu un mecanism de comandă și control, care ține cont de instabilitatea fiecărui vin în parte, astfel încât să fie posibilă eliminarea numai a bitartratului de potasiu și a sărurilor de calciu aflate în suprasaturație;

2.8. tratamentul se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat.

Apendicele 3

Cerințe privind bucățile din lemn de stejar

1. Bucățile din lemn de stejar se utilizează în vinificație și la învechirea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeți și a mustului de struguri, scopul fiind de a transmite vinului anumite caracteristici ale lemnului de stejar.

2. Bucățile din lemn de stejar trebuie să provină doar din genul Quercus.

3. Bucățile din lemn de stejar sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură scăzută, medie sau înaltă, însă trebuie să nu fi fost supuse unei combustii, nici măcar la suprafață, și trebuie să nu fie carbonizate sau friabile la atingere. De asemenea, trebuie să nu fi fost supuse vreunui alt tratament chimic, enzimatic sau fizic decât încălzirea. Nu este permis să li se adauge niciun produs în scopul de a le intensifica aroma naturală sau compușii fenolici extractibili.

4. Eticheta trebuie să indice originea speciei sau a speciilor botanice de stejar și intensitatea unei eventuale încălziri, condițiile de păstrare și măsurile de siguranță.

5. Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de așa natură, încât cel puțin 95% dintre particule, ca greutate, să fie reținute de o sită cu ochiuri de 2 mm (adică de mărimea 9).

6. Nu este permis ca bucățile din lemn de stejar să elibereze substanțe în concentrații care ar putea prezenta eventuale riscuri pentru sănătate.

Apendicele 4

Cerințe privind tratamentul de corectare

a concentrației alcoolice a vinurilor

Tratamentul de corectare a concentrației alcoolice (în continuare –tratament) are ca scop reducerea conținutului excesiv de etanol din vinuri în vederea îmbunătățirii echilibrului gustativ.

Cerințele privind tratamentul sunt următoarele:

1. Obiectivele pot fi atinse prin intermediul unor tehnici de separare, aplicate individual sau combinate.

2. Vinurile tratate nu trebuie să prezinte defecte organoleptice și trebuie să fie adecvate pentru consumul uman direct.

3. Eliminarea alcoolului din vin nu poate fi efectuată dacă unui dintre produsele vinicole utilizate la fabricarea vinului în cauză i-a fost aplicat unul dintre procedeele de îmbogățire prevăzute la pct. 6-20 din prezentul Regulament.

4. Concentrația alcoolică poate fi redusă cu maximum 20%, iar concentrația alcoolică totală în volume a produsului finit trebuie să corespundă celei stabilite la pct.1 subpct.1) din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole.

5. Tratamentul se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat.

6. Tratamentul este notificat prealabil Instituției Publice Oficiul Național al Viei și Vinului.

Apendicele 5

Cerințe privind tratamentul de reducere

a conținutului de zaharuri din must

prin cuplaj membranar

Tratamentul de reducere a conținutului de zaharuri (în continuare – tratament) vizează eliminarea zaharurilor din must prin intermediul unui cuplaj membranar care asociază microfiltrarea sau ultrafiltrarea cu nanofiltrarea sau cu osmoza inversă.

Cerințele privind tratamentul sunt următoarele:

1. Tratamentul determină o diminuare a volumului, în funcție de cantitatea și de conținutul de zaharuri ale soluției, de zaharuri eliminate din mustul inițial.

2. Procedeele trebuie să permită conservarea conținutului de constituenți ai mustului, alții decât zaharurile.

3. Reducerea conținutului de zaharuri din must exclude corectarea concentrației alcoolice a vinurilor care sunt obținute din mustul respectiv.

4. Nu este permisă aplicarea acestui tratament împreună cu unul dintre procedeele de îmbogățire prevăzute în pct. 6-20 din prezentul Regulament.

5. Tratamentul se efectuează asupra unui volum de must, determinat în funcție de obiectivul vizat de reducere a conținutului de zaharuri.

6. Obiectivul primei etape este de a face ca mustul să fie adecvat pentru a doua etapă, cea de concentrare, și de a păstra macromoleculele a căror talie depășește pragul de reținere al membranei. Această etapă poate fi realizată prin ultrafiltrare.

7. Permeatul obținut în cursul primei etape a tratamentului este supus ulterior concentrării prin nanofiltrare sau prin osmoză inversă.

În mod special, apa inițială și acizii organici nereținuți prin nanofiltrare pot fi reintroduși în mustul tratat.

8. Tratamentul trebuie efectuat sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat.

9. Membranele utilizate trebuie să îndeplinească cerințele Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2013 și ale Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 308/2011. Membranele trebuie să îndeplinească cerințele Codexului oenologic internațional publicat de OIV.

Apendicele 6

Cerințe pentru tratarea vinurilor cu ajutorul unei tehnologii pe bază de membrană, combinate cu carbon activ pentru a reduce 4-etilfenolul și 4-etilguaiacolul în exces

Obiectivul tratării vinurilor este de a reduce conținutul de 4-etilfenol și de 4-etilguaiacol de origine microbiană, care constituie defecte organoleptice și maschează aromele vinului.

Cerințele privind tratarea vinurilor sunt următoarele:

1. Tratamentul se efectuează sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician calificat.

2. Membranele utilizate trebuie să îndeplinească cerințele Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2013, și ale Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 308/2011. Membranele trebuie să îndeplinească cerințele Codexului oenologic internațional publicat de OIV.

anexa nr.2

Apendicele 1

Acidul L(+)-tartric și produsele derivate

1. Acidul tartric, a cărui utilizare în scopuri de dezacidificare este prevăzută la poziția 1.1, poate fi utilizat doar în cazul produselor care sunt obținute din soiurile de viță-de-vie Riesling.

2. Acidul tartric, denumit și acid L(+)-tartric, a cărui utilizare este prevăzută la poziția 1.1, trebuie să fie de origine agricolă și să fie extras doar din produse vinicole.

3. Următoarele produse derivate din acid L(+)-tartric, a căror utilizare este prevăzută la următoarele poziții, trebuie să fie de origine agricolă:

3.1. tartrat de calciu (poziția 6.2);

3.2. tartrat de potasiu (poziția 1.4);

3.3. bitartrat de potasiu (poziția 6.1);

3.4. acid metatartric (poziția 6.7).

Apendicele 2

Ferocianura de potasiu, fitatul de calciu, acidul

DL tartric

Ferocianura de potasiu sau fitatul de calciu, a căror utilizare este prevăzută la pozițiile 6.5 și 6.6, sau acidul DL tartric, a cărui utilizare este prevăzută la poziția 6.9, pot fi utilizate doar sub supravegherea unui oenolog sau a unui tehnician aprobat în mod oficial de către Instituția Publică Oficiul Național al Viei și Vinului.

După tratarea cu ferocianură de potasiu sau cu fitat de calciu, vinul trebuie să conțină urme de fier.

Apendicele 3

Ureaza

Cerințele privind utilizarea ureazei sunt:

1. Codul internațional pentru urează: EC 3-5-1-5, nr. CAS: 9002-13-5.

2. Activitatea: ureaza (activă în pH acid), descompunerea ureei în amoniac și dioxid de carbon. Activitatea declarată este de minimum 5 unități/mg, o unitate fiind definită ca fiind cantitatea de enzimă care produce 1 μmol de amoniac pe minut la temperatura de 37°C, din uree de 5 g/dm3 la un pH de 4.

3. Originea: Lactobacillus fermentum.

4. Domeniul de aplicare: descompunerea ureei prezente în vinurile destinate unei învechiri prelungite, în cazul în care concentrația inițială de uree a vinului respectiv este mai mare de 1 mg/dm3.

5. Doza maximă: 75 mg de preparat enzimatic pentru 1 litru de vin tratat, fără a depăși 375 de unități de urează pentru 1 litru de vin. După efectuarea tratamentului, întreaga activitate enzimatică reziduală trebuie eliminată prin filtrarea vinului (dimensiunea porilor mai mică de 1 μm).

6. Specificații privind puritatea chimică și microbiologică:

Pierdere prin uscaresub 10 %
Metale grelesub 30 ppm
Pbsub 10 ppm
Assub 2 ppm
Coliforme totaleabsente
Salmonella spp.absentă în eșantioanele de 25 g
Număr total de bacterii aerobemai puțin de 5 × 104 celule/g

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole

PRACTICI OENOLOGICE permise și restricții aplicabile vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate și vinurilor spumante de calitate de tip aromat

Practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate și vinurilor spumante de calitate de tip aromat, fără a aduce atingere celor specificate în anexele nr. 1 și nr. 2, sunt următoarele:

1. Pentru vinul spumant:

1.1. licoarea de tiraj poate fi compusă numai din:

1.1.1. must de struguri;

1.1.2. must de struguri parțial fermentat;

1.1.3. must de struguri concentrat;

1.1.4. must de struguri concentrat rectificat; sau

1.1.5. zaharoză și vin,

iar concentrația alcoolică dobândită în volume, inclusiv alcoolul conținut în eventuala licoare de expediție adăugată, este de minimum 9,5% vol.;

1.2. licoarea de expediție poate să conțină doar:

1.2.1. zaharoză;

1.2.2. must de struguri;

1.2.3. must de struguri parțial fermentat;

1.2.4. must de struguri concentrat;

1.2.5. must de struguri concentrat rectificat;

1.2.6. vin; sau

1.2.7. un amestec al produselor sus-menționate, cu posibilitatea adăugării distilatului de vin;

1.3. fără a se aduce atingere îmbogățirii permise, specificate în capitolul II, orice altă îmbogățire este interzisă;

1.4. adăugarea licorii de tiraj și a licorii de expediție nu este considerată nici îmbogățire, nici îndulcire. Adăugarea licorii de tiraj nu poate duce la o majorare a concentrației alcoolice totale în volume mai mare de 1,5 % vol. Această majorare se măsoară prin calcularea diferenței dintre concentrația alcoolică totală în volume a vinului materie primă pentru vinuri spumante și concentrația alcoolică totală în volume a vinului spumant înainte de eventuala adăugare a licorii de expediție;

1.5. adăugarea licorii de expediție se efectuează astfel încât să nu ducă la majorarea concentrației alcoolice dobândite în volume a vinului spumant cu mai mult de 0,5% vol.;

1.6. îndulcirea vinului materie-primă pentru vinuri spumante și a componentelor sale este interzisă;

1.7. vinul-materie primă pentru vinuri spumante poate face obiectul acidificării sau dezacidificării. Acidificarea și dezacidificarea se exclud reciproc. Acidificarea se poate efectua doar în limita unei cantități maxime de 1,5 g/dm3, exprimată în acid tartric, adică 20 de miliechivalenți pentru 1 litru;

1.8. în ani cu condiții meteorologice excepționale, limita maximă de 1,5 g/dm3, exprimată în acid tartric, adică de 20 de miliechivalenți pentru 1 litru, la decizia Instituției Publice Oficiul Național al Viei și Vinului, poate fi majorată la 2,5 g/dm3, adică la 34 de miliechivalenți pentru 1 litru, cu condiția ca aciditatea naturală a produselor să nu fie mai mică de 3 g/dm3, exprimată în acid tartric, adică 40 de miliechivalenți pentru 1 litru;

1.9. dioxidul de carbon din vinurile spumante poate proveni numai din fermentarea alcoolică a vinului materie primă pentru vinuri spumante din care se obține vinul respectiv.

Cu excepția cazului în care scopul este prelucrarea strugurilor, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parțial fermentat direct în vin spumant, fermentarea poate fi doar rezultatul adăugării licorii de tiraj. Fermentarea poate avea loc numai în sticle sau în recipiente închise.

Utilizarea dioxidului de carbon, în cazul operațiunii de transvazare prin contrapresiune, este permisă sub supraveghere și cu condiția ca schimburile inevitabile de gaze cu dioxidul de carbon, rezultat din fermentarea alcoolică a vinului materie primă pentru vinuri spumante, să nu mărească presiunea dioxidului de carbon din vinurile spumante.

2. Pentru vinul spumant de calitate:

2.1. licoarea de tiraj destinată producerii unui vin spumant de calitate poate fi compusă numai din:

2.1.1. zaharoză;

2.1.2. must de struguri concentrat;

2.1.3. must de struguri concentrat rectificat;

2.1.4. must de struguri sau must de struguri parțial fermentat; sau

2.1.5. vin;

2.2. producția vinurilor spumante de calitate respectă normele menționate la subpct. 1.2-1.9;

2.3. concentrația alcoolică dobândită în volume a vinurilor spumante de calitate, inclusiv alcoolul conținut în eventuala licoare de expediție adăugată, este de minimum 10% vol.;

2.4. vinurile spumante de calitate păstrate la o temperatură de 20°C, în recipiente închise cu capacitate mai mică de 0,25 dm3, trebuie să prezinte o suprapresiune minimă de 3 bari;

2.5. durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate, inclusiv învechirea în exploatația producătoare, calculată începând cu fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante, nu poate fi mai mică de:

2.5.1. șase luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în recipiente închise;

2.5.2. nouă luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în sticle;

2.6. durata procesului de fermentare și durata menținerii pe drojdie nu pot fi mai mici de:

2.6.1. 90 de zile;

2.6.2. 30 de zile, dacă fermentarea are loc în recipiente prevăzute cu agitatoare.

3. Pentru vinul spumant de calitate de tip aromat:

3.1. aceste vinuri pot fi produse numai dacă se utilizează doar mustul de struguri sau mustul de struguri parțial fermentat obținut din soiuri de viță-de-vie inclusă în lista prevăzută în apendice;

3.2. pentru ca vinul produs să devină spumant, controlul asupra procesului de fermentare, înainte și după constituirea vinului materie primă pentru spumant, poate fi exercitat doar prin refrigerare sau prin alte procedee fizice;

3.3. este interzisă adăugarea licorii de expediție;

3.4. durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate de tip aromat nu poate fi mai mică de o lună.

4. Pentru vinurile spumante și vinurile spumante de calitate cu denumire de origine protejată:

4.1. concentrația alcoolică totală în volume a vinului materie-primă destinat producerii vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată este de cel puțin 9,5% vol.;

4.2. concentrația alcoolică dobândită în volume a vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată, inclusiv alcoolul conținut în eventuala licoare de expediție adăugată, este de minimum 10% vol.;

4.3. licoarea de tiraj pentru vinurile spumante și vinurile spumante de calitate cu denumire de origine protejată poate fi compusă numai din:

4.3.1. zaharoză;

4.3.2. must de struguri concentrat;

4.3.3. must de struguri concentrat rectificat;

și din:

4.3.4. must de struguri;

4.3.5. must de struguri parțial fermentat;

4.3.6. vin;

potrivite pentru producerea aceluiași vin spumant sau vin spumant de calitate cu denumire de origine protejată ca și cel în care se adăugă licoarea de tiraj;

4.4. în pofida dispozițiilor de la pct. 4 subpct. 3) din anexa nr. 4 a Regulamentului privind organizarea pieței vitivinicole, vinurile spumante de calitate cu denumire de origine protejată păstrate la o temperatură de 20°C, în recipiente închise cu capacitate mai mică de 0,25 cm3, trebuie să prezinte o suprapresiune minimă de 3 bari;

4.5. durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată, inclusiv învechirea în exploatația producătoare, calculată începând cu fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante, nu poate să fie mai mică de:

4.5.1. șase luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în recipiente închise;

4.5.2. nouă luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în sticle;

4.6. durata procesului de fermentare care conferă vinurilor materie primă calitatea de vin spumant și durata prezenței vinului materie primă pe drojdie nu pot fi mai mici de:

4.6.1. 90 de zile;

4.6.2. 30 de zile, dacă fermentarea are loc în recipiente prevăzute cu agitatoare;

4.7. normele enunțate la subpct. 1.2-1.9 se aplică și vinurilor spumante și vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine protejată;

4.8. în ceea ce privește vinurile spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine protejată:

4.8.1. pot fi obținute doar prin utilizarea, la constituirea vinului materie primă, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parțial fermentat provenit din soiuri de viță-de-vie incluse pe lista prezentată în apendicele la prezenta anexă, cu condiția ca aceste soiuri de struguri să fie cultivate în aria geografică delimitată a denumirii de origine pe care o poartă vinul respectiv;

4.8.2. pentru ca vinul produs să devină spumant, controlul asupra procesului de fermentare, înainte și după constituirea vinului materie-primă, poate fi exercitat doar prin refrigerare sau prin alte procedee fizice;

4.8.3. este interzisă adăugarea licorii de expediție;

4.8.4. concentrația alcoolică dobândită în volume a vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine protejată nu poate fi mai mică de 6% vol.;

4.8.5. concentrația alcoolică totală în volume a vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine protejată nu poate fi mai mică de 10% vol.;

4.8.6. dacă sunt conservate în recipiente închise la o temperatură de 20°C, vinurile spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine protejată trebuie să prezinte o suprapresiune minimă de 3 bari;

4.8.7. în pofida dispozițiilor de la subpct. 4.5, durata procesului de producere a vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine protejată nu poate fi mai mică de o lună.

Apendice

Lista soiurilor de struguri pentru vin care se pot utiliza la constituirea vinului materie primă pentru vinurile spumante de calitate de tip aromat

1. Toate soiurile Muscat

2. Toate soiurile Traminer

3. Fetească Regală

4. Floricica

5. Viorica

6. Legenda.

Anexa nr. 4 la Regulamentul privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole

PRACTICI OENOLOGICE permise și restricții aplicabile vinurilor licoroase și vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată

Practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile vinurilor licoroase și vinurilor licoroase cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată, fără a aduce atingere celor specificate în anexele nr. 1 și nr. 2, sunt următoarele:

1. Pentru vinurile licoroase:

1.1. produsele menționate la pct.2 subpct.3) din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole și utilizate la fabricarea vinurilor licoroase și a vinurilor licoroase cu denumire de origine sau cu indicație geografică protejată trebuie să nu fi fost supuse, după caz, decât practicilor și tratamentelor oenologice prevăzute în prezentul Regulament;

1.2. totuși, creșterea concentrației alcoolice naturale în volume poate rezulta numai în urma utilizării produselor menționate la pct. 2 subpct. 5) din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole;

1.3. în plus, sunt permise și:

1.3.1. îndulcirea, cu condiția depunerii unei declarații la Instituția Publică Oficiul Național al Viei și Vinului și a ținerii unui registru, cu must de struguri concentrat sau cu must de struguri concentrat rectificat, cu condiția ca concentrația alcoolică totală în volume a vinului în cauză să nu fie majorată cu mai mult de 3% vol.;

1.3.2. adăugarea alcoolului, distilatului sau a băuturilor spirtoase, astfel cum se menționează la pct.2 subpct.5) din anexa nr.4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, pentru a compensa pierderile în urma evaporării, pe durata învechirii;

1.4. soiurile de viță-de-vie din care se obțin produsele menționate la pct. 2 subpct. 3) din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole și care sunt folosite la producerea vinurilor licoroase și a vinurilor licoroase cu denumire de origine sau cu indicație geografică protejată sunt selectate dintre cele menționate la art. 10 alin. (2) din Legea viei și vinului nr. 57/2006;

1.5. concentrația alcoolică naturală în volume a produselor menționate la pct. 2 subpct. 3) din anexa nr.4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole și folosite la producerea unui vin licoros nu poate fi mai mică de 12% vol.

2. Pentru vinurile licoroase cu denumire de origine protejată (alte dispoziții decât cele prevăzute în pct. 1 și care vizează, în special vinurile licoroase cu denumire de origine protejată):

2.1. produsele menționate la pct. 2 subpct. 3) din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, precum și mustul de struguri concentrat și mustul de struguri parțial fermentat obținut din struguri stafidiți, menționate la pct. 2 subpct. 5) lit. b) din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, folosite la producerea unui vin licoros cu denumire de origine protejată, trebuie să provină din regiunea al cărei nume îl poartă respectivul vin licoros;

2.2. concentrația alcoolică naturală în volume a produselor utilizate la producerea unui vin licoros cu denumire de origine protejată, menționate la pct. 2 subpct. 3) din anexa nr. 4 la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, nu poate fi mai mică de 12% vol.

Anexa nr. 5 la Regulamentul privind practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole

PRACTICI OENOLOGICE permise și restricții aplicabile vinurilor peliculare

Practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile vinurilor peliculare, fără a aduce atingere celor specificate în anexele nr. 1 și nr. 2, sunt următoarele:

1. Se permite maturarea biologică aerobă, utilizând sușe de levuri speciale ce se dezvoltă la suprafață sub formă de peliculă sau în volumul vinului și imprimă produsului caracteristici fizico-chimice și organoleptice specifice, de oxidare.

2. Nu se admite acidul malic în vinurile destinate obținerii vinurilor peliculare.

3. Vinurile destinate procedurii de maturare biologică aerobă pot fi cupajate și alcoolizate până la concentrația alcoolică totală de 14-16% vol.

4. Procedeul de maturare biologică aerobă trebuie înscris în registrul vitivinicol de evidență, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole.