pentru aprobarea Regulamentului privind sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate

HOTĂRÂRE nr. 741 din 06.11.2024 · GUVERNUL · publicat 22.11.2024
pe legis.md
Trimiteri: 63 legateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

UE

În temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătății.

3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.951/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind sistemul național de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 284-289, art. 1062), cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul sănătății Ala Nemerenco

Nr. 741. Chişinău, 6 noiembrie 2024.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 741/2024

REGULAMENT privind sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate

Regulamentul privind sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate transpune parțial Regulamentul (UE) 2022/2371 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 1082/2013/UE (CELEX: 32022R2371), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 314 din 6 decembrie 2022.

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. În scopul supravegherii epidemiologice a bolilor transmisibile și al depistării precoce a amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate și a consecințelor acestora, Regulamentul privind sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (în continuare – Regulament) stabilește normele privind:

1.1. organizarea și funcționarea sistemului de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile;

1.2. planificarea măsurilor de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică, inclusiv:

1.2.1. planurile de pregătire la nivel național;

1.2.2. raportarea și evaluarea pregătirii la nivel național;

1.3. achizițiile publice comune de contramăsuri medicale;

1.4. cercetarea și inovarea în domeniul situațiilor de urgență de sănătate publică;

1.5. sistemul de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR);

1.6. evaluarea riscurilor;

1.7. coordonarea răspunsului;

1.8. recunoașterea unei urgențe de sănătate publică la nivel național și raportarea acesteia către Uniunea Europeană (UE).

2. Prezentul Regulament se aplică sistemului de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și a problemelor de sănătate speciale conexe, conform anexei nr. 1.

3. Prezentul Regulament se aplică măsurilor de sănătate publică privind bolile transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, supuse supravegherii epidemiologice.

4. Amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate sunt clasificate în următoarele categorii:

4.1. amenințări de origine biologică:

4.1.1. boli transmisibile, inclusiv de origine zoonotică;

4.1.2. rezistența la antimicrobiene și infecțiile asociate asistenței medicale legate de bolile transmisibile (în continuare – probleme de sănătate speciale conexe);

4.1.3. biotoxine sau alți agenți biologici nocivi care nu au legătură cu bolile transmisibile;

4.2. amenințări de origine chimică;

4.3. amenințări care provin din mediul înconjurător, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice;

4.4. amenințări de origine necunoscută;

4.5. evenimente care pot constitui urgențe de sănătate publică de importanță internațională în conformitate cu Regulamentul sanitar internațional (în continuare – urgențe de sănătate publică de importanță internațională) cu condiția că acestea se înscriu în una dintre categoriile de amenințări prevăzute la subpct. 4.1-4.4.

5. Dispozițiile prezentului Regulament completează Regulamentul privind sistemul de alertă precoce și răspuns rapid, instituit în legătură cu amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, procedurile de notificare a alertelor și procedurile de schimb de informații, consultare și coordonare a răspunsurilor la astfel de amenințări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 30/2024 (în continuare – Hotărârea Guvernului nr. 30/2024).

6. Pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane în situații excepționale sau în situații de urgență de sănătate publică, Ministerul Sănătății, prin intermediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în continuare – ANSP), poate solicita coordonarea răspunsului cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova și cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (în continuare – ECDC) în cazul amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate, altele decât cele menționate la pct. 4, în cazul în care măsurile de sănătate publică luate anterior s-au dovedit a fi insuficiente.

7. În sensul prezentului Regulament, se utilizează noțiunile definite la art.2 din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, la art. 2 din Legea nr. 102/2017 cu privire la dispozitivele medicale și în Hotărârea Guvernului nr. 30/2024, precum și următoarele noțiuni:

7.1. urmărire a contacților – măsuri de identificare, prin mijloace manuale sau alte mijloace tehnologice, a persoanelor care au fost expuse la o sursă de amenințare transfrontalieră gravă pentru sănătate și care prezintă riscul de a fi infectate, de a fi contagioase sau de a fi contractat o boală transmisibilă, în scopul unic de a identifica rapid persoanele potențial nou-infectate care ar fi putut intra în contact cu cazurile existente, pentru a reduce transmiterea ulterioară;

7.2. supraveghere epidemiologică – colectare, înregistrare, analiză, interpretare și difuzare sistematică a datelor și a analizelor privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe;

7.3. monitorizare – proces continuu de observare, de detectare sau de analiză a modificărilor unei condiții, ale unei situații sau ale unei activități, inclusiv funcția continuă care utilizează colectarea sistematică a datelor privind indicatorii specifici referitori la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și analiza acestora;

7.4. O singură sănătate – abordare multisectorială care recunoaște că sănătatea oamenilor este dependentă de sănătatea animalelor și a mediului și că acțiunile de combatere a amenințărilor pentru sănătate trebuie să țină cont de aceste 3 dimensiuni;

7.5. Sănătatea în toate politicile – abordare privind elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea politicilor publice, indiferent de sector, care ia în considerare consecințele deciziilor privind sănătatea și urmărește să creeze sinergii, precum și să evite efectele negative asupra sănătății, pentru a îmbunătăți sănătatea populației și echitatea în materie de sănătate;

7.6. măsură de sănătate publică – decizie sau acțiune care vizează prevenirea, monitorizarea sau controlul răspândirii bolilor sau al contaminării, combaterea riscurilor grave pentru sănătatea publică sau reducerea impactului acestora asupra sănătății publice;

7.7. contramăsură medicală – totalitate a medicamentelor de uz uman, a dispozitivelor medicale și a altor bunuri sau servicii care sunt necesare în scopul pregătirii și al răspunsului la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate;

7.8. Regulament sanitar internațional – Regulamentul sanitar internațional (RSI), adoptat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2005;

7.9. capacitate a sistemului de sănătate – măsură în care un sistem de sănătate își maximizează performanța cu privire la următoarele 6 componente esențiale sau elemente de bază ale sistemului de sănătate:

7.9.1. prestarea serviciilor;

7.9.2. forța de muncă în domeniul sănătății;

7.9.3. sistemele de informații în domeniul sănătății;

7.9.4. accesul la contramăsuri medicale;

7.9.5. finanțarea;

7.9.6. conducerea/guvernanța.

II.

SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ A BOLILOR TRANSMISIBILE ȘI PROBLEMELE DE SĂNĂTATE SPECIALE CONEXE

8. Supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile este asigurată la nivel național de către Ministerul Sănătății, în comun cu ANSP.

9. Sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile urmărește:

9.1. supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile, inclusiv a celor de origine zoonotică, la nivel național, european și transfrontalier, în scopul de a evalua situația, de a interveni în cazul depășirii pragurilor de alertă și de a facilita acțiuni adecvate, bazate pe date concrete;

9.2. identificarea și monitorizarea focarelor de boli transmisibile, inclusiv a celor de origine zoonotică la nivel transfrontalier, în ceea ce privește sursa, perioada, populația și locul, în scopul de a justifica acțiunile în domeniul sănătății publice;

9.3. evaluarea și monitorizarea programelor de prevenire și de control al bolilor transmisibile, inclusiv al celor de origine zoonotică, în scopul de a furniza elemente de probă în ceea ce privește recomandările de consolidare și de îmbunătățire a programelor respective la nivel național;

9.4. identificarea și monitorizarea factorilor de risc pentru transmiterea bolilor, precum și a grupurilor de populație expuse riscurilor, în cazul în care se impun măsuri de prevenire specifice;

9.5. evaluarea consecințelor cauzate de bolile transmisibile asupra populației, utilizând date, cum ar fi prevalența bolilor, complicațiile, spitalizarea și mortalitatea;

9.6. evaluarea capacității sistemelor de sănătate în scopul prevenirii, al diagnosticării și al tratamentului bolilor transmisibile, pentru a contribui la siguranța pacienților în contextul amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate;

9.7. elaborarea planurilor și descrierea scenariilor de răspuns la urgențe de sănătate publică;

9.8. identificarea priorităților și a nevoilor în materie de cercetare, precum și punerea în aplicare a activităților de cercetare relevante, menite să consolideze sănătatea publică;

9.9. acordarea sprijinului necesar pentru aplicarea măsurilor de urmărire a contacților, întreprinse de către ANSP.

10. ANSP asigură funcționarea integrată a sistemului de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și comunică la nivel național și european următoarele:

10.1. date și informații comparabile și compatibile referitoare la supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile și a amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate, menționate la subpct. 4.1;

10.2. informații relevante privind evoluția situațiilor epidemice, inclusiv pentru elaborarea scenariilor;

10.3. informații relevante privind fenomenele epidemice neobișnuite sau bolile transmisibile noi de origine necunoscută, inclusiv cele din țări terțe;

10.4. date moleculare ale agenților patogeni, în cazul în care acestea sunt necesare în vederea detectării sau a investigării amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate;

10.5. date referitoare la sistemele de sănătate, necesare în vederea gestionării amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate;

10.6. informații privind sistemele de monitorizare a urmăririi contacților.

11. Instituțiile medico-sanitare, laboratoarele medicale, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, conform procedurilor aprobate de Ministerul Sănătății, asigură detectarea cazurilor de boli transmisibile și a evenimentelor de sănătate publică, identificarea agenților biologici și notificarea în Sistemul informațional de supraveghere a bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 885/2022.

12. ANSP asigură raportarea datelor pe platforma europeană de supraveghere a bolilor infecțioase, gestionată de ECDC.

13. În procesul de raportare a informațiilor privind supravegherea epidemiologică, ANSP utilizează definițiile de caz ale bolilor transmisibile și ale problemelor de sănătate speciale conexe, precum și informațiile privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, menționate la subpct. 4.1.

14. În baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 2, Ministerul Sănătății aprobă acte normative, ghiduri de bună practică și de comunicare, care includ:

14.1. lista bolilor transmisibile și a problemelor de sănătate speciale conexe menționate la subpct. 4.1.1 și 4.1.2, pentru a asigura acoperirea acestora de către sistemul de supraveghere epidemiologică;

14.2. definițiile de caz referitoare la fiecare boală transmisibilă și la fiecare problemă de sănătate specială conexă care face obiectul supravegherii epidemiologice.

15. În cazul apariției unor amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate, menționate la subpct. 4.1.1 și 4.1.2, Ministerul Sănătății aprobă acte de punere în aplicare la nivel național, inclusiv aprobarea definițiilor de caz, a procedurilor și a indicatorilor de supraveghere.

16. Ministerul Sănătății, în calitate de parte contractantă, este responsabil de participarea la procedurile de achiziții publice comune, desfășurate în vederea achiziționării contramăsurilor medicale destinate amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate, în conformitate cu Acordul de achiziție comună pentru achiziții publice de contramăsuri medicale, aprobat prin Legea nr. 243/2024. Ministerul Sănătății furnizează Agenției Achiziții Publice informații despre procedurile de achiziții publice comune pentru contramăsuri medicale și, la cerere, oferă acces la contractele încheiate în urma acestor proceduri, conform Legii nr.148/2023 privind accesul la informațiile de interes public. În cazul în care informațiile privind contractele încheiate în urma procedurilor de achiziții publice comune se referă la secretul comercial sau la secretul de stat, conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 sau ale Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat, ori ar putea aduce atingere concurenței loiale dintre operatorii economici, conform prevederilor Legii concurenței nr. 183/2012, oferirea accesului la aceste informații nu este obligatoriu.

III.

PLANURILE NAȚIONALE DE PREVENIRE, DE PREGĂTIRE ȘI DE RĂSPUNS LA URGENȚE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

17. Planurile naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică sunt aprobate de către Guvern și asigură alinierea la planul de prevenire, de pregătire și de răspuns al UE.

18. Planurile naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică includ elemente privind guvernanța, capacitățile și resursele prevăzute în planul de prevenire, de pregătire și de răspuns al UE.

19. În scopul elaborării Planului național de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică, autoritățile pot consulta, după caz, organizații în domeniul sănătății, părți interesate din domeniul industriei și al lanțului de aprovizionare, precum și parteneri sociali naționali și internaționali.

20. O dată la 3 ani, Ministerul Sănătății, prin intermediul ANSP, prezintă OMS și ECDC raportul privind implementarea planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică. Raportul include următoarele:

20.1. date referitoare la punerea în aplicare a standardelor privind capacitățile de planificare a măsurilor de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică, astfel cum sunt stabilite la nivel național și, după caz, la nivel interregional transfrontalier pentru sectorul de sănătate, în baza informațiilor transmise către OMS în conformitate cu RSI, precum și, dacă sunt disponibile mecanismele de interoperabilitate dintre sectorul de sănătate și din alte sectoare critice în situații de urgență de sănătate publică;

20.2. informații actualizate, dacă este necesar, referitoare la următoarele elemente ale planificării prevenirii, pregătirii și răspunsului în situații de urgență de sănătate publică:

20.2.1. guvernanță: inclusiv politici și acte normative naționale și, după caz, regionale, care integrează acțiuni de urgență și de pregătire; planuri de prevenire, de pregătire, de răspuns și de redresare în situații de urgență de sănătate publică; mecanisme de coordonare, inclusiv, după caz, între nivelurile administrative naționale, regionale sau locale și în ceea ce privește colaborarea multisectorială;

20.2.2. capacități: inclusiv evaluări ale riscurilor și ale capacităților pentru a stabili prioritățile în materie de pregătire pentru situații de urgență de sănătate publică; supravegherea epidemiologică și alerta precoce, gestionarea informațiilor; măsuri și mecanisme de asigurare a continuității activității, menite să asigure accesul continuu la servicii de diagnosticare, la instrumente și medicamente în timpul situațiilor de urgență; servicii de bază de sănătate și de urgență sigure; o imagine de ansamblu a impactului amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate asupra furnizării și continuității serviciilor de asistență medicală pentru alte boli și afecțiuni în timpul urgențelor de sănătate publică; comunicări ale riscurilor; dezvoltarea cercetării și evaluări care contribuie la pregătirea pentru situații de urgență de sănătate publică;

20.2.3. resurse: inclusiv resurse financiare destinate pregătirii pentru situații de urgență, precum și finanțarea de urgență a acțiunilor de răspuns; produse esențiale pentru sănătate; mecanisme logistice, inclusiv pentru stocarea de contramăsuri medicale; resurse umane specializate, instruite și echipate pentru situații de urgență de sănătate publică;

20.3. punerea în aplicare a planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică, inclusiv, după caz, punerea în aplicare la nivel regional și local, precum și răspunsul la epidemii; rezistența la antimicrobiene, la infecțiile asociate asistenței medicale și la celelalte amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate, menționate la pct. 4;

20.4. după caz, consultarea cu partenerii relevanți privind evaluarea riscurilor și a planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică;

20.5. acțiunile întreprinse pentru acoperirea lacunelor constatate în procesul de implementare a planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică;

20.6. elemente de prevenire, de pregătire și de răspuns la nivel interregional transfrontalier și intersectorial care implică regiunile învecinate. Aceste elemente includ mecanisme de coordonare pentru elementele relevante ale planului de prevenire, de pregătire și de răspuns al UE și ale planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică, inclusiv formarea și schimbul de bune practici pentru personalul medical și personalul din sistemul de sănătate publică, precum și mecanisme de coordonare pentru transferul medical al pacienților.

21. O dată la 3 ani, Ministerul Sănătății este în drept să solicite ECDC evaluarea planului național de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică.

22. După evaluare, dacă este cazul, Ministerul Sănătății prezintă ECDC, în termen de 9 luni, un plan de acțiuni bazat pe concluziile evaluării, care include recomandările formulate, acțiunile propuse și obiectivele intermediare corespunzătoare.

23. Ministerul Sănătății colaborează cu agențiile și cu organele relevante ale UE, precum și cu ECDC și OMS, pentru coordonarea, consolidarea și menținerea sistemului de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile, a SAPR, pentru evaluarea și răspunsul la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate.

24. Coordonarea are drept scop:

24.1. schimbul bunelor practici și al experienței în ceea ce privește prevenirea, pregătirea și răspunsul la urgențe de sănătate publică;

24.2. promovarea interoperabilității privind prevenirea și pregătirea la nivel național, precum și dimensiunea multisectorială a prevenirii, a pregătirii și a răspunsului la nivelul național;

24.3. punerea în aplicare a cerințelor privind capacitățile de supraveghere și de răspuns, prevăzute în RSI;

24.4. dezvoltarea planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică;

24.5. monitorizarea progreselor în ceea ce privește lacunele identificate și acțiunile întreprinse cu scopul de a consolida planurile de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică, inclusiv în domeniul cercetării, la nivel național și la nivel regional transfrontalier.

25. Ministerul Sănătății, de comun acord cu ANSP, în funcție de tipul de urgență de sănătate publică, coordonează planurile naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică cu părțile interesate, inclusiv cu organizațiile lucrătorilor în domeniul sănătății și al sistemului serviciilor de îngrijire, cu părțile interesate din domeniul industriei și al lanțului de aprovizionare, precum și cu organizațiile pacienților și ale consumatorilor.

IV.

FORMAREA PERSONALULUI MEDICAL ȘI A PERSONALULUI DIN SISTEMUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

26. În baza Programului de formare profesională continuă a medicilor și farmaciștilor, aprobat de Ministerul Sănătății și de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, personalul medical și personalul din sănătatea publică participă la activități de formare la nivel național și internațional. Acestea includ, în mod special, formări interdisciplinare în cadrul conceptului „O singură sănătate”, precum și activități de pregătire în conformitate cu RSI.

27. În regiunile transfrontaliere se promovează formarea transfrontalieră comună, schimbul de bune practici și familiarizarea cu sistemele de sănătate publică pentru personalul medical și pentru personalul din sistemul de sănătate publică.

28. Activitățile de formare menționate la pct.26 urmăresc să furnizeze personalului medical și personalului din sistemul de sănătate publică cunoștințele și competențele necesare pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns, precum și activitățile de consolidare a capacităților de pregătire și de supraveghere în situații de criză, de înlăturare a lacunelor identificate, inclusiv utilizarea instrumentelor digitale, fiind coerente cu abordarea „O singură sănătate”.

V.

PLATFORMA DIGITALĂ DE SUPRAVEGHERE

29. ANSP asigură dezvoltarea în permanență a platformei digitale Sistemul informațional de supraveghere a bolilor transmisibile și a evenimentelor de sănătate publică, care permite gestionarea și partajarea automată a datelor, având drept scop crearea unor sisteme de supraveghere integrate și interoperabile, care să faciliteze monitorizarea în timp real, prevenirea și controlul bolilor transmisibile și al evenimentelor de sănătate publică.

30. Sistemul informațional de supraveghere a bolilor transmisibile și a evenimentelor de sănătate publică (în continuare – SI SBTESP):

30.1. asigură colectarea automată a datelor de supraveghere și a celor de laborator, utilizează datele relevante, fără caracter personal, privind sănătatea dintr‑o listă definită și autorizată, în prealabil, din dosarele electronice de sănătate și din bazele de date în domeniul sănătății, precum și din sursele mass-media și aplică inteligența artificială pentru validarea, analiza și raportarea automată a datelor, inclusiv raportarea statistică;

30.2. permite gestionarea și schimbul computerizat de informații, de date și de documente.

31. Volumul, conținutul datelor colectate și modul de transmitere a lor în SI SBTESP, precum și mijloacele pentru transformarea acestora în informații comparabile și compatibile se aprobă de către Ministerul Sănătății.

32. Mijloacele tehnice și procedurile pentru colectarea, analiza datelor și difuzarea informațiilor în SI SBTESP sunt instituite și menținute de către ANSP.

33. ANSP este responsabilă de asigurarea unui sistem integrat de supraveghere, actualizat cu informații, date și documente complete și exacte, care sunt transmise și partajate către ECDC.

34. Supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile și a amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate, inclusiv protecția datelor cu caracter personal este realizată prin SI SBTESP. Schimbul de date cu alte state membre ale UE se efectuează conform prevederilor capitolului V din Hotărârea Guvernului nr. 30/2024.

35. Protecția datelor cu caracter personal cu privire la funcționalitatea de mesagerie selectivă a sistemului de supraveghere epidemiologică al bolilor transmisibile se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, precum și în conformitate cu pct. 22 și anexele nr. 2 și nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2024.

VI.

LABORATOARELE NAȚIONALE DE REFERINȚĂ PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLILOR TRANSMISIBILE

36. În scopul asigurării unui răspuns eficient al țării la noile amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate în domeniul sănătății publice, precum și în alte domenii relevante, Ministerul Sănătății, în baza standardului aprobat, precum și a planurilor naționale de prevenire, de pregătire și de răspuns la urgențe de sănătate publică, desemnează laboratoarele naționale de referință pentru supravegherea bolilor transmisibile privind combaterea amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate.

37. Laboratoarele naționale de referință sunt responsabile de coordonarea următoarelor domenii:

37.1. diagnosticare de referință, inclusiv protocoale de testare;

37.2. evaluare externă a calității;

37.3. consiliere științifică și asistență tehnică;

37.4. colaborare și cercetare;

37.5. monitorizare, notificări de alertă și de sprijin pentru răspunsul în cazul izbucnirii unei epidemii, inclusiv în ceea ce privește bolile transmisibile emergente, bacteriile și virusurile patogene;

37.6. formare profesională.

38. Rețeaua laboratoarelor naționale de referință este gestionată și coordonată de Ministerul Sănătății și colaborează cu laboratoarele de referință ale UE și OMS.

39. Laboratoarele naționale de referință au următoarele caracteristici:

39.1. sunt imparțiale și nu se află într-o situație care ar putea influența, direct sau indirect, imparțialitatea conduitei profesionale în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor;

39.2. dispun de personal calificat și format corespunzător domeniului de competență;

39.3. dețin sau au acces la infrastructura, echipamentele și produsele necesare realizării atribuțiilor;

39.4. se asigură că personalul acestora și orice personal angajat prin contract cunosc standardele și practicile internaționale și iau în considerare, în activitatea lor, ultimele evoluții ale cercetării la nivel național și internațional;

39.5. dispun de echipamentele necesare sau au acces la acestea pentru a‑și îndeplini atribuțiile în situații de urgență de sănătate publică;

39.6. dispun de echipamentele necesare pentru respectarea standardelor de biosecuritate relevante, dacă este cazul;

39.7. sunt acreditate la nivel național în conformitate cu prevederile Legii nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității sau sunt acreditate de alte organisme recunoscute la nivel internațional.

40. Ministerul Sănătății este responsabil de menținerea listei actualizate a laboratoarelor naționale de referință pe domenii de sănătate publică.

41. Laboratoarele naționale de referință în domeniile menționate la pct. 37 pot solicita granturi externe pentru a acoperi costurile asociate implementării programelor de lucru anuale sau multianuale, stabilite în conformitate cu obiectivele, prioritățile și programele naționale de prevenire și de combatere a bolilor transmisibile.

VII.

MECANISME DE INFORMARE, DE CONSULTARE ȘI DE COOPERARE

42. La notificarea unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate, sunt aplicate măsurile prevăzute în pct. 31-38 din Hotărârea Guvernului nr. 30/2024.

43. SAPR se aplică în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 30/2024.

44. Măsurile de sănătate publică pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile la frontieră, în cazul urgențelor de sănătate publică, se aplică în conformitate cu prevederile RSI și ale Hotărârii Guvernului nr. 30/2024.

45. ANSP informează, în conformitate cu art.16 alin.(6) lit.b) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, OMS și alte instituții internaționale în domeniu, despre:

45.1. apariția cazurilor noi sau reapariția cazurilor de boli transmisibile supuse înregistrării și notificării în sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile, definite în anexa nr. 1, precum și informații referitoare la măsurile de control aplicate;

45.2. evoluția unei situații de epidemie prin boli transmisibile supuse supravegherii epidemiologice;

45.3. evenimentele de sănătate publică, inclusiv fenomenele epidemice neobișnuite sau bolile transmisibile noi de origine necunoscută;

45.4. cazurile de boli transmisibile de origine necunoscută care au apărut în alte state;

45.5. măsurile de sănătate publică pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, în cazul urgențelor de sănătate publică, inclusiv mecanismele și procedurile de control existente sau propuse;

45.6. intenția de aplicare sau aplicarea măsurilor de control, inclusiv privind natura și importanța acestor măsuri, în cazul menținerii riscului de răspândire internațională a bolilor transmisibile;

45.7. orice raționamente care ar facilita coordonarea activităților de prevenire și de control al bolilor transmisibile în alte state, inclusiv a măsurilor de contracarare aplicate.

46. În cazul unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate, menționate la pct. 4, ANSP, în conformitate cu prevederile art.16 alin.(6) lit.b) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, de comun acord cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.790/2023 cu privire la aprobarea Planului general de gestionare a crizelor în domeniul siguranței produselor alimentare și a hranei pentru animale, informează Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (în continuare – EFSA) în cazul în care amenințarea respectivă intră sub incidența mandatului EFSA.

47. ANSP, de comun acord cu Agenția de Mediu, informează Agenția Europeană pentru Produse Chimice (în continuare – ECHA), în conformitate cu prevederile art.16 alin.(6) din Legea nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice și cu prevederile Legii nr.108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, în cazul unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate menționate la subpct. 4.2, dacă amenințarea respectivă intră sub incidența mandatului ECHA.

48. În cazul unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate menționate la subpct. 4.3, Agenția de Mediu, în conformitate cu prevederile Legii nr.108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, informează Agenția Europeană de Mediu (în continuare – AEM), în cazul în care amenințarea respectivă intră sub incidența mandatului AEM.

49. În cazul unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate menționate la subpct.4.2, subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile Memorandumului de înțelegere, încheiat între Ministerul Sănătății și Agenția Uniunii Europene pentru Droguri (în continuare – EUDA), semnat la Chișinău la 17 iulie 2012, cooperează cu EUDA, prin intermediul Ministerului Sănătății, în cazul în care amenințarea respectivă intră sub incidența mandatului EUDA.

50. Ministerul Sănătății, prin intermediul ANSP și, la necesitate, cu implicarea altor autorități, poate efectua evaluarea riscurilor în cazul unei amenințări menționate la subpct. 4.1.

51. Evaluarea include o analiză privind funcționarea SAPR și a Sistemului de supraveghere epidemiologică al bolilor transmisibile.

52. În cazul în care evaluarea riscurilor este considerată necesară pentru coordonarea răspunsului, Ministerul Sănătății, la cererea UE sau din proprie inițiativă, furnizează o evaluare ad-hoc a riscurilor.

53. Rezultatele evaluării riscurilor sunt puse la dispoziția autorităților naționale competente, iar la necesitate – Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care aprobă măsurile necesare privind răspunsul la urgențele de sănătate publică. Punctul focal național responsabil pentru implementarea RSI efectuează evaluarea și notifică ECDC și OMS cu privire la evenimentele care ar putea reprezenta o urgență de sănătate publică de interes internațional.

54. ANSP inițiază și realizează, la necesitate sau cel puțin o dată la fiecare 5 ani, o evaluare comună, cu participarea experților externi ai OMS și ai ECDC, cu întocmirea unui raport privind principalele constatări ale evaluării respective.

VIII.

RECOMANDĂRI PRIVIND MĂSURILE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ COMUNE ȘI TEMPORARE

55. Ministerul Sănătății poate aplica recomandările UE prin adoptarea, la nivel național, a recomandărilor privind măsurile de sănătate publică comune și temporare.

56. Recomandările privind măsurile de sănătate publică comune și temporare, adoptate în temeiul pct. 55, au următoarele caracteristici:

56.1. se bazează pe recomandările ECDC și ale OMS, precum și ale altor agenții sau organe relevante ale UE;

56.2. respectă responsabilitățile statelor în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și de îngrijire medicală;

56.3. sunt necesare, adecvate și proporționale cu riscurile pentru sănătatea publică, legate de amenințarea transfrontalieră gravă pentru sănătatea în cauză, evitând orice restricții privind libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor, precum și promovează coordonarea măsurilor între state;

56.4. sunt puse la dispoziția autorităților naționale competente fără întârziere, prin intermediul SAPR, în conformitate cu pct. 17-20 din Hotărârea Guvernului nr. 30/2024. În cazul în care recomandarea urmează să fie făcută publică, autoritățile naționale competente sunt informate cu 24 de ore înainte de publicare, cu excepția cazului în care urgența de sănătate publică impune publicarea imediată a recomandării.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate

LISTA bolilor transmisibile și a problemelor de sănătate speciale conexe care prezintă obiectul sistemului de supraveghere epidemiologică I. Boli transmisibile

1. Antraxul

2. Ascaridoza

3. Boala Creutzfeldt-Jakob (CJD)

4. Boala cauzată de virusul Chikungunya

5. Boala legionarilor

6. Boala cauzată de virusul Zika

7. Boala congenitală cauzată de virusul Zika

8. Botulismul

9. Bruceloza

10. Criptosporidioza

11. COVID-19

12. Difteria

13. Echinococoza

14. Encefalita virală transmisă de căpușe

15. Enterobioza

16. Enterita cauzată de Yersinia enterocolitica sau de Yersinia pseudotuberculosis

17. Febra Denga

18. Febra Q

19. Febra tifoidă și paratifoidă

20. Febrele hemoragice virale (VHF)

21. Febra galbenă

22. Gripa

23. Gripa A/H5N1

24. Hepatita virală A

25. Hepatita virală B

26. Hepatita virală C

27. Hepatita virală D, coinfecție

28. Hepatita virală D, suprainfecție

29. Hepatita virală E

30. Infecția cronică cu virusul hepatitei E

31. Holera

32. Enterita cauzată de Campylobacter

33. Infecția gonococică

34. Infecția cu Haemophilus influenzae, boala invazivă

35. Infecția enterovirală

36. Infecția cauzată de Chlamydia, inclusiv limfogranulomul cauzat de Chlamydia (veneric) (LGV)

37. Infecția cu E. Coli producătoare de toxină shiga/verocitotoxină (STEC/VTEC), inclusiv sindromul hemolitic-uremic (HUS)

38. Infecția meningococică, boala invazivă

39. Infecția rotavirală

40. Infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS/ ARI – Acute Respiratory Infection)

41. Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV) și sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA)

42. Infecția cauzată de Streptococcus pneumoniae, boala invazivă

43. Infecția cu virusul West Nile

44. Infecția cu Parvovirus

45. Lambliaza

46. Leptospiroza

47. Listerioza

48. Malaria

49. Mononucleoza infecțioasă

50. Neuroborelioza Lyme

51. Oreionul

52. Pesta

53. Poliomielita acută

54. Rabia

55. Rubeola

56. Sindromul rubeolei congenitale

57. Rujeola

58. Enterita cauzată de Salmonella

59. Sindromul respirator acut sever (SARS)

60. Scarlatina

61. Shigeloza

62. Sifilisul

63. Sifilisul congenital

64. Tetanosul

65. Toxoplasmoza congenitală

66. Trichineloza

67. Tuberculoza

68. Tularemia

69. Tusea convulsivă

70. Varicela

71. Variola

72. Variola maimuței (mpox)

II. Probleme de sănătate speciale conexe

1. Bolile diareice acute

2. Toxinfecțiile alimentare

3. Infecțiile nosocomiale (infecțiile asociate asistenței medicale)

4. Rezistența la antimicrobiene

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind sistemul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate

CRITERII privind selectarea și clasificarea bolilor transmisibile și a problemelor de sănătate speciale conexe

1. Criteriile pentru selectarea bolilor transmisibile și a problemelor de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice în cadrul sistemului național de supraveghere epidemiologică al bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică sunt următoarele:

1.1. morbiditate semnificativă, mortalitate semnificativă sau boală emergentă (tendință ascendentă pe 5 ani) într-un procent considerabil de state membre;

1.2. potențial de a cauza focare transfrontaliere;

1.3. agenți patogeni cu amenințare ridicată (transmisibilitate și gravitate);

1.4. programe de sănătate publică implementate la nivel național sau la nivelul Uniunii Europene, orientate specific, care necesită monitorizare și evaluare;

1.5. supravegherea Uniunii Europene, care aduce sistemelor naționale de supraveghere un alt tip de valoare adăugată în ceea ce privește sănătatea publică, decât cea menționată la criteriile 1.1-1.4.

Criteriile aplicate la definirea și clasificarea cazurilor de boli transmisibile şi a problemelor de sănătate speciale conexe sunt următoarele:

1. criterii clinice;

2. criterii epidemiologice;

3. criterii de laborator.

3. Clasificarea cazurilor de boli transmisibile:

1. caz posibil;

2. caz probabil;

3. caz confirmat.