Secțiunea 1
Obiectele informaționale ale SI SBTESP
29. Principalele obiecte informaționale ale SI SBTESP reprezintă totalitatea actelor oficiale care confirmă starea de sănătate a persoanei și includ:
1) fișa de notificare a cazului de boală infecțioasă și evenimentelor de sănătate publică;
2) trimiterea/fișa de investigații de laborator;
3) certificate:
a) de vaccinare;
b) de recuperare;
c) de testare;
4) persoane fizice:
a) pacienți;
b) lucrători medicali;
5) unități de drept:
a) prestatori de servicii medicale;
b) prestatori de servicii sociale etc.
30. Atributele obiectului informațional „fișa de notificare a cazului de boală infecțioasă și evenimentelor de sănătate publică” sunt:
1) numărul epidemiologic unic al notificării;
2) datele cu privire la diagnosticul primar;
3) datele de identificare a pacientului;
4) datele cu privire la înregistrarea cazului în SI SBTESP;
5) datele cu privire la simptomele și la manifestările bolii;
6) datele cu privire la diagnosticul final.
31. Atributele obiectului informațional „trimiterea/fișa de investigații de laborator” sunt:
1) numărul de identificare/înregistrare al investigației de laborator;
2) tipul analizei investigației de laborator;
3) datele de identificare a pacientului;
4) datele despre boală;
5) datele privind rezultatele de laborator.
32. Atributele obiectului informațional „certificate” sunt:
1) datele despre certificatul de vaccinare;
2) datele despre certificatul de recuperare;
3) datele despre certificatul de testare.
33. Atributele obiectului informațional „persoane fizice” sunt:
1) pacienți:
a) datele de identificare (IDNP, numele, prenumele, sexul, data nașterii);
b) datele demografice (cetățenia, tipul documentului de identificare, numărul documentului, data emiterii);
c) adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară (localitatea, strada, blocul, apartamentul);
d) datele privind asigurarea medicală (categoria și statutul de asigurat, tipul de asigurare);
e) datele socioeconomice (locul de muncă/studiile);
2) lucrători medicali:
a) datele de identificare (IDNP, numele, prenumele, sexul, data nașterii);
b) datele demografice (cetățenia, tipul documentului de identificare, numărul documentului);
c) adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară (localitatea, strada, blocul, apartamentul);
d) datele privind asigurarea medicală (categoria și statutul de asigurat, tipul de asigurare);
e) datele socioeconomice (locul de muncă/studiile).
34. Atributele obiectului informațional „unități de drept” prestatori de servicii medicale/sociale:
1) numărul de identificare de stat – IDNO;
2) denumirea;
3) codul IMS;
4) tipul;
5) numărul de telefon;
6) adresa poștală.
Secțiunea a 3-a
Scenariile de bază asociate obiectelor informaționale
39. Scenariile de bază reprezintă lista evenimentelor aferente obiectului informațional luat în evidență în SI SBTESP, după cum urmează:
I. Notificarea cazurilor și evenimentelor de sănătate publică reprezintă o soluție pentru crearea și administrarea notificărilor despre cazurile de boli transmisibile și evenimentele de sănătate publică. Aceasta presupune automatizarea procesului de înregistrare și gestiune a notificărilor și a informațiilor relevante, cum ar fi: diagnosticul primar; diagnosticul final; simptomele/manifestările bolii; concluziile din anchetare; rezultatele investigațiilor de laborator, informațiile cu privire la vaccinare, precum și evidența și diseminarea informațiilor cu privire la investigarea evenimentelor de sănătate publică.
Scenariul de bază reprezintă notificarea următoarelor evenimente:
1) boli transmisibile:
a) boli prevenibile prin vaccinări;
b) boli cu transmitere sexuală;
c) hepatite virale;
d) infecţia cu HIV/SIDA;
e) boli cu factor de transmitere alimentar;
f) boli cu factor de transmitere hidric şi care provin din mediul înconjurător;
g) alte boli transmisibile prin agenți neconvenționali;
h) boli cu transmitere aerogenă;
i) boli transmisibile care pot duce la apariția urgențelor de sănătate publică cu risc de răspândire internaţionale;
j) boli transmise prin vectori;
k) zoonoze (comune pentru animale şi om);
l) alte boli transmisibile cu importanţă pentru sănătatea publică, inclusiv bolile cauzate prin răspîndire deliberată.
2) probleme speciale de sănătate:
a) infecţii nosocomiale;
b) rezistenţă antimicrobiană;
c) reacţii adverse şi complicaţii postvaccinale.
3) evenimente de sănătate publică:
Intoxicații, toxiinfecții alimentare și profesionale acute, evenimente de sănătate publică, investigații de laborator, precum și alte informații relevante, în vederea stocării, sistematizării și actualizării acestora.
a) fișa de notificare a cazului de boală infecțioasă și evenimentelor de sănătate publică:
- monitorizare epidemiologică – realizată de către un epidemiolog regional/raional pentru monitorizare în limitele unui spațiu bine determinat sau de către un epidemiolog național la nivel de țară;
- cazuri de grup – realizate de către medicul epidemiolog din teritoriile administrative pentru monitorizare în limitele unui spațiu bine determinat sau de un epidemiolog național la nivel de țară.
b) gestiunea evenimentelor de sănătate publică:
- monitorizare – realizată de către toți actorii sistemului de sănătate, cu activități aplicate prioritar la nivel de individ, orientate spre preîntâmpinarea sau diminuarea probabilității apariției bolilor transmisibile sau netransmisibile, a răspândirii lor şi spre prevenirea recidivelor şi a complicațiilor;
- prevenire – activități aplicate prioritar la nivel de individ, orientate spre preîntâmpinarea sau diminuarea probabilității apariției bolilor transmisibile sau netransmisibile, a răspândirii lor şi spre prevenirea recidivelor şi a complicațiilor;
- identificare – realizată prin prisma sistemului de management în sănătate și cuprinde identificarea apariției riscului iminent de răspândire a unei boli sau a unui eveniment de sănătate care determină probabilitatea înaltă a unui număr mare de decese şi a unui număr mare de dizabilități în rândul populației afectate ori care determină expunerea largă la acțiunea unui agent biologic, chimic sau fizic ce poate cauza în viitor riscuri semnificative pentru un număr substanțial de persoane asupra populației afectate;
- aplicarea măsurilor – ansamblu de măsuri cu caracter administrativ, economic, medical, social şi de menținere a ordinii publice în caz de pericol sau de declanșare a urgențelor de sănătate publică în scopul prevenirii, diminuării şi lichidării consecințelor acestora.
Scenarii:
1) înregistrarea unei notificări noi poate fi efectuată de către o persoană cu drept de înregistrare, direct în sistem, sau prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) cu alte sisteme ce vor furniza datele respectând un anumit standard. Notificările ce vor fi furnizate de către alte sisteme vor conține setul minim de date, ceea ce presupune că vor fi preluate pentru investigație sau transferate către alte instituții;
2) înregistrarea anchetei are loc în timpul sau după efectuarea acesteia de către specialiști;
3) solicitarea privind investigațiile de laborator și obținerea rezultatelor acestora;
4) transferul. În unele cazuri persoanele își schimbă sediul în alte locații ceea ce presupune că este posibilă modificarea referitoare la instituția de evidență a cazului. În acest caz se efectuează procedura de transfer dintr-o instituție în alta. În istoria notificării se vor păstra toate transferurile. Transferul poate fi efectuat de un utilizator din instituția de evidență a cazului sau de utilizatorii Centrului de Sănătate Publică din arealul de care este responsabil. Utilizatorii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pot transfera cazul dintr-o instituție în alta necondiționat;
5) înregistrarea cazurilor de grup – realizată de către specialiștii Centrului de Sănătate Publică din teritoriile administrative pentru monitorizare în limitele unui spațiu bine determinat sau de către specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică la nivel de țară.
II. Gestionarea evenimentelor de sănătate publică:
1) monitorizare – realizată de către toți actorii sistemului de sănătate și include activități aplicate prioritar la nivel de individ, orientate spre preîntâmpinarea sau diminuarea probabilității apariției bolilor transmisibile sau netransmisibile, a răspândirii lor şi spre prevenirea recidivelor şi a complicațiilor;
2) prevenire – activități aplicate prioritar la nivel de individ, orientate spre preîntâmpinarea sau diminuarea probabilității apariției bolilor transmisibile sau netransmisibile, a răspândirii lor şi spre prevenirea recidivelor şi complicațiilor;
3) identificare – realizată prin prisma sistemului de management în sănătate și cuprinde identificarea apariției riscului iminent de răspândire a unei boli sau a unui eveniment de sănătate care determină probabilitatea înaltă a unui număr mare de decese şi a unui număr mare de dizabilități în rândul populației afectate ori care determină expunerea largă la acțiunea unui agent biologic, chimic sau fizic ce poate cauza în viitor riscuri semnificative pentru un număr substanțial de persoane asupra populației afectate;
4) aplicarea măsurilor – ansamblu de măsuri cu caracter administrativ, economic, medical, social şi de menținere a ordinii publice în caz de pericol sau declanșare a urgențelor de sănătate publică în scopul prevenirii, diminuării şi lichidării consecințelor acestora;
5) reprezentare grafică a situației în spațiu – raport grafic cu date agregate pe harta Moldovei, cu posibilitate de definire a anumitor parametric;
6) alerte – modul ce conține anumite reguli și parametri predefiniți, care generează alerte în funcție de spațiu, de timp, de cantitatea persoanelor depistate cu maladii identice sau de parametrii evenimentului;
7) rapoarte – modul ce permite generarea datelor atât agregate, cât și dezagregate.
După ce va fi finalizată monitoriza cazului, acesta se va arhiva, iar datele se vor păstra în conformitate cu reglementările privind formularele de evidență medicală primară, aprobate de Ministerul Sănătății, ulterior SI SBTESP în mod automatizat va depersonaliza și va arhiva cazurile în vederea asigurării disponibilității datelor de importanță pentru serviciul de sănătate publică.
III. Registrul electronic de evidență a vaccinării împotriva COVID‑19 – sistem informatic ce asigură înregistrarea setului de date necesar pentru evidența persoanelor vaccinate împotriva COVID-19. Acesta conține informații despre persoanele imunizate și vaccinurile administrate și este interconectat cu platforma electronică de generare a certificatelor digitale de vaccinare împotriva COVID-19, cu următoarele componente:
1) înregistrare vaccinare;
2) omologare certificate;
3) programare;
4) listă de așteptare;
5) rapoarte detaliate și agregate;
6) modificare date;
7) eliberare certificate.
Componenta de vaccinare conține date demografice despre persoana vaccinată, vaccinul aplicat și instituția în care și când s-a efectuat vaccinarea.
Omologarea certificatelor conține informația despre vaccinarea în altă țară, datele demografice ale persoanei, iar în cazurile omologării manuale se aplică o doză noua de vaccin cu indicarea lui, instituția și data efectuării acestuia.
Programarea conține date despre persoana programată, locul și data pentru efectuarea vaccinării.
Lista de așteptare conține date despre persoana care este dispusă să fie vaccinată.
Rapoartele sunt dimensionate atât ca conținut, fie agregat, fie dezagregat, cât și ca spațiu și timp, în funcție de rolul și de instituția utilizatorului.
Scenarii:
1) Aplicarea vaccinului
La prezentarea primară a persoanei la punctul de vaccinare, operatorul completează datele demografice, în cazul persoanei ce deține IDNP se identifică prin extragerea datelor din Registrul de stat al populației sau în cazul persoanei fără IDNP se utilizează opțiune *Act fără IDNP și datele despre vaccinul aplicat persoanei.
La următoarea prezentare a persoanei la punctul de vaccinare, operatorul identifică persoana în registru, după care se efectuează o înregistrare doar cu indicarea vaccinului aplicat persoanei.
2) Omologare
Este o funcționalitate ce permite înregistrarea vaccinării efectuate peste hotare. Ficționalitatea este posibilă atât în regim manual, cât și în regim automat.
Înregistrarea automată presupune că persoana deține IDNP și un certificat cu QR recunoscut sau eliberat în UE. Persoana accesează pagina dedicată și scanează QR. Dacă conținutul QR este valid, atunci persoanei i se solicită să introducă IDNP și să permită procesarea datelor. În cazul verificărilor validate cu succes, în Registrul electronic de evidență a vaccinării împotriva COVID-19 se va crea o inscripție nouă despre persoana vaccinată.
Înregistrarea manuală presupune că persoana se prezintă la o instituție medicală ce efectuează vaccinarea, prezintă certificatul de vaccinare eliberat în orice țară și actul de identitate. Operatorul va înregistra aceste certificate cu condiția că persoanei i se aplică o doză nouă cu inscripția respectivă în registru.
3) Programare
Programarea poate fi efectuată de către o persoană sau de către un operator din instituția medicală.
În cazul în care persoana se programează singură, se accesează o pagină dedicată, se identifică și se selectează locul și timpul unde dorește să se vaccineze. După înregistrarea cu succes, pe ecran se va afișa mesajul respectiv, cu datele relevante programării. Dacă persoana a indicat e-mailul, atunci pe adresa indicată se va expedia un mesaj de confirmare cu datele relevante programării.
În cazul programării de către operator, se va opera doar în limitele instituției în care activează, ceea ce presupune că programarea se efectuează doar la punctele de vaccinare ale instituției respective. Se va face înscrierea datelor personale ale persoanei și se va indica punctul de vaccinare și ora.
4) Lista de așteptare
Persoana accesează pagina dedicată în care completează datele personale, de contact și instituția medicală de evidență primară. După completare, persoana va indica una sau mai multe opțiuni-cheie de disponibilitate pentru vaccinare: dorește să se vaccineze la medicul de familie, dorește să se vaccineze la locul de trai sau este disponibil indiferent de loc și de instituție.
Pe de altă parte, operatorii listei de așteptare, în baza anumitor criterii, pot selecta persoanele din lista de așteptare pentru contactarea lor și invitarea la vaccinare.
5) Modificare date
Modificarea datelor se efectuează prin identificarea persoanei după identificatorul unic și redactarea datelor introduse în registru, fie date despre vaccinare, fie date demografice.
6) Rapoarte
În sistem există doua tipuri de rapoarte. Primul tip se referă la datele nominale și este accesibil doar instituțiilor medicale ce efectuează vaccinarea, cu accesarea listei persoanelor vaccinate doar de instituția medicală. Al doilea tip sunt rapoartele statistice sau agregate, care sunt accesibile absolut pentru toate instituțiile.
7) Eliberare certificate
Eliberarea certificatelor se face în baza identificării persoanei conform celor doi parametri – identificatorul unic și data nașterii. Această opțiune este disponibilă atât de pe pagina oficială de descărcare a certificatelor COVID-19, cât și pentru utilizatorii registrului.
Păstrarea datelor personale la momentul actual sunt condiționate și reglementate de necesitatea eliberării certificatelor COVID-19, precum și de necesitatea vaccinării repetate.
IV. Laborator – sistem informatic pentru prelucrarea și stocarea informațiilor privind investigațiile și testele de laborator. Scopul acestuia constă în eficientizarea proceselor de înregistrare, prelucrare, evidență și expediere a informațiilor cu privire la investigațiile de laborator și a rezultatelor acestora. Presupune gestiunea întregului ciclu de viață a unei solicitări/necesități de investigații în trei etape:
1) preanalitic – recepționarea înregistrărilor; prelevarea probelor; managementul solicitărilor;
2) analitic – generarea sarcinilor de investigații (work list); controlul și monitorizarea sarcinilor; interacțiunea cu echipamentul de laborator cu care se realizează investigația; managementul calității; gestiunea alertelor;
3) postanalitic – validarea clinică și tehnică a rezultatelor; emiterea rezultatelor/rapoartelor; notificarea pacienților și instituțiilor medicale prin diverse mijloace electronice; arhivarea.
Sistemul asigură operațiile necesare:
1) programarea probelor;
2) înregistrarea și etichetarea (cod de bare) cu atribuirea unui număr unic atât pentru probele planificate, cât și pentru cele neprogramate;
3) atribuirea fiecărei probe la o listă de parametri definiți, cu indicarea unei anumite metode de analiză;
4) distribuirea probelor cu analize alocate subdiviziunilor specifice, executanților;
5) introducerea rezultatelor analizei;
6) verificarea rezultatelor introduse prin compararea acestora cu criteriile specificate, prevenind astfel erorile tehnice la introducerea rezultatelor;
7) interacționarea fiecărui rezultat obținut cu procedurile relevante de management al calității și de asigurare a calității (verificarea, calibrarea echipamentelor de măsurare, controlul calității și admiterea la analiza consumabilelor, disponibilitatea și valabilitatea materialelor de referință, evidența graficelor de control);
8) validarea rezultatelor introduse în conformitate cu responsabilitatea angajaților;
9) emiterea protocoalelor (rapoarte) cu rezultatele testelor;
10) realizarea diferitelor rapoarte privind rezultatele activităților;
11) asigurarea schimbului de date și interoperabilitatea cu alte sisteme informatice electronice.
Scenarii:
1) se prezintă persoana la laborator, la ghișeu;
2) se prelevează material pentru investigare;
3) se depune o cerere pentru investigare, cu indicarea parametrilor necesari și a materialului investigat;
4) se codifică proba și se transmite în zona de investigare;
5) se recepționează proba pentru investigare și se efectuează investigarea;
6) se validează rezultatul după înregistrarea rezultatelor investigației;
7) se eliberează rezultatele după validarea, la ghișeu.
Alte scenarii:
1) cererea pentru investigație vine din sisteme externe;
2) în laborator, la ghișeu, se recepționează probele;
3) se codifică și se transmite proba în zona de investigare;
4) se recepționează proba pentru investigare și se efectuează investigarea;
5) se validează rezultatul după înregistrarea rezultatelor investigației,;
6) se eliberează rezultatele după validare, la ghișeu;
7) rezultatele se transmit sistemelor de la care a venit solicitarea.
V. Monitorizarea cazurilor și a contacților – persoanele supuse regimului de autoizolare, contacții, trasabilitatea cazurilor de boli transmisibile în cadrul evenimentelor de sănătate publică. Soluția asigură posibilitatea de configurare a monitorizării incidenței unei boli cunoscute sau necunoscute, precum și investigarea și înregistrarea datelor în legătură cu cazurile depistate, contacte și evenimente. Monitorizarea prevede gestionarea cazului confirmat de boală sau a unei persoane aflate în regim de autoizolare și colectarea datelor referitoare la statutul de boală și la starea de sănătate a persoanei. Aceasta presupune automatizarea procesului de contactare, cu completarea șabloanelor standard privind statutul cazului și a informațiilor privind evoluția bolii și notificarea cazurilor și evenimentelor de sănătate publică sau cazurile de grup, ce oferă utilizatorilor instrumente necesare pentru:
1) vizualizarea cazului critic, a contactului și a înregistrărilor privind focarul;
2) înregistrarea datelor care sunt absolut esențiale pentru monitorizarea unui focar;
3) generarea vizualizării pentru a facilita monitorizarea unui focar;
4) urmărirea activităților de monitorizare pentru un focar specific;
5) identificarea relațiilor privind înregistrările unui focar individual.
Pentru a utiliza efectiv instrumentul trebuie percepute conceptele utilizate în cadrul investigării și monitorizării focarului.
Pentru gestionarea unui focar sunt definite următoarele concepte critice:
1) caz – persoană care întrunește definiția de caz epidemiologic pentru un focar de o anumită maladie;
2) cluster – grup de cazuri, contacte și evenimente care dispun de expuneri existente sau relații de contact pentru un anumit focar. În general, clusterele sunt create atunci când există o relație potențială în baza evidențelor, fără siguranța privind modul în care evidențele se corelează;
3) contact – persoană despre care se crede că este în situație de risc din cauza contactării cu un caz sau cu un eveniment;
4) vizualizarea datelor – diagramă sau grafic care afișează relațiile din cadrul focarului și lanțurile de transmitere. După ce se creează cazuri, contacte, evenimente și relațiile dintre acestea, cu direcția și nivelul de certitudine a transmiterii, sistemul poate genera o rețea de relații drept un lanț al graficului de transmitere;
5) eveniment – adunare specifică în comunitate unde se crede că a avut loc transmiterea unei maladii care stă la baza focarului. Exemple de evenimente tipice pot fi clinicile, școlile, piețele, concertele, funeraliile, adunările în masă și evenimentele sportive;
6) monitorizare – exercițiu realizat de monitorii contactelor pentru a urmări sănătatea fiecărui contact în urma potențialei expuneri. Frecvența și durata unei monitorizări este determinată de boala suspectată, care servește drept sursă a focarului;
7) focar – o anumită maladie care implică survenirea în exces a cazurilor de boală în comparație cu așteptarea obișnuită. Focarele de boli sunt de obicei cauzate de o infecție transmisă prin contact de la persoană la persoană, de la animal la persoană sau din mediul ambiant sau din alte medii. Focarele pot izbucni și în urma expunerii la agenți chimici sau la materiale radioactive. În unele cazuri, cauza unui focar nu este cunoscută nici chiar după investigări minuțioase.
Scenarii:
1) gestionarea focarelor – funcționalitatea este destinată pentru a crea o nouă incidență de boală cunoscută sau necunoscută. După ce este creată, se setează focarul ca fiind activ pentru a începe investigarea și înregistrarea datelor privind cazuri, contacte și evenimente. Focarele de asemenea pot fi create în baza șabloanelor de focare pentru un șir de boli care implică transmiterea de la om la om și a unui șablon general pentru boli necunoscute. Este posibilă de asemenea crearea șabloanelor noi în funcție de necesitățile unei investigări;
2) gestionare cazuri – funcționalitatea oferă epidemiologilor și managerilor de date instrumente pentru a gestiona datele cazului.
Modulul cu privire la caz urmărește informațiile personale, de locație și cele epidemiologice pentru o persoană în timp în legătură cu un focar specific. Acesta de asemenea urmărește formularul de investigare a cazului și relațiile cu alte cazuri, contacte și evenimente.
Cu ajutorul funcționalității de gestionare a cazurilor este posibil de a adăuga, de a modifica și de a șterge cazuri. De asemenea este posibil de a stabili relații cu alte cazuri, contacte și evenimente. De exemplu, vizualizarea relațiilor unui caz cu alte cazuri, contacte sau evenimente, ori partajarea relațiilor existente dintre două persoane. Modulul „caz” de asemenea include vizualizarea mișcării cazului (în baza istoricului adresei), liniei cronologice a datelor importante în istoria epidemiologică și câteva rapoarte;
3) gestionare contacte – contactele sunt persoanele cu care este asociat un caz. Uneori contactele încep să dea dovadă de semne de boală și devin un caz și respectiv contactul este transformat în caz.
Cazurile ar putea avea unul sau mai multe contacte. Contactele sunt relevante doar când sunt legate de un caz sau de un eveniment; din aceste considerente, trebuie de adăugat contactul de la un caz sau de la un eveniment. Contactele cazului, fie că în listă liniară, fie individual, reprezintă o parte importantă a managementului focarului. De exemplu, dacă se dorește să se partajeze contactele selectate, se poate utiliza lista „Contacte caz”. Dacă se dorește să se modifice un contact, se poate utiliza „Detalii caz” pentru contactul specific.
Aceste vizualizări permit să se vizualizeze înregistrările contactelor în cadrul unui focar selectat, pentru a iniția acțiuni sau pentru a vedea rapoarte.
Lista „Contacte caz”: o singură locație pentru a vizualiza toate înregistrările contactelor ce țin de un caz. „Detalii contact”: o singură locație pentru a vizualiza înregistrările contactului pentru o anumită persoană ce ține de un caz;
4) gestionare clustere – funcționalitatea oferă posibilitatea de a grupa cazuri, contacte și evenimente cu relații existente în clustere. Utilizând clusterele, este posibil de a descrie în continuare legăturile dintre un set de transmiteri care se crede că este legat de un factor semnificativ.
La utilizarea funcționalității se cere doar să se definească un nume și descrierea respectivă la formarea clusterului, ceea ce permite să fie urmărite legăturile dintre cazuri, contacte și evenimente pentru orice model care apare pe parcursul procesului de investigare a focarului.
După închiderea focarului, păstrarea datelor se va aplica în conformitate cu reglementările aprobate de Ministerul Sănătății privind formularele de evidență medicală primară, ulterior SI SBTESP în mod automatizat va depersonaliza și va arhiva cazurile în vederea asigurării disponibilității datelor de importanță pentru serviciul de sănătate publică.