cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor

HOTĂRÂRE nr. 379 din 25.04.2018 · GUVERNUL · publicat 27.04.2018
pe legis.md
Trimiteri: 86 legate · 1 nerezolvată · 1 citită printr-o greșeală a surseiMonitorul Oficial: 14 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • art. 51 alin. (1) Sursa tipărește „51” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „5¹”.

HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600, în vigoare 11.08.24

NOTĂ:

În tot cuprinsul hotărârii, textul „Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul ,,Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600, în vigoare 11.08.24

În scopul executării prevederilor art. XXVII alin. (4) liniuţa a treia şi a cincea din Legea nr. 230 din 23 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 369-378, art. 755), art. 51 alin. (1), art. 16 alin. (2) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, conform anexei nr.1;

2) Regulile privind elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, conform anexei nr.2.

2. Prezenta hotărîre nu se aplică controalelor de stat prevăzute la art. 1 alin. (4) lit. b) – e) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat, inclusiv controlul vamal ulterior prin audit postvămuire.

3. Organele de control, în termen de pînă la o lună de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, vor revizui metodologiile sectoriale în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

4. Hotărîrea Guvernului nr. 694 din 5 septembrie 2013 „Cu privire la aprobarea Metodologiei generale de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 198-204, art. 796) se abrogă.

PRIM-MINISTRU Pavel FILIP

Contrasemnează:

Ministrul economiei

și infrastructurii Chiril Gaburici

Nr. 379. Chişinău, 25 aprilie 2018.

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.379 din 25 aprilie 2018

METODOLOGIA GENERALĂ privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. În scopul creșterii obiectivităţii, eficienței și fiabilității deciziilor privind efectuarea controalelor, precum şial utilizării corecte a resurselor de efectuare a controlului, al eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător, implicit al majorării beneficiului public prin maximizarea randamentului activităţii organelor de control, se impune planificarea și efectuarea activităţii de control în baza analizei riscurilor conform Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat.

Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor (în continuare – Metodologie) se aplică corespunzător la elaborarea metodologiilor sectoriale de efectuare a controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor pentru domeniile de activitate atribuite în competența organelor de control.

Prezenta Metodologie se aplică cu respectarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat.

2. Esenţa metodologică a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor rezidă în distribuirea acestoraconform celormai importante criterii de risc relevante domeniului de control atribuitşi în acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, raportat la ponderea fiecărui criteriu, în funcţie de relevanţa sa pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană supusă controlului/unitate controlată şi esteurmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acțiunilor adecvate dintre mai multe acțiuni alternative.

3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control ce se aplicăacesteia. Pentru a asigura acoperirea, dar şi delimitarea clară a domeniilor de competenţă ale organelor de control, la metodologiile sectoriale se anexează lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate,conform Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM).

4. Organul de control aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situații:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluției optime cu privire la plîngerea depusă la organul de control sau la informaţiileprivind încălcarea legislației care au devenit cunoscute organului de control;

4) la elaborarea listelor de verificare și la stabilirea cerințelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;

5) în cazul planificării strategice a activității sale de control;

6) în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.

Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în situațiile prevăzute la subpct. 1) şi 5) se realizează conform prevederilor capitolului II.

Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în situațiile prevăzute la subpct.2)–4) şi 6) poate fi realizată conform prevederilor capitolului II aplicate corespunzător sau conform unor metode specifice aprobate de organul de control, cu respectarea prezentei Metodologii.

În actul administrativ al organului de control cu privire la situațiile prevăzute la subpct.1) - 6) se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei și modul în care acestea au fost luate în considerare.

Dacă același criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situații dintre cele indicate lasubpct.1) - 6) referitoare la același domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleași punctaje, ponderi și formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controluluica la planificarea anuală a controalelor.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secțiunea 1

Criteriile de risc

5. Elementele procesului de analiză a riscurilor (criteriile de risc, descrierea criteriilor de risc, atribuirea punctajului și ponderii) se bazează pe prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat, precum și pe:

1) datele științifice disponibile;

2) analiza informațiilor privind riscurile, incidentele/accidentele stabilite de organul de control sau de instituții conexe;

3) practicile relevanteale altor state.

6. Criteriul de risc însumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil de controlsau de circumstanţereferitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu organul de control, alecăror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune vieţiişisănătăţii oamenilor, mediului înconjurător, securităţii naţionale, ordinii publice în urma activităţii persoanei supuse controlului şi gradul acestor daune.

7. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariției prejudiciului și/sau mărimea acestuia.

8. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului pot fi utilizate următoarele criterii de risc generale:

1) domeniul activității economice;

2) metoda de producție;

3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației, dar şi cu prescripțiile organului de control;

4) existența sistemelor interne de management al calității;

5) data ultimului control.

La stabilirea mărimii prejudiciului pot fi utilizate următoarele criterii de risc generale:

1) dimensiunea unității de producție;

2 dimensiunea operațiunii economice;

3) volumul producției;

4) locația unității care constituie obiect al controlului;

5) domeniul activității economice;

6) metoda de producție;

7) numărul de persoane angajate.

Criteriile de risc indicate la alineatul întîi se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lordomeniului respectiv.

9. Organele de control pot stabili în metodologiile sectoriale şi alte criterii de riscdecît cele indicate la pct.8, particulare obiectului controlului, persoanelor supuse controlului și raporturilor anterioare ale acestora cu organul de control.

10. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:

1) să fie relevante scopului activităţii organului de control;

2) să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către organul de control ce le aplică. Criteriile alese trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;

3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rîndvor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unități concrete, în baza unei informaţii valorice (statistice) ce poate fi obţinută,ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea organului de control, nici de datele furnizate direct de întreprindere;

4) să poată fi ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;

5) să fie raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu organul de control.

11. Criteriile de risc utilizate în mod obligatoriu, indiferent de specificul fiecărui domeniu de control, sînt următoarele:

1) domeniul activității economice;

2) subiectul controlat (în acest caz se utilizează un criteriu de risc ce se referă la subiect şi reflectă mărimea acestuia; de exemplu în funcţie de domeniul de control, poate fi ales volumul de vînzări, cifra de afaceri, numărul de angajaţi, volumul producţiei sau un alt criteriu specific subiectului, inclusiv avînd în vedere specificul subiectului determinat de domeniul de activitate etc.);

3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației, dar şi cu prescripțiile organului de control.

Secțiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

12. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 gradul maxim de risc.

În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

13. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanțelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entități/unități economice.

Exemplu

Pentru evaluarea riscului în domeniul siguranței alimentare, producția de produse alimentare ar putea fi utilizată ca unul dintre criteriile de risc.Pe scara de la 1 la 5, se acordă 1 punct pentru producția de 50 kg de produse din carne, 2 puncte – pentru producția de 50-100 kg etc.

14. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conţinut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile: de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.

15. Pentru criteriile de risc obligatorii, punctajele pot fi acordate în felul următor:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activității economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanți factori care indică asupra probabilității și mărimii prejudiciului. Activitățile economice diferă foarte mult în funcţie decaracteristicile lor inerente (echipamentele și procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). De exemplu, în ceea ce privește sănătatea și protecția muncii, activitățile economice diferă în funcție demetodele și echipamentul utilizat, necesitatea lucrului fizic, expunerea la condițiile meteorologice, substanțele chimice, executarea lucrărilor la înălțime sau în excavații. De aceea probabilitatea și mărimea prejudiciului cauzat sănătății și protecției lucrătorilor este diferită.

Exemplu

Domeniul activității economiceGradul
de risc
Toate celelalte1
–2
Transport și logistică3
Industria ușoară (de exemplu producția de produse alimentare, prelucrarea lemnului, inginerie de precizie etc.)4
Construcții, silvicultură, prelucrarea și reciclarea deșeurilor, industria grea (minerit, producerea de fier și oțel etc.)5

2) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației, dar şi cu prescripțiile organului de control.

Raţionamentul general:lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităților existentela data ultimului control efectuat indică predispunerea antreprenorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Pe cîndexistenţa încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuatindică un grad de risc înalt.

Exemplu

Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației, dar şi cu prescripțiile organului de controlGradul de risc
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu1
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul sau nu au cauzat vătămări; încălcări minore multiple, care indică neglijența persoanei supuse controlului2
Au fost depistate încălcări grave;încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat;există încălcări repetate;au fost aplicate sancţiuni contravenţionale;nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori3
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive4
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive;au fost identificaţi indici ai infracţiunii;au existat plîngeridepuse la organul de control,care s-au confirmat în urma controlului5

O altă modalitate de atribuire a punctelor este acordarea acestora prin utilizarea sistemului de punctare din lista de verificare aplicabilă în cadrul controlului. Sistemul de punctare folosit în lista de verificare se bazează pe principiul: pentru încălcări mai grave se acordă un număr mai mare de puncte. Fiecare listă de verificare trebuie să conțină un tabel care atribuiepuncte persoanei supuse controlului, acordate după încheierea controlului, pe o scară de la 1 la 5.

Secțiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

16. Fiecărui criteriu de risc i se stabilește ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calculimportanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control.

17. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ţine cont de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al organuluide control;

2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;

3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

18. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea ponderii mai mari unui criteriu va impune diminuarea ponderii pentru alte criterii. Spre exemplu: dacă sînt alese cinci criterii, toate ar putea avea ponderea a cîte 0,2 fiind egale sau, dacă importanţa a cel puţin unui criteriu este mai mare, ponderea acestuia va fi mai mare, iar a celorlalte trei va descreşte corespunzător.

Exemplu

CriteriiPonderea
Exemplul 1Exemplul 2Exemplul 3
Criteriul nr.10,30,20,5
Criteriul nr.20,30,20,1
Criteriul nr.30,10,20,1
Criteriul nr.40,20,20,15
Criteriul nr.50,10,20,15
TOTAL1,01,01,0

19. Pentru toate domeniile specifice de control, ponderea sumată a cel puţin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la pct. 11 nu poate fi mai mică de 0,5,iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de riscca urmare a controalelor anterioare în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze pe baza prevederilor pct.5.

Secțiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele supuse controlului

20. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriilese aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

unde:

Rg– gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

21. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 20, riscul global va primi valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

22. Subiecţii controlului sîntclasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar.

23. În baza clasamentului, organul de control întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilit de Guvern.

24. Clasamentul poate fi utilizat de către organul de control în scopul stabilirii frecvenței controalelor recomandate pentru fiecare persoană. Frecvenţa recomandată poate fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care mai multe întreprinderi cad în acelaşi timp sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat.

25. La sfîrșitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, organul de control elaborează un raport prin care se determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul totalși, în cazul schimbării situaţiei de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei persoane.

26. Evaluarea riscului pentru obiectul individual trebuie efectuată după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare realizate conform art. 28 alin.(9) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat sau controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existentrămîne neschimbat.

Noul clasament calculat se aplică pentru planificarea controalelor în perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

27. Pentru persoana care nu a mai fost spusă anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către organul de control, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control.

Organul de control poate solicita acestei persoaneirealizarea unei autoevaluări a entității economice și, pînă la efectuarea primului control, poate utiliza datele autoevaluării. De asemenea, organul de control, pînă la efectuarea primului control, poate aplica punctajul mediu pentru același tip de activitate economică ca și al persoanei supuse controlului. Soluția aleasă de organul de control pentru persoanele numite se stabilește în metodologia sectorială.

28. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului și/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului și/sau al obiectului controlului reprezintă informație publică și se pune la dispozițiapublicului pe pagina web a organului de control.

Secțiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc

281. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unități care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

Numărul de persoane/unități preluate din clasament se raportează la capacitățile instituționale, atât ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, inclusiv ale subdiviziunilor teritoriale, cât și ale organului de control în general, precum și la numărul maxim potențial de persoane/unități care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile organului de control. Preluarea persoanelor/unităților din clasament se realizează începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct. 20 sau randomizat în privința celor care au acumulat același punctaj de risc și se reflectă în lista subdiviziunii organului de control în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

282. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor și constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării și consolidării.

În urma comparării și a contrapunerii listelor persoanelor/unităților, pe domeniile pentru care s-a făcut clasamentul, din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, se definitivează, se consolidează și se aprobă planul anual al controalelor, în conformitate cu prevederile cadrului normativ și regulile aprobate de conducătorul organului de control. Planul anual al controalelor se întocmește în baza formularului prevăzut în anexa la Regulamentul privind ținerea Registrului de stat al controalelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 464/2018.

283. Clasamentele și listele persoanelor supuse controlului se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informațiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite la pct. 20. În cazul în care Registrul nu asigură analiza suficientă a criteriilor de risc, aceasta se face manual și este complementară informației oferite de Registru.

284. Dacă persoana supusă controlului se regăsește de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea efectuării controalelor în mai multe domenii de control din competența organului de control, conducătorul acesteia are obligația de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea și comasarea vizitelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control la una și aceeași persoană/obiect. Organizarea și efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control planificat, pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

[Capitolul II Secțiunea a 5-a introdusă prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600, în vigoare 11.08.24]

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

29. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor și doar în cazul existenței temeiurilor și respectării condițiilor prevăzute la art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat. La analiza riscurilor, organul de control utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu și a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

30. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului și a mărimii acestuia pot fi utilizate următoarele criterii de risc generale:

1) pentru stabilirea probabilității apariției prejudiciului:

a) istoricul conformității și neconformității persoanei supuse controlului în cauză;

b) domeniul activității economice;

c) probabilitatea repetării prejudiciului;

d) data ultimului control;

2) pentru stabilirea mărimii prejudiciului:

a) mărimea prejudiciului posibil (dimensiunea producției, numărul de angajați ai unității supuse controlului);

b) modul în care presupusa neconformitate cu cerințele legale ar putea genera un prejudiciu (unele neconformități sînt mai predispuse să genereze daunedecît altele);

c) domeniul de activitate economică;

d) mărimea prejudiciului care a fost deja cauzat.

Criteriile de risc indicate la alineatul întîi se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu. Organele de control pot stabili în metodologiile sectoriale şi alte criterii de riscdecît cele indicate la alineatul întîi, particulare obiectului controlului, persoanelor supuse controlului și raporturilor anterioare cu organul de control.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUȚIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PLÎNGERILE DEPUSE LA ORGANUL DE CONTROL SAU LA INFORMAȚIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

31. Plîngeriledepuse la organul de control, precum și informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute organului de control se evaluează în baza analizei riscurilor.

Controlul iniţiat în temeiulplîngerii sau informaţiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat şi a prevederilor metodologiei sectoriale.

311. Până a purcede la analiza riscurilor și, după caz, la motivarea necesității unui control inopinat, organul de control stabilește dacă:

1) petiția ține de competența organului de control în cauză și informația prezentată este relevantă domeniului său de control;

2) faptele examinate sunt prevăzute de legislația contravențională sau penală și plângerea conține suficiente elemente de fapt care ar permite constatarea contravenției sau începerea urmăririi penale fără inițierea unui control de stat.

[Pct.311 introdus prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

32. Plîngerile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni maiintruzive, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situaţii de avarie sau incidente ce prezintă un pericol iminent și imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea și proprietatea persoanelor, precum și în cazul în care indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, situaţii de avarie sau incidente care prezintă un pericol iminent și imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea și proprietatea persoanelor.

Pentru plîngerile și informațiile cu privire la posibilele încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, organul de control realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în plîngerile depuse sau în informațiile deținute.

33. Criteriile de risc generale care pot fi utilizate pentru evaluarea plîngerilor cu privire la încălcarea legislației sînt:

1) compatibilitatea cu domeniul de control al organului de control;

2) conținutul aparent neîntemeiat;

3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;

4) credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care organul de control a recepţionatoplîngererepetată a aceluiași autor, fără a se demonstra veridicitatea reclamațiilor anterioare;

5) completarea raportului unui incident/accident cu detalii exacte, care permit sau nu determinarea faptului dacă plîngerea este depusă de o persoană reală și asigură, de asemenea, desfășurarea unei anchete reușite;

6) baza de consum expusă unui risc, utilizată de grupuri vulnerabile.

Criteriile de risc indicate la alineatul întîi se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu. Organele de control pot stabili în metodologiile sectoriale şi alte criterii de riscdecît cele specificate la alineatul întîi, particulare obiectului controlului, persoanelor supuse controlului și raporturilor anterioare cu organul de control.

34. Organul de control poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcările legislației care i-au devenit cunoscute din publicațiile mass-media, de pe reţelele de socializare sau din alte surse. Aceste informaţii se evaluează în temeiulşi în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc indicate la pct.31 şi 33.

35. Organul de control decide cu privire la soluționarea plîngerilor și informațiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct. 31 şi 33, cu dispunerea motivată a uneia sau cîtorva dintre următoarele activități:

1) refuzul de a efectuaun control, cu înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;

2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului;

3) înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în plîngere în timpul următorului control planificat;

4) transmiterea informațiilor autorităţii competente, în cazul în care plîngerea nu se încadrează în domeniile de competență ale organului de control.

Petițiile sau datele despre petiționar vor fi dezvăluite persoanei supuse controlului în măsura în care legile de specialitate nu stabilesc interdicții în acest sens.

[Pct.35 modificat prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

351. Evaluarea informației din petiții în temeiul criteriilor de risc poate fi realizată în baza atribuirii punctajului și ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. La calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform următorului exemplu:

Nr. crt.Criterii de riscAspecte de evaluarePunctaj
1.Conţinutul petițieiConținut întemeiat, descrieri corect argumentate, completate cu dovezi concrete5
Conținut aparent neîntemeiat, descrieri abstracte, lipsite de argumentări şi dovezi1
2.Timpul ce a trecut de la identificarea problemeiÎncălcarea descrisă în petiție are loc în flagrant sau într-o perioadă de timp scurtă de la momentul sesizării5
Perioada de timp ce s-a scurs de la momentul producerii încălcării este destul de mare fiind depășite şi termenele de prescripție1
3.Credibilitatea autorului petițieiConform datelor deţinute, autorul petiției a sesizat anterior organul de control şi alte încălcări, care, fiind verificate, s-au adeverit4
Autorul petiției nu a sesizat organul de control în trecut (este prima petiție)3
Conform datelor deţinute, autorul petiției examinate a sesizat anterior organul de control şi alte încălcări, care, fiind verificate, majoritatea dintre ele nu s-au adeverit1
4.Producerea unor incidente/accidentePetiții cu detalii exacte şi precise despre producerea unui incident/accident ce a provocat prejudicii5
Petiții despre posibilitatea iminentă de producere pe viitor a unui incident/accident3
5.Categoriile sociale ale populațieiPetiții cu referire la încălcări ce afectează grupuri de persoane vulnerabile (copii, bătrâni, bolnavi, persoane cu dizabilități)5
Petiții cu referire la încălcări ce afectează alte grupuri de persoane2
6.Impactul asupra societății, proprietății publice sau privatePetiții despre unele încălcări a căror înlăturare, nefiind înlăturate imediat, ar fi imposibilă în viitor, astfel având impact negativ considerabil asupra societății, proprietății publice sau private5
Petiții despre unele încălcări a căror înlăturare ar fi posibilă în viitor, neavând un impact negativ considerabil asupra societății, proprietății publice sau private1
TOTAL

[Pct.351 introdus prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

352. Prin calcularea sumei punctelor evaluării criteriilor stabilite în tabelul de la pct. 351, se obține punctajul total al evaluării petiției, pe baza căruia organul de control ia decizia în privința petiției, cu dispunerea motivată a unei sau mai multor dintre următoarele acțiuni:

Nr. crt.Punctaj total obținut conform evaluării criteriilor
stabilite
Acţiuni care pot fi întreprinse
1.11-16Refuzarea efectuării unui control, cu înregistrarea petiției în cabinetul personal al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor
2.17-23Înregistrarea petiției în cabinetul personal al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acestuia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiție în timpul următorului control planificat
Notificarea persoanei supuse controlului vizat, prin care se solicită soluționarea pe cale amiabilă a problemelor abordate în petiție, cu informarea organului de control şi a petiționarului despre posibilitatea soluționării şi termenele necesare
3.24-29Dispunerea efectuării imediate a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului

[Pct.352 introdus prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ȘI STABILIREA CERINȚELOR DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

36. Desfășurarea controalelor are loc doar în baza și în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul și obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului și a eforturilor necesare pentru desfășurarea controlului, asigurîndorientareaprocesului de control spre aspectele legate deriscurile cele mai semnificative.

37. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în metodologia sectorială. Conținutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viața și proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariția unui prejudiciu și potenţiala mărimea acestuia.

38. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a)creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent și imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.

39. Listele de verificare se întocmesc și se aprobă conform regulilor aprobate de Guvern.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂȚII DE CONTROL A ORGANULUI DE CONTROL

40. Organul de control realizează planificarea strategică a activității de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

41. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanță persoanelor supuse controlului și consumatorilor, precum și stabilirea unui echilibru între controalele efectuate și furnizarea de consultanță pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

42. În cazul planificării strategice a activității de control a organului de control, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor și ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

43. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de organele de control, de alte autorități și instituții publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum și din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

44. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, organul de control menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

2) istoria activităţii de control;

3) profilul fiecărei persoane supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea persoanei în cauză.

45. Organul de control reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.379 din 25 aprilie 2018

REGULILE privind elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulile privind elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător (în continuare – Reguli) stabilesc reguli și proceduri pentru elaborarea, aprobarea și utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător (în continuare – liste de verificare), corespunzător prevederilor Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat.

2. Prezentele reguli au ca scop unificarea procedurilor şi modului de elaborare şi aprobare a listelor de verificare de către organele de control, în vederea instituirii unor practici omogene de utilizare a listelor de verificare de către acestea, contribuind la realizarea obiectivelor controalelor de stat.

Utilizarea listelor de verificare se realizează în conformitate cu Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat.

3. Prezentele Reguli garantează realizarea următoarelor obiective ale listelor de verificare:

1) asigurarea uniformităţii și coerenței procesului de control efectuat de către diferite organele de control şi inspectorii acestora;

2) asigurarea concentrării procesului de control asupra aspectelor legate de cele mai semnificative riscuri;

3) asigurarea transparenței procesului de control prin informarea persoanei controlate cu privire la obiectul/tematica controlului și constrîngerea inspectorilor/organelor de control să acționeze în limitele listelor de verificare;

4) furnizarea, prin intermediul întrebărilor din lista de verificare, a informaţiilor şi îndrumărilor pentru agenţii economici cu privire la cerințele-cheie referitoare la riscuri, la modul de respectare a prevederilor legale şi la acţiunile orientate spre reducerea riscurilor;

5) colectarea, în cadrul controalelor, a informațiilor referitoare la agenții economici în vederea construirii profilurilor de risc ale acestora.

4. Elaborarea listelor de verificare se face cu respectarea următoarelor principii:

1) simplitate în utilizare – lista de verificare este un instrument de lucru atît pentru inspectori, cît şi pentru agenţii economici, prin urmare întrebările din listele de verificare trebuie să fie clare și uşor de înţeles, atît în percepţie logică, cît și vizuală, astfel încît documentul să nu fie dificil de utilizat pentru inspectori și pentru agenţii economici;

2) orientare spre riscurile semnificative – cerințe legale pentru agenţii economici care diferă după importanța lor pentru prevenirea și atenuarea riscurilor. Astfel, listele de verificare trebuie să conţină cele mai importante întrebări pentru prevenirea și atenuarea riscurilor semnificative;

3) abordare dinamică a riscurilor – lista de verificare este un instrument care poate fi și trebuie ajustat după necesitate, astfel încît să reflecte modificările legislative şi modificările riscurilor în vederea sporirii simplităţii în utilizare și caracterului ei practic;

4) transparență și publicitate – agenţii economici şi societatea în general au acces la listele de verificare în scopul examinării lor, al familiarizării cu conţinutul acestora și al utilizării în procesele de autoevaluare;

5) cooperare la elaborarea listelor de verificare – cooperarea dintre organul de control şi agenţii economici la elaborarea şi revizuirea listelor de verificare. Lista de verificare reprezintă un instrument practic pentru utilizare zilnică de către organele de control şi agenţii economici la realizarea controalelor, autoevaluare şi pentru informare. De aceea, elaborarea şi revizuirea listei de verificare se realizează, în mod obligatoriu, cu consultarea agenţilor economici.

5. Organul de control elaborează liste de verificare pentru domeniile de activitate supuse controlului în baza riscurilor semnificative în domeniul respectiv, care corespund criteriilor de risc identificate în metodologiile sectoriale. În cazul în care riscurile acestora sînt similare, organul de control poate regrupa diferite domenii de activitate într-o singură listă de verificare.

6. În ceea ce privește anumite domenii de activitate, organul de control poate pregăti separat liste de verificare pentru diferite riscuri, astfel încît, împreună cu agenţii economici, să elaboreze liste de verificare pentru afaceri/activităţi concrete bazate pe riscurile caracteristice acestora.

7. Organul de control poate pregăti liste de verificare cu caracter general pentru fiecare domeniu de activitate și, de asemenea, liste de verificare cu caracter specific ce vizează riscuri separate ale activității supuse controlului.

8. În cadrul controlului la o unitate economică pot fi utilizate mai multe liste de verificare atît cu caracter general, cît și cu caracter specific.

Exemplu

La verificarea unui obiect industrial pot fi utilizate o listă de verificare cu caracter general şi cîteva liste de verificare cu caracter specific, care acoperă riscurile specifice la unitatea respectivă – liste de verificare privind sănătatea și siguranța de lucru cu substanțe chimice și liste de verificare privind sănătatea și siguranța de lucru cu partea mobilă sau, de exemplu, o listă de verificare referitoare la supravegherea pieței pentru siguranța produselor și mai multe liste de verificare referitoare la produse specifice, liste care sînt axate pe cerințele de siguranță pentru anumite produse, cum ar fi jucăriile sau aparatele electrice.

9. În cazul în care, în cadrul controlului, inspectorul constată neconformități cu cerințele legale admise de persoana supusă controlului, care nu sînt incluse în întrebările din lista de verificare, dar care pot fi înlăturate fără ca activitatea curentă a persoanei controlate să fie afectată și nu creează pericol iminent pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanelor, emite prescripții în baza cărora se recomandă și se indică modalități de înlăturare a încălcărilor, însă nu se aplică sancțiuni prevăzute de Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 sau altă lege și nu pot fi aplicate măsuri restrictive.

În cazul prevăzut la alineatul întîi, inspectorul enumeră neconformitățile constatate în procesul-verbal de control, prescripțiile, recomandările şi modalităţile de înlăturare a neconformităţilor constatate.

Capitolul II

STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL LISTEI DE VERIFICARE

10. Lista de verificare este constituită din următoarele părți structurale:

1) introducere – conține informații generale despre organul de control și subiecții supuși controlului;

2) informații despre unitatea economică necesare pentru evaluarea riscului acesteia;

3) lista de întrebări – conține întrebări la care se răspunde prin „Da”, „Nu” sau „Nu este cazul”;

4) ponderea – conține punctajul pentru răspunsurile pozitive și negative;

5) descrierea neregulilor identificate;

6) lista actelor normative referitoare la întrebările formulate în care se conțin cerințele legale;

7) punctajul pentru evaluarea riscului;

8) ghid (opțional) – conține explicații mai detaliate cu privire la fiecare întrebare/cerință.

Toate părțile din lista de verificare sînt componente ale unui singur document.

11. Partea introductivă a listei de verificare conține următoarele informații:

1) titlul și numărul listei de verificare;

2) denumirea, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail, alte date de contact ale organului de control emitent;

3) numele, prenumele și funcțiile inspectorilor care au efectuat controlul.

Partea introductivă poate include și alte date, în funcție de specificul controlului sau de obiectul unui control.

12. La elaborarea listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la activitatea specifică se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea ei determină probabilitatea unui prejudiciu și mărimea acestuia.

Cerința legală se reformulează ca întrebare și se include în lista de verificare în cazul în care:

1) nerespectarea ei:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent și imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;

2) abordează probleme majore, relevante pentru atenuarea riscurilor și prevenirea prejudiciului.

Numărul de întrebări incluse în lista de verificare și importanța/magnitudinea acestora trebuie să fie raportate la varietatea riscurilor și complexitatea domeniului de competență, resursele de timp și personal ale organului de control în scopul de a atinge eficiență maximă în gestionarea și eliminarea celor mai importante riscuri sistemice. În listele de verificare nu vor fi incluse întrebări care reflectă cerințe legale, a căror încălcare nu provoacă prejudicii sau riscuri directe și evidente pentru viața, sănătatea, proprietatea persoanelor sau mediu.

[Pct.12 modificat prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600, în vigoare 11.08.24]

13. Întrebările se grupează logic pe domenii-cheie în domeniul de activitate respectiv sau pe tipuri de pericole, astfel încît lista să fie ușor de utilizat în practică.

14. Întrebările se includ într-un tabel constituit din următoarele 4 compartimente:

1) întrebări;

2) răspunsuri (un răspuns pozitiv - „Da”; un răspuns negativ - „Nu”; niciun răspuns - „Nu este cazul”, atunci cînd cerința nu este aplicabilă). În cazul în care răspunsul este negativ, în lista de verificare se indică încălcarea constatată;

3) note/comentarii, în cazul în care inspectorul înregistrează nerespectarea cerinţelor legale, precum și alte informații relevante pentru persoana supusă controlului sau pentru organul de control;

4) referința la temeiul legal care conține cerința, cu indicarea exactă a titlul, articolul și, după caz, alineatul încălcat din actul normativ intrat în vigoare conform Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative. Pentru a simplifica perceperea listei de verificare, referința la actul normativ se face cu indicarea titlului complet sau prescurtat al acestuia ori prin indicarea numărului de ordine al actului normativ în lista actelor normative din lista de verificare;

[Pct.14 subpct.4) modificat prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

5) punctajul pentru fiecare întrebare.

15. Întrebările se formulează clar, inteligibil și fără echivoc, astfel încît să se asigure că persoanele supuse controlului sau reprezentanţii persoanelor supuse controlului să înţeleagă ce se așteaptă de la entitate în vederea conformării cu cerințele/condițiile, prevenirii și diminuării riscurilor.

Întrebările se expun concret, cu evitarea formulărilor abstracte și ambigue, chiar dacă aceasta înseamnă întocmirea unei liste mai mari de întrebări.

În formularea întrebărilor nu trebuie să se utilizeze termeni specifici, juridici sau tehnici, cu excepția cazului în care organul de control consideră că persoanele supuse controlului sau reprezentanții persoanelor supuse controlului sînt capabili să înțeleagă terminologia specifică.

Întrebarea se formulează în așa mod încît răspunsul pozitiv indică conformitatea cu cerința legală. Conținutul întrebării trebuie să permită determinarea faptului dacă starea de lucruri dorită este atestată la persoana supusă controlului sau dacă anumite cerințe particulare sînt respectate.

16. Conținutul întrebărilor trebuie să evite trimiterile la legislație, reguli sau standarde (de exemplu „curățenia instalației trebuie să respecte standardul X”), întrucît în astfel de situații persoana supusă controlului nu este în măsură să înțeleagă care sînt acțiunile necesare pentru a se conforma cerințelor din lista de verificare.

Pentru a exclude necesitatea trimiterii la alte acte normative, se poate utiliza o întrebare compusă.

În cazul în care trimiterile la legislație nu pot fi evitate, conținutul întrebării trebuie să ofere o referință la norma legală exactă (articol, alineat, punct etc.) și la titlul actului normativ sau, după caz, standard, indicate în lista actelor normative din lista de verificare. În conținutul întrebării pot fi incluse trimiteri doar la acte normative intrate în vigoare conform Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative sau la standarde care au aplicare obligatorie în condițiile art. 14 din Legea nr. 20/2016 cu privire la standardizarea națională.

[Pct.16 modificat prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

17. În cazul în care conformitatea cu cerințele legale poate fi evaluată numai prin intermediul mai multor întrebări, aspecte, este posibilă utilizarea unei întrebări compuse.

Întrebarea compusă este o singură întrebare generală, care se detaliază în mai multe întrebări subordonate. Întrebările subordonate reflectă cele mai importante cerințe ale actelor normative/standardelor de referință.

Structura listei de verificare trebuie să permită indicarea unui răspuns „Da”, „Nu” sau „Nu este cazul” atît pentru fiecare întrebare subordonată, cît și pentru întrebarea generală.

În întrebarea subordonată se prezintă o scurtă explicație privind modul de completare a conformității pentru întrebarea generală. Modalitatea de apreciere a conformității se stabilește de organul de control, ţinînd seama de gravitatea riscului care se dorește să fie prevenit prin control.

Exemplu

Pentru a constata conformitatea cu cerința legală, la toate întrebările subordonate ori la mai mult de jumătate dintre ele, trebuie să se dea un răspuns pozitiv.

18. În cazul în care prin lege, în scopul de a preveni sau diminua riscurile, se prevede dispunerea unor acțiuni specifice sau interdicția de a realiza anumite acțiuni ori în cazul în care regulamentele și standardele stipulează măsuri speciale, în întrebare se indică măsura specifică, metoda, mijlocul de realizare a unui lucru, dar nu o cerință generală.

În cazul în care legea stabilește o cerință generală pentru prevenirea și diminuarea riscurilor și nu indică măsuri, nu specifică metodele și mijloacele de a face acest lucru, atunci persoana supusă controlului are libertatea de alegere la selectarea măsurilor puse în aplicare. În astfel de cazuri, întrebarea trebuie să indice nivelul de protecție sau rezultatul care trebuie asigurat (de exemplu cantități de emisie), dar nu trebuie să specifice mijloace prin care se asigură acest nivel de protecție. În întrebare se pot menționa măsurile de punere în aplicare doar în calitate de exemple.

19. Întrebările se expun în ordine logică, astfel încît să fie posibilă verificarea lor consecutivă de către inspector în procesul de control. De exemplu, în cazul în care controlul la unitate pornește de la controlul documentelor, atunci toate întrebările referitoare la verificarea de documente se recomandă să fie concentrate în prima parte a listei de verificare. Întrebările referitoare la controlul fizic al instalațiilor se recomandă să urmeze în continuare.

Întrebările din lista de verificare se grupează în funcție de subiect. De exemplu, întrebările referitoare la un anumit pericol se expun într-un anumit grup, astfel încît să nu fie dispersate pe parcursul întregii liste de verificare.

20. Fiecărei întrebări din lista de verificare i se atribuie un punctaj de la 1 la 20, astfel încît 1 reflectă cea mai mică importanță pentru risc, iar 20 – cea mai mare importanță pentru risc.

Punctajul trebuie să reflecte combinația posibilei daune a riscului (cu cît riscul este mai periculos, cu atît este mai mare punctajul care se acordă pentru întrebare) și cerința legală verificată prin întrebare (dacă respectarea cerinței contribuie la eliminarea completă a riscului pe care îl vizează, punctajul este mai mare, iar dacă respectarea cerinței contribuie mai puțin la eliminarea riscului, punctajul acordat este mai mic).

Se acordă punctaj maxim, între 15 și 20 de puncte, pentru întrebările care indică asupra unei cerințe legale, a cărei încălcare „foarte gravă” duce la risc iminent și imediat pentru viața persoanei, poate produce iminent o vătămare gravă a integrității corporale a persoanei sau crea prejudicii majore pentru mediu sau proprietatea persoanelor și nu pot fi înlăturate în timpul controlului. Se acordă punctaj mediu, între 7 și 14 puncte, pentru încălcări „grave”, care duc la risc iminent, dar nu imediat pentru viața și sănătatea persoanelor, sau la prejudicii considerabile pentru mediu sau proprietatea persoanelor. Se acordă între 1 și 6 puncte pentru încălcări „minore”, care pot fi înlăturate până la finalizarea controlului și care nu creează pericol iminent pentru viața și sănătatea persoanelor sau pot cauza prejudicii minore sau neglijabile pentru mediu sau proprietatea persoanelor.

În lista de verificare pot exista întrebări cu același punctaj.

[Pct.20 modificat prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

Exemplu

Lista de verificare

a siguranței ocupaționale la locul de muncă

ÎntrebareaTemeiul normativConformitatea(...)(...)ComentariiPunctajul pentru întrebare
1.Muncitorii care lucrează la înălțime își conectează hamul la schele sau alte atașamente care nu
i-ar lăsa să cadă?
Actul normativ, norma juridică20 (căderea de la înălțime este un pericol mortal – cel mai înalt punct pentru risc); conectarea hamului este o modalitate foarte eficientă de a reduce riscul și reprezintă punctul cel mai înalt pentru respectarea regulii)
...
3.Muncitorii s-au antrenat să lucreze la înălțime?10 (riscul urmărit este ridicat, dar respectarea regulii este mai puțin importantă pentru evitarea riscului în raport cu prima regulă – cea privind conectarea hamului)
4.Poartă muncitorii
căști de protecție?
10 (riscul urmărit este scăzut, dar respectarea regulii este eficientă pentru prevenire)
...

21. Punctajul se atribuie doar în cazul în care răspunsul la întrebare este „Nu”. Dacă răspunsul la întrebare este „Da” sau „Nu este cazul”, punctajul nu se atribuie.

Punctajul prevăzut pentru întrebare se acordă integral sau nu se acordă deloc.

22. După parcurgerea tuturor întrebărilor aplicabile din listă, se calculează punctajul general, care reprezintă media aritmetică sau media ponderată sau doar suma punctajelor obținute la întrebările verificate.

Un punctaj general mai mare în clasamentul persoanelor supuse controlului reprezintă un grad de neconformitate mai mare al persoanei supuse controlului faţă de cerințele legale.

[Pct.22 modificat prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600, în vigoare 11.08.24]

23. Punctajul le permite inspectorilor și persoanelor supuse controlului să se concentreze asupra cerințelor legale care reduc cele mai mari riscuri.

24. Punctajul este un indicator pentru respectarea cerințelor legale care vizează un risc mai grav și care, respectiv, necesită atenție sporită.

Punctajul general se utilizează la evaluarea nivelului global de conformitate al persoanelor supuse controlului și la întocmirea clasamentului acestora.

Punctajul general face parte din indicatorul de probabilitate a conformității în procesul de evaluare a riscurilor. Acesta poate fi utilizat și în alte scopuri, cum ar fi: necesitatea realizării unui control în viitorul apropiat. Modul de utilizare a punctajului general se stabilește în metodologiile sectoriale.

[Pct.24 modificat prin HG414 din 12.06.24, MO299-301/11.07.24 art.600; în vigoare 11.08.24]

25. Unele informații despre unitatea economică sînt necesare pentru evaluarea riscurilor (de exemplu domeniul de activitate, mărimea) caracteristice entității.

Informațiile despre unitatea economică relevante pentru evaluarea riscului unității se colectează în timpul controalelor și se introduc într-o parte separată a listei de verificare, despărţită în mod clar de partea ce conţine întrebările.

Informațiile disponibile organului de control înainte de efectuarea controlului trebuie să fie introduse în lista de verificare. Informațiile se introduc în lista de verificare înainte de efectuarea controlului, la sediul organului de control, ca etapă preparatorie pentru control. Surse ale acestor informații sînt:

1) registrele disponibile;

2) actele permisive;

3) procesele-verbale ale controalelor anterioare;

4) informațiile furnizate de agenții economici organului de control sau altor autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului și structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă sau altor autorități publice;

5) alte surse care oferă informații exacte și sigure.

26. Lista actelor normative la care fac referință întrebările din lista de verificare și cerințele legale vizate de întrebări trebuie inclusă în lista de verificare.

Actele normative se grupează, pe criteriul forței juridice, în legi, hotărîri ale Guvernului, regulamente ale autorităților administrației publice și standarde. Se recomandă ca lista de verificare să conțină link-uri la actele normative indicate în scopul facilitării accesului la legislația menţionată.

27. Lista de verificare trebuie să permită corectarea datelor care au fost completate înainte de control, în cazul în care, în timpul controlului, se constată că acestea sînt incorecte. De exemplu, în afară de cîmpul de date, lista de verificare poate conține o casetă separată referitoare la date – „Verificate/Trebuie corectate” – pentru a bifa în casetă sau pentru a completa dacă informațiile nu sînt corecte.

Listele de verificare trebuie să specifice clar informațiile care trebuie prezentate de către persoana supusă controlului, pe baza criteriilor de risc specifice prevăzute în metodologiile sectoriale privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor (de exemplu domeniul de activitate etc.).

Lista de verificare nu poate fi utilizată la colectarea niciunei informații irelevante pentru scopurile controlului și pentru evaluarea criteriilor de risc. Colectarea de informații în scopurile menționate nu se pune în sarcina agenților economici decît atunci cînd obținerea informațiilor respective într-un alt mod este imposibilă.

28. Structura şi conţinutul listelor de verificare utilizate în cadrul controlului activităţii aeronautice, efectuat în scopul asigurării siguranţei şi securităţii în domeniul aviaţiei civile, trebuie să corespundă standardelor şi practicilor internaţionale aplicabile.

Capitolul III

ELABORAREA, APROBAREA ȘI REVIZUIREA LISTEI DE VERIFICARE

29. Organele de control elaborează proiectele listelor de verificare pentru domeniile sale de control.

Pentru elaborarea listelor de verificare se recomandă constituirea grupurilor de lucru, cu atragerea în activitatea acestora a cel puțin unui analist sau a unei persoane ce deține o funcție cu atribuții analitice sau cu experiență analitică în domeniul de activitate specific al organului de control, un inspector și un jurist.

30. După elaborarea proiectului listei de verificare, organul de control îl publică pe pagina sa web pentru consultări publice, conform legislației cu privire la transparența în procesul decizional.

Organul de control supune consultărilor proiectul listei de verificare cu agenții economici și asociațiile care activează în domeniul respectiv, precum și cu alte părți interesate. Consultarea proiectului listei de verificare se realizează prin organizarea de evenimente publice pe marginea proiectului, prin prezentări publice ale acestuia.

Scopul consultării publice a proiectului listei de verificare este de a asigura transparența în elaborarea și ulterioara utilizare a listei de verificare. Consultarea publică permite aflarea opiniei agenților economici pasibili de control, precum şi şi estimarea consecințelor pozitive și negative, costurilor de implementare a listelor de verificare.

31. Înainte de aprobarea listei de verificare, se recomandă testarea proiectului listei de verificare. Proiectul listei de verificare trebuie să fie testat practic prin utilizarea în cadrul simulărilor de controale sau prin folosirea în cadrul controalelor în paralel cu listele de verificare în vigoare la momentul efectuării controlului ori în cadrul controalelor efectuate fără liste de verificare.

32. Proiectul listelor de verificare, definitivat în baza opiniilor expuse în cadrul consultărilor publice, se prezintă pentru aprobare autorității publice centrale cu competențe în domeniul de control.

33. Organul de control trebuie să actualizeze listele de verificare la necesitate, atunci cînd:

1) există modificări în legislația relevantă controlului;

2) controalele urmează să pună în evidență aspecte noi, care nu au fost abordate în procesul de elaborare a întrebărilor sau în cazul în care se constată că întrebările din listele de verificare sînt irelevante sau dificil de aplicat;

3) se constată că nu corespund sarcinilor pentru a căror realizare au fost elaborate și dezvoltate.

34. În cazul în care un inspector a constatat că cerințele legale necesare nu sînt incluse în listele de verificare sau în cazul în care a observat că lista de verificare include aspecte care pot fi considerate nesemnificative, acesta prezintă superiorului său ori persoanei responsabile de elaborarea listei de verificare propuneri privind revizuirea sau ajustarea întrebărilor.

Orice amendare a listei de verificare se consultă în mod obligatoriu conform prevederilor pct. 30.

Listele de verificare trebuie revizuite atunci cînd reglementarea legală aplicabilă întreprinderilor a suportat modificări. Ele se revizuiesc periodic, de regulă, anual, cu eventuala stabilire a datei calendaristice a revizuirii și aprobării modificărilor.

35. După aprobarea unor liste de verificare noi, dar și după aprobarea modificărilor la listele de verificare, organul de control asigură organizarea de instruiri pentru inspectorii care urmează să utilizeze lista de verificare în activitățile sale de control.

36. Lista de verificare aprobată conform pct. 32 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web oficială a organului de control.

Lista de verificare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în actul administrativ prin care a fost aprobată, care nu poate fi o dată anterioară datei publicării acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Niciun inspector nu poate invoca, pentru justificarea competenţei sale, dreptul de a exercita controlul într-o problemă sau alta, de a constata o încălcare şi de a aplica o sancţiune, în baza unei liste de verificare care nu a fost aprobată cu respectarea prevederilor pct. 30, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu a intrat în vigoare în modul corespunzător.

37. Organele de control asigură:

1) în termen de 3 zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicarea în Registrul de stat al controalelor și pe pagina lor web oficială a tuturor listelor de verificare pe care le utilizează în activitățile lor de control de stat asupra activității de întreprinzător;

2) disponibilitatea descărcării, în format word și PDF, a listelor de verificare utilizate în activitățile lor de control de stat asupra activității de întreprinzător;

3) publicarea pe pagina lor web oficială, în același directoriu în care sînt publicate și listele de verificare, a informaţiilor cu privire la numele, funcția și datele de contact (telefon, e-mail) ale persoanei responsabile pentru recepționarea comentariilor și observațiilor referitoare la listele de verificare.

38. Nu există restricții cu privire la publicarea, utilizarea, imprimarea listelor de verificare de către persoane fizice, agenți economici, asociații de afaceri sau oricare alte persoane.

39. Organele de control evaluează posibilitatea de a sensibiliza și de a distribui listele de verificare prin intermediul altor autorități publice care contactează direct cu agenții economici, cum ar fi autoritatea competentă de înregistrarea agenților economici, autoritățile emitente de acte permisive, asociațiile de afaceri, agențiile de consultanță în afaceri.

40. Regulile se aplică listelor de verificare utilizate de organele de control în activitatea lor de control de stat asupra activității de întreprinzător.

Sînt exceptate de la prevederile pct. 30, 36, 37 și 38 listele de verificare aplicate în cadrul controlului asigurării securității aeronautice. După aprobarea de către organul central de specialitate, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova se publică doar actul normativ prin care acestea au fost aprobate. Listele de verificare aprobate prin actul normativ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova se transmit doar subiecților supuși controlului asigurării securității aeronautice.