1. Se aprobă Programul de implementare, pentru anii 2023-2026, a Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 (se anexează).
2. Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și alte autorități responsabile:
1) vor realiza acțiunile incluse în Programul de implementare, pentru anii 2023-2026, a Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030;
2) vor prezenta Cancelariei de Stat anual, până la data de 1 februarie, precum și la solicitare, informații privind stadiul realizării acțiunilor incluse în Programul nominalizat.
3. Cancelaria de Stat va prezenta Guvernului anual, până la 15 martie, raportul de progres privind implementarea Programului menționat.
4. Finanțarea acțiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităților implicate, precum și din alte surse, conform legislației.
5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.
Nr. 352. Chişinău, 7 iunie 2023.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.352/2023
PROGRAM de implementare, pentru anii 2023-2026, a Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030
Capitolul I
INTRODUCERE
Efectele globalizării, însoțite de dezvoltarea dinamică a sistemelor sociale, impun statelor naționale o poziție cu totul nouă, la care instituțiile și sistemele administrative trebuie să fie adaptate. Orice intervenție în domeniul reformei administrației publice implică modificări majore ale administrației publice centrale, locale și serviciilor publice.
Calitatea administrației publice și a guvernării unei țări este un factor-cheie în performanța ei economică și în bunăstarea cetățenilor săi. Administrațiile publice eficiente servesc nevoilor cetățenilor și întreprinderilor. Este esențial ca autoritățile publice să se adapteze schimbărilor.
Odată cu dezvoltarea societății informaționale, a tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor, apar noi provocări pentru administrația publică. În același timp, acestea oferă posibilități mult mai mari pentru o activitate mai eficientă și mai aproape de cetățean.
Necesitatea reformei este determinată, atât de factori interni (management, probleme sociale și economice), cât și de factori externi (internaționalizarea și dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației).
Accelerarea procesului de reformă în administrația publica este cauzată, în primul rând de necesitatea de a duce la bun sfârșit tranziția (inclusiv economică) și trecerea la statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În acest context, este imperios necesară reconfigurarea instituțională a administrației publice și consolidarea capacităților autorităților publice pe componenta de integrare europeană, pentru a putea contribui la acest proces important în mod calitativ și operativ. Consolidarea noilor entități ale administrației publice rezidă în necesitatea asigurării și elaborării poziției naționale și întocmirii dosarelor de participare ale ministerelor la reuniunile cu instituțiile UE, asigurarea procesului de planificare, elaborare, monitorizare și evaluare a documentelor de politici publice, precum și coordonarea elaborării politicilor publice în acord cu acquis-ul comunitar, în vederea creșterii eficienței, eficacității și corespunderii politicilor publice la standardele UE în domeniile de activitate atribuite în competență ministerelor.
În scopul fortificării capacităților administrative, a fost elaborată Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 126/2023, care are drept scop crearea, până la sfârșitul anului 2030, a unui sistem al administrației publice centrale și locale capabil să asigure condiții pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, cu un nivel ridicat de integritate și competență, astfel încât: (a) să gestioneze cu eficiență și să livreze servicii publice de calitate prin profesionalizare și stabilitate, simplificare și raționalizare, predictibilitate și coordonare; (b) să câștige respectul și încrederea cetățenilor prin onestitate, transparență și responsabilitate, accesibilitate și deschidere; (c) să-și consolideze capacitatea de fundamentare și implementare a politicilor publice.
Pentru abordarea multidimensională a problemelor și riscurilor din domeniul managementul funcției publice și funcționarilor publici, fortificarea cadrului instituțional al administrației publice centrale și locale, sistemul de planificare strategică, precum și dezvoltarea serviciilor publice, este necesară stabilirea unor politici naționale pe termen mediu.
Programul de implementare, pentru anii 2023-2026, a Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 (în continuare – Program) va contribui la transformarea/perfecționarea administrației publice din Republica Moldova la nivel central și local, precum și la realizarea obiectivelor Programului de activitate a Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană”, a Agendei de dezvoltare durabilă 2030 (ODD 16), a Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, inclusiv a prevederilor Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
În acest sens, Programul va cuprinde acțiuni pentru consolidarea capacităților instituționale și îmbunătățirii performanței, prin dezvoltarea de noi competențe în raport cu tendințele din domeniul formării/dezvoltării profesionale aliniate la soluțiile tehnologiilor digitale, va spori atractivitatea funcției publice, va crește gradul de profesionalizare și a stabilității în funcția publică ca urmare a adaptării procedurilor de recrutare, selecție și evaluare la cerințele managementului centrat pe performanță.
De asemenea, noul document de politici urmează să dezvolte competențe pornind de la prioritățile guvernamentale, nevoile organizaționale și de la obiectivul de creștere a calității serviciilor publice furnizate de administrația publică, în raport cu așteptările și necesitățile cetățenilor.
Capitolul II
ANALIZA SITUAȚIEI
Reforma sistemului administrației publice este un proces dinamic și, ca orice alt proces de reformă structurală, el nu poate fi niciodată încheiat și desăvârșit. Or, perpetuarea unui sistem ineficient al administrației publice centrale poate amplifica problemele și vulnerabilitățile structurale ale țării și eroda încrederea oamenilor în instituțiile statului.
Realizarea unei analize-diagnostic a situației existente la nivelul administrației publice centrale și locale, identificarea problemelor cu care se confruntă acestea, a priorităților ce trebuie luate în calcul la rezolvarea acestora, dar și resursele disponibile sunt numai câteva dintre condițiile necesare formulării Programului pentru implementarea Strategiei de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023-2026.
Având în vedere complexitatea sistemului public și de punere în practică a politicilor publice, evaluarea impactului și a eficienței acestora reprezintă elementele-cheie ale Programului. Nivelul și natura mijloacelor angajate, performanța organizațiilor publice antrenate în aplicarea în practică a politicilor publice, participarea cetățenilor la procesul de decizie sunt aspecte integrante ale viziunii asupra procesului de reformă în administrație.
Ministerele trebuie să se implice în ciclurile decizionale și de management, adică în planificarea politicilor, luarea deciziilor, implementare, monitorizare, control și evaluare.
Capacitatea de a elabora politici și de a le implementa are influență directă asupra satisfacției cetățenilor. Relația dintre guvern și cetățeni devine tot mai complicată: deciziile politice traversează mai multe niveluri ale administrației, problemele trebuie rezolvate într-un mediu în continuă schimbare, în care este nevoie de cooperare, acord și coordonare, atât la nivel național, cât și la nivel local. Cetățenii se confruntă cu acest proces și conștientizează că au tot mai puțină influență asupra deciziilor luate la nivel național și local, însă, fără sprijinul și înțelegerea cetățenilor, elaborarea și implementarea unor politici adecvate este dificilă. De aceea trebuie găsite noi modalități pentru îmbunătățirea politicilor publice, pentru informarea cetățenilor și pentru implicarea lor în procesul decizional.
Scopul consolidării administrației publice locale este de a o face capabilă să își îndeplinească funcțiile, astfel încât aceasta să contribuie la dezvoltarea economică și socială în regiune. Prin activitatea ei, administrația publică locală trebuie să se orienteze către satisfacerea nevoilor cetățenilor prin asigurarea unor servicii publice de calitate. Procesul de elaborare a bugetelor locale trebuie să aibă ca rezultat întărirea independenței administrației publice locale, prin scăderea ponderii fondurilor alocate de la bugetul de stat şi creșterea proporției celor proprii, obținute din taxe şi impozite locale.
Realizarea controlului intern managerial eficient constituie o premisă pentru îmbunătățirea activității autorităților administrației publice centrale și locale. Cu ajutorul unui control riguros în sectorul public, conducătorii pot avea certitudinea că resursele sunt utilizate cu eficiență sporită. Auditul intern şi cel extern trebuie să se bazeze pe principii de independență și obiectivitate, în scopul obținerii unor sisteme de control intern managerial menite să contribuie la gestionarea transparentă a fondurilor publice și la sorirea eficienței activității autorităților publice la toate nivelurile de administrație.
I. Managementul funcției publice și al funcționarilor publici
Asigurarea promovării și realizării politicii statului în domeniul managementului resurselor umane în serviciul public este asigurată de către Guvern, prin intermediul Cancelariei de Stat.
Eficiența administrației publice depinde, în mare măsură, de sistemul de management al resurselor umane aplicat în cadrul autorităților publice, de nivelul de profesionalism al funcționarilor publici, de orientarea acestora spre satisfacerea necesităților și intereselor legitime ale cetățenilor. Prin angajamentele asumate odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, modernizarea și eficientizarea serviciului public, precum și profesionalizarea funcționarilor publici reprezintă un punct de referință, or managementul resurselor umane din autoritățile publice trebuie să se bazeze pe trei componente: competență, performanță profesională și etică profesională.
Sistemul de management al resurselor umane în serviciul public necesită îmbunătățiri semnificative. Acesta acoperă un efectiv-limită de personal în cadrul autorităților publice de 49 313 unități, dintre care 18 204 unități de funcții publice cu statut general (37%), 19 204 unități – funcții publice cu statut special (39%), 11 905 unități – alte categorii de personal. Astfel, funcțiile publice constituie circa 4,2% din forța de muncă și 27% din personalul sectorului bugetar.
Situația descrisă este determinată de lipsa cronică a unei viziuni clare privind dezvoltarea capitalului uman în serviciul public. Respectiv, funcția publică nu a constituit, pentru mulți ani, o prioritate în procesele de luare a deciziilor strategice în plan național. Reorganizările efectuate în cadrul Cancelariei de Stat, în special în anii 2016 și 2019, au avut un impact negativ asupra capacitații instituționale a subdiviziunii responsabile de elaborarea politicilor publice în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici. Numărul insuficient de unități de personal din Direcția managementului funcției publice, coroborat cu lipsa oportunităților de formare specializată și fluctuația înaltă a personalului afectează direct calitatea activității acestei subdiviziuni și nu permite realizarea unei abordări sistemice a managementului funcției publice.
Capacitățile instituționale ale Cancelariei de Stat privind managementul funcției publice se transpun în calitatea politicilor publice pe această dimensiune, iar, în consecință, efectele sunt vizibile în performanța autorităților publice.
Se constată o atractivitate redusă a funcției publice și a serviciului public. Cauzele capacității reduse a statutului de a acoperi necesarul de personal, din punct de vedere calitativ (competențe) și cantitativ (posturi ocupate) și a lipsei de atractivitate de dezvoltare a carierei în funcția publică a persoanelor calificate, au fost evidențiate și în studiile realizate în cadrul diferitor proiecte. Acestea sunt: remunerarea neadecvată a muncii în raport cu cerințele și responsabilitățile unei funcției publice, sistemul de salarizare inechitabil care nu încurajează performanța la locul de muncă, incompatibilitățile și restricțiile legale stabilite prin statut care nu sunt compensate cu alte beneficii, sistemul de dezvoltare în carieră impredictibil, oportunitățile de promovare în funcția publică limitate, cultura organizațională birocrată, supraîncărcarea personalului în autoritățile publice etc.
Astfel, se constată că atractivitatea funcției publice rămâne la un nivel relativ scăzut: în anul 2021, în medie doar 1,7 persoane au candidat la ocuparea unei funcții publice. Numărul redus de candidați pe post vacant se datorează și insuficienței de resurse umane calificate pe piața muncii, dar poate fi și un indicator al lipsei de încredere în corectitudinea sistemului de recrutare și selecție profesională în administrația publică. În această situație, autoritățile publice, de multe ori, angajează persoane care nu corespund în totalitate cerințelor minime ale funcției publice pentru a putea ocupa posturilor vacante, fapt care are un impact direct asupra calității muncii și a investiției de timp și altor resurse în procesul de integrare în funcția publică la locul de muncă.
Fluctuația medie a personalului pentru anul 2021 a fost de 11,24%. Cele mai multe demisii au fost înregistrate la nivelul funcționarilor publici de execuție – 86% din totalul demisiilor înregistrare în anul 2021. Conform datelor, se atestă o fluctuație sporită în rândul persoanelor angajate în primii ani de activitate în serviciul public.
Sistemul de dezvoltare profesională a funcționarilor publici răspunde parțial necesităților de instruire și este axat insuficient pe dezvoltarea competențelor. Conform studiilor efectuate în cadrul proiectului de asistență tehnică pentru sprijinirea reformei în administrația publică la nivelul anului 2020, doar 50% dintre funcționarii publici au reușit să îndeplinească necesarul de ore de instruire profesională obligatorii. Respectiv, au fost identificate mai multe, printre care: furnizorul național de instruire a funcționarilor publici nu are un rol de dezvoltator sistemic și organizator de formare/instruire în sistemul de dezvoltare profesională, rămâne în principal un furnizor de formare/instruire care reacționează la nevoile exprimate ale autorităților publice și la contribuțiile Cancelariei de Stat; programele de formare nu se bazează în mod direct pe cerere, adică pe nevoile individuale ale funcționarilor publici, ci pe o abordare bazată pe ofertă, în care instituțiile publice aleg dintre cursurile oferite de furnizorul național de instruire a funcționarilor publici și dintre cele furnizate prin proiectele donatorilor internaționali; nealocarea a 2% din fondul de salarizare pentru formare/instruire pentru a acoperi parțial costurile de formare/instruire pentru nevoile specifice ale personalului.
În acest context, se constată că pe parcursul anului 2021, doar 6 747 (43,8%) de funcționari publici au fost instruiți cel puțin 40 ore: APC – 52,7%, APL I – 25,8%, APL II – 31,6 %. Doar 16% dintre funcționarii publici debutanți au beneficiat de numărul minim de ore de instruire conform prevederilor cadrului legal, ceea ce indică o scădere semnificativă în comparație cu anul 2020, unde 48% dintre funcționarii publici debutanți au beneficiat de dezvoltare profesională în primele șase luni în serviciul public, asta deși un sistem eficient de instruire este vital pentru orice organizație în scopul dezvoltării și menținerii standardelor profesionale ale conduitei și performanței personalului.
Sistemul informațional automatizat „Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici” utilizat de către autoritățile publice care cad sub incidența Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public este nefuncțional, nu este interconectat cu Sistemul Informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților”, care a devenit obligatoriu pentru toate entitățile bugetare.
În consecință, instrumentul de colectare centralizată și utilizare a datelor privind resursele umane din serviciul public s-a dovedit a fi nefuncțional, iar scopul acestuia de a furniza date necesare în timp real pentru luarea deciziilor și dezvoltarea politicilor publice țintite pe necesitățile domeniului funcției publice a fost compromis.
Astfel, un sistem informațional funcțional ar reduce la minim penuria de informații specifice și relevante cu privire la personalul din autoritățile publice și ar asigura un management performant al resurselor umane din autoritățile publice prin prelucrarea complexă a datelor pentru toate procesele administrative de personal.
II. Cadrul instituțional al administrației publice centrale
În ultimii ani, Republica Moldova a depus eforturi susținute de reformă a administrației publice centrale care s-au materializat cu anumite progrese. În același timp, se constată că anumite aspecte rămase nereformate persistă și că impactul lor asupra eficacității administrației publice centrale este considerabil.
Cadrul de reglementare a organizării și funcționării instituțiilor publice se dovedește a fi extrem de complex și cuprinde o serie de reglementări legislative primare și secundare. Drept urmare, se atestă o reglementare fragmentată și parțial contradictorie în ceea ce privește organizarea și structurarea administrației publice, înțelegerea și separarea conceptelor de: autoritate publică, instituție publică cu rol de implementare, instituție publică la autofinanțare. În ceea ce privește regulile contradictorii cu privire la înființarea și funcționarea instituțiilor publice, constatăm că terminologia folosită în cadrul actual de reglementare nu este uniformă, lăsând loc unor confuzii/interpretări. De asemenea, sunt necesare definiții clare ale conceptelor de ,,subordonare” și ,,independență” în contextul principiului legalității, al personalității juridice și al ierarhiei, cu privire la autogestiunea financiară, a activităților comerciale/non-comerciale și a statutului profit/non profit, pentru a impune reguli mult mai clare pentru reglementarea statutului, rolului și funcționării unor astfel de instituții publice în ansamblul sistemului administrativ din Republica Moldova.
Conform situației de la 1 decembrie 2022, în Republica Moldova sunt înregistrate 478 de instituții publice. Dintre acestea, autoritățile administrației publice centrale de specialitate dețin calitatea de fondator în aproximativ 295 de instituții publice, efectivul de personal fiind de 70 697,58 unități, dintre care 5182,97 funcții/posturi vacante. Respectiv, rata medie de ocupare este
de 92,66%.
Urmare a analizei selective a statutelor unor instituții publice și a actelor normative aferente activității acestora, s-a constatat că, în contradicție cu excepția legală enunțată din Legea nr. 98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate și cu Codul administrativ, în competența acestora au fost atribuite și unele funcții care implică exercitarea prerogativelor de putere publică. În statutele instituțiilor publice este prevăzută formarea consiliilor lor, în calitate de organe colegiale superioare care supraveghează activitatea acestora. Din această cauză, nu este suficient de clar care este rolul autorităților administrației publice centrale în calitate de entități care exercită, în numele Guvernului, funcțiile de fondatori ai instituțiilor publice.
Astfel, putem conchide că foarte multe aspecte neelucidate și contradictorii se referă la cadrul actual de reglementare a înființării, funcționării și încetării activității instituțiilor publice, care este complex și nu întotdeauna coerent.
III. Sistemul de planificare strategică și elaborare a politicilor publice
Planificarea eficientă și integrată la nivel de Guvern constituie un element esențial pentru asigurarea implementării eficiente a politicilor publice. Sistemul actual de planificare strategică este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice (în vigoare din 26.07.2020), care are ca scop eficientizarea efortului autorităților administrative în implementarea politicilor publice. Sistemul stabilește ierarhia clară a documentelor de planificare și definește legătura acestora cu documentele de politici publice. Nivelul cel mai înalt este reprezentat de Programul de activitate al Guvernului, Strategia Națională de Dezvoltare (SND) și angajamentele internaționale, implicit Acordul de Asociere RM – UE și Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030.
Pentru aplicarea uniformă a principiilor de planificare strategică și facilitarea punerii în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 386/2020, a fost dezvoltat Ghidul metodologic cu privire la integrarea prevederilor Strategiei Naționale de Dezvoltare în documentele de planificare și de politici publice.
În vederea asigurării implementării noului sistem de planificare strategică și operațională, pe parcursul anilor 2021-2022, circa 500 de funcționari publici din cadrul tuturor autorităților publice centrale și a unor autorități publice locale au fost instruiți în domeniul planificării strategice și elaborării documentelor de politici publice, prin intermediul a 10 module de instruire, principalele tematici vizând: integrarea obiectivelor și principiilor Agendei 2030 și ale SND în documentele de politici publice; rolul actorilor locali în implementarea SND; aplicarea ghidurilor metodologice privind integrarea prevederilor SND în documentele de planificare și documentele de politici publice, privind realizarea analizei ex-ante și evaluării ex-post pentru documentele de politici publice, privind estimarea costurilor documentelor de politici publice; monitorizarea politicilor publice și comunicarea eficientă în administrația publică centrală.
Cu toate acestea, un accent deosebit urmează a fi pus pe consolidarea capacităților instituționale și profesionale ale funcționarilor publici pentru respectarea și aplicarea corespunzătoare a cadrului normativ aferent elaborării documentelor de politici publice, având în vedere că elaborarea politicilor publice naționale este însoțită de un șir de provocări.
Se constată că cadrul normativ și de reglementare a sistemului de dezvoltare și coordonare a politicilor publice este aplicat neuniform. Pe parcursul perioadei 2019-2022, au fost elaborate și aprobate, în total, 33 de documente de politici publice, dintre care 21 după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. Conform situației din anul 2022, doar 66% din documentele de politici elaborate au respectat integral etapele și criteriile de elaborare statuate în cadrul normativ, 26% – parțial și 8% – nu au respectat rigorile (tabelul 1). Printre principalele cauze ce explică această situație se numără insuficiența capacităților și a resurselor umane în autoritățile publice, inclusiv în instituțiile care formează „Centrul Guvernului”.
Tabelul 1
Numărul documentelor de politici publice
aprobate în perioada 2019-2022
| Anul | Numărul documentelor de politici aprobate | Gradul de conformare la etapele de elaborare a politicilor publice** |
| respectă integral etapele de elaborare | respectă parțial etapele de elaborare | nu respectă etapele de elaborare |
| 2019 | 5 | X | X | X |
| 2020 | Până la 26.07* | 7 | X | X | X |
| După 26.07* | 8 | 0 % | 38 % | 62 % |
| 2021 | 1 | 0 % | 0 % | 100 % |
| 2022 | 12 | 66 % | 26 % | 8 % |
| Total | 33 | | | |
* 26 iulie, data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 386/2020
** Conform pct. 34 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020
Sursa: Cancelaria de Stat. Rapoartele trimestriale de activitate
Configurarea și consolidarea corespunzătoare a Centrului de Guvernare, funcțiile caracteristice acestuia urmând a fi realizate în comun de către Cancelaria de Stat (coordonarea politicilor naționale), Ministerul Finanțelor (planificarea resurselor pentru sectorul public) și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (coordonarea afacerilor de integrare europeană), au un rol major în asigurarea unui proces eficient de planificare strategică și de elaborare a politicilor publice. Lipsa unui mecanism eficient de colaborare și interacțiune dintre instituțiile ce formează Centrul de Guvernare creează impedimente în exercitarea funcției de coordonare a politicilor publice, de gestionare a finanțelor publice, fapt ce se răsfrânge negativ asupra calității politicilor publice, actului de guvernare și, respectiv, asupra impactului preconizat pentru cetățeni.
Totodată, un rol important în asigurarea calității actului de planificare și coordonare a activităților Guvernului îl dețin subdiviziunile de coordonare a politicilor din cadrul ministerelor și altor autorități administrative centrale. În vederea clarificării misiunii subdiviziunilor respective, precum și pentru eliminarea funcțiilor neconforme atribuite subdiviziunilor în cauză, urmare a diferitor reforme instituționale realizate, prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2021 a fost aprobat un nou Regulament-cadru de funcționare a acestor subdiviziuni. În pofida acestui fapt, pe parcursul anilor, subdiviziunile respective au suferit modificări atât în raport cu numărul de personal, cât și în ceea ce privește spectrul de competențe și atribuții stabilite, o bună parte fiind străine misiunii acestora.
În anul 2022, în contextul consolidării cadrului instituțional pentru a răspunde cerințelor integrării europene, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 600/2022 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (pe componenta de consolidare a cadrului instituțional de integrare europeană), care a impus modificarea structurii organizatorice a mai multor ministere și autorități responsabile de implementarea politicilor, inclusiv a subdiviziunilor de coordonare a politicilor, cărora le-au fost atribuite funcții de coordonare a proceselor de integrare europeană. În consecință, unitățile de coordonare a politicilor au fost suplimentate cu 20 de posturi noi. Totuși, eficiența acestui proces este dirijată de nivelul de capacitare a personalului calificat, care ar trebui să posede calificările necesare pentru executarea sarcinilor, în particular cunoștințe și abilități de analiză a datelor pentru elaborarea și monitorizarea politicilor bazate pe evidențe, și de fluctuația cadrelor, rata medie de ocupare a posturilor în subdiviziunile de coordonare politici publice și integrare europeană, în autorități fiind de peste 70,0%.
Evaluarea politicilor publice reprezintă o etapă importantă a procesului decizional, care necesită un cadru metodologic și normativ solid, dezvoltat și aplicat de toate părțile relevante. În prezent, se constată mai multe carențe și provocări, pentru autorități, în procesul de elaborare a documentelor de politici fundamentate de analize calitative și bazate pe dovezi. Circa 70% din numărul total al documentelor de politici publice elaborate nu sunt susținute și argumentate prin analiza ex-ante sau evaluarea ex-post, iar procesele aferente realizării analizei impactului politicilor publice nu sunt pe deplin instituționalizate. Aceste deficiențe au generat necesitatea revizuirii semnificative a metodologiilor, în anul 2021 fiind efectuată revizuirea complexă și actualizarea cadrului metodologic de evaluare ex-ante, intermediară și ex-post a politicilor publice în conformitate cu cadrul instituțional și normativ și cu cele mai bune practici internaționale, aplicabile în contextul Republicii Moldova.
Atât procesul de evaluare a politicilor publice, cât și monitorizarea implementării măsurilor planificate sunt afectate în prezent de gradul redus al culturii statistice și al cunoștințelor în domeniul datelor în autoritățile publice centrale și locale, dar și în societate în ansamblu, când se contează pe implicarea societății civile în monitorizarea/evaluarea politicilor. Capacitățile analitice limitate ale autorilor proiectelor de politici, dar și a implementatorilor acestora, afectează procesele de identificare a surselor de date relevante subiectului analizat, înțelegerea semnificației indicatorilor și evoluțiilor acestora și utilizarea corectă a datelor pentru scopurile politicilor.
Capacitățile elaboratorilor de politici publice sunt limitate de calitatea, sustenabilitatea și coerența datelor, în particular a datelor din surse administrative sau non-statistice (sondaje de opinie, clasamente internaționale, etc.), precum și de gradul de detaliere a acestora. Or, datele statistice sunt imperative pentru procesul de luare a deciziilor bazate pe evidențe dezagregate după criterii relevante, precum și pentru demonstrarea impactului reformelor asupra calității vieții populației țării.
Un aspect important al procesului de planificare strategică este monitorizarea implementării măsurilor planificate, iar abordarea neintegrată a procesului de monitorizare în raport cu procesul de planificare afectează negativ relevanța, calitatea și consecvența politicilor publice. Printre provocările care intensifică această problemă se numără: competențe insuficiente de formulare a indicatorilor corecți și relevanți, capacitățile și resurse limitate ale descrierii procedurilor de monitorizare și proiectare a metodologiilor de calcul al indicatorilor, costurile semnificative de realizare a analizelor ex-ante, monitorizării și evaluărilor intermediare și ex-post. La nivel de percepție generală în administrația publică, procesul de monitorizare și raportare este văzut mai mult ca o sarcină împovărătoare decât ca un mecanism de analiză, suport și exercițiu pentru a extrage lecțiile învățate. Din observațiile făcute în procesul de evaluare a proiectelor documentelor de politici publice, autoritățile iau în considerare, într-o proporție relativ redusă, rezultatele și concluziile extrase în urma monitorizării documentelor de planificare și de politici publice. În acest sens, existența unui instrument eficient de monitorizare ar permite diminuarea, dar și valorificarea eforturilor funcționarilor publici, făcând posibilă interconectarea realizărilor/rezultatelor pentru mai multe documente, atât pe verticală, cât și pe orizontală, și anume: problema ar putea fi soluționată prin dezvoltarea unei soluții IT moderne care să faciliteze procesul de planificare, monitorizare și raportare a progreselor în implementare a angajamentelor internaționale și agendei interne de politici publice a Guvernului.
Schimbările pe scena politică a Republicii Moldova și obținerea perspectivei clare de aderare la UE impun o conformare a procesului de elaborare a politicilor publice cu practicile, modelele și acquis-ul UE. Transpunerea și implementarea acquis-ului UE este o condiție de aderare la UE, ceea ce înseamnă că legislația RM trebuie să fie armonizată cu legislația UE, înainte ca aceasta să devină stat membru. Negocierile de aderare la UE vor reprezenta o provocare mai mare pentru administrația publică care va avea sarcina să gestioneze cele 35 de capitole ale acquis-ului UE, ce urmează a fi transpuse în legislația națională.
Înainte de a începe negocierile de aderare la UE și în perioada imediat următoare, Republica Moldova trebuie să elaboreze un document de planificare a îndeplinirii angajamentelor ce derivă din relația cu UE. Având în vedere că ansamblul acțiunilor necesare a fi realizate se va comunica Republicii Moldova de către UE într-o manieră continuă ce trebuie adoptate unui instrument care pe de o parte va permite planificarea acțiunilor a fi realizate de către instituțiile abilitate, pe de altă parte va oferi flexibilitate în setarea sau adaptarea acțiunilor necesare a fi implementate.
Un astfel de document de planificare este important pentru orientarea procesului intern de reforme în linie cu standardele europene, dar și pentru a demonstra atât statelor membre, cât și instituțiilor UE disponibilitatea și capacitatea Republicii Moldova de a realiza pe deplin obligațiile care rezultă din calitatea de stat membru al UE.
Pentru a gestiona cu succes activitățile legate de pregătirea pentru aderarea la UE, se impune profesionalism maxim instituțiilor în elaborarea, adoptarea legislației armonizate, precum și în implementarea și punerea în aplicare corectă a acesteia. Aceasta necesită o organizare internă adecvată în cadrul Guvernului și abilități mai bune de planificare, elaborare, implementare a politicilor, negociere în contextul aderării, dar și de comunicare cu instituțiile UE. Deși limba română este o limbă oficială a UE, toate comunicările cu Comisia Europeană, pentru a răspunde la întrebările din Chestionare, dar și, ulterior, în procesul negocierilor de aderare, sunt efectuate în limba engleză. Mai mult, toată legislația națională, alte documente care sprijină declarațiile făcute de Guvern în răspunsuri, dar și în perioada negocierilor de aderare trebuie prezentate Comisiei în limba engleză. Experiențele anterioare de completare a răspunsurilor la întrebări denotă o lipsă de capacitate a instituțiilor de a gestiona calitativ acest proces, fapt ce periclitează transmiterea și înțelegerea corectă a informațiilor, afectează acuratețea pozițiilor formulate în comunicările cu Comisia, poate influența conținutul Rapoartelor de progres ale Comisiei. Prin urmare, se impune crearea unei unități de traducere centralizată responsabilă de coordonarea procesului de traducere.
Procedurile legislative complicate, lipsa de transparență în procesul de elaborare și promovare a acelor normative și insuficiența consultărilor publice afectează calitatea actelor normative adoptate și duc la dificultăți în aplicarea lor în practică. Procedurile greoaie și consumatoare de timp, precum și circuitul complex al acestora intra și inter-instituțional îngreunează luarea deciziilor, dar și comunicarea între actorii implicați în elaborarea și implementarea politicilor publice. Guvernul trebuie să pună în aplicare o serie de măsuri care să simplifice procedurile de elaborare și avizare, să eficientizeze circuitul documentelor în administrație, inclusiv în contextul procesului de aderare la UE, cu respectarea principiilor de transparență în procesul decizional. Procedurile simplificate pot crește transparența și accesibilitatea procesului legislativ, permițând societății civile și celor interesați să participe mai activ și mai eficient în procesul de elaborare și promovare a actelor normative. Ajustarea procedurilor poate reduce și costurile implicate în procesul de elaborare și promovare a actelor normative, optimizând modul de utilizare a resurselor administrative.
Gradul mediu, calculat pentru ultimii patru ani, ce vizează conformarea proiectelor actelor normative la cerințele stabilite de cadrul normativ, prezentate de către autorități spre înregistrare și expertizare este de circa 88%, cel mai mare grad de conformare (92%) fiind înregistrat în 2019, iar cea mai modestă situație (84%) fiind constatată în 2021 (tabelul 2). Astfel, pe parcursul perioadei analizate, ministerele și alte autorități publice centrale au prezentat Cancelariei de Stat, pentru înregistrare și expertizare la etapa inițială, 3881 proiecte de acte normative, fiind analizate din punctul de vedere al conformării cerințelor aplicabile tipologiei și specificului fiecărui proiect în parte, inclusiv: 1) conformitatea și calitatea notei informative la proiect; 2) prezența /lipsa analizei impactului de reglementare; 3) prezența/lipsa coordonărilor și opiniilor prealabile ale Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat, 4) prezența/lipsa tabelului de concordanță pentru proiectele elaborate cu scopul transpunerii legislației UE; 5) existența rapoartelor de evaluare a calității și conformității conceptelor documentelor de politici publice și a proiectelor documentelor de politici publice elaborate, inclusiv respectarea tuturor etapelor de elaborare a acestora.
Tabelul 2
Expertizarea proiectelor de acte normative elaborate de către autoritățile publice centrale
| Anul | Proiecte înregistrate și expertizate | Proiecte preluate în procedură | Proiecte restituite | Rata de conformare |
| 2019 | 810 | 745 | 65 | 92% |
| 2020 | 1486 | 1278 | 204 | 86% |
| 2021 | 643 | 544 | 99 | 84% |
| 2022 | 942 | 847 | 95 | 90% |
| Total | 3881 | 3414 | 463 | 88% |
Sursa: Cancelaria de Stat
În același timp, se constată un nivel relativ scăzut de avizare de către Guvern a inițiativelor legislative (de circa 75% în 2022) și neconform cadrului normativ (tabelul 3). Potrivit art.58 alin. (1) și (2) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, proiectele de acte legislative și propunerile legislative înaintate de către Președintele Republicii Moldova, de către deputați sau de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia se remit Guvernului spre avizare. Avizul generalizat al Guvernului este elaborat de către ministerul cu competență în domeniul reglementat de inițiativa legislativă și cu suportul ministerelor și autorităților interesate, însoțit de avizul obligatoriu al Ministerului Justiției care se pronunță pe aspecte de legalitate. Cancelaria de Stat asigură comunicarea între Parlament și autoritățile guvernamentale în vederea elaborării avizelor, prezentării acestora pentru examinare și aprobare în termenii legali stabiliți. Astfel, în vederea elaborării și aprobării în termen a Avizului generalizat al Guvernului, este necesară consolidarea capacităților de comunicare interinstituțională, precum și eficientizarea proceselor de elaborare a Avizului generalizat al Guvernului, prin digitalizarea acestora.
Tabelul 3
Nivelul de avizare de către Guvern a inițiativelor legislative pentru 2019-semestrul I 2022
| Anul | Numărul de inițiative legislative recepționate avizare | Numărul de avize ale Guvernului elaborate și remise | Nivelul de avizare |
| 2019 | 129 | 82 | 63,5% |
| 2020 | 277 | 162 | 58,5% |
| 2021* | 224 | 92 | 41% |
| 01.01-06.07 | 102 | 0 | - |
| 04.08-31.12 | 122 | 93 | 75,4% |
| 2022 | 215 | 172 | 80 % |
Datele pentru anul 2021 nu sunt reprezentative pentru analiză, deoarece în anul respectiv Parlamentul a activat în Legislaturile X și XI, în perioada 01.01. - 06.07. 2021 activând un Guvern demisionar.
Sursa: Cancelaria de Stat
Un aspect important în procesul de planificare strategică vizează corelarea acestuia cu procesul de planificare bugetară. Conform rigorilor noului cadru de planificare strategică, dar și a bunelor practici internaționale în domeniu, pentru o bună implementare a politicilor, acestea trebuie să fie însoțite de estimarea costurilor necesare și de identificarea surselor de finanțare. În acest sens, au fost constatate carențe atât la capitolul cadrului metodologic coerent, accesibil și ușor aplicabil de către funcționarii publici din autorități în domeniul estimării costurilor politicilor elaborate, cât și referitoare la capacitățile subdezvoltate de aplicare a normelor metodologice existente. Analiza proiectelor programelor sectoriale arată că peste 30% din acțiunile planificate în documentele de politici publice nu conțin estimarea costurilor și nu identifică sursele de finanțare, fapt ce afectează toate etapele procesului de implementare a politicilor publice și de planificare strategică și operațională.
Un alt aspect important în elaborarea politicilor publice se referă la gradul de implicare a părților interesate în procesul de elaborare a politicilor publice. Se constată o reglementare vagă a prevederilor cadrului normativ privind consultările publice, platformele de consultare și asigurarea transparenței în elaborarea politicilor publice.
Deși cadrul normativ prevede necesitatea de implicare a părților interesate cu aplicarea diferitor mecanisme de consultare și comunicare, în practică s-au constatat mai multe constrângeri. În special, se relevă grupurile vulnerabile, acestea fiind categoriile de cetățeni care pot fi afectați de politicile propuse (în special cu referire la impactul negativ al intervențiilor), care nu au fost consultate în procesul de luare a deciziilor din diferite motive, printre care, procese de elaborare netransparente, acces limitat la platformele de consultare (format, distanță, resurse), grupurile nu cunosc că pot fi implicate și cum se pot implica în procesul decizional.
Mecanismul pentru asigurarea transparenței în procesul decizional a fost dezvoltat, însă în procesul asigurării unei interacțiuni între autoritățile publice și societatea civilă, deseori apar provocări atât din cauza lipsei coordonării între sectorul guvernamental și cel asociativ, cât și a implicării pasive a societății civile în cadrul inițiativelor instituțiilor guvernamentale.
Conform datelor Raportului privind asigurarea transparenței în procesul decizional pentru anul 2022, rata publicării anunțurilor de inițiere a elaborării deciziilor față de deciziile adoptate a constituite 81%. Tot aproximativ 80% constituie rata desfășurării consultărilor publice pentru proiectele inițiate.
Urmare a desfășurării consultărilor publice, autoritățile au publicat rezultatele acestora în proporție de 60%. Raportarea numărului consultărilor publice pentru care au fost publicate anumite rezultate la numărul de decizii adoptate reflectă o rată medie de 74% (pornind de la faptul că pentru unele acte au avut loc consultări publice repetate, iar pentru unele nu a fost desfășurată nicio consultare).
În anul 2022, autoritățile din subordinea Guvernului au recepționat circa 2054 de recomandări asupra proiectelor de acte normative elaborate. Rata medie a examinării și acceptării propunerilor parvenite în cadrul consultărilor publice a constituit 57,1%. Proiectele de hotărâri ale Guvernului au fost consultate public în proporție de 78%, proiectele de legi – în proporție de 72% și proiectele decretelor Președintelui – în proporție de 50%.
Pe parcursul anului 2022 au fost organizate 335 de dezbateri publice cu participarea a 1167 actori interesați, iar 968 de participanți s-au întrunit în 146 grupuri de lucru.
Asigurarea procesului de consultare publică este realizat prin intermediul platformelor consultative create pe parcursul anilor. Astfel, ultimul raport privind platformele guvernamentale, realizat în anul 2019, a identificat 233 de platforme, 30% fiind instituite la nivel guvernamental, 49% – la nivel interministerial și 21% – la nivel internațional. Din numărul total de platforme guvernamentale create pentru a sprijini dialogul și coordonarea celor mai importante aspecte de politici, doar 56% sunt active, în timp ce celelalte sunt fie inactive, fie sunt activate la necesitate.
Procesul consultativ și facilitarea accesului tuturor părților interesate la informații relevante se realizează prin intermediul portalului web oficial www.particip.gov.md - principala platformă pentru proiectele de documente de politici și acte normative. În 2020, www.particip.gov.md a fost îmbunătățit, noua versiune fiind lansată la începutul anului 2021. Portalul întrunește peste o mie de conturi active ale autorităților și instituțiilor publice și peste 900 de utilizatori activi. Cu toate acestea, ponderea comentariilor și propunerilor recepționate prin intermediul portalului, în numărul total de accesări, constituie circa 0,7%.
IV. Debirocratizarea și dezvoltarea
serviciilor electronice
Accesul în lumea virtuală a devenit din ce în ce mai ușor în ultimii ani și a permis ca noile tipuri de comunicare să devină elemente cotidiene indispensabile ale a populației Republicii Moldova. Schimbul de mesaje prin intermediul rețelelor sociale înlocuiește mesajele-text clasice, plățile sunt decontate din ce în ce mai mult online, crește constant numărul de servicii electronice și de utilizatori ai acestora, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Aceste constatări sunt confirmate și de datele obținute ca urmare a desfășurării Sondajului național anual 2022, realizat de Agenția de Guvernare Electronică, date care pun în evidență creșterea constantă a accesării internetului în scopuri de informare despre instituțiile publice și serviciile acestora, precum și creșterea solicitărilor de servicii publice prin intermediul internetului (27,9% în 2022, față de 23,3% în 2021 și 14,3% în 2020).
În pofida progreselor semnificative înregistrate, în Republica Moldova, până în prezent, utilizarea serviciilor online ale autorităților este mai puțin frecventă, chiar dacă acest indicator este în creștere în ultimii ani. Această constatare este confirmată de rezultatele Sondajului național anual menționat mai sus, în care ponderea persoanelor care au accesat serviciile electronice în ultimele 12 luni reprezintă 54,5%. Totodată, fiind puși să aleagă (simularea unei situații de alegere a modului de accesare a unui serviciu public), respondenții la sondaj au oferit răspunsuri care demonstrează abordări dispersate, 22,2% optând exclusiv pentru online (,,doar online”), alte 35,1% – „mai degrabă online”, iar pentru accesarea doar la ghișeu – în regim offline – 19,3% din respondenți.
Acest rezultat este determinat, în special, de dificultățile întâmpinate în efectuarea unor astfel de tranzacții: oamenii fie nu pot găsi opțiunile disponibile, fie nu le înțeleg. Adesea, din diverse motive, precum lipsa sau inconsistența datelor, procedurile birocratice sau activitățile indisponibile în format electronic, procesele sunt lansate electronic, dar finalizate personal la ghișeu. Din aceste considerente, poate fi constatat faptul că gradul de satisfacție al cetățenilor față de serviciile publice accesate, conform modului de accesare, este relativ modest conform Sondajului național anual 2022.
Cu toate acestea, persoanele fizice și reprezentanții persoanelor juridice declară în sondaje că ar dori să utilizeze mai multe servicii publice online.
Lipsa interconectării și interoperabilității depline dintre sistemele informatice disparate ale instituțiilor statului (existența unui număr mare de sisteme informaționale „izolate”, incompatibile între ele, care utilizează tehnologii diferite), informațiile despre unde, cum și când este furnizat un serviciu public sunt adesea neclare, generând confuzie și conducând la o aglomerare mai mare la ghișeu, care ar putea fi evitată dacă cetățenii ar primi informații accesibile. Deși s-au înregistrat progrese în ultimul deceniu în ceea ce privește reducerea corupției, cetățenii încă văd corupția și calitatea scăzută a serviciilor publice drept o problemă semnificativă. Funcționarii publici abuzează adesea de termenele-limită de furnizare a serviciilor în funcție de natura serviciului, creând astfel spațiu pentru practici de corupție pasivă.
Procesul de informatizare a instituțiilor și autorităților publice s-a dezvoltat în funcție de politicile și de posibilitățile acestora de accesare a finanțărilor propriilor proiecte și mai puțin într-o manieră integrată. Această tendință a creat premisele dezvoltării unor sisteme „izolate”, care au rezolvat problemele interne ale instituțiilor sau pe cele punctuale, fără a urmări o viziune de ansamblu sau îndeplinirea obiectivelor strategice. Situația respectivă se materializează într-o multitudine de impedimente de ordin tehnic pentru implementarea unei abordări integrate și unitare, care generează în prezent probleme de interoperabilitate, utilizarea de tehnologii diferite și de multe ori incompatibile, timpi mari de răspuns între platformele informatice, ce conduc la o ofertă redusă a serviciilor de e-guvernare, costuri mari de operare și furnizare a acestor servicii electronice, precum și la dificultăți în asigurarea continuității funcționării sistemelor informaționale. În același timp, înregistrările publice nu sunt uniforme și adesea nu sunt interconectate pentru a face schimb electronic de date, astfel încât sectorul privat să poată beneficia de servicii rapide în termen rezonabil. Aceasta duce la creșterea costurilor de procesare și la prelungirea termenelor de livrare a serviciilor.
În pofida existenței unui cadru normativ, Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate și Hotărârea Guvernului nr.211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect), inclusiv instrumentele electronice (MConnect, Catalog semantic) care acoperă toate nivelurile de interoperabilitate – tehnic, semantic, organizațional și juridic, și a creșterii numărului de utilizatori și tranzacții în cadrul platformei de interoperabilitate, în multe situații, nu pot fi substituite diverse documente prin furnizarea de date. Faptul că unele dintre registrele de stat nu sunt încă complet digitalizate, iar multe dintre registrele existente nu îndeplinesc nivelul de calitate cerut, procesul de interoperabilitate e dificil. De asemenea, calitatea inadecvată a datelor din registrele publice împiedică schimbul de date automatizat și generează, implicit, necesitatea prezentării diverselor acte confirmative (extrase, certificate etc.), care sunt obligatorii a fi prezentate pentru obținerea diverselor servicii.
Adoptarea redusă a identității și instrumentelor de semnătură electronică în rândul populației Republicii Moldova conduce la situația în care aceste instrumente sunt folosite de un grup destul de restrâns de persoane. Companiile sunt obligate să le utilizeze pentru raportarea electronică și, opțional, pentru facturarea electronică sau semnarea contractelor, în timp ce funcționarii publici au obligația de a utiliza semnăturile electronice pentru declarațiile de avere și pentru declararea intereselor personale în alte scopuri specifice atribuțiilor pe care le exercită.
Datele statistice pentru anul 2021 indică faptul că există circa 200 de mii de utilizatori activi de semnături electronice, care reprezintă circa 9% din populația adultă a Republicii Moldova. Or, un factor-cheie în această transformare este implementarea identității și semnăturii electronice – o componentă esențială a infrastructurii pe care se va construi viitorul sistemelor de e-guvernare și de e-servicii private.
Capacitatea limitată a sectorului public în ceea ce privește utilizarea potențialului TIC este generată și incomoditatea utilizării a unei părți a serviciilor electronice, dar și faptul că unele organizații preferă în continuare să opteze pentru procese tradiționale replicate în mediul online, adică adoptă o nouă tehnologie fără a reproiecta procesele și serviciile, așa cum solicită tehnologia. Prezența unor așa-numite servicii sau procese de business „ascunse” în lanțul de livrare a serviciilor, care, în multe cazuri, sunt activități fără valoare adăugată pentru serviciile respective, este o practică extinsă și replicarea în mediul online contribuie în continuare la perpetuarea birocrației și la generarea de efort administrativ inutil atât pentru prestatorii de servicii, cât și pentru beneficiarii acestora. Acest fapt afectează negativ satisfacția utilizatorilor, disponibilitatea serviciilor, precum și eficiența și eficacitatea sectorului public.
Lipsa unei abordări comune în crearea și furnizarea de servicii publice electronice diminuează eforturile și instrumentele care vizează dezvoltarea e-guvernării, iar acestea sunt dublate în sectorul public (de exemplu, crearea de procese de afaceri și analize în etapa de digitalizare a serviciilor), ceea ce mărește și mai mult diferența în dezvoltarea e-serviciilor publice. Fără o abordare unificată, entitățile publice nu vor putea gestiona efectiv „decalajul digital” și nu vor fi capabile să furnizeze, prin mijloace electronice, servicii de calitate, eficiente și ușor accesibile cetățenilor și mediului de afaceri. De asemenea, majoritatea autorităților publice locale se confruntă cu un vid de instrumente digitale care le-ar ajuta să facă față noilor provocări.
Fragmentarea furnizării de servicii publice și birocrația inutilă arată că serviciile publice fie nu au fost concepute sau furnizate într-o manieră centrată pe utilizator, calitatea lor fiind diferită de la instituție la instituții. Cea mai bună soluție pentru a reduce fragmentarea și a economisi resurse este considerată consolidarea soluțiilor TIC și centralizarea funcțiilor. În cazul funcțiilor standardizate, centralizarea poate îmbunătăți calitatea activității de dezvoltare și standardiza practicile de utilizare. Totuși, în cazul soluțiilor IT complexe (de exemplu, soluții personalizate), consolidarea poate crește vulnerabilitatea sistemelor TIC și riscurile lor de securitate, pe termen lung, costurile de funcționare și poate reduce flexibilitatea soluțiilor TIC. Până în prezent, capacitatea sectorului public de a evalua impactul real al economisirii resurselor a fost inadecvată, ceea ce face dificilă decizia dacă să se opteze pentru consolidare sau să se prefere interoperabilitatea sistemelor de informații sau a diverselor micro servicii.
Posibilitățile TIC nu au fost utilizate suficient pentru eficientizarea elaborării politicilor, inclusiv cele din domeniul societății informaționale. Impactul TIC asupra economiei și societății Republicii Moldova nu a fost studiat sistematic. Insuficiența statisticilor societății informaționale este un alt factor care face dificilă formularea politicilor bazate pe cunoaștere, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.
V. Administrația publică locală
Din punct de vedere administrativ, Republica Moldova este organizată în 898 de unități administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul I (sate, comune, orașe și municipii) și 35 de unități administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul II (32 raioane, mun. Chișinău și Bălți, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia), pentru o populație mai mică de 3 milioane de locuitori (2,9 milioane conform recensământului din 2014), care este în continuă scădere. Administrația publică locală de nivelul I se caracterizează prin fragmentare și numărul foarte mare (aproape 90%) de UAT cu o populație redusă, sub 5000 de locuitori, dimensiuni care nu permit nici furnizarea eficientă a serviciilor, nici o capacitate fiscală și administrativă corespunzătoare. Numărul mediu de locuitori într-o unitate administrativ-teritorială este de 2753. La fiecare 100.000 de locuitori revin 36.3 UAT, aceasta însemnând o valoare mai mare decât în cele mai fragmentate țări europene. Acest fapt este subliniat și în recentul document de evaluare, publicat pe 1 februarie 2023, al Comisiei Europene privind cererea de aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova: ,,Sunt disparități semnificative între urban și rural în furnizarea serviciilor de bază, a educației și a pieței forței de muncă, deoarece resursele sunt concentrate în capitală și în câteva orașe de mărime medie”.
Capacitate instituțională limitată în furnizarea serviciilor publice locale, cauzată în principal de tendințele demografice negative în mediul rural, fragmentării teritoriale excesive și a gradului scăzut de implementare a documentelor de politici publice anterioare din domeniu, precum și alocarea neclară a responsabilităților între niveluri ale administrației publice locale. Toate acestea conduc la un acces limitat al cetățenilor la servicii de bază, precum și la o calitate inegală a acestora în teritoriu: avem o situație mult mai bună în centrele urbane (în special Chișinău) și o situație mult mai problematică în orașele mici, dar mai ales în mediul rural.
Capacitate fiscală locală este insuficientă, în special randamentul impozitelor și taxelor locale este limitat și cu un potențial de creștere relativ scăzut. Este scăzută și predictibilitatea politicilor fiscale la nivel central și local, atât din motive obiective (criza Covid 19, războiul din Ucraina), cât și subiective: modificări legislative frecvente, lipsa bazelor de date etc. Totodată, multe responsabilități sunt transferate ad-hoc către administrația publică locală, fără o finanțare adecvată.
Alocări financiare arbitrare ale administrației publice de nivelul II către administrația publică de nivelul I, fără criterii clare, motivate mai ales de afinitățile politice. Per ansamblu, aceste alocări nu reprezintă un procent însemnat, dar se manifestă cu precădere în câteva UAT-uri de nivelul II, iar în cazuri concrete, mai ales pentru primării mici, reprezintă o pondere însemnată în bugetul local.
Patrimoniul public al autorităților publice locale este gestionat ineficient, mai ales din cauza lipsei delimitării proprietății publice a statului de cea a APL-urilor de nivel întâi și/sau doi. Procesul de înregistrare și de realizare a cadastrului național este foarte lent. Respectiv, Proiectul de înregistrare și evaluare funciară, finanțat de Asociația Internațională de Dezvoltare, se implementează cu foarte mari dificultăți.
Povară birocratică asupra serviciilor deconcentrate și oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat continuă să fie mare și derivă din neclaritatea rolului și sarcinilor acestora.
Tendințele demografice negative în mediul rural, fragmentările teritoriale excesive și alocările neclare a responsabilităților între nivelurile administrației publice locale cauzează capacitate instituțională limitată pentru furnizarea serviciilor publice locale de calitate. Astfel, 80% dintre autoritățile locale din Republica Moldova nu îndeplinesc condițiile minime de funcționalitate și legale privind capacitatea administrativă, deși realizează doar un număr limitat de funcții, în general funcții administrative de bază (emiterea certificatelor etc.).
Conform datelor din anul 2021, numărul efectiv de angajați pentru cele
34 de administrații publice locale de nivelul II (inclusiv Chișinău și Bălți) și UTA Găgăuzia atinge cifra de 3763, cu o medie mai mare de 80 unități de personal pe autoritate locală de nivel 2, în contrast puternic cu cei 6915 angajați ai tuturor celor 898 primării, care au o medie de circa 7,0 unități de personal pe primărie.
Având în vedere numărul mare de responsabilități pentru servicii ce trebuie prestate direct populației de către primării, acest decalaj între primării și raioane ridică semne de întrebare justificate, în rândul primarilor și experților, privitoare la rolul, importanța și eficiența raioanelor. Această situație face cu atât mai evidentă necesitatea reorganizării administrativ teritoriale, atât la nivelul I, cât și la nivelul II, pentru a crea capacitatea instituțională necesară prestării serviciilor cetățenilor (în principal la nivelul I).
Capitolul III
OBIECTIVE GENERALE
Obiectivele generale ale Programului rezultă din Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, după cum urmează:
1. Cadrul instituțional aplicabil funcției publice bine definit, elaborat pe baza bunelor practici și a standardelor europene în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici, corelat cu prioritățile statului și asigurat cu resursele umane și informaționale necesare unei administrații publice moderne, orientată spre inovații și tehnologii moderne;
2. Un sistem instituțional flexibil și eficient al administrației publice centrale, prin consolidarea rezultatelor existente, cu definirea clară a mandatelor autorităților publice centrale, eliminarea suprapunerilor, delimitarea clară a rolurilor între instituțiile de fundamentare a politicilor publice și instituțiile de implementare;
3. Sistemul de fundamentare și implementare a politicilor publice pe bază de dovezi este generalizat, consolidat și funcționează eficient, prin: coordonarea cu procesul de transpunere și implementare a acquis-ului UE, integrarea intereselor celor mai defavorizate grupuri, îmbunătățirea coordonării și planificării strategice a politicilor în raport cu toate resursele financiare disponibile (interne și internaționale) și creșterea semnificativă a capacității de monitorizare și evaluare;
4. Până la finalul anului 2030, Republica Moldova va avea o administrație publică eficace, care dispune de practici democratice și oferă servicii de înaltă calitate cetățenilor și mediului de afaceri într-un mod transparent și eficient, prin utilizarea tehnologiilor moderne și a serviciilor inovatoare, care să respecte cerințele integrării europene printr-un proces administrativ imparțial, profesionist și responsabil.
5. Capacitatea administrației publice locale de a furniza într-un mod echitabil servicii publice adecvate și accesibile populației va crește în mod semnificativ prin consolidarea instituțională și financiară a autorităților locale și prin implementarea cu succes a unor politici eficace de dezvoltare economică și socială locală, ținând cont de interesele grupurilor vulnerabile, astfel încât Republica Moldova să atingă standardele care să-i permită aderarea la UE.
Scopul prezentului Program este dezvoltarea unui sistem eficient al administrației publice centrale și locale, bazat pe instituții publice puternice, competente, transparente și responsabile, capabile de perfecționare permanentă, care oferă servicii accesibile și de calitate cetățenilor și mediului de afaceri din Republica Moldova.
În același timp, Programul va contribui la realizarea Programului de activitate a Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană”, în special a obiectivelor ce vizează avansarea reformei administrației publice la nivel central și local și extinderea accesului la servicii electronice pentru cetățeni și antreprenori, promovarea digitalizării proceselor administrative din cadrul autorităților și instituțiilor publice și a serviciilor publice.
De asemenea, prin intermediul Programului vor fi intensificate eforturile privind aplicarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, pentru a contribui la atingerea „Obiectivului 16: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile”. Astfel, conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă, până în anul 2030, urmează să fie implementate următoarele ținte strategice:
dezvoltarea eficienței, responsabilității și transparenței instituțiilor la toate nivelurile (ODD 16.6);
asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile (ODD 16.7);
promovarea și implementarea legislației și politicilor non-discriminatorii pentru dezvoltare durabilă (16.b.);
sporirea coerenței politicilor naționale pentru dezvoltare durabilă
(ODD 17.14);
asigurarea respectării de către partenerii de dezvoltare a spațiului de politici și autorității țării în stabilirea și implementarea politicilor de eradicare a sărăciei și dezvoltare durabilă (ODD 17.15);
sporirea parteneriatului pentru dezvoltare durabilă, complementat de parteneriate cu multiple părți interesate care mobilizează și distribuie resurse diverse pentru atingerea ODD (ODD 17.16);
încurajarea și promovarea parteneriatelor publice, publice-private și cu societatea civilă eficiente în baza experienței și strategiilor de resurse ale parteneriatelor (ODD 17.17).
De asemenea, Programul include obiective și acțiuni orientate spre atingerea obiectivelor din Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, în special a Obiectivului general 7. „Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive și transparente” și a Direcțiilor de politici și intervenții prioritare 5.5. „Guvernare eficientă bazată pe evidențe și știință”.
Obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive și transparente include:
obiectivul specific 7.1. Edificarea unei administrații publice integre, responsabile, eficiente, transparente și deschise pentru participarea cetățenilor la procesele de luare a deciziilor;
obiectivul specific 7.2. Centrarea serviciilor publice pe nevoile oamenilor;
obiectivul specific 7.3. Integrarea științei, a tehnologiilor și a datelor în procesul de guvernanță.
Totodată, Programul va asigura implementarea prevederilor Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, și anume prevederile art. 22 lit. (a) „dezvoltarea instituțională și funcțională a autorităților publice pentru a spori eficiența activității acestora și pentru a asigura un proces de luare a deciziilor și de planificare strategică eficient, participativ și transparent”.
Prin implementarea intervențiilor planificate, vor fi abordate multidimensional provocările din domeniul managementului resurselor umane din autoritățile publice, oferindu-se soluții optime de consolidare a capacităților și performanțelor autorităților publice.
Sub aspect instituțional, se urmărește consolidarea capacității administrației publice centrale și locale, entităților responsabile de dezvoltarea profesională a funcționarilor publici, precum și a instrumentelor necesare pentru buna funcționalitate.
Sub aspect normativ, se va efectua evaluarea implementării cadrului normativ de bază și conex în domeniul administrației publice centrale și locale, revizuirea și îmbunătățirea normelor existente în domeniul managementului funcției publice și funcționarilor publici, cadrului instituțional al administrației publice centrale și locale, sistemului de planificare strategică, precum și a dezvoltării serviciilor publice.
Capitolul IV
OBIECTIVE SPECIFICE
Operaționalizarea obiectivelor generale ale prezentului Program va fi realizată prin intermediul obiectivelor specifice, incluse în următorul tabel.
Tabelul 4
Obiectivele specifice, indicatorii de rezultat și țintele propuse pentru aceștia
| Obiectivul general | Obiectivul specific | Indicatori de rezultat al politicii publice | Valoarea de referință în 2023 | Ținta care urmează a fi atinsă în 2026 |
Obiectiv general 1. Cadrul instituțional aplicabil funcției publice va fi bine definit, elaborat pe baza bunelor practici și a standardelor europene în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici, corelat cu prioritățile statului și asigurat cu resursele umane și informaționale necesare unei administrații publice moderne, orientată spre inovații și tehnologii moderne | Obiectiv specific 1.1. Capacitățile Cancelariei de Stat în domeniul elaborării, perfecționării și monitorizării implementării politicilor publice de management al funcției publice și al funcționarilor publici vor fi consolidate până la sfârșitul anului 2024 | Proceduri inovatoare dezvoltate și aplicate | - | 5 |
| Indicele de corespundere a serviciului public din Moldova față de standardele (SIGMA) | Valoarea de referință 3 din 5 în 2015 | 4 din 5 |
Obiectiv specific 1.2. Capacitățile subdiviziunilor responsabile de managementul resurselor umane din cadrul autorităților publice dezvoltate până la sfârșitul anului 2026 | Ponderea funcționarilor cu experiență de până la 5 ani în domeniu instruiți în cadrul programului de formare specializată în domeniul managementului funcției publice | - | 50 % |
| Ponderea autorităților publice centrale evaluate „nesatisfăcător” privind corectitudinea aplicării cadrului normativ privind funcția publică | - | Cel mult 10 % |
Obiectiv specific 1.3. Evidența și managementul resurselor umane din autoritățile publice vor fi automatizate, iar procesele operaționale aferente domeniului managementului funcției publice vor fi digitalizate până la finele anului 2026 | Ponderea autorităților publice utilizatoare a SIA EMRU în domeniul managementului funcției publice | - | 40 % |
| Obiectiv specific 1.4. Îmbunătățirea sistemului de motivare a funcționarilor publici | Gradul de satisfacție al funcționarilor publici în raport cu sistemul motivațional al funcției publice | - | 40% |
Obiectiv specific 1.5. Asigurarea serviciului public cu un sistem de evoluție în carieră predictibil | Ponderea funcțiilor publice ocupate prin promovare din totalul funcțiilor publice vacante | 14% în anul 2021 | 25% |
Obiectiv specific 1.6. Îmbunătățirea sistemului de recrutare și accedere în funcția publică | Ponderea funcțiilor publice ocupate prin concurs din totalul funcțiilor publice vacante | 55% în anul 2021 | 65% |
| Creșterea gradului de ocupare pentru unele categorii de funcții publice (funcții publice de conducere de nivel superior/funcții publice de execuție) | 74% / 82% în anul 2021 | 90% |
| Ponderea femeilor în serviciul public în poziții de conducere de nivel superior | 56,5% | Cel puțin 50% |
| Numărul mediu de candidați eligibili per funcție publică vacantă scoasă la concurs (funcţie publice de conducere de nivel superior, funcție publică de conducere, funcţie publică de execuție) | - | Cel puțin 5 pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior /4 pentru funcțiile publice de conducere /3 pentru funcţiile publice de execuție |
| Rata de retenție a funcționarilor publici nou-angajați | - | Cel puțin 30% au activat minim 12 luni de la angajare |
Obiectiv specific 1.7. Implementarea programului de stagii plătite în serviciul public | Ponderea beneficiarilor absolvenți ai programelor de stagii încadrați în serviciul public | - | 20% |
| Rata de retenție a absolvenților programelor de stagii numiți în funcția publică | | Cel puțin 50 % au activat minim 12 luni de la angajare |
Obiectiv specific 1.8. Consolidarea capacităților instituționale în domeniul formării și dezvoltării profesionale a personalului din administrația publică | Gradul de satisfacție a beneficiarilor serviciilor de instruire față de entitatea responsabilă de dezvoltarea profesională a personalului din administrația publică | - | 70 % |
Obiectiv specific 1.9. Dezvoltarea continuă a capacităților și motivarea formatorilor practicieni certificați cu rol de prestatori de servicii de instruire pentru administrația publică | Ponderea formatorilor practicieni certificați implicați în prestarea serviciilor de formare/instruire a funcționarilor publici | - | 50% |
Obiectiv specific 1.10. Dezvoltarea și implementarea programelor de formare specializată pentru diferite categorii de personal din administrația publică | Numărul programelor de formare specializată pentru diferite categorii de personal din administrația publică implementate | - | 5 |
| Rata persoanelor instruite cu competențe îmbunătățite | - | Cel puțin 50% |
| Rata medie a funcționarilor publici din APC/APL instruiți minim 40 ore/an | 44 %, inclusiv 53 % APC, 30% APL | Cel puțin 75%, inclusiv 90% APC, 60% APL |
Obiectiv general 2. Un sistem instituțional flexibil și eficient al administrației publice centrale prin consolidarea rezultatelor obținute, cu definirea clară a mandatelor instituțiilor publice centrale, eliminarea suprapunerilor, delimitarea clară a rolurilor între instituțiile responsabile de fundamentarea politicilor publice și instituțiile de implementare | Obiectiv specific 2.1. Până la sfârșitul anului 2025, sistemul administrației centrale va fi raționalizat și eficientizat printr-un complex de măsuri legislative și prin management | Numărul anual de instituții ale administrației publice centrale înființate/ reorganizate
Evaluare calitativă anuală | 1/13 | - |
Obiectiv specific 2.2. Până la sfârșitul anului 2025, autorităților și instituțiilor publice centrale li se vor aplica sisteme unice de management financiar bugetar | Ponderea subvențiilor din PIB repartizate instituțiilor publice | 2,6% | 1% |
Obiectiv specific 2.3. Până la 1 iulie 2025, se vor clarifica condițiile și criteriile de primire a statutului de autogestiune financiară în cazul instituțiile publice | Numărul instituțiilor publice centrale cu regim de autogestiune/ autofinanțare
Gradul de acoperire a costurilor administrative cu venituri proprii a instituțiilor publice la autogestiune/autofinanțare | 295
70% | 350
50% |
| Obiectiv specific 2.4. Până în anul 2026, sistemele de guvernanță, de management al riscurilor și control vor fi evaluate sistematic prin activitate de audit intern eficientă și consolidată | Ponderea subdiviziunilor de audit intern funcționale | 58 % | 75 % |
Obiectiv general 3. Sistemul de fundamentare și implementare a politicilor publice pe bază de dovezi va fi generalizat, consolidat și va funcționa eficient, prin: coordonarea cu procesul de transpunere și implementare a acquis-ului UE, integrarea intereselor celor mai defavorizate grupuri, îmbunătățirea coordonării și planificării strategice a politicilor în raport cu toate resursele financiare disponibile (interne și internaționale) și creșterea semnificativă a capacității de monitorizare și evaluare | Obiectiv specific 3.1. Sistemul de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice va fi eficient și digitalizat până anul 2026 | Rata de conformare a documentelor de politici publice la cerințele normative de calitate și conformitate | 66 % | 90 % |
| Gradul de implementare a politicilor publice proiectate în documentele de planificare strategică | 45% | 85% |
| Ponderea documentelor de politici publice digitalizate (integrate în Sistemul Informațional de planificare, monitorizare și raportare) | - | 90% |
| Ponderea documentelor de politici publice precedate de analiza ex-ante/ ex-post | 30% | 60% |
| Ponderea documentelor de politici publice raportate conform cadrului metodologic privind standardele de raportare în procesul de monitorizare și evaluare a politicilor publice | - | 85% |
Obiectiv specific 3.2. Ridicarea, până în anul 2026, a nivelului de aliniere a cadrului normativ și instituțional la criteriile de eligibilitate pentru aderarea la UE, de la nivel incipient de pregătire până la nivel bun de pregătire, conform metodologiei de evaluare a Comisiei Europene | Nivelul de aliniere a cadrului normativ și instituțional la criteriile de eligibilitate pentru aderarea la UE
Ponderea actelor UE transpuse integral în legislația națională, din totalul de acte incluse în întrebările din Chestionarul Comisiei Europene | 27% | 80% |
| Gradul de implementare a acțiunilor de politici publice care implementează cerințele acquis-ului UE și criteriilor de aderare, conform PNA | - | 85% |
Obiectiv specific 3.3. Până în anul 2026, circuitul documentelor în administrația publică va fi eficient, asigurat prin proceduri simplificate de elaborare și avizare, inclusiv pentru procesul de aderare la UE | Rata de conformare a actelor normative elaborate de Guvern la cerințele normative | 90% | 98% |
| Timpul mediu de pregătire și promovare a legislației (zile) | 60 | 40 |
| Ponderea actelor normative însoțite de analiza impactului, conform categoriilor | 90% | 100% |
| Ponderea avizelor Guvernului prezentate în termen Parlamentului | 60 % | 80% |
Obiectiv specific 3.4. Până în anul 2026, va fi asigurat un grad de acoperire financiară a documentelor de planificare pe termen mediu și a programelor sectoriale de cel puțin 70% | Gradul de acoperire financiară a documentelor de planificare pe termen mediu și a programelor sectoriale | 30% | 70% |
| Gradul de corelare a Cadrului bugetar pe termen mediu cu prioritățile pe termen mediu stabilite în planurile naționale de dezvoltare (Ponderea măsurilor de politici din PND ce se regăsesc în CBTM) | - | 80% |
| Nivelul execuției bugetare în raport cu planificarea inițială a bugetului aprobat la începutul anului | 105,2% | 95% |
| Obiectiv specific 3.5. Până în anul 2026, controlul intern managerial la nivelul administrației publice va fi consolidat, prin creșterea gradului de respectare a standardelor de control intern, fortificarea mecanismelor de raportare și sporirea capacității și responsabilității manageriale orientate spre rezultat | Gradul declarat de conformare a sistemelor de control intern managerial la standardele naționale în domeniu, % (conform/parțial conform/neconform) | conform-3% APC
parțial conform-90% APC
neconform-7 % APC | conform-10% APC
parțial conform- 90% APC |
| Obiectiv specific 3.6. Până în anul 2025, vor fi dezvoltate și aplicate metode eficiente privind organizarea și asigurarea transparenței procesului decizional, urmare a evaluării acestora | Rata publicării anunțurilor de inițiere a actelor normative | 80 % | 95 % |
| Rata de consultare publică a proiectelor actelor normative | 80 % | 95 % |
| Ponderea comentariilor și propunerilor recepționate prin intermediul portalului în numărul total de accesări | 0,7 % | 20 % |
Obiectiv specific 3.7. Până în anul 2026, va fi fortificat dialogul instituționalizat cu sectorul asociativ și cel privat | Numărul platformelor consultative permanente instituționalizate și funcționale în cadrul APC | - | 100% |
Obiectiv general 4. Până la finalul anului 2030, Republica Moldova va avea o administrație publică eficace, care va dispune de practici democratice și va oferi servicii de înaltă calitate cetățenilor și mediului de afaceri într-un mod transparent și eficient, prin utilizarea tehnologiilor moderne și a serviciilor inovatoare, care să respecte cerințele integrării europene printr-un proces administrativ imparțial, profesionist și responsabil | Obiectiv specific 4.1. 50% dintre serviciile publice prestate vor fi modernizate până în anul 2026, prin revizuirea și automatizarea procesului de prestare a acestora, în scopul corespunderii lor cu prevederile Legii nr. 234/2021 cu privire la serviciile publice | Ponderea serviciilor publice disponibile online
Ponderea tranzacțiilor online în totalul tranzacțiilor serviciilor publice
Ponderea cetățenilor care dispun de o identitate digitală activă | -
-
9% | 50%
25%
40% |
| Obiectiv specific 4.2. Consolidarea ecosistemului de e-Guvernare a Republicii Moldova, prin menținerea sistemelor existente și dezvoltarea de noi soluții guvernamentale partajate, pentru asigurarea condițiilor necesare eficientizării proceselor administrative și de prestare a serviciilor publice | Gradul de conformare a autorităților administrației publice în utilizarea exclusivă a circuitului electronic al documentelor atât în cadrul acestora, cât și în interacțiunea cu alte entități
Gradul de conformare a autorităților administrației publice în alinierea sistemelor lor informaționale la standardele existente, pentru a asigura interoperabilitatea completă a platformelor și a datelor
Plasarea Republicii Moldova între primele șaizeci de țări în conformitate cu Indicele ONU de dezvoltare a guvernării electronice (EGDI)
Ponderea sistemelor IT ale Guvernului plasate în MCloud
Ponderea funcționarilor publici care dețin competențe digitale generale, conform DigiComp al UE | -
-
72
-
- | 40%
60%
60
70%
25% |
| Obiectiv specific 4.3. Digitalizarea activității autorităților administrației publice locale | Ponderea serviciilor publice administrative prestate de autoritățile administrației publice locale disponibile în format electronic
Ponderea serviciilor publice administrative locale accesate în format electronic | -
- | 30%
20% |
Obiectiv general 5. Capacitatea administrației publice locale de a furniza într-un mod echitabil servicii publice adecvate și accesibile populației va crește în mod semnificativ, prin consolidarea instituțională și financiară a autorităților locale și prin implementarea cu succes a unor politici eficace de dezvoltare economică și socială locală, ținând cont de interesele grupurilor vulnerabile, astfel încât Republica Moldova să atingă standardele care să-i permită aderarea la UE | Obiectiv specific 5.1. Până la sfârșitul anului 2026, cel puțin o treime din UAT-urile de nivel I vor fi comasate sau în proces de comasare, iar capacitatea instituțională a acestora va fi mărită semnificativ | Cel puțin o treime din UAT-urile de nivel I vor fi comasate sau în proces de amalgamare
Număr mediu de personal în UAT-urile comasate | -
- | 30%
15 |
Obiectiv specific 5.2. Până la sfârșitul anului 2026, numărul de forme instituționalizate de cooperare inter-municipală se va majora cu 30% față de anul 2022 | Număr de forme instituționalizate de cooperare inter-municipală | 40 | 120 |
| Obiectiv specific 5.3. Până la sfârșitul anului 2026, gradul de încredere al cetățenilor în eficiența și integritatea autorităților locale va crește cu 20% față de 2022 | Grad de încredere al cetățenilor în autoritățile locale – conform unor anchete | 60% | 80% |
Obiectiv specific 5.4. La sfârșitul anului 2026, UAT-urile de nivelul I vor avea un grad crescut de autonomie financiară, prin creșterea volumului veniturilor proprii în raport cu anul 2022 | Pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetelor locale de nivel I
Ponderea UAT-urilor de nivel I care îndeplinesc criteriul de capacitate administrativă | 10,6 %
7 % | 30%
30% |
| Obiectiv specific 5.5. Până la sfârșitul anului 2026, se va finaliza procesul de delimitare a proprietății publice între stat și unitățile administrativ-teritoriale | Numărul UAT-uri de nivel I și II care au finalizat procesul de delimitare a proprietății publice
Pondere a UAT-urilor de nivel I și II pentru care s-a finalizat procesul de cadastrare a proprietăților | -
- | 898/32
100 % |
| | | | | |
Capitolul V
IMPACT
Impactul scontat al implementării primei faze din procesul de aplicare a Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 se axează în special pe generarea soluțiilor atât în beneficiul țării, cât și în beneficiu cetățeanului, prin consolidarea capacităților autorităților publice și a corpului de funcționari publici profesioniști, integri și dedicați serviciului public, precum și prin creșterea calității serviciilor publice prestate.
Dezvoltarea de noi competențe în raport cu tendințele din domeniul formării/perfecționării profesionale aliniate la soluțiile tehnologiilor digitale va spori atractivitatea funcției publice, va crește gradul de profesionalizare și a stabilității în funcția publică, ca urmare a adaptării procedurilor de recrutare, selecție și evaluare la cerințele managementului centrat pe performanță.
Prin implementarea intervențiilor preconizate în domeniul planificării strategice și elaborării politicilor publice, se va asigura elaborarea unor politici eficiente, transparente, incluzive, durabile, bazate pe dovezi. Astfel, prin creșterea calității procesului de elaborare, monitorizare și implementare a politicilor publice, bazate pe date, se va asigura creșterea impactului politicilor promovate de Guvern asupra bunăstării cetățenilor.
La fel, implementarea principiului sustenabilității financiare a politicilor publice va asigura un management eficient și cuprinzător al finanțelor publice, fapt ce va permite orientarea resurselor bugetare spre prioritățile naționale de dezvoltare a țării și spre implementarea principiului „Nimeni nu este lăsat în urmă”, asigurându-se astfel o dezvoltare social-economică armonioasă a țării. Creșterea semnificativă a volumului și calității serviciilor publice esențiale furnizate de administrațiile publice locale va include apeducte de apă potabilă, sisteme de canalizare, drumuri locale/raionale asfaltate, colectarea și depozitarea deșeurilor menajare respectând standardele de protecție a mediului.
Tabelul 5
Indicatorii de evaluare a impactului
Programului
| Obiectivul general | Indicatorul | Sursa | Valoarea de referință anul 2023 | Ținta ce urmează a fi atinsă în anul 2026 |
Obiectiv general 1. Cadrul instituțional aplicabil funcției publice este bine definit, elaborat pe baza bunelor practici și a standardelor europene în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici, corelat cu prioritățile statului și asigurat cu resursele umane și informaționale necesare unei administrații publice moderne orientată spre inovații și tehnologii moderne | Indicele de satisfacție profesională a personalului din administrația publică | Cancelaria de Stat | - | 60% |
| Creșterea nivelului de accedere în serviciul public a profesioniștilor și a tinerilor specialiști | Cancelaria de Stat | - | 20% |
| Creșterea calității serviciilor de formare profesională a personalului din administrația publică | Cancelaria de Stat | - | 30% |
Obiectiv general 2. Un sistem instituțional flexibil și eficient al administrației publice centrale prin consolidarea rezultatelor obținute, cu definirea clară a mandatelor instituțiilor publice centrale, eliminarea suprapunerilor, delimitarea clară a rolurilor între instituțiilor de fundamentare a politicilor publice și instituțiilor de implementare (agenții publice) | Măsura în care structura generală a ministerelor și a altor instituții centrale din subordinea Guvernului este rațională și coerentă (SIGMA) | Cancelaria de Stat | 50% | 100% |
Numărul total de entități ale administrației centrale (SIGMA)
Numărul ministerelor și ponderea lor în totalul entităților administrației publice centrale (SIGMA) | Cancelaria de Stat | 68
14 | -
- |
| Autoritățile administrației publice centrale subordonate direct Guvernului, ministerelor și Parlamentului (număr) (SIGMA) | Cancelaria de Stat | 13
50 20 | -
- - |
Obiectiv general 3. Sistemul de fundamentare și implementare a politicilor publice pe bază de dovezi va fi generalizat, consolidat și va funcționa eficient, prin: coordonarea cu procesul de transpunere și implementare a acquis-ului UE, integrarea intereselor grupurilor celor mai defavorizate, îmbunătățirea coordonării și planificării strategice a politicilor în raport de toate resursele financiare disponibile (interne și internaționale) și creșterea semnificativă a capacității de monitorizare și evaluare. | Eficacitatea Guvernului | Banca de date/ Banca Mondială | Limita inferioară a intervalului de încredere de 90%-18.8 %;
limita superioară a intervalului de încredere de 90%-53,8 % | Limita inferioară a intervalului de încredere de 90%-20 %;
limita superioară a intervalului de încredere de 90%-55 % |
| Calitatea reglementării | Banca de date/ Banca Mondială | Limita inferioară a intervalului de încredere de 90%- 39,9 %; limita superioară a intervalului de încredere de 90%-64,9 % | Limita inferioară a intervalului de încredere de 90%-41 %; limita superioară a intervalului de încredere de 90%-66 % |
| Voce și responsabilitate | Banca de date/ Banca Mondială | Limita inferioară a intervalului de încredere de 90%-38,6 %; limita superioară a intervalului de încredere de 90%-55,6 % | Limita inferioară a intervalului de încredere de 90%-40 %; limita superioară a intervalului de încredere de 90%-57 % |
| Ponderea indicatorilor de impact/ obiectivelor strategice atinse din Strategia Națională de Dezvoltare | Cancelaria de Stat | SND-40% PND-40% ODD-35% | |
Obiectiv general 4. Până la finalul anului 2030, Republica Moldova va avea o administrație publică eficace, care va dispune de practici democratice și va oferi servicii de înaltă calitate cetățenilor și mediului de afaceri într-un mod transparent și eficient, prin utilizarea tehnologiilor moderne și a serviciilor inovatoare care să respecte cerințele integrării europene printr-un proces administrativ imparțial, profesionist și responsabil | Gradul de satisfacție a cetățenilor față de serviciile publice electronice accesate (SIGMA) | Agenția de Guvernare Electronică | 65,8 % | 80% |
| Gradul de înțelegere a Reformei de Modernizare a serviciilor guvernamentale (SIGMA) | Agenția de Guvernare Electronică | 17,5 % | 25% |
| Rata de accesare a serviciilor publice electronice (SIGMA) | Agenția de Guvernare Electronică | - | 60% |
Obiectivul general 5. Capacitatea administrației publice locale de a furniza într-un mod echitabil servicii publice adecvate și accesibile populației va crește în mod semnificativ, prin consolidarea instituțională și financiară a autorităților locale și prin implementarea cu succes a unor politici eficace de dezvoltare economică și socială locală, luând în considerare pe deplin interesele grupurilor vulnerabile, astfel încât Republica Moldova să atingă standardele care să-i permită aderarea la UE | Numărul total de gospodării conectate la rețeaua de apă potabilă și canalizare (pondere din total) | Biroul Național de Statistică
Ministerul Dezvoltării Regionale Ministerul Mediului | 78,1 % gospodării conectate la apeduct
38,9 % gospodării conectate la canalizare | 85% gospodării conectate la apeduct
50% gospodării conectate la canalizare |
| Kilometri de drumuri locale și raionale asfaltați (pondere din total) | Biroul Național de Statistică
Ministerul Dezvoltării Regionale | 50,6 % | 65,0 % |
| Numărul localităților cu sisteme de colectare și depozitare a deșeurilor menajere care respectă standardele de mediu | Agenția de Mediu
Ministerul Mediului | 4 | 30 |
Capitolul VI
COSTURI ȘI SURSE DE FINANȚARE
Estimarea generală a costurilor pentru implementarea și realizarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităților și activităților identificate, precum și a instrumentelor disponibile în experiența națională și internațională.
Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare pentru implementarea acestuia constituie circa 1300000,0 mii lei, care vor fi acoperite din contul mijloacelor alocate în bugetul de stat pentru autoritățile vizate, dar și din asistența partenerilor de dezvoltare care asigură suport în domeniile de intervenției specifice Programului.
De asemenea, finanțarea Programului va fi realizată în conformitate cu resursele financiare planificate de către autoritățile administrative responsabile de realizarea obiectivelor și implementarea acțiunilor stabilite anual în bugetul de stat.
La fel, activitățile Programului urmează a fi implementate cu suportul proiectelor de asistență externă, prin intermediul proiectului „Suport în implementarea Acordului de Asociere”, proiectul GIZ „Fondul de consiliere în politici”, proiectul Comisiei Europene privind guvernarea deschisă etc.
Resursele financiare necesare pentru implementarea prezentului Program provin, în principal, din bugetul public național, acestea fiind alocate fiecărui minister și fiecărei instituții cu competențe în implementarea Programului, prin intermediul următoarelor programe/subprograme:
- Exercitarea guvernării (SB0301)
- e-Transformare a Guvernării (SB0303)
- Servicii de arhivă (SB1203)
- Protecția datelor personale (SB1503)
- Tehnologii informaționale (SB1504)
- Activitatea Parlamentului (SB0101)
- Reforma administrației publice (SB0804).
Adițional, vor fi identificate și surse externe de finanțare acordate de donatori, inclusiv donații și sponsorizări oferite în condițiile legii, pentru realizarea integrală a activităților planificate.
Tabelul 6
Costurile estimative pentru implementarea
Programului
Obiective specifice | 2023 (mii lei) | 2024 (mii lei) | 2025 (mii lei) | 2026 (mii lei) | Costuri acoperite de CBTM (mii lei) | Surse externe (mii lei) | Total, mii lei |
Obiectiv specific 1.1. Capacitățile Cancelariei de Stat în domeniul elaborării, perfecționării și monitorizării implementării politicilor publice de management al funcției publice și al funcționarilor publici consolidate până la sfârșitul anului 2024 | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 1.2. Capacitățile subdiviziunilor responsabile de managementul resurselor umane din cadrul autorităților publice dezvoltate până la sfârșitul anului 2026 | - | 1 100,0 | 1 100,0 | 1 100,0 | 3 300,0 | - | 3 300,0 |
Obiectiv specific 1.3. Evidența și managementul resurselor umane din autoritățile publice va fi automatizată, iar procesele operaționale aferente domeniul managementului funcției publice vor fi digitalizate până la finele anului 2026 | - | 4500, 0 | 500, 00 | 500, 00 | 55 00,0 | - | 55 000, 0 |
Obiectiv specific 1.4. Îmbunătățirea sistemului de motivare a funcționarilor publici | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita bug etului alocat |
Obiectiv specific 1.5. Asigurarea serviciului public cu un sistem de evoluție în carieră predictibil | - | 225,0 | 225,0 | 225,0 | 675,0 | - | 675,0 |
Obiectiv specific 1.6. Îmbunătățirea sistemului recrutare și accedere în funcția publică | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 1.7. Implementarea programului de stagii plătite în serviciul public | - | 4 050.0 | 4 050.0 | 4 050.0 | 12 150,0 | - | 12 150,0 |
Obiectiv specific 1.8. Consolidarea capacităților instituționale în domeniul formării și dezvoltării profesionale a personalului din administrația publică | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 1.9. Dezvoltarea continuă a capacităților și motivarea formatorilor practicieni certificați cu rol de prestatori de servicii de instruire pentru administrația publică | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 1.10. Dezvoltarea și implementarea programelor de formare specializată pentru diferite categorii de personal din administrația publică | - | 200,0 | 200,0 | 200,0 | 600,0 | - | 600,0 |
| Total | - | 10 075,0 | 6 075,0 | 6 075,0 | 22 225,0 | - | 22 225,0 |
Obiectiv specific 2.1. Până la sfârșitul anului 2025, sistemul administrației centrale va fi raționalizat și eficientizat printr-un complex de măsuri legislative și management | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 2.2. Până la sfârșitul anului 2025, autorităților și instituțiilor publice centrale se vor aplica sisteme unice de management financiar bugetar | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 2.3. Până la 1 iulie 2025, se vor clarifica condițiile și criteriile de atribuire a statutului de autogestiune financiară instituțiilor publice | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat getului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 2.4. Până în anul 2026, sistemele de guvernanță, management al riscurilor și control vor fi evaluate sistematic prin activitate de audit intern eficientă și consolidată | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
| TOTAL | - | - | - | - | - | - | - |
Obiectiv specific 3.1. Sistemul de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice va fi durabil, eficient și digitalizat până în anul 2026 | 700.0 | 150.0 | 1 614.0 | 1950.0 | 320.0 | 4 094,0.0 | 4 414.0 |
Obiectiv specific 3.2. Ridicarea, până în anul 2026, a nivelului de aliniere a cadrului normativ și instituțional la criteriile de eligibilitate pentru aderarea la UE, de la nivel incipient de pregătire până la nivel bun de pregătire, conform metodologiei de evaluare a Comisiei Europene | 7 125,0 | 1 625,0 | 1 625,0 | 1 625,0 | 2 000,0 | 10 000,0 | 12 000,0 |
Obiectiv specific 3.3. Până în anul 2026, circuitul documentelor în administrația publică va fi eficient, asigurat prin proceduri simplificate de elaborare și avizare, inclusiv pentru procesul de aderare la UE | 625.0 | 775.0 | 865.0 | 4650.0 | 265.0 | 6650.0 | 6915.0 |
Obiectiv specific 3.4. Până în anul 2026, va fi asigurat un grad de acoperire financiară a documentelor de planificare pe termen mediu și a programelor sectoriale de cel puțin 70% | - | 895.0 | 90.0 | - | 185.0 | 800.0 | 985,0 |
Obiectiv specific 3.5. Până în anul 2026, controlul intern managerial la nivelul administrației publice va fi consolidat prin: creșterea gradului de respectare a standardelor de control intern, fortificarea mecanismelor de raportare și sporirea capacității și responsabilității manageriale orientate spre rezultat | - | 100.0 | 150.0 | 350.0 | - | 600.0 | 600,0 |
Obiectiv specific 3.6. Până în anul 2026, vor fi dezvoltate metode ficiente privind organizarea și asigurarea transparenței procesului decizional, urmare a evaluării acestora | 200.0 | 100.0 | - | - | - | 300.0 | 300.0 |
Obiectiv specific 3.7. Până în anul 2026, dialogul instituționalizat cu sectorul asociativ și cel privat va fi fortificat | 385.0 | - | - | - | 85.0 | 300.0 | 385.0 |
| Total | 9 035,0 | 3 645,0 | 4 344,0 | 8 575,0 | 2 855,0 | 22 744,0 | 25 599,0 |
Obiectiv specific 4.1. 50% dintre serviciile publice prestate vor fi modernizate până în anul 2026, prin revizuirea și automatizarea procesului de prestare a acestora, în scopul corespunderii acestora cu prevederile Legii nr. 234/2021 cu privire la serviciile publice | 27 130,0 | 43 330,3 | 13 030,0 | 18 150,0 | 8 6820,3 | 14 820,0 | 101 640,3 |
Obiectiv specific 4.2. Consolidarea ecosistemului de e-Guvernare a Republicii Moldova prin menținerea sistemelor existente și dezvoltarea de noi soluții guvernamentale partajate, pentru asigurarea condițiilor necesare în vederea eficientizării proceselor administrative și de prestare a serviciilor publice | 3 200,0 | - | - | 37 980,0 | 3 200,0 | 37 980,0 | 41 180,0 |
Obiectiv specific 4.3. Digitalizarea activității autorităților administrației publice locale | 7670,0 | 3600,0 | - | - | 11270,0 | - | 11 270,0 |
| Total | 38 000,0 | 46 930,3 | 13 030,0 | 56 130,0 | 10 1290,3 | 52 800,0 | 154 090,3 |
Obiectiv specific 5.1. Până la sfârșitul anului 2026, cel puțin o treime din UAT-urile de nivelul I vor fi amalgamate sau în proces de amalgamare, iar capacitatea instituțională a acestora va fi mărită semnificativ | 250 000,0 | 250 000,0 | 500 000,0 | - | 100 0000,0 | - | 100 0000,0 |
Obiectiv specific 5.2. Până la sfârșitul anului 2026, față de anul 2022, numărul de forme instituționalizate de cooperare inter-municipală se va majora cu 30 % | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 5.3. Până la sfârșitul anului 2026, gradul de încredere a cetățenilor în eficiența și integritatea autorităților locale va crește cu 20% față de 2022 | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 5.4. La sfârșitul anului 2026, UAT-urile de nivelul I vor avea un nivel crescut de autonomie financiară, prin creșterea volumului veniturilor proprii, în raport cu anul 2022 | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat | în limita buge tului alocat |
Obiectiv specific 5.5. Până la sfârșitul anului 2026, se va finaliza procesul de delimitare a proprietății publice între stat și unitățile administrativ- teritoriale | 113 000,0 | - | - | - | - | 113 000,0 | 113 000,0 |
| TOTAL | 363 000,0 | 250 000,0 | 500 000,0 | - | 100 0000,0 | 113 000,0 | 1113 000,0 |
TOTAL (PROGRAM) | 410 035,0 | 316 650,0 | 523 449,0 | 70 780,0 | 1126 370,3 | 188 544,0 | 131 4914,3 |
Capitolul VII
RISCURI DE IMPLEMENTARE
Tabelul 7
Riscuri în implementarea Programului
| Riscul anticipat | Impact (scăzut, mediu, înalt) | Probabilitate (joasă, medie, înaltă) | Măsuri de diminuare/ înlăturare a riscurilor |
| 1. Risc extern: continuarea războiului în Ucraina, cu efecte asupra resurselor și stabilității statale | Înalt | Medie | - Monitorizarea continuă a situației; - Cooperarea activă cu partenerii de dezvoltare pentru susținere și suport |
| 2. Risc politic: lipsa de sprijin politic pentru procesul de reformă a administrației publice sau pierderea acestuia în procesul de implementare a reformei | Scăzut | Medie | - Asigurarea unui dialog permanent cu parlamentarii pentru a consulta, explica și agrea soluțiile de reformă și avantajele acesteia; - Organizarea dialogului sistematic cu forțele politice democratice, pro-reformiste și pro-europene pentru a le explica necesitatea schimbărilor propuse; - Realizarea unei strategii de comunicare coerentă și adecvată pentru explicarea procesului de reformă la nivel central și local; - Asigurarea unor progrese semnificative, vizibile și palpabile pentru cetățean până la sfârșitul anului 2026 |
| 3. Lipsa implicării factorilor de decizie din cadrul autorităților publice în promovarea și implementarea schimbărilor | Scăzut | Medie | - Consultarea continuă a factorilor de decizie; - Instruirea factorilor de decizie privind managementul schimbării |
| 4. Lipsa susținerii procesului de reformă instituțională și abordarea necorespunzătoare a schimbării la nivelul autorităților publice implicate | Mediu | Ridicată | - Stabilirea unei platforme de coordonare și monitorizare a reformelor propuse; - Promovarea dialogului activ și țintit cu personalul autorităților publice centrale și locale privind avantajele schimbărilor propuse; - Asigurarea unui dialog sistematic cu organizațiile societății civile pentru explicarea proceselor de implementare a reformelor |
| 5. Dificultăți în implementarea schimbărilor apărute din cauza capacității instituționale scăzute de implementare a autorităților | Mediu | Ridicată | - Consolidarea capacităților profesionale și dezvoltarea instrumentelor de motivare a personalului implicat; - Implementarea unor mecanisme de coordonare, de monitorizare permanentă și de evaluare periodică a procesului de implementare a reformelor |
| 6. Risc financiar: lipsa resurselor financiare pentru achitarea expertizei și echipamentelor necesare | Mediu | Ridicată | - Planificarea judicioasă și realistă a alocărilor de fonduri pe durata implementării reformei, inclusiv estimarea costurilor pentru toate acțiunile planificate pentru implementare; - Promovarea necesității reformelor propuse pe platformele de colaborare cu partenerii de dezvoltare în vederea identificării sprijinului financiar și tehnic pentru realizarea acestora; - Eficientizarea utilizării asistenței tehnice prin coordonarea eficientă a fondurilor disponibile, în vederea eliminării suprapunerilor și dublărilor |
| 7. Risc de comunicare: lipsa abordării sistemice privind planificarea strategică și bugetară și reflectarea slabă a priorităților de politici publice în fundamentarea deciziilor | Scăzut | Medie | - Informarea factorilor de decizie asupra necesității unei abordări strategice privind planificarea strategică și bugetară, inclusiv reflectarea priorităților în procesul de decizie; - Organizarea instruirilor tematice privind planificarea strategică și bugetară, elaborarea și implementarea politicilor publice; - Dezvoltarea aspectelor metodologice pentru o mai bună înțelegere de către factorii de decizie a modului de fundamentare |
| 8. Manifestarea rezistenței la schimbare din partea unor funcționari publici | Mediu | Medie | - Organizarea sesiunilor de management al schimbării pentru personalul de top; - Implementarea campaniilor de informare cu privire la beneficiile schimbărilor propuse |
Capitolul VIII
AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII RESPONSABILE
Implementarea Programului se va realiza cu participarea tuturor instituțiilor cu competențe în domeniu, precum și prin asigurarea unei cooperări interinstituționale, naționale și internaționale.
Responsabilitatea de bază pentru implementarea Programului îi revine Cancelariei de Stat, împreună cu următoarele autorități:
Ministerul Finanțelor
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
Ministrul Educației și Cercetării
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Ministerul Sănătății
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Culturii
Ministerul Mediului
Ministerul Justiției (expertiza juridică)
Agenția Servicii Publice
Agenția Guvernare Electronică
Agenția Proprietății Publice
Agenția Relații Funciare și Cadastru
Biroul Național de Statistică
Autoritățile administrației publice locale
Prestatorii de servicii publice.
Capitolul IX
PROCEDURI DE RAPORTARE
Implementarea Programului se va realiza în conformitate cu Planul de acțiuni aferent, prin monitorizarea anuală a gradului de realizare a obiectivelor/acțiunilor incluse, iar la finalul perioadei de implementare a Programului, se va efectua evaluarea acestuia.
Procesul de monitorizare și raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a Programului, în vederea stabilirii gradului de realizare a acțiunilor, a gradului de conformitate a acțiunilor întreprinse cu cele planificate, a identificării cauzelor nerealizării în termen a acțiunilor planificate și elaborării modificărilor pentru îmbunătățirea procesului de implementare.
Cancelaria de Stat va întocmi rapoartele anuale privind stadiul de realizare a Programului, în baza informațiilor prezentate anual de către autoritățile/instituțiile responsabile de implementare, până la data de 1 februarie a următorului an de implementare. În cazul acțiunilor cu mai mulți responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorități/instituții indicate în Plan, care va generaliza informațiile executorilor secundari. Rapoartele de progres trebuie să conțină inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice și a indicatorilor de rezultat.
Rapoartele anuale vor viza implementarea obiectivelor generale/obiectivelor specifice derivate din Program; gradul de conformitate a acțiunilor întreprinse cu planul; identificarea cauzelor întârzierilor și a modificărilor pentru îmbunătățirea procesului de implementare a programului; o analiză a dinamicii indicatorilor de evaluare, inclusiv a celor legați de gestionarea riscurilor.
Procesul de evaluare a implementării Programului va determina formularea unei imagini obiective bazate pe relevanța, efectivitatea, eficiența, durabilitatea și impactul acestuia pe termen mediu. Activitățile de evaluare privind implementarea Programului se va efectua după finalizarea perioadei de realizare a acestuia, prin elaborarea unui raport de evaluare finală pentru patru ani, în baza informațiilor autorităților/instituțiilor vizate în Planul de acțiuni, transmise până la 1 decembrie 2026.
Raportul de evaluare va conține:
1) sumarul executiv (descrierea scopului și obiectivelor Programului, rezultatele obținute în procesul de implementare, concluziile și recomandările principale);
2) introducere (descrierea succintă a Programului, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare și a constrângerilor în procesul de evaluare);
3) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanță, eficacitate, eficiență, durabilitate și, în cazul evaluării finale, a impactului Programului);
4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor făcute în baza evaluării);
5) recomandări (descrierea activităților recomandate pentru îmbunătățirea situației din domeniul sau subdomeniul inclus în Program și a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).
anexa