c) cuvintele „înregistrări în conturi”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „înscriere în cont”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23
1. Se aprobă:
Regulamentul privind determinarea cuantumului plăţii de risc la acordarea garanţiei de stat, conform anexei nr.6;
Regulamentul privind procedura de contractare şi debursare a împrumuturilor de stat externe şi interne, conform anexei nr.7.
Regulamentul privind raportarea debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, conform anexei nr.8.
Regulamentul privind procedura de contractare a datoriei/acordarea garanțiilor pentru împrumuturi de către autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, conform anexei nr.9;
Regulamentul cu privire la Raportul privind datoria şi Raportul privind garanţiile unităţilor administrativ-teritoriale, conform anexei nr.10;
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.
Nr. 1136. Chişinău, 18 octombrie 2007.
Anexa nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18 octombrie 2007
R E G U L A M E N T U L privind recreditarea de stat
I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul privind recreditarea de stat (în continuare - Regulament) este elaborat în temeiul capitolului V al Legii nr. 419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.
2. Prezentul Regulament stabileşte procedura recreditării de stat a mijloacelor obţinute din împrumuturile de stat externe şi/sau interne, reieşind din condiţiile definite în contractele de împrumut externe şi/sau interne.
3. În scopul implementării și monitorizării eficiente a proiectelor şi a programelor de dezvoltare finanţate din surse externe, în funcţie de necesitate, Guvernul creează unități speciale de implementare a proiectelor, ale căror sarcini şi atribuţii sînt stabilite în regulamente aprobate prin hotărîre de Guvern.
4. Selectarea beneficiarilor de împrumuturi recreditate se efectuează de către Ministerul Finanțelor și/sau subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare, reieșind din evaluarea și analiza performanțelor, corespunderii lor criteriilor de eligibilitate, care pot fi stabilite în contractele de recreditare, manualele operaționale sau care pot fi determinate în corespundere cu practicile normale de expertiză de specialitate destinaţia mijloacelor prevăzute recreditării şi garanţia de rambursare a împrumuturilor primite.
5. Recreditarea poate fi efectuată direct de Ministerul Finanţelor sau prin intermediul băncilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante, subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare, după cum va fi indicat în contractele de împrumut externe şi/sau interne contractate de stat.
6. Condițiile de recreditare a împrumuturilor destinate pentru recreditarea beneficiarilor finali sînt stabilite de către creditor și/sau definite în contractele de împrumut interne sau externe și în manualele operaționale.
[Pct.6 modificat prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
7. Contractele de recreditare vor stipula destinaţia împrumutului, suma împrumutului, rata dobînzii (care nu va fi mai mică decît rata dobînzii indicată în contractele de împrumut externe şi/sau interne) plătită Ministerului Finanțelor, moneda în care va fi calculată şi rambursată suma principală şi alte plăţi, garanţiile rambursării, data rambursării, cazurile de neexecutare a contractelor, penalitatea, în caz de rambursare întîrziată, precum şi alte angajamente ale părţilor.
[Pct.7 modificat prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
8. Ministerul Finanţelor va efectua stingerea datoriei scadente a debitorului în succesiunea stabilită conform prevederilor contractului de recreditare.
9. Cuantumul împrumutului recreditat beneficiarilor recreditării se stabileşte de către Ministerul Finanţelor și/sau subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare, reieşind din condiţiile acordurilor de împrumut extern, semnate cu creditorii internaţionali, mărimea mijloacelor financiare preconizate recreditării de stat şi garanţia de rambursare a împrumutului de către beneficiari.
10. Suma debursărilor efectuate de către Ministerul Finanțelor și/sau unitățile speciale de implementare a proiectelor nu va depăşi suma prevăzută în contractul de recreditare, încheiat între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii recreditării. În caz de necesitate întemeiată de modificare a sumei împrumutului, se vor încheia contracte adiţionale.
11. Data debursării mijloacelor financiare obţinute din contractele de împrumut externe şi/sau interne serveşte drept temei pentru calcularea dobînzilor, comisioanelor şi altor plăţi aferente (alte plăţi aferente sînt prevăzute pentru acoperirea costurilor operaţiunilor de schimb valutar, precum şi altor riscuri şi costuri legate de primirea, distribuirea şi rambursarea împrumuturilor destinate recreditării).
12. Toate plăţile aferente sumei principale, inclusiv plăţile curente, se rambursează în lei moldoveneşti la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de moneda împrumutului recreditat la data încasării mijloacelor financiare la conturile bugetului de stat și/sau în valută la conturile subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare, în conformitate cu condițiile contractelor de recreditare și legislația națională.
121 . Ministerul Finanțelor, la fiecare perioadă scadentă, va înainta către beneficiarii recreditați cereri de plată privind suma plăților scadente calculate și termenul de rambursare a acestora.
13. Unitățile speciale de implementare a proiectelor prezintă Ministerului Finanţelor, lunar, până la data de 15 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe şi/sau interne, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului (documentele de plată, facturile sau facturile fiscale, actele de primire-predare a lucrărilor efectuate şi altele). În lunile scadente (pînă la data calculării plăţilor aferente), dările de seamă nominalizate se prezintă suplimentar, în modul stabilit în prezentul Regulament.
131. Riscurile de schimb valutar în cadrul operaţiunilor de recreditare sînt asumate de către beneficiarii recreditării.
14. Ministerul Finanţelor verifică corectitudinea dărilor de seamă prezentate de către unitățile speciale de implementare a proiectelor şi, după verificare, include sumele debursate în evidenţă.
15. În conformitate cu prevederile contractelor de recreditare, Ministerul Finanţelor și/sau subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare efectuează calcularea plăţilor curente, ţine evidenţa rambursării sumelor recreditate şi calculate, efectuează verificarea datoriilor prin întocmirea anuală a actelor de verificare.
16. Responsabilitatea pentru realizarea și utilizarea eficientă a mijloacelor recreditate, precum și pentru calitatea lucrărilor efectuate se pune în sarcina autorităților administrației publice centrale, autorităților publice, unităților speciale de implementare a proiectelor, autorităților administrației publice locale și beneficiarilor recreditării.
17. Recreditarea de stat se consideră finalizată numai după încheierea contractului de recreditare şi prezentarea setului de documente Ministerului Finanţelor, pentru încheierea contractelor respective, indicate la punctele 22 şi 26 din prezentul Regulament.
18. Contractul de recreditare a împrumutului se consideră executat în cazul în care toate mijloacele financiare obţinute din împrumuturile externe şi/sau interne recreditate de Ministerul Finanţelor pentru finanţarea proiectelor și a programelor de dezvoltare sînt rambursate Ministerului Finanţelor.
20. Modificările condiţiilor contractelor de recreditare, rezilierea acestora sau prelungirea termenului de rambursare a datoriei se perfectează printr-un amendament semnat de ambele părţi.
[Pct.20 modificat prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
21. Divergenţele care apar în procesul îndeplinirii condiţiilor contractului de recreditare se examinează şi se soluţionează de către părţi pe cale amiabilă, iar în cazurile imposibilităţii soluţionării lor - de către instanţele judecătoreşti competente.
211. În cazul în care beneficiarul recreditat nu-și onorează obligațiile de plată (suma principală a împrumutului și plățile curente calculate) cu termen expirat în decurs de 6 luni de la data declarării acesteia ca fiind expirată, Ministerul Finanțelor este în drept, în conformitate cu legislația în vigoare, să înainteze în instanța de judecată competentă cererea introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate.
212 . În cazul în care beneficiarul recreditat nu își poate respecta obligațiile financiare conform graficului de achitare a datoriei relevant contractului de recreditare, Ministerul Finanțelor, în urma unei analize economico-financiare a beneficiarului recreditat, are dreptul să adopte decizii privind reeșalonarea datoriei acestuia prin perfectarea unor amendamente la contractul de recreditare inițial.
[Pct.212 modificat prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
II.
PARTICULARITĂȚILE RECREDITĂRII AUTORITĂȚILOR EXECUTIVE ALE UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE PRIN INTERMEDIUL MINISTERULUI FINANȚELOR
22. Recreditarea autorităților executive ale unităţilor administrativ-teritoriale prevede următoarele particularităţi:
a) în legătură cu posibilitatea de recreditare a autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale din împrumuturile de stat externe şi/sau interne este necesar ca suma estimată a împrumutului să fie stabilită cu respectarea plafonului stabilit la art. 15 alin. (4) din Legea nr. 397/2003 privind finanţele publice locale;
b) contractele de recreditare a împrumuturilor, care urmează a fi încheiate între Ministerul Finanţelor şi autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, calculul ponderii datoriilor la împrumuturi şi garanţii se coordonează cu subdiviziunile Ministerului Finanţelor;
c) pentru încheierea contractelor de recreditare a împrumutului, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale prezintă următorul set de documente:
decizia Consiliului local cu privire la acordarea de împuterniciri pentru semnarea contractului de recreditare a împrumutului dintre Ministerul Finanţelor şi autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a altor documente ce ţin de implementarea proiectului, cu indicarea sumei împrumutului, ratei dobînzii, perioadei şi a obligaţiilor de rambursare a împrumutului;
decizia Consiliului local de confirmare a managerilor (cu anexarea copiei buletinului de identitate şi a specimenului de semnături);
cererea de solicitare a împrumutului cu indicarea destinaţiei mijloacelor, perioadei şi obligaţiilor de rambursare a împrumutului, în modul stabilit, conform condiţiilor contractului de recreditare a împrumutului;
certificatul de atribuire a codului fiscal;
copia Regulamentului privind constituirea şi funcţionarea autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale;
calculul ponderii plăţilor anuale (rambursarea sumei principale, dobînzii şi altor plăţi aferente) legate de deservirea datoriilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale la împrumuturile deja contractate sau garantate şi/sau care urmează să fie contractate sau garantate;
lista creditorilor de la care autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale au beneficiat de împrumuturi, cu anexarea copiei contractelor şi a graficului de rambursare a împrumutului şi a plăţilor aferente;
copiile contractelor de fidejusiune, încheiate în conformitate cu legislaţia în vigoare, în care autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale figurează în calitate de fidejusor;
23. Drept garanţie de rambursare a împrumutului de către autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale servesc inclusiv transferurile cu destinație generală.
24. În cazul neonorării obligaţiilor de către autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale a obligaţiilor stipulate în contractele de recreditare, Ministerul Finanţelor, prin suspendarea efectuării transferurilor cu destinație generală, va percepe în mod incontestabil din contul trezorerial al bugetului respectiv mijloace bănești pentru acoperirea sumelor datorate bugetului de stat.
III.
PARTICULARITĂȚILE RECREDITĂRII BENEFICIARILOR RECREDITAȚI PRIN INTERMEDIUL MINISTERULUI FINANȚELOR
25. Recreditarea beneficiarilor recreditaţi se efectuează de către Ministerul Finanţelor în cazul în care aceştia sînt specificaţi în contractele de împrumut externe şi/sau interne.
26. Pentru obţinerea împrumutului destinat recreditării, beneficiarii recreditaţi prezintă Ministerului Finanţelor următoarele documente:
a) cererea privind acordarea împrumutului şi executarea contractului de recreditare. În cerere se indică: suma recreditată a împrumutului şi destinaţia mijloacelor, perioada şi obligaţiile de rambursare a împrumutului, în modul stabilit de condiţiile contractului respectiv;
b) informaţia despre activele care pot fi gajate şi/sau folosite pentru achitarea împrumutului, inclusiv a plăţilor aferente sau prezentarea altor mijloace de garantare a executării obligaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare;
c) extrasul din Registrul de Stat al Unităţilor de Drept, eliberat de Agenția Servicii Publice;
d) situațiile financiare anuale pentru ultimii 2 ani, raportul de audit pentru ultima perioadă de raportare, efectuat în conformitate cu legislația națională;
e) planul de afacere aprobat, în modul stabilit de ministerul de resort, autoritatea administrativă centrală, care include: graficul de rambursare a împrumutului, inclusiv a plăţilor aferente pentru întreaga perioadă de rambursare a împrumutului, precum şi sursele de acoperire a acestuia, destinaţia împrumutului, prognoza privind profitul şi distribuirea acestuia în perioada utilizării împrumutului;
f) descifrarea datoriilor creditoare şi debitoare ale beneficiarului recreditat;
g) certificatul privind datoriile faţă de banca în care se deserveşte beneficiarul recreditat, precum și de la alți creditori;
h) lista bunurilor gajate - în cazul garantării executării obligaţiilor prin intermediul încheierii contractului de gaj/ipotecă;
k) raport de evaluare a bunurilor propuse în gaj/ipotecă;
l) alte documente suplimentare confirmative.
27. Drept garanţie de rambursare a împrumutului recreditat beneficiarilor recreditaţi servesc:
gajul (bunuri imobile și/sau mobile existente);
contractul de fidejusiune;
alte garanții prevăzute de Codul civil al Republicii Moldova.
Valoarea gajului trebuie să acopere cel puțin rambursarea împrumutului acordat, precum și dobînda calculată pe perioada de grație.
Pentru beneficiarii recreditați în cadrul realizării proiectelor și a programelor de dezvoltare finanțate din surse externe poate fi utilizat gajul viitor.
28. În cazul neexecutării obligaţiilor de către beneficiarii recreditaţi, inspectoratele fiscale de stat prezintă la conturile bancare ale acestora dispoziţii de suspendare a operaţiunilor bancare şi ordine incaso şi percep forţat datoriile, conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.
IV.
PARTICULARITĂȚILE RECREDITĂRII BĂNCILOR ȘI/SAU ORGANIZAȚIILOR DE CREDITARE NEBANCARĂ ȘI/SAU ASOCIAȚIILOR DE ECONOMII ȘI ÎMPRUMUT PARTICIPANTE PRIN INTERMEDIUL SUBDIVIZIUNILOR SPECIAL CREATE PENTRU SCOPURI DE RECREDITARE
29. Mijloacele împrumuturilor de stat externe, destinate pentru dezvoltare, recreditate prin intermediul bancilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante, se acordă conform condiţiilor şi scopurilor stipulate în contractele de împrumut semnate cu creditorii.
30. În scopul dirijării şi utilizării eficiente a acestor mijloace, Ministerul Finanţelor deleagă prin ordinul său subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare unele atribuţii ale sale de recreditare şi management a resurselor.
301. Mijloacele circulante destinate continuării recreditării sunt acumulate de subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare din rambursarea sumei principale și din achitarea dobânzilor de către beneficiarii finali/bănci și/sau organizațiile de creditare nebancare și/sau asociațiile de economii și împrumut participante la recreditarea de stat și sunt păstrate pentru crearea fondurilor de recreditare a împrumuturilor de stat și asigurarea deservirii datoriei de stat externe.
[Pct.301 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
31. Recreditarea de fonduri se efectuează în baza unor contracte de recreditare, semnate între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii sau intermediarii financiari – banci şi/sau organizaţii de creditare nebancară şi/sau asociaţie de economii şi împrumut participante. Contractele de recreditare vor stipula:
condiţiile generale de recreditare, prevăzute în acordurile de împrumut externe, precum și procedurile de debursare a mijloacelor;
datele privind calcularea ratei comerciale de referinţă a dobînzii în baza ratei inflaţiei, perioada şi metoda de revizuire a acesteia, perioadele de plată a dobînzii şi a sumei principale, marjele de acoperire a riscurilor de schimb valutar şi a costurilor operaţionale;
informațiile privind executarea proiectului;
prezentarea situațiilor financiare ale băncii şi/sau organizaţiei de creditare nebancară şi/sau asociaţiei de economii şi împrumut participante pentru evaluarea şi monitorizarea rapoartelor privind portofoliul de subîmprumuturi şi progresul liniilor de credit;
informațiile privind asigurarea respectării intereselor Ministerului Finanţelor şi ale ţării în sensul integrităţii fondurilor și utilizării lor conform destinaţiei, în scopul proiectului şi inspectării pe teren;
cerințele vizînd asigurarea dezvăluirii informației privind linia de credit din împrumutul extern administrat, condițiile de recreditare, inclusiv dobînda și alte costuri și comisioane pentru beneficiarul final, granturi disponibile, cerințele față de beneficiari, detaliile și informația relevantă legată de proiect, scopul cheltuielilor eligibile pentru finanțare;
cerințele privind asigurarea că condițiile financiare aplicate la fiecare acord de recreditare semnat cu beneficiarul final vor reflecta avantajul de a fi finanțat din fondurile liniilor de credit de stat din împrumuturi externe și că astfel de avantaj este clar estimat și indicat într-un mod transparent beneficiarului final;
suspendarea, anularea, penalizarea, accelerarea maturităţii plăţilor sau retragerea resurselor în mod incontestabil în cazurile în care se încalcă condiţiile specifice sau în care ţara, din anumite motive, pierde dreptul de decontare în continuare a resurselor din împrumutul extern.
311. Drept garanție de rambursare a împrumutului de către bancile şi/sau organizaţiile de creditare nebancară şi/sau asociaţiile de economii şi împrumut participante servesc mijloacele bănești aflate în conturile bancare și drepturile de creanțe ce decurg din raporturile cu debitorii proprii.
32. Condiţiile operaţionale şi de recreditare. Condiţiile particulare specifice de recreditare şi operaţionale ale fiecărui proiect investiţional sau program, finanţat din resursele împrumuturilor de stat externe, prin intermediul bancilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante, de regulă, sînt determinate în manualele de creditare şi îndrumarele de credit, specifice proiectului respectiv, coordonate cu Ministerul Finanțelor și aprobate de către creditorii-donatori internaționali de fonduri și comitetul de supraveghere al proiectului.
Pentru fiecare proiect sau program ele vor include cel puţin:
descrierea proiectului, termenele şi condiţiile principale ale liniilor de credit destinate recreditării;
criteriile de selectare a beneficiarilor de resurse şi de aprobare a subproiectelor pentru finanţare;
procedurile şi criteriile de evaluare şi de selectare a bancilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante (de regulă, bănci comerciale locale) pentru intermedierea fondurilor şi monitorizarea calităţii şi performanţei lor financiare;
procedurile operaţionale şi de debursare a fondurilor;
evidenţa, raportarea, monitorizarea portofoliului de subîmprumuturi;
cerinţele de ocrotire a mediului;
cerinţele de selectare a furnizorilor pentru procurarea de mărfuri, lucrări, construcţii şi servicii;
cerinţele de bază faţă de contractele de recreditare şi acordurile individuale de împrumut sau obligaţiunile de plată, semnate la recreditarea resurselor beneficiarilor finali, cu includerea graficelor de rambursare la termen;
gestionarea şi monitorizarea componentului de asistenţă tehnică.
Rambursarea împrumuturilor recreditate băncilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante şi beneficiarilor finali se va efectua în moneda acestor împrumuturi.
33. Evaluarea riscurilor. Riscurile de schimb valutar în cadrul operaţiunilor de recreditare sînt asumate integral de către beneficiarii resurselor. Riscurile de împrumut sînt asumate de intermediari- băncile şi/sau organizaţiile de creditare nebancară şi/sau asociaţiile de economii şi împrumut participante locale pentru toată perioada de acţiune a împrumuturilor recreditate, pînă la achitarea tuturor datoriilor aferente acestora. Băncile şi/sau organizaţiile de creditare nebancară şi/sau asociaţiile de economii şi împrumut participante vor evalua de sine stătător bonitatea potenţialilor beneficiari, conform practicilor de creditare acceptate şi procedurilor lor interne de analiză financiară, de estimare a riscurilor legate de recreditare şi management al portofoliului de împrumuturi.
34. Monitorizarea împrumuturilor recreditate băncilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante. Pînă la recreditarea împrumuturilor băncilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante din resursele împrumuturilor de stat externe, subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare vor evalua eligibilitatea şi bonitatea subproiectelor beneficiarilor finali prezentate pentru finanţarea cheltuielilor eligibile şi vor aproba subproiectele selectate. Monitorizarea utilizării fondurilor, conform destinaţiei, precum şi managementul portofoliului de subproiecte se efectuează de către băncile şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante, conform procedurilor lor interne stabilite, precum şi de către subdiviziunile, speciale create pentru scopuri de recreditare a proiectelor, conform responsabilităţilor stabilite.
341. În cazul neexecutării obligațiilor contractuale de către băncile şi/sau organizaţiile de creditare nebancară şi/sau asociaţiile de economii şi împrumut participante, organele abilitate cu drept de suspendare a operațiunilor din conturile bancare prezintă dispoziții de suspendare a operațiunilor bancare și ordine incaso și percep forțat datoriile, conform legislației în vigoare a Republicii Moldova.
35. În scopul selectării băncilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante, Ministerul Finanțelor, prin intermediul Instituției Publice „Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă” sau al succesorului acestuia, va evalua și va monitoriza continuu performanţa financiară şi corespunderea lor criteriilor de eligibilitate. Criteriile de eligibilitate pentru băncile şi/sau organizaţiile de creditare nebancară şi/sau asociaţiile de economii şi împrumut participante sunt determinate în acordurile de împrumut externe, în contractele de recreditare semnate de Ministerul Finanţelor, Instituția Publică „Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă” sau succesorul acestuia cu băncile şi/sau organizaţiile de creditare nebancară şi/sau asociaţiile de economii şi împrumut participante şi în manualele şi procedurile operaţionale ale proiectului.
Principalele criterii de eligibilitate pentru băncile participante sunt următoarele:
a) își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația şi cu regulamentele prudențiale ale Băncii Naționale a Moldovei;
b) guvernare bună – proprietarii îndeplinesc cerințele de competență și onorabilitate, componența și practicile adecvate ale Consiliului băncii, organizare adecvată și capacitate instituțională pentru dirijarea riscurilor de profil, existența și eficiența Comitetelor de business și de riscuri (ALCO-de dirijare a activelor și pasivelor, Comitetul de riscuri, Comitetul de credite, Comitetul de audit), care activează în baza unor politici și proceduri adecvate, management competent cu autonomie managerială adecvată, strategie de business corelată cu mărimea băncii și experiența managementului;
c) suficiența de capital – structură bună a capitalului, în conformitate cu cerințele de expunere la riscuri, trend pozitiv, adecvat perspectivelor de creștere ale băncii și caracteristicilor de risc ale noilor inițiative de business;
d) lichiditate adecvată și management eficient al activelor/pasivelor (MAP) – lichiditate corespunzătoare regulamentelor Băncii Naționale a Moldovei și necesităților băncii, cu aplicarea unor practici eficiente de management al lichidităților. Structură bună a resurselor, fără concentrare excesivă, capacitate bună de mobilizare a resurselor locale. Planificarea adecvată a fondurilor pentru cazurile neprevăzute sau perioade de exces de lichidități;
e) profitabilitate adecvată – banca dispune de venituri stabile bine diversificate și riscuri de profil acceptabile. Nivelul și trendurile de creștere a costurilor operaționale și a cheltuielilor sunt bine administrate;
f) structură bună a activelor și calitatea portofoliului – structură bună a activelor, inclusiv tipul, concentrarea, lichiditatea și diversificarea, eficiența plasării împrumuturilor, politici, proceduri și practici relevante, controlul împrumuturilor părților în conexiune, legate, afiliate, practicile de formare a rezervelor, nivelul, distribuirea, clasificarea riguroasă a activelor, identificarea din timp și colectarea activelor problematice;
g) funcțiile adecvate de control și audit intern, inclusiv organizarea auditului intern și corespunderea funcțiilor cerințelor Băncii Naționale a Moldovei, politicile, procedurile și practicile de audit intern, planificarea și exercitarea auditului anual extern, asigurarea că toate ariile de riscuri sunt examinate și că sectoarele de riscuri majore sunt considerate de prioritate, abordarea adecvată a sugestiilor, recomandărilor sau cerințelor auditului;
h) cerințele de raportare către managementul de vârf și Consiliu, calitatea rapoartelor;
i) tehnologii informaționale (TI) adecvate și sistem informațional de management – organizarea adecvată a funcțiilor TI, inclusiv operarea și menținerea sistemelor hardware și software, utilizarea TI moderne, a sistemelor și bazelor de date relaționale și profesional dezvoltate, a sistemelor aplicate actualizate, interconexiuni în timp real cu filialele, suport în timp real al e-bankingului (bancomate, internet și operațiuni bancare prin telefonie mobilă), sisteme eficiente de suport și back-up;
j) alte criterii și cerințe ale autorității de supraveghere și/sau ale creditorilor stabilite în acordurile de împrumut, manualele și procedurile operaționale de implementare a proiectelor, contractele de recreditare semnate de Ministerul Finanțelor, subdiviziunea special creată pentru scopuri de recreditare, cu banca.
[Pct.35 lit.j) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
Principalele criterii de eligibilitate pentru organizațiile de creditare nebancară participante sunt următoarele:
a) își desfășoară activitatea conform legislației și reglementărilor și cerințelor autorității de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește dezvăluirea informației, clasificarea creanțelor, constituirea provizioanelor pentru pierderi;
b) dețin un capital social minim în mărimea stabilită la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară;
c) valoarea capitalului reglementat în raport cu valoarea activelor la orice dată va constitui valoarea stabilită prin actele normative ale autorității de supraveghere și/sau de creditor;
[Pct.35 lit.c) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
d) evidența contabilă este în conformitate cu actele normative de reglementare a contabilităţii și raportării financiare şi cu actele normative ale autorității de supraveghere, confirmată de auditul extern independent;
e) activitatea financiară pentru ultimii doi ani este satisfăcătoare şi rentabilitatea capitalului pentru ultimul an fiscal este pozitivă;
f) ponderea creditelor expirate mai mult de 90 de zile din portofoliul de credite nu va depăşi 15% sau alte valori stabilite de organele de supraveghere și/sau de creditor;
[Pct.35 lit.f) modificată prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
g) menţin gradul de îndatorare a organizației (datorii total/capital total) la o valoare ce nu depășește 3.0 sau altă valoare stabilită de autoritatea de supraveghere și/sau de creditor;
[Pct.35 lit.g) modificată prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
h) menţin rata eficienţei operaţionale mai mare de 100% (venituri din dobânzi raportate la (cheltuieli privind dobânzile + rezultatul net din constituirea și anularea provizioanelor + cheltuielile generale și administrative + alte cheltuieli operaționale));
i) soldul tuturor împrumuturilor recreditate nu depășește 50% din capitalul organizației sau altă valoare stabilită de creditor, în funcție de performanța acesteia;
[Pct.35 lit.i) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
j) valoarea totală a activelor în mărime de minimum 50,0 mil. lei;
[Pct.35 lit.j) modificată prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
k) corespund și îndeplinesc condițiile contractelor de recreditare semnate cu Ministerul Finanțelor și Instituția Publică „Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă” sau succesorul acestuia;
l) raportare adecvată calitativă în termenele stabilite, inclusiv rapoartele specifice privind indicatorii de performanță a liniilor de credit;
m) alte criterii și cerințe ale autorității de supraveghere și/sau ale creditorilor stabilite în acordurile de împrumut, manualele și procedurile operaționale de implementare ale proiectelor, contractele de recreditare semnate de Ministerul Finanțelor, subdiviziunea special creată pentru scopuri de recreditare, cu organizația de creditare nebancară.
[Pct.35 lit.m) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
Principalele criterii de eligibilitate pentru asociațiile de economii și împrumut participante sunt următoarele:
a) își desfășoară activitatea conform legislației și reglementărilor și cerințelor autorității de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește dezvăluirea informației, clasificarea creanțelor, constituirea provizioanelor pentru pierderi;
b) evidența contabilă este în conformitate cu actele normative de reglementare a contabilităţii și raportării financiare şi cu actele normative ale autorității de supraveghere, confirmată de auditul extern independent;
c) posedă licența de categoria B sau licența asociației naționale centrale a asociațiilor de economii și împrumut, acordată de autoritatea de supraveghere conform Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007;
[Pct.35 lit.c) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
d) activitatea financiară pentru ultimii doi ani este satisfăcătoare şi rentabilitatea capitalului pentru ultimul an fiscal este pozitivă;
e) suma valorii indicatorilor ce țin de ponderea creditelor cu termen expirat mai mult de 30 de zile în totalul portofoliului de împrumuturi și ponderea valorii creanțelor compromise decontate înregistrate pe parcursul perioadei de raportare în valoarea medie a soldului împrumuturilor acordate pe parcursul aceleiași perioade nu poate depăși 15%;
[Pct.35 lit.e) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
f) mențin gradul de îndatorare a asociației (datorii total/capital total) la o valoare ce nu depășește 3.0. În cazul Asociației Naționale Centrale a Asociațiilor de Economii și Împrumut, la calculul acestui indicator, valoarea „datoriilor totale” urmează a fi diminuată cu valoarea Fondului depunerilor de economii al Fondului de lichidități al asociațiilor de economii și împrumut, administrat de către Asociația Națională Centrală a Asociațiilor de Economii și Împrumut în conformitate cu prevederile actului normativ al autorității de supraveghere;
[Pct.35 lit.f) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
g) menţin rata eficienţei operaţionale mai mare de 100% (venituri din dobânzi raportate la (cheltuieli privind dobânzile + rezultatul net din constituirea și anularea provizioanelor + cheltuielile generale și administrative + alte cheltuieli operaționale));
h) soldul tuturor împrumuturilor recreditate nu depășește 50% din totalul capitalului asociației;
[Pct.35 lit.h) modificată prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
i) rezerva instituţională în raport cu valoarea activelor la orice dată este mai mare de 15% sau altă valoare stabilită de autoritatea de supraveghere;
j) valoarea totală a activelor în mărime de minimum 10,0 mil. lei;
k) constituie şi menţin la orice dată investiții în fondul de lichidități în mărime de minimum 10% din valoarea totală a depunerilor de economii sau altă valoare determinată de autoritatea de supraveghere. În cazul Asociației Naționale Centrale a Asociațiilor de Economii și Împrumut, acest indicator nu se aplică;
[Pct.35 lit.k) modificată prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
l) corespund și îndeplinesc condițiile contractelor de recreditare semnate;
[Pct.35 lit.l) modificată prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
m) raportare adecvată calitativă în termenele stabilite, inclusiv rapoartele specifice privind indicatorii de performanță a liniilor de credit;
n) alte criterii și cerințe ale autorității de supraveghere și/sau ale creditorilor stabilite în acordurile de împrumut, manualele și procedurile operaționale de implementare ale proiectelor, contractele de recreditare semnate de Ministerul Finanțelor, subdiviziunea special creată pentru scopuri de recreditare, cu asociația de economii și împrumut.
[Pct.35 lit.n) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
Ministerul Finanțelor, prin intermediul Instituției Publice Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă sau al succesorului acestuia și/sau subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare, va limita accesul la fonduri destinate recreditării unei bănci și/sau organizații de creditare nebancară și/sau asociații de economii și împrumut participante cu care are semnat un contract de recreditare sau acord adițional în acțiune dacă va considera acest lucru necesar pentru protejarea intereselor statului și diminuarea expunerilor sale și a riscurilor excesive, inclusiv a riscurilor de piață, operaționale, de schimb valutar etc.
[Pct.35 modificat prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
36. Scopurile principale ale recreditării resurselor împrumuturilor de stat externe prin intermediul băncilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut participante sînt: dezvoltarea întreprinderilor din toate sectoarele economiei naţionale prin asigurarea accesului la resurse de împrumuturi comerciale pe termen mediu şi lung; promovarea exporturilor; crearea locurilor noi de muncă, inclusiv în sectorul rural; dezvoltarea instituţională a băncilor şi/sau organizaţiilor de creditare nebancară şi/sau asociaţiilor de economii şi împrumut locale intermediare prin recreditarea împrumuturilor pe termen lung şi asistenţă tehnică pentru asigurarea competitivităţii lor; alte scopuri stipulate în contractele de împrumut.
37. Decontarea resurselor. Principalele condiţii ale procedurilor de decontare a fondurilor împrumuturilor externe investiţionale sînt stipulate, de regulă, în contractele respective de împrumut sau regulamentele de decontare, semnate cu creditorii internaţionali. Pentru implementarea proiectelor, în scopul efectuării transferurilor şi evidenţei, se vor deschide şi se vor administra conturile respective separate ale proiectelor (conturi de împrumut deschise în bănci străine corespondente sau la banca creditoare), în numele Ministerului Finanţelor, conturi speciale, în care se vor deconta avansurile permise de creditori pentru efectuarea transferurilor intermediare în scopul implementării proiectelor, conturi operaţionale şi alte conturi relevante (în bănci locale) pentru decontări şi evidenţa sumelor principale, a dobînzii şi altor plăţi de deservire a împrumuturilor recreditate, cu distribuire pe valutele împrumuturilor.
Anexa nr.7 la Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18 octombrie 2007
Regulamentul privind procedura de contractare a datoriei de stat şi debursare a împrumuturilor de stat externe şi interne I. Dispoziţii generale
Regulamentul privind procedura de contractare şi debursare a împrumuturilor de stat externe şi interne (în continuare - Regulament) este elaborat întru executarea art.3 alin.(3) şi art. 27 alin.(5) din Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat şi stabileşte procedura în cauză.
II. Principiile generale de contractare a datoriei de stat
1. Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanţelor, contractează datoria de stat externă şi internă sub formă de:
a) împrumuturi de stat interne şi externe, în monedă naţională sau în orice valută străină;
b) valorile mobiliare de stat emise pentru plasare pe pieţele financiare externe;
c) valori mobiliare de stat, emise pentru plasare pe piaţa internă;
d) împrumuturi de la băncile din Republica Moldova;
e) instrumente disponibile pentru contractare de pe piaţa internă şi externă.
2. Destinaţia mijloacelor obţinute din împrumuturile de stat externe şi interne de stat sau din plasarea valorilor mobiliare de stat, în limitele bugetelor anuale, este stabilită în art.14 al Legii nr. 419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.
Contractarea datoriei de stat de către Ministerul Finanţelor se efectuează în baza:
a) plafoanelor datoriei de stat, inclusiv ale datoriei de stat interne şi externe stabilite de Legea bugetului de stat pe anul respectiv;
b) necesităților de asistență externă identificate pentru contractare prin prisma priorităților sectoriale aprobate de Guvern şi angajamentelor asumate în faţa comunităţii internaţionale;
c) programului anual al împrumuturilor de stat preconizate spre a fi contractate.
3. Anual, pentru anul bugetar respectiv, Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei ajung la înţelegere cu privire la soldul datoriei statului, contractate anterior de la Banca Naţională a Moldovei.
Ministerul Finanţelor este abilitat cu dreptul de a contracta, pe parcursul anului bugetar, împrumuturi interne pe piaţa valorilor mobiliare de stat peste limitele prevăzute în bugetul de stat, cu scadenţă în anul bugetar respectiv, pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat.
III. Procedura de contractare a datoriei de stat externe
4. În scopul contractării unui împrumut de stat extern, în cadrul executării legii bugetului de stat pe anul respectiv, Ministerul Finanţelor, în cooperare cu ministerele şi autorităţile interesate:
a) efectuează analiza conjuncturii pieţei externe a ofertelor de împrumuturi de stat şi evaluarea posibilităţilor de contractare în ceea ce privește caracterul acceptabil al condiţiilor;
b) efectuează analiza caracteristicilor financiare ale proiectului propus pentru finanţare din sursele împrumuturilor de stat nou-atrase în anul respectiv;
c) înaintează, în limitele spaţiului bugetar-fiscal disponibil, Guvernului spre aprobare propuneri de finanţare a proiectelor/programelor de asistenţă externă.
Guvernul adoptă hotărârea privind contractarea împrumutului de stat extern.
Încheierea contractului de împrumut de stat extern este precedată de următoarele proceduri:
a) analiza de către Ministerul Finanțelor a condiţiilor contractului de împrumut de stat extern în ceea ce privește caracterul acceptabil al acestora şi conformitatea acestora restricţiilor financiare (bugetare);
b) inițierea și purtarea negocierilor cu creditorii externi pe marginea proiectului propus spre finanțare, precum și a condițiilor împrumutului de stat extern. În acest scop, organul responsabil de realizarea contractului de împrumut de stat extern va elabora și va prezenta setul de documente aferent inițierii negocierilor Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Economiei, Ministerului Justiției, precum și altor instituții implicate în implementarea contractului de împrumut extern pentru avizare.
Setul de documente va conține:
- textul proiectului contractului de împrumut în limba română, precum și textul proiectului contractului de împrumut în limba în care urmează a fi încheiat acesta și/sau fișa condițiilor proiectului;
- proiectul hotărârii Guvernului privind inițierea negocierilor;
- argumentarea necesității inițierii negocierilor, conform anexei nr. 1 la prezentul Regulament, semnată de conducătorul organului responsabil de încheierea contractului de împrumut sau de locțiitorul (adjunctul) acestuia.
După avizarea de către instituțiile interesate, proiectul contractului de împrumut va fi consultat cu Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului. Solicitarea de aviz consultativ va fi însoțită de argumentarea necesității inițierii negocierilor, copiile avizelor instituțiilor interesate, tabelul de sinteză a avizelor, cu comentarii asupra obiecțiilor și propunerilor formulate de către instituțiile interesate.
În urma coordonării pozițiilor instituțiilor interesate, precum și a emiterii avizului consultativ de către Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului, organul responsabil de realizarea contractului de împrumut de stat extern va prezenta Guvernului propunerea privind inițierea negocierilor, împreună cu următorul set de documente:
- textul proiectului contractului de împrumut în limba română, precum și textul proiectului contractului de împrumut în limba în care urmează a fi încheiat acesta;
- proiectul hotărârii Guvernului privind inițierea negocierilor;
- argumentarea necesității inițierii negocierilor;
- copiile avizelor instituțiilor interesate cărora le-a fost prezentat spre avizare textul proiectului contractului de împrumut;
- tabelul de sinteză a avizelor, cu comentarii asupra obiecțiilor și propunerilor formulate de către instituțiile interesate.
În baza hotărârii Guvernului privind inițierea negocierilor urmează a fi desfășurate negocierile propriu-zise. Negocierile urmează a fi purtate de către delegația oficială de negociatori, împuternicită în baza hotărârii Guvernului să inițieze negocierile;
[Pct.4 lit.b) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
c) aprobarea semnării contractului de împrumut de stat extern. După finalizarea negocierilor, organul responsabil de realizarea contractului de împrumut de stat extern prezintă Guvernului propunerea privind aprobarea semnării contractului de împrumut de stat extern. Aceasta va fi însoțită, în mod obligatoriu, de avizele repetate ale Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, precum și ale altor instituții implicate în implementarea contractului de împrumut extern, tabelul de sinteză al avizelor repetate, textul contractului de împrumut de stat extern negociat, textul contractului de împrumut de stat în limba română, precum și argumentarea necesității semnării acestuia conform anexei nr. 2 la prezentul Regulament.
[Pct.4 lit.c) în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
Contractul de împrumut de stat extern se va semna numai de către persoanele care au fost împuternicite, în conformitate cu hotărârea Guvernului pentru aprobarea semnării fiecărui contract de împrumut de stat extern. Ca excepţie a acordării deplinelor puteri, contractul de împrumut de stat extern poate fi semnat de către Prim-ministru sau ministrul finanțelor, în urma aprobării și publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii de Guvern cu privire la semnarea contractului de împrumut de stat extern.
Organul responsabil pentru încheierea contractului de împrumut de stat extern poate înainta propunerea adoptării unei singure hotărâri de Guvern privind iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării în următoarele cazuri:
a) proiectul contractului de împrumut de stat extern este un contract-tip sau textul acestuia nu necesită negocieri;
b) semnarea contractului de împrumut de stat extern nu poate fi amânată;
c) semnarea urgentă corespunde intereselor Republicii Moldova;
d) există temeiuri suficiente să se considere că textul proiectului contractului de împrumut de stat extern propus spre semnare nu va conţine diferenţe de fond faţă de proiectul iniţial al acestuia.
Un contract de împrumut de stat extern poate fi amendat conform prevederilor acestuia şi prin acordul părţilor. Cu excepţia cazului în care contractul de împrumut de stat extern supus amendării prevede o procedură specială, amendarea contractului de împrumut de stat extern are loc conform aceleiaşi proceduri care a fost urmată pentru încheierea contractului de împrumut de stat extern supus amendării.
În cazul în care contractul de împrumut de stat extern constituie un tratat internaţional, încheierea acestuia se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 595/1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.
5. Pentru a intra în vigoare, contractul de împrumut de stat extern urmează a fi ratificat de Parlament, în conformitate cu actele normative ale Republicii Moldova. După semnare, organul responsabil de realizarea contractului de împrumut de stat extern, în comun cu Ministerul Finanțelor, pregătește următoarele documente pentru executarea procedurilor interne legate de intrarea în vigoare a contractului:
a) argumentarea oportunității ratificării contractului conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament, semnată de către conducătorul autorității publice centrale sau adjunctul acestuia;
b) copia textului contractului în limba de stat și cea a originalului;
c) copiile avizelor obținute în mod obligatoriu la etapa încheierii contractului de împrumut de stat extern;
d) proiectul hotărârii Guvernului despre aprobarea proiectului de lege privind ratificarea contractului de împrumut de stat extern, în care vor fi clar stabilite organul/organele public/publice responsabil/responsabile de întreprinderea unor acțiuni, direcționate spre respectarea obligațiilor asumate de către Republica Moldova, ca urmare a executării procedurilor interne legate de intrarea în vigoare a contractului de împrumut de stat extern;
e) proiectul legii privind ratificarea contractului de împrumut de stat extern.
Contractele de împrumut de stat extern, aprobate prin hotărâre a Guvernului, se prezintă în scris, printr-un demers, spre examinare Parlamentului.
[Pct.5 în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
6. În cazul în care valorile mobiliare de stat urmează a fi emise pentru plasare pe piețele financiare externe, procesul de luare a deciziei de către Ministerul Finanțelor include:
a) efectuarea analizei piețelor externe, a condițiilor economice internaționale și aprecierea dacă acestea sunt favorabile emiterii;
b) asigurarea că emisiunea se încadrează în obiectivele Programului managementului datoriei de stat pe termen mediu;
c) efectuarea unei estimări inițiale a caracteristicilor generale ale emisiunii (volum, valută, scadență, tipul cuponului, metoda de răscumpărare etc.);
d) estimarea diferitelor riscuri implicate emisiunii (riscul valutar, riscul ratei dobânzii, riscurile de refinanțare etc.) și asigurarea existenței mecanismelor necesare pentru gestionarea acestor riscuri, dacă sunt considerate semnificative;
e) estimarea diferitelor costuri și cheltuieli asociate emisiunii;
f) colaborarea cu Banca Națională a Moldovei pentru evaluarea impactului potențial al emisiunii asupra rezervelor internaționale, a politicii monetare etc.;
g) identificarea oportunității sau justificarea necesității emiterii valorilor mobiliare de stat;
h) colaborarea cu autoritățile relevante responsabile de elaborarea obiectelor/destinației emisiunii, în cazul în care valori mobiliare de stat urmează să fie emise pentru anumite scopuri.
[Pct.6 în redacția HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
61. Ulterior aprobării deciziei privind plasarea valorilor mobiliare de stat pe piețele externe, Ministerul Finanțelor va desfășura procesul de selecție a companiilor specializate: a instituției/instituțiilor financiare, care va/vor intermedia emisiunea (managerul/managerii principal/principali), a companiei/companiilor specializate pentru acordarea asistenței juridice (consilierul juridic). În acest scop, Ministerul Finanțelor desfășoară procesul de selecție a companiilor specializate.
[Pct.61 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
62. Pentru activitățile administrative legate de plasarea valorilor mobiliare de stat pe piețele externe, Ministerul Finanțelor poate selecta una sau mai multe instituții care oferă servicii de agent (servicii fiscale, servicii de compensare și decontare, servicii de distribuție a cupoanelor etc.), ținând cont de experiența acestora, capacitatea acestora de a desfășura astfel de activități pe diferite piețe, precum și de nivelul costurilor solicitate pentru serviciile oferite. Aceste servicii pot fi efectuate, acolo unde este cazul, de către managerul/managerii principal/principali care se ocupă de emisiune.
[Pct.62 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
63. Procedura de selectare a companiilor specializate se va desfășura conform practicilor internaționale. Criteriile de selecție pot include, după caz, elemente de evaluare cantitative și calitative.
[Pct.63 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
64. Criteriile de selectare a managerului/managerilor principal/principali pot include: propunerea aferentă structurii emisiunii (valută, scadență, tipul cuponului, răscumpărare etc.), costuri, cheltuieli și comisioane, detalii de preț și calendarul emisiunii, gestionarea riscului aferent emisiunii înainte și după tranzacție, strategia de lansare a emisiunii, capacitatea de distribuție a emisiunii către potențialii investitori, reputația băncilor, istoricul și experiența privind finalizarea tranzacțiilor similare ale emitenților suverani, activitatea pe piața primară și secundară a valorilor mobiliare de stat, performanța pe diverse piețe ca dealer primar și alți factori relevanți luați în considerare de emitent.
[Pct.64 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
65. Criteriile de selectare a consilierului juridic pot include: reputația, prezența internațională, istoricul și experiența în tranzacții similare, costuri juridice, program de lucru, suport postemisiune și alți factori relevanți.
[Pct.65 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
66. Selecția companiilor specializate se realizează conform procedurilor detaliate stabilite prin ordin al ministrului finanțelor. Ministerul Finanțelor va analiza și va evalua toate ofertele primite. Procesul de selecție poate include și o etapă intermediară, prin întocmirea unei liste „scurte” de ofertanți, cu care au loc negocieri în vederea îmbunătățirii ofertelor depuse inițial și care a fost aprobată de ministrul finanțelor. Decizia finală în baza rezultatelor evaluării este aprobată de către ministrul finanțelor.
[Pct.66 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
67. Ca urmare a procesului de selecție, ministrul finanțelor semnează contractul/contractele relevant/relevante cu companiile selectate, care includ responsabilitățile și obligațiile părților contractuale la realizarea emisiunii valorilor mobiliare de stat, taxele percepute și orice alte costuri și/sau cheltuieli care sunt suportate de fiecare parte, după caz.
[Pct.67 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
68. În vederea întocmirii documentației pentru emisiune și a stabilirii momentului oportun pentru lansarea emisiunii pe piețele internaționale, Ministerul Finanțelor, în cooperare cu companiile specializate selectate, va monitoriza constant evoluția piețelor financiare internaționale. În funcție de specificul fiecărei tranzacții, pot fi desfășurate, după caz, următoarele acțiuni: pregătirea sau actualizarea prezentării de țară, organizarea întâlnirilor dintre companiile specializate și instituțiile reprezentative ale statului, în scopul efectuării unei evaluări financiare (due diligence), promovarea emisiunii prin organizarea de prezentări (road-show-uri) în centrele financiare recomandate, negocierea documentației contractuale și stabilirea termenelor și condițiilor financiare precum: cuponul, randamentul, prețul, taxele aferente, dacă acestea nu erau deja stabilite.
[Pct.68 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
69. În vederea organizării plasării valorilor mobiliare de stat pe piețele internaționale, Ministerul Finanțelor ar putea încheia contracte cu agențiile de rating pentru evaluarea emisiunii.
[Pct.69 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
610. Caracteristicile tehnice specifice legate de suma exactă a emisiunii, prețul și cuponul, precum și toate celelalte caracteristici tehnice pot fi modificate la momentul lansării emisiunii, în funcție de condițiile pieței.
[Pct.610 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
611. Toată documentația aferentă emisiunii, admiterii și listării la burse a valorilor mobiliare de stat, cum ar fi prospectul, contractul de subscriere sau acordul-cadru, acordurile legate de descrierea procedurilor de lucru pentru inițierea și finalizarea fiecărei tranzacții individuale și orice alt acord relevant, sunt semnate de către ministrul finanțelor.
[Pct.611 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
612. În funcție de condițiile pieței financiare și ținând cont de nevoile de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei de stat, valorile mobiliare de stat lansate pe piețele internaționale pot fi redeschise sub rezerva justificării oferite de Ministerul Finanțelor. În mod similar, procedurile de răscumpărare anticipată și redeschidere a valorilor mobiliare de stat sunt stabilite de Ministerul Finanțelor.
[Pct.612 introdus prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
IV. Procedura de contractare a datorieide stat interne
7. Ministerul Finanţelor plasează pe piaţa internă valori mobiliare de stat (în continuare – VMS) în formă de înscrieri în conturi, în conformitate cu un calendar elaborat şi aprobat lunar/trimestrial/semestrial de către Ministerul Finanţelor, care poate fi modificat în funcție de evoluția pieței VMS și de necesitățile de finanțare.
Banca Națională a Moldovei sau altă instituție, în baza unui acord cu Ministerul Finanțelor, poate exercita funcția de agent al statului în organizarea plasării VMS pe piața internă.
Plasarea VMS pe piața primară se realizează prin intermediul licitațiilor, prin subscriere sau prin orice altă metodă, conform condiţiilor determinate şi reglementate de către Ministerul Finanţelor în calitate de emitent.
Modul de plasare, tranzacționare şi răscumpărare a VMS în formă de înscrieri în conturi este stabilit de actele normative comune, aprobate de către Ministerul Finanţelor şi agentul statului.
Modul de plasare, tranzacționare și răscumpărare a VMS în formă de înscriere în cont, prin plasament direct către persoanele fizice este stabilit de actele normative ale Ministerului Finanțelor.
Reemisiunea VMS, emise în urma conversiunii împrumuturilor contractate anterior de la Banca Naţională a Moldovei, se efectuează în baza unui acord-cadru încheiat între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională, în care sînt stipulate procedurile şi condiţiile de efectuare a reemisiunilor VMS, atribuţiile şi responsabilităţile Băncii Naţionale şi Ministerului Finanţelor în derularea reemisiunilor, modalitatea de determinare a parametrilor reemisiunii VMS, precum şi documentele aferente derulării procesului de reemisiune.
Separat pentru fiecare reemisiune, Ministerul Finanţelor prezintă oferta privind reemisiunea VMS, în care se specifică suma VMS la preţul de cumpărare şi la valoarea nominală, rata dobînzii, termenul de circulaţie a VMS, data emiterii şi scadenţei VMS şi altele.
Reemisiunea VMS se efectuează la ratele dobînzii de piaţă, reieşind din ratele nominale medii ponderate la VMS, plasate recent prin licitații pe piaţa primară a VMS.
Operaţiunile de răscumpărare de către Ministerul Finanţelor a VMS scadente şi de procurare de către Banca Naţională a Moldovei a VMS nou emise se efectuează în aceeaşi zi operaţională.
[Pct.7 modificat prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
8. Ministerul Finanţelor este autorizat să contracteze împrumuturi de la băncile din Republica Moldova.
Împrumuturile se contractează pe termen scurt sau lung, în funcţie de destinaţia împrumutului.
Pentru fiecare împrumut contractat, între Ministerul Finanţelor şi banca se încheie un contract de împrumut, elementele obligatorii ale căruia sînt:
a) destinaţia împrumutului;
b) suma împrumutului;
c) rata dobînzii;
d) termenul de acordare şi rambursare a împrumutului;
e) drepturile şi obligaţiunile părţilor.
Mărimea ratei dobînzii pentru împrumut nu va depăşi rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt mai mult decît cu 5 puncte procentuale.
Rambursarea împrumutului se efectuează de către Ministerul Finanţelor, în conformitate cu condiţiile contractului de împrumut.
9. Ministerul Finanţelor este autorizat să contracteze alte împrumuturi sub formă de cambii trezoreriale.
Cambiile trezoreriale se emit în temeiul Legii cambiei nr.1527-XII din 22 iunie 1993 şi Legii nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, pentru atragerea pe termen scurt a mijloacelor băneşti, temporar libere, ale persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova.
Cambiile trezoreriale sînt cambii simple şi se emit pe un termen de pînă la un an.
Elementele cambiei trezoreriale sînt:
a) denumirea şi numărul cambiei;
b) locul şi data emiterii cambiei;
c) suma cambiei la valoarea nominală;
d) denumirea, sediul şi rechizitele bancare ale emitentului;
e) data răscumpărării (scadenţa) cambiei;
f) rata dobînzii cambiei;
g) locul de plată a cambiei.
Mărimea ratei dobînzii pentru cambia trezorerială se stabileşte prin negociere de către părţi.
Suma dobînzii aferente cambiei trezoreriale se achită la scadenţă, concomitent cu valoarea nominală.
Ministerul Finanţelor poate răscumpăra cambia trezorerială înainte de scadenţă, coordonînd în prealabil cu posesorul cambiei.
Cambia trezorerială este luată în evidenţă la valoarea nominală şi se include la datoria de stat internă ca o componentă aparte.
Cambia trezorerială se prezintă de către posesorul acesteia spre răscumpărare Ministerului Finanţelor cu o zi înainte de data scadenţei. După confirmarea de către deţinătorul cambiei a sumei încasate a cambiei trezoreriale, aceasta se anulează.
V. Debursarea mijloacelor din împrumuturile de stat
10. Debursarea şi utilizarea mijloacelor din împrumuturile de stat externe şi interne acordate Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul respectiv.
Împrumuturile de stat externe contractate în numele Republicii Moldova de către Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor pentru finanţarea proiectelor investiţionale sau a programelor de dezvoltare pot fi debursate direct de către Ministerul Finanţelor sau prin intermediul ministerelor/unităţilor speciale responsabile de implementarea acestor proiecte şi programe, în conformitate cu planurile de procurări în cadrul proiectelor finanţate din surse externe, precum şi în conformitate cu procedurile respective ale creditorilor externi.
Debursarea mijloacelor din împrumuturile de stat externe se efectuează de către persoanele responsabile pentru implementarea proiectelor şi programelor, autorizate în acest scop de către Ministerul Finanţelor.
Autorităţile administraţiei publice centrale/autorităţile publice care beneficiază de mijloace obținute din împrumuturi de stat externe, prin care sînt realizate proiectele finanţate din surse externe, monitorizează implementarea şi realizarea scopurilor acestor proiecte.
Ministerul Finanţelor monitorizează mijloacele financiare valorificate din împrumuturile de stat externe, totodată, ministerele de ramură controlează şi poartă răspundere pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe în conformitate cu informaţia, prezentată în mod obligatoriu de către unităţile speciale responsabile de implementarea acestor proiecte şi programe, precum şi în baza informaţiei primite de la creditori. Formele şi termenele de prezentare a acestei informaţii sînt stabilite de către Ministerul Finanţelor.
Anexa nr. 1 la Regulamentul privind procedura de contractare a datoriei de stat și debursare a împrumuturilor de stat externe și interne
Structura argumentării necesității de inițiere a negocierilor
A. Descrierea contractului de împrumut de stat extern
1. Informații generale:
a) părțile la contract, dacă nu este clar din denumire, eventual alte părți terțe care pot participa la negocieri sau deveni părți la contract;
b) nivelul contractului (interstatal, interguvernamental sau interdepartamental);
c) forma și structura contractului.
2. Informații privind conținutul contractului:
a) obiectul și scopul contractului;
b) contractele în vigoare pe care acest contract este menit să le implementeze, să le amendeze sau să le substituie;
c) termenul de valabilitate, modul de încetare și prelungire a valabilității contractului;
d) modul de amendare a contractului.
B. Analiza de impact
Aspectul politic, cultural și social:
a) efectele contractului asupra relațiilor bilaterale și multilaterale ale Republicii Moldova, inclusiv în context internațional și regional;
b) impactul asupra societății, a anumitor grupuri sau sectoare ale societății, a culturii și dezvoltării umane;
c) efectele asupra situației social-politice din Republica Moldova;
d) necesitatea sau existența unor consultări publice asupra contractului.
3. Aspectul economic și de mediu:
a) importanța domeniului de reglementare al contractului pentru economia Republicii Moldova;
b) consecințele pozitive și negative pentru economia Republicii Moldova, precum și pentru mediu, inclusiv evaluă-rile aproximative ale acestora;
c) beneficiile directe și indirecte pentru economia Republicii Moldova obținute în procesul de implementare a contractului, cu evaluarea cantitativă și calitativă a acestora;
d) perspectiva dezvoltării fructuoase a relațiilor în domeniul de reglementare a contractului;
e) analiza de impact, elaborată conform Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2019.
4. Aspectul normativ:
a) compatibilitatea contractului cu prevederile Constituției Republicii Moldova;
b) compatibilitatea contractului cu Carta ONU, cu angajamentele Republicii Moldova asumate la nivel internațional și regional;
c) compatibilitatea contractului cu legislația Uniunii Europene;
d) existența actelor normative interne care necesită a fi aduse în concordanță cu prevederile contractului, cu indicarea expresă a actelor normative și a prevederilor acestora care urmează a fi modificate, completate sau abrogate;
e) necesitatea adoptării unor acte normative noi în vederea implementării eficiente a prevederilor contractului;
f) necesitatea sau existența unui plan de acțiuni privind asigurarea compatibilității contractului.
5. Aspectul instituțional și organizatoric:
a) formele de cooperare prevăzute în contract sub aspect instituțional și organizatoric;
b) necesitatea înființării unor instituții sau structuri noi naționale și internaționale sau a modificării celor existente;
c) necesitatea abilitării unor persoane sau instituții cu împuterniciri noi;
d) necesitatea asigurării cu resursele umane corespunzătoare pentru implementare;
e) instituția sau instituțiile naționale responsabile de negocierea, semnarea și/sau implementarea contractului;
f) necesitatea, forma și modalitatea întocmirii și prezentării eventualelor rapoarte de implementare pe plan intern și internațional;
g) organul responsabil de prezentarea rapoartelor privind implementarea contractului și instituțiile care vor prezenta acesteia informația necesară pentru întocmirea rapoartelor;
h) necesitatea sau existența unui plan de acțiuni instituțional sau interinstituțional privind asigurarea măsurilor organizatorice.
6. Aspectul financiar:
a) beneficiile și angajamentele financiare pe care le presupune contractul;
b) evaluarea comparativă, până la intrarea în vigoare a contractului și după aceasta, a riscurilor și a costurilor, în special a cheltuielilor din bugetul de stat, local, a asigurărilor sociale de stat și a altor fonduri publice, precum și a veniturilor așteptate în contextul implementării contractului;
c) măsurile întreprinse pentru reducerea costurilor și riscurilor;
d) cheltuielile necesare pentru realizarea acțiunilor legate de aspectele normativ, instituțional și organizatoric ale contractului.
7. Aspectul temporar:
a) etapele și termenele realizării măsurilor preparatorii până la și după intrarea în vigoare a contractului, indispensabile pentru punerea în aplicare a acestuia;
b) oportunitatea aplicării provizorii a contractului;
c) etapele și termenele de implementare a contractului;
d) periodicitatea prezentării rapoartelor de monitorizare sau evaluare a implementării contractului și/sau a organizării reuniunilor sau a consultațiilor privind implementarea contractului;
e) posibilitatea și consecințele suspendării sau a încetării contractului în situații speciale;
f) eventuale obligații care ar putea rămâne în vigoare după stingerea contractului.
C. Rezultatele negocierilor:
a) descrierea succintă a procesului de negocieri și a rezultatelor acestora;
b) limba în care s-au desfășurat negocierile;
c) gradul de corespundere a rezultatelor negocierilor cu mandatul și scopul negocierilor;
d) aspectele esențiale ale contractului care au fost modificate și completate în urma negocierilor.
D. Mandatul pentru negocieri (la solicitarea împuternicirilor pentru negocieri):
a) conducătorul delegației sau al grupului de negociatori și competențele acestuia (negociere și/sau parafare), precum și reprezentanții ale căror instituții vor participa la negocieri;
b) organele care vor asigura sau care vor contribui la desfășurarea procesului de negocieri;
c) mandatul exact al negociatorilor și scopul final al negocierilor;
d) limitele de mandat în procesul de negocieri, cu indicarea eventualelor alternative care ar putea fi acceptate de negociatori fără a compromite scopul final al negocierilor;
e) nivelul și funcția persoanei sau persoanelor care vor parafa contractul.
E. Procedura negocierilor:
a) partea care a propus încheierea contractului, iar în cazul în care proiectul elaborat este un proiect de alternativă la cel prezentat de altă parte, diferențele de fond ale proiectelor;
b) existența unor proiecte anterioare similare care au fost negociate sau respinse;
c) modalitatea purtării negocierilor (runde de negocieri, videoconferințe sau prin corespondență);
d) etapele de negociere și durata negocierilor;
e) limba sau limbile de negociere și încheiere a contractului;
f) modul și etapele de încheiere a contractului (parafare, semnare, schimb de note, adoptare);
g) modul intrării în vigoare a contractului (semnare, schimb de note, ratificare).
[Anexa nr.1 introdusă prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura de contractare a datoriei de stat și debursare a împrumuturilor de stat externe și interne
Structura argumentării necesității de a semnare a contractului de împrumut de stat extern
A. Descrierea contractului de împrumut de stat extern
1. Informații generale:
a) părțile la contract, dacă nu este clar din denumire, eventual alte părți terțe care pot deveni părți la contract;
b) nivelul contractului (interstatal, interguvernamental sau interdepartamental);
c) forma și structura contractului.
2. Informații privind conținutul contractului:
a) obiectul și scopul contractului;
b) contractele în vigoare pe care este menit să le implementeze, să le amendeze sau să le substituie;
c) termenul de valabilitate, modul de încetare și prelungire a valabilității contractului;
d) modul de amendare a contractului.
B. Analiza de impact:
Aspectul politic, cultural și social:
a) efectele contractului asupra relațiilor bilaterale și multilaterale ale Republicii Moldova, inclusiv în context internațional și regional;
b) impactul asupra societății, a anumitor grupuri sau sectoare ale societății, a culturii și dezvoltării umane;
c) efectele asupra situației social-politice din Republica Moldova;
d) necesitatea sau existența unor consultări publice asupra contractului.
3. Aspectul economic și de mediu:
a) importanța domeniului de reglementare al contractului pentru economia Republicii Moldova;
b) consecințele pozitive și negative pentru economia Republicii Moldova, precum și pentru mediu, inclusiv evaluările aproximative ale acestora;
c) beneficiile directe și indirecte pentru economia Republicii Moldova obținute în procesul de implementare a contractului, cu evaluarea cantitativă și calitativă a acestora;
d) perspectiva dezvoltării fructuoase a relațiilor în domeniul de reglementare a contractului;
e) analiza de impact, elaborată conform Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2019.
4. Aspectul normativ:
a) compatibilitatea contractului cu prevederile Constituției Republicii Moldova;
b) compatibilitatea contractului cu Carta ONU, cu angajamentele Republicii Moldova asumate la nivel internațional și regional;
c) compatibilitatea contractului cu legislația Uniunii Europene;
d) existența actelor normative interne care necesită a fi aduse în concordanță cu prevederile contractului, cu indicarea expresă a actelor normative și a prevederilor acestora care urmează a fi modificate, completate sau abrogate;
e) necesitatea adoptării unor acte normative noi în vederea implementării eficiente a prevederilor contractului;
f) necesitatea sau existența unui plan de acțiuni privind asigurarea compatibilității contractului.
5. Aspectul instituțional și organizatoric:
a) formele de cooperare prevăzute în contract sub aspect instituțional și organizatoric;
b) necesitatea înființării unor instituții sau structuri noi naționale și internaționale sau a modificării celor existente;
c) necesitatea abilitării unor persoane sau instituții cu împuterniciri noi;
d) necesitatea asigurării cu resursele umane corespunzătoare pentru implementare;
e) instituția sau instituțiile naționale responsabile de negocierea, semnarea și/sau implementarea contractului;
f) necesitatea, forma și modalitatea întocmirii și prezentării eventualelor rapoarte de implementare pe plan intern și internațional;
g) organul responsabil de prezentarea rapoartelor privind implementarea contractului și instituțiile care vor prezenta acesteia informația necesară pentru întocmirea rapoartelor;
h) necesitatea sau existența unui plan de acțiuni instituțional sau interinstituțional privind asigurarea măsurilor organizatorice.
6. Aspectul financiar:
a) beneficiile și angajamentele financiare pe care le presupune contractul;
b) evaluarea comparativă, până la intrarea în vigoare a contractului și după aceasta, a riscurilor și costurilor, în special a cheltuielilor din bugetul de stat, local, a asigurărilor sociale de stat și altor fonduri publice, precum și a veniturilor așteptate în contextul implementării contractului;
c) măsurile întreprinse pentru reducerea costurilor și riscurilor;
d) cheltuielile necesare pentru realizarea acțiunilor legate de aspectele normativ, instituțional și organizatoric ale contractului.
7. Aspectul temporar:
a) etapele și termenele realizării măsurilor preparatorii până la și după intrarea în vigoare a contractului, indispensabile pentru punerea în aplicare a acestuia;
b) oportunitatea aplicării provizorii a contractului;
c) etapele și termenele de implementare a contractului;
d) periodicitatea prezentării rapoartelor de monitorizare sau evaluare a implementării contractului și/sau a organizării reuniunilor sau a consultațiilor privind implementarea contractului;
e) posibilitatea și consecințele suspendării sau a încetării contractului în situații speciale;
f) eventuale obligații care ar putea rămâne în vigoare după stingerea contractului.
C. Rezultatele negocierilor:
a) descrierea succintă a procesului de negocieri și a rezultatelor acestora;
b) limba în care s-au desfășurat negocierile;
c) gradul de corespundere a rezultatelor negocierilor cu mandatul și scopul negocierilor;
d) aspectele esențiale ale contractului care au fost modificate și completate în urma negocierilor.
D. Aspectul procedural al semnării/încheierii:
a) modul de încheiere a contractului (ceremonie formală sau informală de semnare, semnare prin corespondență, încheierea contractului prin schimb de note);
b) limbile în care se vor semna textele autentice ale contractului și limba de referință;
c) propuneri privind nivelul și funcția persoanei sau persoanelor care vor semna contractul;
d) locul semnării și data preconizată sau aproximativă a semnării/a deschiderii pentru semnare (în cadrul unei vizite, conferințe, reuniuni etc.).
[Anexa nr.2 introdusă prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]
Anexa nr. 3 la Regulamentul privind procedura de contractare a datoriei de stat și debursare a împrumuturilor de stat externe și interne
Structura argumentării oportunității de ratificare a contractului de împrumut de stat extern
A. Descrierea contractului de împrumut de stat extern
1. Informații generale:
a) părțile la contract, dacă nu este clar din denumire, eventual alte părți terțe care pot deveni părți la contract;
b) nivelul contractului (interstatal, interguvernamental sau interdepartamental);
c) forma și structura contractului.
2. Informații privind conținutul contractului:
a) obiectul și scopul contractului;
b) contractele în vigoare pe care este menit să le implementeze, să le amendeze sau să le substituie;
c) termenul de valabilitate, modul de încetare și prelungire a valabilității contractului;
d) modul de amendare a contractului.
B. Analiza de impact
Aspectul politic, cultural și social:
a) efectele contractului asupra relațiilor bilaterale și multilaterale ale Republicii Moldova, inclusiv în context internațional și regional;
b) impactul asupra societății, a anumitor grupuri sau sectoare ale societății, a culturii și dezvoltării umane;
c) efectele asupra situației social-politice din Republica Moldova;
d) necesitatea sau existența unor consultări publice asupra contractului.
3. Aspectul economic și de mediu:
a) importanța domeniului de reglementare al contractului pentru economia Republicii Moldova;
b) consecințele pozitive și negative pentru economia Republicii Moldova, precum și pentru mediu, inclusiv evaluările aproximative ale acestora;
c) beneficiile directe și indirecte pentru economia Republicii Moldova obținute în procesul de implementare a contractului, cu evaluarea cantitativă și calitativă a acestora;
d) perspectiva dezvoltării fructuoase a relațiilor în domeniul de reglementare a contractului;
e) analiza de impact, elaborată conform Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2019.
4. Aspectul normativ:
a) compatibilitatea contractului cu prevederile Constituției Republicii Moldova;
b) compatibilitatea contractului cu Carta ONU, cu angajamentele Republicii Moldova asumate la nivel internațional și regional;
c) compatibilitatea contractului cu legislația Uniunii Europene;
d) existența actelor normative interne care necesită a fi aduse în concordanță cu prevederile contractului, cu indicarea expresă a actelor normative și a prevederilor acestora care urmează a fi modificate, completate sau abrogate;
e) necesitatea adoptării unor acte normative noi în vederea implementării eficiente a prevederilor contractului;
f) necesitatea sau existența unui plan de acțiuni privind asigurarea compatibilității contractului.
5. Aspectul instituțional și organizatoric:
a) formele de cooperare prevăzute în contract sub aspect instituțional și organizatoric;
b) necesitatea înființării unor instituții sau structuri noi naționale și internaționale sau a modificării celor existente;
c) necesitatea abilitării unor persoane sau instituții cu împuterniciri noi;
d) necesitatea asigurării cu resursele umane corespunzătoare pentru implementare;
e) instituția sau instituțiile naționale responsabile de negocierea, semnarea și/sau implementarea contractului;
f) necesitatea, forma și modalitatea întocmirii și prezentării eventualelor rapoarte de implementare pe plan intern și internațional;
g) organul responsabil de prezentarea rapoartelor privind implementarea contractului și instituțiile care vor prezenta acesteia informația necesară pentru întocmirea rapoartelor;
h) necesitatea sau existența unui plan de acțiuni instituțional sau interinstituțional privind asigurarea măsurilor organizatorice.
6. Aspectul financiar:
a) beneficiile și angajamentele financiare pe care le presupune contractul;
b) evaluarea comparativă, până la intrarea în vigoare a contractului și după aceasta, a riscurilor și costurilor, în special a cheltuielilor din bugetul de stat, local, a asigurărilor sociale de stat și a altor fonduri publice, precum și a veniturilor așteptate în contextul implementării contractului;
c) măsurile întreprinse pentru reducerea costurilor și riscurilor;
d) cheltuielile necesare pentru realizarea acțiunilor legate de aspectele normativ, instituțional și organizatoric ale contractului.
7. Aspectul temporar:
a) etapele și termenele realizării măsurilor preparatorii până la și după intrarea în vigoare a contractului, indispensabile pentru punerea în aplicare a acestuia;
b) oportunitatea aplicării provizorii a contractului;
c) etapele și termenele de implementare a contractului;
d) periodicitatea prezentării rapoartelor de monitorizare sau evaluare a implementării contractului și/sau a organizării reuniunilor sau a consultațiilor privind implementarea contractului;
e) posibilitatea și consecințele suspendării sau a încetării contractului în situații speciale;
f) eventuale obligații care ar putea rămâne în vigoare după stingerea contractului.
C. Rezultatele negocierilor:
a) descrierea succintă a procesului de negocieri și a rezultatelor acestora;
b) limba în care s-au desfășurat negocierile;
c) gradul de corespundere a rezultatelor negocierilor cu mandatul și scopul negocierilor;
d) aspectele esențiale ale contractului care au fost modificate și completate în urma negocierilor.
D. Analiza oportunității ratificării:
a) data și locul semnării/aprobării tratatului;
b) data intrării în vigoare pe plan internațional sau condițiile necesare pentru intrarea în vigoare pe plan internațional;
c) prevederile privind necesitatea și modalitatea îndeplinirii procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare;
d) existența unor eventuale rezerve ale altor părți la contract care ar putea afecta aplicarea acestuia;
e) îndeplinirea procedurilor interne de către cealaltă parte/celelalte părți și durata preconizată;
f) termenul de valabilitate al contractului;
g) informații privind proiectul sau proiectele de acte normative care au fost elaborate și prezentate concomitent Parlamentului, în vederea ajustării cadrului juridic existent la prevederile contractului, în cazul în care există o astfel de necesitate.
[Anexa nr.3 introdusă prin HG132 din 15.03.23, MO122-125/12.04.23 art.264; în vigoare 12.04.23]