Capitolul I
EMITEREA ŞI FORMA TRATEI
Articolul 4
Trata cuprinde:
a) denumirea cambiei trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba în care acest titlu este întocmit;
b) propunerea simplă şi necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
c) denumirea (numele persoanei fizice), sediul (domiciliul) şi datele bancare ale debitorului;
d) scadenţa;
e) locul plăţii;
f) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută cu indicarea domiciliului (sediului) şi datelor bancare;
g) data şi locul emiterii;
h) semnăturile şefului şi contabilului-şef ai trăgătorului-persoană juridică. Trăgătorul-persoană fizică indică numele său, domiciliul şi confirmă cambia prin semnătură legalizată de notar.
Articolul 5
Titlul în care lipseşte una din condiţiile enumerate în articolul precedent nu are valoarea unei trate, cu excepţia cazurilor arătate în alineatele ce urmează:
- trata fără indicarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere;
- în lipsa unei menţiuni speciale, locul arătat lîngă numele trasului este socotit loc de plată şi concomitent domiciliul plătitorului;
- trata care nu indică locul unde a fost emisă se socoate semnată în locul arătat lîngă numele trăgătorului.
Articolul 6
Trata poate fi prezentată pentru plată de trăgător, fie de persoana arătată de trăgător în ordinul său de un terţ care a obţinut în mod legitim dreptul de posesor.
Trata poate fi plătită în locul unde se află banca terţului sau în locul unde se află banca trasului ori în alt loc stabilit de comun acord.
Articolul 7
În trata plătibilă la vedere sau la un anumit termen de la vedere, trăgătorul poate stipula la suma cambiei o dobîndă. În orice altă trată această stipulaţie se socoate nescrisă. Rata dobînzii va trebui arătată în trată; în lipsa acestei însemnări stipulaţia se socoate nescrisă.
Dobînda se calculează de la data emiterii cambiei, dacă o altă dată nu este stipulată.
Articolul 8
Trata în care suma de plată scrisă în litere diferă de suma scrisă în cifre, suma de plată va fi cea scrisă în litere.
Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori fie în litere, fie în cifre, în caz de divergenţe suma de plată este suma cea mai mică.
Dacă trata poartă semnături ale unor persoane care nu are capacitatea de exerciţiu necesară de a se obliga prin trată, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămîn totuşi valabile.
substituit prin LP238 din 08.11.18 МО441-447 din 30.11.18 art. 709
Articolul 9
Acel care semnează trata ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a acţiona, e ţinut personal în temeiul cambiei şi dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant.
Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirile sale.
Articolul 10
Trăgătorul tratei răspunde de accept şi de plată. El poate să-şi decline răspunderea numai pentru accept, despre această condiţie trăgătorul va scrie în trată.
Nu se admite eliberarea tratelor neperfectate. Tratele neperfectate nu sînt valabile.
Blanchetele cambiilor pot fi confecţionate de trăgător de sine stătător. Modelul blanchetelor cambiilor se dau în anexele nr. 1 şi 2.
Capitolul II
GIRUL
Articolul 11
Orice trată, chiar dacă nu este expres trasă la ordin, poate fi transmisă prin gir.
Dacă trăgătorul a înscris în trată cuvintele "la ordin" sau "plătiţi la ordinul nostru", ori expresie echivalentă, documentul poate fi transmis numai persoanei arătate în el. Transmiterea de mai departe a tratei poate fi efectuată prin desemnarea deplină a datelor girantului şi a giratorului (gir nominal).
Dacă trăgătorul a înscris în trată cuvintele "nu la ordin" sau o expresie echivalentă, trata poate fi transmisă în conformitate cu formele şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul trebuie să fie simplu şi necondiţionat şi poate fi făcut în folosul trasului, trăgătorului sau al oricărei alte persoane. Aceste persoane pot la rîndul lor să gireze din nou trata.
Orice condiţie de restrîngere la care el ar fi supus se socoate nevalabilă. Girul parţial este nul.
Articolul 12
Girul se scrie pe trată sau pe alonjă (foaia alipită la ea). Girul trebuie să fie legalizat prin semnătura girantului. Alonja trebuie să fie adăugată la cambie, printr-o metodă, ce exclude dezunirea ei. Prima înscriere de transmitere trebuie să se facă transversal pe ambele documente în aşa fel ca înscrierea să înceapă pe cambie şi să se termine pe alonjă. Primul gir pe alonjă se autentifică cu semnătură în locul unde s-a unit cambia cu alonja.
Girul poate să nu desemneze persoana în favoarea căreia a fost dat şi poate să conţină doar datele şi semnătura girantului (gir în alb).
Girantul este obligat să indice data cînd a fost scris girul.
Articolul 13
Girul transmite toate drepturile care reies din trată. Dacă girul este în alb, posesorul acestuia poate:
- să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane;
- să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul oricărei alte persoane;
- să predea cambia unei terţe persoane, fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze.
Articolul 14
Girantul care nu este trăgător răspunde de plată, aval sau accept în modul de mediere pe care l-a acceptat.
El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu poartă răspundere faţă de persoanele în a căror favoare trata a fost ulterior girată.
Articolul 15
Deţinătorul unei trate este socotit posesor legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă acestea sînt în alb.
Girurile şterse se socot nescrise, dacă anularea lor este adeverită de către girant. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia din urmă este socotit că a dobîndit trata prin efectul unui gir în alb.
Posesorul legitim al cambiei care a pierdut posesiunea acesteia prin orice întîmplare (prin pierdere, furt etc.) îşi dovedeşte dreptul său asupra cambiei prin motivele arătate în alineatul precedent, prin hotărîre judecătorească ori arbitrală.
Articolul 16
Dacă girul cuprinde stipulaţia "pentru incaso", "ca împuternicit" sau orice altă stipulaţie care implică o însărcinare de încasare asupra cambiei, deţinătorul poate să exercite toate drepturile reieşind din trată, dar s-o gireze poate numai la ordinul girantului (girul de procură).
Obiecţiile celor obligaţi în caz de chezăşie simplă se înaintează nu împotriva deţinătorului, ci împotriva girantului.
Articolul 17
Dacă girul cuprinde stipulaţia "valută în garanţie", "valută în gaj" sau orice altă stipulaţie care implică un gaj, posesorul îşi poate exercita toate drepturile reieşind din trată, dar girul făcut de el va avea validitate numai ca un gir cu titlu de procură.
Girul posterior scadenţei are aceeaşi validitate ca şi un gir anterior. Dacă girul este făcut după exercitarea protestului de neplată sau după expirarea termenului stabilit pentru exercitarea protestului, răspunderea în faţa trăgătorului o vor purta ultimul girant, debitorul şi acceptantul.
Capitolul III
ACCEPĂTAREA
Articolul 18
Posesorul tratei poate prezenta trasului pînă la scadenţă trata spre acceptare. Trata prezentată spre acceptare rămîne a deţinătorului ei. Acceptantul are dreptul de a face o copie a acesteia care nu va avea drepturile unei trate. Deţinătorul este obligat să autentifice menţiunea "copia pentru cartotecă" sau o altă echivalentă.
Articolul 19
În orice trată trăgătorul poate stipula că ea trebuie să fie prezentată spre acceptare, fixînd sau nu un termen pentru prezentare.
El nu poate interzice prezentarea tratei spre acceptare, dar poate stipula ca trata să fie prezentată spre acceptare nu mai devreme de termenul stabilit.
Orice girant poate să stipuleze ca trata neacceptată să fie prezentată spre acceptare, cu fixarea sau fără fixarea termenului.
Articolul 20
Tratele plătibile la un anumit termen de la vedere vor fi prezentate spre acceptare în termen de un an de la data emiterii lor.
Trăgătorul poate să reducă sau să stipuleze un termen mai mare Aceste termene pot fi reduse de giranţi.
Articolul 21
Acceptul se scrie pe trată. El se exprimă prin menţiunea "acceptat" sau prin orice alt echivalent şi este semnat de tras. Simpla înscriere a trasului pusă pe faţa tratei este socotită ca acceptare. Dacă trata este plătibilă la un anumit termen de la vedere sau dacă ea trebuie prezentată spre acceptare (la un termen stabilit) în virtutea unor condiţii deosebite, acceptarea trebuie să fie datată cu ziua în care a fost făcută, numai dacă posesorul nu va insista ca ea să fie datată cu ziua prezentării. În cazul în care data este lipsă, posesorul tratei, pentru a-şi păstra drepturile sale faţă de giranţi şi faţă de trăgător, trebuie să legalizeze această lipsă cu o acţiune de protest făcută la timp.
Articolul 22
Acceptarea trebuie să fie simplă şi necondiţionată, însă trasul poate s-o restrîngă la o parte din sumă. În cazul în care acceptantul nu este de acord cu suma cambiei trase, el poate să o protesteze în modul prevăzut de prezenta lege. Acceptantul răspunde potrivit menţiunii acceptului său.
Acceptantul trebuie să accepte trata sau să comunice despre imposibilitatea de a o accepta în timp de trei zile lucrătoare din momentul prezentării tratei.
Articolul 23
Dacă trăgătorul a indicat în trată un loc de plată diferit de cel al domiciliului, trasului, fără să indice o terţă persoană la care plata trebuie să fie făcută, trasul poate indica o asemenea persoană odată cu acceptarea. În lipsa unei astfel de indicaţii, acceptantul se consideră obligat să plătească el însuşi la locul plăţii.
Cînd trata este plătibilă la domiciliul trasului, acesta poate să indice în acceptare o adresă în aceeaşi localitate unde plata trebuie să fie făcută.
Articolul 24
Posesorul tratei poate să ceară de la debitor acceptarea bancară a acesteia. Acceptul băncii poate fi dat numai după acceptarea tratei de către debitor. Nici posesorul tratei, nici debitorul nu pot impune banca să dea acceptare.
Prin acceptare banca trasului se obligă a plăti trata la scadenţă.
În caz de neplată, posesorul, chiar dacă este trăgător, are împotriva acceptantului o acţiune cambială directă pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 43.
Articolul 25
Dacă acceptarea scrisă pe trată de către tras este ştearsă de către acesta înainte de înapoierea tratei, acceptarea este socotită refuzată.
Deoarece altceva nu poate fi dovedit, ştergerea se consideră făcută pînă la restituirea titlului.
Dacă trasul a declarat în scris posesorului tratei sau oricărui alt semnatar despre acceptare, el este ţinut de către aceştia în limitele acestei acceptări.
Capitolul V
SCADENŢA
Articolul 29
O trată poate fi trasă:
- la vedere;
- la un anumit termen de la vedere;
- la un anumit termen de la data emiterii;
- la o zi fixă.
Tratele cu alte scadenţe sau cu scadenţe succesive sînt nule.
Articolul 30
Trata la vedere este plătibilă la prezentare. În textul cambiei se face următoarea menţiune "plătiţi la vedere". Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data emiterii.
Trăgătorul poate să reducă acest termen sau să stipuleze un termen mai mare. Aceste termene pot fi reduse de giranţi.
Trăgătorul poate stipula că o trată plătibilă la vedere nu poate fi prezentată spre plată înainte de scadenţă. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată şi se face următoarea menţiune "plătiţi la vedere nu mai devreme de... luni de la data emiterii".
Articolul 31
Scadenţa unei trate la un anumit termen de la vedere este determinată fie de data acceptării, fie de data protestului.
În textul unei astfel de trate se înscrie: "plătiţi după... zile de la prezentare".
Articolul 32
Scadenţa unei trate trasă la una sau mai multe luni de la data emiterii sau de la vedere este socotită la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsa datei corespunzătoare în această lună scadenţa va fi ultima zi a acestei luni.
Textul tratei trebuie să conţină menţiuni de felul: "plătiţi cambia după... luni de la emitere" sau "plătiţi după... luni de privatizare".
Dacă trata este dată pe un termen de o lună şi jumătate sau cîteva luni şi jumătate de la emitere sau prezentare, termenul se socoate de la luna întreagă.
Scadenţa tratei plătibile la o dată concretă este stabilită la o zi fixă.
În acest scop pe cambie se înscrie data scadenţei.
Dacă scadenţa este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfîrşitul lunii, prin conţinutul acestora se subînţelege data de întîi, cincisprezece sau ultima zi a lunii.
Menţiunea "opt zile" sau "cincisprezece zile" nu se înţelege ca una sau două săptămîni, ci ca opt sau cincisprezece zile întregi.
Prin menţiunea "jumătate de lună" se înţeleg cincisprezece zile.
Capitolul VI
P L A T A
Articolul 33
Posesorul unei trate plătibile la o zi fixă sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să prezinte trata spre plată fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează.
Articolul 34
Trasul care onorează cambia poate să ceară ca aceasta să-i fie înmînată de către posesor împreună cu dovada de plată.
Articolul 35
Posesorul unei trate nu poate fi obligat să primească plata înainte de scadenţă.
Trasul care plăteşte înainte de scadenţă o face pe riscul şi răspunderea proprie.
Acel care plăteşte la scadenţă este exonerat de obligaţiunile asupra cambiei. El este obligat să verifice succesiunea girurilor.
Articolul 36
Trata poate fi plătită atît în numerar, cît şi prin virament. Trasul nu poate fi impus să plătească numai printr-o metodă sau alta.
Dacă o trată a fost emisă într-o valută străină care nu se cotează la locul plăţii, suma ei poate fi plătită în moneda ţării după cursul valutar la ziua scadenţei.
Dacă debitorul nu a plătit la scadenţă, posesorul poate cere, după considerentele sale, ca suma tratei să fie plătită în moneda ţării la cursul valutar la ziua scadenţei sau la ziua plăţii.
Cursul valutar se determină conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.
Normele arătate mai sus nu se aplică în cazul în care trăgătorul a stipulat că plata va trebui efectuată într-o moneda anumită arătată în trată. Dacă suma tratei este arătată în valuta cu aceeaşi denumire şi în ţara unde a fost emisă şi în ţara plăţii, dar cu valoare diferită, se presupune că s-a avut în vedere valuta din locul plăţii.
Prevederile prezentului articol (inclusiv în partea ce se referă la clauza de plată efectivă în valută străină) se aplică cu respectarea cerinţelor legislaţiei valutare a Republicii Moldova referitoare la efectuarea de plăţi şi transferuri pe teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 37
În cazul în care trata nu a fost prezentată spre plată la termenul arătat la art. 33, debitorul are dreptul să depună suma tratei în depozit la cerere în banca unde se deserveşte pe contul şi riscul deţinătorului.
Dobînda asupra depozitului se preia la venitul debitorului.
Banca este obligată să efectueze plata asupra cambiei prezentate din contul resurselor rezervate.
Capitolul VII
REGRESUL ÎN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATĂ
Articolul 38
Posesorul cambiei poate exercita dreptul de acţiune împotriva trăgătorului, giranţilor şi celorlalţi obligaţi:
- la scadenţă, dacă plata nu a fost făcută sau a fost achitată numai o parte din suma cambiei:
- înainte de scadenţă:
a) dacă acceptul a fost refuzat total sau parţial;
b) în cazul insolvabilităţii trasului, indiferent de faptul dacă a acceptat sau nu cambia, în caz de încetare de plăţi din partea acestuia chiar dacă acest fapt nu este constatat de o instanţă judecătorească ori de arbitraj, sau în cazul cînd urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat;
c) în cazul insolvabilităţii trăgătorului unei cambii ce nu poate fi supusă acceptului.
Articolul 39
Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic. Modele ale unor astfel de acte constituie anexele nr. 3 şi 4.
Protestul de neacceptare trebuie făcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacă prima acceptare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi făcut în următoarea zi lucrătoare.
Protestul de neplată a unei trate plătibile la o zi fixă sau la un anumit termen de la emitere sau de la vedere trebuie să fie făcut în una din cele două zile lucrătoare, ce urmează după ziua de onorare a tratei.
În cazul unei cambii plătibile la vedere, protestul trebuie făcut în condiţiile prevăzute pentru protestul în caz de neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare spre plată şi de protestul de neplată, întrucît în caz de admitere a protestului de neacceptare (de neplată) persoanele obligate trebuie să plătească posesorului suma tratei.
În cazul în care trasul a încetat plăţile, indiferent de faptul dacă a acceptat sau nu trata, precum şi în cazul în care o urmărire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul îşi poate exercita dreptul de regres către toate persoanele obligate prin trată, numai după ce trata a fost prezentată trasului spre plată şi după ce protestul de neplată a fost făcut.
În cazul în care trasul a fost declarat insolvabil, indiferent dacă a acceptat sau nu trata, precum şi în cazul în care şi trăgătorul a fost declarat insolvabil asupra tratei neacceptate, pentru exercitarea înainte de termen de către posesor a dreptului de regres este nevoie de prezentarea hotărîrii declarative de insolvabilitate (constatarea falimentului), făcută în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 40
Posesorul cambiei trebuie să-şi avizeze girantul şi trăgătorul despre neacceptare sau despre neplată, în decurs de patru zile lucrătoare, care urmează după ziua protestului, sau în caz de stipulare "circulaţia fără cheltuieli", după ziua prezentării. Fiecare girant trebuie în decurs de două zile lucrătoare, care urmează după ziua primirii avizului să comunice girantului său primirea avizului, indicînd numele şi domiciliul celora care au trimis avizele precedente şi aşa mai departe pînă la trăgător. Termenele arătate mai sus curg din momentul primirii avizului premergător.
Un astfel de aviz trebuie trimis în acelaşi termen celui care a oferit avarul.
În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicat-o într-un mod ilizibil, este de-ajuns ca avizul să fie trimis girantului precedent.
Acel care trebuie să expedieze un aviz poate s-o facă în orice formă inclusiv prin simpla înapoiere a tratei. El trebuie să dovedească că a trimis avizul în termenul prescris. Se va considera că termenul a fost respectat, dacă scrisoarea ce conţine avizul a fost expediată în termenul prescris.
Acel care nu va expedia avizul în termenul arătat mai sus nu-şi pierde dreptul de regres; el este răspunzător de paguba cauzată prin neglijenţa sa, însă mărimea reparării prejudiciului cauzat nu poate depăşi suma tratei.
Articolul 41
Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin înscrierea în document a menţiunii "circulaţie fără cheltuieli" sau "fără protest" ori a unui alt echivalent, pot scuti posesorul de efectuarea protestului de neacceptare sau neplată. În acest caz, cînd apare dreptul de protest, persoana care a făcut această menţiune este datoare să răscumpere de la deţinător trata în caz de prezentare a ei şi să o protesteze de sine stătător.
Această stipulaţie nu scuteşte deţinătorul nici de prezentarea tratei spre plată în termenul fixat, nici de trimiterea avizului. Dovadă de nerespectare a termenului cade în sarcina aceluia care se referă la această circumstanţă în litigiu cu posesorul.
În cazul în care stipulaţia a fost înscrisă de trăgător, ea produce efecte faţă de toţi semnatarii. În cazul în care stipulaţia a fost înscrisă de un girant sau un avalist ea produce efecte numai faţă de acesta.
Dacă stipulaţia înscrisă de trăgător este neglijată şi posesorul face protestul, cheltuielile rămîn în sarcina lui.
În cazul în care stipulaţia a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile pentru protest, dacă el a fost făcut, pot fi cerute spre recuperare de la toţi semnatarii.
Articolul 42
Toţi cei care au emis, acceptat, girat trata sau au dat aval la ea sînt obligaţi solidar în faţa posesorului tratei.
Posesorul are dreptul de a exercita o acţiune împotriva tuturor acestor persoane în parte, sau la toţi concomitent, fără a fi silit să respecte ordinea în care ei s-au obligat.
Un astfel de drept îl posedă orice semnatar al tratei după ce a plătit-o.
Acţiunea împotriva uneia din persoanele obligate nu împiedică efectuarea acţiunii de regres împotriva celorlalţi, chiar dacă ei s-au obligat după răspunzătorul iniţial.
Articolul 43
Posesorul poate să ceară de la persoanele obligate prin trată:
a) suma tratei neacceptate sau neplătite, împreună cu dobînda, dacă a fost stipulată;
b) dobînda de întîrziere stabilită conform legislaţiei civile, calculată începînd cu data scadenţei;
c) cheltuielile pentru protest, cheltuielile pentru trimiterea avizelor şi alte cheltuieli;
Cel care a plătit trata are dreptul de a cere de la persoanele obligate lui:
a) suma totală plătită;
b) dobînda asupra sumei indicate, calculată ţinînd cont de rata de bază a Băncii Naţionale, începînd cu ziua cînd ea a efectuat plata;
c) cheltuielile suportate.
Dacă acţiunea a fost făcută pînă la scadenţă, din suma cambială se reţine procentul de scontare care este egal cu rata de bază a Băncii Naţionale.
Articolul 44
Orice persoană obligată împotriva căreia se face sau ar putea fi făcută o acţiune poate să ceară în schimbul plăţii predarea tratei cu protestul şi cu o dovadă de plată.
Orice girant care a plătit trata poate să şteargă girul său şi pe ale giranţilor ce urmează, semnînd fiecare anulare.
Articolul 45
În cazul exercitării unui regres, după o acceptare parţială, acel care plăteşte suma pentru care trata nu a fost acceptată, poate să ceară să fie înscrisă în trată menţiunea respectivă în privinţa acestei plăţi şi să i se elibereze o recipisă.
Articolul 46
Orice persoană care are dreptul să facă o acţiune poate să primească plata prin intermediul unei cambii noi (contra-trată), trasă la vedere asupra uneia din persoanele responsabile pentru ea. Contra-trata cuprinde, afară de sumele prevăzute la art. 43, curtajul (brokeraj) şi toate taxele stabilite.
Articolul 47
După expirarea termenilor fixate:
- pentru prezentarea tratei cu scadenţa la vedere sau la un anumit termen de vedere;
- pentru înaintarea protestului de neacceptare sau de neplată;
- pentru prezentarea spre plată în cazul stipulaţiei "circulaţie fără cheltuieli", prin care se înţelege interzicerea protestului tratei de neplată sau de neaccept de către trăgător, andosant sau avalist (Stipulaţia dată sau altă echivalentă scuteşte deţinătorul tratei de obligaţia de a protesta în cazurile necesare), posesorul tratei este decăzut din drepturile sale împotriva giranţilor, împotriva trăgătorului şi împotriva celorlalţi obligaţi cu excepţia acceptantului.
În cazul în care trata nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de trăgător, posesorul este decăzut din dreptul său de regres în urma neacceptării.
Articolul 48
În cazul în care prezentarea tratei sau înaintarea protestului în termenele prescrise este împiedicate de un obstacol de neînlăturat (prevederea legală a unui stat, promulgarea unor noi acte normative, suspendarea relaţiilor diplomatice, operaţiuni de război, calamităţi etc.), aceste termene sînt prelungite.
Posesorul tratei este dator să-şi avizeze imediat girantul despre cazul de forţă majoră şi să facă pe trată sau pe alonjă o menţiune despre acest aviz, arătînd data şi punîndu-şi semnătura.
După încetarea acţiunii forţei majore, posesorul trebuie să prezinte fără întîrziere trata spre acceptare sau plată, şi dacă va fi nevoie va face un protest.
În celelalte cazuri se aplică dispoziţiile art. 40.
Dacă acţiunea forţei majore durează mai mult de treizeci de zile după scadenţă, pentru exercitarea regresului nu este nevoie nici de prezentarea tratei, nici de înaintarea protestului.
Pentru tratele la vedere sau la un anumit termen de la vedere termenul de treizeci de zile curge din ziua cînd posesorul a avizat girantul despre forţa majoră; acest aviz poate fi trimis şi pînă la expirarea termenului de prezentare a tratei; pentru tratele la un anumit termen de la vedere, la cele treizeci de zile se adaugă termenul de prezentare arătat în trată.
Forţa majoră nu se consideră motivele ce se referă personal la posesor sau la acela căruia acesta i-a încredinţat să prezinte trata sau să facă protest.
Capitolul IX
PLURALITATEA EXEMPLARELOR ŞI COPIILE
Articolul 56
Trata poate fi trasă în mai multe exemplare identice.
Aceste exemplare trebuie să fie numerotate consecutiv în însuşi textul titlului; în caz contrar, fiecare exemplar se consideră o trată distinctă.
Oricare posesor al unei trate în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop, el trebuie să se adreseze girantului său nemijlocit, care este dator să-i acorde sprijinul faţă de propriul lui girant ascendent pînă la trăgător. Giranţii sînt datori să reproducă girurile pe noile exemplare.
Plata unuia din exemplare scuteşte de răspunderea asupra celorlalte exemplare. Trasul trebuie să anunţe despre plată girantul său şi persoanele obligate.
Articolul 57
Acel care a trimis un exemplar pentru acceptare trebuie să indice pe celelalte exemplare numele acceptantului.
Acceptantul este obligat să predea posesorului exemplarul trimis.
În caz de refuz, posesorul poate exercita dreptul de regres numai după constatarea prin protest că:
- exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat la cerere;
- acceptarea sau plata nu a fost arătată pe un alt exemplar.
Articolul 58
Oricare posesor al unei trate are dreptul să facă o copie.
Copia trebuie să reproducă întocmai originalul cu girurile şi toate celelalte menţiuni care figurează în trată.
Dacă originalul, după ultimul gir făcut pînă la scoaterea copiei, conţine menţiunea "începînd de aici girul este valabil numai pe copie" sau orice altă formulă echivalentă, girul ulterior pe original este nul, iar copia este dovadă pentru drepturile reieşind din posesiunea tratei. În lipsa unei astfel de înscrieri, copia nu poate fi nici acceptată, nici girată, nici avalată, nici prezentată pentru plată.
Copia trebuie să arate pe deţinătorul titlului original. Acesta este dator să predea originalul posesorului legitim a copiei.
În caz de refuz, posesorul poate exercita dreptul de acţiune împotriva giranţilor sau avaliştilor numai după constatarea, prin protest, că originalul nu i-a fost predat la cerere.