pentru modificarea unor acte normative

LEGE nr. 356 din 29.12.2022 · PARLAMENTUL · publicat 30.12.2022
Modificat prin: LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140
pe legis.md
Trimiteri: 1 193 legate · 87 nerezolvate · 47 fără țintăActe din afara site-ului: 6 fără adresăMonitorul Oficial: 29 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (87)
  • alin. (19)–(20) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alin.(19) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • (191) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • (20) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • lit. q) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin. (1) lit. a) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • lit. a)–k) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. b)–k) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin. (10) lit. c) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alin. (11) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • cap. 11 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul V Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 12 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolului 7 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul IX Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Anexa nr. 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul IX Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr. 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul IX Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • din anexă Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pozițiile 1.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • din anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. b) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • cap. 1–29 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 31–40 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • cap. 30 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 41–97 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • cap. 1–29 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 31–40 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • cap. 30 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 41–97 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. b) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. b) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alineatele (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (1) lit. a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • b) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • Capitolul II Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul VI Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunea a 28-a Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Titlul VI Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • titlul VII Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul V Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • Titlul X Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul VIII Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Codul se completează cu anexele nr. 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • poziția 4801 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • capitolul 37 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • poziția 9101 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctele 39 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 40 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 82 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • articolul 2621 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 12 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctele 11 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 12 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 13 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 14 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctului 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • articolul 4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (14) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctului 197) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 49 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolul 134 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctele 121) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 122) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 56 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 62 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • articolul 216 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (41) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 63 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolul 225 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 75 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 81 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alin. (6) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (47)
  • art. 206 alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (3) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • (4) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 2871 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 351 alin. (4) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Anexa nr. 6 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Secțiunea a 28-a Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Capitolul III Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 280 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 286 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 288 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (6) pct. 1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • pct. 2) lit. a) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • b) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 121 alin. (5) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 3021 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 3181 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 3191 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 3251 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Alin. (3) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 286 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 3301 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (2) lit. a)–c) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 347 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 3501 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 354 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 15 alin. (8) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 20 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 21 alin. (3) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 385 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 3851 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 398 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Capitolul VIII Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (3) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (5)–(7) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 426 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 427 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Anexa nr. 3 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Din afara site-ului: fără adresă (6)
  • Codului vamal Fără legătură: actul citat nu este al Republicii Moldova și nu se află pe legis.md.
  • Codului vamal Fără legătură: actul citat nu este al Republicii Moldova și nu se află pe legis.md.
  • Codului vamal Fără legătură: actul citat nu este al Republicii Moldova și nu se află pe legis.md.
  • Convenția de la Istanbul Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
  • Convenția de la Istanbul Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
  • Convenției de la Istanbul Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parțial:

– Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 269 din 10 octombrie 2013, așa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/632 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019;

– Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 29 decembrie 2015, așa cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2021/1934 al Comisiei din 30 iulie 2021;

– Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 29 decembrie 2015, așa cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/235 al Comisiei din 8 februarie 2021;

– Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale (versiune codificată), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 324 din 10 decembrie 2009;

– Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 346 din 29 decembrie 2007;

– Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 181 din 29 iunie 2013.

Art. I. – Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr. 2, art. 33), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 7 alineatul al cincilea, textul „în bănci și/sau societăți de plată” se substituie cu textul „în bănci, societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și/sau la furnizori de servicii poștale”.

2. La articolul 10 punctul 5, după cuvintele „precum și la efectuarea decontărilor” se introduce textul „de către organizațiile de creditare nebancară și/sau”.

3. La articolul 27 punctul 1, textul „în conformitate cu Legea nr. 1265-XIV din 5 octombrie 2000 cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor” se substituie cu textul „în conformitate cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali”.

Art. II. – În anexa nr. 3 la Legea drumurilor nr. 509/1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7–17, art. 32), cu modificările ulterioare, punctul 1 se completează cu subpunctele 6) și 7) cu următorul cuprins:

„6) obiective de publicitate exterioară;

7) obiective comercial-economice (depozite, frigidere agricole);”.

Art. III. – Codul fiscal nr. 1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, punctele 24) și 25) se abrogă.

2. Articolul 8 alineatul (2):

la litera c), după cuvintele „dările de seamă fiscale” se introduc cuvintele „și informațiile”;

alineatul se completează cu literele j1) și j2) cu următorul cuprins:

„j1) să întocmească și să prezinte dosarul prețurilor de transfer;

j2) să respecte regulile prevăzute în capitolul 112 din titlul V;”.

3. La articolul 19 litera d), textul „(rotunjită până la următorul procent întreg)” se exclude.

4. La articolul 20 litera d6), textul „alin. (19)–(20)” se substituie cu textul „alin.(19), (191) și (20)”.

5. Articolul 21 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Veniturile contribuabililor care desfășoară activitate de întreprinzător obținute din tranzacțiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preț mai mic decât prețul de piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață.”

6. La articolul 24:

alineatul (13) va avea următorul cuprins:

„(13) Deducerea reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăși limitele stabilite de către Ministerul Sănătății pentru produsele din tutun de la pozițiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403, 2404 și limitele stabilite de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din alcool etilic de la pozițiile tarifare 2207 și 2208, precum și limitele stabilite de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pentru produsele petroliere.”

alineatul (192) va avea următorul cuprins:

„(192) Se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru orice plăți efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și/sau au fost reținute primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator și angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.”

7. Articolul 261:

la alineatul (2), cifrele „6000” se substituie cu cifrele „12000”;

alineatul (4) se completează cu următorul enunț: „În cazul entităților care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), calcularea și deducerea amortizării aferente dreptului de utilizare a mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional se efectuează de către locatar.”

articolul se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins:

„(61) Prin derogare de la prevederile alin. (6), întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art.5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, pot utiliza metoda amortizării accelerate pentru primul an de punere în funcțiune a mijlocului fix. Mărimea amortizării mijlocului fix ce urmează a fi dedusă se determină după cum urmează:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 50% din costul de intrare al mijlocului fix;

b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii neamortizate a mijlocului fix la durata de funcționare utilă rămasă a acestuia.

În sensul prezentului alineat, clasificarea întreprinderii drept întreprindere mare se efectuează în funcție de numărul mediu anual de salariați, de cifra anuală de afaceri sau de totalul activelor pe care le deține în ultima zi a perioadei fiscale anterioare anului de punere în funcțiune a mijlocului fix.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică agenților economici care desfășoară activități financiare și de asigurări prevăzute în secțiunea K a Clasificatorului activităților din economia Moldovei.”

8. Articolul 351 va avea următorul cuprins:

„Articolul 351. Restricții privind aplicarea scutirilor

Persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obținut venituri impozitate conform art. 881 și cap. 1 al titlului X sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art. 33, 34 și 35 pentru perioada în care încasează venituri impozitate conform regimului special de impozitare. Scutirile se aplică proporțional lunilor de activitate în regimul standard de impozitare.”

9. Articolul 40 se completează cu alineatele (51) și (61) cu următorul cuprins:

„(51) Creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul înstrăinării unui autoturism care a fost în proprietatea contribuabilului cel puțin 3 ani până la data înstrăinării, cu excepția autovehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic.”

„(61) Creșterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței proprietate comună în devălmășie se determină ca diferența dintre suma încasată și baza valorică a acestor active de către unul dintre proprietari (coproprietari) în baza acordului comun scris.”

10. La articolul 64, textul „Legii nr. 329-XIV din 25 martie 1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii” se substituie cu textul „Legii nr. 198/2020 privind fondurile de pensii facultative”.

11. La articolul 697 alineatul (1), cifrele „600000” se substituie cu cifrele „1200000”.

12. Articolul 698 va avea următorul cuprins:

„Articolul 698. Metode de evidenţă şi aplicarea acestora

(1) Evidența procurărilor de la persoane fizice se efectuează în registru, conform modelului stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

(2) Contribuabilul este obligat să dețină documente de proveniență pentru bunurile comercializate, să țină registrul menționat la alin. (1) și să asigure păstrarea acestor documente în termen de 1 an din momentul procurării bunurilor.

(3) Contribuabilul este obligat să utilizeze echipamentul de casă și de control conectat la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” pentru documentarea comercializării bunurilor.”

13. La articolul 6911 alineatul (2), textul „(achiziționarea)” se exclude.

14. La articolul 6912:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Calcularea impozitului se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat. Achitarea impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune.

În trimestrele I–III se achită 1% din vânzările trimestriale pentru fiecare trimestru, dar nu mai puțin de 750 de lei.

În trimestrul IV se recalculează suma impozitului pe venit aferent perioadei fiscale, cu stabilirea diferenței aferente impozitului pe venit corespunzător vânzărilor efectuate pe parcursul anului fiscal și suma impozitului pe venit calculată pentru trimestrele I–III.”

alineatele (4) și (5) se abrogă.

15. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

„Articolul 70. Dispoziții generale privind impozitarea nerezidenților

(1) Nerezidenții care obțin venituri impozabile din Republica Moldova au obligația de a plăti impozit determinat conform modului stabilit de prezentul capitol.

(2) Se permite deducerea numai a cheltuielilor care vizează direct veniturile menționate la alin. (1) supuse impunerii în Republica Moldova.”

16. Denumirea articolului 71 și alineatul (1) vor avea următorul cuprins:

„Articolul 71. Veniturile nerezidenților obținute din Republica Moldova

(1) Venituri ale nerezidenților obținute din Republica Moldova, indiferent dacă sunt primite în Republica Moldova sau în străinătate, se consideră:

a) veniturile din comercializarea mărfurilor;

b) veniturile din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unei reprezentanțe permanente în Republica Moldova, indiferent de locul prestării acestora;

b1) alte venituri din servicii prestate pe teritoriul Republicii Moldova care nu sunt prevăzute în prezentul articol;

c) veniturile, sub formă de creștere de capital, obținute de către persoanele fizice nerezidente care nu desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, determinate conform art. 40 alin. (7), aferente activelor de capital specificate la art. 39, aflate, înregistrate, emise pe teritoriul Republicii Moldova;

d) veniturile obținute de persoanele juridice nerezidente, sub formă de creștere de capital, determinate conform art. 40 alin. (1)–(4), din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital specificate la art. 39, aflate, înregistrate, emise pe teritoriul Republicii Moldova;

e) dividendele, inclusiv cele sub formă de acțiuni sau titluri de proprietate plătite de un rezident;

f) dobânzile plătite de un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea dobânzi sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

g) veniturile din cesiunea drepturilor de creanță de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

h) veniturile din amenzi și penalități pentru neexecutarea sau executarea inadecvată a obligațiilor contractuale, inclusiv în baza contractelor de executare a lucrărilor (prestare a serviciilor) și/sau conform contractelor de comerț extern de livrare a mărfurilor plătite de un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

j) royalty (redevențele) obținute de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă aceste royalty sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

k) veniturile din operațiunile de leasing, din darea în arendă sau în subarendă, din locațiunea, sublocațiunea, superficia sau din uzufructul proprietății aflate pe teritoriul Republicii Moldova;

k1) veniturile din operațiunile de leasing, închirierea, locațiunea, sublocațiunea sau din uzufructul navelor maritime, al aeronavelor și/sau al mijloacelor de transport feroviar ori rutier, inclusiv al celor exploatate în trafic internațional, precum și al proprietăților mobiliare ce țin de exploatarea acestora;

l) veniturile din primele pe baza contractelor de asigurare și reasigurare colectate de la un rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

m) veniturile din prestarea serviciilor de transport, cu excepția cazurilor în care transportul se efectuează numai între puncte situate în afara teritoriului Republicii Moldova;

n) veniturile primite de persoane fizice nerezidente din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile și/sau alte plăți primite de administrator, fondator, membru al consiliului de administrație ori membru al organelor de conducere ale unui rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente, indiferent de locul exercitării efective a acestor activități;

o) veniturile sub formă de facilități, specificate la art. 19, acordate persoanelor fizice nerezidente de un angajator rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

p) anuitățile plătite de fondurile de pensii facultative rezidente;

q) veniturile obținute de către oamenii de artă, cum ar fi artiștii de teatru, de circ, de cinema, de radio, de televiziune, muzicienii și artiștii plastici sau sportivii, indiferent de faptul în adresa cărei persoane se efectuează plățile aferente acestui venit, ca urmare a activității acestora desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova;

r) veniturile obținute din prestarea serviciilor profesionale, din activități sportive și de divertisment, precum și din alte servicii decât cele prevăzute la lit. q) prestate pe teritoriul Republicii Moldova;

s) veniturile din premiile acordate la concursuri desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova;

t) comisioanele din activitatea desfășurată pe teritoriul Republicii Moldova, primite de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea comisioane sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

t1) câștigurile de la jocuri de noroc și de la campanii promoționale, obținute de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova, dacă acestea sunt cheltuieli ale reprezentanței permanente;

u) veniturile obținute din plățile la lichidarea unui rezident. Venitul realizat din lichidarea unui rezident reprezintă suma excedentului plăților la lichidare în formă monetară sau nemonetară care depășește aportul (cota de participație) la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.”

17. Articolul 72 se abrogă.

18. La articolul 73 alineatele (1) și (3), după textul „specificate la art. 71,” se introduce textul „cu excepția celor de la alin. (1) lit. a),”.

19. Articolul 74:

la alineatul (1), cuvintele „obținute în Republica Moldova” se substituie cu cuvintele „obținute din Republica Moldova”;

la alineatul (2), textul „lit. a)–k)” se substituie cu textul „lit. b)–k)”.

20. Articolul 75:

la alineatul (1), cuvintele „obținute în Republica Moldova” se substituie cu cuvintele „obținute din Republica Moldova”;

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvintele „obținut în Republica Moldova” se substituie cu cuvintele „obținut din Republica Moldova”;

litera a) se abrogă.

21. La articolul 793 alineatul (2), după textul „în limba rusă.” se introduce următorul enunț: „Certificatul de rezidență este valabil pentru anul/anii pentru care a fost emis, cu excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență.”, iar cuvintele „pentru anul calendaristic respectiv” se exclud.

22. Articolul 84 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenților economici menționați la art. 87 alin. (11) pentru perioadele fiscale 2023–2025.”

23. Articolul 87 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Prin derogare de la prevederile alin. (1) din prezentul articol, întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art.5 alin.(1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, pot achita impozitul pe venit calculat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost plătite dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote părți, din profitul obținut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv. Suma impozitului pe venit spre achitare din impozitul pe venit calculat pentru perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv se determină prin aplicarea proratei față de suma impozitului pe venit calculat pentru perioada fiscală din venitul impozabil aferent perioadei fiscale respective. Prorata se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după virgulă și se determină prin aplicarea următorului raport:

a) la numărător se indică valoarea dividendelor distribuite/achitate (înainte de reținerea impozitului pe venit conform art. 901 și 91);

b) la numitor se indică valoarea totală a profitului net reflectat în situațiile financiare pentru perioada fiscală din care se distribuie/achită dividende.

Opțiunea de aplicare a prezentului alineat se realizează prin prezentarea declarației în termenul stabilit la art. 83. Nu se iau în considerare declarațiile corectate depuse după termenul respectiv dacă unul dintre scopurile corectării vizează modificarea opțiunii de aplicare a prezentului alineat.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică întreprinderilor individuale, gospodăriilor țărănești, rezidenților zonelor economice libere, rezidenților Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, rezidenților Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”, rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației, agenților economici care aplică regimul fiscal stabilit în cap. 71 și agenților economici care desfășoară activități financiare și de asigurări prevăzute în secțiunea K a Clasificatorului activităților din economia Moldovei.”

24. Articolul 901:

la alineatul (33), după cuvintele „Fiecare plătitor de câștiguri” se introduce textul „menționat la art. 90”;

la alineatul (37), textul „3%” se substituie cu textul „7%”;

articolul se completează cu alineatul (38) cu următorul cuprins:

„(38) Persoanele specificate la art. 90 rețin un impozit în mărime de 12% din veniturile sub formă de dobânzi și/sau creștere de capital determinată conform art. 40 alin. (7) de la valorile mobiliare de stat obținute de către persoanele fizice.”

la alineatul (4), textul „și (37)” se substituie cu textul „ , (37) și (38)”.

25. Articolul 96 litera b):

la liniuța întâi, textul „190590600, 190590900” se substituie cu textul „190590700, 190590800”;

la liniuța a treia, textul „300215, 3005, 300610, 300620000” se substituie cu textul „300215000, 3005, 300610”, iar textul „382200, 4014, 401511000” – cu textul „3822, 4014, 401512000”;

la liniuța a cincea, textul „070959100, 070959300, 070960” se substituie cu textul „070953000, 070952000, 070960000”.

26. La articolul 101, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Subiecții impozabili stipulați la art. 94 lit. a), c), e) și f) sunt obligați să declare, conform art. 115, și să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art. 114, suma TVA, care se determină ca diferență dintre sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor, inclusiv sumele TVA calculate pentru serviciile de import, și sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate), precum și sumele TVA calculate pentru serviciile de import, folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ținându-se cont de dreptul de deducere conform art. 102.

Subiecții impozabili care nu sunt înregistrați în calitate de plătitori ai TVA în conformitate cu art. 112 și importă servicii sunt obligați să declare și să achite la buget TVA pentru serviciile respective conform art. 115.”

27. La articolul 1011 alineatul (11):

în primul enunț, textul „de producție (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor)” se substituie cu textul „utilizate în procesul de producție, prestare de servicii sau executare de lucrări”;

în al doilea enunț, cuvintele „de producție”, în ambele cazuri, se substituie cu textul „cu destinație de producție, prestare de servicii sau executare de lucrări”.

28. Codul se completează cu articolul 1016 cu următorul cuprins:

„Articolul 1016. Restituirea sumei TVA aferente procurărilor de mărfuri și servicii

(1) Acțiunea prezentului articol se extinde asupra subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori de TVA, ce documentează tranzacțiile prin Sistemul informațional automatizat „e-Factura” și/sau prin bonuri fiscale emise de echipamentele de casă și control conectate la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, prin care dispun de depășirea sumei TVA aferente procurărilor (inclusiv TVA aferentă importurilor), față de suma TVA aferentă livrărilor, pentru tranzacțiile înregistrate începând cu 1 ianuarie 2023.

(2) Se acceptă spre restituire pentru fiecare perioadă fiscală, separat, suma TVA. determinată ca diferență între suma TVA aferentă procurărilor și suma TVA aferentă livrărilor efectuate, în limitele sumei și condițiilor stabilite de Guvern. Suma TVA destinată deducerii în perioada ulterioară se diminuează cu suma TVA solicitată spre restituire conform prezentului articol.

(3) Modul de restituire a TVA și consecutivitatea stingerii sumelor TVA aferente livrărilor din contul sumelor TVA deduse se aprobă de Guvern. Restituirea TVA se efectuează într-un termen ce nu depășește 45 de zile din data depunerii cererii de restituire, iar în cazul contribuabililor care au depus dezacord împotriva actului de control – într-un termen ce nu depășește 60 de zile de la data depunerii cererii.

(4) Restituirea TVA conform prezentului articol se efectuează subiectului impozabil în contul stingerii restanțelor față de bugetul public național, iar în lipsa restanțelor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligații ale acestuia față de bugetul public național sau la contul bancar și/sau contul de plăți al subiectului impozabil respectiv.”

29. Articolul 102:

la alineatul (1) ultimul enunț, textul „sumele T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate la buget” se substituie cu textul „sumele T.V.A. calculate aferente serviciilor de import”;

la alineatul (4), ultimul enunț se substituie cu textul:

„Se permite spre deducere suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum și a celor scutite de T.V.A., fără drept de deducere dacă mărimea raportului lunar dintre livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere și totalul livrărilor impozabile (fără T.V.A.) și al livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere este mai mică decât coeficientul de 0,05.

Sumele T.V.A. raportate la costuri sau la cheltuieli în perioadele fiscale precedente pentru procurările utilizate la efectuarea livrărilor impozabile, precum și a celor scutite de T.V.A., fără drept de deducere se deduc în ultima perioadă fiscală a anului în cazul în care raportul determinat în baza indicatorilor anuali ai livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere și totalul livrărilor impozabile (fără T.V.A.) și al livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere este mai mic decât coeficientul de 0,05.”

articolul se completează cu alineatele (41)–(43) cu următorul cuprins:

„(41) În cazul achizițiilor destinate construcției clădirilor care includ spații ce constituie atât obiecte impozabile, cât și scutite de T.V.A. fără drept de deducere, suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile și scutite de T.V.A. fără drept de deducere se deduce proporțional costului de deviz al spațiilor comerciale ce constituie livrări impozabile în raport cu costul de deviz total al construcției, conform documentației de proiect. Coeficientul privind raportul dintre costul de deviz al spațiilor ce constituie livrări impozabile și costul de deviz total (K) se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după virgulă.

Determinarea sumei T.V.A. spre deducere în conformitate cu prezentul alineat se efectuează distinct pentru fiecare obiect sau complex de obiecte în construcție.

(42) În cazul modificării costului de deviz al construcției, sumele T.V.A. deduse se ajustează prin aplicarea coeficientului (K) recalculat în baza devizului modificat la sumele respective ale T.V.A., deduse conform prevederilor alin. (41).

Ajustarea sumelor T.V.A. (deducerea sau raportarea la costuri ori la cheltuieli) în cazul modificării costului de deviz al construcției se efectuează trimestrial, în prima perioadă fiscală după trimestrul în care a avut loc modificarea costului de deviz al construcției.

(43) În cazul schimbării destinației mărfurilor utilizate la construcția clădirilor care includ spații ce constituie doar obiecte impozabile sau doar obiecte scutite fără drept de deducere în destinație pentru efectuarea livrărilor atât impozabile, cât și scutite de T.V.A. fără drept de deducere, ajustarea sumei T.V.A. deduse sau raportate la costuri ori la cheltuieli se efectuează prin aplicarea coeficientului (K) la sumele respective ale T.V.A., conform prevederilor alin. (41) din prezentul articol.

Ajustarea sumelor T.V.A. conform prezentului alineat se efectuează în perioada fiscală în care mărfurile sunt utilizate în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix pentru efectuarea livrărilor impozabile și scutite de T.V.A. fără drept de deducere.”

alineatul (10) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

„c) de documentul ce confirmă importul serviciilor sau achitarea lor, inclusiv plata în avans, în funcție de ce a avut loc mai înainte.”

30. Articolul 103:

alineatul (1):

la punctul 16), textul „alimentarea cu apă, canalizarea,” se exclude;

la punctul 24), textul „ , scuterele cu motor electric de la poziția tarifară 871160900” se exclude;

punctele 241), 32) și 33) se abrogă;

la punctul 271), textul „8433 și 8437” se substituie cu textul „8436 și 8437”;

la punctul 273), cuvintele „părțile pentru grupurile electrogene” se substituie cu cuvintele „și părți ale acestora”, iar textul „de la poziția tarifară 853690950” se exclude;

la alineatul (94), textul „deșeurile și reziduurile de metale feroase și neferoase, reziduurile industriale care conțin metale sau aliaje ale acestora importate și/sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către subiecții impozabili licențiați și utilizate nemijlocit în activitatea lor de întreprinzător în Republica Moldova, precum și” se exclude.

31. La articolul 104, litera b) va avea următorul cuprins:

„b) energia electrică, energia termică, apa caldă, alimentarea cu apă și canalizarea pentru bunurile cu destinație locativă, inclusiv casele de vacanță, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află acestea;”.

32. La articolul 107 alineatul (9), textul „administratorul fiduciar este obligat să achite T.V.A.” se substituie cu textul „administratorul fiduciar înregistrat ca plătitor de T.V.A. este obligat să calculeze T.V.A., iar în cazul lipsei statutului de contribuabil de T.V.A. – să achite T.V.A.”, iar textul „alin. (10) lit. c)” se exclude.

33. Articolul 108 se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Pentru energia electrică de echilibrare, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale.”

34. La articolul 109, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) La serviciile importate, termenul obligației fiscale de calculare a TVA se consideră data importului sau achitării serviciului, inclusiv a plății în avans, în funcție de ce a avut loc mai înainte.”

35. La articolul 112, alineatul (1) se completează din alineat cu următorul enunț:

„În cazul în care subiectul anterior a fost înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A., perioada deținerii statutului de plătitor de T.V.A. nu se ia în calcul la aprecierea pragului de înregistrare.”

36. La articolul 115 alineatul (2), literele b) și c) vor avea următorul cuprins:

„b) pentru serviciile importate de către subiecții ce nu sunt înregistrați ca contribuabili de T.V.A. în conformitate cu art. 112, a căror achitare se face până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost importat sau achitat serviciul, în funcție de ce a avut loc mai înainte;

c) pentru procurările specificate la art. 95 alin. (1) lit. e) și/sau lit. f), achitarea T.V.A. se efectuează până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea, eliberarea facturii fiscale sau la data la care se efectuează plata, în funcție de ce are loc mai înainte.”

37. La articolul 1171:

alineatul (10) se completează cu următorul enunț: „În cazul refacturării cheltuielilor compensate în favoarea persoanelor fizice, emiterea facturii fiscale nu este obligatorie, aceasta fiind emisă doar la solicitarea persoanei fizice.”

alineatul (13) se completează cu următorul enunț: „În cazul utilizării facturii fiscale electronice (e-factura), furnizorul eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăși 10 zile calendaristice ale lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin avizele respective.”

38. Articolul 123:

la alineatul (2), după cifrele „2403” se introduce textul „ , 2404”;

la alineatul (51), textul „poziţia tarifară 24039990001” se substituie cu textul „poziţiile tarifare 240399900 și 2404”.

39. La articolul 1231, alineatul (3) se completează cu următorul enunț: „Prețul maxim de vânzare cu amănuntul nu poate fi mai mic decât prețul de referință.”

40. Codul se completează cu articolul 1233 cu următorul cuprins:

„Articolul 1233. Modul de calculare a prețului de referință al țigaretelor și al țigărilor de foi (cigarillos)

(1) Prețul de referință (per pachet) reprezintă valoarea rezultată prin aplicarea (înmulțirea) cotei accizei minime pentru anul de referință la volumul în expresie naturală (1000 bucăți) cu coeficientul de 1,46 înmulțit la numărul de țigarete în pachet și împărțit la 1000.

(2) Prețul de referință include toate impozitele și taxele.

(3) Se interzice vânzarea de către orice persoană a țigaretelor și a țigărilor de foi (cigarillos) la preț mai mic decât cel de referință.”

41. Articolul 124:

la alineatul (112), textul „2204,” se exclude;

la alineatul (14) punctul 1), după textul „Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități” se introduce textul „(reutilate în mod corespunzător)”;

la alineatul (16), cuvintele „destinat utilizării în industria de parfumerie și cosmetică” se substituie cu cuvintele „utilizat la fabricarea produselor cosmetice”;

alineatul (17) se abrogă.

42. La articolul 1251, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Subiecţii care importă, produc sau comercializează cu ridicata mărfuri supuse accizelor efectuează inventarierea stocului de mărfuri supuse accizelor (poziţiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208, 240210000, 240220, 240290000, 2403) în termen de 30 de zile de la data ultimei modificări de majorare a cotei accizelor.”

43. Anexa nr. 1:

la pozițiile tarifare 2207 și 2208 coloana a șasea, cifrele „120,77” se substituie cu cifrele „132,27”;

la poziția tarifară 240210000 coloana a șasea, textul „1103 lei” se substituie cu textul „1198,75 lei”;

la poziția tarifară 240220 coloana a șasea, textul „822 lei +13%, dar nu mai puțin de 1103 lei” se substituie, în toate trei cazuri, cu textul „893,75 lei+13%, dar nu mai puțin de 1198,75 lei”;

la poziția tarifară 240290000 coloana a șasea, textul „1103 lei” se substituie cu textul „1198,75 lei”;

poziția tarifară ex. 240399900:

în coloana întâi, cifrele „240399900”se substituie cu cifrele „2404”;

în coloana a șasea, textul „1103 lei” se substituie cu textul „1198,75 lei”;

la poziția tarifară 271019620–271019680 coloana întâi, cifrele „271019680” se substituie cu cifrele „271019670”;

la poziția tarifară 271020310–271020390 coloana întâi, textul „271020310–271020390” se substituie cu textul „271020320–271020380”;

poziția tarifară ex. 382499960:

în coloana întâi, cifrele „382499960” se substituie cu cifrele „2404”;

în coloana a șasea, textul „2055 lei” se substituie cu textul „2446,25 lei”.

44. În anexa nr. 2 tabelul nr. 3 coloana întâi, cifrele „870120” se substituie cu textul „870121000–870121900, 870122000–870122900, 870123000–870123900, 870129000”.

45. La articolul 129, punctul 17) va avea următorul cuprins:

„17) Cont bancar și/sau cont de plăți – cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, în una din societățile de plată autorizate de Banca Națională a Moldovei participante la Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare, cont deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, precum și cont deschis la societățile emitente de monedă electronică și/sau la furnizorii de servicii poștale.”

46. La articolul 131 alineatul (5), litera k) va avea următorul cuprins:

„k) contribuabilului și/sau asociatului/acționarului acestuia – informația cu caracter personal despre acesta privind obligațiile fiscale și alte plăți la bugetul public național, a căror evidență este ținută de Serviciul Fiscal de Stat;”.

47. La articolul 1323 alineatul (13) litera d), cuvintele „sistemul de management financiar și control” se substituie cu cuvintele „sistemul de control intern managerial”.

48. La articolul 133 alineatul (2), punctul 201) se abrogă.

49. Articolul 134 alineatul (1):

la punctul 1), textul „ , serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale, alte persoane” se exclude;

alineatul se completează cu punctele 121) și 122) cu următorul cuprins:

„121) să verifice corectitudinea și stabilirea prețului de transfer conform principiului lungimii brațului;

122) să nu accepte sau să recalifice tranzacțiile cu recalcularea obligațiilor aferente bugetului public național;”

la punctul 16), textul „bănci (sucursalele sau filialele acestora)” se substituie cu textul „bănci (sucursale), societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și/sau furnizori de servicii poștale”.

50. La articolul 167:

denumirea articolului se completează cu textul „și/sau conturilor de plăți”;

în cuprinsul articolului, textul „banca (sucursala) și/sau societatea de plată”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale” la forma gramaticală corespunzătoare;

la alineatul (1), după textul „(de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)),” se introduce textul „Banca Națională a Moldovei,”, iar cuvintele „este obligată” se substituie cu cuvintele „sunt obligați”;

la alineatul (2), în primul enunț, după cuvintele „după recepționarea de către” se introduce textul „Banca Națională a Moldovei,”, iar în enunțul al doilea, după cuvintele „emis și remis de către” se introduce textul „Banca Națională a Moldovei,”.

51. Articolul 174:

la alineatul (3), cuvintele „persoană juridică” se exclud;

alineatul (7) se completează cu următorul enunț: „Aceeași acțiune se întreprinde și pentru prevederile art. 206 alin. (1) lit. d) în cazul în care au apărut bunuri pasibile urmăririi silite sau necesitatea sesizării repetate a executorului judecătoresc în conformitate cu Codul de executare ori contribuabilul a manifestat voința de a stinge obligația fiscală.”

52. La articolul 176, alineatul (21) va avea următorul cuprins:

„(21) Persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu ziua următoare termenului stabilit la art. 83 alin. (4) lit. b), cu excepția cazului în care persoana fizică intenționează să își schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova. Cererea depusă anterior termenului stabilit se examinează începând cu ziua următoare termenului stabilit la art. 83 alin. (4) lit. b).”

53. La articolul 180, alineatul (1) se completează cu textul „și/sau fidejusiune”.

54. La articolul 187:

alineatul (21) se completează cu litera i) cu următorul cuprins:

„i) începând cu 1 ianuarie 2023 – de către toți contribuabilii subiecți ai impunerii conform art. 5 pct. 2), cu excepția persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru care prezentarea dărilor de seamă utilizând metodele automatizate de raportare electronică nu este obligatorie.

Persoanele menționate la art. 83 alin. (2) lit. b) prezintă darea de seamă fiscală utilizând metodele automatizate de raportare electronică.”

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) Darea de seamă fiscală prezentată tardiv nu va fi luată în considerare după emiterea unei decizii scrise cu privire la inițierea efectuării unui control fiscal al cărui obiect este și darea de seamă prezentată.”

55. La articolul 189, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor și taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de contabilitate ori din cauza ținerii ei neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcție de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte, documentele de evidență și/sau dările de seamă fiscale, Serviciul Fiscal de Stat calculează impozitele și taxele prin metode și din surse indirecte.

Serviciul Fiscal de Stat recalculează obligațiile fiscale calculate prin metode și din surse indirecte după restabilirea evidenței, în conformitate cu legislația, sau după prezentarea documentelor respective. Recalcularea obligațiilor fiscale calculate prin metode și din surse indirecte se efectuează doar în cazul în care contribuabilul a restabilit evidența și a prezentat actele Serviciului Fiscal de Stat, nu mai târziu de un an din data aducerii la cunoștință a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației.”

56. Capitolul 8 din titlul V se completează la început cu articolul 1891 cu următorul cuprins:

„Articolul 1891. Regula generală antiabuz

(1) În scopul determinării obligațiilor fiscale ale contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat nu va lua în considerare sau va recalifica o tranzacție/acțiune sau o serie de tranzacții/acțiuni care, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante, reflectă o altă situație sau conținut economic decât cel pretins de contribuabil, fiind întreprinse cu scopul obținerii unui avantaj fiscal.

(2) În sensul alin. (1), avantaj fiscal include oricare dintre următoarele circumstanțe:

a) restituirea impozitului, taxei, contribuției sociale și/sau altor plăți la bugetul public național;

b) diminuarea sau eschivarea de la declarare a impozitului, taxei, contribuției sociale și/sau altor plăți la bugetul public național;

c) aplicarea unei cote reduse de impozitare sau scutirea de la impozitare.

(3) Regula generală antiabuz se utilizează de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controlului fiscal.

(4) Procedura de aplicare a prezentului articol este stabilită de Ministerul Finanțelor.

(5) Prezentul articol se aplică pentru o tranzacție/acțiune sau o serie de tranzacții/acțiuni care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) depășesc 15% din cifra de afaceri aferente perioadei fiscale în care au avut loc;

b) valoarea totală a tuturor tranzacțiilor/acțiunilor, fără TVA, pe parcursul perioadei fiscale în care au avut loc, este egală sau mai mare de 5 000 000 de lei.”

57. La articolul 193, litera c) se abrogă.

58. Articolul 197:

la alineatul (2), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia) este obligată” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale sunt obligați”;

la alineatul (21), textul „bancă (sucursală sau filială)” se substituie cu textul „bancă (sucursală), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale”, iar textul „banca (sucursala sau filiala) va informa” – cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale informează”;

la alineatul (3), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia)” se substituie, în ambele cazuri, cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale”, iar cuvântul „remite” – cu cuvântul „remit”.

59. Articolul 203 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Dacă contribuabilul, cu excepția persoanei fizice, nu și-a stins obligația fiscală în decursul a 30 de zile lucrătoare din data sechestrării bunurilor, acesta este obligat să comercializeze bunurile sechestrate în termen de 6 luni din data sechestrării. La expirarea acestui termen, în cazul în care nu a fost achitată suma restanței, bunurile sunt transmise de Serviciul Fiscal de Stat, în termen de 15 zile lucrătoare, executorului judecătoresc pentru comercializare conform Codului de executare.”

60. La articolul 206 alineatul (1), litera d) se completează cu textul „ori ordonanța privind intentarea cauzei penale pe faptul evaziunii fiscale a întreprinderilor, a instituțiilor și a organizațiilor, a persoanelor care nu practică activitate de întreprinzător, pe faptul insolvabilității fictive sau insolvabilității intenționate”.

61. La articolul 214 alineatul (8), textul „când controlul se efectuează la solicitarea organelor de drept și a celor specificate la art. 131 alin. (5),” se exclude.

62. Articolul 216:

la alineatul (3), textul „la solicitarea organelor de drept și a celor prevăzute la art.131 alin.(5) sau” se exclude;

la alineatul (4), cuvintele „să sisteze” se substituie cu cuvintele „să suspende”, iar cuvântul „sistării” – cu cuvântul „suspendării”;

articolul se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) Prin derogare de la alin. (4), dacă în cadrul controlului sunt supuse verificării tranzacții privind respectarea principiului lungimii brațului la stabilirea prețului, durata controlului nu va depăși 12 luni calendaristice. În cazuri excepționale, directorul/directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat poate decide prelungirea duratei controlului cu cel mult 6 luni calendaristice sau poate sista controlul. Controlul fiscal poate fi sistat la apariția uneia dintre următoarele condiții ce țin de obiectul controlului:

a) necesitatea obținerii de la terți a unor documente, informații, explicații și/sau probe suplimentare;

b) solicitarea efectuării expertizei;

c) solicitarea de la persoana supusă verificării a unor documente, informații, explicații și/sau probe suplimentare.”

63. Articolul 225:

în denumirea articolului, după cuvântul „fiscale” se introduc cuvintele „și recalificarea tranzacțiilor”;

la alineatul (1), după cuvintele „conform legii” se introduce textul „ , precum și poate să nu accepte sau să recalifice tranzacțiile în cazurile prevăzute la art. 1891”;

la alineatul (2) litera m), textul „băncile (sucursale sau filiale ale acestora)” se substituie cu textul „bănci (sucursale), societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și/sau furnizorii de servicii poștale”.

64. Articolul 226:

la alineatul (5), textul „băncii (sucursalei sau filialei acesteia)” se substituie cu textul „băncii (sucursalei), societății de plată, societății emitente de monedă electronică și/sau furnizorilor de servicii poștale”, iar după cuvintele „conturile bancare” se introduce textul „și/sau conturile de plăți”;

la alineatul (6), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) să fie remisă, după caz, băncii sau sucursalei acesteia, societății de plată, societății emitente de monedă electronică și/sau furnizorului de servicii poștale în care contribuabilul are deschis cont bancar și/sau cont de plăți ori băncii dacă sucursala ei nu este cunoscută sau dacă contribuabilul are ori se presupune că are conturi bancare la mai multe sucursale ale acesteia;”

la alineatul (7), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia)” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale”, iar cuvintele „al contribuabilului şi la operaţiunile efectuate în acest cont” – cu textul „și/sau contul de plăți al contribuabilului şi la operaţiunile efectuate în aceste conturi”.

65. La articolul 2261:

punctul 4) va avea următorul cuprins:

„4) Venit impozabil estimat – venit impozabil stabilit în conformitate cu prevederile prezentului cod prin aplicarea metodelor indirecte de estimare.”

punctul 10) se abrogă.

66. La articolul 2263, cuvintele „cetățeni ai Republicii Moldova” și textul „alin. (11)” se exclud.

67. Articolul 2266:

la alineatul (4) litera a), după textul „și/sau prin societăți de plată,” se introduce textul „societăți emitente de monedă electronică, furnizori de servicii poștale,”;

alineatul (10) se completează cu litera h) cu următorul cuprins:

„h) utilizează informații și date obținute conform legislației și tratatelor internaționale.”

68. Articolul 2267 se abrogă.

69. Articolul 22611:

la alineatul (1) litera a), textul „bănci (sucursale sau filiale ale acestora)” se substituie cu textul „bănci (sucursale), societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și/sau furnizori de servicii poștale”;

la alineatul (2) punctul 11), după cuvântul „procurarea” se introduce textul „ , posesia sau folosința”;

la alineatul (5) litera h), textul „procurarea de către persoana fizică, pe parcursul unui an fiscal, a autoturismelor” se substituie cu textul „efectuarea de către persoana fizică, pe parcursul unui an fiscal, a cheltuielilor legate de procurarea, posesia sau folosința mijloacelor de transport”.

70. Articolul 22612 se abrogă.

71. Articolul 22613 va avea următorul cuprins:

„Articolul 22613. Diferența semnificativă

Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi veniturile impozabile declarate de persoana fizică sau de plătitorii de venit este o diferenţă mai mare de 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului. Diferenţa stabilită în sumă de până la 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului inclusiv se va considera risc minim acceptat.”

72. Articolul 22614 se abrogă.

73. Articolul 22615:

la alineatul (3) partea introductivă, cuvintele „despre rezultatele verificării fiscale prealabile și” se exclud;

la alineatul (4), litera a) se abrogă;

alineatele (9) și (10) vor avea următorul cuprins:

„(9) Controlul fiscal se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat cu respectarea prevederilor art. 216 alin. (1)–(8).

(10) Termenul-limită pentru prezentarea, de către subiectul supus controlului, a documentelor confirmative privind mijloacele bănești împrumutate este de 45 de zile calendaristice din data înmânării sau comunicării deciziei privind inițierea controlului. La cererea subiectului, acest termen poate fi prelungit cu cel mult 45 de zile calendaristice, la decizia Serviciului Fiscal de Stat. Documentele prezentate după expirarea termenului stabilit nu se iau în considerare la examinarea cazului și în cadrul procedurii de contestare.”

la alineatul (11), cuvintele „verificării prealabile” se exclud;

la alineatele (12)–(15), cuvintele „sistat”, „sistare” și „a sista”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „suspendat”, „suspendare” și „a suspenda” la forma gramaticală corespunzătoare.

74. Articolul 22616 se abrogă.

75. Titlul V se completează cu capitolul 112 cu următorul cuprins:

„Capitolul 112

REGULI SPECIALE PRIVIND DETERMINAREA PREȚURILOR DE TRANSFER CONFORM PRINCIPIULUI LUNGIMII BRAȚULUI

Articolul 22617. Noțiuni

(1) În sensul prezentului capitol, se definesc următoarele noțiuni:

1) Persoană afiliată – o persoană este considerată afiliată cu o altă persoană, inclusiv aflată în procedură de insolvabilitate, dacă relația dintre acestea este definită de cel puțin unul dintre următoarele cazuri:

a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soț/soție sau rude până la gradul al II-lea inclusiv;

b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participațiuni cu drept de vot ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;

c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă aceasta deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participațiuni cu drept de vot ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;

d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană terță deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participațiuni cu drept de vot la prima persoană juridică, precum și la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv.

Se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă se stabilește faptul că, atât din punct de vedere faptic, cât și legal, are capacitatea de decizie asupra activității persoanei juridice vizate prin:

– numirea ori revocarea majorității membrilor organului de supraveghere (consiliului) al persoanei juridice, organului executiv sau majorității membrilor organului executiv și/sau cenzorului ori majorității membrilor comisiei de cenzori;

– exercitarea controlului în temeiul unui contract încheiat cu persoana juridică, al unei clauze din actul de constituire ori din statutul persoanei juridice sau în temeiul unui acord încheiat cu alte persoane cu participațiuni cu drept de vot al persoanei juridice.

Se consideră că o persoană controlează în mod indirect dacă deține participațiuni cu drept de vot la o persoană juridică prin intermediul unei alte persoane fizice și/sau juridice sau prin intermediul mai multor persoane fizice și/sau juridice.

Se consideră persoană afiliată persoanei juridice și reprezentanța permanentă a acesteia.

2) Persoană independentă – altă persoană decât persoana afiliată.

3) Preț de transfer – condițiile, regulile, metodele stabilite sau impuse de formarea prețurilor în relațiile comerciale sau financiare între două persoane afiliate care diferă de cele care ar fi existat între persoane independente.

4) Principiul lungimii brațului – standard internațional care prevede că, în cazul în care condițiile în relațiile comerciale sau financiare dintre persoanele afiliate sunt diferite de cele între persoane independente, orice venit care s-ar fi acumulat, în lipsa acestor condiții, pentru una dintre persoane poate fi inclus în venitul acelei persoane și impozitat în mod corespunzător.

5) Preț determinat conform principiului lungimii brațului – prețul care ar fi fost plătit de o persoană independentă unei alte persoane independente în același moment și în același loc, pentru același bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiții de concurență loială;

6) Tranzacție – orice vânzare, cumpărare, serviciu, cesiune, leasing, licență, credit, împrumut, avans, contribuție sau orice alt transfer al oricărui interes sau dreptul de a utiliza orice proprietate corporală și incorporală.

7) Tranzacție controlată – tranzacție efectuată între persoane afiliate.

8) Tranzacție comparabilă – tranzacție efectuată între persoane independente, care, datorită similitudinii condițiilor, poate fi utilizată ca referință de comparabilitate pentru tranzacția controlată.

9) Tranzacție locală – tranzacție realizată între contribuabili rezidenți.

10) Tranzacție transfrontalieră – tranzacție realizată între un contribuabil rezident și unul nerezident situat în afara teritoriului Republicii Moldova.

(2) Noțiunile prevăzute la alin. (1) se completează cu noțiunile prevăzute de Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale, emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cu amendamentele/modificările și completările ulterioare (în continuare – Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer).

Articolul 22618. Dispoziții generale

(1) La determinarea venitului impozabil, contribuabilul urmează să respecte principiul lungimii brațului pentru tranzacțiile cu persoane afiliate.

(2) Prezentul capitol se aplică tranzacțiilor locale și tranzacțiilor transfrontaliere între persoane afiliate.

(3) În cazul în care prețul obiectului tranzacției între persoane afiliate este reglementat/stabilit prin acte normative sau judecătorești, se consideră că acesta corespunde principiului lungimii brațului.

(4) Atribuirea în scopuri fiscale a veniturilor și/sau a cheltuielilor ce rezultă din ajustarea/estimarea efectuată de către Serviciul Fiscal de Stat, conform prezentului capitol, se asigură cu respectarea prevederilor titlurilor II și X.

(5) Ajustarea veniturilor și/sau a cheltuielilor aferente tranzacțiilor pentru care nu a fost respectat principiul lungimii brațului la stabilirea prețurilor se va efectua ținându-se cont de ajustările efectuate, în raport cu acestea, în conformitate cu art. 21 alin. (6) și art. 24 alin. (7) și (8).

(6) Ajustarea veniturilor și/sau a cheltuielilor efectuate în conformitate cu prezentul capitol nu afectează suma TVA aferentă livrărilor și procurărilor stabilite în conformitate cu titlul III.

(7) Sarcina probațiunii privind demonstrarea respectării principiului lungimii brațului aparține contribuabilului.

(8) La aplicarea prevederilor prezentului capitol se va ține cont de Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer.

Articolul 22619. Întocmirea și prezentarea informației privind prețurile de transfer și a dosarului privind prețurile de transfer

(1) Contribuabilul care încheie tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 de lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2), este obligat să întocmească și să prezinte informația privind prețurile de transfer. Contribuabilul, conform prezentului alineat, are obligația să întocmească și să prezinte dosarul prețului de transfer numai la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat.

(2) Contribuabilul care încheie tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 50 000 000 de lei este obligat să întocmească și să prezinte informația privind prețurile de transfer și dosarul privind prețurile de transfer.

(3) Informația privind prețurile de transfer se prezintă nu mai târziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune.

(4) Dosarul prețurilor de transfer este întocmit și prezentat de contribuabilul specificat la alin. (1) în termen de 60 de zile calendaristice din momentul solicitării.

(5) Contribuabilul este obligat să asigure păstrarea dosarului prețurilor de transfer pe parcursul unei perioade de 6 ani, care începe să curgă din momentul prezentării acestuia.

(6) Forma, conținutul și modul de prezentare a informației privind prețurile de transfer și a dosarului prețurilor de transfer se stabilesc de către Ministerul Finanțelor.

(7) Prezentul articol nu se aplică persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător.

Articolul 22620. Metodele de verificare a prețurilor de transfer

(1) În cazul în care principiul lungimii brațului nu este respectat, în cadrul unei tranzacții și/sau al unui grup de tranzacții între persoane afiliate, Serviciul Fiscal de Stat poate ajusta suma veniturilor și/sau a cheltuielilor oricăreia dintre părțile afiliate în baza prețului determinat conform principiului lungimii brațului.

(2) În cazul în care contribuabilul nu prezintă datele necesare pentru a stabili dacă prețurile de transfer respectă principiul lungimii brațului, Serviciul Fiscal de Stat poate estima suma veniturilor și/sau a cheltuielilor oricăreia dintre părțile afiliate în baza prețului determinat conform principiului lungimii brațului.

(3) La stabilirea formării prețului de transfer conform principiului lungimii brațului pentru tranzacțiile desfășurate între persoane afiliate sunt utilizate următoarele metode:

a) metoda comparării prețurilor;

b) metoda cost plus;

c) metoda prețului de revânzare;

d) metoda marjei nete tranzacționale;

e) metoda împărțirii profitului;

f) orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer.

(4) La ajustarea/estimarea de către Serviciul Fiscal de Stat a prețului de transfer conform principiului lungimii brațului se utilizează metoda cea mai adecvată prevăzută la alin. (3).

(5) La stabilirea celei mai adecvate metode sunt utilizate următoarele criterii:

a) metoda este stabilită în funcție de conținutul tranzacției controlate, precum și în baza rezultatelor analizei funcționale a tranzacției controlate, inclusiv ținând cont de funcțiile îndeplinite, activele utilizate și riscurile suportate;

b) metoda este stabilită în baza informațiilor din surse veridice, inclusiv a informațiilor aferente tranzacțiilor între persoane independente;

c) metoda este stabilită ținând cont de documentele prezentate de către contribuabil;

d) metoda este stabilită în funcție de gradul de comparabilitate dintre tranzacțiile controlate și tranzacțiile între persoane independente;

e) metoda este stabilită în funcție de circumstanțele individuale ale cazului.

(6) Procedura de efectuare a controlului fiscal și de emitere a deciziei se efectuează în conformitate cu cap. 11 din titlul V.

(7) În cazul în care face dovada că metoda utilizată de contribuabil la stabilirea prețului nu respectă principiul lungimii brațului, Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să aplice alte metode stabilite la alin. (3).

(8) Procedura de stabilire și aplicare a metodelor pentru determinarea formării prețului de transfer conform principiului lungimii brațului este aprobată de Ministerul Finanțelor.

Articolul 22621. Procedura pentru eliminarea dublei impuneri între persoane rezidente afiliate

(1) În cazul tranzacțiilor între persoane rezidente afiliate, ajustarea și/sau estimarea veniturilor și/sau a cheltuielilor efectuată de către Serviciul Fiscal de Stat uneia dintre persoanele afiliate este opozabilă și celeilalte persoane afiliate.

(2) În cazul ajustării și/sau estimării venitului și/sau a cheltuielilor persoanei rezidente afiliate supuse controlului, în vederea evitării dublei impuneri, după expirarea termenului prevăzut la art. 252 alin. (3), Serviciul Fiscal de Stat emite decizia de ajustare și/sau estimare celeilalte persoane rezidente afiliate.

(3) În temeiul deciziei de ajustare și/sau estimare, cealaltă persoană rezidentă afiliată este în drept să prezinte declarația corectată cu privire la impozitul pe venit. În cazurile stabilite la art. 188 alin. (4), contribuabilul este în drept să solicite Serviciului Fiscal de Stat efectuarea controlului în scopul eliminării dublei impuneri, în temeiul deciziei de ajustare și/sau estimare.

Procedura de emitere, modelul și conținutul deciziei de ajustare și/sau estimare se stabilesc de Ministerul Finanțelor.

Articolul 22622. Procedura pentru eliminarea dublei impuneri între persoane afiliate rezidente și nerezidente

(1) Eliminarea dublei impuneri în rezultatul ajustării veniturilor și/sau a cheltuielilor între persoane afiliate rezidente și nerezidente, aferente unei tranzacții controlate, se realizează în temeiul acordului de evitare a dublei impuneri încheiat între statul persoanei afiliate nerezidente și Republica Moldova.

(2) Persoana afiliată rezidentă menționată la alin. (1) este în drept să depună cerere de ajustare la Serviciul Fiscal de Stat, cu anexarea actelor confirmative privind efectuarea de către persoana afiliată nerezidentă a ajustărilor/estimărilor obligațiilor fiscale conform principiului lungimii brațului.

(3) Serviciul Fiscal de Stat examinează cererea contribuabilului, prevăzută la alin. (2), în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii acesteia și ia una dintre următoarele decizii:

a) confirmă posibilitatea ajustării;

b) respinge posibilitatea ajustării, dacă o astfel de ajustare este nefondată sau dacă documentele necesare nu sunt disponibile, cu justificarea obligatorie către contribuabil a motivelor refuzului;

c) dispune efectuarea unui control privind respectarea principiului lungimii brațului în raport cu tranzacția aferentă pentru care se solicită ajustarea.

Articolul 22623. Ajustarea benevolă

(1) În cazul în care nu respectă principiul lungimii brațului în cadrul tranzacțiilor, contribuabilul este în drept să efectueze ajustarea, cu condiția ca aceasta să nu micșoreze impozitul pe venit declarat la buget.

(2) În cazul ajustării benevole aferente perioadelor anterioare, contribuabilul este obligat să prezinte informația corectată privind prețurile de transfer sau dosarul corectat privind prețurile de transfer și dările de seamă fiscale corectate în conformitate cu art. 188.

Articolul 22624. Surse de informație utilizate la stabilirea respectării principiului lungimii brațului în cadrul tranzacțiilor controlate

Contribuabilul și Serviciul Fiscal de Stat sunt în drept să utilizeze informații care să permită compararea condițiilor comerciale și financiare ale tranzacțiilor, în special:

a) informații privind tranzacțiile necontrolate comparabile ale contribuabilului, precum și informații despre tranzacțiile necontrolate comparabile ale celeilalte părți la tranzacția controlată;

b) orice surse care conțin informații și care oferă informații despre tranzacții, condiții și/sau persoane comparabile;

c) informațiile primite de Serviciul Fiscal de Stat în temeiul acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte.”

76. La articolul 228 alineatul (10), după textul „decât suma calculată în condițiile legii,” se introduce textul „inclusiv ca urmare a controlului repetat,”, iar după cuvintele „contul bancar” – textul „și/sau la contul de plăți”.

77. La articolul 229:

în cuprinsul alineatelor (1), (4), (5) și (7), textul „bancă (sucursală sau filială acesteia)”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „bancă (sucursală), societate de plată, societate emitentă de monedă electronică și/sau furnizor de servicii poștale” la forma gramaticală corespunzătoare;

la alineatul (8), cuvintele „asupra unor bunuri mobile” se exclud.

78. Articolul 256:

la alineatul (4), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia)” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale”;

la alineatele (5) și (6), textul „banca (sucursala) și/sau societatea de plată” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale”.

79. La articolul 257 alineatul (5), textul „dărilor de seamă fiscale și/sau a” se exclude.

80. La articolul 259 alineatul (5), textul „bancă (sucursală) și/sau societatea de plată” se substituie cu textul „bancă (sucursală), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale”.

81. Articolul 260 se completează cu alineatele (6)–(12) cu următorul cuprins:

„(6) În cazul micșorării (diminuării) venitului impozabil declarat de către contribuabilul care a aplicat cota zero la impozitul pe venit în perioada 2023–2025, se aplică o amendă de la 12% la 15% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.

(7) Prezentarea tardivă a informației prevăzute la art. 22619 se sancționează cu amendă de la 30 000 lei la 50 000 lei.

(8) Prezentarea informației prevăzute la art.22619 neautentice care a determinat diminuarea sau eschivarea obligațiilor fiscale se sancționează cu amendă de la 150000 la 200000 de lei.

(9) Neprezentarea informației prevăzute la art.22619 se sancționează cu amendă de la 300000 la 500000 de lei.

(10) Prezentarea tardivă a dosarului privind prețurile de transfer se sancționează cu amendă de la 30000 la 50000 de lei.

(11) Prezentarea dosarului privind prețurile de transfer cu informații neautentice se sancționează cu amendă de la 150000 la 200000 de lei.

(12) Neprezentarea dosarului privind prețurile de transfer se sancționează cu amendă de la 300000 la 500000 de lei.”

82. La articolul 2621:

la alineatul (2), textul „ , cu confiscarea țigaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de țigarete) data fabricării” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Înregistrarea prețului maxim de vânzare a țigaretelor la o valoare mai mică decât prețul de referință, comercializarea țigaretelor și a țigărilor de foi (cigarillos) la un preț mai mic decât prețul de referință se sancționează cu amendă în mărime de la 30% la 50% din valoarea ţigaretelor și/sau a țigărilor de foi (cigarillos) aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de referință.”

83. La articolul 264 alineatul (2), cuvintele „infracțiuni fiscale” se substituie cu cuvântul „infracțiuni”.

84. La articolul 265:

alineatul (2) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) obligațiile fiscale sunt luate la evidență specială conform art. 206 alin. (1).”

articolul se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:

„(4) Termenul de prescripție se întrerupe în conformitate cu prevederile Codului civil.

(5) După întreruperea termenului de prescripție începe să curgă un nou termen. Timpul scurs până la întreruperea termenului de prescripție nu se include în noul termen de prescripție.”

85. Articolul 280:

alineatul (1):

la litera a), liniuța întâi se abrogă;

la litera a1), liniuța întâi se abrogă;

articolul se completează cu alineatele (3)–(5) cu următorul cuprins:

„(3) Autoritatea reprezentativă și deliberativă a administrației publice locale, la stabilirea cotei concrete a impozitului, este obligată să se conducă de următoarele criterii şi principii:

a) previzibilitatea – contribuabilii, pentru planificarea cheltuielilor, vor cunoaşte din timp şi vor fi consultaţi, în modul stabilit, referitor la mărimea impozitului;

b) principiul transparenţei decizionale – autoritatea administraţiei publice locale, în mod prioritar, va informa şi va asigura accesul liber la proiectele ce vizează mărimea preconizată a impozitului;

c) principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre interesele unității administrativ-teritoriale şi ale contribuabilului – autoritatea administraţiei publice locale, la stabilirea cotei concrete a impozitului, se va asigura că este respectată proporţionalitatea (echitabilitatea) între interesele colectivităţii locale şi ale contribuabililor, inclusiv nu va întreprinde acţiuni în exces sub pretextul atingerii interesului public/colectivităţii locale.

(4) În caz de divergențe la stabilirea cotei concrete a impozitului, autoritățile administraţiei publice locale efectuează o analiză a impactului de reglementare conform prevederilor art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 23/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, adaptate şi aplicate corespunzător specificului local.

(5) Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, supune controlului de legalitate deciziile autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale privind stabilirea cotei concrete a impozitului, în scopul asigurării respectării prevederilor alin. (3) și (4).”

86. La articolul 2811, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător sunt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare până la 25 septembrie inclusiv a perioadei fiscale respective pentru bunurile imobiliare dobândite până la data de 31 august inclusiv. Pentru bunurile imobiliare dobândite după 31 august a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de

25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.”

87. Articolul 282:

la alineatul (1), textul „până la data de 25 septembrie” se substituie cu textul „până la data de 31 august”;

la alineatul (4), textul „după 25 septembrie” se substituie cu textul „după 31 august”.

88. Articolul 2871 va avea următorul cuprins:

„Articolul 2871. Noțiuni

În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noțiuni:

1) Avere – bunuri imobiliare cu destinație locativă și casele de vacanță care satisfac condițiile specificate în prezentul titlu.

2) Impozit pe avere – impozit de stat aplicat asupra averii contribuabilului;

3) Bunuri imobiliare cu destinație locativă – construcții și încăperi izolate destinate locuirii, care cuprind apartamente și încăperi izolate locative în case cu multe etaje; apartamente în case de locuit individuale; case de locuit individuale în localitățile urbane și în localitățile rurale.

4) Casă de vacanță – locuință ocupată temporar, ca reședință secundară, destinată odihnei și recreerii.

5) Valoare estimată a bunurilor imobiliare – valoare apreciată de către organele cadastrale în scopul impozitării și reflectată în registrul bunurilor imobile.”

89. La articolul 2872 alineatul (1), cuvintele „căsuțele de vacanță” se substituie cu cuvintele „casele de vacanță”.

90. Articolul 2873:

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele „căsuțele de vacanță” se substituie cu cuvintele „casele de vacanță”;

la litera a), textul „1,5 milioane” se substituie cu textul „2 milioane”;

la alineatul (3), textul „1,5 milioane” se substituie cu textul „2 milioane”.

91. La articolul 295 litera g1), textul „create în condițiile art. 12 din Legea” se substituie cu cuvintele „sau amplasamentelor create în condițiile Legii”.

92. La articolul 301, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Plătitorii de taxe pentru resursele naturale prezintă Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă și achită până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune taxele după cum urmează:

a) taxa pentru apă – la bugetul local de nivelul al doilea;

b) taxa pentru extragerea mineralelor utile – 50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul întâi și 50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul al doilea;

c) taxa pentru folosirea subsolului – la bugetul local de nivelul al doilea.”

93. La articolul 305 alineatul (2), textul „organul de stat împuternicit de Guvern” se substituie cu textul „Agenția „Apele Moldovei””.

94. La articolul 335 alineatul (2), litera f) se completează cu cuvintele „și a obiectivelor comercial-economice”.

95. Articolul 336 se completează cu punctul 15) cu următorul cuprins:

„15) Obiective comercial-economice – depozite, frigidere agricole.”

96. Articolul 352:

se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins:

„(61) În cazul în care, pe teritoriul țării, se depistează autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depășesc limitele admise, care circulă fără autorizație specială, ori se constată că masa totală, sarcina masică pe axă sau dimensiunile acestor autovehicule nu coincid cu cele indicate în autorizație, Agenția Națională Transport Auto întocmește un proces-verbal privind calculul taxei pentru folosirea drumurilor în cadrul controlului masei totale, al sarcinii masice pe osii și al dimensiunilor și calculează taxa conform art. 351 alin. (4).”

alineatul (8) se abrogă;

la alineatul (10), textul „și achitate ale taxei” se exclude;

la alineatul (11), după cuvintele „taxa calculată” se introduc cuvintele „și achitată”.

97. Denumirea capitolului 7 din titlul IX se completează cu cuvintele „ȘI A OBIECTIVELOR COMERCIAL-ECONOMICE”.

98. La articolul 362, după cuvintele „serviciilor rutiere” se introduc cuvintele „și a obiectivelor comercial-economice”.

99. La articolul 363, după cuvintele „obiectivele de prestare a serviciilor rutiere” se introduce textul „ , precum și obiectivele comercial-economice,”, iar în final se introduce textul „ , obiective comercial-economice”.

100. La articolul 366 alineatele (1), (3), (5) și (7), după textul „obiective de prestare a serviciilor rutiere”, la orice formă gramaticală, se introduce textul „și obiective comercial-economice” la forma gramaticală corespunzătoare.

101. Anexa nr. 3 la titlul IX va avea următorul cuprins:

Anexa nr. 3

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate și neînmatriculate în Republica Moldova a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depășesc limitele admise

Nr. crt.Obiectul impuneriiTaxa, lei
1Eliberarea avizului preliminar și a autorizației speciale la cerere100
2Depășirea sarcinii masice pe axe admise:
a) până la 2 t inclusiv3 pentru fiecare tonă depășire x km
b) peste 2 t6 pentru fiecare tonă depășire x km
3Depășirea masei totale admise a autovehiculelor cu încărcătură (fără depășirea sarcinii masice pe axă)1,6 pentru fiecare tonă depășire x km
4Depășirea dimensiunilor admise cu respectarea condițiilor pentru sarcina masică:
a) lățimea sau înălțimea până la 50 cm ori lungimea până la 100 cm4 pentru fiecare km
b) lățimea sau înălțimea cu 51–100 cm ori lungimea cu 100–200 cm6 pentru fiecare km
c) lățimea sau înălțimea cu 101–150 cm ori lungimea cu 201–350 cm10 pentru fiecare km
d) lățimea sau înălțimea cu 151–200 cm ori lungimea cu 351–600 cm14 pentru fiecare km
e) lățimea sau înălțimea cu 201–250 cm ori lungimea cu 601– 900 cm18 pentru fiecare km
f) lățimea sau înălțimea cu 251–300 cm ori lungimea cu 901–1200 cm24 pentru fiecare km
g) lățimea sau înălțimea cu peste 301 cm ori lungimea cu peste 1201 cm30 pentru fiecare km
5Recântărirea autovehiculului sau măsurarea repetată a dimensiunilor după transpunerea încărcăturii140 pentru o operațiune”

102. Anexa nr. 6 la titlul IX va avea următorul cuprins:

„Anexa nr. 6

Taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecție ale acestuia din afara perimetrului localităților pentru amplasarea publicității exterioare și taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecție ale acestuia din afara perimetrului localităților pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere și a obiectivelor comercial-economice

Nr.
crt.
Obiectul impuneriiUnitatea de măsurăTaxa, lei
1Examinarea și perfectarea documentelor, coordonarea deciziilor de proiecte și eliberarea de prescripții tehnice1 proiect90
2Invitarea specialistului la obiect1 proiect108
3Obiective de publicitate exterioară amplasate în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale acestuia din afara perimetrului localităților1 m2 de suprafață publicitară500
4Obiective de prestare a serviciilor rutiere în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale acestuia din afara perimetrului localităților:
a) stații de alimentare cu combustibil1 contor de evidență a combustibilului livrat900
1 m2 suprafață teren*16
b) stații de deservire tehnică1 post de prestare a serviciilor**900
1 m2 suprafață teren*16
c) puncte de vulcanizare1 punct360
1 m2 suprafață teren*16
d) unități de comerț cu amănuntul, întreprinderi de alimentație publică, structuri de primire turistică cu funcții de cazare și de servire a meseipână la 100 m21800
1 m2 suprafață teren*16
100 m2 și mai mult3600
1 m2 suprafață teren*16
e) tarabe (puncte comerciale) amplasate în afara localităților1 tarabă (punct)180
1 m2 suprafață teren*16
f) obiective comercial-economicepână la 100 m21800
1 m2 suprafață teren*16
100 m2 și mai mult3600
1 m2 suprafață teren*16

* Pentru obiectivele prevăzute la pct. 4, suprafața terenului supusă taxării va fi suprafața terenului proprietate publică a statului din zona drumului (delimitată și stabilită în modul prevăzut de legislație), teren folosit pentru amplasarea și funcționarea obiectivului cu toate construcțiile auxiliare, inclusiv pentru realizarea căilor de acces la drumuri, parcărilor și pentru amenajarea spațiilor verzi.

** Numărul de posturi se determină pornind de la numărul de autovehicule care pot fi deservite.”

Art. IV. – La articolul 24 alineatul (36) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, textul „300 de mii de lei” se substituie cu textul „100 de mii de lei”.

Art. V. – La articolul 28 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, literele y) și y1) se abrogă.

Art. VI. – Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 72–73, art. 485), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3:

alineatele (61) și (62) se abrogă;

la alineatul (7) litera a), textul „ , iar pentru desfășurarea activității indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de proveniență a mărfii, după caz, factura de expediție, chitanța de percepere a taxei vamale sau actul de achiziție a mărfurilor” se exclude.

2. La articolul 4:

alineatele (11)–(13) se abrogă;

articolul se completează cu alineatul (14) cu următorul cuprins:

„(14) Desfășurarea activităților menționate la pozițiile 1.1 și 1.2 din anexa la prezenta lege se permite până în data de 1 iulie 2023 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2022, dețin patente pentru activitățile respective.”

3. La articolul 18, alineatele (2), (4), (5) și (6) se abrogă.

4. În anexă, pozițiile 1, 1.1 și 1.2 se exclud.

Art. VII. – Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 54–55, art. 378), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 11 alineatul (6) litera f), textul „1905 90 600 și 1905 90 900” se substituie cu textul „1905 90 700 și 1905 90 800”.

2. În anexa nr. 8 coloana întâi, textul „2903 39 210–2903 39 800” se substituie cu textul „2903 41 000–2903 59 000, 2903 69 800”.

Art. VIII. – Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 1–4, art. 2), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 punctul 3) litera a), cuvintele „cu care nu a încheiat contract individual de muncă” se exclud.

2. La articolul 5 alineatul (1):

în partea introductivă, textul „ , pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale,” se exclude;

alineatul se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) prin derogare de la lit. b), persoanele fizice care în anul de gestiune nu calculează contribuții de asigurări sociale nu au obligația prezentării dării de seamă privind calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și evidența nominală a asiguraților în sistemul public de asigurări sociale pentru anul respectiv.”

Art. IX. – Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4:

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative și deliberative ale administraţiei publice locale, conform prevederilor specificate în anexele nr. 1 și nr. 2 la prezenta lege.”

la alineatul 7 litera a), după cuvintele „anului fiscal de gestiune” se introduce textul „ , cu achitarea impozitului funciar în același termen”;

la alineatul (9) litera a), textul „existente și/sau dobândite până la 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs” se substituie cu textul „existente și/sau dobândite până la 31 august inclusiv a anului fiscal în curs”, iar textul „dobândite după 25 septembrie a anului fiscal în curs” – cu textul „dobândite după 31 august a anului fiscal în curs”.

2. Anexele nr. 1 și nr. 2 vor avea următorul cuprins:

„Anexa nr. 1

Obiectele impunerii cu impozit funciar

1. Terenurile cu destinație agricolă:

a) toate terenurile, altele decât cele destinate fânețelor și pășunilor:

– care au indici cadastrali – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 1 grad-hectar;

– care nu au indici cadastrali – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 1 hectar;

b) terenurile destinate fânețelor și pășunilor:

– care au indici cadastrali – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 1 grad-hectar;

– care nu au indici cadastrali – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 1 hectar;

c) terenurile ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc.) – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 1 hectar de suprafață acvatică.

2. Terenurile din intravilan:

a) terenurile pe care sunt amplasate fondul de locuințe, loturile de pe lângă domiciliu (inclusiv terenurile atribuite de către autoritatea administrației publice locale ca loturi de pe lângă domiciliu și distribuite în extravilan din cauza insuficienței de terenuri în intravilan):

– în localitățile rurale – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 100 m2;

b) terenurile atribuite de către autoritatea administrației publice locale ca loturi de pe lângă domiciliu și distribuite în extravilan din cauza insuficienței de terenuri în intravilan, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate:

– în orașe – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 100 m2;

– în municipiile Chișinău și Bălți – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 100 m2;

– în celelalte municipii și în orașele-reședință – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 100 m2;

c) terenurile destinate întreprinderilor agricole, alte terenuri neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate:

– în orașe și în localitățile rurale – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 100 m2;

– în municipiile Chișinău și Bălți – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 100 m2;

– în celelalte municipii și în orașele-reședință – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 100 m2.

3. Terenurile din extravilan, altele decât cele specificate la pct. 4, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 1 hectar.

4. Terenurile din extravilan pe care sunt amplasate clădiri și construcții, carierele și pământurile distruse în urma activității de producție, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale pentru 1 hectar.

Anexa nr. 2

Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă (costul) a impozitului pe bunurile imobiliare

1. Impozitul pe clădirile și construcțiile cu destinație agricolă, precum și pe alte bunuri imobiliare, cu excepția celor prevăzute la punctele 2 și 3, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabilește după cum urmează:

– pentru persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;

– pentru persoanele fizice, altele decât cele specificate la prima liniuță – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale din costul bunurilor imobiliare.

2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu altă destinație decât cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptând garajele și terenurile pe care acestea sunt amplasate și loturile întovărășirilor pomicole cu sau fără construcții amplasate pe ele, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabilește după cum urmează:

– pentru persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;

– pentru persoanele fizice, altele decât cele specificate la prima liniuță – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale din costul bunurilor imobiliare.

3. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinație locativă (apartamente și case de locuit individuale) din localitățile rurale se stabilește după cum urmează:

– pentru persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;

– pentru persoanele fizice, altele decât cele specificate la prima liniuță – cota stabilită de către autoritățile reprezentative și deliberative ale administrației publice locale din costul bunurilor imobiliare.”

Art. X. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 128, alineatul (1) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:

„k) încheierea regimului vamal de admitere temporară conform art. 1841 alin. (8).”

2. Articolul 1841:

la alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) persoanele fizice rezidente și cele nerezidente să dețină în proprietate sau să aibă drept de folosință asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare;”

alineatul (4) se abrogă;

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) Regimul vamal de admitere temporară pentru mijloacele de transport auto declarate prin acţiune al căror termen-limită de aflare pe teritoriul vamal a expirat și în privința cărora a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție se încheie din oficiu, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în sistemul informațional, după încasarea drepturilor de import, în cazul neexecutării obligației de scoatere a mijlocului de transport de pe teritoriul vamal în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoștință a procesului-verbal.”

3. Articolul 273 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Decizia organului vamal privind aplicarea de sancțiune cu răspundere materială este act administrativ.”

4. Articolul 288 va avea următorul cuprins:

„Articolul 288. Calea administrativă de atac al actelor administrative, acțiunilor sau inacțiunilor organelor vamale și ale colaboratorilor vamali

Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, actele administrative, acțiunile sau inacțiunile organelor vamale și ale colaboratorilor vamali sunt contestate la aparatul central al Serviciului Vamal.”

5. Articolul 297 va avea următorul cuprins:

„Articolul 297. Contestarea actelor administrative ale

Serviciului Vamal în instanța de judecată

Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, în caz de dezacord cu decizia aparatului central al Serviciului Vamal referitoare la contestație, acțiunea în contencios administrativ se înaintează în instanța de judecată în a cărei rază teritorială este amplasat biroul vamal emitent al actului administrativ sau aparatul central al Serviciului Vamal, în cazul emiterii actului administrativ de către acesta.”

6. La articolul 298, textul „Codul de procedură civilă” se substituie cu textul „Codul administrativ”.

Art. XI. – Articolul 23 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 18–19, art. 57), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Persoanele fizice, incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr. 2, care pe parcursul anului se includ în una din categoriile de plătitori prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 1 și care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă pentru anul respectiv vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense pentru perioada respectivă, cu posibilitatea de a solicita restituirea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă achitată, în cuantum proporțional numărului de zile din anul de gestiune în care acestea au făcut parte din categoriile de plătitori prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 1.”

alineatul (3) se abrogă;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Persoanele fizice care, concomitent, fac parte din categoriile de persoane neangajate, asigurate de Guvern, indicate la art. 4 alin. (4) lit. i) și j) din Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, și din categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, prevăzute la pct. 1 lit. a) din anexa nr. 2 la prezenta lege, nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă.”

Art. XII. – La articolul 759 alineatul (1) din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 66–75, art. 132), cu modificările ulterioare, după cuvintele „ce rezultă din” se introduce textul „contractul de modificare a termenului de stingere a obligațiilor încheiat cu autoritatea publică,”.

Art. XIII. – Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 185–189, art. 1416), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera g) va avea următorul cuprins:

„g) obiecte de uz personal – haine și încălțăminte personală, obiecte de parfumerie, igienă, cosmetică și medicamente, produse alimentare de necesitate personală, precum și instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupației sau profesiei. Bunurile menționate nu pot fi destinate activității comerciale sau de producție;”.

2. La articolul 7 alineatul (1) partea introductivă, după cuvintele „activității lor” se introduce cuvântul „profesionale”.

3. La articolul 10 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) persoanele fizice rezidente și cele nerezidente să dețină în proprietate sau să aibă drept de folosință asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare;”.

4. La articolul 11, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Mărfurile sunt calificate ca obiecte de uz personal dacă sunt introduse/scoase în bagajele personale ale persoanelor care călătoresc pentru a fi utilizate pe durata călătoriei de către persoana respectivă și/sau de către membrii familiei acesteia.”

5. În anexă, poziția 8517 12 000 va avea următorul cuprins:

851713000 –
851714000
Telefoane inteligente; alte aparate telefonice pentru rețeaua de telefonie mobilă și pentru alte rețele fără fir2 unități

Art. XIV. – Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 384–395, art. 612), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5:

la alineatul (1) punctul 1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) (i) defalcări de la impozitul pe venit al persoanelor fizice, excepție făcând bugetele satelor (comunelor) și ale orașelor (municipiilor) din componența unității teritoriale autonome cu statut juridic special:

– pentru bugetele satelor (comunelor) și ale orașelor (municipiilor), cu excepția orașelor-reședință de raion (municipiilor-reședință de raion) – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective;

– pentru bugetele orașelor-reședință de raion – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective;

– pentru bugetele municipiilor-reședință de raion – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective;

(ii) defalcări de la taxa pentru extragerea mineralelor utile în proporție de 50% din volumul total colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective, excepție făcând bugetele satelor (comunelor) și ale orașelor (municipiilor) din componența unității teritoriale autonome cu statut juridic special;”

la alineatul (2), după textul „impozitele și taxele de stat,” se introduce textul „taxa pentru extragerea mineralelor utile,”;

alineatul (3) punctul 1):

la litera a), prima liniuța se completează cu textul „ , cu excepția taxei pentru extragerea mineralelor utile”;

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) (i) defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice – 25% din volumul total colectat pe teritoriul orașelor-reședință de raion și al municipiilor-reședință de raion;

(ii) defalcări de la taxa pentru extragerea mineralelor utile în proporție de 50% din volumul total colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componența raionului administrat.”

alineatul (5) punctul 1):

la litera a), liniuța a patra se completează cu textul „ , cu excepția taxei pentru extragerea mineralelor utile”;

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) (i) defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice:

– pentru bugetul municipal Bălți – 50% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Bălți (cu excepția unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componența municipiului);

– pentru bugetul municipal Chișinău – 50% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Chișinău (cu excepția unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componența municipiului);

(ii) defalcări de la taxa pentru extragerea mineralelor utile în proporție de 50% din volumul total colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componența municipiului;”.

2. Articolul 11 se completează cu alineatele (8) și (9) cu următorul cuprins:

„(8) Pe lângă transferurile cu destinație generală (de echilibrare) efectuate din fondul de susținere financiară a unităților administrativ-teritoriale reglementate de prezentul articol, bugetele satelor (comunelor), orașelor (municipiilor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău) beneficiază și de transferuri cu destinație generală pentru asigurarea cu resurse a domeniului propriu de activitate aferent infrastructurii drumurilor publice locale.

(9) Transferurile cu destinație generală stipulate la alin. (8) pentru bugetele locale de nivelul întâi sunt calculate și distribuite proporțional numărului populației din teritoriul unității administrativ-teritoriale respective, în baza datelor oficiale existente la momentul calculării acestora, în cuantum de 100% din volumul total al taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, aprobată în legea anuală a bugetului de stat.

Mijloacele aferente bugetelor satelor (comunelor) și ale orașelor (municipiilor) din componența unității teritoriale autonome cu statut juridic special sunt virate la bugetul central al unității teritoriale autonome cu statut juridic special.”

3. Articolul 12:

la alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) infrastructurii drumurilor de interes raional (municipal);”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru bugetele locale de nivelul al doilea și bugetul unității teritoriale autonome cu statut juridic special, transferurile cu destinație specială pentru finanțarea infrastructurii drumurilor publice locale sunt calculate și distribuite în funcție de numărul de kilometri echivalenți administrați, conform legislației privind fondul rutier.

Suplimentar, pentru bugetele municipale Bălți și Chișinău sunt calculate și distribuite transferuri cu destinație specială similar mecanismului prevăzut la art. 11 alin. (9), care se vor utiliza exclusiv pentru infrastructura drumurilor publice locale.”

Art. XV. – Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214–220, art. 704), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 36:

alineatul (3) se completează cu textul „ , cu excepția cazurilor în care creanțele se încasează în beneficiul statului, conform prevederilor art. 37 alin. (7)”;

la alineatul (7), după cuvintele „a unei astfel de încheieri” se introduc cuvintele „al executorului judecătoresc”;

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) În cazul în care sumele se încasează în beneficiul statului, acesta este scutit de avansarea cheltuielilor de executare.”

2. La articolul 37, alineatul (8) se abrogă.

3. Articolul 61:

se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) În cazul procedurilor de executare în care creditor este statul, documentul executoriu poate fi prezentat, conform alin. (2), după înlăturarea neajunsurilor de către organul emitent.”

la alineatul (3), după cuvântul „creditor” se introduc cuvintele „sau agentul constatator”;

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul refuzului de a intenta procedura de executare, cheltuieli de executare nu se achită.”

4. Articolul 86:

alineatul (1):

în partea introductivă, după cuvântul „creditorului” se introduce textul „sau instanței de judecată/agentului constatator”;

alineatul se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) au fost epuizate toate măsurile de executare silită și urmează a fi aplicate prevederile art. 315 alin. (7) sau (8).”

alineatul (6) se completează cu următorul enunț: „Executorul judecătoresc va emite încheierea privind încasarea cheltuielilor de executare de la debitor.”

5. La articolul 163 alineatul (32), după cuvântul „onorariului” se introduc cuvintele „sau al cheltuielilor de executare ale”.

Art. XVI. – La articolul 13 din Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 184–187, art. 711), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) stabilirii faptului că fondatorul întreprinderii are antecedente penale nestinse pentru fapte de evaziune fiscală.”

Art. XVII. – Articolul 911 din Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78–84, art. 100), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Comercializarea țigaretelor și a țigărilor de foi (cigarillos) la un preț mai mic decât prețul de referință

se sancţionează cu amendă de la 175 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 250 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.”

Art. XVIII. – Articolul 66 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 223–230, art. 519), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

la alineatul (3), după cuvintele „până la trei ani” se introduce cuvântul „bugetari”;

alineatul (31) va avea următorul cuprins:

„(31) Se permite autorităților/instituțiilor bugetare asumarea angajamentelor multianuale, pe o perioada de până la trei ani bugetari, pentru achizițiile de bunuri, lucrări și servicii a căror perioadă de realizare este mai mare de un an, altele decât cele menționate la alin. (3), în limitele cheltuielilor prognozate în acest scop pe anii respectivi. Valoarea angajamentelor multianuale se ajustează anual în corespundere cu alocațiile bugetare aprobate în acest scop pe anul bugetar respectiv. Modalitatea și lista bunurilor, a lucrărilor/serviciilor pentru care se permite asumarea angajamentelor multianuale sunt stabilite de către Guvern.”

la alineatul (6), după cuvântul „lucrărilor” se introduce textul „(cu excepția achizițiilor de arme, muniții, sisteme de armament, tehnică cu destinație militară, piese de schimb și accesorii aferente acestora, a serviciilor de întreținere a echipamentului militar)”.

Art. XIX. – Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 364–370, art. 618), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), textul „între 35 și 55 de lei” se substituie cu textul „între 35 și 70 de lei”.

2. La articolul 7 alineatul (2), textul „(datorate de angajator și angajat)” se exclude.

Art. XX. – Legea nr. 302/2017 cu privire la Serviciul Vamal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 68–76, art. 143), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 24 alineatul (1) litera b), textul „ , retragerea gradului special” se exclude.

2. Articolul 25:

la alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:

„i) nu a fost, în ultimii 5 ani, concediată printr-o sancțiune dintr-o funcție publică sau dintr-o funcție publică cu statut special, inclusiv din cadrul Serviciului Vamal;”

litera j) se abrogă.

3. La articolul 33:

alineatul (1) se completează cu textul „ , care include și perioada de evaluare a funcționarului vamal debutant efectuată în ultimele 30 de zile”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Perioada de probă nu se aplică persoanelor numite într-o funcție din efectivul de comandă suprem.”

4. La articolul 39 alineatul (1), litera d) se completează cu următoarea liniuță:

„– armă de foc;”.

5. La articolul 51, alineatul (2) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:

„k) prezentarea la locul de muncă în stare de ebrietate produsă de alcool, de substanțe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare, constatată prin certificat eliberat de instituția medicală competentă sau prin act al comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariaților.”

6. La articolul 52, litera d) se abrogă.

Art. XXI. – Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 441–447, art. 715), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Capitolul I se completează cu articolul 51 cu următorul cuprins:

„Articolul 51. Asigurarea transparenței salarizării unor categorii de personal

Autoritățile publice, până pe data de 1 mai a fiecărui an, publică pe pagina web oficială suma totală pe anul precedent a plăților salariale (salariu lunar, indemnizații, compensații etc.) încasate de persoanele cu funcții de demnitate publică, de personalul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, de funcționarii publici de conducere de nivel superior, de funcționarii publici de conducere care sunt conducători ai autorităților publice, inclusiv adjuncți/locțiitori, precum și de conducătorii instituțiilor publice din subordine, inclusiv adjuncți/locțiitori.”

2. Articolul 10:

la alineatul (1) litera a), după liniuța întâi se introduce o liniuță nouă cu următorul cuprins:

„– sporul lunar în valoare fixă;”

la alineatul (2), după liniuța a cincea se introduce o liniuță nouă cu următorul cuprins:

„– sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate;”.

3. Legea se completează cu articolul 121 cu următorul cuprins:

„Articolul 121. Sporul lunar în valoare fixă

Cuantumul sporului lunar în valoare fixă se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, în funcție de condițiile economice din țară și de posibilitățile bugetului public național.”

4. La articolul 17 alineatul (2):

litera d) va avea următorul cuprins:

„d) pentru personalul din autoritatea responsabilă de exercitarea controlului parlamentar, de stabilirea, coordonarea și monitorizarea implementării politicilor și priorităților Președintelui Republicii Moldova – 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;”

alineatul se completează cu litera d1) cu următorul cuprins:

„d1) pentru personalul din autoritatea responsabilă de stabilirea, coordonarea și monitorizarea implementării politicilor și priorităților Guvernului – 20% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;”.

5. La articolul 201, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru implicare nemijlocită în realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană, personalul din autoritățile publice poate beneficia de un spor în mărime de până la 50% din salariul de bază.”

6. Legea se completează cu articolul 202 cu următorul cuprins:

„Articolul 202. Sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate

(1) Sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale se stabilește personalului din cadrul autorităților publice locale amalgamate.

(2) Criteriile și condițiile de stabilire a sporului pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate se aprobă de către Guvern.

(3) Sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate se acordă în baza unui regulament intern aprobat prin decizie a consiliului local.”

7. La articolul 27 alineatul (2), cifrele „3500” se substituie, în ambele cazuri, cu cifrele „4000”.

8. Anexa nr. 3:

în tabelul 1 poziția A1036 coloanele a treia și a patra, cifrele „110” și „9,77” se substituie, respectiv, cu cifrele „125” și „13,37”;

în note la tabelul 2:

punctele 9, 10 și 11 vor avea următorul cuprins:

„9. Clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și de execuție cu atribuții în domeniul elaborării și coordonării elaborării politicilor și/sau al avizării proiectelor de acte normative din cadrul ministerelor, Cancelariei de Stat, Secretariatului Parlamentului și Aparatului Președintelui Republicii Moldova se majorează cu 6 clase de salarizare succesive față de cele prevăzute în tabel pentru aceste funcții.

10. Clasele de salarizare pentru următoarele funcții publice din cadrul Consiliului Audiovizualului se majorează față de cele stabilite în tabel după cum urmează:

– cu 5 clase succesive – pentru funcțiile publice de conducere și funcțiile publice de execuție „consultant principal”, „consultant superior”, „consultant”, „specialist principal”, „specialist superior”, „specialist”;

– cu 8 clase succesive – pentru funcțiile publice de execuție „controlor de stat principal”, „controlor de stat superior”, „controlor de stat”.

11. Clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și funcțiile publice de execuție „specialist principal”, „specialist superior”, „specialist” din cadrul Comisiei Electorale Centrale se majorează cu 5 clase de salarizare succesive față de cele prevăzute în tabel pentru aceste funcții.”

la punctul 12, după cuvintele „Casei Naționale de Asigurări Sociale” se introduc cuvintele „și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor”;

la punctul 13, după cuvintele „Inspectoratului de Stat al Muncii” se introduce textul „ , Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor”;

notele se completează cu punctul 15 cu următorul cuprins:

„15. Clasele de salarizare pentru funcțiile publice „auditor intern”, „auditor intern superior”, „auditor intern principal” și „conducător al subdiviziunii de audit intern” se majorează cu 3 clase succesive față de cele prevăzute în tabel pentru funcțiile respective.”

9. În anexa nr. 6, notele tabelului se completează cu punctul 9 cu următorul cuprins:

„9. Clasele de salarizare pentru funcțiile publice cu statut special cu atribuții în domeniul medical din Administrația Națională a Penitenciarelor, din instituțiile penitenciare și subdiviziunile subordonate se majorează față de cele stabilite în tabel, după cum urmează:

– cu 3 clase succesive – pentru funcțiile de conducere cu statut special;

– cu 6 clase succesive – pentru funcțiile de execuție cu statut special.”

10. În anexa nr. 10 note punctul 9 ultima liniuță, textul „și ai Secretariatului Parlamentului” se substituie cu textul „ , ai Secretariatului Parlamentului și ai Aparatului Președintelui Republicii Moldova”.

Art. XXII. – Codul vamal nr. 95/2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 219–225, art. 238), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1:

la alineatul (3), textul „ , respectând prevederile Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Dacă acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decât cele prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internaționale.”

2. La articolul 5:

punctul 3 va avea următorul cuprins:

„3) bagaj – toate mărfurile transportate prin orice mijloace în legătură cu o călătorie de către o persoană fizică;”

la punctul 14), cuvântul „fiscală” se exclude;

la punctul 18) litera b), după cuvintele „în contextul” se introduc cuvintele „destinației finale sau al”;

punctul 28) se abrogă;

la punctul 33), litera d) se abrogă;

la punctul 35), textul „care nu depășesc limitele expres stabilite de titlul VI și” se exclude;

la punctul 49) litera b), după cuvântul „sediul” se introduce textul „și/sau locul permanent de realizare a activității economice”;

la punctul 70), cuvintele „țară în” se substituie cu cuvintele „țară sau teritoriu în”.

3. Articolul 12:

la alineatul (4), enunțul al doilea se exclude;

la alineatul (5) partea introductivă, cuvântul „întrunește” se substituie cu cuvintele „îndeplinește cumulativ”.

4. Articolul 15:

la alineatul (5), textul „în termen de 20 de zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 20 de zile”;

la alineatul (6), textul „în termen de 30 de zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 30 de zile”, iar textul „acest termen este de 90 de zile” – cu textul „acest termen este de cel mult 90 de zile”;

la alineatul (7), textul „un termen de 20 de zile” se substituie cu textul „un termen de cel mult 20 de zile”, iar textul „acest termen este de 90 de zile” – cu textul „acest termen este de cel mult 90 de zile”;

la alineatul (8), textul „într-un termen de 30 de zile” se substituie cu textul „într-un termen de cel mult 30 de zile”;

alineatul (9) va avea următorul cuprins:

„(9) Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (8), în cazul în care decizia se referă la rezultatele controlului mărfurilor pentru care nu s-a depus nicio notificare sumară, nicio declaraţie de depozitare temporară, nicio declaraţie de reexport și nicio declarație vamală, Serviciul Vamal poate să îi ceară solicitantului să își exercite dreptul la replică în termen de cel mult 24 de ore.”

la alineatul (12), după textul „informațiile tarifare obligatorii,” se introduce textul „a deciziei de clasificare a mărfurilor,”.

5. La articolul 16 alineatul (1):

în partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”;

literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

„a) solicitantul este înregistrat în conformitate cu art. 7, în cazul în care acest lucru se impune de regimul pentru care este depusă cererea;

b) solicitantul este stabilit pe teritoriul vamal, în cazul în care acest lucru se impune de regimul pentru care este depusă cererea;”.

6. Articolul 17:

la alineatul (1), cuvintele „subdiviziunea Serviciului Vamal competentă să ia decizia a prelungit” se substituie cu cuvintele „Serviciul Vamal ia decizia de a prelungi”, iar cifra „3” – cu cifra „6”;

la alineatul (2), cuvântul „serioase” se substituie cu cuvântul „întemeiate”, iar cuvântul „investigații”, la orice formă gramaticală, – cu cuvântul „controale” la forma gramaticală corespunzătoare.

7. La articolul 19, litera i) se abrogă.

8. Articolul 20 alineatul (1):

la litera c), textul „ , în cazul în care mărfurile se află încă sub supraveghere vamală” se exclude;

litera f) va avea următorul cuprins:

„f) rezultatele controlului mărfurilor pentru care nu s-a depus nicio notificare sumară, declarație de depozitare temporară, declarație de reexport sau declarație vamală.”

9. Articolul 22:

la alineatul (2), cuvântul „este” se substituie cu cuvintele „poate fi”;

la alineatul (5), textul „în termen de 3 zile să confirme prin mesaj electronic” se substituie cu textul „să confirme prin mesaj electronic, în termen de cel mult 3 zile,”;

la alineatul (6), textul „în termen de 10 zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 10 zile”.

10. La articolul 23:

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Fără a aduce atingere dispozițiilor din alte domenii care precizează cazurile în care deciziile sunt lovite de nulitate, în cazurile prevăzute la art. 28 și 29, aparatul central al Serviciului Vamal poate anula, revoca sau modifica deciziile dacă nu sunt în conformitate cu legislația vamală.”

la alineatul (4) partea introductivă, textul „Subdiviziunea Serviciului Vamal efectuează” se substituie cu textul „În vederea gestionării deciziilor luate, Serviciul Vamal întreprinde”.

11. La articolul 25, cuvintele „subdiviziunea Serviciului Vamal competentă să ia decizia” se substituie, în ambele cazuri, cu sintagma „Serviciul Vamal”.

12. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Articolul 26. Perioada de suspendare a unei decizii

(1) În cazul prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. a), perioada de suspendare stabilită de Serviciul Vamal corespunde perioadei necesare pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile pentru anulare, revocare sau modificare. Această perioadă nu poate depăși 30 de zile.

(2) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că titularul deciziei nu poate îndeplini criteriile prevăzute la art. 39, decizia se suspendă până când se stabilește dacă încălcările grave, repetate sau infracțiunile au fost comise de către oricare dintre următoarele persoane:

a) titularul deciziei;

b) persoana împuternicită să îl reprezinte pe solicitant sau care exercită controlul asupra gestiunii acestuia;

c) persoana responsabilă de domeniul vamal a titularului deciziei în cauză.

(3) În cazurile prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) și c), perioada de suspendare stabilită de Serviciul Vamal corespunde perioadei notificate de către titularul deciziei în conformitate cu art. 25 alin. (2). Dacă este cazul, perioada de suspendare poate fi prelungită la cererea titularului deciziei.

(4) Perioada de suspendare poate fi prelungită cu perioada de care are nevoie Serviciul Vamal pentru a verifica dacă aceste măsuri asigură respectarea condițiilor sau a obligațiilor. Această perioadă nu poate depăși 30 de zile.

(5) În cazul în care, în urma suspendării unei decizii, Serviciul Vamal intenționează să anuleze, să revoce sau să modifice decizia respectivă în conformitate cu art. 28 sau 29, perioada de suspendare, astfel cum este stabilită în conformitate cu alin. (1) și (4) din prezentul articol, se prelungește până când decizia privind anularea, revocarea sau modificarea intră în vigoare.”

13. La articolul 27, textul „subdiviziunea Serviciului Vamal competentă să ia decizia” se substituie, în ambele cazuri, cu sintagma „Serviciul Vamal”.

14. La articolul 28 alineatul (4), cuvintele „de regularizare se anulează” se substituie cu cuvintele „se anulează și”.

15. Articolul 32 se completează cu alineatele (11) și (12) cu următorul cuprins:

„(11) Cererea de decizie referitoare la informațiile obligatorii și orice documente care le însoțesc sau le susțin se depun la aparatul central al Serviciului Vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.

(12) Prin depunerea unei cereri de decizie referitoare la informații obligatorii se consideră că solicitantul este de acord ca toate datele deciziei, inclusiv orice fotografii, imagini și broșuri, cu excepția informațiilor confidențiale, să fie dezvăluite publicului prin intermediul sistemului electronic prevăzut la art. 34 alin. (1). Orice dezvăluire publică a datelor trebuie să respecte dreptul la protecția datelor cu caracter personal.”

16. Articolul 33:

la alineatul (11), textul „în termen de 30 de zile” se substituie, în ambele cazuri, cu textul „în termen de cel mult 30 de zile”;

alineatul (12) se completează cu următorul enunț: „Utilizarea unei decizii pentru care a fost acordată o perioadă de utilizare prelungită încetează odată ce sunt atinse cantitățile respective.”

17. La articolul 34 alineatul (2), textul „în termen de 7 zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 7 zile”.

18. Codul se completează cu articolul 341 cu următorul cuprins:

„Articolul 341. Schimb de date referitoare la informațiile obligatorii privind originea

(1) Cererile pentru o decizie privind informațiile obligatorii privind originea (în continuare – IOO) pot fi depuse folosind alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor.

(2) Cererile pentru o decizie privind IOO prevăzute la alin. (1) trebuie să fie depuse folosind formularele stabilite de Serviciul Vamal. Decizia luată cu privire la cererea respectivă se notifică solicitantului în modul stabilit de Serviciul Vamal.”

19. La articolul 36 alineatul (2), sintagma „Serviciul Vamal” se substituie cu textul „aparatul central al Serviciului Vamal”.

20. La articolul 39 alineatul (2) punctul 1) litera a), cifrele „100000” se substituie cu cifrele „200000”.

21. La articolul 40 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinește” se introduce cuvântul „cumulativ”.

22. La articolul 41 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”.

23. Articolul 42 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul în care solicitantul este broker vamal, criteriul prevăzut la alin. (1) se consideră respectat.”

24. La articolul 43 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”.

25. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

„Articolul 44. Dreptul la o cale de atac și controlul legalității

(1) Orice persoană are dreptul să atace deciziile vamale dacă consideră că sunt lezate drepturile sau interesele sale legitime.

(2) Persoana care a depus o cerere pentru emiterea unei decizii vamale, dar nu a obținut, în termenul prevăzut la art. 15, o decizie privind cererea respectivă are dreptul de a depune cerere prealabilă.

(3) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, decizia vamală se contestă cu cerere prealabilă la aparatul central al Serviciului Vamal. Aparatul central al Serviciului Vamal poate anula, revoca, modifica, suspenda sau menține decizia.

(4) Aparatul central al Serviciului Vamal, din oficiu, poate anula, revoca, suspenda sau modifica decizia vamală, precum și poate acționa legal în cazul unei decizii ilegale sau al unei inacțiuni.

(5) Controlul legalității realizat de către aparatul central al Serviciului Vamal privind deciziile sau inacțiunile Serviciului Vamal și ale funcționarilor vamali, inclusiv asupra actelor de procedură și/sau asupra deciziilor emise în cadrul procesului contravențional, include ansamblul acțiunilor de examinare, coordonare și control, inclusiv ridicarea spre examinare a materialelor dosarului, acțiuni realizate de către directorul Serviciului Vamal sau adjunctul acestuia, orientate spre asigurarea respectării legislației vamale și/sau contravenționale.”

26. Articolul 45:

la alineatul (4), textul „cu cel mult 30 de zile” se substituie cu textul „cu cel mult 60 de zile”;

la alineatul (7), textul „ , dacă legea nu prevede altfel” se exclude;

alineatul (8) va avea următorul cuprins:

„(8) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, în caz de dezacord cu decizia aparatului central al Serviciului Vamal referitoare la cererea prealabilă, acțiunea în contencios administrativ se înaintează în instanța de judecată în a cărei rază teritorială este amplasat biroul vamal emitent al actului administrativ sau aparatul central al Serviciului Vamal, în cazul emiterii actului administrativ de către acesta.”

27. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

„Articolul 48. Tarife și costuri

(1) Serviciul Vamal nu percepe plăți pentru efectuarea controalelor vamale sau pentru orice altă aplicare a legislației vamale în cadrul zonelor de control vamal permanente, în timpul programului de muncă al Serviciului Vamal.

(2) Serviciul Vamal încasează plăți sau recuperează costuri pentru prestarea de servicii speciale, cum ar fi:

a) vămuirea mărfurilor sau prezența funcționarului vamal în afara programului de lucru al biroului vamal, al postului vamal sau în alte locuri decât birourile vamale ori posturile vamale;

b) analiza sau expertiza mărfurilor, precum și cheltuielile poștale pentru returnarea acestora solicitantului, în special în cazul deciziilor luate în temeiul art. 32 sau în cazul informațiilor furnizate în temeiul art. 10 alin. (1);

c) examinarea mărfurilor sau prelevarea de probe de mărfuri în scopul verificării ori distrugerea mărfurilor, în cazul în care implică alte costuri decât cele legate de activitatea funcționarilor vamali;

d) măsuri excepționale de control, în cazul în care acestea se dovedesc a fi necesare din cauza naturii mărfurilor sau a unui risc potențial;

e) escortarea mijloacelor de transport de către echipele mobile, la solicitarea persoanei;

f) sigiliile vamale.

(3) Mijloacele bănești încasate pentru prestarea de servicii speciale se utilizează în volum deplin de către Serviciul Vamal.

(4) Plata pentru servicii speciale nu se restituie.

(5) Cuantumul tarifelor pentru prestarea de servicii speciale este prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

28. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

„Articolul 49. Conversii monetare

(1) Serviciul Vamal publică, inclusiv pe pagina sa web oficială, cursul de schimb valutar aplicabil dacă conversia monetară este necesară din unul dintre următoarele motive:

a) factorii utilizați pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor sunt exprimați în valută străină;

b) cursul de schimb al leului moldovenesc (în continuare – MDL) față de valutele străine este necesar în scopul determinării clasificării tarifare a mărfurilor și a cuantumului drepturilor de import și de export, inclusiv a pragurilor valorice în Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova.

(2) Cursul de schimb al MDL față de valuta străină, acolo unde se impune în conformitate cu alin. (1) lit. a), va fi cursul stabilit de Banca Națională a Moldovei în penultima zi de miercuri a fiecărei luni. În cazul în care nu a fost stabilit un curs de schimb în ziua respectivă, se aplică cel mai recent curs stabilit. Cursul de schimb se aplică timp de o lună, începând cu prima zi a lunii următoare.

(3) Cursul de schimb al MDL față de valuta străină, acolo unde se impune în conformitate cu alin. (1) lit. b), se stabilește o dată pe lună. Cursul de schimb utilizat va fi cel mai recent curs stabilit de Banca Națională a Moldovei înainte de penultima zi a lunii și se va aplica pe parcursul lunii următoare. Cu toate acestea, în cazul în care cursul aplicabil la începutul lunii diferă cu mai mult de 5% de cursul stabilit de Banca Națională a Moldovei înainte de data de 15 a aceleiași luni, acesta din urmă se aplică de la data de 15 până la sfârșitul lunii în cauză.

(4) În cazul în care conversia monetară este necesară din alte motive decât cele menționate la alin. (1), cursul de schimb al MDL față de valutele străine care se aplică în cadrul legislației vamale este cursul stabilit de Banca Națională a Moldovei în prima zi lucrătoare a lunii octombrie. Această rată se aplică de la 1 ianuarie a anului următor până la sfârșitul anului respectiv.”

29. Articolul 53:

la alineatul (1), textul „(în continuare – TARIM)” se exclude;

la alineatul (3), cuvântul „TARIM-ul” se substituie cu cuvintele „Tariful Vamal Integrat”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Punerea în liberă circulație sau exportul de mărfuri cărora li se aplică măsurile prevăzute la alin. (1)–(3) poate fi supus supravegherii.”

30. Articolul 54:

la alineatul (1), textul „ , în temeiul căreia se elaborează și se gestionează TARIM-ul” se exclude;

la alineatul (2), textul „În sensul aplicării TARIM-ului, clasificarea” se substituie cu cuvântul „Clasificarea”.

31. Articolul 57:

la litera a), cuvântul „TARIM-ului” se substituie cu cuvintele „Tarifului Vamal Integrat”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) altor măsuri conform legislației referitoare la originea mărfurilor.”

32. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Articolul 58. Originea preferențială a mărfurilor

(1) Pentru a beneficia de măsurile menționate la art. 53 alin. (3) lit. d), mărfurile trebuie să respecte regulile privind originea preferențială menționate la alin. (2) din prezentul articol.

(2) Pentru mărfurile care beneficiază de măsuri preferențiale în temeiul acordurilor încheiate între Republica Moldova și o anumită țară sau teritoriu ori grupuri de țări sau teritorii din afara teritoriului vamal, regulile privind originea preferențială sunt stabilite în acordurile respective.

(3) Serviciul Vamal este desemnat drept autoritate împuternicită cu eliberarea certificatelor de origine preferențială la exportul mărfurilor, în conformitate cu prevederile acordurilor menționate la alin. (2), potrivit procedurii stabilite de Serviciul Vamal.”

33. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

„Articolul 59. Determinarea țării sau a teritoriului de origine

(1) Drept țară sau teritoriu de origine a mărfii se consideră țara în care marfa a fost obținută integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezentul cod și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

(2) Drept țară sau teritoriu de origine a mărfii pot fi considerate și un grup de țări sau teritorii, o uniune vamală de țări și/sau teritorii, în cazul în care este necesar de a le evidenția pentru a determina originea mărfii.”

34. La articolul 60 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) produsele din regnul vegetal cultivate și recoltate în acea țară sau teritoriu;”.

35. Articolul 61 va avea următorul cuprins:

„Articolul 61. Mărfurile în a căror producere intervin mai multe țări sau teritorii

(1) Mărfurile în a căror producere intervin mai multe țări sau teritorii și care nu fac obiectul regulilor menționate la alin. (2) sunt considerate ca fiind originare din țara sau teritoriul în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificată economic, efectuată într-o întreprindere echipată în acest scop, și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important.

(2) Mărfurile supuse regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal se consideră că au suferit ultima lor transformare sau prelucrare substanțială din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important în țara sau teritoriul identificat în conformitate cu regulile respective.”

36. Codul se completează cu articolul 611 cu următorul cuprins:

„Articolul 611. Operațiuni de transformare sau prelu crare care nu sunt justificate economic

(1) Orice operațiune de transformare sau prelucrare efectuată într-o altă țară sau teritoriu este considerată nejustificată din punct de vedere economic dacă se stabilește, pe baza faptelor disponibile, că scopul operațiunii respective a fost evitarea aplicării măsurilor menționate la art. 57.

(2) Dacă bunurile se supun regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal, operațiunile de transformare sau prelucrare care nu sunt justificate din punct de vedere economic se stabilesc în conformitate cu regulile respective.

(3) Dacă mărfurile nu se supun regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal și dacă ultima transformare sau prelucrare este considerată nejustificată din punct de vedere economic, originea mărfurilor este țara sau teritoriul de unde provine cea mai mare parte a materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat la cap. 1–29 sau 31–40 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza greutății materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat în conformitate cu cap. 30 sau 41–97 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza valorii materialelor.”

37. La articolul 62:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă bunurile sunt supuse regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal, ultima transformare sau prelucrare care este considerată a fi o operațiune minimă se determină în conformitate cu regulile respective.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Dacă mărfurile nu se supun regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal și dacă ultima transformare sau prelucrare este considerată a fi o operațiune minimă, originea mărfurilor este țara sau teritoriul de unde provine cea mai mare parte a materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat la cap. 1–29 sau 31–40 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza greutății materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat în conformitate cu cap. 30 sau 41–97 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza valorii materialelor.”

38. La articolul 65 alineatul (3), cuvintele „documentul ce dovedește originea nepreferențială” se substituie cu textul „certificatul de origine nepreferențială a mărfurilor, a cărui formă este prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal,”.

39. La articolul 68, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În așteptarea rezultatelor procedurii de verificare menționate la alin. (1), mărfurile pot fi eliberate cu condiția ca garanția să fie asigurată pentru cuantumul datoriei vamale care poate apărea.”

40. Articolul 69:

la alineatul (2), după cuvintele „Statutul de exportator aprobat se acordă” se introduc cuvintele „de către aparatul central al Serviciului Vamal”;

la alineatul (3), cuvintele „de către Serviciul Vamal” se substituie cu textul „ , conform procedurii stabilite de către Serviciul Vamal,”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Serviciul Vamal furnizează țărilor și teritoriilor respective adresele autorităților vamale responsabile de controlul declarațiilor de origine întocmite de exportatorii aprobați.”

41. La articolul 71, cuvintele „tarifului vamal și a măsurilor” se substituie cu cuvintele „măsurilor tarifare și”.

42. La articolul 72 alineatul (4) partea introductivă, cuvântul „una” se substituie cu cuvântul „oricare”.

43. Articolul 77 se abrogă.

44. La articolul 79 alineatul (2) litera a), cifrele „41” se substituie cu cifrele „39”.

45. Articolul 87:

la alineatul (1), litera a) se completează cu textul „ , inclusiv în temeiul regimului de destinație finală”;

la alineatul (4), cuvântul „false” se substituie cu cuvântul „eronate”.

46. Articolul 88 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În sensul prezentului articol, prevederile art. 87 alin. (2), (3) și (4) se aplică corespunzător. Cu toate acestea, în cazul menționat la art. 335 privind mărfurile străine, persoana care depune declarația de reexport este debitorul. În caz de reprezentare indirectă, persoana pe seama căreia se depune declarația este debitorul.”

47. La articolul 89:

alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) În cazul mărfurilor supuse unor drepturi de import, o datorie vamală la import apare dacă nu se respectă:

a) oricare dintre obligațiile stabilite în legislația vamală cu privire la introducerea mărfurilor străine pe teritoriul vamal, la scoaterea lor de sub supravegherea vamală sau la circulația, perfecționarea, depozitarea, depozitarea temporară, admiterea temporară sau dispunerea de astfel de mărfuri pe teritoriul respectiv; sau

b) o condiție care reglementează plasarea mărfurilor străine sub un regim vamal sau acordarea, datorită destinației finale a mărfurilor, a unei scutiri sau a unei reduceri de drepturi de import; sau

c) oricare dintre obligațiile stabilite în legislația vamală cu privire la destinația finală a mărfurilor.

(2) Datoria vamală apare:

a) fie în momentul în care nu este îndeplinită sau încetează a fi îndeplinită obligația a cărei neîndeplinire duce la apariția datoriei vamale;

b) fie în momentul în care se acceptă o declarație vamală pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal, în cazul în care se constată ulterior că una dintre condițiile stabilite pentru plasarea acestor mărfuri sub acest regim sau pentru acordarea unei scutiri ori a unei reduceri de drepturi de import în baza destinației finale a mărfurilor nu a fost de fapt îndeplinită.”

alineatul (3):

în partea introductivă, după textul „lit. a)” se introduse textul „și c)”;

la litera c), după cuvântul „vamală” se introduc cuvintele „sau fiscală”;

la alineatul (4), cuvintele „sau întocmirea declaraţiei vamale pentru mărfurile plasate sub regimul vamal respectiv” se substituie cu textul „ , întocmirea declaraţiei vamale pentru mărfurile plasate sub regimul vamal respectiv sau acordarea unei scutiri ori a unei reduceri de drepturi de import în baza destinației finale a mărfurilor”;

la alineatul (5), textul „lit. a)” se substituie cu textul „lit. b)”, iar cuvântul „falsă” – cu cuvântul „eronată”.

48. La articolul 90 alineatul (2), după cuvintele „se aplică” se adaugă cuvântul „și”.

49. La articolul 91:

denumirea articolului se completează cu cuvintele „și perfecționare pasivă”;

la alineatul (4), cuvântul „false” se substituie cu cuvântul „eronate”.

50. La articolul 92 alineatul (1) litera a), cuvintele „o obligație stabilită” se substituie cu cuvintele „oricare dintre obligațiile stabilite”.

51. La articolul 97 alineatul (4), cuvântul „finalizat” se substituie cu cuvântul „încheiat”.

52. Articolul 98:

la alineatul (2), cuvântul „acceptă” se substituie cu cuvintele „poate accepta”;

la alineatul (8) punctul 1), cuvintele „și pe cale ferată” se exclud;

alineatele (9) și (10) se abrogă;

la alineatul (11), cuvântul „specifică” se substituie cu cuvântul „vamală”;

articolul se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins:

„(12) Serviciul Vamal poate renunța la constituirea unei garanții în cazul în care cuantumul drepturilor de import necesare a fi garantate nu depășește limita neimpozabilă pentru declarații prevăzută de prezentul cod.”

53. Articolul 103:

la alineatul (1), cuvântul „juridică” se exclude.

alineatul (4) se completează la început cu următorul enunț: „Serviciul Vamal poate revoca aprobarea angajamentului garantului.”

alineatul (5) se completează la început cu următorul enunț: „Garantul își poate anula angajamentul.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Anularea/revocarea angajamentului garantului nu afectează mărfurile care, la momentul în care anularea/revocarea produce efecte, erau deja plasate și încă se află sub un regim vamal sau în depozitare temporară în temeiul angajamentului anulat/revocat.”

[Pct.53 modificat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

54. Articolul 104 va avea următorul cuprins:

„Articolul 104. Garanția globală

(1) Autorizația menționată la art. 98 alin. (5) se acordă numai persoanelor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt stabilite pe teritoriul vamal;

b) nu au avut o încălcare gravă sau repetată a legislației vamale și/sau fiscale, constatată conform procedurii legale, nici infracțiuni constatate în temeiul unei hotărâri definitive a instanței de judecată;

c) folosesc în mod regulat regimurile vamale în cauză sau utilizează spațiile de depozitare temporară, sau îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 42.

(2) În cazul în care urmează să se constituie o garanție globală pentru datoriile vamale care pot apărea, un operator economic poate fi autorizat:

a) să utilizeze o garanție globală cu un cuantum redus la 50% din suma de referință în conformitate cu art. 99, cu condiția să îndeplinească criteriile prevăzute la art. 40 și art. 41 alin. (1) lit. a) și f);

b) să utilizeze o garanție globală cu un cuantum redus la 30% din suma de referință conform art. 99, cu condiția să îndeplinească criteriile prevăzute la art. 40 și art. 41 alin. (1) lit. a), f) și i);

c) să utilizeze o exonerare de garanție, cu condiția să îndeplinească criteriile prevăzute la art. 40 și art. 41 alin. (1), cu excepția lit. b), d) și k).

(3) În cazul în care urmează să se acorde o garanție globală pentru datoriile vamale care au fost contractate, titularul AEOC este autorizat, la cerere, să utilizeze o garanție globală cu un cuantum redus la 30% din suma stabilită conform art. 99.

(4) La verificarea capacității financiare suficiente a solicitantului pentru acordarea unei autorizații de utilizare a unei garanții globale cu un cuantum redus sau a unei exonerări de garanție în conformitate cu art. 40 alin. (1) lit. c), Serviciul Vamal ține cont de capacitatea solicitantului de a-și îndeplini obligațiile de achitare a datoriilor vamale care ar putea apărea și nu sunt acoperite de această garanție.

(5) Atunci când condiția privind capacitatea financiară suficientă a fost deja evaluată ca modalitate de aplicare a criteriului menționat la art. 40, Serviciul Vamal verifică doar dacă situația financiară a solicitantului justifică acordarea unei autorizații de utilizare a unei garanții globale cu un cuantum redus sau a unei exonerări de garanție.

(6) Garanția globală cu un cuantum redus sau exonerarea de garanție menționată la alin. (2) echivalează cu constituirea unei garanții.”

55. Articolul 105:

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele „se poate interzice temporar recurgerea” se substituie cu textul „ , Guvernul, la cererea Serviciului Vamal, poate decide interzicerea temporară a recurgerii”;

la litera b,) cuvintele „pe scară largă” se exclud;

la alineatul (2) partea introductivă, cuvântul „una” se substituie cu cuvântul „oricare”.

56. Capitolul II din titlul III se completează cu articolul 1071 cu următorul cuprins:

„Articolul 1071. Prevederi specifice privind eliberarea obligațiilor garantului în cadrul regimului de tranzit

(1) În cazul în care regimul de tranzit nu a fost încheiat, garantul este notificat, în termen de 9 luni de la termenul stabilit pentru prezentarea mărfurilor la postul vamal de destinație, că regimul nu a fost încheiat.

(2) În cazul în care regimul de tranzit nu a fost încheiat, garantul este notificat, în termen de 3 ani de la data acceptării declarației de tranzit, că este sau ar putea fi obligat să plătească creanța de care este pasibil pentru operațiunea de tranzit în cauză.

(3) Garantul este eliberat de obligațiile sale dacă oricare dintre termenele prevăzute la alin. (1) și (2) nu a fost respectat.

(4) Dacă a fost emisă oricare dintre notificările prevăzute la alin. (1) și (2), garantului i se aduce la cunoștință recuperarea creanței sau încheierea procedurii.”

57. În capitolul III, denumirea secțiunii 1 va avea următorul cuprins:

„Determinarea cuantumului drepturilor de import și de export, notificarea datoriei vamale și înscrierea în fișa de evidență”

58. La articolul 109:

alineatele (5)–(7) vor avea următorul cuprins:

„(5) În cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit nu este egal cu suma înscrisă în declarația vamală, Serviciul Vamal notifică debitorul cu privire la datoriile vamale, atunci când acesta este în măsură să determine cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit, și ia o decizie asupra acestora.

(6) Decizia de regularizare este un document, după un model stabilit, care servește drept dovadă a apariției, a modificării și/sau a anulării datoriei vamale, a rambursării sau a remiterii cuantumului drepturilor de import sau de export plătite ori percepute în plus și a măsurilor de politică comercială și care este executoriu din momentul notificării debitorului. Decizia de regularizare prevede, după caz, majorările de întârziere care ar putea apărea. Debitorul semnează decizia de regularizare chiar și în caz de dezacord.

(7) Declaraţia vamală şi decizia de regularizare sunt titluri executorii ce se onorează de către garant fără accept, poprire şi validare, la simpla solicitare a Serviciului Vamal. În cazul în care garantul nu dă curs solicitării Serviciului Vamal în cel mai scurt termen posibil, acesta din urmă este în drept să nu accepte pe viitor instrumentele de plată sau de garantare emise de acest garant.”

alineatul (8) se abrogă.

59. Articolul 110:

la alineatul (1), cuvântul „stabilirea” se substituie cu cuvântul „notificarea”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care datoria vamală apare ca urmare a unei fapte susceptibile de a genera un proces penal, termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) se prelungește la 10 ani.”

articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Termenele prevăzute la alin. (1) și (2) se suspendă în cazul în care:

a) este introdusă o cale de atac în conformitate cu art. 44. Suspendarea se aplică de la data la care este introdusă calea de atac și este în vigoare pe durata procedurilor respective; sau

b) Serviciul Vamal comunică debitorului, în conformitate cu art. 15 alin. (8), motivele pentru care intenționează să notifice datoria vamală. Suspendarea se aplică de la data comunicării și până la sfârșitul perioadei în care debitorului i se acordă posibilitatea de a-și exercita dreptul la replică.”

la alineatul (3), după textul „alin. (1)” se introduce textul „și (2)”.

60. Articolul 111 va avea următorul cuprins:

„Articolul 111. Înscrierea în fișa de evidență

(1) Serviciul Vamal înscrie în fișa de evidență cuantumul drepturilor de import sau de export determinat conform art. 108.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazurile menționate la art. 109 alin. (2) și (3).

(3) Serviciul Vamal nu are obligația să înscrie în fișa de evidență cuantumul drepturilor de import sau de export care, în temeiul art. 110, corespunde unei datorii vamale ce nu mai poate fi notificată debitorului.

(4) Procedura de înscriere în fișa de evidență a cuantumului drepturilor de import sau de export se stabilește de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal.”

61. Articolul 112 va avea următorul cuprins:

„Articolul 112. Termenul de înscriere în fișa de evidență

(1) În cazul în care apare o datorie vamală ca rezultat al acceptării declarației vamale a mărfurilor pentru un regim vamal, altul decât admiterea temporară cu scutire parțială de taxa vamală, sau al oricărei alte acțiuni având aceleași efecte juridice ca această acceptare, înscrierea în fișa de evidență a cuantumului drepturilor de import sau de export de plătit se efectuează de către Serviciul Vamal în termen de 14 zile de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.

(2) În cazul în care mărfurilor li se acordă liberul de vamă în anumite condiții de care depinde fie determinarea cuantumului drepturilor de import sau de export de plătit, fie încasarea acestuia, înscrierea în fișa de evidență se face în termen de 14 zile de la data la care se determină cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit sau se stabilește obligația de achitare a acestor drepturi.

(3) În cazul în care datoria vamală se referă la o măsură provizorie de politică comercială care ia forma unei taxe, înscrierea în fișa de evidență a cuantumului drepturilor de import sau de export de plătit se efectuează în termen de două luni de la data publicării oficiale a deciziei de stabilire a măsurii definitive de politică comercială.

(4) În cazul apariției unei datorii vamale în alte condiții decât cele menționate la alin. (1) și (2), înscrierea în fișa de evidență a cuantumului drepturilor de import sau de export se efectuează în termen de 14 zile de la data la care Serviciul Vamal este în măsură să determine cuantumul drepturilor de import sau de export în cauză și să ia o decizie.

(5) Alin. (4) se aplică cuantumului drepturilor de import sau de export de recuperat sau care rămâne să fie recuperat în cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit nu a fost înscris în fișa de evidență în conformitate cu alin. (1)–(4) sau a fost calculat și înscris în fișa de evidență la o valoare inferioară cuantumului de plătit.

(6) Termenele de înscriere în fișa de evidență, stabilite la alin. (1)–(4), nu se aplică în cazul unei forțe majore.

(7) Înscrierea în fișa de evidență poate fi amânată atât timp cât notificarea datoriei vamale nu aduce prejudicii unei anchete penale.

(8) Cuantumul drepturilor de import al căror termen de plată a fost prelungit se înscrie în fișa de evidență cu ziua validării declarației vamale.”

62. La articolul 113:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Cuantumul drepturilor de import și de export se plătește până la acordarea liberului de vamă sau în termen de 10 zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanții în cuantum deplin al drepturilor de import. În cazul menționat la art. 109 alin. (5) nu se solicită nicio garanție. În toate aceste cazuri, majorarea de întârziere (penalitatea) pentru perioada de amânare nu se calculează.”

la alineatul (2), cuvântul „dobânda” se substituie cu textul „majorarea de întârziere (penalitatea)”;

la alineatul (3), enunțul al doilea se exclude;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Serviciul Vamal este în drept să modifice termenul de plată a datoriei vamale prin încheierea cu plătitorii vamali restanțieri a contractelor de eșalonare/amânare a plății datoriei vamale, conform procedurii stabilite în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

articolul se completează cu alineatele (41)–(43) cu următorul cuprins:

„(41) În cazul în care se modifică termenul de plată a datoriei vamale conform alin. (4), se percepe o dobândă la credit, în plus față de cuantumul drepturilor de import sau de export, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei la creditele pe termen scurt în vigoare la data acordării prelungirii, pentru fiecare zi de prelungire a termenului de plată, dacă legislația nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit, se percep majorării de întârzieri (penalități) în conformitate cu legislația.

(42) Serviciul Vamal poate renunța la solicitarea constituirii unei garanții sau la perceperea unei dobânzi la credit în cazul în care, pe baza unei evaluări documentate, stabilește că aceasta ar provoca debitorului grave dificultăți de ordin economic sau social.

(43) Serviciul Vamal renunță la perceperea unei dobânzi la credit în cazul în care suma pentru fiecare acțiune de recuperare este mai mică de 100 de lei.”

alineatul (5) se abrogă;

la alineatul (6), enunțul al doilea se exclude;

alineatul (7) se abrogă.

63. Articolul 116 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Durata suspendării se limitează la un an. Cu toate acestea, acest termen poate fi prelungit de către Serviciul Vamal din motive justificate.”

64. Articolul 118 va avea următorul cuprins:

„Articolul 118. Perceperea drepturilor de import și de export

(1) Dacă cuantumul drepturilor de import sau de export nu este plătit în modul prevăzut la art. 113, Serviciul Vamal inițiază executarea silită a datoriei vamale conform art. 127–139, inclusiv prin executarea garanțiilor.

(2) Pentru fiecare zi de întârziere a plății cuantumului drepturilor de import sau de export se încasează o majorare de întârziere (penalitate) în mărimea stabilită de Codul fiscal.

(3) Majorarea de întârziere (penalitatea) se percepe din prima zi după expirarea termenului prelungit sau din data apariției acesteia și până la data plății totale, după caz.

(4) Majorarea de întârziere (penalitatea) se percepe la cuantumul drepturilor de import și de export, separat pentru fiecare tip de impozit sau taxă.

(5) În cazul în care datoria vamală apare în baza art. 89 sau art. 92 ori în cazul în care notificarea datoriei vamale rezultă dintr-un control ulterior, majorarea de întârziere (penalitatea) se percepe în plus față de cuantumul drepturilor de import sau de export, de la data apariției datoriei vamale și până la data notificării acesteia.

(6) Calcularea majorării de întârziere (penalității) după notificare și înscrierea acesteia în fișa de evidență se efectuează lunar, fără emiterea unei decizii. La necesitate, notificarea debitorului privind cuantumul majorării de întârziere (penalității) calculate în acest sens se efectuează prin decizia de regularizare.

(7) Majorarea de întârziere (penalitatea) menționată la alin. (6) nu se calculează în limita supraplății la buget, constatate în contul unic trezorerial al drepturilor de import sau de export achitate în avans. Supraplata respectivă este utilizată pentru stingerea datoriei prin compensare. Modul și procedura de stingere prin compensare se stabilesc de Ministerul Finanțelor.

(8) Remiterea datoriei vamale atrage anularea majorării de întârziere (penalității) aferente acesteia.

(9) Serviciul Vamal poate renunța la aplicarea unei majorări de întârziere (penalități) în cazul în care, pe baza unei evaluări documentate, stabilește că aceasta ar provoca debitorului grave dificultăți de ordin economic sau social.

(10) Serviciul Vamal renunță la perceperea unei dobânzi în cazul în care suma pentru fiecare acțiune de recuperare este mai mică de 100 de lei.

(11) Neplata în termen legal a datoriei vamale atrage, în mod suplimentar, suspendarea dreptului de îndeplinire a altor formalități vamale de către debitorul respectiv până la stingerea datoriei vamale, în condițiile stabilite de legislația vamală.

(12) Serviciul Vamal este obligat să ia toate măsurile pentru încasarea datoriei vamale de la debitor și, numai în măsura în care acest lucru nu este posibil, datoria vamală se încasează de la persoanele care răspund solidar cu acesta pentru achitarea datoriei vamale.”

65. Articolul 119:

la alineatul (1) litera c), sintagma „Serviciului Vamal” se substituie cu cuvintele „autorităților competente”;

alineatul (6) se completează cu textul „de la intrarea în vigoare a deciziei de regularizare”;

la alineatul (7), cuvintele „decizia de rambursare sau remitere” se substituie cu cuvintele „decizia de regularizare”;

la alineatul (10), cuvintele „acordare a rambursării” se substituie cu cuvântul „regularizare”;

alineatul (12) se abrogă.

66. Codul se completează cu articolul 1191 cu următorul cuprins:

„Articolul 1191. Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus

(1) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor debitorului față de bugetul public național, iar în lipsa datoriilor, la cererea persoanei, – în contul viitoarelor obligații față de bugetul public național sau la contul bancar al acesteia.

(2) Se interzice restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus de către persoană, în contul stingerii datoriilor creditorilor acesteia sau a datoriilor altor debitori vamali, inclusiv ale persoanelor juridice și fizice cesionari.

(3) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în modul stabilit în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal, într-un termen ce nu depășește 30 de zile.”

67. Articolul 122:

denumirea articolului va avea următorul cuprins:

„Articolul 122. Eroarea autorităților competente”;

la alineatul (1), sintagma „Serviciului Vamal” se substituie cu cuvintele „autorității competente”.

68. Articolul 124:

la alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) în cazul invalidării unei declarații vamale – în termenul prevăzut la art. 174 sau 175.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) În cazul în care drepturile de import sau de export urmează a fi rambursate sau remise din cauza unei erori comise de autoritatea competentă sau o autoritate echivalentă, decizia de rambursare sau de remitere este aprobată de Serviciul Vamal.”

69. Articolul 125:

la alineatul (2):

punctul 8) se abrogă;

la punctul 9), după cuvântul „acestora” se introduce textul „datorită destinației lor finale”;

la punctul 12), cuvântul „constatării” se substituie cu cuvântul „notificării”;

alineatul se completează cu punctul 13) cu următorul cuprins:

„13) prin scădere în cazul plătitorului vamal persoană juridică în urma încetării activităţii lui prin lichidare pe cale judiciară.”

articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Datoria vamală poate fi stinsă prin compensare, la inițiativa organului vamal (fără acordul debitorului) și/sau la cererea debitorului, prin trecerea în contul datoriei a sumelor plătite și înregistrate la contul drepturilor de import sau de export ori la contul de garanții, după caz. Modul și procedura de stingere prin compensare se stabilesc de Ministerul Finanțelor.”

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) În cazul în care, conform alin. (2) pct.7), o datorie vamală se stinge în privința unor mărfuri puse în liberă circulație cu scutire de drepturi de import sau cu reducerea acestora datorită destinației lor finale, deșeurile și resturile rezultate din distrugerea acestora sunt considerate drept mărfuri străine.”

[Pct.69 modificat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

70. La articolul 128 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) încasare a mijloacelor bănești, inclusiv în valută străină, de pe conturile bancare ale debitorului sau garantului, cu excepția celor de pe conturile de credit și provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);”.

71. Codul se completează cu articolele 1311 și 1312 cu următorul cuprins:

„Articolul 1311. Cerere către garant de îndeplinire a obligațiilor debitorului

(1) Serviciul Vamal are dreptul de a cere garantului să îndeplinească obligațiile debitorului în cazul în care banca (sucursala acesteia) transmite Serviciului Vamal informații că un ordin de încasare din conturile bancare ale debitorului nu poate fi executat sau în cazul în care Serviciul Vamal nu este în măsură să aplice prevederile art. 131 și plata datoriei vamale este asigurată printr-o garanție.

(2) Serviciul Vamal depune o cerere către garant pentru îndeplinirea obligațiilor debitorului în termen de 30 de zile. Forma cererii se stabilește de către Serviciul Vamal.

(3) În cazul în care debitorul (sau o altă persoană care acționează în numele lui) achită drepturile de import recuperabile (sau o parte a acestora), Serviciul Vamal emite un ordin fie de anulare a creanței, fie de ajustare a unei cereri pentru un cuantum mai mic al drepturilor de import, imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la primirea datelor referitoare la achitarea drepturilor de import (sau o parte a acestora). Un ordin de anulare a creanței sau de ajustare a acesteia pentru un cuantum mai mic al drepturilor de import se transmite garantului imediat, dar nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare după întocmirea acestuia.

Articolul 1312. Încasarea mijloacelor financiare din conturile bancare ale garantului

(1) În cazul în care garantul nu îndeplinește cerințele prevăzute în cerere sau își îndeplinește parțial obligațiile în termenul stabilit la art. 1311 alin. (2), Serviciul Vamal este în drept să încaseze mijloacele financiare din conturile bancare ale garantului, aplicând în acest sens prevederile art. 131. Recuperarea din conturile bancare ale garantului începe nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului stabilit la art. 1311 alin. (2).

(2) În cazul în care debitorul (sau o altă persoană care acționează în numele lui) plătește taxele recuperabile (sau o parte din acestea), Serviciul Vamal anulează recuperarea din conturile bancare ale garantului sau ajustează ordinele de încasare la o sumă mai mică, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la primirea datelor referitoare la plata drepturilor de import (sau a unei părți a acestora).”

72. La articolul 133 alineatul (5), cuvintele „transmite bunurile sechestrate organului abilitat să le comercializeze” se substituie cu cuvintele „comercializează bunurile conform prevederilor prezentului cod”, iar cuvintele „transmiterea bunurilor” – cu cuvintele „comercializarea bunurilor”.

73. Articolul 134:

la alineatul (14), cuvântul „martorilor” se substituie cu cuvintele „a doi martori”;

la alineatul (17), după textul „în ziua următoare,” se introduce sintagma „Agenției Servicii Publice”, iar cuvintele „oficiilor cadastrale teritoriale” se exclud.

74. Articolul 140 se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:

„(31) În cazul în care toate datele menționate la alin. (3) nu pot fi obținute de la persoanele menționate la alin. (2), alte persoane care dețin acele date și drepturi corespunzătoare pentru a le furniza pot fi obligate să furnizeze datele respective.”

75. Codul se completează cu articolul 1411 cu următorul cuprins:

„Articolul 1411. Prohibiții la introducerea mărfurilor

(1) Anumite mărfuri sunt prohibite de legislație de a fi introduse pe teritoriul vamal din considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii publice și morale, de protecție a mediului, a obiectelor de artă, a obiectelor de valoare istorică și arheologică, de protecție a obiectelor de proprietate intelectuală, de protecție a pieței interne, de apărare a altor interese ale Republicii Moldova.

(2) Mărfurile care cad sub incidența alin. (1) trebuie să fie scoase imediat de pe teritoriul vamal dacă nu sunt supuse confiscării conform legislației Republicii Moldova și acordurilor internaționale la care aceasta este parte. În acest caz, scoaterea de pe teritoriul vamal se efectuează pe cheltuiala persoanei care trece mărfurile peste frontiera vamală sau pe cheltuiala transportatorului. Dacă nu pot fi scoase imediat, mărfurile sunt păstrate în spații de depozitare temporară cel mult 3 zile.

(3) Introducerea și plasarea sub orice regim vamal a anvelopelor din cauciuc uzate (poziția tarifară 401220000), a deșeurilor (cu excepția deșeurilor prevăzute în anexa nr. 7 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, precum și a deșeurilor obținute sau generate în urma activității rezidenților pe teritoriul zonelor libere), a resturilor și a bavurilor de cauciuc nedurificat, chiar transformate în pulbere sau granule (poziția tarifară 400400000), a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule sunt interzise.

(4) Prin derogare de la alin. (3), se permite introducerea în regim de tranzit a mărfurilor menționate la alin. (3), cu condiția prezentării pentru lotul respectiv a notificării privind transportul transfrontalier al deșeurilor, emisă conform legislației.”

76. Articolul 142:

la alineatul (2), cuvintele „care au fost plasate sub regim special” se exclud;

alineatul (6) se abrogă.

77. La articolul 143, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Alin. (1) nu exclude aplicarea normelor speciale în cazul mărfurilor transportate în interiorul zonelor de frontieră sau prin conducte și cabluri și al transporturilor de importanță economică neglijabilă, precum scrisorile, cărțile poștale, imprimatele sau echivalentul electronic al acestora ținut pe alte suporturi, sau al mărfurilor transportate de către călători, cu condiția ca supravegherea vamală și posibilitățile de control vamal să nu fie compromise.”

78. Articolul 144:

la alineatul (1), cuvintele „unei forțe majore” se substituie cu cuvintele „unui impediment justificator”, iar cuvintele „forța majoră” – cu cuvintele „impedimentul justificator”;

la alineatul (2), cuvintele „unei forțe majore” se substituie cu cuvintele „unui impediment justificator”.

79. La articolul 145, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Alin. (1) nu exclude aplicarea normelor speciale în cazul mărfurilor transportate în interiorul zonelor de frontieră sau prin conducte și cabluri și al transporturilor de importanță economică neglijabilă, precum scrisorile, cărțile poștale, imprimatele sau echivalentul electronic al acestora ținut pe alte suporturi, sau al mărfurilor transportate de către călători, cu condiția ca supravegherea vamală și posibilitățile de control vamal să nu fie compromise.”

80. La articolul 146, alineatul (4) se abrogă.

81. La articolul 148, textul „ , cu obligativitatea furnizării garanției vamale de către titularul autorizației de depozitare” se exclude.

82. La articolul 149 alineatul (11), cuvântul „încheierea” se substituie cu cuvântul „finalizarea”.

83. Articolul 152:

la alineatul (2), cuvintele „în următoarele” se substituie cu cuvintele „la respectarea cumulativă a următoarelor”;

la alineatul (4), după cuvântul „îndeplinesc” se introduce cuvântul „cumulativ”.

84. La articolul 155, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care prezumția prevăzută la alin. (1) nu se aplică, statutul vamal al mărfurilor autohtone trebuie să fie dovedit conform art. 1551.”

85. Codul se completează cu articolul 1551 cu următorul cuprins:

„Articolul 1551. Mijloace de demonstrare a statutului vamal al mărfurilor autohtone

Statutul vamal al mărfurilor autohtone se dovedește prin mijloace bazate pe utilizarea tehnicilor electronice de prelucrare a datelor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

86. Articolul 158 se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) au fost plasate sub regimul de destinație finală și fie sunt ulterior abandonate în favoarea statului, fie sunt distruse și rămân deșeuri.”

[Pct.87 abrogat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

88. La articolul 160, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Toate mărfurile destinate plasării sub un anumit regim vamal, cu excepția regimului de zonă liberă, fac obiectul unei declarații vamale corespunzătoare regimului respectiv.

(2) Declarația vamală se depune folosind tehnici de prelucrare electronică a datelor. În cazuri specifice, prevăzute de prezentul cod sau de Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal, declarația vamală poate fi depusă prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor:

a) în scris;

b) verbal;

c) prin orice altă acțiune.”

89. La articolul 165 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”.

90. Articolul 166:

la alineatul (1), al doilea enunț va avea următorul cuprins: „În cazul unei declarații simplificate, conform art. 164, documentele justificative necesare se află în posesia declarantului și sunt la dispoziția Serviciului Vamal pe termenul stabilit la art. 168.”

la alineatul (4) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

91. Articolul 167 va avea următorul cuprins:

„Articolul 167. Termenele de depunere a declarației suplimentare

(1) În cazul în care Serviciul Vamal urmează să înscrie în evidențe cuantumul drepturilor de import sau de export de plată în conformitate cu art. 112 alin. (1), declarația suplimentară menționată la art. 166 alin. (1), dacă aceasta este de natură generală, trebuie depusă în termen de 10 zile de la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.

(2) În cazul în care o înscriere în evidențe are loc în conformitate cu art. 112 alin. (2) sau nu apare nicio datorie vamală și declarația suplimentară are caracter periodic sau recapitulativ, perioada acoperită de declarația suplimentară nu depășește o lună calendaristică.

(3) Termenul-limită pentru depunerea declarației suplimentare cu caracter periodic sau recapitulativ este de 10 zile de la data la care expiră perioada acoperită de declarația suplimentară.

(4) În cazul în care nu apare nicio datorie vamală, termenul-limită de depunere a declarației nu poate depăși 30 de zile de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.

(5) Serviciul Vamal acordă, în circumstanțe temeinic justificate, un termen mai mare pentru depunerea declarației suplimentare prevăzute la alin. (1), (3) sau (4). Acest termen nu poate depăși 120 de zile de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri. Cu toate acestea, în circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător legate de valoarea în vamă a mărfurilor, acest termen poate fi prelungit, dar nu poate depăși doi ani de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.”

92. Articolul 168 va avea următorul cuprins:

„Articolul 168. Termenul-limită pentru ca declarantul să fie în posesia documentelor justificative pentru declarațiile suplimentare

Documentele justificative care lipsesc la depunerea declarației simplificate trebuie să se afle în posesia declarantului în termenul-limită stabilit pentru depunerea declarației suplimentare în conformitate cu art. 167 alin. (1), (3), (4) sau (5).”

93. Articolul 169:

la alineatele (4), literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

„a) persoanele care depun o declarație vamală pentru tranzit sau pentru admitere temporară;

b) persoanele care depun ocazional o declarație vamală, inclusiv pentru destinație finală sau perfecționare activă, cu condiția ca Serviciul Vamal să considere acest lucru justificat.”

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Declarațiile vamale se autentifică de către declarant.”

[Pct.94 abrogat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

95. Articolul 174 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul în care postul vamal de export este informat, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal, că mărfurile nu au părăsit teritoriul vamal, acesta invalidează imediat declarația în cauză și, după caz, invalidează imediat certificarea relevantă de ieșire a mărfurilor.”

96. Articolul 175:

la alineatele (1), (2) și (3) partea introductivă, după cuvintele „sunt îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”;

la alineatul (4) litera d), textul „art. 279 alin. (3)” se substituie cu textul „art. 280 alin. (1)”;

la alineatul (5), după cuvintele „sunt îndeplinite” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

97. La articolul 178 alineatul (2) partea introductivă, cuvântul „întrunite” se substituie cu cuvintele „îndeplinite cumulativ”.

98. Articolul 179:

la alineatul (2) litera b), textul „ , cu excepția mărfurilor autohtone” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) În cazul în care cererea de autorizare se referă la export și reexport, autorizația se acordă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) se renunță la obligația depunerii unei notificări sumare de ieșire în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal;

b) postul vamal de export este și postul vamal de ieșire.”

99. La articolul 180, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Serviciul Vamal poate autoriza, în baza unei cereri, o persoană să depună la postul vamal în a cărui rază este stabilită aceasta o declarație vamală pentru mărfurile prezentate în vamă la un alt post vamal.”

100. Articolul 190 se abrogă.

101. La articolul 202 litera c), cuvintele „cu destinație comercială” se substituie cu cuvintele „destinate activității comerciale”.

102. Articolul 204:

la alineatul (1), textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, fără înștiințarea” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, fără acordul”;

la alineatul (2), textul „ , contra cost sau cu titlu” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau”, iar cuvintele „în momentul introducerii bunurilor în cauză” – cu cuvintele „la acea dată”.

103. La articolul 205 alineatul (1), textul „și a acordului Ministerului Afacerilor Interne sau, după caz, al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene” se exclude, iar cuvintele „ale cărei formă și cuantum sunt stabilite” se substituie cu cuvântul „acceptată”.

104. La articolul 206 alineatul (3), textul „determinat de Ministerul Afacerilor Interne sau, după caz, de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene” se substituie cu textul „de până la 6 luni din momentul importului bunurilor personale”.

105. La articolul 207, textul „Ministerul Afacerilor Interne sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene” se substituie cu cuvântul „Guvernul”.

106. Articolul 209 va avea următorul cuprins:

„Articolul 209. Subiectul scutirii

Scutirea de drepturi de import prevăzută la art. 208 se acordă persoanelor care:

a) au domiciliul sau reședința în afara Republicii Moldova de cel puțin 12 luni consecutive. Se pot acorda derogări de la această normă dacă intenția persoanei respective era în mod clar de a locui în afara Republicii Moldova pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni; și

b) fac dovada căsătoriei lor.”

107. La articolul 211 alineatul (1), cuvintele „Afară de cazurile excepționale” se substituie cu cuvintele „Cu excepția cazurilor deosebite”, iar după cuvintele „care îndeplinesc” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

108. Articolul 212:

la alineatul (1), cifrele „215” se substituie cu cifrele „208”, iar textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, fără înștiințarea în prealabil a” – cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, fără acordul în prealabil al”;

la alineatul (2), cuvintele „ , contra cost sau cu titlu” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau”, iar cuvintele „la momentul introducerii bunurilor în cauză” – cu cuvintele „la acea dată”.

109. La articolul 214 litera c), cuvintele „cu destinație comercială” se substituie cu cuvintele „destinate activității comerciale”.

110. La articolul 215, alineatul (1) se completează cu următorul enunț: „Acest termen poate fi prelungit de către Serviciul Vamal pe baza unor motive speciale.”

111. La articolul 216, cuvintele „mutatis mutandis” se substituie cu cuvântul „corespunzător”.

112. La articolul 219, cuvintele „drepturi de import” se substituie cu cuvintele „taxă vamală”, iar cuvântul „cantităților” – cu cuvântul „bunurilor”.

113. Articolul 220:

în partea introductivă, cuvintele „drepturi de import” se substituie cu cuvintele „taxă vamală”;

articolul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) loturi care nu poartă caracter ocazional.”

114. Articolul 224:

la alineatul (1), după cuvintele „valoarea lor” se introduce cuvântul „intrinsecă”;

la alineatul (2), cuvintele „pragul financiar” se substituie cu cuvintele „valoarea intrinsecă”, iar textul „de 430 de euro” – cu textul „de până la 430 de euro”;

la alineatul (4), după cuvintele „exportului lor temporar” se introduce textul „ , declarate conform art. 160 alin. (2),”.

[Pct.115 abrogat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

116. La articolul 232, alineatul (3) se completează cu următorul enunț: „Unitățile administrative locale (inclusiv unitățile administrative locale ale unei țări terțe) al căror teritoriu se află în interiorul zonei sunt, de asemenea, considerate ca făcând parte din această zonă de frontieră.”

117. Articolul 239:

la alineatul (1), textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, fără înștiințarea în prealabil a” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, până la expirarea termenului de 3 ani din momentul obținerii facilităților, fără acordul”;

la alineatul (2), textul „ , contra cost sau cu titlu” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau”;

la alineatul (3), textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, în alte cazuri decât cele menționate la alin.(1) și (2)” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, în cazurile menționate la alin. (1)”, iar cuvintele „la momentul introducerii bunurilor în cauză” – cu cuvintele „la acea dată”.

118. La articolul 240 alineatele (2) și (3), cuvintele „la momentul importului” se substituie cu cuvintele „la acea dată”.

119. La articolul 241, cuvintele „mutatis mutandis” se substituie cu cuvântul „corespunzător”.

120. La articolul 246 alineatul (1), cuvintele „în următoarele” se substituie cu cuvintele „la îndeplinirea cumulativă a următoarelor”.

121. La articolul 247, cuvintele „mutatis mutandis” se substituie cu cuvântul „corespunzător”.

122. La articolul 251 alineatul (2), după cuvintele „se îndeplinesc” se introduce cuvântul „cumulativ”.

123. La articolul 254 alineatul (2), după cuvintele „care îndeplinesc” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

124. La articolul 265 alineatul (1), cuvintele „la momentul importului” se substituie cu cuvintele „la acea dată”.

125. La articolul 274 alineatul (2), litera a) se completează cu textul: „ . Se consideră, de asemenea, ca făcând parte din această zonă de frontieră și circumscripțiile administrative locale al căror teritoriu se află în interiorul zonei”.

126. Secțiunea a 27-a va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 27-a

Mărfuri pentru filantropie (caritate)

Articolul 277. Obiectul scutirii

(1) Sub rezerva art. 2772 și 2773, sunt scutite de drepturi de import:

a) mărfurile indispensabile importate de instituțiile de stat sau alte organizații filantropice stabilite de Guvern, pentru a fi distribuite gratuit persoanelor nevoiașe;

b) mărfurile de orice tip trimise gratuit de către o persoană sau o organizație stabilită în afara teritoriului vamal și fără nicio intenție comercială din partea expeditorului către instituții de stat sau alte organizații filantropice stabilite de Guvern, pentru a fi folosite în beneficiul persoanelor nevoiașe;

c) echipamentele și rechizitele de birou trimise gratuit de către o persoană sau o organizație stabilită în afara teritoriului vamal și fără nicio intenție comercială din partea expeditorului către organizații filantropice stabilite de Guvern, pentru a fi utilizate exclusiv pentru necesități operaționale sau pentru îndeplinirea scopurilor filantropice.

(2) În sensul alin. (1), mărfuri indispensabile înseamnă mărfuri de strictă necesitate: hrană, medicamente, îmbrăcăminte, încălțăminte, lenjerie de pat.

Articolul 2771. Restricții privind obiectul scutirii

Scutirea nu se acordă pentru:

a) produse alcoolice;

b) tutun și produse din tutun;

c) cafea și ceai;

d) autovehicule, cu excepția ambulanțelor.

Articolul 2772. Cerințe contabile

Scutirea se acordă numai instituțiilor de stat sau organizațiilor ale căror proceduri contabile permit Serviciului Vamal să le supravegheze operațiunile.

Articolul 2773. Cazuri speciale

(1) Instituția de stat sau organizația care beneficiază de scutire nu este în drept, până la expirarea termenului de 3 ani din momentul obținerii facilităților, de a împrumuta, a închiria, a transfera sau de a transmite sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, mărfurile și echipamentele menționate la art. 277 în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) din articolul respectiv, fără acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care mărfurile și echipamentele sunt împrumutate, gajate, date în locațiune, comodat, cesionate, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, unei instituții de stat sau organizații în drept să beneficieze de scutire în temeiul art. 277 și 2772, scutirea continuă să fie acordată cu condiția ca aceasta din urmă să folosească mărfurile și echipamentele în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locațiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plății prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinației, în funcție de tipul de mărfuri sau echipamente și de valoarea în vamă determinată de Serviciul Vamal la momentul importului mărfurilor în cauză.

Articolul 2774. Restricții privind acordarea scutirilor

(1) Instituțiile de stat sau organizațiile menționate la art. 277 care nu mai îndeplinesc condițiile ce dau dreptul la scutire sau care își propun utilizarea mărfurilor și echipamentelor scutite de drepturi de import în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul menționat notifică Serviciul Vamal despre aceasta în termen de până la 15 zile.

(2) Mărfurile și echipamentele rămase în posesia instituțiilor de stat sau a organizațiilor care nu mai îndeplinesc condițiile ce dau dreptul la scutire sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data la care aceste condiții încetează să mai fie îndeplinite, pe baza tipului de mărfuri și echipamente și a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului mărfurilor în cauză.

(3) Mărfurile și echipamentele utilizate de instituția de stat sau organizația care beneficiază de scutire în alte scopuri decât cele prevăzute la art. 277 sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data schimbării destinației, pe baza tipului de mărfuri și echipamente și a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului mărfurilor în cauză.

Subsecțiunea 1

Bunuri pentru uzul persoanelor nevăzătoare

Articolul 2775. Obiectul scutirii

Bunurile special concepute pentru dezvoltarea educațională, științifică sau culturală a nevăzătorilor, așa cum sunt specificate în anexa nr. 3, sunt scutite de taxa vamală.

Articolul 2776. Restricții privind obiectul scutirii

(1) Bunurile special concepute pentru dezvoltarea educațională, științifică sau culturală a nevăzătorilor, așa cum sunt specificate în anexa nr. 4, sunt scutite de taxa vamală cu condiția ca acestea să fie importate de către:

a) nevăzători pentru uz propriu; sau

b) instituții de stat sau organizații care asigură educația sau acordarea de asistență nevăzătorilor și care sunt stabilite de Guvern să primească astfel de bunuri cu scutire de taxa vamală.

(2) Scutirea menționată la alin. (1) se aplică pieselor de schimb, componentelor sau accesoriilor specifice bunurilor în cauză, precum și instrumentelor care urmează să fie utilizate pentru întreținerea, verificarea, calibrarea sau repararea bunurilor menționate, cu condiția ca piesele de schimb, componentele, accesoriile sau instrumentele să fie importate în același timp cu bunurile menționate sau, dacă sunt importate ulterior, să poată fi identificate ca fiind destinate bunurilor scutite anterior de taxa vamală sau care au dreptul la scutire la momentul în care se solicită scutirea pentru piesele de schimb, componentele sau accesoriile și instrumentele în cauză.

Subsecțiunea a 2-a

Bunuri pentru uzul altor persoane cu dizabilități

Articolul 2777. Obiectul scutirii

(1) Bunurile special concepute pentru educația, angajarea sau promovarea socială a persoanelor cu dizabilități fizice sau mintale, altele decât nevăzătorii, sunt scutite de taxa vamală dacă sunt importate de către:

a) persoane cu dizabilități pentru uz propriu; sau

b) instituții de stat sau organizații care asigură în principal educația sau acordarea de asistență persoanelor cu dizabilități și sunt stabilite de Guvern să primească astfel de bunuri cu scutire de taxa vamală.

(2) Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pieselor de schimb, componentelor sau accesoriilor specifice bunurilor în cauză, precum și instrumentelor care urmează să fie utilizate pentru întreținerea, verificarea, calibrarea sau repararea bunurilor menționate, cu condiția ca aceste piese de schimb, componente, accesorii sau instrumente să fie importate în același timp cu bunurile menționate sau, dacă sunt importate ulterior, să poată fi identificate ca fiind destinate bunurilor scutite anterior de taxa vamală sau care au dreptul la scutire la momentul în care se solicită scutirea pentru piesele de schimb, componentele sau accesoriile și instrumentele în cauză.

Subsecțiunea a 3-a

Dispoziții comune

Articolul 2778. Obiectul scutirii

Bunurile importate pentru uz propriu de persoanele nevăzătoare sau de alte persoane cu dizabilități, în conformitate cu art. 2776 alin. (1) lit. a) și art. 2777 alin. (1) lit. a), se scutesc de taxa vamală cu condiția prezentării documentelor ce confirmă statutul de nevăzător sau de persoană cu dizabilitate.

Articolul 2779. Cazuri speciale

(1) Bunurile importate cu scutire de taxa vamală de către persoanele prevăzute la art. 2776 și 2777 nu pot fi împrumutate, gajate, date în locațiune, comodat, cesionate, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, până la expirarea termenului de 3 ani din momentul obținerii facilităților, fără acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care bunul este împrumutat, gajat, dat în locațiune, comodat, cesionat, transmis sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, unei persoane, instituții de stat sau organizații în drept să beneficieze de scutire în temeiul art. 2776 și 2777, scutirea continuă să fie acordată cu condiția ca persoana, instituția de stat sau organizația să folosească bunul în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locațiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plății prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinației, în funcție de tipul de mărfuri sau echipamente și de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

Articolul 27710. Restricții privind acordarea scutirilor

(1) Bunurile importate de instituțiile de stat sau organizațiile eligibile pentru scutire în condițiile art. 2776 și 2777 pot fi împrumutate, gajate, date în locațiune, comodat, cesionate, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, de către aceste instituții de stat sau organizații, fără scop lucrativ, nevăzătorilor și altor persoane cu dizabilități cărora le poartă de grijă, fără plata taxei vamale corespunzătoare.

(2) Niciun împrumut, gaj, dare în locațiune, comodat, cesionare, transmitere sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, nu pot fi efectuate în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (1) fără acordul Serviciului Vamal.

În cazul în care bunul este împrumutat, gajat, dat în locațiune, comodat, cesionat, transmis sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, persoanelor, instituțiilor de stat sau organizațiilor în drept să beneficieze de scutire în temeiul art. 2776 alin. (1) sau art. 2777 alin. (1), scutirea continuă să fie acordată cu condiția ca persoana, instituția de stat sau organizația să folosească bunul în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locațiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse achitării prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinației, în funcție de tipul de mărfuri sau echipamente și de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

Articolul 27711. Restricții privind obiectul scutirii

(1) Instituțiile de stat sau organizațiile menționate la art. 2776 și 2777 care nu mai îndeplinesc condițiile ce dau dreptul la scutire de taxa vamală sau care își propun să utilizeze bunurile scutite de taxa vamală în alte scopuri decât cele prevăzute la articolele menționate notifică Serviciul Vamal despre aceasta în termen de până la 15 zile.

(2) Bunurile rămase în posesia instituțiilor de stat sau a organizațiilor care nu mai îndeplinesc condițiile ce dau dreptul la scutire sunt supuse taxei vamale aferente cotelor în vigoare la data încetării condițiilor, în funcție de tipul de mărfuri sau echipamente și de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

(3) Bunurile utilizate de instituția de stat sau organizația care beneficiază de scutire în alte scopuri decât cele prevăzute la art. 2776 și 2777 sunt supuse taxei vamale la cotele în vigoare la data schimbării destinației, în funcție de tipul de mărfuri sau echipamente și de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

Subsecțiunea a 4-a

Bunuri pentru uzul victimelor dezastrelor

Articolul 27712. Obiectul scutirii

(1) Sub rezerva art. 27713–27717, Guvernul aprobă lista bunurilor, a instituțiilor de stat și a organizațiilor ce vor beneficia de scutiri de drepturi de import pentru bunurile destinate:

a) distribuirii gratuite către victimele dezastrelor care afectează teritoriul Republicii Moldova; sau

b) distribuirii gratuite către victimele menționate la lit. a), rămânând în același timp în proprietatea instituțiilor de stat sau a organizațiilor în cauză.

(2) Bunurile importate de către instituțiile de stat sau organizațiile de salvare stabilite de Guvern pentru necesitățile proprii pe perioada activității lor beneficiază de scutirea prevăzută la alin. (1), în aceleași condiții.

Articolul 27713. Excepție de la scutire

Nu se acordă scutire pentru materialele și echipamentele destinate reconstrucției zonelor calamitate.

Articolul 27714. Cerințe contabile

Scutirea se acordă numai instituțiilor de stat sau organizațiilor ale căror proceduri contabile permit Serviciului Vamal să le supravegheze operațiunile.

Articolul 27715. Cazuri speciale

(1) Instituțiile de stat sau organizațiile care beneficiază de scutire nu pot împrumuta, gaja, da în locațiune, comodat, cesiune, transmitere sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, bunurile menționate la art. 27712 alin. (1) în alte condiții decât cele prevăzute la articolul respectiv, fără acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care bunurile sunt împrumutate, gajate, date în locațiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, unei instituții de stat sau organizații în drept să beneficieze de scutire în temeiul art. 27712, scutirea continuă să fie acordată cu condiția ca instituția de stat sau organizația să folosească bunurile în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locațiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plății prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinației, în funcție de tipul mărfurilor și de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la data importului acestora.

Articolul 27716. Restricții privind acordarea scutirilor

(1) Bunurile prevăzute la art. 27712 alin. (1) lit. b), după ce încetează să mai fie utilizate de către victimele dezastrelor, nu pot fi împrumutate, gajate, date în locațiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, decât cu acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care bunurile sunt împrumutate, gajate, date în locațiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, unei instituții de stat sau organizații în drept să beneficieze de scutire în temeiul art. 27712 sau, după caz, unei instituții de stat sau organizații în drept să beneficieze de scutire în temeiul art. 277 alin. (1) lit. a), scutirea continuă să fie acordată cu condiția ca această instituție de stat sau organizație să le folosească în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locațiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plății prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinației, în funcție de tipul mărfurilor și de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului.

Articolul 27717. Restricții privind obiectul scutirii

(1) Instituțiile de stat sau organizațiile prevăzute la art. 27712 care nu mai îndeplinesc condițiile ce dau dreptul la scutire sau care își propun utilizarea bunurilor scutite de drepturi de import în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul menționat notifică Serviciul Vamal despre aceasta în termen de 15 zile.

(2) În cazul bunurilor rămase în posesia instituțiilor de stat sau a organizațiilor care nu mai îndeplinesc condițiile ce dau dreptul la scutire, atunci când acestea sunt transferate unei instituții de stat sau organizații în drept să beneficieze de scutire în temeiul art. 27712 sau, după caz, unei instituții de stat sau organizații în drept de a beneficia de scutire în temeiul art. 277 alin. (1) lit. a), scutirea continuă să fie acordată, cu condiția ca acestea din urmă să folosească bunurile în cauză în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire. În alte cazuri, bunurile sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data la care aceste condiții încetează să mai fie îndeplinite, pe baza tipului de mărfuri și a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului.

(3) Bunurile utilizate de instituția de stat sau organizația care beneficiază de scutire în alte scopuri decât cele prevăzute la art. 27712 sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data schimbării destinației, pe baza tipului de mărfuri și a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului.”

127. Capitolul II din titlul VI se completează cu secțiunea a 28-a cu următorul cuprins:

„Secțiunea a 28-a

Mijloace de producție și alte echipamente importate la transferul de activități dintr-o țară străină pe teritoriul vamal

Articolul 27718. Obiectul scutirii

(1) Fără ace atingere măsurilor de politică comercială în vigoare în Republica Moldova și sub rezerva art adu. 27719–27723, mijloacele de producție și alte echipamente aparținând întreprinderilor care își încetează definitiv activitatea într-o țară străină și se mută pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a desfășura o activitate similară sunt scutite de taxa vamală.

Dacă întreprinderea transferată implică o activitate agricolă, șeptelul este, de asemenea, scutit de taxa vamală.

(2) În sensul alin. (1), întreprindere înseamnă un operator economic independent de producție sau din sectorul de servicii.

Articolul 27719. Limitări

Scutirea de taxa vamală se limitează la mijloacele de producție și alte echipamente care:

a) cu excepția cazurilor speciale justificate de anumite circumstanțe, au fost folosite în fapt de întreprindere cu minimum 12 luni înainte de data la care întreprinderea și-a încetat activitatea într-un stat străin din care își transferă activitatea;

b) sunt destinate folosirii în aceleași scopuri după transfer;

c) sunt adecvate întreprinderii respective prin natura și mărimea lor.

Articolul 27720. Excepție de la scutire

Nicio scutire nu se acordă întreprinderilor al căror transfer pe teritoriul vamal este rezultatul unei fuziuni sau se face în scopul fuziunii ori al absorbției de către o întreprindere înființată pe teritoriul vamal, fără schimbarea profilului de activitate.

Articolul 27721. Restricții privind obiectul scutirii

Nu se acordă scutiri pentru:

a) mijloacele de transport care nu fac parte din categoria mijloacelor de producție sau a celor folosite în sectorul de servicii;

b) rezervele de orice fel destinate consumului uman sau hrănirii animalelor;

c) combustibilul și rezervele de materii prime sau de produse finite și semifinite;

d) șeptelul aflat în proprietatea comerciantului.

Articolul 27722. Cerințe aferente obiectului scutirii

Cu excepția cazurilor speciale justificate de anumite circumstanțe, scutirea prevăzută la art. 27718 se acordă numai pentru mijloacele de producție și alte echipamente puse în liberă circulație înaintea expirării unei perioade de 3 ani de la data la care întreprinderea își încetează activitatea în țara străină.

Articolul 27723. Restricții privind acordarea scutirilor

(1) Mijloacele de producție și alte echipamente scutite de taxa vamală nu pot fi împrumutate, gajate, date în locațiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, fără acordul în prealabil al Serviciului Vamal decât după scurgerea a 3 ani de la data la care a fost acceptată punerea în liberă circulație.

(2) Orice împrumut, gaj, dare în locațiune, comodat, cesionare, transmitere sub orice altă formă de dare în posesie ori folosință, cu titlu oneros sau gratuit, efectuată înainte de expirarea perioadei menționate la alin. (1) atrage după sine plata taxei vamale aferente bunurilor respective la cota în vigoare la data schimbării destinației, în funcție de tipul mărfurilor și de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului.

Articolul 27724. Aplicarea scutirii în cazul altor persoane

Art. 27718–27723 se aplică corespunzător mijloacelor de producție și altor echipamente care aparțin persoanelor angajate într-o profesiune liberală și persoanelor juridice angajate în activitate nonprofit care transferă această activitate dintr-o țară străină pe teritoriul vamal.

[Pct.127 modificat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

128. Titlul VI se completează cu capitolul III cu următorul cuprins:

„Capitolul III

SCUTIREA DE TAXA VAMALĂ

Articolul 27725. Mărfurile și bunurile scutite de taxa vamală

Sunt scutite de taxa vamală:

1) moneda națională, valuta străină de la pozițiile tarifare 490700300 și 7118 (cu excepția celei folosite în scopuri numismatice), precum și valorile mobiliare de la poziția tarifară 490700;

2) mărfurile introduse pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinația lor fiind confirmată de organul abilitat;

3) mărfurile importate pe teritoriul vamal destinate realizării proiectelor de asistență investițională finanțate din contul granturilor acordate Guvernului, precum și din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;

4) mărfurile destinate proiectelor de asistență tehnică realizate pe teritoriul țării de către organizațiile internaționale și țările donatoare, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;

5) utilajul, echipamentul și atributele de gratificație primite ca donații de Comitetul Național Olimpic și de federațiile sportive naționale de profil de la Comitetul Internațional Olimpic, de la federațiile sportive europene și internaționale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanță și promovarea mișcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament și atribute de gratificație;

6) mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul și în termenele prevăzute de legislație. La mijloace fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor se atribuie mijloacele fixe a căror amortizare se raportează la costul produselor fabricate, al serviciilor prestate și/sau al lucrărilor executate.

Mijloacele fixe care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă nu pot fi înstrăinate, transmise în folosință sau posesie (exceptând locațiunea bunurilor imobile), atât integral, cât și părțile componente ale acestora, pe parcursul a 3 ani de la data validării declarației vamale respective, cu excepția cazului în care aceste mijloace fixe sunt exportate, dacă anterior au fost importate și nu au suferit modificări în afara amortizării normale. În cazul în care aceste mijloace fixe se înstrăinează, se transmit în folosință sau posesie, atât integral, cât și părțile componente ale acestora, până la expirarea a 3 ani, drepturile de import se calculează și se achită de către persoana juridică în al cărei capital statutar (social) a fost introdus mijlocul fix, pornind de la valoarea în vamă a acestor mijloace fixe la momentul depunerii declarației vamale;

7) bunurile mobile a căror valoare depășește 6000 de lei și a căror durată de funcționare este mai mare de un an, importate de către întreprinderile ce desfășoară activitatea de leasing, în scopul onorării obligațiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing încheiate cu persoane stabilite pe teritoriul vamal;

8) combustibilul destinat aprovizionării în Portul Internațional Liber „Giurgiulești” a navelor maritime implicate în transportul internațional de mărfuri și pasageri, indiferent de naționalitatea navei sau de pavilionul acesteia;

9) mărfurile consumabile importate de forța militară străină care desfășoară aplicații militare temporare, destinate uzului sau consumului exclusiv al forței militare și al componentei civile. Lista mărfurilor consumabile se aprobă de către Ministerul Apărării;

10) mărfurile consumabile importate de echipele/modulele internaționale de intervenție care participă la exercițiile internaționale de management al consecințelor situațiilor excepționale ce se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova, destinate uzului sau consumului exclusiv al echipelor/modulelor internaționale de intervenție. Lista mărfurilor consumabile se aprobă de Ministerul Afacerilor Interne;

11) materia primă medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar și secundar utilizate la prepararea și producerea medicamentelor, autorizate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, cu excepția alcoolului etilic, a mijloacelor cosmetice, conform listei aprobate de Guvern;

12) dializoarele de la poziția tarifară 842129;

13) mijloacele de transport, indiferent de termenul de exploatare:

a) importate și, după caz, livrate cu titlu gratuit pentru transportul persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor, în temeiul prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități (reutilate în mod corespunzător), clasificate la poziția tarifară 8703 (cu capacitatea cilindrică a motorului de până la 2500 cm3 inclusiv);

b) importate și livrate cu titlu gratuit (donație), destinate pentru:

– scopuri medicale, clasificate la pozițiile tarifare 8702 și 8703;

– stingerea incendiilor, clasificate la poziția tarifară 870530000;

– curățarea străzilor, împrăștierea materialelor, colectarea deșeurilor, clasificate la poziția tarifară 8705.

Pot beneficia de facilitatea fiscală și vamală respectivă atât beneficiarii, cu condiția utilizării mijloacelor de transport menționate exclusiv în conformitate cu destinația lor finală, cât și persoanele terțe care au importat aceste mijloace de transport către beneficiari.

Beneficiarii și persoanele terțe nu pot comercializa, transmite în locațiune, uzufruct, leasing operațional sau financiar mijloacele de transport menționate. În cazul în care aceste prevederi nu se respectă, cuantumul drepturilor de import se calculează și se achită de către beneficiar sau de către persoana terță, în funcție de cine a plasat aceste mijloace de transport sub regimul de import, din valoarea în vamă a mijloacelor de transport și/sau din capacitatea cilindrică a motorului la data importului.

Prin derogare de la aceste prevederi, după expirarea termenului de 5 ani de la data beneficierii de scutirea de drepturi de import, beneficiarilor din rândul persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor li se permite comercializarea mijloacelor de transport.”

[Pct.128 modificat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

129. Articolul 279:

la alineatul (1), litera a) se completează cu cuvintele „sau a regimului de destinație finală”;

alineatele (3) și (4) se abrogă;

alineatul (5) se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) alte condiții specifice necesare derulării regimului pentru care se solicită autorizația, prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

la alineatul (6), textul „și în completarea alin. (3)” se exclude.

130. Articolul 280 va avea următorul cuprins:

„Articolul 280. Autorizații cu efect retroactiv

(1) Serviciul Vamal acordă autorizație cu efect retroactiv în situația în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1) există o necesitate economică dovedită;

2) solicitarea nu are legătură cu o tentativă de fraudă;

3) solicitantul a dovedit, pe baza evidențelor contabile sau a evidențelor vamale, că:

a) toate cerințele regimului sunt îndeplinite;

b) după caz, mărfurile pot fi identificate pentru perioada respectivă;

c) astfel de evidențe contabile sau de evidențe vamale permit ca regimul să fie controlat;

4) pot fi îndeplinite toate formalitățile necesare pentru a reglementa situația mărfurilor, inclusiv, dacă este necesar, invalidarea declarației vamale în cauză;

5) solicitantului nu i-a fost acordată nicio autorizație cu efect retroactiv în termen de 3 ani de la data la care a fost acceptată cererea;

6) nu este necesară o examinare a condițiilor economice, cu excepția cazului în care cererea privește reînnoirea unei autorizații pentru același tip de operațiuni și mărfuri;

7) cererea nu se referă la exploatarea spațiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor;

8) în situația în care o cerere nu se referă la reînnoirea unei autorizații pentru același tip de operațiuni și de mărfuri, cererea este înaintată în termen de 3 ani de la data la care a expirat autorizația inițială.

(2) Serviciul Vamal poate acorda o autorizație cu efect retroactiv și în situația în care mărfurile care fuseseră plasate sub un regim vamal nu mai sunt disponibile în momentul acceptării cererii pentru o astfel de autorizație.

(3) În cazul în care Serviciul Vamal acordă o autorizație cu efect retroactiv în conformitate cu alin. (1), autorizația produce efecte de la data acceptării cererii.

(4) Atunci când se face o cerere pentru reînnoirea unei autorizații pentru același fel de operațiune și mărfuri, poate fi acordată o autorizație cu efect retroactiv de la data la care a expirat autorizația inițială.”

131. Articolele 282–284 se abrogă.

132. Articolul 286 va avea următorul cuprins:

„Articolul 286. Încheierea unui regim special

(1) În alte cazuri decât regimul de tranzit și fără a aduce atingere art. 323, un regim special este încheiat dacă mărfurile plasate sub acest regim sau produsele prelucrate sunt plasate sub un alt regim vamal, sunt scoase de pe teritoriul vamal sau au fost distruse și nu au rămas resturi, sau sunt abandonate în favoarea statului în temeiul art. 191.

(2) Regimul de tranzit este încheiat de către Serviciul Vamal în momentul în care acesta este în măsură să stabilească, pe baza unei comparații între datele disponibile la postul vamal de plecare și cele disponibile la postul vamal de destinație, că acest regim s-a finalizat corect.

(3) Postul vamal de plecare ia toate măsurile necesare în vederea regularizării situației mărfurilor pentru care regimul nu s-a încheiat în condițiile prevăzute, inclusiv prin încasarea drepturilor de import care se impun.

(4) Încheierea procedurii are loc în termenul-limită de încheiere specificat în autorizația acordată în conformitate cu art. 279 alin. (1) și (2). Cu toate acestea, la cererea titularului regimului, termenul-limită pentru încheierea regimului specificat în autorizația acordată, în cazuri excepționale temeinic justificate, poate fi prelungit de Serviciul Vamal, chiar și după expirarea termenului stabilit inițial.

(5) Atunci când termenul-limită pentru încheiere expiră la o anumită dată pentru toate mărfurile plasate sub regim într-o anumită perioadă, Serviciul Vamal poate stabili în cadrul autorizației, așa cum este menționat la art. 279 alin. (1) lit. a), ca termenul-limită pentru încheiere să fie prelungit automat pentru toate mărfurile aflate încă sub acest regim la acea dată. Serviciul Vamal poate hotărî să înceteze prelungirea automată a termenului-limită pentru toate sau pentru o parte dintre mărfurile plasate sub regim.”

133. Articolul 288 va avea următorul cuprins:

„Articolul 288. Circulația mărfurilor între diverse locuri de pe teritoriul vamal

(1) În anumite cazuri, mărfurile plasate sub un regim special, altul decât cel de tranzit, sau plasate în zone libere pot circula între diferite locuri ale teritoriului vamal.

(2) Circulația mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare activă, admitere temporară sau destinație finală poate avea loc între diverse locuri de pe teritoriul vamal fără formalități vamale, cu condiția ca localizarea mărfurilor și informațiile despre orice circulație a acestora să fie înscrise în evidențele prevăzute la art. 285.

(3) Circulația mărfurilor plasate în perfecționare pasivă poate avea loc în interiorul teritoriului vamal de la postul vamal de plasare la postul vamal de ieșire.

(4) Circulația mărfurilor plasate sub regimul de antrepozit vamal poate avea loc în interiorul teritoriului vamal, cu condiția ca localizarea mărfurilor și informațiile despre orice circulație a acestora să fie înscrise în evidențele prevăzute la art. 285, după cum urmează:

a) între diferite spații de depozitare specificate în aceeași autorizație;

b) de la postul vamal de plasare până la spațiile de depozitare;

c) de la spațiile de depozitare până la postul vamal de ieșire sau la orice post vamal indicat în autorizația pentru un regim special menționat la art. 279 alin. (1), care este împuternicit să acorde mărfurilor liberul de vamă pentru un alt regim vamal sau să primească declarația de reexport pentru încheierea regimului special.

(5) Circulația sub regimul de antrepozit vamal se încheie în termen de 8 zile de la scoaterea mărfurilor din antrepozitul vamal sau eliberarea pentru antrepozit vamal. La cererea titularului regimului, biroul vamal poate prelungi acest termen cu cel mult 5 zile.

(6) În cazul în care mărfurile circulă în cadrul antrepozitului vamal de la spațiile de depozitare la postul vamal de ieșire, evidențele prevăzute la art. 285 trebuie să ofere informații despre ieșirea mărfurilor în termen de 30 de zile de la scoaterea mărfurilor din antrepozitul vamal. La cererea titularului regimului, biroul vamal poate prelungi acest termen cu cel mult 5 zile.”

134. La articolul 290:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Mărfurile echivalente sunt mărfuri autohtone depozitate, utilizate sau prelucrate în locul mărfurilor plasate sub un regim special.”

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) În cadrul unui regim de perfecționare activă, mărfuri echivalente sunt mărfurile autohtone prelucrate în locul mărfurilor străine plasate sub regimul de perfecționare activă.”

alineatul (4):

la litera a), după cuvântul „regimurilor” se introduce cuvântul „vamale”, iar textul „admitere temporară,” se exclude;

alineatul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) utilizarea, în anumite cazuri, a mărfurilor echivalente în cadrul regimului de admitere temporară.”

135. Articolul 291:

la alineatul (1):

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) altor taxe prevăzute de lege;”

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

„c) măsurilor de politică comercială, în măsura în care acestea nu interzic introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal sau scoaterea lor din acesta.”

alineatul (3):

la punctul 1), cuvintele „procedura de tranzit prevăzută” se substituie cu cuvintele „regimul de tranzit prevăzut”;

la punctul 2), după cuvintele „Convenția TIR” se introduce textul „(Geneva, 1975)”;

la punctul 3), după cuvintele „Convenția de la Istanbul” se introduce textul „(Istanbul, 1990)”.

136. La articolul 292, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Circulația mărfurilor sub regim de tranzit intern se desfășoară în unul dintre următoarele moduri:

a) în cadrul regimului de tranzit intern prevăzut de prezentul cod, cu condiția ca o astfel de posibilitate să fie prevăzută într-un acord internațional la care Republica Moldova este parte;

b) în conformitate cu Convenția TIR (Geneva, 1975);

c) în conformitate cu Convenția de la Istanbul (Istanbul, 1990), atunci când are loc un tranzit;

d) prin poștă, conform statutului Uniunii Poștale Universale, în cazul în care mărfurile sunt transportate de titularii drepturilor și obligațiilor care decurg din acest statut.”

137. La articolul 293 alineatul (2), cuvintele „se încheie” se substituie cu cuvintele „se finalizează”.

138. La articolul 294, alineatul (2) se abrogă.

139. La articolul 295:

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Se consideră că regimul de tranzit s-a finalizat atunci când:

1) în evidențele comerciale ale destinatarului este efectuată înscrierea corespunzătoare; sau

2) operatorul instalației de transport fixe a certificat faptul că mărfurile transportate cu ajutorul instalației de transport fixe:

a) au sosit la instalația destinatarului;

b) sunt acceptate în rețeaua de distribuție a destinatarului; sau

c) au părăsit teritoriul vamal.”

articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Mărfurile străine sunt considerate ca fiind în depozitare temporară din momentul finalizării regimului de tranzit în conformitate cu alin. (6) pct. 1) sau pct. 2) lit. a) sau b).”

140. Articolul 298 alineatul (1):

în partea introductivă, sintagma „Serviciul Vamal” se substituie cu cuvintele „Aparatul central al Serviciului Vamal”;

la litera e), cuvântul „finalizarea” se substituie cu cuvântul „încheierea”.

141. Articolul 299 se abrogă.

142. Articolul 300:

la alineatul (1), după cuvântul „Regimul” se introduce cuvântul „special”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Mărfurile autohtone pot fi plasate sub regimul de antrepozit vamal sau de zonă liberă în cazurile prevăzute la art. 121 alin. (5).”

143. La articolul 301 alineatul (1), după cuvântul „regimul” se introduce cuvântul „special”, iar textul „/licenței” se exclude.

144. Codul se completează cu articolul 3021 cu următorul cuprins:

„Articolul 3021. Autorizația pentru exploatarea spațiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor

Autorizația pentru exploatarea spațiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor precizează care dintre tipurile de antrepozite vamale prevăzute la art. 302 alin. (3) se utilizează.”

145. La articolul 303 alineatul (1), după cuvintele „perfecționare activă” se introduc cuvintele „sau de destinație finală”.

146. La articolul 311, alineatul (1) se completează cu cuvintele „și a punctelor de acces și de ieșire ale acesteia.”

147. La articolul 313 alineatul (1) litera b), după cuvântul „încheiat” se introduc cuvintele „sau finalizat”.

148. La articolul 314 alineatul (2), litera d) se abrogă.

149. Articolul 318:

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvântul „întrunite” se substituie cu cuvintele „îndeplinite cumulativ”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) titularul regimului este stabilit în afara teritoriului vamal, cu excepția cazurilor prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal;”

alineatul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) sunt îndeplinite cerințele prevăzute în legislația vamală pentru acordarea scutirii totale sau parțiale de drepturi de import.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Regimului de admitere temporară a mărfurilor sunt aplicabile prevederile Convenției de la Istanbul (Istanbul, 1990).”

150. Codul se completează cu articolul 3181 cu următorul cuprins:

„Articolul 3181. Autorizația pentru utilizarea regimului de admitere temporară

(1) Autorizația pentru utilizarea regimului de admitere temporară se acordă cu condiția ca starea mărfurilor plasate sub acest regim să rămână aceeași, cu excepția uzurii lor.

(2) Sunt acceptate reparațiile și întreținerea, inclusiv revizia și ajustările, sau măsurile de conservare a mărfurilor ori de asigurare a îndeplinirii cerințelor tehnice pentru utilizarea lor sub regimul respectiv.

(3) Pe toată durata regimului de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămână în proprietatea persoanei străine, dacă nu este menționat altfel în prezentul cod. Pe teritoriul Republicii Moldova acestea nu pot fi vândute, date în locațiune, comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziția unei alte persoane stabilite pe teritoriul vamal decât cu acordul Serviciului Vamal, după plata drepturilor de import și îndeplinirea formalităților vamale de punere în liberă circulație.

(4) Serviciul Vamal autorizează admiterea temporară a mărfurilor numai dacă mărfurile nu sunt interzise de a fi introduse în Republica Moldova și dacă este posibilă asigurarea identificării mărfurilor plasate sub regim, cu excepția cazului în care, având în vedere natura sau utilizarea prevăzută a acestora, absența măsurilor de identificare nu riscă să conducă la folosirea abuzivă a regimului, sau în cazul menționat la art. 290.”

151. La articolul 319 alineatul (3), sintagma „aparatul central al Serviciului Vamal” se substituie cu sintagma „Serviciul Vamal”, iar cuvântul „operația” – cu cuvântul „regimul”.

152. Codul se completează cu articolul 3191 cu următorul cuprins:

„Articolul 3191. Termenele pentru încheierea regimului de admitere temporară în cazul mijloacelor de transport și al containerelor

Încheierea regimului de admitere temporară în cazul mijloacelor de transport și al containerelor trebuie să aibă loc în următoarele termene, calculate de la data la care mărfurile sunt plasate sub regim:

1) pentru mijloace de transport feroviar – 12 luni;

2) pentru mijloace de transport neferoviar utilizate în scop comercial – intervalul de timp necesar pentru efectuarea operațiunilor de transport;

3) pentru mijloace de transport rutier utilizate în scop privat:

a) de către studenți – intervalul șederii lor pe teritoriul vamal în scopul unic de a-și urma studiile;

b) de către persoane care îndeplinesc activități cu o durată determinată – intervalul șederii lor pe teritoriul vamal necesare pentru a-și urma scopul unic de îndeplinire a activității;

c) în alte cazuri, inclusiv pentru animale de tracțiune și atelaje – 6 luni;

4) pentru mijloace de transport aerian utilizate în scop privat – 6 luni;

5) pentru mijloace de transport maritim și fluvial utilizate în scop privat – 18 luni;

6) pentru containere, echipamentul și accesoriile lor – 12 luni.”

153. Articolele 321 și 322 se abrogă.

154. La articolul 323:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În situația în care mărfurile sunt într-un stadiu de producție care ar permite din punct de vedere economic numai destinația finală prevăzută, autoritățile vamale pot stabili în cadrul autorizației condițiile în care se consideră că mărfurile au fost utilizate în scopurile prevăzute pentru aplicarea scutirii sau a reducerii de taxe.”

articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) În situația în care mărfurile se pretează la utilizări repetate și autoritățile vamale consideră acest lucru adecvat pentru evitarea abuzurilor, supravegherea vamală continuă pentru o perioadă care nu depășește 3 ani de la data primei utilizări a acestora în scopurile prevăzute pentru aplicarea scutirii sau a reducerii de taxe.”

155. Articolul 324 se abrogă.

156. În titlul VII capitolul V, secțiunea 1 se completează cu articolul 3251 cu următorul cuprins:

„Articolul 3251. Autorizația de plasare sub un regim de perfecționare

(1) În autorizația de plasare sub un regim de perfecționare se specifică măsurile care stabilesc unul dintre următoarele aspecte:

a) faptul că produsele prelucrate au rezultat din transformarea mărfurilor plasate sub un regim de perfecționare;

b) faptul că sunt îndeplinite condițiile de utilizare a mărfurilor echivalente în conformitate cu art. 290 ori se aplică sistemul de schimb standard în conformitate cu art. 331.

(2) Autorizația de plasare sub regimul de perfecționare activă poate fi acordată pentru accesorii de producție în sensul operațiunilor de perfecționare, cu excepția:

a) combustibililor și a surselor de energie, altele decât cele necesare pentru testarea produselor prelucrate sau pentru detectarea defectelor la mărfurile care sunt plasate sub regim și care necesită reparații;

b) lubrifianților, alții decât cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor prelucrate;

c) echipamentelor și a instrumentelor.

(3) Autorizația de plasare sub regimul de perfecționare activă se acordă numai în cazul în care este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:

a) după transformare, mărfurile nu pot fi readuse la forma sau starea în care se aflau înainte de plasarea lor sub regim;

b) utilizarea regimului nu poate duce la eludarea regulilor de origine și a restricțiilor cantitative aplicabile mărfurilor importate.

(4) Alin. (3) nu se aplică în cazul în care cuantumul drepturilor de import se determină în conformitate cu art. 96 alin. (4).”

157. La articolul 326 alineatul (1) partea introductivă, cuvântul „prelucrare” se substituie cu cuvântul „perfecționare”.

158. La articolul 327:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Serviciul Vamal stabilește perioada în care urmează să se încheie regimul de perfecționare activă, în conformitate cu art. 286.”

la alineatul (3), sintagma „Biroul vamal” se substituie cu sintagma „Serviciul Vamal”.

159. La articolul 329 alineatul (1), cuvântul „prelucrare” se substituie cu cuvântul „perfecționare”.

160. Codul se completează cu articolul 3301 cu următorul cuprins:

„Articolul 3301. Mărfuri reparate sau modificate în contextul acordurilor internaționale

(1) Se acordă o scutire totală de drepturi de import în cazul produselor transformate rezultate din mărfuri plasate sub regimul de perfecționare pasivă dacă se stabilește, în mod satisfăcător pentru autoritățile vamale, că:

a) mărfurile respective au fost reparate sau modificate într-o țară sau pe un teritoriu cu care Republica Moldova a încheiat un acord internațional care prevede acordarea unei astfel de scutiri; și

b) sunt îndeplinite condițiile de acordare a scutirii de drepturi de import prevăzute în acordul menționat la lit. a).

(2) Alin. (1) nu se aplică în cazul produselor prelucrate care rezultă din mărfuri echivalente menționate la art. 290 și nici în cazul produselor de înlocuire menționate la art. 331 și 332.”

161. La articolul 334, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Alin. (1) nu se aplică următoarelor mărfuri autohtone:

a) mărfurilor plasate sub regimul de perfecționare pasivă;

b) mărfurilor scoase de pe teritoriul vamal după ce au fost plasate sub regimul de destinație finală;

c) mărfurilor livrate, scutite de TVA sau accize, pentru aprovizionarea navelor sau aeronavelor, indiferent de destinația acestora, pentru care se cere dovada unei astfel de livrări;

d) mărfurilor plasate sub regimul de tranzit intern;

e) mărfurilor scoase temporar în afara teritoriului vamal în conformitate cu art. 157 alin. (2) și (3).

(3) Formalitățile referitoare la declarația vamală de export prevăzute de legislația vamală se aplică în cazurile menționate la alin. (2) lit. a)–c).”

162. Articolul 336 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Prin derogare de la alin. (1), obligația depunerii unei notificări sumare de ieșire pentru mărfurile scoase de pe teritoriul vamal poate fi anulată dacă declarația vamală sau declarația de reexport ce conține cel puțin datele necesare pentru notificarea sumară de ieșire se depune în mod corespunzător.”

163. Articolul 341:

la alineatul (1) enunțul al treilea, după cuvintele „pot fi efectuate” se introduce textul „în zonele de control vamal,”;

la alineatul (6) litera a), sintagma „Serviciul Vamal” se exclude;

la alineatul (8), cuvintele „anumiți operatori economici” se substituie cu cuvintele „anumite persoane”.

164. La articolul 343:

alineatul (1) se completează cu literele h1) și h2) cu următorul cuprins:

„h1) controlul radiologic;

h2) controlul neintruziv.”

la alineatul (2), cuvintele „pot fi folosiţi câinii de serviciu” se substituie cu cuvântul „pot fi folosite animale de serviciu”;

la alineatul (4), cuvintele „de stat” se substituie cu cuvântul „vamală”.

165. Articolul 344:

la alineatul (1), cuvintele „operațiunile de vămuire” se substituie cu cuvintele „formalitățile vamale”;

la alineatul (3), cuvântul „autorizația” și cuvintele „înștiințarea prealabilă a” se substituie cu cuvintele „acordul prealabil al”;

la alineatul (4), cuvântul „concurs” se substituie cu cuvintele „licitație publică”.

166. La articolul 346, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Daunele pricinuite justificat la efectuarea controlului vamal nu sunt reparate de către Serviciul Vamal.”

167. Articolul 347 va avea următorul cuprins:

„Articolul 347. Termenul de efectuare a controlului vamal

(1) Controlul vamal se efectuează de către Serviciul Vamal în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 5 zile din momentul acceptării declarației vamale, al primirii documentelor și informațiilor necesare controlului vamal, iar controlul mărfurilor perisabile se efectuează în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 3 zile, cu condiția ca obligațiile declarantului prevăzute la art. 182 să fie îndeplinite în mod corespunzător.

(2) În cazul introducerii animalelor vii supuse carantinei profilactice, termenul menționat la alin. (1) se suspendă până la finalizarea carantinei respective.

(3) În cazul în care se cere prezentarea mărfurilor pentru efectuarea controlului vamal, termenul de efectuare a acestuia curge din momentul prezentării.

(4) Termenul de efectuare a controlului vamal nu include timpul necesar efectuării încercărilor de laborator/expertizelor sau controlului de către alte autorități publice, precum și perioada suspendării sau reținerii aplicată conform art. 364.”

168. La articolul 348 alineatul (3) litera c), textul „ , inclusiv mijloacele de transport,” se exclude.

169. La articolul 350 alineatul (1), după textul „al garniturilor de tren,” se introduce textul „al bordului navelor și aeronavelor, inclusiv în porturi și aeroporturi,”.

170. Codul se completează cu articolul 3501 cu următorul cuprins:

„Articolul 3501. Sarcinile de bază ale echipelor mobile

Echipele mobile au următoarele sarcini de bază:

a) să participe la contracararea traficului ilicit de mărfuri și vehicule peste frontiera vamală a Republicii Moldova, la depistarea și documentarea încălcărilor reglementărilor vamale, în limitele competenței lor, să asigure respectarea legislației vamale de către persoanele fizice și juridice pe întreg teritoriul vamal;

b) să depisteze căile, mijloacele și mecanismele de introducere/scoatere ilegală de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor și a vehiculelor, să stabilească cauzele și condițiile care favorizează comiterea acestor încălcări;

c) să însoțească, în cazul în care există bănuială rezonabilă de a presupune că au fost încălcate prevederile legislației Republicii Moldova sau ale acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, mărfurile și vehiculele până la postul vamal proxim sau până la locurile situate în raza lui de activitate unde este posibilă examinarea mărfurilor și a vehiculelor;

d) să asigure respectarea legislației vamale și a altor acte normative pe care Serviciul Vamal are sarcina să le aplice;

e) să verifice și să supravegheze deplasarea mărfurilor și a vehiculelor pe teritoriul vamal;

f) să efectueze, după caz, controlul vamal repetat al vehiculelor și al loturilor de marfă vămuite anterior.”

171. Articolul 351 alineatul (1):

la litera d), după cuvântul „proxim” se introduc cuvintele „dotat corespunzător”;

la litera k), textul „să escorteze persoanele reținute la solicitarea organului de urmărire penală.” se exclude;

alineatul se completează cu litera l) cu următorul cuprins:

„l) să aplice sigilii.”

172. La articolul 352 alineatul (7), după cuvintele „în cazul apariției” se introduce textul „ , modificării (inclusiv micșorării) sau anulării”.

173. La articolul 353:

alineatul (2) se completează cu textul: „Ordinul de control se comunică persoanei supuse controlului prin orice modalitate care permite organului vamal confirmarea recepționării de către persoana respectivă. Comunicarea la adresa electronică indicată a persoanei controlate și recepționarea ordinului de control în format electronic, semnat cu semnătură electronică avansată sau calificată, se consideră comunicare la sediul acesteia.”

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) În cazuri întemeiate, durata de desfășurare a auditului postvămuire poate fi prelungită prin ordin cu cel mult 4 luni sau poate fi sistată. Perioada sistării și cea a prezentării documentelor nu se includ în durata efectuării auditului postvămuire, ultima fiind calculată din ziua începerii lui până în ziua semnării actului respectiv, inclusiv.”

la alineatul (6), cuvântul „suspendat” se substituie cu „sistat”;

la alineatul (7), cuvântul „suspendat” se substituie cu „sistat”, cuvintele „suspendare a dispărut” – cu cuvintele „sistare a încetat”;

la alineatul (12) partea introductivă, după cuvântul „ridică” se introduce textul „ , dacă este necesar,”, iar după cuvintele „sediul Serviciului Vamal” – cuvintele „sau la persoana controlată”;

la alineatul (17), textul „7 zile lucrătoare” se substituie cu textul „până la 14 zile”.

174. Articolul 354 va avea următorul cuprins:

„Articolul 354. Reverificarea declarației vamale

(1) Controlul ulterior prin reverificarea declarației vamale, menționat la art. 352 alin. (1), constă în verificarea declarării mărfurilor, a caracterului complet al informațiilor furnizate într-o declarație vamală, a existenței și conformității documentelor justificative anexate la aceasta, a altor documente și informații, după caz, aferente operațiunilor/mărfurilor verificate de care dispune persoana verificată, organul vamal sau alte instituții și persoane, precum și a mărfurilor, în cazul existenței acestora.

(2) În cazul constatării unor erori și/sau divergențe între informația din documentele prezentate în procesul vămuirii și informațiile obținute în cadrul controlului sau al aplicării eronate a dispozițiilor ce reglementează regimul vamal respectiv, care duc la apariția sau modificarea datoriei vamale, Serviciul Vamal întocmește procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale menționat la art. 352 alin. (6) și întreprinde acțiuni de regularizare.

(3) Procesul-verbal de reverificare menționat la alin. (2) se comunică persoanei supuse controlului în termen de 10 zile din momentul întocmirii.

(4) În cazul reverificării declarației vamale soldate cu confirmarea conformității acesteia, Serviciul Vamal întocmește un proces-verbal de reverificare a declarațiilor vamale și îl comunică la solicitare persoanei controlate.”

175. Articolul 355:

la alineatul (3), litera e) va avea următorul cuprins:

„e) în cazul depistării unei circumstanțe ce conduce la apariția unei datorii vamale și al neîndeplinirii cerințelor legale ale declarantului, inclusiv sub rezerva art. 15 alin. (8) și art. 20, să emită o decizie de regularizare;”

la alineatul (4) litera e), cuvintele „auditului postvămuire” se substituie cu cuvintele „controlului ulterior”, iar cifrele „10” se substituie cu textul „20 de”.

176. Articolul 356:

la alineatul (1), cuvintele „vamale respective” se substituie cu cuvintele „de regularizare”;

alineatul (2):

în partea introductivă, după textul „politică comercială,” se introduce cuvântul „inclusiv”;

la litera b), cuvântul „rapoartele” se substituie cu cuvântul „informațiile”;

la litera e), textul „de modificare a încadrării tarifare, a originii sau a” se substituie cu textul „conform art. 21 alin. (3) și/sau”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) La solicitarea Serviciului Vamal, conducătorii instituțiilor, inclusiv financiare, ai autorităților publice, ai persoanelor juridice, precum și persoanele fizice au obligația să prezinte acestuia, în cel mult 7 zile lucrătoare, pe suport de hârtie, pe suporturi informaționale sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile, documentele, precum și alte dovezi necesare realizării controlului ulterior.”

177. La articolul 357 alineatul (3), după cuvintele „de același sex cu primii” se introduce textul „ , precum și, la necesitate, de un lucrător medical”.

178. La articolul 358, alineatul (4) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) caracterul ocazional.”

179. Articolul 359:

la punctul 2), textul „titular al dreptului de proprietate intelectuală (numit şi titular de drept)” se substituie cu cuvintele „titular de drept”;

la punctul 7) litera c), textul „a unui certificat complementar de protecție,” se exclude.

180. La articolul 360, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Prezentul capitol nu se aplică niciuneia dintre mărfurile care:

a) au fost puse în liberă circulație;

b) au fost fabricate cu consimțământul titularului de drept sau fabricate de o persoană autorizată în mod corespunzător de către titularul dreptului să producă o anumită cantitate de mărfuri, în depășirea cantităților convenite între acea persoană și titularul dreptului;

c) se transportă ca bagaj personal al călătorilor.”

181. La articolul 363 alineatul (4), cuvintele „Titularul dreptului de proprietate intelectuală” se substituie cu cuvintele „Titularul de drept”.

182. La articolul 364 alineatul (1) litera a), cuvintele „de suspendare și cea” se exclud.

183. Articolul 365:

la alineatul (3), textul „3 ani” se substituie cu cuvintele „un an”;

la alineatul (5), cuvintele „ocrotirea mediului înconjurător” se substituie cu cuvintele „protecția mediului”;

la alineatul (6), cuvântul „angajaților” se substituie cu cuvântul „funcționarilor”.

184. La articolul 370 alineatele (1) și (3), cuvintele „a certificatelor complementare de protecție sau” se exclud.

185. La articolul 372 alineatul (1) punctul 1) litera a) și punctul 2) litera a), cifra „5” se substituie cu cifra „8”.

186. La articolul 375 alineatul (1), textul „ , clasate în patrimoniul cultural național” se exclude.

187. La articolul 377 alineatul (3) partea introductivă, cuvintele „una dintre” se substituie cu cuvintele „oricare dintre”.

188. La articolul 384 alineatul (1), textul „suma diminuată (nedeclarată) a drepturilor de import” se substituie cu cuvintele „valoarea în vamă a mărfii nedeclarate”.

189. Articolul 385 va avea următorul cuprins:

„Articolul 385. Încălcarea reglementărilor pentru obținerea certificatului de origine sau a informației obligatorii în materie de origine

Prezentarea către Serviciul Vamal a unor documente care conțin date eronate în scopul obținerii unui certificat de origine sau a informației obligatorii în materie de origine se sancționează cu amendă în mărime de la 5000 la 25000 de lei.”

190. Codul se completează cu articolul 3851 cu următorul cuprins:

„Articolul 3851. Încălcarea reglementărilor pentru obținerea autorizației de acordare a statutului de AEO

Prezentarea către Serviciul Vamal a documentelor care conțin date eronate în vederea obținerii unei autorizații de acordare a statutului de AEO se sancționează cu amendă în mărime de la 5000 la 25000 de lei.”

191. La articolul 394, după cuvântul „informației” se introduc, în ambele cazuri, cuvintele „eronate sau”.

192. Articolul 398 va avea următorul cuprins:

„Articolul 398. Încălcarea reglementărilor referitoare la decizia cu privire la informațiile tarifare obligatorii sau la informațiile obligatorii în materie de origine

Neîndeplinirea obligației de declarare a numărului de referință al deciziei cu privire la informațiile tarifare obligatorii sau la informațiile obligatorii în materie de origine se sancționează cu amendă în mărime de la 10 la 30% din valoarea în vamă a mărfii declarate, dar care nu va depăși suma de 25000 de lei.”

193. Articolul 406 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) Prin derogare de la prevederile Codului contravențional, în caz de nerecepționare de către persoană a citațiilor, agentul constatator are dreptul să emită o citație publică prin intermediul Monitorului Oficial al Republicii Moldova, cu indicarea locului și timpului cercetării cazului de contravenție vamală.”

194. Articolul 412 se completează cu alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:

„(4) Decizia asupra cazului de contravenție vamală se aduce la cunoștința persoanei sancționate.

(5) Prin derogare de la prevederile Codului contravențional, în caz de nerecepționare de către persoana sancționată a deciziei asupra cazului de contravenție vamală, agentul constatator are dreptul să notifice prin intermediul Monitorului Oficial al Republicii Moldova persoana în privința căreia a fost emisă decizia asupra cazului de contravenție vamală.”

195. Articolul 415:

la alineatul (1), cuvântul „Decizia” se substituie cu textul „Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, decizia”, iar cuvintele „de persoana vizată în decizie ori de avocatul sau reprezentantul acesteia” se exclud;

alineatul (2) se completează cu cuvintele „și se examinează de instanța de judecată”;

la alineatul (3), după cuvântul „contestația” se introduc cuvintele „împotriva deciziei asupra cauzei de contravenție vamală cu răspundere materială”;

la alineatul (6), cuvântul „competentă” se substituie cu textul „în a cărei rază teritorială își are sediul subdiviziunea teritorială emitentă,”.

196. Titlul X se completează cu capitolul VIII cu următorul cuprins:

„Capitolul VIII

COMERCIALIZAREA MĂRFURILOR CONFISCATE, SECHESTRATE SAU ABANDONATE ÎN FAVOAREA STATULUI

Articolul 4251. Comercializarea mărfurilor confiscate, sechestrate sau abandonate în favoarea statului

(1) Serviciul Vamal este în drept să comercializeze mărfurile confiscate, sechestrate de către acesta sau abandonate în favoarea statului, de către acesta. Mijloacele bănești obținute în urma comercializării se alocă Serviciului Vamal în cuantum de 10% din suma respectivă.

(2) Modul de administrare a mijloacelor bănești obținute conform alin. (1) se stabilește de Serviciul Vamal.

(3) Până la comercializare, Serviciul Vamal este în drept să decidă trecerea mărfurilor respective în proprietatea Serviciului Vamal.

[Pct.196 art.4251 al.(3) modificat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

Articolul 4252. Comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal

(1) Comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal se efectuează prin negocieri directe cu contravenientul, în termen de 15 zile din momentul aducerii la cunoștința contravenientului a deciziei privind confiscarea acestora. În cazul în care contravenientul nu este de acord să încheie contractul de vânzare-cumpărare a mărfurilor confiscate sau nu participă la negocierile directe în termenul prevăzut de lege, bunurile confiscate urmează a fi comercializate conform prevederilor prezentului capitol referitoare la comercializarea mărfurilor sechestrare sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale.

(2) Evaluarea și comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal, cu excepția celor prevăzute la art. 4253 alin. (5)–(7), se organizează de către Serviciul Vamal, în modul stabilit de Guvern.

(3) Comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal se consideră realizată din momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare dintre Serviciul Vamal și contravenient și transmiterii mărfurilor respective.

(4) Modelul contractului de vânzare-cumpărare menționat la alin. (3) este stabilit de Serviciul Vamal și va include condiția obligatorie potrivit căreia livrarea mărfurilor se realizează doar după prezentarea de către cumpărător a ordinului de plată privind transferul mijloacelor bănești pentru bunurile procurate (achitarea).

(5) Costul mărfurilor se achită în termen de cel mult 15 zile din data semnării de către cumpărător a contractului de vânzare-cumpărare respectiv.

(6) Sumele încasate ca rezultat al comercializării mărfurilor confiscate se varsă la contul trezorerial destinat încasărilor de la comercializarea acestora.

(7) Mecanismul de control și monitorizare pentru comercializarea mărfurilor confiscate, sechestrate sau abandonate în favoarea statului este stabilit de Guvern.

Articolul 4253. Comercializarea mărfurilor sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale

(1) Comercializarea mărfurilor sechestrate de către Serviciul Vamal și a celor abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale se efectuează la licitații organizate în conformitate cu prevederile prezentului cod.

(2) Evaluarea și comercializarea mărfurilor, cu excepția celor prevăzute la alin. (5)–(7), se organizează de către Serviciul Vamal în baza unui regulament aprobat de Guvern, care prevede inclusiv condiții de transparență.

(3) Bunurile se comercializează la licitație cu strigare. Dacă la licitația cu strigare nu s-a înscris niciun participant sau dacă bunurile nu au putut fi comercializate, Serviciul Vamal, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de înscriere la licitația la care nu s-a înscris niciun participant sau de la efectuarea licitației, stabilește o licitație cu reducere.

(4) În cazul înscrierii unui singur participant la licitația cu strigare, comercializarea se efectuează în bază de contract încheiat cu Serviciul Vamal la un preț care nu va fi mai mic decât prețul inițial. În cazul licitației cu reducere, comercializarea se efectuează în baza unui contract similar la un preț redus cu cel mult 10% față de prețul inițial. Dacă părțile nu au ajuns la un acord privind prețul de comercializare a mărfurilor, participantului i se restituie avansul.

(5) Expertiza, evaluarea și comercializarea mărfurilor sechestrate care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor și ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul deține mai mult de o pătrime din capitalul social se organizează de către Agenția Proprietății Publice în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public.

(6) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectuează în conformitate cu legislația privind piața de capital.

(7) Bunurile sechestrate calificate drept mărfuri bursiere se comercializează prin intermediul Bursei de mărfuri în modul stabilit de Guvern.

(8) Neasigurarea integrității mărfurilor sechestrate, înstrăinarea, substituirea, tăinuirea, deteriorarea, descompletarea sau folosirea acestora atrag răspunderea stabilită de legislație. Debitorul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție de răspundere sau persoana la care s-au păstrat bunurile nu poartă răspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate și în urma pieirii fortuite a mărfurilor.

(9) Dacă la licitația cu reducere nu s-a înscris niciun participant sau dacă bunurile nu au putut fi comercializate, Serviciul Vamal, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de înscriere la licitația la care nu s-a înscris niciun participant sau de la efectuarea licitației, stabilește o licitație repetată. Dacă nici de această dată nu se înscrie niciun participant sau dacă bunurile nu sunt vândute, Serviciul Vamal ridică sechestrul de pe bunurile necomercializate, în cazul în care acesta a fost aplicat, iar bunurile urmează a fi distruse în modul stabilit de Guvern.

(10) Sumele încasate ca rezultat al comercializării mărfurilor sechestrate se varsă la contul unic trezorerial destinat drepturilor de import-export, iar sumele încasate ca rezultat al comercializării mărfurilor abandonate în favoarea statului se varsă în contul indicat la art. 4252 alin. (6).

Articolul 4254. Valorile mobiliare, valuta străină și moneda transferată confiscată, sechestrată sau abandonată în favoarea statului

(1) Valorile mobiliare și valuta străină se transmit în termen de o lună după cum urmează:

a) valorile mobiliare – Ministerului Finanțelor;

b) valuta străină în numerar și documentele de plată în valută străină – băncilor conform acordurilor bilaterale încheiate între acestea și Serviciul Vamal, în baza ordinului scris al Serviciului Vamal și, în mod obligatoriu, în baza raportului direcției tehnico-criminalistice a Ministerului Afacerilor Interne (privind autentificarea valutei) pentru convertirea și transferarea în bugetul de stat a echivalentului ei în lei moldovenești.

(2) Moneda națională se transferă conform procedurii de transferare a veniturilor vamale la bugetul de stat.

(3) Valuta străină în numerar (bancnote și monede), documentele de plată și alte instrumente de plată (cecuri, cambii, acreditive, librete de economii și de depuneri etc.) și hârtiile de valoare (acțiuni, obligații etc.) în valută străină sunt evaluate în prealabil la valoarea lor nominală.

(4) Moneda națională, valuta străină în numerar și documentele de plată în valută străină cu dreptul de a le transforma în astfel de valută, precum și valorile mobiliare se predau la instituția bancară pentru a fi înregistrate la venitul bugetului de stat. În termen de 5 zile banca cumpără/vinde valută străină în numerar (dolari SUA, euro, precum și altă valută străină pentru care există cerere la momentul respectiv) la cursul băncii stabilit în ziua cumpărării/vânzării valutei și transferă echivalentul în lei moldovenești la bugetul de stat.

Articolul 4255. Organizarea evaluării mărfurilor

(1) După sechestrarea mărfurilor, organizarea evaluării și a comercializării acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 4253 alin. (5)–(7), se pune în sarcina Serviciului Vamal.

(2) În cazul aplicării sechestrului asupra mărfurilor întreprinderilor, ale instituțiilor, ale organizațiilor de stat și ale întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor cu cota statului în capitalul social, neincluse în programul de privatizare, despre acest fapt se înștiințează în scris organele centrale de specialitate ale administrației publice și autoritățile administrației publice locale. În cazul în care, în termenul stabilit, nu au fost luate măsuri pentru achitare, Serviciul Vamal organizează evaluarea și comercializarea mărfurilor sechestrate conform principiilor generale.

(3) Organizatori ai licitației sunt Serviciul Vamal și funcționarii vamali ai subdiviziunilor responsabile.

(4) În baza rapoartelor de expertiză și a rapoartelor de evaluare a mărfurilor, Serviciul Vamal aprobă prețul inițial de comercializare al mărfurilor ce urmează să fie comercializate la licitație.

Articolul 4256. Organizarea licitațiilor

(1) Pentru a organiza comercializarea mărfurilor, Serviciul Vamal examinează dosarele loturilor de bunuri. Pentru realizarea operațiunii de predare-primire a loturilor se întocmește un proces-verbal.

(2) Serviciul Vamal:

a) decide asupra scoaterii mărfurilor la licitație;

b) dispune publicarea comunicatului informativ despre desfășurarea licitației;

c) aprobă componența comisiei de licitație și numește președintele ei;

d) determină modul de comercializare a mărfurilor.

(3) Serviciul Vamal are dreptul să examineze plângerile și contestațiile privind corectitudinea desfășurării licitațiilor de comercializare a patrimoniului sechestrat.

(4) Deciziile cu privire la aprobarea prețurilor mărfurilor și expunerea lor spre comercializare se emit de Serviciul Vamal. Comunicatele informative ale Serviciului Vamal cu privire la expunerea mărfurilor spre comercializare se aprobă de către conducerea acestuia.

(5) Comunicatul informativ despre desfășurarea licitației se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum și pe pagina web oficială a Serviciului Vamal, și trebuie să conțină:

a) data, ora și locul desfășurării licitației;

b) specificarea mărfurilor, a principalelor caracteristici tehnico-economice și a locului aflării acestora;

c) informații despre proprietarul mărfurilor;

d) informații despre terenul pe care sunt amplasate bunurile imobiliare și condițiile de utilizare a terenului de către proprietar;

e) condițiile de comercializare a mărfurilor;

f) informații despre forma de plată;

g) modul de familiarizare prealabilă cu bunurile scoase la licitație;

h) condițiile de înaintare a cererilor de participare la licitație;

i) data-limită de depunere a cererilor, a propunerilor și a altor documente pentru participare la licitație;

j) informația despre necesitatea depunerii unui avans de 10% din prețul inițial de comercializare a mărfurilor și contul bancar la care acesta urmează să fie vărsat;

k) informații de contact ale comisiei de licitație;

l) alte informații necesare.

(6) Licitația are loc la cel puțin 15 zile de la data publicării comunicatului informativ în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(7) Licitația se face în locurile stabilite de Serviciul Vamal. Persoana la care se păstrează bunurile este obligată să asigure publicului accesul la ele.

(8) Licitația are loc dacă la aceasta sunt înscriși cel puțin doi participanți, cu excepțiile prevăzute de lege.

Articolul 4257. Comisia de licitație

(1) Pentru comercializarea mărfurilor sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale, la fiecare licitație se formează o comisie în a cărei componență intră cel puțin 5 membri reprezentanți ai Serviciului Vamal propuși de către conducerea acestora. Componența comisiei se aprobă prin ordin de către conducerea Serviciului Vamal. Licitatorul este funcționarul vamal desemnat de către conducerea Serviciului Vamal, dar nu este membru al comisiei de licitație.

(2) Ședința comisiei de licitație este deliberativă dacă la ea participă cel puțin 2/3 din membri. Hotărârea se adoptă prin vot deschis, cu simpla majoritate de voturi ale membrilor prezenți. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se va repeta. Dacă egalitatea de voturi se înregistrează repetat, actul administrativ individual se consideră respins.

(3) Comisia de licitație are următoarele atribuții:

a) primește și verifică dosarele loturilor scoase la licitație, alte documente;

b) perfectează documentele aferente licitației;

c) organizează familiarizarea prealabilă a participanților cu bunurile scoase la licitație;

d) eliberează bilete de participant, înregistrează participanții la licitație;

e) desfășoară licitația;

f) exercită controlul asupra îndeplinirii condițiilor de participare la licitație și asigură respectarea drepturilor cumpărătorului;

g) desfășoară negocieri directe în cazul înscrierii unui singur participant;

h) prezintă informații, la solicitarea mass-mediei și cu acordul prealabil al cumpărătorului, despre rezultatele licitației.

Articolul 4258. Condițiile de participare la licitație

(1) La licitație au dreptul să participe persoanele care au depus în termenul stabilit cerere de participare, au prezentat documentele necesare și au plătit, în modul stabilit, avansul de 10% din prețul inițial al mărfurilor.

(2) Doritorii de a participa la licitație prezintă Serviciului Vamal următoarele documente:

a) cererea de participare de modelul stabilit;

b) copia de pe documentul de plată care confirmă depunerea avansului pe contul bancar indicat în comunicatul informativ despre desfășurarea licitației;

c) după caz, procura pentru dreptul de a încheia contract de vânzare-cumpărare.

(3) Primirea cererilor și a documentelor se încheie cu 3 zile înainte de data licitației.

(4) Datele despre persoanele care au depus cereri de participare la licitație și numărul acestora sunt confidențiale.

(5) Cu cel puțin 2 zile înainte de data licitației, comisia de licitație examinează documentele prevăzute la alin. (2) și înregistrează în calitate de participant la licitație persoana care a depus cerere sau respinge cererea dacă persoana nu a respectat cerințele prezentului cod referitoare la întocmirea și la prezentarea documentelor. Motivul respingerii cererilor este comunicat în scris persoanei avizate. În acest caz, acesteia i se restituie avansul.

(6) Persoana are dreptul să-și retragă, printr-un demers scris, cererea de participare cu cel puțin 3 zile înainte de data licitației. În acest caz, persoanei i se restituie avansul.

(7) Dacă a fost înregistrat un singur participant, comisia de licitație duce cu acesta, în ziua licitației, negocieri directe. După stabilirea prețului de comercializare a mărfurilor și după semnarea procesului-verbal referitor la rezultatele negocierilor directe, materialele sunt remise Serviciului Vamal pentru a fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare.

(8) Dacă la licitație nu s-a înscris niciun participant, documentele sunt remise Serviciului Vamal pentru a întreprinde acțiunile prevăzute de lege.

Articolul 4259. Desfășurarea licitației

(1) În ziua licitației, concomitent cu înmânarea biletelor de participant, comisia de licitație înregistrează participanții prezenți. Înregistrarea se încheie cu 10 minute înainte de începutul procedurii de licitație.

(2) Licitația este condusă de un licitator desemnat prin ordin al directorului Serviciului Vamal.

(3) Licitarea fiecărui lot de bunuri la licitația cu strigare începe cu anunțarea de către licitator a prețului inițial și a pasului de ridicare a prețului. Cel care acceptă prețul ridică biletul de participant. După ce unul dintre participanți a ridicat biletul, ceilalți pot pretinde la lot propunând un preț mai mare cu unul sau cu mai mulți pași de ridicare. Dacă nimeni nu oferă un preț mai mare decât cel acceptat, strigat de 3 ori de către licitator, acesta fixează printr-o lovitură de ciocan faptul vânzării lotului.

(4) Participantul la licitație care a câștigat lotul semnează procesul-verbal privind rezultatele licitației, întocmit pe un formular tipizat, aprobat de Serviciul Vamal.

(5) Participantul care a câștigat lotul la licitația cu strigare, dar care a refuzat să semneze procesul-verbal privind rezultatele licitației este privat de dreptul de a participa la această licitație, iar licitarea va reîncepe de la prețul oferit de participantul anterior. Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se va restitui avansul.

(6) Bunurile nesolicitate la licitația cu strigare sunt scoase la licitația cu reducere, conform deciziei Serviciului Vamal. Licitatorul începe licitarea fiecărui lot cu anunțarea prețului lui maxim, care va fi prețul inițial de la licitația cu strigare, și a pasului de reducere a prețului. Pasul de reducere nu poate fi mai mare de 5% din prețul maxim.

(7) Dacă prețul redus a fost strigat de 3 ori și niciun participant nu și-a exprimat intenția de a cumpăra lotul, licitatorul reduce prețul cu încă un pas, declarând de fiecare dată prețul nou.

(8) Licitatorul reduce prețul până când unul dintre participanți este de acord cu prețul propus, cerând acestuia să confirme oferta numind suma pentru care este de acord să cumpere lotul. În cazul confirmării, licitatorul va striga prețul de 3 ori, fixând faptul vânzării printr-o lovitură de ciocan. Dacă un alt participant dorește să cumpere lotul, acesta are dreptul să ridice prețul cu un pas sau cu mai mulți, declarând intenția sa în timpul repetării prețului, până la lovitura de ciocan, și confirmând oferta prin ridicarea biletului de participant. În acest caz, licitația cu reducere trece în licitație cu strigare.

(9) Reducerea prețului va continua până se va ajunge la zero, după care lotul se scoate de la licitație. Serviciul Vamal poate stabili pentru unele loturi scoase la licitația cu reducere limita la care poate fi redus prețul.

(10) Dacă constată încălcarea procedurii de licitație, licitatorul, președintele sau orice membru al comisiei de licitație suspendă licitația până când comisia de licitație decide continuarea licitației sau scoaterea lotului de la licitație.

(11) Participantul la licitația cu reducere care a câștigat lotul semnează procesul-verbal privind rezultatele licitației. Dacă refuză să-l semneze, participantul este privat de dreptul de a participa la această licitație, care reîncepe de la prețul acceptat de el. Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se restituie avansul.

(12) Dacă licitarea unui lot este declarată nulă din motive prevăzute de prezentul cod, se întocmește un proces-verbal al licitației nule pe un formular tipizat aprobat de Serviciul Vamal. În acest caz, participanții din a căror vină licitația a fost declarată nulă nu sunt admiși la licitațiile ulterioare la care va fi expus lotul a cărui licitare a fost declarată nulă. Lor nu li se va restitui avansul.

Articolul 42510. Încheierea contractului de vânzare- cumpărare și achitarea prețului lotului

(1) La încheierea licitării unui lot, comisia de licitație negociază direct cu câștigătorul lotului asupra modului și termenelor de plată, fapt care se consemnează în procesul-verbal privind rezultatele licitației. După semnare, un exemplar al procesului-verbal se remite, în 24 de ore, debitorului.

(2) În cazul în care comisia de licitație și cumpărătorul au convenit ca achitarea prețului lotului să se efectueze printr-o sumă unică, ultimul plătește integral prețul lotului în termen de 7 zile din data semnării contractului de vânzare-cumpărare.

(3) În cazul în care comisia de licitație și cumpărătorul au convenit ca achitarea prețului lotului să se facă eșalonat, în termen de 7 zile cumpărătorul varsă prima tranșă de cel puțin 40% din prețul indicat în procesul-verbal, iar restul – în termenul stabilit în contractul de vânzare-cumpărare, care nu va depăși 60 de zile din data încheierii licitației. Pentru această perioadă, cumpărătorul achită o dobândă, calculată conform modului stabilit la art. 228 din Codul fiscal nr. 1163/1997, pentru suma eșalonată în funcție de perioada eșalonării.

(4) Cetățenii străini și apatrizii, persoanele care nu au raporturi cu sistemul bugetar al Republicii Moldova achită integral prețul lotului în termen de 7 zile din data semnării contractului de vânzare-cumpărare.

(5) La cumpărarea lotului, avansul depus de cumpărător este inclus în suma stabilită în contractul de vânzare-cumpărare. Cu excepțiile stabilite de lege, celorlalți participanți li se va restitui avansul în termen de 3 zile lucrătoare din data încheierii licitației.

(6) Avansul nerestituit conform prezentului cod se consideră venit al debitorului ale cărui bunuri au fost scoase la licitație și se folosește pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită, pentru plata restanțelor la bugetele respective.

(7) Dacă cumpărătorul nu achită prețul lotului în termenul stabilit, Serviciul Vamal are dreptul să anuleze rezultatele licitației. În acest caz, bunurile se scot la o nouă licitație cu strigare sau, respectiv, cu reducere, iar avansul nu se restituie.

(8) Vânzător al mărfurilor sechestrate, confiscate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale este Serviciul Vamal. Acesta încheie contract de vânzare-cumpărare în cazul vânzării atât prin procedura licitației, cât și prin negocieri directe, în condițiile legii.

(9) Contractul de vânzare-cumpărare se încheie în termen de 5 zile lucrătoare din data încheierii licitației sau a negocierilor directe. Dacă, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul renunță la bunuri, acestea se scot la o nouă licitație cu strigare sau, respectiv, cu reducere, iar avansul nu se restituie.

(10) Rezultatele licitației pot fi contestate în modul stabilit de prezentul cod.

Articolul 42511. Ridicarea mărfurilor

(1) După semnarea contractului de vânzare-cumpărare și achitarea integrală a prețului lotului, Serviciul Vamal ridică bunurile sechestrate spre a le remite cumpărătorului. Bunurile supuse plății drepturilor de import se ridică cu condiția achitării acestora în conformitate cu legislația în vigoare. Din momentul semnării actului de ridicare a mărfurilor sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale, dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumpărător, iar cheltuielile de păstrare și de transportare a mărfurilor, de perfectare a titlurilor de proprietate le suportă noul proprietar.

(2) În cazul în care participanții la licitație contestă rezultatele acesteia, bunurile nu se ridică până la soluționarea litigiilor.

(3) Actele juridice în urma cărora bunurile au fost înstrăinate fără acordul scris al Serviciului Vamal pot fi declarate nule de instanța judecătorească din momentul încheierii lor. Răspunderea pentru pierderile suportate de Serviciul Vamal o poartă persoana care a înstrăinat bunurile sau a decis înstrăinarea lor.

(4) Ridicarea mărfurilor se efectuează în prezența debitorului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcție de răspundere și a cumpărătorului (a reprezentantului acestuia). În cazul absenței nemotivate a debitorului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcție de răspundere, ridicarea mărfurilor se efectuează în prezența a 2 martori asistenți. În cazul împiedicării acțiunilor de ridicare a mărfurilor, Serviciul Vamal efectuează ridicarea forțată a acestora.

(5) Dacă se constată lipsa, substituirea sau degradarea calitativă a unor bunuri din lista mărfurilor sechestrate, Serviciul Vamal este obligat să remită organelor de urmărire penală materialele de rigoare, excepție făcând situațiile în care substituirea sau degradarea mărfurilor este neînsemnată și cumpărătorul le-a acceptat la prețul din contractul de vânzare-cumpărare.

(6) Dacă bunurile unei persoane au fost vândute mai multor cumpărători, ridicarea lor se face separat pentru fiecare cumpărător.

(7) Asupra faptului ridicării mărfurilor se întocmește un act, în 3 exemplare, de modelul stabilit de Serviciul Vamal. Al treilea exemplar se remite, contra semnătură, debitorului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcție de răspundere, al doilea exemplar – cumpărătorului, iar primul exemplar rămâne la Serviciul Vamal.

(8) În timpul ridicării mărfurilor sau în cel mult 24 de ore după semnarea actului de ridicare, debitorul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcție de răspundere sunt obligați să remită Serviciului Vamal sau nemijlocit cumpărătorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate, dacă aceste documente nu au fost ridicate de Serviciul Vamal odată cu sechestrarea mărfurilor.

(9) În temeiul actului de ridicare a mărfurilor sechestrate, persoana efectuează înregistrările contabile în legătură cu comercializarea lor.

(10) În temeiul contractului de vânzare-cumpărare, al actului de ridicare a mărfurilor și al certificatului de achitare integrală eliberat de Serviciul Vamal, cumpărătorul înregistrează la organele de resort, în cazurile prevăzute de legislație, bunurile ridicate. Cumpărătorul poate folosi bunurile și până la înregistrare (cu excepția scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vânzare-cumpărare și a actului de ridicare. După expirarea termenului de plată stabilit în contractul de vânzare-cumpărare, bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor menționate.

Articolul 42512. Transmiterea cu titlu gratuit sau distrugerea mărfurilor

(1) Bunurile confiscate de către Serviciul Vamal sunt transmise cu titlu gratuit în următoarele cazuri:

a) dacă bunurile confiscate constituie construcții (inclusiv locuințe și anexele acestora), acestea sunt transmise în proprietatea statului;

b) dacă bunurile confiscate sunt cărți cu amprente de ștampile ale bibliotecilor, acestea se predau bibliotecilor; bunurile fără caracteristici comerciale, dar care pot fi folosite, precum și documente grafice (ilustrate, cărți poștale, planșe etc.) pentru copii se predau instituțiilor pentru copii;

c) dacă bunurile confiscate sunt articole cu conținut de metale prețioase și pietre prețioase cu valoare istorică, științifică, artistică sau altă valoare culturală, obiecte de cult, valori numismatice, formațiuni naturale din pietre minerale, acestea se predau instituțiilor publice din subordinea Ministerului Culturii prin intermediul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, care va asigura expertizarea, evaluarea și transmiterea ulterioară în gestiune instituțiilor publice, conform profilului mărfurilor vizate;

d) dacă bunurile confiscate sau fără stăpân sunt arme și muniții prevăzute în anexa nr. l la Legea nr.130/2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, acestea se predau Ministerului Afacerilor Interne, în celelalte cazuri se predau Ministerului Apărării.

(2) La transmiterea mărfurilor cu titlu gratuit se întocmește un proces-verbal de transmitere cu titlu gratuit, conform modelului stabilit de Serviciul Vamal.

(3) Bunurile care nu pot fi vândute, prelucrate sau folosite în calitate de deșeuri utilizabile se distrug, făcându-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal de luare a lor la evidență. Bunurile sunt distruse la decizia conducătorului Serviciului Vamal în baza dovezilor privind imposibilitatea vinderii, prelucrării sau folosirii lor conform destinației.

(4) Pentru a evita utilizarea mărfurilor supuse distrugerii, acestea sunt distruse în modul stabilit de Guvern.

(5) Distrugerea lotului de bunuri se efectuează de către o comisie formată prin ordin al conducătorului Serviciului Vamal. Despre distrugerea lotului de bunuri se întocmește un proces-verbal, în care se indică:

a) data și locul întocmirii procesului-verbal;

b) numele, prenumele și funcțiile membrilor comisiei;

c) denumirea și cantitatea mărfurilor distruse;

d) metoda de distrugere.

(6) Procesul-verbal se aduce la cunoștința conducerii Serviciului Vamal cel târziu în ziua lucrătoare imediat următoare zilei întocmirii lui.

(7) Decizia privind distrugerea mărfurilor ce prezintă pericol pentru viața și sănătatea consumatorilor și pentru mediu, a căror prelucrare și utilizare sunt imposibile, precum și decizia privind aducerea lor în conformitate cu prescripțiile legale se adoptă de către organele abilitate.

(8) Medicamentele cu termenul de valabilitate expirat luate la evidență de către Serviciul Vamal se distrug în modul stabilit de Ministerul Sănătății.

(9) Substanțele nocive, produsele chimice și alte bunuri periculoase pentru mediu care nu pot fi utilizate se nimicesc în modul stabilit de legislație.

Articolul 42513. Restituirea mărfurilor

(1) Restituirea mărfurilor confiscate, sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale are loc în cazurile când au decăzut motivele de drept ce au stat la baza confiscării, sechestrării sau abandonării acestora în favoarea statului.

(2) Mărfurile sunt restituite de către Serviciul Vamal în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire. La cerere se anexează în original actele care confirmă decăderea motivelor de drept ce au stat la baza confiscării, sechestrării sau abandonării mărfurilor în favoarea statului.

(3) Cererea privind restituirea mărfurilor poate fi înaintată Serviciului Vamal în termen de cel mult 1 an de la data înștiințării persoanei interesate despre existența motivelor de drept ce au stat la baza confiscării, sechestrării sau abandonării acestora în favoarea statului. Termenul menționat este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

(4) Mărfurile se restituie titularului în natură dacă nu au fost încă vândute sau predate gratuit în condițiile legii. În caz contrar, acestuia i se restituie sumele rezultate din comercializarea mărfurilor, din contul bugetului la care aceste mijloace au fost vărsate, cu scăderea cheltuielilor aferente comercializării. Valoarea mărfurilor nimicite pe motiv că nu pot fi folosite conform destinației nu se restituie.

(5) Diferența dintre sumele ce constituie contravaloarea mărfurilor confiscate (virată la buget și achitată efectiv conform prețurilor majorate) se restituie din contul bugetului la care au fost vărsate sumele provenite din vânzări.”

197. Articolul 426 va avea următorul cuprins:

„Articolul 426. Dispoziții finale

(1) Prezentul cod intră în vigoare la 1 iulie 2023, cu excepția art. 140 și a art. 336–339, care se pun în aplicare la expirarea a 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(2) Guvernul, până la data de 30 aprilie 2023:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în concordanță cu prezentul cod;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezentul cod;

c) va asigura revizuirea și abrogarea actelor normative departamentale care contravin prezentului cod;

d) va aproba actul normativ de punere în aplicare a prezentului cod, care va intra în vigoare la aceeași dată cu prezentul cod.

(3) La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă:

a) Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare;

b) Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare;

c) Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 185–189, art. 1416), cu modificările ulterioare.”

198. Articolul 427 va avea următorul cuprins:

„Articolul 427. Dispoziții tranzitorii

(1) Derularea regimurilor vamale (import, export, tranzit) inițiate până la data intrării în vigoare a prezentului cod se va finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(2) Procedurile prealabile inițiate până la data intrării în vigoare a prezentului cod care nu au fost finalizate până la 1 ianuarie 2024 se vor examina și finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod. Această dispoziție este valabilă și pentru procedurile prealabile inițiate după data intrării în vigoare a prezentului cod referitoare la o procedură administrativă inițiată până la data intrării în vigoare a acestuia.

(3) Derularea regimurilor vamale (antrepozit vamal, admitere temporară, perfecționare activă, perfecționare pasivă) se va efectua în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000 pe o perioadă de 1 an din momentul intrării în vigoare a prezentului cod. În perioada respectivă, Serviciul Vamal va reexamina condițiile care stau la baza derulării regimului vamal respectiv și, în caz de neconformitate, va retrage autorizațiile/acordurile respective imediat după expirarea termenului menționat în prezentul alineat.

(4) Autorizațiile, acordate în baza prevederilor Codului vamal nr. 1149/2000, care sunt valabile la 1 ianuarie 2024 și care nu au o perioadă de valabilitate limitată trebuie să fie reevaluate. Deciziile în urma reevaluării unei autorizații se vor lua înainte de 1 ianuarie 2024. Prin aceste decizii se vor retrage autorizațiile reevaluate și, dacă este cazul, se vor acorda autorizații noi. Deciziile vor fi notificate fără întârziere titularilor autorizației până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Aceste autorizații nu sunt însă valabile înainte de 1 ianuarie 2024. Autorizațiile acordate în baza prevederilor art. 1842 din Codul vamal nr. 1149/2000 nu vor mai fi valabile începând cu 1 ianuarie 2024. În scopul protejării intereselor legitime ale operatorilor economici și asigurării tranziției la noile norme, notificările vor fi efectuate fără întârziere în adresa titularilor autorizației până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

(5) Serviciul Vamal poate accepta cererile pentru acordarea de autorizații în conformitate cu prezentul cod depuse înainte de 1 ianuarie 2024. Serviciul Vamal poate acorda autorizații în conformitate cu prezentul cod înainte de 1 ianuarie 2024. Însă aceste autorizații nu sunt valabile înainte de 1 ianuarie 2024.

(6) Agenții economici înregistrați în zonele economice libere, în Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și în Aeroportul Internațional Liber „Mărculești” la data intrării în vigoare a prezentului cod vor aplica garanțiile de stat în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, ale art. 12 din Legea nr. 8/2005 cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și, respectiv, ale art. 9 din Legea nr. 178/2008 cu privire la Aeroportul Internațional Liber „Mărculești”. Agenții economici vor activa până la data de 1 ianuarie 2034 conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(7) Agenții economici înregistrați în zonele economice libere în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 1 ianuarie 2034, dar care nu va depăși termenul de funcționare a zonei economice libere concrete, să activeze conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(8) Agenții economici înregistrați în Portul Internațional Liber „Giurgiulești” în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 17 februarie 2030, să activeze conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(9) Agenții economici înregistrați în Aeroportul Internațional Liber „Mărculești” în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 1 ianuarie 2034, dar care nu va depăși termenul de funcționare a Aeroportului Liber, să activeze conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(10) Prevederile cuprinse în prezentul cod privind plata, garantarea, stingerea datoriei vamale și anularea drepturilor de import se aplică în mod corespunzător și pentru taxa pe valoarea adăugată, și pentru accizele care, potrivit Codului fiscal, sunt în atribuțiile Serviciului Vamal.

(11) Până la data punerii în aplicare a tehnicilor de prelucrare electronică prevăzute la art. 6 alin. (1), se vor utiliza orice alte mijloace prevăzute de legislație.

(12) Controalele ulterioare inițiate până la data intrării în vigoare a prezentului cod care nu au fost finalizate până la 1 ianuarie 2024 se vor realiza și finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(13) Procedura de amânare a determinării definitive a valorii în vamă inițiate până la 1 ianuarie 2024 se va realiza și se va finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(14) Până la 31 decembrie 2024 nu se solicită nicio garanție în cazurile în care mărfurile sunt transportate pe cale feroviară.”

[Pct.198 modificat prin LP40 din 03.03.23, MO92/21.03.23 art.140; în vigoare 21.03.23]

199. Codul se completează cu anexele nr. 3 și nr. 4 cu următorul cuprins:

„Anexa nr. 3

Materiale imprimate pentru nevăzători

Poziția tarifarăDenumirea mărfurilor
4911
4911 10

ex. 4911 10 900



ex. 4911 91 000


ex. 4911 99 000
Alte imprimate, inclusiv imagini, gravuri și fotografii:
– Imprimate publicitare, cataloage comerciale și similare:
– – Altele:
– În relief pentru nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere
– Altele:
– – Imagini, gravuri și fotografii:
– În relief, pentru nevăzători și persoanele cu deficiențe de vedere
– – Altele:
– În relief, pentru nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere”

Anexa nr. 4

Articole, altele decât materiale imprimate, pentru nevăzători

Poziția tarifarăDenumirea mărfurilor
4802Hârtii și cartoane necretate, de tipul celor utilizate pentru scris, tipărit sau în alte scopuri grafice; hârtii și cartoane pentru cartele sau benzi de perforat, neperforate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune, altele decât hârtia de la poziția 4801 sau 4803; hârtii și cartoane fabricate manual:
– Alte hârtii și cartoane, fără fibre, obținute printr-un procedeu mecanic sau chimico-mecanic ori la care maximum 10% din greutatea totală a compoziției fibroase o constituie astfel de fibre:
4802 55– – Cu o greutate de minimum 40 g/m2, dar de maximum 150 g/m2, în rulouri:
– Hârtie Braille
4802 56– – Cu o greutate de minimum 40 g/m2, dar de maximum 150 g/m2, în foi, având o latură de maximum 435 mm și cealaltă de maximum 297 mm, în stare nepliată:
– Hârtie Braille
4802 57 00– – Altele, cu o greutate de minimum 40 g/m2, dar de maximum 150 g/m2:
– Hârtie Braille
4802 58– – Cu o greutate de peste 150 g/m2:
– – – Hârtie Braille
– Alte hârtii și cartoane la care peste 10 % din greutatea totală a compoziției fibroase o constituie fibrele obținute printr-un procedeu mecanic sau chimico-mecanic:
4802 61– – În rulouri:
4802 61 800– – – Altele:
– – – – Hârtie Braille
4802 62 000– – În foi, la care o latură are maximum 435 mm și cealaltă este de maximum 297 mm, în stare nepliată:
– – – Hârtie Braille
4802 69 000– – Altele:
– – – Hârtie Braille
4805Alte hârtii și cartoane, necretate, în rulouri sau în foi, care nu au fost supuse unei prelucrări suplimentare sau unor tratamente, altele decât cele menționate la nota de capitol 3 din prezentul capitol:
– Altele:
4805 91 000– – Cu o greutate de maximum 150 g/m2
– – Hârtie Braille
4805 92 000– – Cu o greutate de peste 150 g/m2, dar sub 225 g/m2:
– – – Hârtie Braille
4805 93– – Cu o greutate de minimum 225 g/m2:
4805 93 800– – – Altele:
– – – – Hârtie Braille
4823Alte hârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, decupate după dimensiune; alte articole din pastă de hârtie, hârtie, carton, vată de celuloză sau straturi subțiri din fibre celulozice:
4823 90– Altele:
4823 90 400– – Hârtie și carton de tipul celor utilizate pentru scris, tipărit sau pentru alte scopuri grafice
ex. 6602 00 00Bastoane, bastoane–scaun, bice, cravașe și articole similare:
– Bastoane albe pentru nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere
ex. 8471Mașini automate de prelucrare a datelor și unități ale acestora; cititoare magnetice sau optice, mașini pentru transpunerea datelor pe suport în formă codificată și mașini de prelucrare a acestor date, nedenumite și necuprinse în altă parte:
– Echipamente pentru producerea mecanică a materialului Braille și a materialului înregistrat pentru nevăzători
ex. 8519Aparate de înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare și reproducere a sunetului:
– Picupuri si casetofoane special concepute pentru utilizarea de către nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere
ex. 8523Discuri, benzi, dispozitive de stocare remanentă a datelor pe bază de semiconductori, „cartele inteligente” și alte suporturi pentru înregistrarea sunetului sau pentru înregistrări similare, chiar înregistrate, inclusiv matrițele și formele galvanizate pentru fabricarea discurilor, altele decât produsele de la capitolul 37:
– Cărți pe suport audio
– Benzi magnetice și casete destinate fabricării de cărți în limbaj Braille și de cărți pe suport audio
9013Lasere, altele decât diodele laser; alte aparate și instrumente optice, nedenumite și necuprinse la alte poziții în prezentul capitol:
ex. 9013 80 000– Alte dispozitive, aparate și instrumente:
– – Dispozitive pentru mărirea imaginii televizate, pentru utilizarea de către nevăzători și persoanele cu deficiențe de vedere
9021Articole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medico-chirurgicale și cârjele; atele, gutiere și alte articole și aparate pentru fracturi; articole și aparate de proteză; aparate pentru facilitarea auzului surzilor și alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități:
ex. 9021 90– Altele:
– – Aparate electronice de orientare și detectoare de obstacole pentru nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere
– – – – Dispozitive pentru mărirea imaginii televizate, pentru utilizarea de către nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere
– – Aparate electronice de citit pentru nevăzători și persoane cu deficiențe de vedere
9023 00Instrumente, aparate și modele destinate demonstrațiilor (de exemplu, în învățământ sau la expoziții), improprii altor utilizări:
ex. 9023 00 800– Altele:
– – Mijloace și aparate didactice special concepute pentru utilizarea de către persoanele nevăzătoare și cu deficiențe de vedere
ex. 9102Ceasuri de mână, ceasuri de buzunar și alte ceasuri similare (inclusiv cronometrele de acelaşi tip), altele decât cele de la poziția 9101:
– Ceasuri Braille cu alte carcase decât din metale prețioase
9504Console și mașini de jocuri video, articole pentru jocuri de societate, inclusiv jocurile cu motor sau cu mecanisme de mișcare, jocuri de biliard, mese speciale pentru jocuri de cazino și jocurile de popice automate, jocuri care funcționează prin introducerea unei monede, a unei bancnote, a unui card bancar, a unei fise ori a altor instrumente de plată:
9504 90
ex. 9504 90 800
– Altele:
– – Altele:
– – – Jocuri de masă și accesorii special adaptate pentru utilizarea de către persoanele nevăzătoare și cu deficiențe de vedere

Art. XXIII. – La art. VII din Legea nr. 155/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 246–250, art. 474), punctul 2 se abrogă.

Art. XXIV. – Art. I din Legea nr. 256/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 257–263, art. 536) se modifică după cum urmează:

la punctul 1, textul „poziţiile tarifare 382499920–382499960” se substituie cu textul „poziţia tarifară 2404”, iar textul „poziţia tarifară 24039990001” – cu textul „poziţiile tarifare 2403 99 900 și 2404”;

la punctul 2, textul „ex.382499920-382499960” se substituie cu cifrele „2404”.

Art. XXV. – Legea nr. 248/2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetățenii Republicii Moldova care revin cu traiul în Republica Moldova și modificarea Codului contravențional nr. 218/2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 257–263, art. 528) se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5:

la alineatul (4), textul „art. 2 și 3” se substituie cu textul „art. 2–4 și la alin. (1) din prezentul articol”, iar textul „15 zile” – cu textul „20 de zile”;

articolul se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) Introducerea cu scutire a obiectelor de uz personal pe teritoriul Republicii Moldova poate avea loc doar după recepționarea de către solicitant a actului administrativ favorabil emis de către Serviciul Vamal.”

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Persoana fizică indică în cerere obiectele de uz personal în limita stabilită de Guvern. Obiectele de uz personal care nu sunt incluse în cererea recepționată și confirmată de către Serviciul Vamal sunt supuse regulilor generale privind modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova.”

2. La articolul 6 alineatul (1), cuvintele „solicita și” se exclud.

Art. XXVI. – Articolele II și III din Legea nr. 329/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 413–425, art. 762) se abrogă.

Art. XXVII. –

(1) Prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu excepția:

a) articolului XXII punctul 197 – care intră în vigoare la 31 decembrie 2022;

b) articolului XXIV – care intră în vigoare la 12 februarie 2023;

c) articolului III punctele 39, 40 și punctul 82 partea ce completează articolul 2621 cu alineatul (3); a articolului XVII; a articolului XXI punctul 8 partea ce completează pct. 12 din note la tabelul 2 – care intră în vigoare la 1 aprilie 2023;

d) articolului XXVI – care intră în vigoare la 23 mai 2023;

e) articolului III punctele 11, 12, 13, 14; a articolului VI, cu excepția punctului 2 partea ce completează articolul 4 cu alineatul (14); a articolului XXII (cu excepția punctului 197) – care intră în vigoare la 1 iulie 2023;

f) articolului III punctul 2, punctul 49 partea ce completează alineatul (1) din articolul 134 cu punctele 121) și 122), punctul 56, punctul 62 partea ce completează articolul 216 cu alineatul (41), punctul 63 partea ce modifică denumirea și alineatul (1) din articolul 225, punctul 75, punctul 81, cu excepția prevederilor ce vizează alin. (6) – care intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

(2) Riscul minim acceptat conform art. 22613 din Codul fiscal nr. 1163/1997 nu se aplică pentru controalele fiscale inițiate până la intrarea în vigoare a prezentei legi (a fost emisă decizia privind inițierea controlului fiscal), pentru cazurile în care s-a dispus efectuarea unui control fiscal repetat în rezultatul examinării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației sau în rezultatul examinării contestației.

(3) Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 356. Chișinău, 29 decembrie 2022.