pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova

HOTĂRÂRE nr. 125 din 18.02.2013 · GUVERNUL · publicat 22.02.2013
Modificat prin: HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890
pe legis.md
Trimiteri: 347 legate · 12 nerezolvate · 4 avertismente · 3 fără țintăActe din afara site-ului: 3 fără adresăMonitorul Oficial: 97 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 420 din 837 de unități (417 necitite, 415 dintre ele noi)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (12)
  • subpunctele 5)-8) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpunctele 2)-6) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpunctele 1)-6) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctului 141 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (3) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (4) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (1) litera f) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (4) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Avertismente (4)
  • punctului 7 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 7 din prezentul act
  • punctul 17 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 17 din prezentul act
  • punctul 17 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 17 din prezentul act
  • punctul 16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 alin. (2) din Hotărârea nr. 864/2005 – pentru aprobarea Regulamentului cu privire la încorporarea…
Fără țintă (3)
  • Pct.5 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.47 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.117 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
Din afara site-ului: fără adresă (3)

NOTĂ:

1) pe tot parcursul textului:

a) cuvintele „și la evidența automatizată în Registrul de stat al populației” se exclud;

b) cuvântul „înscrisuri”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „înscrieri”, la forma gramaticală corespunzătoare;

c) textul „avizul cu privire la anularea, modificarea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă” și textul „avizul cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă” se substituie cu textul „avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă”;

d) textul „Legea nr. 273-XIII din 9 noiembrie 1994” se substituie cu textul „Legea nr. 273/1994”;

e) cuvintele „în asemenea caz”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „în acest caz”, la forma gramaticală corespunzătoare;

f) cuvintele „legislației anterioare” se substituie cu cuvintele „actelor normative anterioare”;

g) textul „Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015” se substituie cu textul „Legea nr. 75/2015”;

h) cuvintele „purtător de hârtie” se substituie cu cuvintele „suport de hârtie”;

i) cuvintele „din prezentul Regulament” și „al prezentului Regulament” se exclud;

j) cuvintele „din prezentul punct” și „al prezentului punct” se exclud prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22

În scopul executării prevederilor art. VII alin.(3) din Legea nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.186-189, art. 625), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, conform anexei nr.1;

Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2:

Lista hotărîrilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr.3

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 7 martie 2013.

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul afacerilor externe

şi integrării europene Iurie LEANCĂ

Ministrul tehnologiei

informaţiei şi comunicaţiilor Pavel FILIP

Ministrul afacerilor interne Dorin RECEAN

Nr. 125. Chişinău, 18 februarie 2013.

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013

REGULAMENT privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova (în continuare – Regulament) constituie actul normativ care asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, persoanele juridice şi instituţiile statului la eliberarea actelor de identitate, la ţinerea evidenţei la domiciliu sau reşedinţa temporară, la autorizarea emigrării locuitorilor Republicii Moldova şi la repatrierea cetăţenilor Republicii Moldova.

[Pct.1 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

2. Noţiunile utilizate în prezentul Regulament au următoarele semnificaţii:

act de identitate – document oficial, eliberat de autoritatea competentă care atestă identitatea, statutul juridic şi, după caz, domiciliul sau reşedinţa temporară titularului;

act de identitate de uz intern – act de identitate, valabil în condiţiile prevederilor legale şi destinat pentru utilizare pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei în conformitate cu acordurile internaţionale. La această categorie de documente se atribuie: buletinele de identitate, buletinul de identitate provizoriu, permisele de şedere, actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9);

acte de identitate de uz intern de generaţia I – buletinele de identitate, permisele de şedere şi actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9) eliberate pînă la data de 7 martie 2013;

acte de identitate de uz intern de generaţia II – buletinele de identitate şi permisele de şedere eliberate începînd cu data de 7 martie 2013;

acte de identitate de uz intern de generaţia a III-a – buletinele de identitate eliberate cetăţenilor Republicii Moldova, care conţin mijloacele semnăturii electronice şi certificatele cheilor publice, introduse în mediul de stocare electronică a datelor (în continuare – buletin de identitate electronic);

autoritate competentă – instituţia responsabilă de prestarea serviciilor în materie de cetățenie, de eliberarea actelor de identitate, de înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară, de autorizarea emigrării şi de repatriere în funcţie de categoria de solicitanţi şi de locul aflării acestora – subdiviziunile responsabile de evidenţa persoanelor şi eliberarea actelor de identitate din cadrul Instituței publice „Agenția Servicii Publice” (în continuare – subdiviziunile Agenției Servicii Publice); misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova (în continuare – MDOC); Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Biroul migraţie şi azil);

[Pct.1 noțiunea modificată prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

autorizație de emigrare – mențiune aplicată în pașaportul cetățeanului Republicii Moldova de către autoritatea competentă ca urmare a autorizării emigrării cetățeanului Republicii Moldova pentru stabilirea cu domiciliul în străinătate sau ca urmare a constatării faptului stabilirii cetățeanului Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate;

[Pct.1 noțiunea în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

documente de stare civilă – documente oficiale eliberate de autoritățile competente în materie de stare civilă, precum și de altele decât cele de stare civilă, valabile în condițiile prevederilor legale, care conțin înscrieri autentice de identificare a persoanei, fac dovada stării civile a acesteia, precum și a schimbării și modificării datelor de identificare. La această categorie de documente se atribuie: certificatele de stare civilă (certificatul de naștere, certificatul de schimbare a numelui și/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, certificatul de deces), copia sau extrasul de pe actul de stare civilă, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă, hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă emisă de autoritățile străine privind înregistrarea, desfacerea sau declararea nulității căsătoriei, documentele emise de autoritățile competente din străinătate, care atestă înregistrarea sau consemnarea faptelor de stare civilă, modificarea sau schimbarea datelor personale sau a stării civile a persoanei.

[Pct.1 noțiunea în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

3. Locuitori ai Republicii Moldova se consideră cetăţenii săi domiciliaţi în ţară, indiferent de existenţa înregistrării acestora la domiciliu sau la reşedinţa temporară, străinii cu drept de şedere pe teritoriul republicii şi persoanele cărora li s-a recunoscut de către autoritățile competente ale Republicii Moldova statutul de apatrid sau de refugiat, precum și persoanele cărora li s-a acordat protecție umanitară, protecție temporară sau azil politic, cu excepţia străinilor – membri ai corpului diplomatic.

4. Evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi cu domiciliul în străinătate reprezintă un sistem unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în cadrul Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” (în continuare – Registru de stat al populaţiei).

La evidenţa locuitorilor Republicii Moldova se utilizează Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor din momentul implementării acestuia.

[Pct.4 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

[Pct.5 abrogat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

6. Modalitatea de prestare a serviciilor persoanelor în condiţiile prezentului Regulament şi competenţa teritorială se stabilesc de către organul ierarhic superior al autorităţii competente.

[Pct.6 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

7. Serviciile de eliberare a actelor de identitate, de înregistrare sau de radiere din evidența la domiciliu sau reședința temporară, de autorizare a emigrării sau de repatriere se prestează de către autoritățile competente conform termenelor, taxelor și tarifelor stabilite de cadrul normativ relevant, care sunt achitate de solicitant.

Termenul de examinare a cererilor pentru eliberarea actelor de identitate, pentru obținerea autorizației de emigrare nu poate depăși 20 de zile lucrătoare de la data recepționării tuturor documentelor necesare, cu excepția buletinului de identitate provizoriu, care se eliberează la data cererii. Pentru cazurile de depunere a cererii prin intermediul MDOC, termenul de examinare începe să curgă de la data înregistrării acesteia pe suport de hârtie sau a documentului electronic la Instituția publică „Agenția Servicii Publice” (în continuare – Agenția Servicii Publice).

La solicitarea persoanei, actul de identitate poate fi eliberat, iar autorizația de emigrare poate fi obținută în termene mai restrânse decât cel obișnuit, conform termenelor și tarifelor stabilite de Guvern, cu excepția situațiilor de eliberare a primului act de identitate persoanei care a atins vârsta majoratului și până la data cererii nu a fost identificată sau identificarea anterioară a acesteia nu poate fi probată, a cărei identitate se stabilește potrivit prevederilor punctului 34. În aceste situații primul act de identitate național se eliberează în termen nu mai mic de 5 zile lucrătoare.

În cazul necesității unor examinări suplimentare, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul autorității competente respective cu cel mult o lună, fapt despre care se informează solicitantul în scris sau prin mijloacele electronice de comunicare.

Beneficiarul de înlesniri, în condițiile prevederilor actelor normative, este scutit total sau parțial de achitarea plăților pentru serviciile prestate în cazul prezentării documentelor confirmative.

Prezentarea documentelor confirmative nu este obligatorie în cazul în care datele conținute în acestea sunt disponibile în resursele informaționale și pot fi consumate prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

[Pct.7 în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

8. În cazul eliberării actelor de identitate care conţin neconformităţi din vina autorităţii competente, cheltuielile pentru schimbarea documentelor respective sînt suportate din contul acestei autorităţi.

9. Cererile, declaraţiile, chestionarele, avizele, demersurile şi alte documente de acest gen utilizate la eliberarea actelor de identitate, la ţinerea evidenţei locuitorilor, la autorizarea emigrării şi la repatriere reprezintă formulare-tip şi conţin date cu caracter personal necesare pentru constituirea şi actualizarea Registrului de stat al populaţiei.

Modelul formularelor-tip şi al menţiunilor utilizate în acest sens se stabileşte de către organul ierarhic superior al autorităţii competente. În cazul în care în acest proces sînt implicate mai multe autorităţi, modelul formularelor-tip şi al menţiunilor respective se stabileşte printr-un ordin comun.

10. Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul proceselor de prestare a serviciilor de eliberare a actelor de identitate şi de evidență a locuitorilor Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

În condiţiile prezentului Regulament, se prelucrează doar datele cu caracter personal strict necesare și neexcesive scopului prestabilit, potrivit competenţelor atribuite autorităţilor competente, cu asigurarea unui nivel de securitate şi de confidenţialitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile prezentate de prelucrare şi caracterul datelor, conform principiilor stabilite de lege.

În cadrul operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate conform prezentului Regulament se asigură respectarea drepturilor subiectului de date cu caracter personal, conform prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

11. Datele incluse în formularele depuse la autorităţile competente în condiţiile prezentului Regulament se certifică de către persoanele responsabile de recepţionarea cererii prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.

12. Datele cu caracter personal ale cetăţenilor Republicii Moldova în actele de identitate se înscriu din documentele de stare civilă, iar cele ale străinilor din paşaportul cetăţeanului străin sau din documentul de călătorie şi, după caz, din documentele de stare civilă.

În cazul în care datele cu caracter personal ale solicitantului sînt înscrise în documentele de stare civilă în limba rusă, transliterarea acestor date în limba de stat se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative din domeniul stării civile.

La eliberarea actelor de identitate ale cetățeanului Republicii Moldova persoanelor cetățeni ai altor state, născute pe teritoriul Republicii Moldova, care redobândesc cetățenia Republicii Moldova sau sunt recunoscute cetățeni ai Republicii Moldova în condițiile art. 12 alin. (11) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000, numele și prenumele acestora se înscriu în actele de identitate potrivit actului de naștere național, înregistrat de organul de stare civilă din Republica Moldova, prin utilizarea, după caz, a regulilor de transliterare a numelui și prenumelui din limba rusă în limba de stat.

[Pct.12 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

13. În cazul stabilirii divergenţelor în înscrierile privind datele cu caracter personal din documentele de stare civilă, prezentate de solicitant, eliberarea actelor de identitate se efectuează după lichidarea divergenţelor respective.

14. Documentele utilizate în cadrul procedurilor prevăzute de prezentul Regulament se prezintă în limba de stat, iar cele întocmite în altă limbă, cu excepţia celor întocmite în limba rusă, se prezintă în traducere oficială.

141. Actele de identitate se eliberează în temeiul cererii depuse de către solicitant la autoritatea competentă în modul stabilit.

Depunerea cererii de către alte persoane se admite în următoarele situații speciale:

a) în cazul copilului, inclusiv al celui cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, asupra căruia este instituită tutela sau curatela, în calitate de solicitant acționează reprezentantul legal al acestuia (unul dintre părinți, tutorele, curatorul), cu prezența obligatorie a copilului;

[Pct.141 lit.a) în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

b) în cazul copilului ai cărui părinți sunt minori sau al cărui unic părinte este minor, în calitate de solicitant acționează reprezentantul legal al părinților minori/al unicului părinte minor;

[Pct.141 lit.b) în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

c) în cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, cererea se depune de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului, cu prezența obligatorie a acestuia;

[Pct.141 lit.c) în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

d) în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acesteia (tutorele), cu prezența obligatorie a persoanei reprezentate;

[Pct.141 lit.d) modificată prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

e) în cazul persoanei imobilizate, al persoanei aflate la tratament prin constrîngere, al persoanei aflate în arest preventiv sau în detenţie, cererea pentru eliberarea buletinului de identitate sau a permisului de ședere poate fi depusă de către reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

[Pct.141 lit.e) modificată prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

f) în cazul persoanei imobilizate şi pentru care prelevarea amprentelor digitale nu este obligatorie sau este imposibilă, cererea pentru eliberarea pașaportului sau a documentului de călătorie poate fi depusă de către reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

[Pct.141 lit.f) modificată prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

g) în cazul persoanei care este internată într-o instituție medicală și se află în stare gravă (inconștientă, în comă), cererea se depune de către persoana care acționează în interesul acesteia (membru de familie, rudă), iar în lipsa unei astfel de persoane, actul de identitate se eliberează în urma demersului instituției medicale în cauză sau al autorității administrației publice locale, dacă persoana internată beneficiază de asistență socială;

h) în cazul persoanei cu boală mintală sau deficiențe fizice, mintale ori psihologice, aflate la întreținere în instituția de tratament sau în instituția socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă, actul de identitate se eliberează în urma demersului instituției respective.

Dacă în privința persoanei cu capacitate deplină de exercițiu este instituită o măsură de ocrotire, iar starea acesteia nu-i permite să ia în mod independent o decizie privind eliberarea actului de identitate, la depunerea cererii respective, persoana ocrotită este asistată de persoana însărcinată cu ocrotirea (asistent, mandatar împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitor provizoriu, curator, membri ai consiliului de familie, precum și alte persoane însărcinate cu ocrotirea în condițiile legale).

La solicitarea buletinului de identitate ce conține mijloacele semnăturii electronice şi certificatele cheilor publice, nu se admite depunerea cererii prin reprezentant.

142. Cererea pentru eliberarea actelor de identitate se respinge în cazul în care solicitantul a prezentat informații frauduloase sau documentele prezentate sînt insuficiente, conțin divergențe, sînt nevalabile ori se constată că nu sînt autentice. În sensul prezentului punct, noțiunea de document nevalabil nu se răsfrînge asupra actelor de identitate care urmează a fi schimbate.

Cererea pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova sau a documentului de călătorie se respinge și în cazurile în care solicitantului i se suspendă dreptul la libera circulație în străinătate, prevăzute la art.4 alin.(16) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

În situația în care de către autoritatea emitentă se suspectează sau s-a stabilit furtul de identitate în cazul a două persoane cu imagini faciale diferite, dar cu aceleași date cu caracter personal în actele de identitate eliberate în temeiul acelorași acte de stare civilă, precum și la suspectarea sau la stabilirea identității false în cazul unei persoane care deține acte de identitate cu date cu caracter personal diferite, cererea pentru eliberarea actelor de identitate depusă de acestea se respinge pînă la stabilirea identităţii adevărate a acestor persoane, dacă termenul comenzii de prestare a serviciului respectiv este mai mic de 20 de zile lucrătoare. În cazul în care termenul comenzii este de 20 de zile lucrătoare, termenul de examinare a cererii poate fi prelungit în condiţiile prevederilor punctului 7, iar dacă și în acest termen nu a fost posibilă stabilirea identității adevărate a persoanei – cererea acesteia se respinge.

În cazul în care cererea pentru eliberarea actelor de identitate se respinge în condițiile prevederilor legale, autoritatea competentă este obligată, în termenul prevăzut pentru examinarea cererii, să informeze solicitantul, în scris sau prin mijloacele electronice de comunicare, despre motivele care au stat la baza respingerii cererii.

Examinarea cererii repetate se efectuează după înlăturarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.

În cazurile expuse în prezentul punct, suma achitată pentru serviciul solicitat se restituie partial sau se utilizează la depunerea cererii repetate.

Respingerea cererii pentru eliberarea actului de identitate poate fi contestată în modul stabilit Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

[Pct.142 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

15. Dacă solicitantul actului de identitate, din cauza dizabilităţii sau este analfabet, nu poate să-şi aplice semnătura pe cerere sau pe alte formulare, atunci acesta împuterniceşte verbal o persoană terţă care semnează documentele respective în prezenţa solicitantului şi a persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente.

În cazul persoanei care este internată într-o instituţie medicală şi se află în stare gravă (inconştientă, în comă), semnătura pe cerere sau pe alte formulare se aplică de persoana care acţionează în interesul acesteia: membru de familie, rudă, iar în lipsa unei astfel de persoane, de către reprezentantul instituţiei medicale în cauză sau al autorităţii administraţiei publice locale, dacă persoana internată beneficiază de asistenţă socială, iar în cazul persoanei cu boală mintală sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, aflate la întreţinere în instituţia de tratament sau în instituţia socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă – de reprezentantul instituţiei respective. În cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, cererea pentru eliberarea actului de identitate, precum şi alte formulare se semnează de către tutore.

În aceste situaţii, precum şi în cazul minorilor sub 14 ani, pe cerere se face o menţiune în acest sens şi în locul rezervat pentru semnătura solicitantului care urmează a fi scanată se aplică simbolul grafic, sub formă de linie cu lungimea de 10 mm, care se reflectă în actul de identitate.

Dacă solicitantul este analfabet sau cu dizabilităţi de vedere (nevăzător), persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente are obligaţia să-i citească conţinutul formularului şi să facă pe el o menţiune în acest sens.

În cazul în care solicitantul nu cunoaşte limba de stat, este surd, mut sau surdomut, la depunerea cererii acesta este în drept să antreneze un traducător/interpret autorizat. Traducătorul/interpretul autorizat poartă răspundere personală pentru serviciile prestate.

16. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate se stabileşte statutul juridic al persoanei, identitatea, domiciliul sau reşedinţa temporară ale solicitantului sau ale persoanei reprezentate.

Autoritatea competentă este în drept să-i ceară solicitantului documente suplimentare dacă cele prezentate nu sînt suficiente pentru a stabili statutul juridic, identitatea, starea civilă sau domiciliul/reşedinţa temporară acestuia, precum şi existenţа restricţiilor la eliberarea paşaportului sau a documentului de călătorie în condiţiile legii, care sînt strict necesare acestui scop.

[Pct.16 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

17. Actele de identitate se înmânează, contra semnătură, fie personal titularului, fie reprezentantului lui legal sau reprezentantului împuternicit prin procură autentificată de notar ori de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție sau prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, fie persoanei care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale. La cererea solicitantului, actul de identitate se livrează fie la domiciliul sau reședința temporară, fie la locul aflării acestuia prin intermediul serviciului guvernamental de livrare (MDelivery) în condițiile stabilite de Guvern. În cazul înmânării actului de identitate reprezentantului legal sau reprezentantului împuternicit prin procură sau persoanei care acționează în interesul titularului, aceștia se identifică prin actul de identitate, iar în lipsa actului de identitate – prin informația din Registrul de stat al populației şi, după caz, prezintă documentele ce confirmă acest drept, prevăzute pentru depunerea cererii respective la punctele 26, 42, 63 și 65.

Se permite înmânarea și livrarea actelor de identitate minorilor care au atins vârsta de 14 ani, dacă există consimțământul reprezentantului legal al acestora. Consimțământul reprezentantului legal se exprimă în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente de recepţionarea cererii sau se prezintă în forma autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție.

În cazul livrării actului de identitate prin intermediul serviciului guvernamental de livrare (MDelivery), documentele referitoare la înmânarea actului de identitate se păstrează la furnizorul de servicii poștale în condițiile stabilite de Guvern pentru documentele serviciului poștal.

Înmânarea buletinului de identitate electronic prin reprezentant sau livrarea acestuia nu se admite.

[Pct.17 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

18. Prevederile prezentului Regulament referitoare la minori nu sînt aplicabile persoanelor care, în condiţiile art.26 alin.(2) şi (3) din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002, au dobîndit capacitatea deplină de exerciţiu pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani.

[Pct.18 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

181. Furnizarea sau comunicarea cu rea intenție a unor date eronate, incomplete sau false de către o persoană fizică, fie pentru sine, fie pentru un terț, se sancționează în conformitate cu prevederile legislației penale sau contravenționale.

19. Actele de identitate neridicate de titulari se păstrează la autoritatea emitentă pe perioada de valabilitate a acestora, după care se distrug în modul stabilit prin actele sale instituționale.

Actele de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova, cu excepţia pașaportului diplomatic și a celui de serviciu, confecţionate şi transmise pentru înmînare prin intermediul MDOC şi neridicate de titulari, se păstrează la sediul MDOC pe perioada de valabilitate a acestora, după care, în termen de trei luni de la data expirării, se transmit Agenției Servicii Publice, pentru distrugere în modul stabilit.

II.

ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA

Secţiunea 1

Eliberarea buletinelor de identitate cetăţenilor Republicii Moldova

20. Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova (în continuare – buletin de identitate) se eliberează cetăţenilor care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova, pe termen de valabilitate:

1) de la naştere pînă la 10 ani;

2) de la 10 pînă la 16 ani;

3) de la 16 pînă la 25 ani;

4) de la 25 pînă la 45 ani;

5) de la 45 de ani – pe viaţă.

Cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în Republica Moldova sunt obligați să dețină buletin de identitate de la vârsta de 16 ani.

În cazul adresării persoanei pentru obținerea buletinului de identitate în perioada de până la un an înainte de atingerea vârstei de 10, 16, 25 și 45 de ani, buletinul de identitate se eliberează pe perioada imediat următoare vârstei respective.

201. La solicitarea cetățeanului Republicii Moldova cu capacitatea deplină de exercițiu, care nu este supus măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei și care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova, se eliberează buletinul de identitate electronic pe termen de valabilitate de 10 ani.

Cetăţenii Republicii Moldova nu pot deţine mai mult de un act de identitate de uz intern valabil.

21. Cazurile de eliberare a buletinului de identitate:

1) la prima eliberare:

a) minorilor;

b) persoanelor care au obținut pașaportul cetățeanului Republicii Moldova;

c) cetățenilor Republicii Moldova domiciliați în localitățile din stînga Nistrului și în municipiul Bender;

d) persoanelor cu vîrsta peste 18 ani care nu au avut niciodată acte de identitate;

2) preschimbarea paşaportului de tip sovietic (modelul anului 1974), buletinului de identitate provizoriu sau a actului de identitate provizoriu (formularul nr.9);

3) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;

4) constatarea inexactităţilor, neconformităților, falsurilor în înscrierile din documente, furtului de identitate sau identității false;

5) schimbarea domiciliului;

6) în caz de schimbare a denumirii sau a rangului localităţilor, străzilor, de renumerotare a imobilelor sau de rearondare a acestora, de înfiinţare a localităţilor, a străzilor; în caz de modificare, rectificare sau de completare a datelor adresei de domiciliu;

7) în caz de pierdere, furt sau deteriorare;

8) expirarea termenului de valabilitate;

9) dobîndirea sau redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova;

10) în caz de repatriere;

11) la solicitarea titularului de a-l preschimba.

Cazurile prevăzute la subpunctele 5) şi 6) se aplică titularilor buletinelor de identitate de generaţia II şi a III-a.

La producerea uneia din situaţiile prevăzute la subpunctele 3)-10), titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite autorităţii competente eliberarea buletinului de identitate nou.

211. Buletinul de identitate electronic conţine datele cu caracter personal ale titularului prevăzute de lege, mijloacele semnăturii electronice şi certificatele cheilor publice, care se introduc în mediul de stocare electronică a datelor. Termenul de valabilitate al certificatelor cheilor publice se stabilește de către prestatorul serviciilor de certificare în condițiile prevederilor legale privind semnătura electronică și documentul electronic, iar la expirarea acestui termen, la cererea solicitantului se eliberează certificate noi, conform tarifului stabilit de Guvern. Expirarea termenului de valabilitate a certificatelor cheilor publice şi/sau defectarea mediului de stocare electronică a datelor nu influenţează asupra valabilităţii buletinului de identitate electronic.

[Pct.211 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

22. Buletinul de identitate provizoriu se eliberează cetăţenilor Republicii Moldova pentru întrebuințare pe teritoriul țării, în următoarele situaţii:

1) în cazul persoanei care a depus cerere pentru eliberarea buletinului de identitate şi solicită un document provizoriu, pe perioada de confecţionare a acestuia;

2) cînd persoana nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea buletinului de identitate;

3) în cazul persoanei social defavorizate, pentru a beneficia de asistenţă socială, medicală sau juridică;

4) cînd persoana nu posedă act de identitate sau acesta nu este valabil pentru efectuarea acţiunilor ce generează schimbarea sau retragerea buletinului de identitate;

5) în cazul persoanei reţinute sau aflate în arest preventiv, stabilite fără acte de identitate, la solicitarea organelor competente;

6) în cazul persoanei care renunţă la numărul de identificare de stat;

7) la solicitarea persoanei care a emigrat autorizat.

23. Pentru buletinul de identitate provizoriu, termenul de valabilitate se stabilește de autoritatea emitentă și nu poate depăși un an.

Pentru persoanele care execută o pedeapsă penală privativă de libertate, buletinul de identitate provizoriu se eliberează pe termenul aflării în detenție, dar nu mai mult de 10 ani, iar pentru persoanele care renunță la numărul de identificare de stat – pe termen de 10 ani.

[Pct.23 în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

24. Cererea pentru eliberarea buletinului de identitate se depune în condițiile punctului 141, în ţară, la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, iar în străinătate, la MDOC.

În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.

25. Buletinul de identitate se eliberează cu fişa de însoţire. Fişa de însoţire este destinată pentru a face dovada înregistrării la domiciliu – pentru titularii buletinelor de identitate de generația I, și înregistrării la reşedinţa temporară – pentru titularii buletinelor de identitate de generațiile I-III, precum şi pentru aplicarea, în condițiile legii, a mențiunii care confirmă participarea la votare în ziua desfășurării scrutinului. Lipsa fișei de însoțire nu influențează asupra valabilității buletinului de identitate.

Schimbarea fişei de însoţire se efectuează în cazul pierderii, furtului, imposibilităţii utilizării acesteia sau la solicitarea titularului şi nu atrage după sine eliberarea altui buletin de identitate.

[Pct.25 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

26. La depunerea cererii pentru eliberarea buletinului de identitate solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate de uz intern, după caz, paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974), aflat în posesie ce urmează a fi schimbat;

2) actul de identitate al reprezentantului legal;

3) documentele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorţ, certificatul de deces al soţului/soţiei, certificatele de naştere ale minorilor, extrasul de pe actul de căsătorie pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă, precum şi alte documente de stare civilă)

6) încheierea sau avizul de stabilire a identităţii, eliberat de instanţa de judecată sau, respectiv, de instituţiile prevăzute la punctul 35;

7) o fotografie de dată recentă, de dimensiunea 10x15 cm, color, mat, pe fond alb, în cazul eliberării buletinului de identitate persoanelor prevăzute la punctul 141) literele e), f) și g);

[Pct.26 subpct.7) în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

8) certificatul medical care atestă imobilitatea persoanei sau starea gravă (comă, boală mintală, deficienţe fizice, mintale, psihologice) şi aflarea în instituţia medicală ori în instituţia socială; documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare sau demersul autorităţii administraţiei publice locale ori al instituţiei respective;

9) declaraţia de pierdere sau furt a actului de identitate de uz intern;

11) documentele necesare pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară sau, după caz, pentru modificarea, rectificarea sau completarea adresei de domiciliu, stabilite prin prezentul Regulament;

111) paşaportul cetăţeanului străin – în cazul persoanei care declară deţinerea cetăţeniei şi a altui stat;

12) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate. În cazul în care achitarea taxelor şi a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăţi electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaţionale instituţionale de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

În cazul copilului cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, reprezentantul legal corespunzător (tutorele, curatorul) prezintă actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei (dispoziția autorității tutelare teritoriale, hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui).

În cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului, suplimentar la cerere, prezintă, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind plasarea copilului în instituția respectivă;

d) demersul autorității tutelare teritoriale cu privire la eliberarea buletinului de identitate pe numele copilului și la împuternicirile de reprezentare a acestuia.

Persoana care a dobîndit cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliul pe teritoriul țării sau se repatriază fără paşaport al cetăţeanului Republicii Moldova prezintă suplimentar adeverinţa privind dobîndirea sau avizul privind recunoaşterea cetăţeniei Republicii Moldova. În cazul în care persoana nu poate prezenta certificatul de naştere pe motiv că în ţara de origine nu se eliberează asemenea acte sau până la dobândirea cetățeniei Republicii Moldova a fost beneficiar de protecție internațională, depune cerere pentru eliberarea buletinului de identitate provizoriu, fără a prezenta certificatul de naştere, cu condiţia reconstituirii ulterioare a acestuia la organele de stare civilă ale Agenţiei Servicii Publice (în continuare – organele de stare civilă). Prezentarea documentelor ce atestă dobândirea cetățeniei Republicii Moldova nu este obligatorie, dacă informația respectivă este actualizată în Registrul de stat al populației.

Pentru eliberarea buletinului de identitate electronic şi/sau a certificatelor cheilor publice, suplimentar se depun cererile în acest sens, de modelul stabilit de către prestatorul de servicii de certificare.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.

[Pct.26 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

27. Cetăţenii Republicii Moldova care se repatriază prezintă suplimentar la documentele prevăzute în pct. 26:

1) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova cu menţiunea privind autorizația de emigrare, dacă îl are în posesie, sau paşaportul cetăţeanului străin al altui stat, dacă posedă şi altă cetăţenie, sau actul de identitate ce atestă stabilirea cu domiciliu in străinătate;

[Pct.27 subpct.1) modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

2) declaraţia de pierdere sau de furt a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova, în cazul pierderii sau furtului acestuia;

3) documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinţei prevăzute de prezentul Regulament, după caz;

4) documentul din care să rezulte că minorul rămîne la întreţinerea unui reprezentant legal sau declaraţia în acest sens – în cazul în care minorul rămîne cu domiciliul în străinătate.

28. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunilor Agenției Servicii Publice sau MDOC verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul respectiv şi preia imaginea facială a solicitantului sau a persoanei reprezentate. Formularul se prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia, pentru confirmarea datelor consemnate prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.

[Pct.28 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

29. În buletinele de identitate se include semnătura personală a titularului, cu excepţia minorilor cu vîrsta sub 14 ani şi a persoanelor prevăzute la punctul 15.

30. Prezentarea documentelor de stare civilă specificate la punctul 26 subpunctul 3) nu este obligatorie pentru următoarele cazuri prevăzute la punctul 21:

a) subpunctul 1) litera a) – dacă informaţia despre datele cu caracter personal ale minorului, precum și despre actul și certificatul de naștere respectiv este actualizată în Registrul de stat al populaţiei. Suplimentar la cerere, reprezentantul legal sau persoana care acţionează în interesul acestuia, în condiţiile prevederilor legale, depune în scris o declaraţie pe proprie răspundere prin care confirmă că datele cu caracter personal ale minorului din Registrul de stat al populației corespund adevărului;

b) subpunctul 1) litera b) – dacă informația despre actele și documentele de stare civilă respective este actualizată în Registrul de stat al populaţiei;

c) subpunctul 3) – dacă informaţia despre schimbările intervenite în starea civilă şi în datele cu caracter personal, despre actele și/sau documentele de stare civilă respective este actualizată în Registrul de stat al populaţiei;

d) subpunctele 5)-8), 10) și 11) – dacă nu au intervenit schimbări în starea civilă şi în datele cu caracter personal ale solicitantului de la eliberarea ultimului act de identitate al cetățeanului Republicii Moldova. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens;

e) subpunctul 9) – dacă informația cu privire la actele și documentele de stare civilă au fost actualizate în Registrul de stat al populației la examinarea cererii de dobîndire sau redobîndire a cetățeniei Republicii Moldova ori la întocmirea actelor de stare civilă respective.

La preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic (modelul anului 1974) pentru persoanele născute pînă în anul 1945 inclusiv, şi pentru persoanele care se află la întreţinerea statului în instituţii sociale rezidenţiale, admise în instituţii pînă în anul 2013, prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie, dacă după eliberarea paşaportului nu au intervenit schimbări în datele cu caracter personal. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.

[Pct.30 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

31. Lista documentelor şi condiţiile prevăzute pentru eliberarea buletinului de identitate provizoriu sînt identice cu cele stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate.

Prin derogare de la prevederile alineatului unu, în cazul eliberării buletinului de identitate provizoriu persoanelor prevăzute la punctul 22 subpunctul 2), subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau MDOC stabilesc existenţa actelor de stare civilă înregistrate pe numele solicitantului prin utilizarea resurselor informaţionale din Registrul de stat al populaţiei sau prin solicitarea acestei informaţii de la organele de stare civilă.

Persoanelor prevăzute la punctul 35, dacă sînt luate în evidență în Registrul de stat al populaţiei în care este stocată și imaginea facială a acestora, buletinul de identitate provizoriu se eliberează în baza avizului de stabilire a identităţii şi a demersului instituţiei respective. În cazul în care persoana nu este luată în evidență în Registrul de stat al populaţiei sau este luată în evidență în Registrul de stat al populației, dar nu este stocată imaginea facială a acesteia, şi prezentarea certificatelor de stare civilă nu este posibilă, autoritatea competentă verifică informația despre actele și documentele de stare civilă ale persoanei în Registrul de stat al populației sau în alte resurse informaționale privind starea civilă.

[Pct.31 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

32. Copilul, inclusiv cel cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și persoana asupra căreia este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei se identifică de către reprezentantul legal corespunzător (părintele, tutorele, curatorul), în temeiul declarației pe proprie răspundere, depuse în scris în fața persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice sau MDOC.

[Pct.32 în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

33. Copilul separat de părinți, inclusiv cel plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial se identifică de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului.

[Pct.33 în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

34. Identificarea persoanei care a atins vîrsta majoratului şi pînă la momentul adresării nu a fost identificată sau identificarea anterioară a acesteia nu poate fi probată se face în temeiul declaraţiei în scris pe propria răspundere a solicitantului şi a soţului (soţiei) sau a solicitantului şi a unei rude de gradul I-III. În lipsa soțului (soției) sau a rudei de gradul I-III, identificarea acesteia se face în temeiul declarațiilor pe proprie răspundere, depuse concomitent de trei persoane terțe, cetățeni ai Republicii Moldova, titulari ai actelor de identitate valabile, care cunosc identitatea persoanei. În aceste cazuri se prezintă suplimentar autobiografia solicitantului, precum și documentele justificative, eliberate de organele de poliție, de autoritatea administraţiei publice locale sau de altă instituţie de stat, care dispune de informaţie despre persoana în cauză (livret militar, carnet de pensionar, certificat de la locul de studii sau muncă, titlul de călătorie etc.), dacă acestea contribuie la stabilirea identităţii persoanei.

Dacă persoana care urmează a fi identificată este titulară a unui act de identitate valabil eliberat de către autoritățile altui stat, aceasta se identifică în baza documentului respectiv.

Declarația de identificare a persoanei care solicită sau pe numele căreia se solicită eliberarea actelor de identitate se depune în scris, în fața persoanei responsabile din cadrul autorității competente.

Veridicitatea și conformitatea datelor declarate referitoare la persoana supusă identificării, precum și la rudele acesteia se verifică prin resursele informaționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente.

[Pct.34 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

35. În cazul persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, arest preventiv, în detenţie sau reţinute de organele competente şi care nu au asupra lor acte de identitate, identificarea se efectuează de către instituţia respectivă, cu întocmirea avizului în acest sens. La identificare se utilizează resursele informaţionale și procedura prescrisă la punctele 32-36.

[Pct.35 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

36. În cazul în care nu este posibilă identificarea persoanei conform ordinii stabilite de prezentul Regulament, identitatea acesteia se stabileşte de către instanţa de judecată.

37. Persoana care a depus cererea pentru eliberarea buletinului de identitate, în schimbul celui declarat pierdut sau furat şi între timp l-a regăsit, este în drept să o retragă şi să solicite restabilirea statutului acestuia în cazul în care pînă la data depunerii declaraţiei de regăsire nu a fost confecţionat un alt buletin de identitate. În acest caz, solicitantului i se restituie parţial suma achitată pentru serviciul solicitat.

[Pct.37 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

Secţiunea 2

Eliberarea paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova

38. Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova (în continuare – paşaport) se eliberează de către Agenția Servicii Publice cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de vârstă, care întrunesc condiţiile legale şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie în străinătate.

39. Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova se eliberează persoanelor cu vârsta sub 7 ani pe termen de 4 ani, cu vârsta de la 7 până la 16 ani – pe termen de 7 ani, iar celor cu vârsta peste 16 ani – pe termen de 10 ani.

Pentru cetățenii ale căror amprente digitale temporar nu pot fi prelevate, pașaportul se eliberează pe termen de 12 luni.

40. Cererea pentru eliberarea paşaportului se depune în condițiile punctului 141, în tară, la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, iar în străinătate, la MDOC.

În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.

41. Cetăţenii Republicii Moldova pot să dețină concomitent două paşapoarte valabile, cu condiţia ca datele personale ale titularului conținute în acestea să fie identice.

42. Cererea pentru eliberarea pașaportului se depune însoțită de următoarele documente, după caz:

1) buletinul de identitate sau, după caz, buletinul de identitate provizoriu, aflate în termen de valabilitate – obligatoriu pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani și cu domiciliul și/sau reședința temporară în Republica Moldova.

În cazul în care la data depunerii cererii pentru eliberarea pașaportului persoana cu domiciliul și/sau reședința temporară în Republica Moldova nu are asupra sa buletinul de identitate, prezentarea acestuia nu este obligatorie cu condiția că buletinul de identitate nu a fost pierdut, furat sau deteriorat și se află în termen de valabilitate. Identitatea solicitantului, precum și valabilitatea buletinului de identitate se confirmă prin informația din Registrul de stat al populației.

Dacă buletinul de identitate al solicitantului cu domiciliul și/sau reședința temporară în Republica Moldova este nevalabil sau declarat pierdut ori furat sau dacă solicitantul cu vârsta de peste 16 ani nu a obținut buletinul de identitate, cererea pentru eliberarea pașaportului se admite numai în cazul în care acesta depune concomitent și cererea pentru eliberarea buletinului de identitate, cu condiția ca termenul comenzii serviciului de eliberare a buletinului de identitate să nu depășească termenul comenzii serviciului de eliberare a pașaportului.

Pașaportul se eliberează în baza buletinului de identitate provizoriu doar în cazul în care acesta a fost eliberat pe perioada confecționării buletinului de identitate sau în cazul în care persoana solicită concomitent și autorizarea emigrării în condițiile prevederilor capitolului VIII.

Prin derogare de la prevederile prezentului subpunct, pașaportul poate fi eliberat în baza buletinului de identitate, inclusiv provizoriu, cu termenul de valabilitate expirat sau în lipsa buletinului de identitate din motivul declarării pierderii sau furtului acestuia numai în cazul în care persoana solicită concomitent și autorizarea emigrării în condițiile prevederilor capitolului VIII;

2) pașaportul anterior, dacă există; sau

3) declarația de pierdere sau furt al pașaportului;

4) documentele de stare civilă (certificatul de naștere, inclusiv al copilului, certificatul de schimbare a numelui și/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, extrasul de pe actul de căsătorie – pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate și în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorț, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă, certificatul de deces al soțului/soției, precum și alte documente de stare civilă).

Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în următoarele situații:

a) dacă nu au intervenit schimbări în starea civilă și în datele cu caracter personal ale solicitantului de la eliberarea ultimului act de identitate al cetățeanului Republicii Moldova. Suplimentar la cerere, solicitantul sau reprezentantul legal sau persoana care îl reprezintă sau persoana care acționează în interesul acestuia depune în scris o declarație pe proprie răspundere în acest sens;

b) dacă informația despre schimbările intervenite în starea civilă și în datele cu caracter personal, actele și/sau documentele de stare civilă respective este actualizată în Registrul de stat al populației;

c) dacă informația cu privire la actele și documentele de stare civilă a fost actualizată în Registrul de stat al populației la examinarea cererii de dobândire sau redobândire a cetățeniei Republicii Moldova ori la întocmirea actelor de stare civilă respective;

5) pașaportul cetățeanului străin – în cazul persoanei care declară apartenența la cetățenia și a altui stat și informația despre aceasta nu a fost anterior actualizată în Registrul de stat al populației;

6) dovada achitării taxelor și a tarifelor stabilite pentru eliberarea pașaportului. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

În cazul persoanei care a obținut autorizație de emigrare sau care este deja stabilită cu domiciliul în străinătate, precum și în cazul persoanei stabilite cu domiciliul în străinătate care a redobândit cetățenia Republicii Moldova sau a fost recunoscută cetățean al Republicii Moldova în condițiile prevederilor legale, suplimentar la documentele prevăzute la subpunctele 2)-6) din alineatul întâi, se prezintă, după caz:

a) avizul privind recunoașterea persoanei cetățean al Republicii Moldova sau adeverința privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova sau altă dovadă a apartenenței la cetățenia Republicii Moldova, dacă nu a obținut anterior acte de identitate ale cetățeanului Republicii Moldova. Prezentarea documentelor ce atestă dobândirea cetățeniei Republicii Moldova nu este obligatorie, dacă informația respectivă este actualizată în Registrul de stat al populației;

b) documentul eliberat de autoritățile străine ce atestă stabilirea domiciliului în străinătate (actul de identitate al cetățeanului străin cu mențiunea respectivă, permisul de ședere provizorie sau permanentă, contractul de muncă etc.).

În cazul copilului, inclusiv al celui asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, reprezentantul legal (unul dintre părinți, tutorele, curatorul), suplimentar la documentele prevăzute la subpunctele 1)-6) din alineatul întâi, prezintă, după caz:

a) actul de identitate personal;

b) actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei sau curatelei (dispoziția autorității tutelare teritoriale, hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui);

c) declarația unuia dintre reprezentanții legali, depusă în scris în fața persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice, MDOC sau autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului persoanei reprezentate – în cazul părinților aflați în căsătorie, în afara căsătoriei sau divorțați, dacă în hotărârea instanței de judecată cu privire la desfacerea căsătoriei nu este stabilit părintele căruia i-au fost încredințate întreținerea și domiciliul copilului, sau în cazul părinților a căror căsătorie a fost desfăcută de organul de stare civilă ori de notar. În cazul copilului născut în afara căsătoriei, părintele care îl reprezintă depune o declarație pe proprie răspundere în acest sens;

d) hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la desfacerea căsătoriei sau, după caz, cu privire la întreținerea și domiciliul copilului. Prezentarea acestui document nu este obligatorie în cazul în care este acordul ambilor părinți privind eliberarea pașaportului pe numele copilului, autentificat de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori declarat în scris în fața persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice sau MDOC, precum și în cazul în care unul dintre părinți a fost împuternicit de celălalt părinte pentru a efectua toate acțiunile juridice în vederea eliberării pașaportului pe numele copilului prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

e) declarația în scris a părintelui căruia i-a fost încredințat copilul prin hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la desfacerea căsătoriei sau, după caz, cu privire la întreținerea și domiciliul copilului, depusă în fața persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice, MDOC sau autentificată de notar ori de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție, din care să rezulte acordul acestui părinte pentru eliberarea pașaportului pe numele copilului.

În cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al acestuia prezintă suplimentar, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind plasarea copilului în instituția respectivă;

d) demersul autorității tutelare teritoriale cu privire la eliberarea pașaportului pentru copil și la împuternicirile de reprezentare a acestuia.

În cazul persoanei imobilizate și/sau aflate în stare gravă într-o instituție medicală (inconștientă, în comă), suplimentar la documentele prevăzute în prezentul punct, se prezintă o fotografie de dată recentă, de dimensiunea 10×15 cm, color, mat, pe fond alb, documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare și certificatul medical care atestă starea și imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent) sau, respectiv, demersul instituției medicale ori al autorității administrației publice locale și certificatul medical care atestă starea gravă a sănătății persoanei, eliberat de instituția medicală respectivă.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.

[Pct.42 în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

43. La depunerea cererii pentru eliberarea paşaportului, persoana se identifică, i se preia imaginea facială şi se supune procedurii de prelevare a amprentelor digitale în corespundere cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii cu vîrsta sub 12 ani sînt scutiţi de includerea obligatorie a amprentelor digitale în paşaport.

Identificarea persoanei care până la data adresării nu a obținut niciun act de identitate național sau a cărei identificare anterioară nu poate fi probată se efectuează conform procedurii stabilite la punctele 32-36.

[Pct.43 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

44. În paşaport se aplică semnătura personală a, cu excepţia minorilor cu vîrsta sub 14 ani şi a persoanelor prevăzute la punctul 15.

45. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice sau MDOC verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul respectiv, care se prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale, pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.

46. Persoana care a depus o cerere pentru eliberarea paşaportului, în schimbul celui declarat pierdut sau furat, şi între timp l-a regăsit, este în drept să o retragă şi să solicite restabilirea statutului acestuia în cazul în care pînă la data depunerii declaraţiei de regăsire nu a fost confecţionat un alt paşaport. În acest caz, solicitantului i se restituie parţial suma achitată pentru serviciul solicitat.

[Pct.47 abrogat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

Secţiunea 3

Modalitatea de transmitere a informaţiei şi a mijloacelor financiare de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova către Agenția Servicii Publice

48. Formularele pentru eliberarea buletinului de identitate şi/sau a paşaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţă la domiciliu sau la reşedinţa temporară, precum şi pentru autorizarea emigrării cetăţenilor Republicii Moldova se transmit de către MDOC la Agenția Servicii Publice, în termen de 10 zile din ziua recepţionării cererii, sub formă de document electronic prin intermediul canalelor telecomunicaţionale securizate ale Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice sau pe suport de hîrtie şi în format electronic.

49. Mijloacele financiare obţinute din tarifele stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate şi a paşaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţa la domiciliu sau la reşedinţa temporară, precum şi pentru autorizarea emigrării, cu excepţia celor obţinute din taxele consulare şi din tarifele stabilite pentru acoperirea cheltuielilor aferente suportate de instituţiile serviciului diplomatic, se transferă de către MDOC pe contul Agenției Servicii Publice.

III.

ELIBERAREA PAŞAPORTULUI DIPLOMATIC ŞI PAŞAPORTULUI DE SERVICIU

50. Eliberarea şi evidenţa paşapoartelor diplomatice şi de serviciu se efectuează de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în modul stabilit de Guvern.

[Pct.50 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

51. Personalizarea pașaportului diplomatic și a pașaportului de serviciu se efectuează de către Agenția Servicii Publice în temeiul demersului Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

[Pct.51 în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

IV.

ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE STRĂINILOR

Secţiunea 1

Generalităţi

52. Străinul căruia i s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere, dreptul la repatriere, statutul de refugiat sau de beneficiar de protecţie umanitară, căruia i s-a recunoscut statutul de apatrid se adresează la Ghişeul unic de documentare a străinilor din cadrul Biroului migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Ghişeu unic) pentru a obţine următoarele acte de identitate:

1) permisul de şedere provizorie se eliberează străinului, căruia i s-a acordat sau i s-a prelungit dreptul de şedere provizorie, pe perioada de valabilitate a dreptului de şedere, dar care nu poate depăşi termenul de valabilitate a actului de identitate naţional;

2) permisul de şedere permanentă se eliberează cetățeanului strain căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanentă, pe perioada valabilităţii paşaportului cetăţeanului străin şi se reînnoieşte succesiv;

[Pct.52 subpct.2) modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

3) buletinul de identitate pentru apatrizi se eliberează apatridului căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanentă sau i s-a recunoscut acest statut:

de la naştere pînă la 10 ani;

de la 10 pînă la 16 ani;

de la 16 pînă la 25 ani;

de la 25 pînă la 45 ani;

de la 45 de ani – pe viaţă;

4) buletinul de identitate pentru refugiaţi se eliberează, persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, inclusiv copiilor acestora, pe un termen de 5 ani;

5) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară se eliberează persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară, inclusiv copiilor acestora, pe un termen de 3 ani;

Apatrizii și refugiații sunt obligați să solicite buletinul de identitate de la data recunoașterii statutului de apatrid sau de refugiat, iar beneficiarii de protecție umanitară – de la data acordării protecției umanitare de către autoritățile competente ale Republicii Moldova.

6) documentul de călătorie (Convenţia privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954) se eliberează apatridului căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova sau i s-a recunoscut acest statut persoanei domiciliate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi apatridului domiciliat în străinătate, dar aflat pe teritoriul Republicii Moldova, dacă statutul de apatrid i-a fost recunoscut de autorităţile moldoveneşti, după cum urmează:

a) cu vârsta sub 7 ani – pe termen de 4 ani;

b) cu vârsta de la 7 până la 16 ani – pe termen de 7 ani;

c) cu vârsta peste 16 ani – pe termen de 10 ani.

7) documentul de călătorie (Convenţia cu privire la statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951) se eliberează persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, indiferent de vîrstă, pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova, pe un termen de 5 ani;

8) documentul de călătorie (protecție umanitară) se eliberează persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară, indiferent de vîrstă, pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova, pe un termen de 3 ani;

53. Străinul, căruia i s-a acordat dreptul de şedere prin aplicarea înregistrării la domiciliu în baza paşaportului de tip sovietic (modelul anului 1974) pînă la 19 decembrie 1990 sau prin eliberarea adeverinţei de emigrant conform actelor normative anterioare şi care continuă să domicilieze pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul să obţină act de identitate conform statutului juridic.

54. Permisele de şedere şi buletinele de identitate atestă identitatea şi statutul juridic al străinului, refugiatului sau beneficiarului de protecție umanitară, dreptul de şedere al titularului în Republica Moldova, precum şi durata şi scopul pentru care i s-a acordat acest drept, şi care sînt valabile doar pe acest teritoriu.

55. Documentele de călătorie fac dovada identităţii titularului şi a calităţii acestuia de apatrid, cu drept de şedere în Republica Moldova, sau de refugiat sau de beneficiar de protecţie umanitară şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis pentru traficul internaţional de călători.

56. Documentul de călătorie se eliberează solicitanţilor cu drept de şedere pe teritoriul Republicii Moldova şi aflaţi în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale Republicii Moldova.

57. Se permite eliberarea concomitentă a buletinului de identitate şi a documentului de călătorie.

58. Titularului permisului de şedere permanentă sau al buletinului de identitate pentru apatrizi, sau al buletinului de identitate pentru refugiaţi, sau al buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară i se eliberează fișa de însoțire numai în cazul în care se înregistrează la reşedinţa temporară în Republica Moldova. Lipsa fișei de însoțire nu influențează asupra valabilității buletinului de identitate sau a permisului de ședere.

[Pct.58 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

59. Schimbarea fişei de însoţire se efectueazăîn cazul pierderii, furtului, deteriorării acesteia sau la solicitarea titularului şi nu atrage după sine eliberarea altui permis de şedere sau, după caz, altui buletin de identitate.

60. Cazurile de eliberare a permiselor de şedere sau a buletinelor de identitate:

1) acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, a protecţiei umanitare, recunoaşterea statutului de apatrid sau de refugiat;

2) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;

3) constatarea inexactităţilor, erorilor în înscrierile din documente;

4) expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate sau a permisului de şedere;

5) schimbarea domiciliului (pentru titularii buletinului de identitate pentru apatrizi, buletinului de identitate pentru refugiaţi, buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară şi permisului de şedere permanentă de generaţia II);

6) în caz de schimbare a denumirii sau a rangului localităţilor, străzilor, de renumerotare a imobilelor sau de rearondare a acestora, de înfiinţare a localităţilor, străzilor; modificarea, rectificarea sau completarea datelor adresei de domiciliu;

7) pierderea, furtul sau deteriorarea buletinului de identitate sau a permisului de şedere;

8) schimbarea paşaportului cetăţeanului străin sau al documentului de călătorie;

9) schimbarea statutului juridic.

61. Pentru obţinerea permisului de şedere sau a buletinului de identitate în legătură cu expirarea termenului de valabilitate, străinul este obligat să se adreseze la Ghişeul unic cu cel puţin 30 de zile pînă la producerea acestei situaţii.

Secţiunea 2

Depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate străinilor

62. Cererea pentru eliberarea actului de identitate străinului se depune în condițiile punctului 141 la ghişeul unic, conform programului de activitate stabilit de Biroul migraţie şi azil.

63. Pentru obţinerea permisului de şedere sau a buletinului de identitate, solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate, care urmează a fi preschimbat;

11) adeverința privind neapartenența la cetățenia Republicii Moldova, dacă există motive de a considera că solicitantul este cetăţean al Republicii Moldova (în cazul persoanelor născute pe teritoriul Republicii Moldova sau născute din părinți cetățeni ai Republicii Moldova ori din părinți născuți pe teritoriul Republicii Moldova)

2) documentele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei (în cazul decesului acestuia), extrasul de pe actul de căsătorie pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă), precum și alte documente de stare civilă.

3) actul de identitate al reprezentantului legal (părintele, tutorele, curatorul) și, după caz, actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei (dispoziția autorității tutelare teritoriale – în cazul copilului cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, asupra căruia este instituită tutela sau curatela, hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui – în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei).

În cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului prezintă suplimentar, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind plasarea copilului în instituția respectivă;

d) demersul autorității tutelare teritoriale cu privire la eliberarea permisului de ședere sau a buletinului de identitate pe numele copilului și la împuternicirile de reprezentare a acestuia;

[Pct.63 subpct.3) în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

În cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită tutela sau curatela ori în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită sau a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care este plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară, se prezintă suplimentar, după caz:

- dispoziția autorităţii tutelare cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

- dispoziția autorităţii tutelare privind plasarea copilului în instituţia respectivă;

- documentul ce confirmă funcţia ocupată de conducătorul instituţiei sau documentul ce confirmă împuternicirile de a reprezenta minorul, eliberat de autoritatea tutelară;

- legitimația de serviciu sau actul de identitate al reprezentantului autorității tutelare ori al reprezentantului instituției în cauză;

4) documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinţei prevăzute de prezentul Regulament;

6) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate.
Pentru obţinerea permisului de şedere provizorie, suplimentar se prezintă:

1) paşaportul cetăţeanului străin sau documentul de călătorie valabil, emis de statul unde persoana îşi are stabilit domiciliul;

2) decizia cu privire la acordarea sau prelungirea dreptului de şedere provizorie sau adeverinţa de imigrant cu termen fixat;

Pentru obţinerea permisului de şedere permanentă, suplimentar se prezintă:

1) paşaportul cetăţeanului străin valabil;

2) decizia cu privire la acordarea dreptului de şedere permanentă sau confirmarea de repatriere, sau adeverinţa de imigrant, sau dovada dobîndirii dreptului de şedere conform actelor normative anterioare.

Pentru obţinerea buletinului de identitate pentru apatrizi suplimentar se prezintă următoarele documente:

1) actul de identitate, dacă posedă (paşaportul cetăţeanului străin – dacă a fost cetăţean al unui stat; paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974), dacă autenticitatea acestuia poate fi confirmată, actul de identitate provizoriu, care nu conţine date despre apartenenţa la cetăţenie);

2) decizia cu privire la acordarea dreptului de şedere permanentă; sau

3) confirmarea de repatriere; sau

4) decizia privind recunoaşterea statutului de apatrid.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.

Pentru obţinerea buletinului de identitate pentru refugiaţi sau a buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară, suplimentar se prezintă:

1) paşaportul cetăţeanului străin sau documentul de călătorie eliberat de autorităţile altor state, dacă îl are în posesie;

2) decizia privind recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei umanitare;

3) documentul de identitate temporar de solicitant de azil, eliberat de Direcția azil și integrare a Biroului migrație și azil (obligatoriu în cazul obţinerii iniţiale a buletinului de identitate).

64. Pentru preschimbarea permisului de şedere permanentă sau a buletinului de identitate pentru apatrizi prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie, dacă nu au intervenit schimbări în starea civilă şi în datele cu caracter personal ale solicitantului din momentul eliberării ultimului act de identitate. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.

65. Pentru eliberarea documentului de călătorie solicitantul depune cererea însoţită de următoarele documente, după caz:

1) documentul de călătorie, care urmează a fi schimbat;

2) buletinul de identitate, cu excepţia cazurilor de eliberare concomitentă a actelor de identitate;

3) declaraţia de pierdere sau furt a documentului de călătorie;

4) documentele de stare civilă, după caz (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei (în cazul decesului acestuia), extrasul de pe actul de căsătorie pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă), precum și alte documente de stare civilă.

Extrasul de pe actul de căsătorie se prezintă de persoanele, care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ;

5) dovada achitării taxelor de stat şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate;

La eliberarea documentului de călătorie minorului, inclusiv celui asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei se prezintă suplimentar:

a) actul de identitate al reprezentantului legal;

b) actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei (dispoziția autorității tutelare teritoriale, hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui);

c) declaraţia reprezentantului legal, depusă în scris, în faţa persoanei responsabile de recepţionarea cererii sau autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege, din care să rezulte consimţămîntul pentru eliberarea documentului de călătorie persoanei reprezentate.

În cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al acestuia prezintă suplimentar, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind plasarea copilului în instituția respectivă;

d) demersul autorității tutelare teritoriale cu privire la acordul pentru eliberarea documentului de călătorie pe numele copilului și la împuternicirile de reprezentare a acestuia.

În cazul persoanei imobilizate și/sau aflate în stare gravă într-o instituție medicală (inconștientă, în comă), se prezintă suplimentar o fotografie 10×15 cm, color, mat, pe fond alb și documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare, certificatul medical care atestă starea şi imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent) ori demersul instituției medicale sau al autorității administrației publice locale și certificatul medical care atestă starea gravă a sănătății persoanei, eliberat de instituția medicală respectivă.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.

[Pct.65 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

66. Persoana responsabilă de recepţionarea cererii verifică autenticitatea, corectitudinea şi valabilitatea documentelor prezentate în temeiul cărora întocmeşte formularul respectiv, care se prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale, pentru confirmarea datelor consemnate în formular şi autenticitatea documentelor prezentate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat al acestuia.

67. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate solicitantul este supus procedurii de preluare a imaginii faciale, de scanare a semnăturii şi, după caz, de prelevare a amprentelor digitale, în conformitate cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament.

[Pct.67 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

68. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii cu vârsta sub 12 ani sînt scutiţi de includerea obligatorie a amprentelor digitale în documentele de călătorie. În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este temporar imposibilă, documentul de călătorie se eliberează pe un termen de 12 luni.

[Pct.68 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

69. În schimbul documentelor depuse, solicitantului i se eliberează, pe perioada examinării cererii privind eliberarea buletinului de identitate sau a permisului de şedere, un certificat de modelul stabilit de Biroul migraţie şi azil, care confirmă aflarea legală a acestuia pe teritoriul Republicii Moldova.

Secţiunea 3

Examinarea cererii, confecţionarea, personalizarea şi înmînarea actelor de identitate străinilor

70. Formularele privind eliberarea actelor de identitate solicitate de străini, pe suport de hârtie, în copie și în format electronic, se expediază în termen de până la 24 de ore, prin intermediul curierilor speciali din cadrul Biroului migrație și azil, la Agenția Servicii Publice, pentru confecționarea și/sau personalizarea actelor de identitate. Plata pentru confecționarea și/sau personalizarea actelor de identitate se efectuează lunar, pentru luna precedentă de prestare a serviciilor, prin transfer bancar la contul de decontare al Agenției Servicii Publice, în condițiile contractuale.

Transmiterea documentelor doar în format electronic se permite în cazul semnării acestora cu semnătura digitală de către funcţionarul responsabil din cadrul Biroului migraţie şi azil şi de către solicitant.

[Pct.70 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

71. Agenția Servicii Publice confecţionează şi/sau personalizează actele de identitate, conform serviciului solicitat, şi le transmite Biroului migraţie şi azil, cu respectarea termenelor stabilite în comandă.

72. Procesul de confecţionare și/sau personalizare a actelor de identitate străinilor se suspendă şi se informează Biroul migraţie şi azil în cazul stabilirii divergenţelor dintre informaţia introdusă în formularul întocmit la recepționarea cererii şi datele stocate în Registrul de stat al populaţiei.

73. Biroul migraţie şi azil analizează motivul suspendării, soluţionează cazul şi în termenele stabilite în comandă informează Agenția Servicii Publice despre decizia luată.

74. În cazul în care se stabilește că solicitantul este cetăţean al Republicii Moldova, acesta obţine acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova.

[Pct.74 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

75. În cazul în care cauza nu este soluţionată în termenele stabilite în comandă, ultima se restituie Biroului migraţie şi azil fără executare.

IV1. MODUL DE COMUNICARE AUTORITĂȚILOR EMITENTE A ACTELOR DE IDENTITATE ȘI DE EVIDENȚĂ A INTERDICȚIILOR APLICATE LA ELIBERAREA PAȘAPORTULUI ȘI A DOCUMENTULUI DE CĂLĂTORIE

751. Autorităţile care au dispus aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulaţie a persoanei în străinătate, prevăzute la art. 4 alin. (16) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, sînt obligate să comunice autorităţilor emitente a actelor de identitate respective: Agenției Servicii Publice, Biroului migraţie şi azil, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

[Pct.751 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

752. Evidența datelor privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație se ține prin sistemele informaționale instituționale ale autorităților emitente, instituite cu scopul asigurării eliberării actelor de identitate în condițiile prevederilor legale.

753. Comunicările oficiale ale organelor abilitate, încheierile și hotărîrile instanțelor de judecată definitive și executorii sau, după caz, cu executare imediată se transmit în condițiile Legii nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic sau pe suport de hîrtie.

Evidența comunicărilor oficiale, încheierilor și a hotărîrilor instanțelor de judecată se ține conform instrucțiunilor elaborate în cadrul autorităților emitente a actelor de identitate.

În cazul în care Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și alte organe de ocrotire a normelor de drept țin în mod automatizat evidența informației referitoare la suspendarea dreptului la libera circulație a persoanei fizice, interacțiunea informațională între acestea și autoritățile emitente ale actelor de identitate se efectuează prin integrarea sistemelor informaționale pe platforma de interoperabilitate în cadrul implementării conceptului de guvernare electronică, în temeiul acordurilor încheiate în condițiile prevederilor legale.

[Pct.753 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

754. Comunicările oficiale, încheierile și hotărîrile instanțelor de judecată transmise în formă electronică se înregistrează în sistemul informațional instituțional respectiv la data recepționării, iar cele transmise pe suport de hîrtie se înregistrează în sistemul informațional instituțional pînă la finele următoarei zile lucrătoare de la data recepționării și înregistrării lor în cancelaria autorității emitente a actelor de identitate.

Interdicția la eliberarea pașaportului sau a documentului de călătorie se consideră aplicată de la momentul înregistrării comunicărilor oficiale, încheierilor și a hotărîrilor instanțelor de judecată în sistemele informaționale ale autorităților emitente a actelor de identitate.

755. În cazul în care a fost modificată măsura de suspendare a dreptului la libera circulație sau a fost modificat termenul de aplicare a măsurii respective, sau a decăzut necesitatea aplicării acestei măsuri, autoritatea care a dispus aplicarea măsurii informează în acest sens autoritatea emitentă a actelor de identitate respective, în modul stabilit la punctul 753.

756. La expirarea termenului de aplicare a măsurii de suspendare a dreptului la libera circulaţie şi în cazul în care autoritatea responsabilă nu a transmis comunicarea privind prelungirea termenului de aplicare a acestei măsuri față de persoana vizată, autoritatea emitentă eliberează actul de identitate respectiv, la cererea persoanei.

757. Radierea datelor din sistemele informaționale instituționale se efectuează la demersul autorităţii care a aplicat măsura de suspendare a dreptului la libera circulaţie sau al altei autorități abilitate prin lege cu astfel de funcții, cu prezentarea documentelor doveditoare care înlătură suspendarea dreptului la libera circulație. Radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale şi nu reprezintă excluderea fizică a datelor.

758. Datele privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație fac parte din categoria specială a datelor cu caracter personal. Asigurarea securității, confidențialității și integrității datelor prelucrate în cadrul sistemelor informaționale ale autorităților emitente a actelor de identitate se efectuează cu respectarea strictă a cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale, aprobate de Guvern.

[Pct.758 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

759. La examinarea cererilor pentru eliberarea pașaportului şi a documentului de călătorie, autorităţile emitente verifică dacă solicitantul nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie prin sistemele informaţionale atît instituţionale, cît şi ale altor autorități, specificate la punctul 753 , și, după caz, prin Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” al Ministerului Afacerilor Interne, care asigură evidenţa centralizată a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, în temeiul acordurilor încheiate în condiţiile prevederilor legale.

Accesul la sistemele informaționale este unul limitat, condiţionat de rolul utilizatorului, ceea ce presupune vizualizarea doar a conturului ce conţine informaţia care vizează suspendarea dreptului la libera circulaţie a persoanei fizice, în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul (1) literele a) şi c) din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

V.

PRELUAREA IMAGINII FACIALE ŞI PRELEVAREA AMPRENTELOR DIGITALE LA ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE

76. La preluarea imaginii faciale, solicitantul nu trebuie să aibă capul acoperit, ochii închişi ori să poarte ochelari.

Prin derogare de la prevederile alineatului întîi, preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pe motive religioase sau a unor prescripţii medicale, cu condiţia ca faţa titularului, de la baza bărbiei şi pînă la frunte, să fie vizibilă în mod clar şi fără umbre de lumină. Ochelarii sînt acceptaţi în fotografii numai pentru persoanele care îi poartă permanent, dacă lentilele nu sînt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă umbre şi nu au porţiuni care să ascundă ochii. Rama ochelarilor nu trebuie să acopere nici o porţiune a ochilor.

În cazul în care de la eliberarea ultimului act de identitate au intervenit modificări în aspectul fizic al feței persoanei, condiționate de intervenție chirurgicală, inclusiv a celei de plastică, de traumatisme (mutilări, cicatrice), de aplicare a tatuajelor, precum și alte modificări care nu permit identificarea cu certitudine a persoanei, aceasta urmează să prezinte suplimentar documente medicale justificative.

761. Pentru eliberarea actelor de identitate categoriei de persoane prevăzute la punctul 141) litera g), precum și în situațiile în care imaginea facială a solicitantului nu poate fi preluată din motiv că acesta are leziuni sau traumatisme faciale grave ori pe fața acestuia este aplicat pansament și nu este posibilă prezentarea fotografiei de dată recentă, în temeiul certificatului medical care confirmă starea de sănătate respectivă, imaginea facială se preia din profilul persoanei din Registrul de stat al populației, actualizată la eliberarea ultimului act de identitate.

[Pct.761 introdus prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

77. Amprentele digitale se prelevă la utilaj special de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, cu respectarea cerinţelor prevăzute pentru actele de identitate biometrice.

78. Amprentele digitale se prelevă de la degetele arătătoare de la ambele mîini. În cazul în care calitatea impresiunilor digitale este necorespunzătoare și/sau degetele arătătoare prezintă defecte fizice, se prelevă amprenta plană, de bună calitate, a altor degete, în următoarea consecutivitate: mijlocii, inelare sau mari.

În cazul în care lipsesc toate degetele menționate ale unei mîini a solicitantului sau prelevarea amprentelor digitale de la o mînă este temporar imposibilă, se prelevă amprenta digitală de la o singură mînă și pe numele solicitantului se eliberează pașaport sau document de călătorie cu o singură amprentă digitală. În această situație, persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente face o mențiune pe cererea solicitantului privind motivele imposibilității prelevării amprentei digitale, care se confirmă de către solicitant prin semnătură.

În cazul în care lipsesc degetele de la ambele mîini sau prelevarea amprentelor digitale de la ambele mîini este permanent imposibilă din motive medicale, amprentele digitale nu se prelevă și solicitantului i se eliberează pașaport sau document de călătorie fără amprente digitale. În această situație, solicitantul prezintă documentul justificativ emis sau avizat de autoritățile respective din Republica Moldova: documentul care atestă dizabilitatea sau, respectiv, documentul medical.

În situațiile expuse la alineatele de mai sus, pașaportul sau documentul de călătorie se eliberează pe termen de valabilitate de 7 sau 10 ani, în funcție de vârsta persoanei pe numele căreia se eliberează documentul.

În cazul în care prelevarea amprentelor digitale de la ambele mîini este temporar imposibilă sau calitatea amprentelor este necorespunzătoare, solicitantului i se eliberează pașaportul sau documentul de călătorie fără amprente digitale, pe un termen de 12 luni. În această situație, persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente face o mențiune pe cererea solicitantului, cu descrierea defectului, care se confirmă de către solicitant prin semnătură.

[Pct.78 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

79. Informaţiile dactiloscopice prelevate în condiţiile prezentului Regulament se prelucrează în conformitate cu Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

[Pct.79 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

791. Amprentele digitale prelevate pentru eliberarea pașaportului și a documentului de călătorie stocate în resursele informaționale ale autorităților emitente și ale celor implicate în procesul de eliberare a actelor de identitate respective se șterg prin procedură automată, imediat după înmînarea acestora sau, în cazul în care nu au fost înmînate, cel tîrziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data personalizării.

VI.

EVIDENŢA, RIDICAREA, ANULAREA ŞI DISTRUGEREA ACTELOR DE IDENTITATE

80. Evidenţa actelor de identitate eliberate se ţine centralizat, în mod automatizat, în cadrul Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”.

[Pct.80 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

81. Actele de identitate se ridică de către autoritatea emitentă sau de către alte organe de stat învestite prin lege cu acest drept, în cazul în care:

1) sunt false, falsificate, sunt obținute prin fraudă sau la eliberarea acestora au fost eludate normele legale stabilite pentru eliberarea actelor de identitate;

2) a fost revocat dreptul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova; a încetat sau a fost anulată forma de protecţie (statut de apatrid, statut de refugiat, de beneficiar de protecţie umanitară sau de azil politic). În aceste cazuri se ridică doar actele de identitate eliberate de autoritatea competentă din Republica Moldova;

3) titularul a obținut autorizația de emigrare. În acest caz se ridică actul de identitate de uz intern, iar în cazul refugiatului sau al beneficiarului de protecţie umanitară, care emigrează în baza paşaportului sau a documentului de călătorie eliberat de alte state, se ridică şi documentul de călătorie eliberat de autoritatea competentă din Republica Moldova;

4) titularul a decedat;

5) au fost eliberate cu neconformități (actele de identitate eliberate nu corespund cerinţelor tehnice sau datele cu caracter personal ce se conţin în acestea nu corespund cu datele respective din documentele prezentate);

6) nu corespund statutului juridic al titularului;

7) persoana a renunțat la IDNP.

Actele de identitate care nu cad sub incidenţa primului alineat şi urmează a fi schimbate, prezentate la depunerea cererii sau, după caz, la înmînarea documentului nou, se anulează prin perforare, cu actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populaţiei, şi se restituie titularului.

Persoanelor domiciliate în localităţile din stînga Nistrului și municipiul Bender paşapoartele de tip sovietic (modelul anului 1974) li se restituie fără a fi perforate.

Organul, altul decît cel învestit cu dreptul pentru eliberarea actelor de identitate, este obligat să transmită autorităţii emitente actele de identitate ridicate de la titulari sau de la persoanele care declară decesul titularului, în condiţiile prevederilor legale.

[Pct.81 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

82. Actul de identitate sau mențiunile de pe fișa de însoțire la acesta sînt nule de drept în cazul în care actul a fost eliberat/mențiunile au fost aplicate în baza unui document ulterior anulat ori despre care s-a constatat că era nul, fals ori falsificat sau în baza unei informaţii frauduloase, precum și în cazul în care la eliberarea acestuia au fost eludate normele legale stabilite pentru eliberarea actelor de identitate.

Nulitatea actului de identitate sau a menţiunilor de pe fișa de însoțire la acesta se constată de către instanţa de judecată sau de către autoritatea emitentă din oficiu ori ca urmare a sesizărilor persoanelor interesate.

La identificarea documentelor suspecte ce au servit drept temei pentru eliberarea actelor de identitate, autoritatea emitentă iniţiază procedura administrativă pentru verificarea legalităţii eliberării acestora pe baza sesizării în care se expun în scris aspectele pe care se întemeiază obiectul procedurii sau din oficiu.

Pentru verificarea autenticității documentelor prezentate la eliberarea actelor de identitate și la stabilirea identității titularului, autoritatea emitentă utilizează sistemul automatizat de recunoaștere facială și metodele de cercetare tehnico-științifice, precum și interpelează alte autorităţi publice.

Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operaţiuni administrative sau prin emiterea/adoptarea unui act administrativ.

În cazul în care se constată eliberarea actelor de identitate în mod fraudulos, autoritatea emitentă care a condus procedura administrativă sesizează organul de urmărire penală pentru examinare conform competenţei.

Despre constatarea nulităţii actului de identitate sau a menţiunilor de pe fișa de însoțire la acesta se informează titularul acestui act, în scris sau prin mijloacele electronice de comunicare, în termen de 3 zile lucrătoare, dacă constatarea s-a efectuat fără ştirea lui, şi Agenția Servicii Publice, pentru actualizarea informaţiei respective în Registrul de stat al populaţiei.

Actualizarea informaţiei despre anularea actelor de identitate în Registrul de stat al populației se efectuează în termen de 10 zile calendaristice de la data aprobării actului administrativ.

Actul administrativ al autorităţii competente cu privire la anularea actului de identitate poate fi contestat în modul stabilit de Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.

[Pct.82 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

83. În caz de pierdere sau de furt a actului de identitate, titularul depune în scris o declaraţie în acest sens la autoritatea competentă, în termenul stabilit de lege.

Actul de identitate găsit de o persoană terţă se restituie titularului sau se predă autorităţii emitente, iar în cazul aflării terţului în străinătate se predă la MDOC.

84. Actele de identitate ale persoanelor decedate se predau organelor de stare civilă, primăriilor sau, după caz, MDOC care, după înregistrarea decesului, expediază:

1) actele de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova la subdiviziunile Agenției Servicii Publice din raza ultimului domiciliu sau a ultimei reşedinţe temporare a defunctului;

2) actele de identitate ale străinilor la Biroul migraţie şi azil.

85. Actele de identitate ale persoanelor aflate în stare de arest, condamnate la privaţiune de libertate, condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, se ridică de organul de urmărire penală, de administraţia izolatoarelor de urmărire penală, de administraţia instituţiilor penitenciare sau de către instanţa de judecată. Actele persoanelor deţinute, pe perioada detenţiei, se păstrează la administraţia instituţiei penitenciare. La eliberarea de sub arest sau la ispăşirea pedepsei, actele de identitate se restituie titularilor sau, după caz, autorităţii emitente.

Actele de identitate ale persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţiile de ocrotire şi de protecţie socială (azil de bătrîni, instituţii medico-sanitare, centre de plasament temporar sau de cazare etc.), pe durata internării, se păstrează la administraţia acestor instituţii.

86. Actele de identitate valabile transmise autorităţii emitente se păstrează pînă la expirarea termenului de valabilitate al acestora şi despre posibilitatea ridicării actelor de identitate se informează titularul în scris sau prin mijloacele electronice de comunicare. Restituirea paşaportului sau a documentului de călătorie se permite numai în cazul în care titularul nu se află în una din situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie.

[Pct.86 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

87. Distrugerea actelor de identitate nevalabile, ridicate de autorităţile emitente sau de către alte organe de stat învestite prin lege cu acest drept ori predate de titulari sau de persoane terţe, se efectuează de către autoritatea emitentă, în modul stabilit prin actele sale instituţionale, cu actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populaţiei.

[Pct.87 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

VII.

EVIDENŢA LA DOMICILIU SAU LA REŞEDINŢĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

88. Înregistrarea persoanelor la domiciliu sau la reşedinţa temporară are drept scop evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi nu stabileşte drepturile acestora asupra locuinţei.

89. Locuitorii Republicii Moldova au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe, în mod liber, domiciliul unde își au reședința obișnuită sau reședința temporară – locul unde își au locuința temporară sau secundară, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.

90. Evidenţa la domiciliu sau la reşedinţa temporară este parte componentă a sistemului unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în Registrul de stat al populației.

[Pct.90 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

91. Evidenţa locuitorilor se ţine prin înregistrarea la domiciliu şi/sau la reşedinţa temporară în locuințele proprietate publică sau proprietate privată, reglementate de Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe, sau în alte încăperi locuibile prevăzute expres în prezentul Regulament.

92. Persoanele nu pot avea concomitent decît un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă temporară. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare din acestea.

93. Autorităţile competente pentru înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară şi radiere din evidenţă sînt:

1) pentru cetăţenii Republicii Moldova – subdiviziunile Agenției Servicii Publice;

2) pentru străini – Biroul migraţie şi azil.

94. Subdiviziunile Agenției Servicii Publice şi Biroul migraţie şi azil au obligaţia să informeze, în termen de 48 ore, cu excepţia zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare, autorităţile administraţiei publice locale (primăriile, preturile) despre actualizarea informaţiei privind evidenţa persoanelor la domiciliu sau la reşedinţa temporară, în raza de competenţă teritorială a acestora.

[Pct.94 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

95. Autorităţile administraţiei publice locale (primăriile, preturile) asigură evidenţa locuitorilor în raza de competenţă teritorială prin Registrul de evidenţă a gospodăriilor populației, care se actualizează în temeiul înştiinţărilor primite de la subdiviziunile Agenției Servicii Publice şi de la Biroul migraţie şi azil.

96. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară, radierea din evidenţă se efectuează prin introducerea datelor în Registrul de stat al populaţiei şi, după caz, prin:

1) eliberarea sau preschimbarea buletinului de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, al apatridului, al refugiatului, al beneficiarului de protecție umanitară sau a permisului de şedere permanentă de generaţia II şi a actelor de identitate de uz intern de generaţia a III-a – în cazul înregistrării sau schimbării domiciliului, sau în cazul, radierii din evidenţă, fără înregistrare la alt loc de domiciliu a titularului;

2) eliberarea sau schimbarea permisului de şedere provizorie al cetăţeanului străin sau al apatridului – în cazul înregistrării sau schimbării reşedinţei temporare titularului;

3) aplicarea menţiunii privind reşedinţa temporară în fişa de însoţire la buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, al apatridului, al refugiatului, al beneficiarului de protecție umanitară sau în fişa de însoţire la permisul de şedere permanentă de generaţia II;

4) aplicarea menţiunilor privind domiciliul/reşedinţa temporară sau radierea din evidenţă în locul rezervat din fişa de însoţire la buletinele de identitate de generaţia I sau la permisul de şedere permanentă de generaţia I, din buletinul de identitate provizoriu, din actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9).

[Pct.96 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

97. Se consideră valabilă ultima informaţie privind înregistrarea la domiciliu şi/sau reşedinţa temporară, indicată în actele de identitate specificate la punctul 96 şi actualizată în Registrul de stat al populaţiei.

În cazul în care datele din actele de identitate privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară nu corespund celor incluse în Registrul de stat al populaţiei, se consideră autentice cele din Registrul de stat al populaţiei.

[Pct.97 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

98. Dovada înregistrării la domiciliu şi/sau reşedinţa temporară se face prin:

1) actele de identitate specificate la punctul 96 cu înscrierea sau, după caz, menţiunea respectivă;

2) informaţia din Registrul de stat al populaţiei.

[Pct.98 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

99. Persoanele fizice, care îşi stabilesc sau îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa temporară depun cererea de înregistrare la subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau, după caz, la Biroul migraţie şi azil.

100. Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi temporar în străinătate, care doresc să-şi înregistreze sau să-şi schimbe domiciliul sau reşedinţa temporară în Republica Moldova, pot să se adreseze la subdiviziunile Agenției Servicii Publice prin intermediul MDOC, iar în lipsa acestora în statul de reşedinţă, prin intermediul oricărei MDOC.

101. Înregistrarea persoanei la reşedinţa temporară nu atrage după sine radierea obligatorie din evidenţa de la domiciliu.

102. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară se efectuează în temeiul cererii solicitantului însoţită de următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate de uz intern;

2) actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinţei;

Prezentarea documentelor ce atestă dreptul de proprietate asupra locuinței nu este obligatorie, dacă autoritatea competentă poate verifica această informație în Registrul bunurilor imobile.

3) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru înregistrare sau radiere din evidenţă. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.

[Pct.102 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

103. În cazul înregistrării persoanei la domiciliu sau la reşedinţa temporară în locuinţa proprietate privată asupra căreia aceasta nu are dreptul de proprietate şi nu dispune de document ce atestă dreptul de folosinţă, precum și în cazul în care dreptul de proprietate al acesteia asupra locuinței în Registrul bunurilor imobile este înregistrat provizoriu, suplimentar se depune în scris, după caz:

1) declaraţia de primire în spaţiul locativ de către proprietarul sau coproprietarii locuinţei – persoană fizică;

2) demersul de primire în spațiul locativ de către proprietarul sau coproprietarii locuinței – persoană juridică.

În cazul în care locuința este proprietate privată a persoanei juridice, solicitantul prezintă suplimentar extrasul din Registrul de stat al unităților de drept, pentru a stabili administratorul persoanei juridice respective. Prezentarea acestui extras nu este obligatorie dacă autoritatea competentă poate verifica această informație prin Registrul de stat al unităților de drept.

În cazul în care dreptul de proprietate asupra locuinței în Registrul bunurilor imobile este înregistrat în temeiul contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, declarația de primire în spațiul locativ pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară se depune și de către beneficiarul întreținerii.

[Pct.103 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

1031. În locuinţa socială sau proprietate privată, transmisă în folosinţă în temeiul contractului de locațiune, încheiat în condiţiile prevederilor legale, pot fi înregistraţi la domiciliu sau la reşedinţa temporară membrii familiei locatarului, dacă contractul de locaţiune nu prevede altfel. În acest caz, declaraţia de primire în spaţiul locativ se depune de către locatar şi membrii majori ai familiei acestuia, care sunt înregistraţi deja la domiciliul sau la reşedinţa temporară pe adresa respectivă.

În locuința proprietate publică pasibilă de privatizare, transmisă în folosință până la 29 noiembrie 2015 în temeiul contractului de închiriere încheiat în condițiile prevederilor legale cu privire la locuințe, în vigoare la data încheierii acestui contract, se înregistrează la domiciliu sau la reşedinţa temporară persoanele incluse în bonul de repartiție sau în alt act de repartizare legală a locuinței respective și membrii familiei acestora. În cazul înregistrării persoanelor incluse în bonul de repartiție nu se depune declarația de primire în spațiul locativ de către persoanele care sunt înregistrate deja la domiciliu sau la reședința temporară pe adresa respectivă.

Pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară a membrilor familiei ai persoanelor incluse în bonul de repartiție sau în alt act de repartizare legală a locuinței, se depune declarația de primire în spațiul locativ de către ultimii în cazul în care aceștia sunt înregistrați la domiciliu sau la reședința temporară pe adresa respectivă.

În cazul în care locuința este proprietate comună pe cote-părți și are mai multe intrări principale, cărora li s-au atribuit adrese separate, declarația de primire în spațiul locativ pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară a persoanelor pe adresa unei intrări se depune doar de către proprietarul sau coproprietarii cotei-părți în a căror folosință se află intrarea respectivă.

104. Cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară se depune personal. În cazul în care schimbarea domiciliului sau a reşedinţei temporare nu condiţionează schimbarea actului de identitate, se admite depunerea cererii de către alte persoane, și anume:

a) în cazul copilului, inclusiv al celui cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, în calitate de solicitant acționează reprezentantul legal corespunzător (unul dintre părinți, tutorele, curatorul);

[Pct.104 lit.a) modificată prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

b) în cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, cererea se depune de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului;

[Pct.104 lit.b) în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

[Pct.104 lit.c) abrogată prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

d) prin reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

[Pct.104 lit.d) modificată prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

e) în cazul persoanei cu boală mintală sau deficiențe fizice, mintale ori psihologice, aflate la întreținere în instituția de tratament sau în instituția socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă, cererea se depune de către administrația instituției respective;

f) în cazul elevilor, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, rezidenţilor şi secundariaţilor clinici cazați în cămine, al militarilor care îndeplinesc serviciul militar în termen, precum și al persoanelor specificate la punctul 116 subpunctele 1), 3) și 4), cererea pentru înregistrarea la reşedinţa temporară poate fi depusă prin intermediul reprezentantului serviciului responsabil de evidenţa locatarilor în încăperile locuibile sau prin intermediul unui angajat al instituţiei delegat cu asemenea atribuţii.

În cazul în care schimbarea domiciliului sau a reședinței temporare condiționează schimbarea actului de identitate, cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară se depune în condițiile punctului 141.

105. Declarația de primire în spațiul locativ se depune în scris, personal sau de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, în fața persoanei abilitate cu funcții de înregistrare a persoanelor la domiciliu sau la reședința temporară sau se prezintă în forma autentificată de notar ori de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție.

[Pct.105 în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

106. Actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinței este unul din următoarele:

1) actul de proprietate asupra locuinţei, încheiat în condiţii de validitate prevăzute de lege şi înregistrat la organul cadastral.

2) bonul de repartiţie a locuinţei proprietate publică, pasibilă de privatizare în condițiile prevederilor legale, eliberat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) după data de 29 noiembrie 2015, sau, după caz, reconfirmat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) dacă a fost eliberat pînă la data de 29 noiembrie 2015, ori documentul justificativ eliberat de autoritatea administrației publice locale (primărie) prin care se stabilește dreptul de folosință asupra locuinței proprietate publică, pasibilă de privatizare;

3) contractul de locațiune, încheiat în condiţiile capitolului VIII din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuinţe, între beneficiarul de loc în cămin şi locator. În cazul cazării elevilor în căminele din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat – o copie a deciziei instituţiei de învăţămînt în a cărei gestiune se află căminul şi ordinul privind repartizarea locuinţei;

4) contractul de locaţiune sau sublocaţiune, încheiat în condițiile capitolului VIII din Legea nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe;

41) contractul de leasing încheiat în condițiile prevederilor legale;

42) contractul de comodat încheiat în condițiile prevederilor legale;

[Pct.106 subpct.42) introdus prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

5) hotărîrea instanţei judecătoreşti definitivă și irevocabilă despre recunoaşterea dreptului de folosință asupra locuinței;

[Pct.106 subpct.5) modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

6) extrasul din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei din localitatea respectivă ce atestă înregistrarea locuinței şi evidenţa membrilor gospodăriei ţărăneşti;

7) demersul administraţiei instituţiei de asistență socială, instituţiei medico-sanitare specializate, serviciului de plasament de tip familial sau de tip rezidențial, instituţiei penitenciare, unităţii militare, instituţiei de învăţămînt, inclusiv a celei din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Apărării, centrelor de plasament, precum şi a altor instituţii specializate ce dispun de încăperi locuibile, în cazul în care pentru instalarea persoanelor nu este obligatorie încheierea contractului de locațiune.

107. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară a minorului care nu a atins vîrsta de 14 ani se efectuează la domiciliul sau la reşedinţa temporară a părinţilor, al unuia din părinţi sau a reprezentantului legal, în cazul în care instanţa de judecată nu a stabilit altfel.

108. Dispoziţiile punctului 107 se aplică şi în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei.

109. Copiii cu vîrsta de peste 14 ani, care locuiesc separat de reprezentanţii lor legali se iau în evidenţă potrivit dispoziţiilor generale, iar în cazul copiilor aflaţi sub curatelă se prezintă şi acordul autorităţii tutelare teritoriale.

[Pct.109 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

110. Pentru înregistrarea minorului la domiciliul ori la reşedinţa temporară a părinţilor, a unuia din părinţi sau a reprezentantului legal, acordul proprietarului, coproprietarilor locuinţei sau al locatarului şi al membrilor majori ai familiei acestuia, care sînt înregistraţi la domiciliu ori la reşedinţa temporară pe adresa respectivă, nu este obligatoriu.

În cazul în care părinţii minorului au înregistrare la domiciliu ori la reşedinţa temporară pe adrese diferite, minorul se înregistrează la adresa părintelui care îl reprezintă la autoritatea competentă sau la adresa celuilalt părinte, cu acordul acestuia.

Dovada adresei de domiciliu sau de reședință temporară la care se înregistrează copilul se face prin mențiunea respectivă din actul de identitate al reprezentantului legal (părintelui care îl reprezintă, tutorelui, curatorului), a cărei valabilitate se verifică prin Registrul de stat al populației.

[Pct.110 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

111. Înregistrarea la reşedinţa temporară se efectuează pentru o perioadă determinată. În cazul străinilor cu drept de ședere provizorie, termenul reședinței temporare nu poate depăși termenul de valabilitate al permisului de ședere provizorie.

112. Termenul reşedinţei temporare în locuința aflată în proprietate privată se determină de comun acord cu proprietarul sau coproprietarii locuinţei.

În locuința proprietate publică sau proprietate privată, închiriată în condițiile prevederilor legale, termenul reședinței temporare este stabilit de durata pe care este încheiat contactul de locațiune.

În situația prevăzută la punctul 1031, termenul reședinței temporare se determină de comun acord cu locatarul și membrii majori ai familiei, care sînt înregistrați în locuința închiriată, dar care nu va depăși termenul prevăzut de contractul de locațiune.

1121. În casa de vacanță înregistrarea la reședința temporară se efectuează pe perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, cu condiția că în actul de proprietate asupra acestei locuințe, încheiat în condiții de validitate prevăzute de lege și înregistrat în Registrul bunurilor imobile, este indicată adresa, atribuită conform prevederilor legale.

113. Persoanele înmatriculate la instituţiile de învăţămînt din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Apărării, care locuiesc în încăperi locuibile din clădirile situate pe teritoriul acestor instituţii (cazarme) se înregistrează la reşedinţa temporară pe perioada studiilor.

114. Persoanele care se află provizoriu la o altă adresă decît cea de domiciliu sau reşedinţa temporară (hotel, casă de odihnă, camping, bază turistică, sanatoriu şi alte instituţii similare, instituţii medico-sanitare publice) se înregistrează de către administratorul/proprietarul acestor instituţii în registrele de evidenţă la momentul sosirii, fără aplicarea menţiunii privind înregistrarea în actul de identitate.

115. Înregistrarea la domiciliu se efectuează concomitent cu radierea din evidenţa anterioară fără aplicarea menţiunii de radiere.

116. Sînt înregistrate la domiciliu sau, după caz, la reşedinţa temporară pe perioada plasării în instituţiile respective:

1) persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, persoanele aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori în plasament în instituţiile de asistență socială, instituţiile medico-sanitare specializate (azil de bătrîni, centre de plasament, centre de reabilitare, centre comunitare multifuncţionale, instituții psihoneurologice, precum și alte instituții similare);

2) copiii separați de părinți plasați în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial;

[Pct.116 subpct.2) în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

3) persoanele condamnate la închisoare care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare – pe perioada detenţiei, iar în cazul persoanelor condamnate la detenţiune pe viaţă – permanent;

4) persoanele social-defavorizate fără domiciliu, plasate temporar în centre sociale;

5) enoriaşii care locuiesc pe teritoriul lăcaşurilor sfinte (mănăstiri);

6) militarii care îndeplinesc serviciul militar şi membrii familiilor lor care locuiesc în încăperile locuibile din clădirile (cazarme) situate pe teritoriul unităţii militare unde îşi îndeplinesc serviciul (pe perioada serviciului militar).

[Pct.117 abrogat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

1171. Persoana care nu are posibilitate de a fi înregistrată la domiciliu sau la reşedinţa temporară obţine buletinul de identitate sau, după caz, buletinul de identitate provizoriu fără menţiunea respectivă.

La solicitarea persoanei care a emigrat autorizat, se eliberează buletinul de identitate provizoriu fără înregistrare la domiciliu și/sau reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova.

118. Radierea din evidenţă a persoanelor se efectuează:

1) la cererea solicitantului;

2) la schimbarea domiciliului sau a reşedinţei temporare şi/sau în cazul autorizării emigrării;

3) la cererea sau demersul proprietarului sau a coproprietarilor locuinţei proprietate privată, identificat(ţi) prin actul de identitate şi care prezintă documentul ce atestă dreptul de proprietate asupra acestei locuinţe. În cazul în care locuinţa este proprietate privată a persoanei juridice, solicitantul prezintă suplimentar extrasul din Registrul de stat al unităților de drept, pentru a stabili administratorul persoanei juridice respective. Prezentarea acestui extras nu este obligatorie dacă autoritatea competentă poate verifica această informație prin Registrul de stat al unităților de drept.

În situațiile în care titularul de drept depune în scris o declarație potrivit căreia dreptul său de proprietate asupra locuinței este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, prezentarea documentelor ce atestă acest drept nu este obligatorie, dacă autoritatea competentă poate verifica prin resursele informaționale automatizate ale cadastrului bunurilor imobile, veridicitatea datelor declarate.

În cazul înstrăinării sau moştenirii locuinței aflate în proprietate privată, persoanele înregistrate anterior trecerii dreptului de proprietar asupra acestui imobil se radiază din evidenţă la cererea proprietarului sau a unuia din coproprietari, dacă actul juridic respectiv nu prevede altfel;

În cazul înstrăinării sau moștenirii unei cote-părți din locuința aflată în proprietate privată, persoanele înregistrate anterior trecerii dreptului de proprietar asupra acestei cote-părți se radiază din evidenţă la cererea tuturor coproprietarilor locuinței, dacă actul juridic respectiv nu prevede altfel.

În cazul radierii tuturor drepturilor reale înscrise în Registrul bunurilor imobile asupra locuinţei distruse (demolate), persoanele înregistrate la domiciliu sau la reşedinţa temporară pe adresa respectivă se radiază din evidenţă în temeiul cererii sau al demersului proprietarului sau al unuia din coproprietarii terenului pe care a fost amplasat bunul imobil cu destinație locativă.

31) la demersul locatorului prin care se confirmă rezoluțiunea locațiunii a locuinței proprietate publică. În această situație reprezentantul locatorului se identifică prin actul de identitate și prezintă documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de gestiune și de reprezentare;

4) la demersul administraţiei instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor sau serviciilor sociale de plasament în a căror administrare se află încăperile locuibile care le aparţin (cămine, cazarme, case-internat, case de copii de tip familial, case comunitare, aziluri de bătrîni şi invalizi, orfelinate, instituţii penitenciare, unităţi şi structuri militare, centre de plasament temporar, alte tipuri de instituţii rezidenţiale), în situația în care încăperea locuibilă nu a fost transmisă în folosință în baza unui contract de locațiune;

5) în cazul privării persoanei de dreptul de folosinţă asupra locuinței, returnării sau îndepărtării persoanei de pe teritoriul Republicii Moldova, revocării dreptului de şedere, încetării sau anulării statutului de apatrid, a statutului de refugiat sau a protecţiei umanitare – în temeiul hotărîrii instanţei de judecată definitive şi irevocabile sau a deciziei organului abilitat;

6) în cazul decesului – în temeiul certificatului de deces sau comunicării oficiale în acest sens a organului de stare civilă, sau în temeiul informației despre actul și certificatul de deces al persoanei respective, actualizate în Registrul de stat al populației de organul de stare civilă. Cetățenii Republicii Moldova decedați în străinătate, ale căror acte de deces nu au fost transcrise în registrele de stare civilă ale Republicii Moldova, pot fi radiați din evidență și în temeiul comunicării oficiale privind decesul a organului de stare civilă, întocmite în temeiul comunicării oficiale a autorității competente din străinătate și transmise direct Agenției Servicii Publice sau prin intermediul Ministerului Justiției ori MDOC, potrivit obligațiilor prevăzute de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte sau pe bază de reciprocitate.

Prevederile subpunctului 6) se aplică în cazul în care informaţia despre actul de deces a persoanei respective nu a fost actualizată în Registrul de stat al populaţiei de organele de stare civilă.

119. Persoanele decedate se consideră radiate automat din evidenţa de la domiciliu sau de la reşedinţa temporară la data decesului acestora, fapt stabilit şi înregistrat de către organele competente de stare civilă conform prevederilor legale şi actualizat în Registrul de stat al populaţiei.

120. Cererea pentru radierea din evidenţă se depune personal sau de reprezentatul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice.

[Pct.120 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

121. Copiii şi persoanele aflate la întreţinerea proprietarului, a coproprietarului sau a statului nu pot fi radiaţi din evidenţă în condiţiile subpunctelor 3) şi 4) punctul 118.

Copilul înregistrat la domiciliu sau la reședința temporară a părinților/părintelui nu poate fi radiat din evidență în condițiile punctului 118 subpunctul 1), dacă părinții/părintele rămân(e) înregistrați/înregistrat în continuare pe adresa respectivă, cu excepția cazurilor de înregistrare a copilului la adresa celuilalt părinte sau la o altă adresă, în cazul copilului cu vârsta de peste 14 ani.

[Pct.121 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

122. În cazul radierii din evidenţa la domiciliu fără înregistrare la o altă adresă buletinul de identitate pentru cetăţenii Republicii Moldova, buletinul de identitate pentru apatrizi, buletinul de identitate pentru refugiaţi, buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară şi permisul de şedere permanentă de generaţia II şi actele de identitate de uz intern de generaţia a III-a devin nevalabile din momentul radierii.

În cazul radierii din evidența la reședința temporară fără înregistrare la o altă adresă, permisele de ședere provizorie de generația II devin nevalabile din momentul radierii.

123. Dacă în procesul de eliberare a actelor de identitate, de înregistrare a persoanei la domiciliu sau la reşedinţa temporară, în Registrul de stat al populaţiei au fost incluse date eronate, incomplete despre persoană sau despre adresa de domiciliu/reşedinţa temporară a acesteia sau informaţia nu s-a actualizat în termenul stabilit, subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau Biroul migraţie şi azil au obligaţia, în temeiul actelor justificative prezentate de persoană sau de reprezentantul său legal, sau de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, sau de persoana care acționează în interesul acesteia în condițiile prevederilor legale, sau de MDOC, la solicitarea lor sau din oficiu, să întreprindă măsuri de rectificare, completare sau de actualizare a informaţiei respective, în termen de pînă la 10 zile lucrătoare.

În cazul conferirii sau modificării adresei bunului imobil cu destinație locativă în condițiile legii, pentru completarea sau modificarea adresei de domiciliu sau de reședință temporară din actul de identitate și din Registrul de stat al populației, solicitantul prezintă certificatul privind conferirea sau modificarea adresei bunului imobil, eliberat de organul cadastral.

În cazul în care autoritatea competentă dispune de documentele justificative sau poate verifica această informație prin sistemele informaționale respective, prezentarea acestora de către solicitant nu este necesară.

În aceste situaţii, după caz, se aplică menţiunea corectă privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară pe buletinul de identitate provizoriu, pe fişa de însoţire, sau are loc schimbarea documentului ori a fișei de însoțire în condițiile prezentului Regulament.

[Pct.123 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

1231. În cazul în care înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară a persoanei s-a produs în localitățile din stânga Nistrului sau în municipiul Bender după 1 ianuarie 1993, actualizarea informației respective în Registrul de stat al populației se efectuează în temeiul declarației pe proprie răspundere a acestei persoane, depuse concomitent cu cererea pentru eliberarea actului de identitate sau, după caz, cu aplicarea mențiunii respective în actul de identitate eliberat de autoritățile Republicii Moldova.

[Pct.1231 modificat prin HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

124. În cazul schimbării, în condiţiile legii, a denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor locuibile sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor, solicitantul se adresează la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, Biroul migraţie şi azil pentru schimbarea actului de identitate sau, după caz, pentru efectuarea modificărilor şi a completărilor respective în adresa de domiciliu sau de reşedinţa temporară.

1241. Străinii care intră în Republica Moldova pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de autorităţile moldoveneşti, sînt obligaţi, în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei de stat, să declare despre aceasta la una dintre următoarele structuri:

1) subdiviziunile Agenției Servicii Publice;

2) subdiviziunile Biroului migraţie şi azil.

Pentru a fi luaţi în evidenţă, străinii prezintă actele de călătorie care le permit intrarea în Republica Moldova.

VIII.

AUTORIZAREA EMIGRĂRII

125. Cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul și/sau reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova care vor să-și stabilească domiciliul în străinătate, precum și cei care de iure sunt înregistrați la domiciliu și/sau la reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova, dar de facto nu domiciliază în Republica Moldova și cei care de iure și de facto nu domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova și prezintă dovezi privind stabilirea domiciliului în străinătate depun cererea pentru obținerea autorizației de emigrare sau, după caz, pentru eliberarea pașaportului cu mențiunea privind autorizația de emigrare în condițiile punctului 141, în țară – la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, iar în străinătate – la MDOC.

126. Cererea pentru obținerea autorizației de emigrare se depune însoțită de următoarele documente, după caz:

1) buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu.

Dacă în momentul depunerii cererii pentru obținerea autorizației de emigrare persoana nu are asupra sa buletinul de identitate sau termenul de valabilitate al acestuia este expirat sau solicitantul declară pierderea sau furtul buletinului de identitate, prezentarea acestuia nu este obligatorie. Identitatea solicitantului se stabilește în temeiul pașaportului aflat în termen de valabilitate sau, după caz, în baza informației din Registrul de stat al populației.

În cazul în care persoana cu vârsta de peste 16 ani cu domiciliul în Republica Moldova nu a obținut buletin de identitate sau buletinul de identitate este nevalabil din motivul schimbării datelor cu caracter personal, cererea se depune în baza buletinului de identitate provizoriu;

2) actul de identitate al reprezentantului legal – în cazul copilului, inclusiv al celuia asupra căruia a fost instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

3) pașaportul cetățeanului Republicii Moldova valabil.

În cazul în care solicitantul nu deține pașaport sau deține pașaport nevalabil sau solicită eliberarea celui de-al doilea pașaport, cererea pentru eliberarea pașaportului se depune în condițiile prevăzute la punctul 42, concomitent cu cererea pentru obținerea autorizației de emigrare, cu condiția ca termenul comenzii serviciului de autorizare a emigrării să nu depășească termenul comenzii serviciului de eliberare a pașaportului;

4) documentele de stare civilă în condițiile de prezentare prevăzute la punctul 42 subpunctul 4);

5) documentul eliberat de autoritățile străine ce atestă stabilirea solicitantului cu domiciliul în străinătate (actul de identitate al cetățeanului străin cu mențiunea respectivă, permisul de ședere provizorie sau permanentă, contractul de muncă etc.);

6) în cazul emigrării copilului – declarațiile autentificate de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție, după caz:

a) a părintelui care rămâne cu domiciliul sau reședința temporară în Republica Moldova, din care să rezulte acordul acestuia pentru emigrarea copilului cu celălalt părinte sau acordul pentru emigrarea copilului la celălalt părinte care este stabilit deja cu domiciliul în străinătate. În cel din urmă caz, se prezintă și declarația celuilalt părinte din care să rezulte că acesta acordă spațiul locativ și asigură întreținerea copilului;

b) a copilului cu vârsta de peste 14 ani privind acordul acestuia de a emigra cu unul dintre părinți;

7) dovada achitării taxelor și a tarifelor stabilite pentru serviciul prestat. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

În cazul în care din anumite motive solicitantul nu poate obține declarația specificată la subpunctul 6), acesta prezintă hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă privind dreptul la emigrare fără acordul respectiv.

În cazul în care reprezentantul legal al copilului este altul decât părinții, acesta, suplimentar la documentele prevăzute la subpunctele 1)-7), prezintă:

a) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind instituirea tutelei/curatelei;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) avizul autorității tutelare teritoriale referitor la eliberarea autorizației de emigrare pe numele copilului.

În cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, reprezentantul legal, suplimentar la documentele indicate la subpunctele 1)-5) și 7), prezintă hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară și, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.

127. Persoana responsabilă din cadrul autorității competente verifică documentele prezentate și, în temeiul acestora, completează formularul electronic respectiv, care se prezintă solicitantului pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.

128. Cererea pentru obținerea autorizației de emigrare se respinge în cazul în care solicitantul a prezentat informații frauduloase sau documentele prezentate sunt insuficiente, conțin divergențe, sunt nevalabile ori se constată că nu sunt autentice, precum și în cazurile în care solicitantului i-au fost aplicate măsurile de suspendare a dreptului la libera circulație în străinătate, prevăzute la articolul 4 alineatul (16) din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

Solicitantul este informat în scris sau prin mijloacele electronice de comunicare despre rezultatele examinării cererii, iar în cazul respingerii cererii i se indică și motivul. Examinarea cererii repetate se efectuează după lichidarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.

129. Ca urmare a examinării cererii pentru obținerea autorizației de emigrare, în pașaportul/pașapoartele persoanei se aplică mențiunea privind autorizația de emigrare, în care se indică țara de destinație.

130. Pentru ridicarea pașaportului cu mențiunea privind autorizația de emigrare, solicitantul se radiază din evidența la domiciliu sau la reședința temporară din Republica Moldova și predă subdiviziunii competente a Agenției Servicii Publice buletinul de identitate. În cazul în care buletinul de identitate a fost declarat pierdut sau furat, radierea din evidență se efectuează în lipsa acestuia.

Pașaportul cu mențiunea respectivă se înmânează solicitantului în condițiile prevăzute la punctul 17.

131. La data actualizării informației în Registrul de stat al populației privind emigrarea autorizată a persoanei, Agenția Servicii Publice informează, în scris sau prin mijloacele electronice de comunicare sau prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect):

1) centrul administrativ militar în a cărui rază de competență teritorială persoana supusă militar a fost înregistrată la ultimul domiciliu sau la ultima reședință temporară;

2) Casa Națională de Asigurări Sociale, în cazul persoanei beneficiare de prestații sociale.

132. În cazul persoanei care solicită obținerea autorizației de emigrare prin intermediul MDOC, buletinul de identitate ori declarația de pierdere sau furt al acestuia, cererea pentru radierea din evidența la domiciliu sau la reședința temporară din Republica Moldova se depun la MDOC și se transmit Agenției Servicii Publice împreună cu documentele specificate la punctul 126.

133. Pașaportul cu mențiunea privind autorizația de emigrare, în care se indică țara de destinație, se expediază la MDOC și se înmânează solicitantului în condițiile prevăzute la punctul 17. În cazul în care solicitantul deține pașaport valabil, mențiunea privind autorizația de emigrare se aplică la MDOC.

134. Cetățenii Republicii Moldova stabiliți cu domiciliul în străinătate se pot înregistra la MDOC.

135. Cetățenii Republicii Moldova care nu dețin buletin de identitate, declară că nu domiciliază în Republica Moldova și prezintă dovezi privind stabilirea domiciliului pe teritoriul altui stat se consideră emigranți și sunt în drept să obțină pașaportul cu mențiunea privind autorizația de emigrare în condițiile enunțate la punctul 42.

136. Copilul născut din părinți cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți cu domiciliul în străinătate și care nu s-a repatriat până la atingerea majoratului se consideră emigrant. În cazul în care unul dintre reprezentanții legali ai copilului este domiciliat în Republica Moldova, iar celălalt în străinătate, reprezentanții legali decid de comun acord domiciliul copilului, cu consimțământul acestuia dacă are vârsta de peste 14 ani. Declarația reprezentanților legali în acest sens și consimțământul copilului se autentifică de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție.

În cazul în care unul dintre părinții copilului nu cade de acord asupra stabilirii acestuia cu domiciliul în străinătate, dezacordul se contestă în instanța de judecată.

137. Cetățenii Republicii Moldova stabiliți cu domiciliul în străinătate și luați în evidență în Registrul de stat al populației ca persoane emigrate autorizat în condițiile prezentului Regulament sau conform reglementărilor anterioare obțin pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu mențiunea respectivă în schimbul celui nevalabil sau declarat pierdut ori furat, în temeiul cererii depuse la subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau la MDOC, însoțită de documentele prevăzute la punctul 42.

138. Procedura de obținere a autorizației de emigrare de către străini, refugiați și beneficiarii de protecție umanitară este analogică cu cea prevăzută pentru cetățenii Republicii Moldova și se aplică străinilor cărora li s-a eliberat buletin de identitate pentru apatrizi, buletin de identitate pentru refugiați, buletin de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară sau permis de ședere permanentă.

[Capitolul VIII în redacția HG767 din 09.11.22, MO374-382/25.11.22 art.890; în vigoare 25.12.22]

IX.

REPATRIEREA CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA

139. Cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi cu domiciliul în străinătate sînt în drept să-şi stabilească oricînd, în mod liber, domiciliul în Republica Moldova.

140. Pentru repatriere solicitantul depune cererea pentru eliberarea buletinului de identitate la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, şi prezintă, după caz, documentele prevăzute la punctele 26-27.

141. În cererea pentru eliberarea buletinului de identitate solicitantul indică statul din care se repatriază.

Agenția Servicii Publice anulează menţiunea privind autorizarea emigrării din paşaportul repatriantului şi-l restituie titularului cu respectarea prevederilor punctului 86.

Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului

1. Hotărîrea Guvernului nr.333 din 18 martie 2002 „Pentru aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaţiei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.43-45, art.409), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1) în tot textul hotărîrii şi în anexe:

sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;

sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”;

sintagma „Departamentul Trupelor de Grăniceri” se substituie cu sintagma „Departamentul Poliţia de Frontieră”;

sintagma „Ministerul Învăţămîntului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;

sintagma „Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale” se substituie cu sintagma ”Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”;

sintagma „secţiile de înregistrare a actelor de stare civilă” se substituie cu sintagma „oficiile stare civilă”;

sintagma „secţiile de documentare a populaţiei” se substituie cu sintagma „subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”;

cuvintele „tipurile de documente de model nou” se substituie cu cuvintele „acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;

cuvintele „ambasadele şi consulatele” se substituie cu cuvintele „misiunile diplomatice şi oficiile consulare”;

cuvîntul „departamental” se substituie cu cuvîntul „instituţional”;

cuvîntul „interdepartamental” se substituie cu cuvîntul „interinstituţional”;

cuvîntul „perfectare” se substituie cu cuvîntul „confecţionare”;

cuvîntul „pericol” se substituie cu cuvîntul „riscul”, la cazul gramatical respectiv;

2) anexa nr.1:

a) la punctul 1, după cuvintele „pe teritoriul Republicii Moldova” se completează cu cuvintele „a refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară”;

b) la punctul 5, subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:

„formarea bazei de date a RSP în procesul eliberării actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte locuitorilor Republicii Moldova”;

formarea bazei de date a RSP prin asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova şi înregistrarea anumitor categorii de persoane cu atribuirea IDNP fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat.”;

c) la punctul 6, sintagma „Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal nr.17-XVI din 15 februarie 2007” se substituie cu sintagma „Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal”;

d) punctul 8:

la alineatul 1), subalineatul doi va avea următorul cuprins:

„Funcţiile specificate sînt realizate în cadrul organizării procesului de colectare a datelor referitoare la populaţia ţării prin eliberarea actelor de identitate, asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova, înregistrarea categoriilor de persoane fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat şi în cadrul schimbului informaţional cu alţi subiecţi.”;

la litera A alineatul unu, subalineatul trei va avea următorul cuprins:

„eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;

litera B alineatul unu:

subalineatul unu va avea următorul cuprins:

„Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;

la subalineatul cinci, cuvintele „a cetăţenilor străini, documentarea cetăţenilor Republicii Moldova (cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu)” se substituie cu cuvintele „străinilor, eliberarea paşapoartelor diplomatice şi de serviciu cetăţenilor Republicii Moldova”;

la subalineatul nouă, cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;

litera C:

alineatul unu se completează cu un nou subalineat cu următorul cuprins:

„în cazul emigrării autorizate”;

alineatul 2), cu excepţia titlului, va avea următorul cuprins:

„Informaţia din baza de date a RSP se furnizează în conformitate cu legislaţia în vigoare persoanelor fizice şi juridice de drept public şi privat, care poartă răspundere în condiţiile prevederilor legale pentru divulgarea acesteia.”;

e) punctul 9:

alineatul unu:

subalineatele patru şi cinci vor avea următorul cuprins:

„conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ACTE DE IDENTITATE”);

conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrărilor la domiciliu şi/sau reşedinţă” („ADRESA”);”;

la subalineatul şapte, cuvintele „cetăţenilor străini şi apatrizilor” se substituie cu cuvîntul „străinilor”;

în desenul 2, denumirea conturului automatizat „DOCUMENTARE” se substituie cu cuvintele „ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”;

la litera B alineatul doi, subalineatul trei va avea următorul cuprins:

„evidenţă şi controlul certificatelor medicale constatatoare ale naşterii şi ale decesului;”;

la litera C alineatul doi, subalineatul opt va avea următorul cuprins:

„transcrierea actelor de stare civilă înregistrate în străinătate;”;

litera D:

alineatul unu va avea următorul cuprins:

„Conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”) este un sistem automatizat de evidenţă a persoanelor şi control şi al procesului de eliberare a actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;

la alineatul doi, subalineatele trei, patru şi cinci vor avea următorul cuprins:

„eliberarea fişei de însoţire la buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova;

autorizarea plecării cu domiciliul in străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova;

eliberarea buletinului de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova”;

litera E:

alineatul unu va avea următorul cuprins:

„Conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrării la domiciliu si/sau reşedinţă („ADRESA”) cuprinde evidenţa automatizată a persoanelor la domiciliu şi/sau reşedinţă şi controlul procesului de înregistrare a locuitorilor Republicii Moldova.”;

la alineatul doi, subalineatele doi şi trei vor avea următorul cuprins:

„înregistrarea la reşedinţă;

radierea din evidenţă a persoanelor fizice.”;

la litera F alineatul unu, după cuvîntul „dobîndirii” se introduce cuvîntul „redobăndirii”;

litera G alineatul doi:

la subalineatul unu, cuvintele „eliberarea paşaportului persoanei fără cetăţenie” se substituie cu cuvintele „eliberarea documentului de călătorie pentru apatrizi”;

la subalineatul doi, cuvintele „eliberarea buletinului de identitate al persoanei fără cetăţenie” se substituie cu cuvintele „eliberarea buletinului de identitate pentru apatrizi”;

la subalineatul trei, cuvintele „permanent al cetăţeanului străin” se substituie cu cuvîntul „permanentă”;

subalineatul douăsprezece va avea următorul cuprins:

„eliberarea fişei de însoţire la buletinele de identitate şi permisul de şedere permanentă;”;

f) punctele 13 şi 14 vor avea următorul cuprins:

„13. Posesorul Registrului de stat al populaţiei este Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

14. Funcţiile de creare, de ţinere şi de exploatare a RSP sînt exercitate de către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”.

În centrele raionale activează subdiviziunile teritoriale ale Întreprinderii.

Primăriile comunelor exercită funcţia de înregistrare a naşterilor, deceselor şi a căsătoriilor persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în raza de competenţă teritorială.”;

g) la punctul 15 alineatul doi, cuvîntul „producerea” se substituie cu cuvîntul „confecţionarea”;

h) punctul 16 va avea următorul cuprins:

„16. Actele de identitate eliberate sau validate de către autorităţile Republicii Moldova:

1) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.4; (generaţia II) – des.4.1.;

2) buletinul de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova – des.4.2.;

3) actul de identitate provizoriu (Formularul nr. 9) cu codul de bare – des.4.3., fără codul de bare – des.4.4.;

4) paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974);

5) buletinul de identitate pentru apatrizi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.5; (generaţia II) – des.5.1.;

6) permisul de şedere permanentă cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.6; (generaţia II) – des.6.1.;

7) permisul de şedere provizorie pentru apatrizi (generaţia I) – des.7; (generaţia II) – des. 7.1.;

8) permisul de şedere provizorie (pentru cetăţeni străini) (generaţia I) – des.8; (generaţia II) – des.8.1.;

9) buletinul de identitate pentru refugiaţi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des. 9; (generaţia II) – des. 9.1.;

10) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.10; (generaţia II fără fişă) – des.10.1.;

11) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova fără date biometrice – des. 11, cu date biometrice – des.11.1.;

12) paşaportul diplomatic fără date biometrice – des.11.2., cu date biometrice – des.11.3.;

13) paşaportul de serviciu fără date biometrice – des.11.4., cu date biometrice – des.11.5.;

14) documentul de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954) fără date biometrice şi cu date biometrice;

15) documentul de călătorie (Convenţia cu privire la statutul de refugiaţi din 28 iulie 1951);

16) documentul de călătorie (protecţia umanitară).”

Notă: Designul şi elementele de protecţie ale actelor de identitate din generaţia I au fost perfecţionate pe parcurs, iar modelele reprezentate în desene constituie ultima variantă a acestora.

buletin

i) punctul 19 va avea următorul cuprins:

„19. Documentele medicale:

a) certificatul medical constatator al naşterii;

b) certificatul medical constatator al decesului.”

j) la punctul 20, subalineatele unu, doi şi trei se exclud;

k) punctul 21 va avea următorul cuprins:

„21. Documentele suplimentare:

• paşaport de tip sovietic (modelul anului 1974);

• actul de identitate provizoriu, buletinul de identitate provizoriu eliberat conform evidenţei manuale;

• paşaportul cetăţeanului străin.”;

l) punctul 22:

la subalineatul unu, cuvintele „ancheta-cerere pentru obţinerea” se substituie cu cuvintele „cererea-chestionar pentru eliberarea”;

subalineatele cinci şi şase vor avea următorul cuprins:

• „avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă;

• dovada achitării taxelor şi tarifelor stabilite pentru serviciile prestate”;

m) punctul 25:

la litera a) subalineatul unu, cuvîntul „stabil” se substituie cu cuvintele „sau reşedinţa”;

la litera b) subalineatul cinci, cuvîntul „anchetă” se substituie cu sintagma „cererea-chestionar”;

n) la punctul 29 litera a) alineatul doi:

subalineatul doi va avea următorul cuprins:

„eliberarea actelor de identitate şi a certificatelor de stare civilă”;

la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”;

o) punctul 30:

alineatul (1):

la litera b) subalineatul trei, cuvîntul „(patronimicul)” se exclude;

la litera f) subalineatul cinci, cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;

la alineatul (3) subalineatul cinci, cuvîntul „patronimicul” se exclude;

la alineatul (4) subalineatul şase va avea următorul cuprins:

„autoritatea emitentă”;

p) punctul 32 litera a):

subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:

„- înregistrarea unor categorii de persoane, cu atribuirea numărului de identificare de stat (IDNP), fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;

- eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;”;

la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvîntul „reşedinţă”;

q) punctul 34 va avea următorul cuprins:

„34. Informaţiile din RSP se furnizează de către deţinător în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative în vigoare.”;

r) la punctul 36 alineatul doi, cuvîntul „căpătare” se substituie cu cuvîntul „obţinere”, după cuvîntul „liceu” se completează cu cuvîntul „colegiu”, iar după cuvintele „de învăţămînt” se completează cu cuvintele „medii, medii speciale”;

s) la punctul 40 alineatul unu subalineatul unu, după cuvintele „sau permanentă în Republica Moldova” se completează cu cuvintele „refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară”;

t) la punctul 42 alineatul cinci, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”.

3) anexa nr.2:

a) punctul 4:

la alineatul (1) litera f), cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;

la alineatul (4), subalineatul şase va avea următorul cuprins:

„autoritatea emitentă”;

b) punctul 8:

la liniuţa a treia, cuvintele „cetăţenii străini şi apatrizi” se substituie prin cuvîntul „străini”;

se completează cu o nouă liniuţă cu următorul cuprins:

„- la înregistrarea persoanei fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;

c) punctul 9 alineatul unu:

subalineatul unu va avea următorul cuprins:

„Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;

la subalineatul nouă cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;

d) punctul 13 în final se completează cu o propoziţie cu următorul cuprins:

„Evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de Stat al Populaţiei se ţine manual.”;

e) punctul 15:

la alineatul unu, după cuvintele „în bază de contract” se completează cu cuvintele „sau, respectiv, cerere”;

la alineatul doi, după cuvîntul „Contractul” se completează cu cuvintele „sau cererea”;

se completează cu un nou alineat cu următorul cuprins:

„Informaţia se furnizează gratuit pentru instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, iar pentru persoanele fizice şi juridice de drept privat contra plată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.”

2. Hotărîrea Guvernului nr.21 din 16 ianuarie 2003 „Cu privire la stabilirea termenului de valabilitate a actelor de identitate de tip vechi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.3-5, art.24), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

a) la punctul 2, cuvintele „din considerente religioase, au renunţat la actele de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte” şi cuvintele „au renunţat la acte din considerente religioase” se substituie cu cuvintele „care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei”;

b) la punctul 3, sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;

c) la punctul 4, sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”, iar cuvintele „cetăţenilor străini şi persoanelor fară cetăţenie” se substituie cu cuvîntul „străinilor”.

3. Punctul 5 din Regulamentul cu privire la evidenţa militară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.631 din 23 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.99-103, art.672), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„5. Evidenţa militară a cetăţenilor Republicii Moldova se asigură în mod automatizat prin intermediul Registrului de stat al resurselor de mobilizare” cu utilizarea informaţiei din Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”.

4. Regulamentul cu privire la încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.864 din 17 august 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.113-116, art.937), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

în tot textul Regulamentului, sintagma „Ministerul Dezvoltării Informaţionale” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, iar sintagma „Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;

la punctul 16, alineatul doi se exclude.

5. Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25 ianuarie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.14-17, art.89) se modifică şi se completează după cum urmează:

a) la punctul 20, litera c) în final se completează cu cuvintele „permisul de şedere sau după caz, paşaportul naţional al cetăţeanului străin sau documentul de călătorie pentru apatrizi”;

b) punctul 23 va avea următorul cuprins:

„23. Înregistrarea la reşedinţă a locatarilor se efectuează pe baza bonului de repartiţie, ordinului privind repartizarea fondului locativ în modul stabilit de organele respective şi în conformitate cu regulile stabilite pentru înregistrarea la reşedinţă în Republica Moldova.”.

7. Hotărîrea Guvernului nr.1187 din 22 decembrie 2010 „Cu privire la implementarea Ghişeului unic de documentare a străinilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 259-263, art. 1318) se modifică după cum urmează:

a) în tot textul hotărîrii şi Regulamentului pentru funcţionarea Ghişeului unic de documentare a străinilor:

sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, la cazul gramatical corespunzător;

sintagma „paşaport pentru apatrizi” se substituie cu sintagma „document de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954)”, la cazul gramatical corespunzător;

b) în tot textul Regulamentului, sintagma „Direcţia documentarea populaţiei” se substituie cu sintagma „Departamentul documentare”, la cazul gramatical corespunzător;

c) punctele 17 şi 20 se exclud.

Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013

LISTA hotărîrilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 „Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.47, art.344).

2. Hotărîrea Guvernului nr. 200 din 24 februarie 1998 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 30-33, art. 231).

3. Hotărîrea Guvernului nr. 666 din 18 iunie 1998 „Pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 62-65, art. 638).

4. Hotărîrea Guvernului nr. 1039 din 8 noiembrie 1999 „Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 126-127, art. 1107).

5. Hotărîrea Guvernului nr. 773 din 3 august 2001 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 94-96, art. 820).

6. Hotărîrea Guvernului nr. 1540 din 22 decembrie 2003 „Pentru completarea Hotărîrii Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 1-5, art. 14).

7. Hotărîrea Guvernului nr. 1244 din 12 noiembrie 2004 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 208-211, art. 1436).

8. Punctul I din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.626 din 28 iunie 2005 „Cu privire la actele de identitate ale refugiaţilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 95-97, art. 715).

9. Hotărîrea Guvernului nr. 286 din 17 martie 2006 „Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 47-50, art. 320).

10. Punctul 1 din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.562 din 6 mai 2008 „Cu privire la actele de identitate ale beneficiarilor de protecţie umanitară” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 86-87, art. 554).

11. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 11 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 131-133, art. 871).

12. Hotărîrea Guvernului nr. 455 din 24 iulie 2009 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 118-120, art. 517).

13. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.131 din 22 februarie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 30-31, art. 178).

14. Punctul 1 din anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17 mai 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78-80, art. 460).

15. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 337 din 10 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 99-101, art. 464).

16. Punctul 1 din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 501 din 8 iulie 2011 „Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 114-116, art. 568).

17. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 918 din 7 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 222-226, art. 1009).