pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova

HOTĂRÂRE nr. 125 din 18.02.2013 · GUVERNUL · publicat 22.02.2013
Modificat prin: HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466
pe legis.md
Trimiteri: 287 legate · 24 nerezolvate · 6 avertismente · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 3 fără adresăMonitorul Oficial: 45 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 757 din 817 unități (60 necitite, 57 dintre ele noi)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (24)
  • articolul 2 litera (a) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolul 3 alineatele (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (5)-(11) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolul 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolul 5 alineatul (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolele 9-11 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexele nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • nr. 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexele nr. 16 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpunctele 2)-7) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpunctele 1)-7) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpunctele 2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 5) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 6) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (3) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (4) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (1) litera f) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alineatul (4) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Avertismente (6)
  • punctului 7 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 7 din prezentul act
  • punctul 15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 15 din prezentul act
  • punctul 15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 15 din prezentul act
  • punctul 17 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 17 din prezentul act
  • punctul 17 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 17 din prezentul act
  • punctul 16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 alin. (2) din Hotărârea nr. 864/2005 – pentru aprobarea Regulamentului cu privire la încorporarea…
Fără țintă (1)
  • alineatul întâi Fără legătură: cititorul-model (Sonnet 5.5) recunoaște aici o trimitere, dar pagina nu marchează partea citată.
Din afara site-ului: fără adresă (3)

Notă: pe tot parcursul textului

1) cuvintele „mijloacele electronice de comunicare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „mijloacele electronice de comunicație”, la forma gramaticală corespunzătoare,

2) cuvintele „documentul care atestă dizabilitatea”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „certificatul de încadrare în grad de dizabilitate”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26

În scopul executării prevederilor art. VII alin.(3) din Legea nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.186-189, art. 625), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parțial (articolul 2 litera (a) primul alineat, articolul 3 alineatele (1), (2) și (3) și (5)-(11), articolul 4, articolul 5 alineatul (1) și articolele 9-11) Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la libera circulație (CELEX: 32019R115), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 188 din 12 iulie 2019.

1. Se aprobă:

Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, conform anexei nr.1;

Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2:

Lista hotărîrilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr.3

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 7 martie 2013.

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul afacerilor externe

şi integrării europene Iurie LEANCĂ

Ministrul tehnologiei

informaţiei şi comunicaţiilor Pavel FILIP

Ministrul afacerilor interne Dorin RECEAN

Nr. 125. Chişinău, 18 februarie 2013.

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013

REGULAMENT privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Repufblicii Moldova

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova (în continuare – Regulament) constituie actul normativ care reglementează raporturile juridice dintre persoanele fizice, persoanele juridice şi instituţiile statului la prestarea serviciilor publice de eliberare a actelor de identitate, de înregistrare la domiciliu și/sau la reședința temporară, de autorizare a emigrării locuitorilor Republicii Moldova şi de repatriere a cetățenilor Republicii Moldova.

2. Noțiunile utilizate în prezentul Regulament au următoarele semnificații:

act de identitate – document oficial care face dovada identității și a statutului juridic al titularului;

act de identitate de uz intern – act de identitate, valabil în condițiile prevederilor legale, care face dovada identității și a statutului juridic al titularului, eliberat locuitorilor Republicii Moldova. La această categorie de documente se atribuie toate tipurile de cărți de identitate și cărți de rezidență prevăzute în anexele nr. 1, nr. 3 și nr. 4, precum și buletinele de identitate și permisele de ședere, aflate în circulație, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 16-nr. 24 la Hotărârea Guvernului nr. 522/2019 cu privire la modelele actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte;

[Pct.2 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

autoritate competentă – autoritate sau instituție publică responsabilă de prestarea serviciilor publice în materie de cetățenie, de eliberare a actelor de identitate, de înregistrare la domiciliu și/sau la reședința temporară, de autorizare a emigrării şi de repatriere în funcţie de statutul juridic al solicitanților şi de locul aflării acestora – subdiviziunile responsabile de evidenţa persoanelor şi de eliberarea actelor de identitate din cadrul Instituţiei Publice „Agenția Servicii Publice” (în continuare – subdiviziuni ale Agenţiei Servicii Publice), misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova (în continuare – MDOC), Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne;

autoritate emitentă – autoritate sau instituție publică responsabilă de emiterea actelor de identitate potrivit prevederilor legale;

autorizație de emigrare – mențiune aplicată în pașaportul cetățeanului Republicii Moldova de către autoritatea competentă ca urmare a autorizării emigrării cetățeanului Republicii Moldova pentru stabilirea cu domiciliul în străinătate sau ca urmare a constatării faptului stabilirii cetățeanului Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate;

documente de stare civilă – documente oficiale eliberate de către autorităţile competente în materie de stare civilă, precum şi de altele decât cele de stare civilă, valabile în condiţiile prevederilor legale, care conţin înscrieri autentice de identificare a persoanei, fac dovada stării civile a acesteia, precum şi a schimbării şi modificării datelor de identificare. La această categorie de documente se atribuie: certificatele de stare civilă (certificatul de naștere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, certificatul de deces), extrasul de pe actul de stare civilă, avizul cu privire la anularea şi/sau modificarea actului de stare civilă, hotărârea instanței de judecată, documentele emise de către autorităţile competente din străinătate, care atestă înregistrarea sau consemnarea faptelor de stare civilă, modificarea sau schimbarea datelor cu caracter personal sau a stării civile a persoanei;

statut juridic – cetățenia sau capacitatea juridică a persoanei în funcție de statutul recunoscut sau de forma de protecție acordată în conformitate cu actele normative privind regimul străinilor, migrația și azilul.

3. Locuitori ai Republicii Moldova se consideră cetățenii săi cu reședința obișnuită sau temporară în țara, străinii cu drept de şedere pe teritoriul republicii şi persoanele cărora li s-a recunoscut de către autoritățile competente ale Republicii Moldova statutul de apatrid sau de refugiat, precum și persoanele cărora li s-a acordat protecție umanitară, protecție temporară sau azil politic, cu excepţia străinilor – membri ai corpului diplomatic.

4. Evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi cu domiciliul în străinătate reprezintă un sistem unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în cadrul Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” (în continuare – Registru de stat al populaţiei).

La ținerea evidenței locuitorilor Republicii Moldova la adresa de domiciliu sau de reședință temporară se utilizează Sistemul informațional automatizat «Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale şi al adreselor».

5. - abrogat.

6. Modalitatea de prestare a serviciilor publice persoanelor în condiţiile prezentului Regulament se stabilește de către organul ierarhic superior al autorităţii competente.

7. Serviciile publice de eliberare a actelor de identitate, de înregistrare sau de radiere din evidența la domiciliu sau reședința temporară, de autorizare a emigrării sau de repatriere se prestează de către autoritățile competente conform termenelor, taxelor și tarifelor stabilite de cadrul normativ relevant, care sunt achitate de solicitant.

Termenul de examinare a cererilor pentru eliberarea actelor de identitate, pentru obținerea autorizației de emigrare nu poate depăși 20 de zile lucrătoare de la data recepționării tuturor documentelor necesare, cu excepția cărții de identitate provizorie, care se eliberează la data cererii. Pentru cazurile de depunere a cererii prin intermediul MDOC, termenul de examinare începe să curgă de la data înregistrării acesteia pe suport de hârtie sau a documentului electronic la Instituția publică „Agenția Servicii Publice” (în continuare – Agenția Servicii Publice).

La solicitarea persoanei, actul de identitate poate fi eliberat, iar autorizația de emigrare poate fi obținută în termene mai restrânse decât cel obișnuit, conform termenelor și tarifelor stabilite de Guvern, cu excepția situațiilor de eliberare a primului act de identitate persoanei care a atins vârsta majoratului și până la data cererii nu a fost identificată sau identificarea anterioară a acesteia nu poate fi probată, a cărei identitate se stabilește potrivit prevederilor punctului 34. În aceste situații primul act de identitate național se eliberează în termen nu mai mic de 5 zile lucrătoare.

În cazul necesității unor examinări suplimentare, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul autorității emitente respective cu cel mult o lună, fapt despre care se informează solicitantul în scris sau prin mijloacele electronice de comunicație.

Beneficiarul de înlesniri, în condițiile prevederilor actelor normative, este scutit total sau parțial de achitarea plăților pentru serviciile publice prestate în cazul prezentării documentelor confirmative.

Prezentarea documentelor confirmative nu este obligatorie în cazul în care datele conținute în acestea sunt disponibile în resursele informaționale și pot fi consumate prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

8. În cazul eliberării actelor de identitate care conţin neconformităţi din vina autorităţii competente, cheltuielile pentru schimbarea documentelor respective sînt suportate din contul acestei autorităţi.

9. Cererile, declaraţiile, chestionarele, avizele, demersurile şi alte documente de acest gen utilizate la eliberarea actelor de identitate, la ţinerea evidenţei locuitorilor, la autorizarea emigrării şi la repatriere reprezintă formulare-tip şi conţin date cu caracter personal necesare pentru constituirea şi actualizarea Registrului de stat al populaţiei.

Modelul formularelor-tip şi al menţiunilor utilizate în acest sens se stabileşte de către organul ierarhic superior al autorităţii competente. În cazul în care în acest proces sînt implicate mai multe autorităţi, modelul formularelor-tip şi al menţiunilor respective se stabileşte printr-un act administrativ comun.

10. Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul proceselor de prestare a serviciilor publice de eliberare a actelor de identitate şi de evidență a locuitorilor Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

În condiţiile prezentului Regulament, se prelucrează doar datele cu caracter personal strict necesare și neexcesive scopului prestabilit, potrivit competenţelor atribuite autorităţilor competente, cu asigurarea unui nivel de securitate şi de confidenţialitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile prezentate de prelucrare şi caracterul datelor, conform principiilor stabilite de lege.

În cadrul operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate conform prezentului Regulament se asigură respectarea drepturilor subiectului de date cu caracter personal, conform prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

11. Datele incluse în formularele depuse la autorităţile competente în condiţiile prezentului Regulament se certifică de către persoanele responsabile de recepţionarea cererii prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.

12. Datele cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova în actele de identitate se înscriu din documentele de stare civilă în limba română.

Dacă în limba maternă a solicitantului cărții de identitate sau al cărții de identitate provizorie se folosește altă grafie decât cea latină, atunci la redarea numelui și a prenumelui în limba română ortografierea se face conform normelor de transliterare a numelor străine în limba română.

La eliberarea actelor de identitate ale cetățeanului Republicii Moldova persoanelor cetățeni ai altor state născute pe teritoriul Republicii Moldova, care redobândesc cetățenia Republicii Moldova sau sunt recunoscute cetățeni ai Republicii Moldova, în condițiile Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000, numele și prenumele acestora se înscriu potrivit actului de naștere național, înregistrat de către organul de stare civilă din Republica Moldova (în continuare – organ de stare civilă).

Numele și prenumele în actele de identitate eliberate străinilor nu se traduc și nici nu se transliterează, dar se înscriu conform ortografierii acestora cu grafie latină din pașaportul național sau din documentul de călătorie, eliberate de către autoritățile competente străine.

13. În cazul stabilirii divergenţelor în înscrierile privind datele cu caracter personal din documentele de stare civilă, prezentate de solicitant, eliberarea actelor de identitate se efectuează după lichidarea divergenţelor respective.

Dacă la eliberarea buletinului de identitate sau a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova numele și/sau prenumele persoanei au fost înscrise conform onomasticii naționale și modificările respective nu au fost operate în actele de stare civilă, la eliberarea ulterioară a actului de identitate, concomitent cu cererea pentru prestarea serviciului respectiv, persoana este obligată să solicite modificarea datelor cu caracter personal din actul de stare civilă ce o vizează. Cererea se transmite organului de stare civilă pentru examinare conform competențelor din oficiu. În caz contrar, persoanei i se eliberează acte de identitate conform datelor cu caracter personal înscrise în actele de stare civilă.

131. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate, prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în următoarele cazuri:

a) solicitantul a fost ținut în evidență în Registrul de stat al populației anterior datei depunerii cererii și informaţiile despre datele cu caracter personal ale acestuia, despre starea civilă, precum și despre actele de stare civilă înregistrate și documentele de stare civilă eliberate pe numele acestuia au fost actualizate în Registrul de stat al populației ca urmare a înregistrării inițiale, precum și a prestării serviciilor publice de eliberare a actelor de identitate, în materie de stare civilă și de cetățenie;

b) nu au intervenit schimbări în starea civilă şi în datele cu caracter personal ale solicitantului de la eliberarea ultimului act de identitate al cetățeanului Republicii Moldova.

Suplimentar la cerere, solicitantul, reprezentantul lui legal sau persoana care acționează în interesul solicitantului, în condiţiile prevederilor legale, depune în scris o declarație pe proprie răspundere prin care confirmă că datele cu caracter personal ale acestuia din Registrul de stat al populației sunt actuale și corespund adevărului.

14. Documentele utilizate în cadrul procedurilor prevăzute de prezentul Regulament se prezintă în limba română, iar cele întocmite în altă limbă, cu excepţia celor întocmite în limba rusă, se prezintă în traducere oficială.

141. Actele de identitate se eliberează în temeiul cererii depuse de către solicitant la autoritatea competentă în modul stabilit.

Depunerea cererii de către alte persoane se admite în următoarele situații speciale:

a) în cazul copilului, inclusiv al celui cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, în calitate de solicitant acționează reprezentantul legal al acestuia (unul dintre părinți, tutorele, curatorul), cu prezența obligatorie a copilului;

b) în cazul copilului ai cărui părinți sunt minori sau al cărui unic părinte este minor, în calitate de solicitant acționează reprezentantul legal al părinților minori/al unicului părinte minor;

c) în cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, cererea se depune de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului, cu prezența obligatorie a acestuia;

d) în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acesteia (tutorele), cu prezența obligatorie a persoanei reprezentate;

e) în cazul persoanei imobilizate, al persoanei aflate la tratament prin constrângere, al persoanei aflate în arest preventiv sau în detenție, cererea pentru eliberarea cărții de identitate, a cărții de identitate provizorii sau a cărții de rezidență poate fi depusă de către reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de către alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

[Pct.141 lit.e) în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

f) în cazul persoanei imobilizate şi pentru care prelevarea amprentelor digitale nu este obligatorie sau este imposibilă, cererea pentru eliberarea cărții de identitate a cărții de rezidență, a, pașaportului sau a documentului de călătorie poate fi depusă de către reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

[Pct.141 lit.f) modificată prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

g) în cazul persoanei care este internată într-o instituție medicală și se află în stare gravă (inconștientă, în comă), cererea se depune de către persoana care acționează în interesul acesteia (membru de familie, rudă), iar în lipsa unei astfel de persoane, actul de identitate se eliberează în urma demersului instituției medicale în cauză sau al autorității administrației publice locale, dacă persoana internată beneficiază de asistență socială;

h) în cazul persoanei cu boală mintală sau deficiențe fizice, mintale ori psihologice, aflate la întreținere în instituția de tratament sau în instituția socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă, actul de identitate se eliberează în urma demersului instituției respective.

Dacă în privința persoanei cu capacitate deplină de exercițiu este instituită o măsură de ocrotire, iar starea acesteia nu-i permite să ia în mod independent o decizie privind eliberarea actului de identitate, la depunerea cererii respective, persoana ocrotită este asistată de persoana însărcinată cu ocrotirea (asistent, mandatar împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitor provizoriu, curator, membri ai consiliului de familie, precum și alte persoane însărcinate cu ocrotirea în condițiile legale).

142. Cererea pentru eliberarea actelor de identitate se respinge în cazul în care solicitantul a prezentat informații frauduloase sau documentele prezentate sînt insuficiente, conțin divergențe, sînt nevalabile ori se constată că nu sînt autentice. În sensul prezentului punct, noțiunea de document nevalabil nu se răsfrînge asupra actelor de identitate care urmează a fi schimbate.

Cererea pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova sau a documentului de călătorie se respinge și în cazurile în care solicitantului i se suspendă dreptul la libera circulație în străinătate, prevăzute la art.4 alin.(16) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

În situația în care de către autoritatea emitentă se suspectează sau s-a stabilit furtul de identitate în cazul a două persoane cu imagini faciale diferite, dar cu aceleași date cu caracter personal în actele de identitate eliberate în temeiul acelorași acte de stare civilă, precum și la suspectarea sau la stabilirea identității false în cazul unei persoane care deține acte de identitate cu date cu caracter personal diferite, cererea pentru eliberarea actelor de identitate depusă de acestea se respinge pînă la stabilirea identităţii adevărate a acestor persoane, dacă termenul comenzii de prestare a serviciului respectiv este mai mic de 20 de zile lucrătoare. În cazul în care termenul comenzii este de 20 de zile lucrătoare, termenul de examinare a cererii poate fi prelungit în condiţiile prevederilor punctului 7, iar dacă și în acest termen nu a fost posibilă stabilirea identității adevărate a persoanei – cererea acesteia se respinge.

În cazul în care cererea pentru eliberarea actelor de identitate se respinge în condițiile prevederilor legale, autoritatea emitentă este obligată, în termenul prevăzut pentru examinarea cererii, să informeze solicitantul, în scris sau prin mijloacele electronice de comunicație, despre motivele care au stat la baza respingerii cererii.

Examinarea cererii repetate se efectuează după înlăturarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.

În cazurile expuse în prezentul punct, suma achitată pentru serviciul solicitat se restituie partial sau se utilizează la depunerea cererii repetate.

Respingerea cererii pentru eliberarea actului de identitate poate fi contestată în modul stabilit Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

143. De la data realizării condițiilor tehnice și a stabilirii reglementărilor interne, la cererea solicitantului sau a persoanei care acționează în interesul acestuia, precum și la demersul instituțiilor (diplomatice, consulare, medicale, sociale, penitenciare etc.), autoritatea competentă desfășoară activități de preluare a cererii, a documentelor și a informațiilor necesare pentru prestarea serviciilor de eliberare a actelor de identitate și de evidență a persoanelor, în teren, prin intermediul oficiilor mobile, folosind echipamente din dotare.

15. Dacă solicitantul actului de identitate, din cauza dizabilităţii sau este analfabet, nu poate să-şi aplice semnătura pe cerere sau pe alte formulare, atunci acesta împuterniceşte verbal o persoană terţă care semnează documentele respective în prezenţa solicitantului şi a persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente.

În cazul persoanei care este internată într-o instituţie medicală şi se află în stare gravă (inconştientă, în comă), semnătura pe cerere sau pe alte formulare se aplică de persoana care acţionează în interesul acesteia: membru de familie, rudă, iar în lipsa unei astfel de persoane, de către reprezentantul instituţiei medicale în cauză sau al autorităţii administraţiei publice locale, dacă persoana internată beneficiază de asistenţă socială, iar în cazul persoanei cu boală mintală sau deficienţe fizice, mintale sau psihologice, aflate la întreţinere în instituţia de tratament sau în instituţia socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă – de reprezentantul instituţiei respective. În cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, cererea pentru eliberarea actului de identitate, precum şi alte formulare se semnează de către tutore.

În aceste situaţii, precum şi în cazul copiilor sub 14 ani, pe cerere se aplică o menţiune în acest sens şi în locul rezervat pentru semnătura solicitantului care urmează a fi scanată se aplică simbolul grafic, sub formă de linie cu lungimea de 10 mm, care se reflectă în actul de identitate.

În cazul copilului, cererea pentru eliberarea actului de identitate, precum şi alte formulare se semnează de către persoana care îl reprezintă sau care acționează în interesul acestuia potrivit punctului 141 alineatul al doilea literele a), b) și c). În situația copilului cu vârsta peste 14 ani, cererea se semnează de către copil și de către persoana care îl reprezintă sau care acționează în interesul acestuia.

Dacă solicitantul este analfabet sau cu dizabilităţi de vedere (nevăzător), persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente are obligaţia să-i citească conţinutul formularului şi să facă pe el o menţiune în acest sens.

În cazul în care solicitantul nu cunoaşte limba română, este surd, mut sau surdomut, la depunerea cererii acesta este în drept să antreneze un traducător/interpret autorizat. Traducătorul/interpretul autorizat poartă răspundere personală pentru serviciile prestate.

În cazul persoanelor aflate în custodia instituțiilor abilitate (reținute, arestate preventiv sau condamnate) care refuză să semneze olograf cererea sau alte formulare, instituția publică responsabilă de prestarea serviciului este în drept să elibereze actele de identitate necesare, la solicitarea instituției de detenție, însoțită de procesul-verbal care consemnează refuzul.

[Pct.15 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

16. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate se stabileşte statutul juridic și identitatea solicitantului sau ale persoanei reprezentate.

Autoritatea competentă este în drept să-i ceară solicitantului documente suplimentare dacă cele prezentate nu sunt suficiente pentru a stabili statutul juridic, identitatea, starea civilă ale acestuia, precum şi existența restricţiilor la eliberarea pașaportului sau a documentului de călătorie în condiţiile legii, care sunt strict necesare acestui scop.

În situațiile în care datele solicitate sunt disponibile în resursele informaționale ale autorității emitente sau în resursele informaționale ale altor autorități/instituții publice, autoritatea competentă este obligată să consume aceste date, în mod automatizat, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) în conformitate cu actele normative în domeniul schimbului de date și al interoperabilității.

161. În cazul în care pentru prestarea serviciilor publice prevăzute în prezentul Regulament se solicită actul de identitate al solicitantului sau al reprezentantul lui legal, sau al persoanei care îl reprezintă, sau al persoanei care acționează în interesul acestuia, prezentarea actului de identitate nu este obligatorie dacă acesta este valabil. Identitatea solicitantului sau a persoanelor care îl reprezintă, precum şi valabilitatea actului de identitate se confirmă prin informația din Registrul de stat al populației. Se exceptează situațiile în care actul de identitate este necesar pentru stabilirea identității persoanei (pașaportul/documentul de călătorie eliberat de autoritățile străine), precum și pentru a fi schimbat, la cerere.

17. Actele de identitate se înmânează, contra semnătură, fie personal titularului, fie reprezentantului lui legal sau reprezentantului împuternicit prin procură autentificată de notar ori de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție sau prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, fie persoanei care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale. Actul de identitate poate fi înmânat unei persoane terțe, cu consimțământul titularului sau al reprezentantului legal al acestuia exprimat în scris la autoritatea competentă. La cererea solicitantului, actul de identitate se livrează fie la domiciliul sau reședința temporară, fie la locul aflării acestuia sau al persoanei căreia i s-a încuviințat înmânarea prin intermediul serviciului guvernamental de livrare (MDelivery) în condițiile stabilite de Guvern. În cazul înmânării actului de identitate reprezentantului legal sau reprezentantului împuternicit prin procură sau persoanei care acționează în interesul titularului, aceștia se identifică prin actul de identitate, iar în lipsa actului de identitate – prin informația din Registrul de stat al populației şi, după caz, prezintă documentele ce confirmă acest drept, prevăzute pentru depunerea cererii respective la punctele 26, 42, 63 și 65.

Se permite înmânarea și livrarea actelor de identitate copiilor care au atins vârsta de 14 ani, dacă există consimțământul reprezentantului legal al acestora. Consimțământul reprezentantului legal se exprimă în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente de recepţionarea cererii sau se prezintă în forma autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție.

În cazul livrării actului de identitate prin intermediul serviciului guvernamental de livrare (MDelivery), documentele referitoare la înmânarea actului de identitate se păstrează la furnizorul de servicii poștale în condițiile stabilite de Guvern pentru documentele serviciului poștal.

18. Prevederile prezentului Regulament referitoare la copii nu sînt aplicabile persoanelor care, în condiţiile art.26 alin.(2) şi (3) din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002, au dobîndit capacitatea deplină de exerciţiu pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani.

181. Furnizarea, comunicarea sau declararea cu rea intenție a unor date eronate, incomplete sau false de către o persoană fizică, fie pentru sine, fie pentru un terț, se sancționează în conformitate cu prevederile legislației penale sau contravenționale.

182. Procurile autentificate de notar sau de alte persoane abilitate prin lege ori împuternicirile de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnate în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, întocmite/consemnate pentru prestarea serviciilor publice în condițiile prezentului Regulament, trebuie să conțină, în mod obligatoriu, înscrisul referitor la împuternicirile concrete conferite de mandant/reprezentat și serviciul public pentru care acestea au fost conferite (depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate, ridicarea actului de identitate, înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară, radierea din evidență etc.).

183. Titularul actului de identitate sau reprezentantul său legal este obligat să notifice autorității competente, în termen de 15 zile de la pierderea sau furtul actului de identitate, pentru a preveni utilizarea acestuia de către terți în scopuri ilicite. În același termen, titularul actului de identitate declarat pierdut sau furat, ori reprezentantul lui legal, este obligat să informeze autoritatea competentă în cazul găsirii acestuia.

În cazul pierderii sau furtului cărții de identitate în care este înscris certificatul calificat pentru semnătură electronică, titularul este obligat să solicite imediat revocarea certificatului cheii publice, conform prevederilor legale privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

19. Actele de identitate neridicate de titulari se păstrează la autoritatea emitentă pe perioada de trei ani de la data emiterii, după care se distrug în modul stabilit prin actele sale instituționale.

Actele de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova, cu excepţia pașaportului diplomatic și a celui de serviciu, confecţionate şi transmise pentru înmînare prin intermediul MDOC şi neridicate de titulari, se păstrează la sediul MDOC pe perioada de trei ani de la data emiterii, după care în termen de trei luni, se transmit Agenției Servicii Publice, pentru distrugere în modul stabilit.

II.

ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA

Secțiunea 1

Eliberarea cărților de identitate cetățenilor Republicii Moldova

20. Cartea de identitate se eliberează cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, cu următoarele termene de valabilitate:

a) 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani;

b) 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani;

c) 10 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 70 de ani;

d) nelimitat, pentru persoanele cu vârsta peste 70 de ani.

În cazul în care o persoană solicită eliberarea cărții de identitate cu până la o lună înainte de împlinirea vârstei necesare încadrării într-o grupă de vârstă superioară, conform literelor a)-d), cartea de identitate se eliberează cu termenul de valabilitate stabilit pentru această grupă de vârstă.

Toate tipurile de buletine de identitate (buletinul de identitate, buletinul de identitate electronic, buletinul de identitate provizoriu) eliberate cetățenilor Republicii Moldova înainte de punerea în circulație a primei cărți de identitate se consideră valabile potrivit termenului de valabilitate, dacă nu intervin situații în care, potrivit prevederilor legale, acestea devin nevalabile.

201. Cetățenii Republicii Moldova nu pot deține mai mult de un act de identitate de uz intern valabil.

La solicitarea cetățeanului Republicii Moldova, cu capacitate deplină de exercițiu, care deține cartea de identitate valabilă și care se poate identifica electronic utilizând servicii de încredere, prin intermediul aplicației guvernamentale integrate a serviciilor electronice EVO, se poate genera versiunea digitală a cărții de identitate, care are aceeași forță juridică precum cartea de identitate pe suportul fizic.

Versiunea digitală a cărții de identitate se generează în aplicația guvernamentală integrată a serviciilor electronice EVO pe dispozitivul inteligent al titularului și conține date conform cărții de identitate, preluate din profilul persoanei din Registrul de stat al populației.

202. Cartea de identitate conține date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, elemente de particularizare și de siguranță, precum și date în formă electronică înscrise în mediul de stocare electronică a datelor.

În mediul de stocare electronică a datelor al cărții de identitate se înscriu:

a) datele din formatul tipărit și din formatul inscripționat;

b) certificatul calificat pentru semnătură electronică;

c) datele biometrice ale titularului: imaginea facială și imaginile amprentelor digitale.

203. Certificatul calificat pentru semnătură electronică se înscrie în cartea de identitate a persoanei cu capacitate deplină de exercițiu. Cererea pentru înscrierea certificatului calificat pentru semnătură electronică se depune concomitent cu cererea pentru eliberarea cărții de identitate. Înscrierea certificatului calificat pentru semnătură electronică în cartea de identitate se efectuează ulterior producerii acesteia.

204. Termenul de valabilitate al certificatului calificat pentru semnătură electronică se stabilește de către prestatorul de servicii de încredere calificat în condițiile prevederilor legale privind identificarea electronică și serviciile de încredere și potrivit acordului încheiat cu Agenția Servicii Publice.

La expirarea termenului de valabilitate al certificatului calificat pentru semnătură electronică, la cererea titularului cărții de identitate, se eliberează un certificat calificat nou, cu un termen de valabilitate care nu depășește termenul de valabilitate al cărții de identitate.

Expirarea termenului de valabilitate al certificatului calificat pentru semnătură electronică şi/sau defectarea mediului de stocare electronică a datelor nu influențează valabilitatea cărții de identitate.

205. Suspendarea valabilității și revocarea certificatului cheii publice, restabilirea valabilității acestuia, precum și eliberarea unui nou certificat al cheii publice se efectuează în condițiile prevederilor legale privind identificarea electronică și serviciile de încredere și conform tarifului stabilit de Guvern.

206. Pentru utilizarea cărții de identitate în care se înscrie primul certificat calificat pentru semnătură electronică ca mijloc de identificare electronică, autoritatea emitentă a cărții de identitate eliberează titularului un cititor de carduri inteligente (eID), conform tarifului stabilit de Guvern.

207. La depunerea cererii pentru eliberarea cărții de identitate, solicitantul este supus procedurii de preluare a imaginii faciale și, după caz, de prelevare a amprentelor digitale în conformitate cu cerințele stabilite la capitolul V.

La eliberarea cărții de identitate, persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă permanent sau temporar, precum și copiii cu vârstă sub 12 ani sunt exonerați de obligația de a se supune procedurii de prelevare a amprentelor digitale.

În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă temporar, se eliberează cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, cu un termen de valabilitate de 1 an.

21. Cartea de identitate se eliberează în următoarele cazuri:

1) la prima eliberare copiilor;

2) la preschimbarea pașaportului de tip sovietic (modelul anului 1974);

3) la preschimbarea actelor de identitate de uz intern nevalabile, din următoarele motive:

a) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;

b) constatarea inexactităților, neconformităților, falsurilor în înscrierile din documente, furtul de identitate sau identitatea falsă;

c) expirarea termenului de valabilitate;

d) schimbarea domiciliului;

e) schimbarea denumirii sau a rangului localităților, străzilor, renumerotarea imobilelor sau rearondarea acestora, înființarea localităților, a străzilor sau în caz de modificare, rectificare sau de completare a datelor adresei de domiciliu;

4) în caz de pierdere, furt sau deteriorare;

5) la dobândirea sau redobândirea cetățeniei Republicii Moldova;

6) în caz de repatriere;

7) la solicitarea titularului de a preschimba buletinul de identitate/cartea de identitate.

Cazurile prevăzute la subpunctul 3) literele d) și e) se aplică titularilor buletinelor de identitate, inclusiv electronice, eliberate după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I).

În termen de 30 de zile de la producerea sau constatarea uneia dintre situațiile prevăzute la subpunctele 3), 4) și 5), titularul sau reprezentantul lui legal este obligat să solicite autorităţii competente eliberarea cărții de identitate noi.

211.- abrogat.

22. Cartea de identitate provizorie se eliberează, în situații speciale, pentru întrebuințare pe teritoriul Republicii Moldova, cetățenilor Republicii Moldova, și anume:

a) persoanei care a depus cerere pentru eliberarea cărții de identitate și solicită un act de identitate provizoriu pe perioada de confecționare a acesteia;

b) persoanei care nu deține toate documentele necesare pentru eliberarea cărții de identitate și nu deține un alt act de identitate valabil (pașaport, document de călătorie);

c) persoanei vulnerabile, pentru a beneficia de asistență socială, medicală sau juridică de urgență;

d) persoanei care nu deține un act de identitate valabil, pentru a beneficia de servicii de stare civilă ce generează schimbarea cărții de identitate;

e) persoanei care nu deține un act de identitate valabil și care execută o pedeapsă penală privativă de libertate, reținută sau aflată în arest preventiv, la solicitarea autorităților competente;

f) persoanei care renunță la numărul de identificare de stat;

g) persoanei care a emigrat autorizat și nu deține un act de identitate valabil;

h) persoanei pentru care prelevarea amprentelor digitale este temporar imposibilă;

i) persoanei cu drept de vot care, în ziua desfășurării scrutinului electoral, nu deține niciun act de identitate necesar pentru exercitarea votului în condițiile prevederilor legale din domeniul electoral.

23. Termenul de valabilitate pentru cartea de identitate provizorie se stabilește de către autoritatea emitentă și nu poate depăși un an. Pentru persoanele care execută o pedeapsă penală privativă de libertate, cartea de identitate provizorie se eliberează pe termenul aflării în detenție, dar nu mai mare de 10 ani, iar pentru persoanele care renunță la numărul de identificare de stat – pe termen de 10 ani.

24. Cererea pentru eliberarea cărții de identitate se depune în condițiile punctului 141, în ţară, la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, iar în străinătate, la MDOC.

În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.

25.- abrogat.

26. La depunerea cererii pentru eliberarea cărții de identitate, solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate de uz intern, după caz, pașaportul de tip sovietic (modelul anului 1974) ce urmează a fi schimbat;

2) actul de identitate al reprezentantului legal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

3) documentele de stare civilă (certificatul de naștere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, certificatul de deces al soțului/soției, certificatele de naștere ale copiilor, extrasul de pe actul de stare civilă, avizul cu privire la anularea şi/sau modificarea actului de stare civilă, precum şi alte documente de stare civilă eliberate în condițiile prevederilor legale). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 131;

4) încheierea sau avizul de stabilire a identității, eliberat de către instanța de judecată sau, respectiv, de către instituţiile prevăzute la punctul 35;

5) o fotografie de dată recentă cu dimensiunile de 10x15 cm, color, mat, pe fond alb, în cazul eliberării cărții de identitate sau al cărții de identitate provizorie persoanelor prevăzute la punctul 141 literele e), f) și g), la solicitarea reprezentantului sau la demersul instituțiilor respective;

6) certificatul medical care atestă imobilitatea persoanei sau starea gravă (comă, boală mintală, deficiențe fizice, mintale, psihologice) şi aflarea în instituția medicală ori în instituția socială; documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare sau demersul autorităţii administrației publice locale ori al instituţiei respective;

7) certificatul de încadrare în grad de dizabilitate sau certificatul medical care confirmă că prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă permanent;

8) declarația de pierdere sau furt al actului de identitate de uz intern;

9) pașaportul cetățeanului străin – în cazul persoanei care declară apartenența la cetățenia şi a altui stat şi informația despre aceasta nu a fost actualizată în Registrul de stat al populației;

10) cererea de certificare a cheii publice;

11) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea cărții de identitate și pentru prestarea serviciilor de încredere calificate. În cazul în care achitarea taxelor şi a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

În cazul copilului cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, precum şi în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, reprezentantul legal corespunzător (tutorele, curatorul) prezintă actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei (dispoziția autorităţii tutelare teritoriale, hotărârea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui/curatorului).

În cazul copilului separat de părinţi, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului de tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului, suplimentar la cerere, prezintă, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

b) dispoziția autorităţii tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorităţii tutelare teritoriale privind plasarea copilului în serviciul social de plasament respectiv;

d) demersul autorităţii tutelare teritoriale cu privire la eliberarea cărții de identitate pe numele copilului şi la împuternicirile de reprezentare a acestuia.

Persoana care a dobândit cetățenia Republicii Moldova şi are domiciliul pe teritoriul țării sau se repatriază fără pașaport al cetățeanului Republicii Moldova prezintă suplimentar adeverința privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova sau avizul privind recunoașterea sa ca cetățean al Republicii Moldova. În cazul în care persoana nu poate prezenta certificatul de naștere, deoarece în țara de origine nu se eliberează astfel de documente sau a beneficiat de protecție internațională până la dobândirea cetățeniei Republicii Moldova, aceasta depune cerere pentru eliberarea cărții de identitate provizorii fără a prezenta certificatul de naștere, cu condiția reconstituirii ulterioare a actului de naștere la organele de stare civilă. Prezentarea documentelor ce atestă dobândirea cetățeniei Republicii Moldova nu este obligatorie dacă această informație a fost actualizată în Registrul de stat al populației.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original, cu excepția hotărârii instanței de judecată care se prezintă în copie autentificată în modul corespunzător.

27. Cetăţenii Republicii Moldova care se repatriază prezintă suplimentar la documentele prevăzute în pct. 26:

1) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova cu menţiunea privind autorizația de emigrare, dacă îl are în posesie, sau paşaportul cetăţeanului străin al altui stat, dacă posedă şi altă cetăţenie, sau actul de identitate ce atestă stabilirea cu domiciliu in străinătate;

2) declaraţia de pierdere sau de furt a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova, în cazul pierderii sau furtului acestuia;

3) - abrogat.

4) documentul din care să rezulte că copilul rămâne la întreținerea unui reprezentant legal sau declarația în acest sens – în cazul în care copilul rămâne cu domiciliul în străinătate cu reprezentantul legal în cauză.

271. În situațiile prevăzute la punctul 21 subpunctele 1), 3) literele d) și e) și subpunctul 6), precum și în situațiile în care solicitantul a fost radiat din evidență sau termenul de valabilitate a reședinței temporare a expirat și nu dispune de înregistrare la domiciliu, concomitent cu cererea pentru eliberarea cărții de identitate se depune și cererea pentru înregistrarea la domiciliu și/sau la reședința temporară. Modul de înregistrare la domiciliu și/sau la reședința temporară este stabilit în capitolul VII.

28. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunilor Agenţiei Servicii Publice sau MDOC verifică documentele prezentate și, pe baza acestora, completează formularul electronic respectiv, imprimă cererea-chestionar şi o prezintă solicitantului sau reprezentantului legal sau persoanei care îl reprezintă ori persoanei care acționează în interesul acestuia, pentru confirmarea datelor consemnate prin aplicarea semnăturii olografe în locul rezervat.

29. În cărțile de identitate se înscrie semnătura olografă a titularului, cu excepția copiilor cu vârsta sub 14 ani şi a persoanelor prevăzute la punctul 15.

30. La preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic (modelul anului 1974) pentru persoanele născute până în anul 1945 inclusiv pentru persoanele care se află la întreținerea statului în instituţii sociale rezidențiale, admise în aceste instituţii până în anul 2013, prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie dacă, după eliberarea pașaportului, nu au intervenit schimbări în datele cu caracter personal. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declarație pe propria răspundere în acest sens.

31. Lista documentelor şi condiţiile prevăzute pentru eliberarea cărții de identitate provizorii sunt identice cu cele stabilite pentru eliberarea cărții de identitate, cu excepția situației prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera b) din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, când persoana nu deține documentele de stare civilă necesare pentru eliberarea cărții de identitate, iar identitatea acesteia poate fi stabilită în baza pașaportului de tip sovietic, a cărui autenticitate poate fi probată, sau conform prevederilor punctelor 34 și 35, cu condiția că în resursele informaționale de stare civilă se atestă actul de naștere înregistrat pe numele persoanei.

În cazul eliberării cărții de identitate provizorii persoanelor menționate la punctul 22 litera e), subdiviziunile Agenţiei Servicii Publice sau MDOC verifică existenta actelor de stare civilă înregistrate pe numele solicitantului și actualizate în Registrul de stat al populației sau solicită aceste informaţii de la organele de stare civilă.

Persoanelor menționate la punctul 35, care sunt înregistrate în Registrul de stat al populației, în care este stocată și imaginea facială a acestora, cartea de identitate provizorie se eliberează în baza avizului de stabilire a identității şi a demersului instituţiei respective. În cazul în care persoana nu este înregistrată în Registrul de stat al populației sau este înregistrată în Registrul de stat al populației, dar nu este stocată imaginea facială a acesteia, iar prezentarea certificatelor de stare civilă nu este posibilă, autoritatea competentă verifică informaţiile referitoare la actele şi documentele de stare civilă ale persoanei în Registrul de stat al populației sau în alte resurse informaționale privind starea civilă. În lipsa actelor și/sau a documentelor de stare civilă care fac dovada identității persoanelor din această categorie, cartea de identitate provizorie nu se eliberează.

32. Copilul, inclusiv cel cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, precum și persoana asupra căreia este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei se identifică de către reprezentantul legal corespunzător (părintele, tutorele, curatorul), în temeiul declarației pe proprie răspundere, depuse în scris în fața persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice sau MDOC.

33. Copilul separat de părinți, inclusiv cel plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial se identifică de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului.

34. Identificarea persoanei care a atins vîrsta majoratului şi pînă la momentul adresării nu a fost identificată sau identificarea anterioară a acesteia nu poate fi probată se face în temeiul declaraţiei în scris pe propria răspundere a solicitantului şi a soţului (soţiei) sau a solicitantului şi a unei rude de gradul I-III. În lipsa soțului (soției) sau a rudei de gradul I-III, identificarea acesteia se face în temeiul declarațiilor pe proprie răspundere, depuse concomitent de trei persoane terțe, cetățeni ai Republicii Moldova, titulari ai actelor de identitate valabile, care cunosc identitatea persoanei. În aceste cazuri se prezintă suplimentar autobiografia solicitantului, precum și documentele justificative, eliberate de organele de poliție, de autoritatea administraţiei publice locale sau de altă instituţie de stat, care dispune de informaţie despre persoana în cauză (livret militar, carnet de pensionar, certificat de la locul de studii sau muncă, titlul de călătorie etc.), dacă acestea contribuie la stabilirea identităţii persoanei.

Dacă persoana care urmează a fi identificată este titulară a unui act de identitate valabil eliberat de către autoritățile altui stat, aceasta se identifică în baza documentului respectiv.

Declarația de identificare a persoanei care solicită sau pe numele căreia se solicită eliberarea actelor de identitate se depune în scris, în fața persoanei responsabile din cadrul autorității competente.

Veridicitatea și conformitatea datelor declarate referitoare la persoana supusă identificării, precum și la rudele acesteia se verifică prin resursele informaționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente.

35. În cazul persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, arest preventiv, în detenţie sau reţinute de organele competente şi care nu au asupra lor acte de identitate, identificarea se efectuează de către instituţia respectivă, cu întocmirea avizului în acest sens. La identificare se utilizează resursele informaţionale și procedura prescrisă la punctele 32-36.

36. În cazul în care nu este posibilă identificarea persoanei conform ordinii stabilite de prezentul Regulament, identitatea acesteia se stabileşte de către instanţa de judecată.

37.- abrogat.

Secţiunea 2

Eliberarea paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova

38. Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova (în continuare – paşaport) se eliberează de către Agenția Servicii Publice cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de vârstă, care întrunesc condiţiile legale şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie în străinătate.

39. Pașaportul se eliberează cu următoarele termene de valabilitate:

1) 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani;

2) 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani;

3) 10 ani, pentru persoanele cu vârsta peste 16 ani.

În cazul adresării persoanei pentru obținerea pașaportului în perioada de până la o lună înainte de împlinirea vârstei necesare încadrării într-o grupă de vârstă ulterioară prevăzută la alineatul întâi, actul de identitate respectiv se eliberează cu termenul de valabilitate stabilit pentru această grupă de vârstă.

În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă temporar, pașaportul se eliberează cu termenul de valabilitate de 1 an.

[Pct.39 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

40. Cererea pentru eliberarea paşaportului se depune în condițiile punctului 141, în tară, la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, iar în străinătate, la MDOC.

În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.

41. Cetăţenii Republicii Moldova pot să dețină concomitent două paşapoarte valabile, cu condiţia ca datele cu caracter personal ale titularului conținute în acestea să fie identice.

42. Cererea pentru eliberarea pașaportului se depune însoţită de următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate de uz intern al cetățeanului Republicii Moldova, valabil – obligatoriu pentru persoanele cu vârstă de peste 14 ani care locuiesc în Republica Moldova. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161.

Dacă actul de identitate de uz intern al solicitantului care locuiește în Republica Moldova este nevalabil sau a fost declarat pierdut ori furat, sau dacă solicitantul cu vârsta de peste 14 ani nu a obținut un act de identitate de uz intern, cererea pentru eliberarea pașaportului se admite numai în cazul în care acesta depune concomitent cererea pentru eliberarea cărții de identitate, cu condiția ca termenul comenzii serviciului de eliberare a cărții de identitate să nu depășească termenul comenzii serviciului de eliberare a pașaportului.

Pașaportul se eliberează pe baza cărții de identitate provizorii doar în cazul în care aceasta a fost eliberată pe perioada confecționării cărții de identitate sau în cazul în care persoana solicită concomitent autorizarea emigrării, în condiţiile prevederilor capitolului VIII.

Prin derogare de la prevederile prezentului subpunct, pașaportul poate fi eliberat pe baza actului de identitate de uz intern, cu termenul de valabilitate expirat sau în lipsa actului de identitate de uz intern, în cazul în care acesta a fost declarat pierdut sau furat, numai dacă persoana solicită concomitent autorizarea emigrării, în condiţiile prevederilor capitolului VIII;

2) pașapoartele nevalabile – în cazul în care nu au fost prezentate anterior pentru anulare și pentru actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populației, dacă sunt; sau

3) declarația de pierdere sau furt al pașaportului;

4) documentele de stare civilă (certificatul de naștere, inclusiv al copilului, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, extrasul de pe actul de stare civilă, avizul cu privire la anularea şi/sau modificarea actului de stare civilă, certificatul de deces al soțului/soției, precum şi alte documente de stare civilă eliberate în condițiile prevederilor legale). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 131;

5) pașaportul cetățeanului străin – în cazul persoanei care declară apartenența la cetățenia şi a altui stat şi informația despre aceasta nu a fost actualizată în Registrul de stat al populației;

6) certificatul de încadrare în grad de dizabilitate sau certificatul medical care confirmă că prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă permanent;

7) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea pașaportului și, după caz, dovada achitării taxei de stat pentru declararea pierderii pașaportului. În cazul în care achitarea taxelor şi a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăti electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

În cazul persoanei care a obținut autorizație de emigrare sau care este deja stabilită cu domiciliul în străinătate, precum şi în cazul persoanei stabilite cu domiciliul în străinătate care a redobândit cetățenia Republicii Moldova sau a fost recunoscută cetățean al Republicii Moldova în condiţiile prevederilor legale, suplimentar la documentele prevăzute la subpunctele 2)-7) din alineatul întâi, se prezintă, după caz:

a) avizul privind recunoașterea persoanei ca cetățean al Republicii Moldova sau adeverința privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova, sau o altă dovadă a apartenenței la cetățenia Republicii Moldova, dacă nu a obținut anterior acte de identitate ale cetățeanului Republicii Moldova. Prezentarea documentelor ce atestă dobândirea cetățeniei Republicii Moldova nu este obligatorie dacă informația respectivă a fost actualizată în Registrul de stat al populației;

b) documentul eliberat de către autorităţile străine ce atestă stabilirea domiciliului în străinătate (actul de identitate al cetățeanului străin cu mențiunea respectivă, permisul de ședere provizorie sau permanentă, contractul de muncă etc.).

În cazul copilului, inclusiv al celui care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, precum şi în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, reprezentantul legal (unul dintre părinţi, tutorele, curatorul), suplimentar la documentele prevăzute la subpunctele 1)-7) din alineatul întâi, prezintă, după caz:

a) actul de identitate personal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

b) actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei sau curatelei (dispoziția autorităţii tutelare teritoriale, hotărârea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui/curatorului), dispoziția autorităţii tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) declarația unuia dintre reprezentanții legali, depusă în scris în fata persoanei responsabile din cadrul subdiviziunilor Agenţiei Servicii Publice, MDOC sau autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului persoanei reprezentate – în cazul părinților aflați în căsătorie, în afara căsătoriei sau divorțați, dacă în hotărârea instanţei de judecată cu privire la desfacerea căsătoriei nu este stabilit părintele căruia i-au fost încredințate întreținerea şi domiciliul copilului, sau în cazul părinților a căror căsătorie a fost desfăcută de organul de stare civilă ori de notar. În cazul copilului născut în afara căsătoriei, părintele care îl reprezintă depune în scris o declarație pe proprie răspundere în acest sens. În cazul copilului născut în afara căsătoriei sau al celui ai cărui părinţi au desfăcut căsătoria, părintele care reprezintă copilul depune în scris o declarație pe proprie răspundere prin care confirmă că nu a fost emisă o hotărâre a instanţei de judecată privind stabilirea domiciliului copilului;

d) hotărârea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă cu privire la desfacerea căsătoriei sau, după caz, cu privire la întreținerea şi domiciliul copilului. Prezentarea acestui document nu este obligatorie în cazul în care este acordul ambilor părinţi privind eliberarea pașaportului pe numele copilului, autentificat de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie ori declarat în scris în fata persoanei responsabile din cadrul subdiviziunilor Agenţiei Servicii Publice sau MDOC, precum şi în cazul în care unul dintre părinţi a fost împuternicit de celălalt părinte pentru a efectua toate acțiunile juridice în vederea eliberării pașaportului pe numele copilului prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

e) declarația părintelui căruia i-a fost încredințat copilul prin hotărârea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă cu privire la desfacerea căsătoriei sau, după caz, cu privire la întreținerea şi domiciliul copilului, depusă în scris în fata persoanei responsabile din cadrul subdiviziunilor Agenţiei Servicii Publice, MDOC sau autentificată de notar ori de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcţie, din care să rezulte acordul acestui părinte pentru eliberarea pașaportului pe numele copilului.

În cazul copilului separat de părinţi, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale în a cărei rază de competentă teritorială este locul aflării sau locul de plasament al acestuia prezintă suplimentar, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

b) dispoziția autorităţii tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorităţii tutelare teritoriale privind plasarea copilului în serviciul social de plasament respectiv;

d) demersul autorităţii tutelare teritoriale cu privire la eliberarea pașaportului pentru copil şi la împuternicirile de reprezentare a acestuia.

În cazul persoanei imobilizate şi/sau aflate în stare gravă într-o instituţie medicală (inconștientă, în comă), suplimentar la documentele prevăzute în prezentul punct, se prezintă o fotografie de dată recentă, cu dimensiunile de 10×15 cm, color, mat, pe fond alb, documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare şi certificatul medical care atestă imobilitatea persoanei sau starea gravă şi imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent) sau, respectiv, demersul instituţiei medicale ori al autorităţii administrației publice locale şi certificatul medical care atestă starea gravă a sănătății persoanei, eliberat de către instituția medicală respectivă.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original, cu excepția hotărârii instanței de judecată care se prezintă în copie autentificată în modul corespunzător.

43. La depunerea cererii pentru eliberarea pașaportului, persoana se identifică, i se preia imaginea facială şi se supune procedurii de prelevare a amprentelor digitale în corespundere cu cerințele stabilite în capitolul V. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii cu vârsta sub 12 ani sunt exonerați de obligația de a se supune procedurii de prelevare a amprentelor digitale.

Identificarea persoanei care până la data adresării nu a obținut niciun act de identitate naţional sau a cărei identificare anterioară nu poate fi probată se efectuează conform procedurii stabilite la punctele 32-36.

44. În pașaport se înscrie semnătura olografă a titularului, cu excepția copiilor cu vârsta sub 14 ani şi a persoanelor prevăzute la punctul 15.

45. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunilor Agenţiei Servicii Publice sau MDOC verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul electronic respectiv, imprimă cererea-chestionar și o prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia în condiţiile prevederilor legale, pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii olografe în locul rezervat.

46. - abrogat.

47. - abrogat.

Secţiunea 3

Modalitatea de transmitere a informaţiei şi a mijloacelor financiare de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova către Agenția Servicii Publice

48. Formularele pentru eliberarea cărții de identitate şi/sau a pașaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţa la domiciliu sau la reședința temporară, precum şi pentru autorizarea emigrării cetățenilor Republicii Moldova, se transmit de către MDOC la Agenția Servicii Publice, în termen de 10 zile de la data recepționării cererii, în formă electronică și pe suport de hârtie.

Formularele sub formă de document electronic se transmit de către MDOC la Agenția Servicii Publice prin sistemul de poştă electronică al autorităţilor administrației publice, în termen de 24 de ore de la data recepționării cererii și în termen de până la 2 luni pe suport de hârtie.

49. Mijloacele financiare obţinute din tarifele stabilite pentru eliberarea cărții de identitate şi a paşaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţa la domiciliu sau la reşedinţa temporară, precum şi pentru autorizarea emigrării, cu excepţia celor obţinute din taxele consulare şi din tarifele stabilite pentru acoperirea cheltuielilor aferente suportate de instituţiile serviciului diplomatic, se transferă de către MDOC pe contul Agenției Servicii Publice.

III.

ELIBERAREA PAŞAPORTULUI DIPLOMATIC ŞI PAŞAPORTULUI DE SERVICIU

50. Eliberarea şi evidenţa paşapoartelor diplomatice şi de serviciu se efectuează de către Ministerul Afacerilor Externe, în modul stabilit de Guvern.

51. Personalizarea pașaportului diplomatic și a pașaportului de serviciu se efectuează de către Agenția Servicii Publice în temeiul demersului Ministerului Afacerilor Externe.

IV.

ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE STRĂINILOR

Secţiunea 1

Generalităţi

52. Străinul căruia i s-a acordat sau prelungit dreptul de ședere, dreptul la repatriere, statutul de beneficiar de protecție umanitară, căruia i s-a recunoscut statutul de apatrid sau de refugiat se adresează la Ghișeul unic de documentare a străinilor din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Ghișeu unic) pentru a obține următoarele acte de identitate:

1) cartea de rezidență:

a) străinului căruia i s-a acordat sau i s-a prelungit dreptul de ședere provizorie i se eliberează cartea de rezidență pe perioada de valabilitate a dreptului de ședere acordat sau, după caz, prelungit;

b) străinului și apatridului cu drept de ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova li se eliberează cartea de rezidență, cu următoarele termene de valabilitate:

- 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani;

- 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani;

- 10 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 70 de ani;

- nelimitat, pentru persoanele cu vârsta peste 70 de ani.

În cazul în care străinul sau apatridul cu drept de ședere permanentă solicită eliberarea cărții de rezidență cu până la o lună înainte de împlinirea vârstei necesare încadrării într-o grupă de vârstă superioară, conform literei b), cartea de rezidență se eliberează cu termenul de valabilitate stabilit pentru această grupă de vârstă;

c) refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară li se eliberează cartea de rezidență pe termen de 5 ani.

Străinii, apatrizii, refugiații și beneficiarii de protecție umanitară sunt obligați să dețină cartea de rezidență de la data acordării dreptului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova sau, după caz, de la data recunoașterii statutului lor juridic de către autoritatea competentă.

Toate tipurile de buletine de identitate și de permise de ședere eliberate străinilor, apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară până la data de 1 ianuarie 2026 se consideră valabile potrivit termenului de valabilitate al acestora, dacă nu intervin situații în care, potrivit prevederilor legale, acestea devin nevalabile;

2) documentul de călătorie (Convenția privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954) se eliberează apatridului căruia i s-a recunoscut statutul de apatrid, cu următoarele termene de valabilitate:

a) 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani;

b) 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani;

c) 10 ani, pentru persoanele cu vârsta peste 16 ani.

În cazul adresării persoanei pentru obținerea documentului de călătorie pentru apatrizi în perioada de până la o lună înainte de împlinirea vârstei necesare încadrării într-o grupă de vârstă ulterioară prevăzută la subpunctul 2), actul de identitate respectiv se eliberează cu termen de valabilitate stabilit pentru această grupă de vârstă;

3) documentul de călătorie (Convenția cu privire la statutul refugiaților din 28 iulie 1951) se eliberează persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, indiferent de vârstă, pe un termen de 5 ani;

4) documentul de călătorie (protecția umanitară) se eliberează persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară, indiferent de vârstă, pe un termen de 3 ani.

[Pct.52 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

53. Străinul, căruia i s-a acordat dreptul de şedere prin aplicarea înregistrării la domiciliu în baza paşaportului de tip sovietic (modelul anului 1974) pînă la 19 decembrie 1990 sau prin eliberarea adeverinţei de emigrant conform actelor normative anterioare şi care continuă să domicilieze pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul să obţină cartea de rezidență conform statutului juridic.

[Pct.53 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

54. Cartea de rezidență atestă identitatea şi statutul juridic al străinului, refugiatului sau beneficiarului de protecție umanitară, dreptul de şedere al titularului în Republica Moldova, precum şi durata şi scopul pentru care i s-a acordat acest drept, şi care sînt valabile doar pe acest teritoriu.

[Pct.54 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

55. Documentele de călătorie fac dovada identităţii titularului şi a calităţii acestuia de apatrid, cu drept de şedere în Republica Moldova, sau de refugiat sau de beneficiar de protecţie umanitară şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis pentru traficul internaţional de călători.

56. Documentul de călătorie se eliberează solicitanţilor cu drept de şedere pe teritoriul Republicii Moldova şi aflaţi în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale Republicii Moldova.

57. Se permite eliberarea concomitentă a cărții de rezidență şi a documentului de călătorie.

[Pct.57 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

58.- abrogat.

59. - abrogat.

60. Cartea de rezidență se eliberează în următoarele cazuri:

1) acordarea sau prelungirea dreptului de ședere, a protecției umanitare, recunoașterea statutului de apatrid sau de refugiat;

2) preschimbarea actelor de identitate de uz intern nevalabile, din următoarele motive:

a) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;

b) constatarea inexactităților, a neconformităților, a falsurilor în înscrierile din documente, furtul de identitate sau identitatea falsă, erori în înscrierile din documente;

c) expirarea termenului de valabilitate;

d) schimbarea domiciliului;

e) schimbarea denumirii sau a rangului localităților, a străzilor, renumerotarea imobilelor sau rearondarea acestora, înființarea localităților, a străzilor sau în caz de modificare, rectificare sau completare a datelor adresei de domiciliu;

3) în caz de pierdere, furt sau deteriorare;

4) schimbarea pașaportului străinului sau al documentului de călătorie eliberat de autoritățile altui stat;

5) schimbarea statutului juridic;

6) la solicitarea titularului de a preschimba buletinul de identitate/permisul de ședere/cartea de rezidență.

Cazurile prevăzute la subpunctul 2) literele d) și e) se aplică titularilor buletinului de identitate pentru apatrizi, ai buletinului de identitate pentru refugiați, ai buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară și ai permisului de ședere permanentă, eliberate după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I).

[Pct.60 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

61. Pentru obținerea cărții de rezidență în legătură cu expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, străinul este obligat să se adreseze la Ghișeul unic cu 30 de zile până la producerea acestei situații.

[Pct.61 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

Secţiunea 2

Depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate străinilor

62. Cererea pentru eliberarea actului de identitate străinului se depune în condițiile punctului 141 la ghişeul unic, conform programului de activitate stabilit de Inspectoratul General pentru Migrație.

63. La depunerea cererii pentru eliberarea cărții de rezidență, solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate care urmează a fi preschimbat;

2) adeverința privind neapartenența la cetățenia Republicii Moldova, dacă există motive de a considera că solicitantul este cetățean al Republicii Moldova (în cazul persoanelor născute pe teritoriul Republicii Moldova sau născute din părinți cetățeni ai Republicii Moldova ori din părinți născuți pe teritoriul Republicii Moldova);

3) documentele de stare civilă (certificatul de naștere, certificatul de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, certificatul de deces al soțului/soției, certificatele de naștere ale copiilor, extrasul de pe actul de stare civilă, avizul cu privire la anularea și/sau modificarea actului de stare civilă, precum și alte documente de stare civilă eliberate în condițiile prevederilor legale). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 131;

4) actul de identitate al reprezentantului legal (părintele, tutorele, curatorul) și, după caz, actul juridic încheiat în formă autentică, ce confirmă instituirea tutelei ori curatelei (dispoziția autorității tutelare teritoriale – în cazul copilului cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui/curatorului – în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei). Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161.

În cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului prezintă suplimentar, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorității tutelare locale/teritoriale privind plasarea copilului în serviciul social de plasament respectiv;

d) demersul autorității tutelare teritoriale cu privire la eliberarea cărții de rezidență pe numele copilului și la împuternicirile de reprezentare a acestuia;

5) certificatul de încadrare în grad de dizabilitate sau certificatul medical care confirmă că prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă permanent;

6) cererea de certificare a cheii publice;

7) dovada achitării taxelor și a tarifelor stabilite pentru eliberarea cărții de rezidență și pentru prestarea serviciilor de încredere calificate.

Pentru obținerea cărții de rezidență, străinul cu drept de ședere provizorie suplimentar prezintă:

a) documentul de călătorie sau pașaportul valabil, emis de către statul unde persoana își are stabilit domiciliul;

b) decizia cu privire la acordarea sau la prelungirea dreptului de ședere provizorie.

Pentru obținerea cărții de rezidență, străinul cu drept de ședere permanentă prezintă suplimentar:

a) pașaportul valabil;

b) decizia cu privire la acordarea dreptului de ședere permanentă sau confirmarea de repatriere sau adeverința de imigrant ori dovada dobândirii dreptului de ședere, conform actelor normative anterioare.

La obținerea cărții de rezidență pentru apatrizi, suplimentar se prezintă:

a) actul de identitate, dacă posedă (pașaportul străinului, dacă a fost cetățean al unui stat, pașaportul de tip sovietic (modelul anului 1974), dacă autenticitatea acestuia poate fi confirmată, actul de identitate provizoriu, care nu conține date despre apartenența la cetățenie);

b) decizia cu privire la acordarea dreptului de ședere permanentă sau confirmarea de repatriere sau decizia privind recunoașterea statutului de apatrid.

La obținerea cărții de rezidență pentru refugiați și beneficiarii de protecție umanitară, suplimentar se prezintă:

a) pașaportul străinului sau documentul de călătorie eliberat de către autoritățile altor state, dacă îl are în posesie;

b) decizia privind recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției umanitare;

c) documentul de identitate temporar de solicitant de azil, eliberat de Inspectoratul General pentru Migrație (obligatoriu în cazul obținerii inițiale a cărții de rezidență).

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original, cu excepția hotărârii instanței de judecată, care se prezintă în copie autentificată în modul corespunzător.

[Pct.63 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

64. Pentru preschimbarea cărții de rezidență a străinilor cu drept de ședere permanent și a apatrizilor, prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 131.

[Pct.64 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

641. La schimbarea domiciliului sau, după caz, la modificarea adresei de domiciliu, concomitent cu cererea pentru eliberarea cărții de rezidență în schimbul buletinului de identitate pentru apatrizi, al buletinului de identitate pentru refugiați, al buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară şi al permisului de ședere permanentă, eliberate după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I), se depune concomitent cererea pentru înregistrarea la domiciliu și/sau la reședința temporară. Modul de înregistrare la domiciliu și/sau la reședința temporară este stabilit în capitolul VII.

[Pct.641 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

65. Pentru eliberarea documentului de călătorie solicitantul depune cererea însoţită de următoarele documente, după caz:

1) documentul de călătorie, care urmează a fi schimbat;

2) cartea de rezidență, cu excepţia cazurilor de eliberare concomitentă a actelor de identitate. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

[Pct.65 subpct.2) modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

3) declaraţia de pierdere sau furt a documentului de călătorie;

4) documentele de stare civilă (certificatul de naștere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, certificatul de deces al soțului/soției, certificatele de naștere ale copiilor, extrasul de pe actul de stare civilă, avizul cu privire la anularea şi/sau modificarea actului de stare civilă, precum şi alte documente de stare civilă eliberate în condițiile prevederilor legale). Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 131;

41) certificatul de încadrare în grad de dizabilitate sau certificatul medical care confirmă că prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă permanent.

5) dovada achitării taxelor de stat şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate;

La eliberarea documentului de călătorie copilului, inclusiv celui care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, precum și persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei se prezintă suplimentar:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal al reprezentantului legal. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

[Lit.a) în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

b) actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei (dispoziția autorității tutelare teritoriale, hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară sau, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui/curatorului);

c) declaraţia reprezentantului legal, depusă în scris, în faţa persoanei responsabile de recepţionarea cererii sau autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege, din care să rezulte consimţămîntul pentru eliberarea documentului de călătorie persoanei reprezentate.

În cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, reprezentantul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al acestuia prezintă suplimentar, după caz:

a) legitimația de serviciu sau actul de identitate personal;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind plasarea copilului în serviciul social de plasament respectiv;

d) demersul autorității tutelare teritoriale cu privire la acordul pentru eliberarea documentului de călătorie pe numele copilului și la împuternicirile de reprezentare a acestuia.

În cazul persoanei imobilizate şi/sau aflate în stare gravă (inconștientă, în comă) într-o instituţie medicală, se prezintă suplimentar o fotografie de dată recentă, cu dimensiunile de 10×15 cm, color, mat, pe fond alb şi documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare, certificatul medical care atestă imobilitatea persoanei sau starea sa gravă şi imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent) ori demersul instituţiei medicale sau al autorităţii administrației publice locale şi certificatul medical care atestă starea gravă a sănătății persoanei, eliberat de instituția medicală respectivă.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original, cu excepția hotărârii instanței de judecată care se prezintă în copie autentificată în modul corespunzător.

66. Persoana responsabilă de recepționarea cererii verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul electronic respectiv, imprimă cererea-chestionar și o prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia în condiţiile prevederilor legale, pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii olografe în locul rezervat.

67. La depunerea cererii pentru eliberarea cărții de rezidență sau a documentului de călătorie, solicitantul este supus procedurii de preluare a imaginii faciale și, după caz, de prelevare a amprentelor digitale, în conformitate cu cerințele stabilite la capitolul V.

[Pct.67 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

68. La eliberarea cărții de rezidență sau a documentului de călătorie, persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă permanent sau temporar, precum și copiii cu vârstă sub 12 ani sunt exonerați de obligația de a se supune procedurii de prelevare a amprentelor digitale.

În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă temporar, se eliberează cartea de rezidență sau documentul de călătorie cu termen de valabilitate de 1 an.

[Pct.68 în redacția HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

69. În schimbul documentelor depuse, solicitantului i se eliberează, pe perioada examinării cererii privind eliberarea cărții de rezidență, un certificat de modelul stabilit de Inspectoratul General pentru Migrație, care confirmă aflarea legală a acestuia pe teritoriul Republicii Moldova.

[Pct.69 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

Secţiunea 3

Examinarea cererii, confecţionarea, personalizarea şi înmînarea actelor de identitate străinilor

70. Formularele privind eliberarea actelor de identitate solicitate de străini, pe suport de hârtie, în copie și în format electronic, se expediază în termen de până la 24 de ore, prin intermediul curierilor speciali din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație, la Agenția Servicii Publice, pentru confecționarea și/sau personalizarea actelor de identitate. Plata pentru confecționarea și/sau personalizarea actelor de identitate se efectuează lunar, pentru luna precedentă de prestare a serviciilor, prin transfer bancar la contul de decontare al Agenției Servicii Publice, în condițiile contractuale.

Transmiterea documentelor doar în format electronic se permite în cazul semnării acestora cu semnătura electronică de către funcţionarul responsabil din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație şi de către solicitant.

71. Agenția Servicii Publice confecţionează şi/sau personalizează actele de identitate, conform serviciului solicitat, şi le transmite Inspectoratului General pentru Migrație, cu respectarea termenelor stabilite în comandă.

72. Procesul de confecţionare și/sau personalizare a actelor de identitate străinilor se suspendă şi se informează Inspectoratul General pentru Migrație în cazul stabilirii divergenţelor dintre informaţia introdusă în formularul întocmit la recepționarea cererii şi datele stocate în Registrul de stat al populaţiei.

73. Inspectoratul General pentru Migrație analizează motivul suspendării, soluţionează cazul şi în termenele stabilite în comandă informează Agenția Servicii Publice despre decizia luată.

74. În cazul în care se stabilește că solicitantul este cetăţean al Republicii Moldova, acesta obţine acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova.

75. În cazul în care cauza nu este soluţionată în termenele stabilite în comandă, ultima se restituie Inspectoratului General pentru Migrație fără executare.

IV1. MODUL DE COMUNICARE AUTORITĂȚILOR EMITENTE A ACTELOR DE IDENTITATE ȘI DE EVIDENȚĂ A INTERDICȚIILOR APLICATE LA ELIBERAREA PAȘAPORTULUI ȘI A DOCUMENTULUI DE CĂLĂTORIE

751. Autorităţile care au dispus aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulaţie a persoanei în străinătate, prevăzute la art. 4 alin. (16) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, sînt obligate să comunice autorităţilor emitente a actelor de identitate respective: Agenției Servicii Publice, Inspectoratului General pentru Migrație, Ministerului Afacerilor Externe.

752. Evidența datelor privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație se ține prin sistemele informaționale instituționale ale autorităților emitente, instituite cu scopul asigurării eliberării actelor de identitate în condițiile prevederilor legale.

753. Comunicările oficiale ale organelor abilitate, încheierile şi hotărârile instanțelor de judecată privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație se transmit în format electronic, în condiţiile Legii nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, sau pe suport de hârtie.

Evidenţa comunicărilor oficiale, a încheierilor şi a hotărârilor instanțelor de judecată privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație se ţine conform instrucțiunilor elaborate în cadrul autorităţilor emitente ale actelor de identitate.

În cazul în care Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și alte organe de ocrotire a normelor de drept țin în mod automatizat evidența informației referitoare la suspendarea dreptului la libera circulație a persoanei fizice, interacțiunea informațională între acestea și autoritățile emitente ale actelor de identitate se efectuează prin integrarea sistemelor informaționale pe platforma de interoperabilitate în cadrul implementării conceptului de guvernare electronică, în temeiul acordurilor încheiate în condițiile prevederilor legale.

754. Comunicările oficiale, încheierile și hotărârile instanțelor de judecată privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație transmise în formă electronică se înregistrează în sistemul informațional instituțional respectiv la data recepționării, iar cele transmise pe suport de hîrtie se înregistrează în sistemul informațional instituțional pînă la finele următoarei zile lucrătoare de la data recepționării și înregistrării lor în cancelaria autorității emitente a actelor de identitate.

Interdicția la eliberarea pașaportului sau a documentului de călătorie se consideră aplicată de la momentul înregistrării comunicărilor oficiale, încheierilor și a hotărîrilor instanțelor de judecată în sistemele informaționale ale autorităților emitente a actelor de identitate.

755. În cazul în care a fost modificată măsura de suspendare a dreptului la libera circulație sau a fost modificat termenul de aplicare a măsurii respective, sau a decăzut necesitatea aplicării acestei măsuri, autoritatea care a dispus aplicarea măsurii informează în acest sens autoritatea emitentă a actelor de identitate respective, în modul stabilit la punctul 753.

756. La expirarea termenului de aplicare a măsurii de suspendare a dreptului la libera circulaţie şi în cazul în care autoritatea responsabilă nu a transmis comunicarea privind prelungirea termenului de aplicare a acestei măsuri față de persoana vizată, autoritatea emitentă eliberează actul de identitate respectiv, la cererea persoanei.

757. Radierea datelor din sistemele informaționale instituționale se efectuează la demersul autorităţii care a aplicat măsura de suspendare a dreptului la libera circulaţie sau al altei autorități abilitate prin lege cu astfel de funcții, cu prezentarea documentelor doveditoare care înlătură suspendarea dreptului la libera circulație. Radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale şi nu reprezintă excluderea fizică a datelor.

758. Datele privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație fac parte din categoria specială a datelor cu caracter personal. Asigurarea securității, confidențialității și integrității datelor prelucrate în cadrul sistemelor informaționale ale autorităților emitente a actelor de identitate se efectuează cu respectarea strictă a cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale, aprobate de Guvern.

759. La examinarea cererilor pentru eliberarea pașaportului şi a documentului de călătorie, autorităţile emitente verifică dacă solicitantul nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie prin sistemele informaţionale atît instituţionale, cît şi ale altor autorități, specificate la punctul 753, și, după caz, prin Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” al Ministerului Afacerilor Interne, care asigură evidenţa centralizată a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, în temeiul acordurilor încheiate în condiţiile prevederilor legale.

Accesul la sistemele informaționale este unul limitat, condiţionat de rolul utilizatorului, ceea ce presupune vizualizarea doar a conturului ce conţine informaţia care vizează suspendarea dreptului la libera circulaţie a persoanei fizice, în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul (1) literele a) şi c) din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

V.

PRELUAREA IMAGINII FACIALE ŞI PRELEVAREA AMPRENTELOR DIGITALE LA ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE

76. La preluarea imaginii faciale, solicitantul nu trebuie să aibă capul acoperit, ochii închişi ori să poarte ochelari.

Prin derogare de la prevederile alineatului întîi, preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pe motive religioase sau a unor prescripţii medicale, cu condiţia ca faţa titularului, de la baza bărbiei şi pînă la frunte, să fie vizibilă în mod clar şi fără umbre de lumină. Ochelarii sînt acceptaţi în fotografii numai pentru persoanele care îi poartă permanent, dacă lentilele nu sînt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă umbre şi nu au porţiuni care să ascundă ochii. Rama ochelarilor nu trebuie să acopere nici o porţiune a ochilor.

În cazul în care de la eliberarea ultimului act de identitate au intervenit modificări în aspectul fizic al feței persoanei, condiționate de intervenție chirurgicală, inclusiv a celei de plastică, de traumatisme (mutilări, cicatrice), de aplicare a tatuajelor, precum și alte modificări care nu permit identificarea cu certitudine a persoanei, aceasta urmează să prezinte suplimentar documente medicale justificative.

761. Pentru eliberarea actelor de identitate categoriei de persoane prevăzute la punctul 141) litera g), precum și în situațiile în care imaginea facială a solicitantului nu poate fi preluată din motiv că acesta are leziuni sau traumatisme faciale grave ori pe fața acestuia este aplicat pansament și nu este posibilă prezentarea fotografiei de dată recentă, în temeiul certificatului medical care confirmă starea de sănătate respectivă, imaginea facială se preia din profilul persoanei din Registrul de stat al populației, actualizată la eliberarea ultimului act de identitate.

77. Amprentele digitale se prelevă la utilaj special de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, cu respectarea cerinţelor prevăzute pentru actele de identitate care conțin date biometrice.

78. Amprentele digitale se prelevă de la degetele arătătoare de la ambele mâini. În cazul în care calitatea imaginilor amprentelor digitale este necorespunzătoare şi/sau degetele arătătoare prezintă defecte fizice, se prelevă o amprentă plană, de bună calitate, de la alte degete, în următoarea consecutivitate: mijlocii, inelare sau mari.

În cazul în care lipsesc toate degetele menţionate de la o mână a solicitantului sau prelevarea amprentelor digitale de la o mână este temporar imposibilă, se prelevă amprenta digitală de la o singură mână, iar solicitantului i se eliberează cartea de identitate, cartea de rezidență, pașaportul sau documentul de călătorie cu o singură amprentă digitală. În această situație, persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente aplică o mențiune pe cererea solicitantului, specificând motivele imposibilității prelevării amprentei digitale, care se confirmă de către solicitant prin semnătură.

În cazul în care lipsesc degetele de la ambele mâini sau prelevarea amprentelor digitale de la ambele mâini este fizic imposibilă permanent din motive medicale, amprentele digitale nu se prelevă, iar solicitantului i se eliberează cartea de identitate, cartea de rezidență, pașaportul sau documentul de călătorie fără amprente digitale. În această situație, solicitantul prezintă documentul justificativ emis sau avizat de autorităţile respective din Republica Moldova: certificatul de încadrare în grad de dizabilitate sau, după caz, un certificat medical.

În situațiile specificate la alineatele de mai sus, cartea de identitate, cartea de rezidență, pașaportul și documentul de călătorie se eliberează cu termenele de valabilitate stabilite de actele normative, în funcție de statutul juridic și de vârsta persoanei pe numele căreia se eliberează documentul.

Dacă prelevarea amprentelor digitale de la ambele mâini este fizic imposibilă temporar sau calitatea imaginilor amprentelor digitale este necorespunzătoare, solicitantului i se eliberează cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, cartea de rezidență, pașaportul sau documentul de călătorie fără amprente digitale, cu un termen de valabilitate de 1 an. În această situație, persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente aplică o mențiune pe cererea solicitantului, cu descrierea defectului respectiv, care se confirmă de către solicitant prin semnătură.

[Pct.78 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

79. Informaţiile dactiloscopice prelevate în condiţiile prezentului Regulament se prelucrează în conformitate cu Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

791. Datele biometrice (imaginea facială, imaginile amprentelor digitale) se colectează pentru a fi incluse în cartea de identitate, în cartea de rezidență, în pașaportul și în documentul de călătorie exclusiv în scopul verificării autenticității acestor acte de identitate și a identității titularului.

Imaginile amprentelor digitale prelevate pentru eliberarea cărții de identitate, a cărții de rezidență, a pașaportului şi a documentului de călătorie, stocate în resursele informaționale ale autorităţilor emitente şi ale celor implicate în procesul de eliberare a actelor de identitate respective, se șterg imediat după înmânarea acestora sau, în cazul în care nu au fost înmânate, într-un termen de cel mult de 90 de zile de la data producerii actului de identitate respectiv.

[Pct.791 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

VI.

EVIDENŢA, RIDICAREA, ANULAREA ŞI DISTRUGEREA ACTELOR DE IDENTITATE

80. Evidenţa actelor de identitate eliberate se ţine centralizat, în mod automatizat, în cadrul Registrului de stat al populației.

81. Actele de identitate se ridică de către autoritatea emitentă sau de către alte organe de stat învestite prin lege cu acest drept, în cazul în care:

1) sunt false, falsificate, sunt obținute prin fraudă sau la eliberarea acestora au fost eludate normele legale stabilite pentru eliberarea actelor de identitate;

2) a fost revocat dreptul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova; a încetat sau a fost anulată forma de protecţie (statut de apatrid, statut de refugiat, de beneficiar de protecţie umanitară sau de azil politic). În aceste cazuri se ridică doar actele de identitate eliberate de autoritatea emitentă din Republica Moldova;

3) titularul a obținut autorizația de emigrare. În acest caz, se ridică actul de identitate de uz intern, cu excepția cărții de identitate valabilă în care este înscris certificatul calificat pentru semnătură electronică. În cazul refugiatului sau al beneficiarului de protecţie umanitară, care emigrează în baza pașaportului sau a documentului de călătorie eliberat de alte state, se ridică şi documentul de călătorie eliberat de autoritatea emitentă din Republica Moldova;

4) titularul a decedat;

5) au fost eliberate cu neconformități (actele de identitate eliberate nu corespund cerinţelor tehnice sau datele cu caracter personal ce se conţin în acestea nu corespund cu datele respective din documentele prezentate);

6) nu corespund statutului juridic al titularului;

7) persoana a renunțat la IDNP.

Actele de identitate care nu cad sub incidenţa primului alineat şi urmează a fi schimbate, prezentate la depunerea cererii sau, după caz, la înmînarea documentului nou, se anulează prin perforare, cu actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populaţiei, şi se restituie titularului.

Persoanelor domiciliate în localităţile din stînga Nistrului și municipiul Bender paşapoartele de tip sovietic (modelul anului 1974) li se restituie fără a fi perforate.

Organul, altul decît cel învestit cu dreptul pentru eliberarea actelor de identitate, este obligat să transmită autorităţii emitente actele de identitate ridicate de la titulari sau de la persoanele care declară decesul titularului, în condiţiile prevederilor legale.

82. Actul de identitate este nul de drept în cazul în care a fost eliberat pe baza unui document ulterior anulat ori despre care s-a constatat că era nul, fals sau falsificat, sau pe baza unei informaţii frauduloase, precum şi în cazul în care la eliberarea acestuia au fost eludate normele legale stabilite pentru eliberarea actelor de identitate.

Nulitatea actului de identitate se constată de către instanța de judecată sau de către autoritatea emitentă din oficiu ori ca urmare a sesizărilor persoanelor interesate.

La identificarea documentelor suspecte ce au servit drept temei pentru eliberarea actelor de identitate, autoritatea emitentă iniţiază procedura administrativă pentru verificarea legalităţii eliberării acestora pe baza sesizării în care se expun în scris aspectele pe care se întemeiază obiectul procedurii sau din oficiu.

Pentru verificarea autenticității documentelor prezentate la eliberarea actelor de identitate și la stabilirea identității titularului, autoritatea emitentă utilizează sistemul automatizat de recunoaștere facială și metodele de cercetare tehnico-științifice, precum și interpelează alte autorităţi publice.

Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operaţiuni administrative sau prin emiterea/adoptarea unui act administrativ.

În cazul în care se constată eliberarea actelor de identitate în mod fraudulos, autoritatea emitentă care a condus procedura administrativă sesizează organul de urmărire penală pentru examinare conform competenţei.

Despre constatarea nulităţii actului de identitate se informează titularul acestui act, în scris sau prin mijloacele electronice de comunicație, în termen de 3 zile lucrătoare, dacă constatarea s-a efectuat fără ştirea lui, şi Agenția Servicii Publice, pentru actualizarea informaţiei respective în Registrul de stat al populaţiei.

Actualizarea informaţiei despre anularea actelor de identitate în Registrul de stat al populației se efectuează în termen de 10 zile calendaristice de la data aprobării actului administrativ.

Actul administrativ al autorităţii emitente cu privire la anularea actului de identitate poate fi contestat în modul stabilit de Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.

Fișele de însoțire la toate tipurile de buletine de identitate și permise de ședere valabile, aflate în circulație, se consideră nule de drept de la data punerii în circulație a cărții de identitate și a cărții de rezidență.

[Pct.82 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

83. În caz de pierdere sau de furt al actului de identitate, titularul depune în scris o declarație în acest sens la autoritatea competentă, în termenul stabilit de lege.

Declarația de pierdere sau de furt al pașaportului cetățeanului Republicii Moldova poate fi depusă separat, fără a fi solicitată eliberarea unui nou pașaport.

Declarația de pierdere sau furt al pașaportului eliberat pe numele copilului, fără solicitarea unui nou pașaport, se depune de către reprezentantul legal, în condiţiile alineatelor al treilea şi al patrulea din punctul 42, fără a fi depuse documentele prevăzute la subpunctele 2), 5) și 6) din alineatul întâi al punctului 42.

De la data realizării condițiilor tehnice, serviciile de declarare a pierderii sau a furtului actului de identitate, fără solicitarea unui nou document, pot fi accesibile și prin intermediul platformei de dezvoltare a serviciilor electronice (PDSE).

Actul de identitate găsit de o persoană terță se restituie titularului sau se predă autorităţii emitente, iar în cazul în care terțul se află în străinătate, se predă la MDOC.

84. Actele de identitate ale persoanelor decedate se predau organelor de stare civilă, primăriilor sau, după caz, MDOC care, după înregistrarea decesului, expediază:

1) actele de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova la subdiviziunile Agenției Servicii Publice din raza ultimului domiciliu sau a ultimei reşedinţe temporare a defunctului;

2) actele de identitate ale străinilor la Inspectoratul General pentru Migrație.

85. Actele de identitate ale persoanelor aflate în stare de arest, condamnate la privaţiune de libertate, condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, se ridică de organul de urmărire penală, de administraţia izolatoarelor de urmărire penală, de administraţia instituţiilor penitenciare sau de către instanţa de judecată. Actele persoanelor deţinute, pe perioada detenţiei, se păstrează la administraţia instituţiei penitenciare. La eliberarea de sub arest sau la ispăşirea pedepsei, actele de identitate se restituie titularilor sau, după caz, autorităţii emitente.

Actele de identitate ale persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţiile de ocrotire şi de protecţie socială (azil de bătrîni, instituţii medico-sanitare, centre de plasament temporar sau de cazare etc.), pe durata internării, se păstrează la administraţia acestor instituţii.

86. Actele de identitate valabile transmise autorităţii emitente se păstrează pînă la expirarea termenului de valabilitate al acestora şi despre posibilitatea ridicării actelor de identitate se informează titularul în scris sau prin mijloacele electronice de comunicație. Restituirea paşaportului sau a documentului de călătorie se permite numai în cazul în care titularul nu se află în una din situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie.

87. Distrugerea actelor de identitate care nu au fost ridicate de la autoritatea competentă în termen de trei ani de la data emiterii, precum și a actelor de identitate nevalabile, ridicate de autorităţile emitente sau de către alte organe de stat învestite prin lege cu acest drept ori predate de titulari sau de persoane terţe, se efectuează de către autoritatea emitentă, în modul stabilit prin actele sale instituţionale, cu actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populaţiei.

VII.

EVIDENŢA LA DOMICILIU SAU LA REŞEDINŢĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

88. Înregistrarea persoanelor la domiciliu sau la reşedinţa temporară are drept scop evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi nu stabileşte drepturile acestora asupra locuinţei.

89. Locuitorii Republicii Moldova au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe, în mod liber, domiciliul unde își au reședința obișnuită sau reședința temporară – locul unde își au locuința temporară sau secundară, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.

90. Evidenţa la domiciliu sau la reşedinţa temporară este parte componentă a sistemului unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în Registrul de stat al populației.

91.Evidenţa locuitorilor se ţine prin înregistrarea la domiciliu şi/sau la reşedinţa temporară în locuințele proprietate publică sau proprietate privată, reglementate de Legea nr.75/2015 cu privire la locuințe, sau în alte încăperi locuibile prevăzute expres în prezentul Regulament.

92. Persoanele nu pot avea concomitent decît un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă temporară. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare din acestea.

93. Autorităţile competente pentru prestarea serviciilor publice de înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară şi radiere din evidenţă sînt:

1) pentru cetăţenii Republicii Moldova – subdiviziunile Agenției Servicii Publice;

2) pentru străini – Inspectoratul General pentru Migrație.

94.- abrogat.

95. Accesul autorităților publice și al instituțiilor, al persoanelor juridice de drept privat, precum și al persoanelor fizice abilitate prin lege să îndeplinească un serviciu de interes public la informațiile cu privire la adresa de domiciliu și de reședință temporară a locuitorilor Republicii Moldova în Registrul de stat al populației se realizează prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), în conformitate cu actele normative în domeniul schimbului de date și interoperabilității, cu excepția situațiilor în care sunt aplicabile prevederile legale speciale, care stabilesc că schimbul de date se efectuează în baza contractelor și acordurilor bilaterale.

96. Înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară, radierea din evidență se efectuează prin introducerea datelor în Registrul de stat al populației, după cum urmează:

a) la înregistrarea inițială a copilului nou-născut la adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară, concomitent cu actualizarea datelor despre înregistrarea faptului nașterii în Registrul de stat al populației;

b) la actualizarea informației ca urmare a schimbării sau modificării adresei de domiciliu și/sau de reședință temporară, radierii din evidență, la cerere sau din oficiu, în condițiile stabilite de prezentul Regulament.

961. În situația prevăzută la punctul 96 litera a), copilul nou-născut se înregistrează, în mod automat, din oficiu, la adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară a mamei acestuia. Data înregistrării copilului la adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară se consideră data nașterii, dacă, la data nașterii, mama era înregistrată la adresa respectivă. În cazul în care mama și-a schimbat adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară ulterior datei nașterii copilului, data înregistrării acestuia la adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară se consideră data înregistrării mamei la ultima adresă.

Termenul-limită pentru înregistrarea la reședința temporară a copilului constituie termenul-limită stabilit pentru reședința temporară a mamei.

În cazul în care, la data înregistrării faptului nașterii, mama copilului nu are înregistrare nici la domiciliu și nici la reședința temporară, copilul se înregistrează la adresa de domiciliu sau de reședință temporară ulterior, la cererea reprezentantului legal al acestuia (unul dintre părinți, tutorele sau curatorul), în condițiile stabilite de prezentul Regulament.

În cazul copilului care locuiește permanent la adresa de domiciliu și/sau de reședință a tatălui, al copilului cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, precum și în cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, potrivit punctului 96 litera b), adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară inițială se schimbă, la cerere, în condițiile stabilite de prezentul Regulament.

97. Se consideră valabilă ultima informație privind înregistrarea la domiciliu şi/sau la reședința temporară actualizată în Registrul de stat al populației.

98. Dovada înregistrării la domiciliu şi/sau la reședința temporară a persoanei se face prin:

1) informațiile respective din profilul persoanei din Registrul de stat al populației;

2) extrasul din Registrul de stat al populației, generat în mod electronic prin intermediul platformei de dezvoltare a serviciilor electronice (PDSE) sau eliberat de autoritățile competente. La solicitare, extrasul poate fi eliberat și pe suport de hârtie.

Informațiile din toate actele de identitate de uz intern eliberate până la data punerii în circulație a cărții de identitate și a cărții de rezidență pot face dovada înregistrării titularului la adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară cu condiția că acestea corespund cu cele din Registrul de stat al populației. În caz contrar, actul de identitate de uz intern se consideră nevalabil.

[Pct.98 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

99. Persoanele fizice, care îşi stabilesc sau îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa temporară depun cererea de înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară la subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau, după caz, la Inspectoratul General pentru Migrație.

100. Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi temporar în străinătate, care doresc să-şi înregistreze sau să-şi schimbe domiciliul sau reşedinţa temporară în Republica Moldova, pot să se adreseze la subdiviziunile Agenției Servicii Publice prin intermediul MDOC, iar în lipsa acestora în statul de reşedinţă, prin intermediul oricărei MDOC.

1001. De la data realizării condițiilor tehnice, serviciile de înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în locuințele proprietate privată pot fi accesate și prin intermediul platformei de dezvoltare a serviciilor electronice (PDSE).

101. Înregistrarea persoanei la reşedinţa temporară nu atrage după sine radierea obligatorie din evidenţa de la domiciliu.

102. Înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară se efectuează în temeiul cererii solicitantului, însoţită de următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate de uz intern valabil – obligatoriu pentru persoanele cu vârsta de peste 14 ani care locuiesc în Republica Moldova. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161.

În cazul în care actul de identitate de uz intern al solicitantului este nevalabil sau devine nevalabil odată cu schimbarea adresei de domiciliu ori de reședință temporară sau este declarat pierdut ori furat, sau dacă solicitantul cu vârsta de peste 14 ani nu a obținut un act de identitate de uz intern, cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară se admite cu depunerea concomitentă a cererii pentru eliberarea unui nou act de identitate de uz intern;

2) certificatul de naștere – pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. Prezentarea certificatului de naștere nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 131;

3) actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței. Prezentarea documentelor ce atestă dreptul de proprietate asupra locuinței nu este obligatorie dacă autoritatea competentă poate verifica această informație în Registrul bunurilor imobile;

4) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru înregistrare sau radiere din evidență. În cazul în care achitarea taxelor şi a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăti electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.

103. În cazul înregistrării persoanei la domiciliu sau la reşedinţa temporară în locuinţa proprietate privată asupra căreia aceasta nu are dreptul de proprietate şi nu dispune de document ce atestă dreptul de folosinţă, precum și în cazul în care dreptul de proprietate al acesteia asupra locuinței în Registrul bunurilor imobile este înregistrat provizoriu, suplimentar se depune în scris, după caz:

1) declaraţia de primire în spaţiul locativ de către proprietarul sau coproprietarii locuinţei – persoană fizică;

2) demersul de primire în spațiul locativ de către proprietarul sau coproprietarii locuinței – persoană juridică.

În cazul în care locuința este proprietate privată a persoanei juridice, solicitantul prezintă suplimentar extrasul din Registrul de stat al unităților de drept, pentru a stabili administratorul persoanei juridice respective. Prezentarea acestui extras nu este obligatorie dacă autoritatea competentă poate verifica această informație prin Registrul de stat al unităților de drept.

În cazul în care dreptul de proprietate asupra locuinței în Registrul bunurilor imobile este înregistrat în temeiul contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, declarația de primire în spațiul locativ pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară se depune și de către beneficiarul întreținerii.

1031. În locuinţa socială sau proprietate privată, transmisă în folosinţă în temeiul contractului de locațiune, încheiat în condiţiile prevederilor legale, pot fi înregistraţi la domiciliu sau la reşedinţa temporară membrii familiei locatarului, dacă contractul de locaţiune nu prevede altfel. În acest caz, declaraţia de primire în spaţiul locativ se depune de către locatar şi membrii majori ai familiei acestuia, care sunt înregistraţi deja la domiciliul sau la reşedinţa temporară pe adresa respectivă.

În locuința proprietate publică pasibilă de privatizare, transmisă în folosință până la 29 noiembrie 2015 în temeiul contractului de închiriere încheiat în condițiile prevederilor legale cu privire la locuințe, în vigoare la data încheierii acestui contract, se înregistrează la domiciliu sau la reşedinţa temporară persoanele incluse în bonul de repartiție sau în alt act de repartizare legală a locuinței respective și membrii familiei acestora. În cazul înregistrării persoanelor incluse în bonul de repartiție nu se depune declarația de primire în spațiul locativ de către persoanele care sunt înregistrate deja la domiciliu sau la reședința temporară pe adresa respectivă.

Pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară a membrilor familiei ai persoanelor incluse în bonul de repartiție sau în alt act de repartizare legală a locuinței, se depune declarația de primire în spațiul locativ de către ultimii în cazul în care aceștia sunt înregistrați la domiciliu sau la reședința temporară pe adresa respectivă.

În cazul în care locuința este proprietate comună pe cote-părți și are mai multe intrări principale, cărora li s-au atribuit adrese separate, declarația de primire în spațiul locativ pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară a persoanelor pe adresa unei intrări se depune doar de către proprietarul sau coproprietarii cotei-părți în a căror folosință se află intrarea respectivă.

104. Cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară se depune personal. În situații speciale se admite depunerea cererii de către alte persoane, şi anume:

a) în cazul copilului, inclusiv al celui cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, care este plasat în serviciul de tutelă/curatelă, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, în calitate de solicitant acționează reprezentantul legal corespunzător (unul dintre părinți, tutorele, curatorul);

b) în cazul copilului separat de părinți, inclusiv al celui plasat în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial, cererea se depune de către autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază de competență teritorială este locul aflării sau locul de plasament al copilului;

c) - abrogată;

d) prin reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice;

e) în cazul persoanei cu boală mintală sau deficiențe fizice, mintale ori psihologice, aflate la întreținere în instituția de tratament sau în instituția socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă, cererea se depune de către administrația instituției respective;

f) în cazul elevilor, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, rezidenţilor şi secundariaţilor clinici cazați în cămine, al militarilor care îndeplinesc serviciul militar în termen, precum și al persoanelor specificate la punctul 116 subpunctele 1), 3) și 4), cererea pentru înregistrarea la reşedinţa temporară poate fi depusă prin intermediul reprezentantului serviciului responsabil de evidenţa locatarilor în încăperile locuibile sau prin intermediul unui angajat al instituţiei delegat cu asemenea atribuţii.

În cazul în care schimbarea domiciliului sau a reședinței temporare condiționează schimbarea buletinului de identitate sau a permisului de ședere eliberate după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I), cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară se depune concomitent cu cererea pentru eliberarea cărții de identitate sau a cărții de rezidență, în funcție de statutul juridic al solicitantului, în condiţiile specificate la punctul 141.

[Pct.104 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

105. Declarația de primire în spațiul locativ se depune în scris, personal sau de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, în fața persoanei abilitate cu funcții de înregistrare a persoanelor la domiciliu sau la reședința temporară sau se prezintă în forma autentificată de notar ori de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție.

106. Actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinței este unul din următoarele:

1) actul de proprietate asupra locuinţei, încheiat în condiţii de validitate prevăzute de lege şi înregistrat la organul cadastral.

2) bonul de repartiţie a locuinţei proprietate publică, pasibilă de privatizare în condițiile prevederilor legale, eliberat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) după data de 29 noiembrie 2015, sau, după caz, reconfirmat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) dacă a fost eliberat pînă la data de 29 noiembrie 2015, ori documentul justificativ eliberat de autoritatea administrației publice locale (primărie) prin care se stabilește dreptul de folosință asupra locuinței proprietate publică, pasibilă de privatizare;

3) contractul de locațiune, încheiat în condiţiile capitolului VIII din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuinţe, între beneficiarul de loc în cămin şi locator. În cazul cazării elevilor în căminele din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat – o copie a deciziei instituţiei de învăţămînt în a cărei gestiune se află căminul şi ordinul privind repartizarea locuinţei;

4) contractul de locaţiune sau sublocaţiune, încheiat în condițiile capitolului VIII din Legea nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe;

41) contractul de leasing încheiat în condițiile prevederilor legale;

42) contractul de comodat încheiat în condițiile prevederilor legale;

5) hotărîrea instanţei judecătoreşti definitivă și irevocabilă despre recunoaşterea dreptului de folosință asupra locuinței;

6) extrasul din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei din localitatea respectivă ce atestă înregistrarea locuinței şi evidenţa membrilor gospodăriei ţărăneşti;

7) demersul administraţiei instituţiei de asistență socială, instituţiei medico-sanitare specializate, serviciului de plasament de tip familial sau de tip rezidențial, instituției de drept în a cărei custodie se află persoana reținută sau arestată, instituţiei penitenciare, unităţii militare, instituţiei de învăţămînt, inclusiv a celei din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Apărării, centrelor de plasament, precum şi a altor instituţii specializate ce dispun de încăperi locuibile, în cazul în care pentru instalarea persoanelor nu este obligatorie încheierea contractului de locațiune.

[Pct.106 subpct.7) modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

107. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară a copilului care nu a atins vîrsta de 14 ani se efectuează la domiciliul sau la reşedinţa temporară a părinţilor, al unuia din părinţi sau a reprezentantului legal, în cazul în care instanţa de judecată nu a stabilit altfel.

108. Dispoziţiile punctului 107 se aplică şi în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei.

109. Copiii cu vîrsta de peste 14 ani, care locuiesc separat de reprezentanţii lor legali se iau în evidenţă potrivit dispoziţiilor generale, iar în cazul copiilor aflaţi sub curatelă se prezintă şi acordul autorităţii tutelare teritoriale.

110. Pentru înregistrarea copilului și a persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei la domiciliul sau la reședința temporară a reprezentantului legal, acordul proprietarului, al coproprietarilor locuinței sau al locatarului, precum şi al membrilor majori ai familiei acestora, care sunt înregistrați la domiciliu sau la reședința temporară pe adresa respectivă, nu este obligatoriu.

În cazul în care părinții copilului au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară pe adrese diferite, cererea pentru înregistrarea copilului se depune de către părintele la care acesta locuiește permanent, fără a fi necesar acordul celuilalt părinte.

Părintele care reprezintă copilul la autoritatea competentă poate înregistra copilul la adresa celuilalt părinte, cu acordul acestuia.

În situația în care instanța de judecată a hotărât ca locuința copilului să fie la unul dintre părinți, iar copilul locuiește statornic la celălalt părinte, este necesar consimțământul părintelui la care instanța de judecată a hotărât că are locuința, din care să rezulte că este de acord ca copilul să fie înregistrat la adresa de domiciliu sau de reședință temporară la care locuiește statornic. Declarația de consimțământ poate fi depusă în condițiile prevăzute la punctul 105. Prezentarea hotărârii instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la întreținerea şi domiciliul copilului nu este obligatorie dacă ambii părinții cad de comun acord asupra adresei de înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară a copilului.

Dovada adresei de domiciliu sau de reședință temporară la care se înregistrează copilul și persoana supusă măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei se face prin informația privind adresa de domiciliu sau de reședință temporară la care este înregistrat reprezentantul legal (părintele, tutorele sau curatorul), actualizată în Registrul de stat al populației.

111. Înregistrarea la reşedinţa temporară se efectuează pentru o perioadă determinată. În cazul străinilor cu drept de ședere provizorie, termenul reședinței temporare nu poate depăși termenul de valabilitate al cărții de rezidență.

[Pct.111 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

112. Termenul reşedinţei temporare în locuința aflată în proprietate privată se determină de comun acord cu proprietarul sau coproprietarii locuinţei.

În locuința proprietate publică sau proprietate privată, închiriată în condițiile prevederilor legale, termenul reședinței temporare este stabilit de durata pe care este încheiat contactul de locațiune.

În cazul înregistrării persoanei la reședința temporară în situația prevăzută la punctul 103, termenul acesteia nu poate depăși 5 ani.

În situația prevăzută la punctul 1031, termenul reședinței temporare se determină de comun acord cu locatarul și membrii majori ai familiei, care sînt înregistrați în locuința închiriată, dar care nu va depăși termenul prevăzut de contractul de locațiune.

1121. În casa de vacanță înregistrarea la reședința temporară se efectuează pe perioada solicitată, dar nu mai mare de 5 ani, cu condiția că în actul de proprietate asupra acestei locuințe, încheiat în condiții de validitate prevăzute de lege și înregistrat în Registrul bunurilor imobile, este indicată adresa, atribuită conform prevederilor legale.

113. Persoanele înmatriculate la instituţiile de învăţămînt din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Apărării, care locuiesc în încăperi locuibile din clădirile situate pe teritoriul acestor instituţii (cazarme) se înregistrează la reşedinţa temporară pe perioada studiilor.

114. Persoanele care se află provizoriu la o altă adresă decît cea de domiciliu sau reşedinţa temporară (hotel, casă de odihnă, camping, bază turistică, sanatoriu şi alte instituţii similare, instituţii medico-sanitare publice) se înregistrează de către administratorul/proprietarul acestor instituţii în registrele de evidenţă la momentul sosirii.

115. Înregistrarea la domiciliu se efectuează concomitent cu radierea de la adresa de domiciliu anterioară.

116. Sînt înregistrate la domiciliu sau, după caz, la reşedinţa temporară pe perioada plasării în instituţiile respective:

1) persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, persoanele aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori în plasament în instituţiile de asistență socială, instituţiile medico-sanitare specializate (azil de bătrîni, centre de plasament, centre de reabilitare, centre comunitare multifuncţionale, instituții psihoneurologice, precum și alte instituții similare);

2) copiii separați de părinți plasați în serviciul de plasament de tip familial, cu excepția serviciului tutelă/curatelă, sau în serviciul de plasament de tip rezidențial;

21) persoanele reținute, arestate sau condamnate, aflate, după caz, în izolatoarele de detenție provizorie, în izolatoarele de urmărire penală sau în instituțiile penitenciare;

[Pct.116 subpct.21) introdus prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

3) persoanele condamnate la închisoare care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare – pe perioada detenţiei, iar în cazul persoanelor condamnate la detenţiune pe viaţă – permanent;

4) persoanele social-defavorizate fără domiciliu, plasate temporar în centre sociale;

5) enoriaşii care locuiesc pe teritoriul lăcaşurilor sfinte (mănăstiri);

6) militarii care îndeplinesc serviciul militar şi membrii familiilor lor care locuiesc în încăperile locuibile din clădirile (cazarme) situate pe teritoriul unităţii militare unde îşi îndeplinesc serviciul (pe perioada serviciului militar).

117. - abrogat.

1171. La solicitarea persoanei care a emigrat autorizat, se eliberează cartea de identitate provizorie fără înregistrare la domiciliu şi/sau reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova.

1172. Cetățeanul Republicii Moldova care închiriază locuința proprietate privată, dar nu deține documentele prevăzute la punctele 102 și 103 și nu poate obține sub nicio formă declarația de primire în spațiul locativ din partea proprietarului/coproprietarilor locuinței pentru a fi înregistrat la domiciliu sau la reședința temporară, poate fi înregistrat la reședința temporară pe adresa respectivă pentru o perioada de 1 an. Concomitent cu cererea pentru înregistrarea la reședința temporară, acesta depune în scris o declarație pe proprie răspundere, prin care confirmă faptul domicilierii la adresa respectivă, cu acordul proprietarului (coproprietarilor) locuinței, indicând datele identificatoare ale acestuia (acestora), respectiv numele și prenumele.

Autoritatea competentă verifică statutul locuinței, corectitudinea adresei locuinței și a datelor identificatoare ale proprietarului/coproprietarilor prin intermediul Registrului bunurilor imobile și al Registrului de stat al unităților administrativ-teritoriale şi al adreselor.

118. Radierea din evidenţă a persoanelor se efectuează:

1) la cererea solicitantului;

2) la schimbarea domiciliului sau a reşedinţei temporare şi/sau în cazul autorizării emigrării;

3) la cererea sau demersul proprietarului sau a coproprietarilor locuinţei proprietate privată, identificat(ţi) prin actul de identitate şi care prezintă documentul ce atestă dreptul de proprietate asupra acestei locuinţe. În cazul în care locuinţa este proprietate privată a persoanei juridice, solicitantul prezintă suplimentar extrasul din Registrul de stat al unităților de drept, pentru a stabili administratorul persoanei juridice respective. Prezentarea acestui extras nu este obligatorie dacă autoritatea competentă poate verifica această informație prin Registrul de stat al unităților de drept.

În situațiile în care titularul de drept depune în scris o declarație potrivit căreia dreptul său de proprietate asupra locuinței este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, prezentarea documentelor ce atestă acest drept nu este obligatorie, dacă autoritatea competentă poate verifica prin resursele informaționale automatizate ale cadastrului bunurilor imobile, veridicitatea datelor declarate.

În cazul înstrăinării sau moştenirii locuinței aflate în proprietate privată, persoanele înregistrate anterior trecerii dreptului de proprietar asupra acestui imobil se radiază din evidenţă la cererea proprietarului sau a unuia din coproprietari, dacă actul juridic respectiv nu prevede altfel;

În cazul înstrăinării sau moștenirii unei cote-părți din locuința aflată în proprietate privată, persoanele înregistrate anterior trecerii dreptului de proprietar asupra acestei cote-părți se radiază din evidenţă la cererea tuturor coproprietarilor locuinței, dacă actul juridic respectiv nu prevede altfel.

În cazul radierii tuturor drepturilor reale înscrise în Registrul bunurilor imobile asupra locuinţei distruse (demolate), persoanele înregistrate la domiciliu sau la reşedinţa temporară pe adresa respectivă se radiază din evidenţă în temeiul cererii sau al demersului proprietarului sau al unuia din coproprietarii terenului pe care a fost amplasat bunul imobil cu destinație locativă.

31) la demersul locatorului prin care se confirmă rezoluțiunea locațiunii a locuinței proprietate publică. În această situație reprezentantul locatorului se identifică prin actul de identitate și prezintă documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de gestiune și de reprezentare;

4) la demersul administraţiei instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor sau serviciilor sociale de plasament în a căror administrare se află încăperile locuibile care le aparţin (cămine, cazarme, case-internat, case de copii de tip familial, case comunitare, aziluri de bătrîni şi invalizi, orfelinate, instituţii penitenciare, unităţi şi structuri militare, centre de plasament temporar, alte tipuri de instituţii rezidenţiale), în situația în care încăperea locuibilă nu a fost transmisă în folosință în baza unui contract de locațiune;

5) în cazul privării persoanei de dreptul de folosinţă asupra locuinței, returnării sau îndepărtării persoanei de pe teritoriul Republicii Moldova, revocării dreptului de şedere, încetării sau anulării statutului de apatrid, a statutului de refugiat sau a protecţiei umanitare – în temeiul hotărîrii instanţei de judecată definitive şi irevocabile sau a deciziei organului abilitat;

6) în cazul decesului – în temeiul certificatului de deces sau comunicării oficiale în acest sens a organului de stare civilă, sau în temeiul informației despre actul și certificatul de deces al persoanei respective, actualizate în Registrul de stat al populației de organul de stare civilă. Cetățenii Republicii Moldova decedați în străinătate, ale căror acte de deces nu au fost transcrise în registrele de stare civilă ale Republicii Moldova, pot fi radiați din evidență și în temeiul comunicării oficiale privind decesul a organului de stare civilă, întocmite în temeiul comunicării oficiale a autorității competente din străinătate și transmise direct Agenției Servicii Publice sau prin intermediul Ministerului Justiției ori MDOC, potrivit obligațiilor prevăzute de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte sau pe bază de reciprocitate.

Prevederile subpunctului 6) se aplică în cazul în care informația despre decesul persoanei nu a fost actualizată în Registrul de stat al populației de organele de stare civilă.

119. Persoanele decedate se consideră radiate automat din evidenţa de la domiciliu sau de la reşedinţa temporară la data decesului acestora, fapt stabilit şi înregistrat sau consemnat de către organele competente de stare civilă conform prevederilor legale şi actualizat în Registrul de stat al populaţiei.

120. Cererea pentru radierea din evidenţă se depune personal sau de reprezentatul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice.

De la data realizării condițiilor tehnice, în cazul proprietarului sau al coproprietarilor locuinței proprietate privată, dreptul de proprietate al cărora este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, cererea pentru radierea din evidență a persoanelor terțe de pe adresa de domiciliu sau reședință temporară poate fi depusă în formă electronică, prin intermediul platformei de dezvoltare a serviciilor electronice (PDSE).

121. Copiii şi persoanele aflate la întreţinerea proprietarului, a coproprietarului sau a statului nu pot fi radiaţi din evidenţă în condiţiile subpunctelor 3) şi 4) punctul 118.

Copilul înregistrat la domiciliu sau la reședința temporară a părinților/părintelui nu poate fi radiat din evidență în condițiile punctului 118 subpunctul 1), dacă părinții/părintele rămân(e) înregistrați/înregistrat în continuare pe adresa respectivă, cu excepția cazurilor de înregistrare a copilului la adresa celuilalt părinte sau la o altă adresă, în cazul copilului cu vârsta de peste 14 ani.

122. În cazul radierii din evidenţa la domiciliu fără înregistrare la o altă adresă, buletinul de identitate pentru cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cel electronic, buletinul de identitate pentru apatrizi, buletinul de identitate pentru refugiați, buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară şi permisul de ședere permanentă eliberate după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I), devin nevalabile din momentul radierii.

În cazul radierii din evidenţa la reședința temporară fără înregistrare la o altă adresă, permisele de ședere provizorie eliberate după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I), devin nevalabile din momentul radierii.

123. Dacă în procesul de eliberare a actelor de identitate, de înregistrare a persoanei la domiciliu sau la reşedinţa temporară, în Registrul de stat al populaţiei au fost incluse date eronate, incomplete despre persoană sau despre adresa de domiciliu/reşedinţa temporară a acesteia sau informaţia nu s-a actualizat în termenul stabilit, subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau Inspectoratul General pentru Migrație au obligaţia, în temeiul actelor justificative prezentate de persoană sau de reprezentantul său legal, sau de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție ori prin împuternicire de reprezentare în baza semnăturii electronice, consemnată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice, sau de persoana care acționează în interesul acesteia în condițiile prevederilor legale, sau de MDOC, la solicitarea lor sau din oficiu, să întreprindă măsuri de rectificare, completare sau de actualizare a informaţiei respective, în termen de pînă la 10 zile lucrătoare.

În cazul conferirii sau modificării adresei bunului imobil cu destinație locativă în condițiile legii, pentru completarea sau modificarea adresei de domiciliu sau de reședință temporară din Registrul de stat al populației, solicitantul prezintă certificatul privind conferirea sau modificarea adresei bunului imobil, eliberat de organul cadastral.

În cazul în care autoritatea competentă dispune de documentele justificative sau poate verifica această informație prin sistemele informaționale respective, prezentarea acestora de către solicitant nu este necesară.

În aceste situații se actualizează informațiile în Registrul de stat al populației, iar în cazul deținerii actului de identitate de uz intern eliberat după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I), pe versoul căruia sunt înscrise informații neconforme privind adresa de domiciliu sau de reședință temporară, se solicită eliberarea actului de identitate de uz intern nou, în funcție de statutul juridic al titularului.

1231. În cazul în care înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară a persoanei s-a produs în localitățile din stânga Nistrului sau în municipiul Bender după 1 ianuarie 1993, actualizarea informației respective în Registrul de stat al populației se efectuează în temeiul declarației pe proprie răspundere a acestei persoane, depuse concomitent cu cererea pentru eliberarea actului de identitate.

124. În cazul schimbării, în condiţiile legii, a denumirii sau a rangului localităților şi străzilor, al renumerotării imobilelor locuibile sau rearondării acestora, al înființării localităților sau străzilor, solicitantul se adresează la subdiviziunile Agenţiei Servicii Publice, Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne pentru schimbarea buletinului de identitate sau a permisului de ședere dacă acestea au fost eliberate după data de 7 martie 2013 (formatul ID-I) și pe versoul lor sunt înscrise informații neconforme privind adresa de domiciliu sau de reședință temporară sau, după caz, pentru efectuarea modificărilor şi completărilor respective în adresa de domiciliu sau de reședință temporară în Registrul de stat al populației.

1241. Străinii care intră în Republica Moldova pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de autorităţile moldoveneşti, sînt obligaţi, în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei de stat, să declare despre aceasta la una dintre următoarele structuri:

1) subdiviziunile Agenției Servicii Publice;

2) subdiviziunile Inspectoratului General pentru Migrație.

Pentru a fi luaţi în evidenţă, străinii prezintă documentele de călătorie care le permit intrarea în Republica Moldova.

VIII.

AUTORIZAREA EMIGRĂRII

125. Cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul și/sau reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova care vor să-și stabilească domiciliul în străinătate, precum și cei care de iure sunt înregistrați la domiciliu și/sau la reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova, dar de facto nu domiciliază în Republica Moldova și cei care de iure și de facto nu domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova și prezintă dovezi privind stabilirea domiciliului în străinătate depun cererea pentru obținerea autorizației de emigrare sau, după caz, pentru eliberarea pașaportului cu mențiunea privind autorizația de emigrare în condițiile punctului 141, în țară – la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, iar în străinătate – la MDOC.

126. Cererea pentru obținerea autorizației de emigrare se depune însoțită de următoarele documente, după caz:

1) actul de identitate de uz intern. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161, precum și în cazul copilului cu vârsta de peste 14 ani care nu a obținut actul de identitate de uz intern.

În cazul în care persoana cu vârsta de peste 14 ani cu domiciliul în Republica Moldova a obținut actul de identitate de uz intern şi acesta este nevalabil pe motivul schimbării datelor cu caracter personal, cererea se depune în baza cărții de identitate provizorie;

2) actul de identitate al reprezentantului legal – în cazul copilului, inclusiv al celuia asupra căruia a fost instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei. Prezentarea actului de identitate nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 161;

3) pașaportul cetățeanului Republicii Moldova valabil.

În cazul în care solicitantul nu deține pașaport sau deține pașaport nevalabil sau solicită eliberarea celui de-al doilea pașaport, cererea pentru eliberarea pașaportului se depune în condițiile prevăzute la punctul 42, concomitent cu cererea pentru obținerea autorizației de emigrare, cu condiția ca termenul comenzii serviciului de autorizare a emigrării să nu depășească termenul comenzii serviciului de eliberare a pașaportului;

4) documentele de stare civilă. Prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie în condițiile specificate la punctul 131;

5) documentul eliberat de autoritățile străine ce atestă stabilirea solicitantului cu domiciliul în străinătate (actul de identitate al cetățeanului străin cu mențiunea respectivă, permisul de ședere provizorie sau permanentă, contractul de muncă etc.);

6) în cazul emigrării copilului – declarațiile autentificate de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție, după caz:

a) a părintelui care rămâne cu domiciliul sau reședința temporară în Republica Moldova, din care să rezulte acordul acestuia pentru emigrarea copilului cu celălalt părinte sau acordul pentru emigrarea copilului la celălalt părinte care este stabilit deja cu domiciliul în străinătate. În cel din urmă caz, se prezintă și declarația celuilalt părinte din care să rezulte că acesta acordă spațiul locativ și asigură întreținerea copilului;

b) a copilului cu vârsta de peste 14 ani privind acordul acestuia de a emigra cu unul dintre părinți;

7) dovada achitării taxelor și a tarifelor stabilite pentru serviciul prestat. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe suport de hârtie.

În cazul în care din anumite motive solicitantul nu poate obține declarația specificată la subpunctul 6), acesta prezintă hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă privind dreptul la emigrare fără acordul respectiv.

În cazul în care reprezentantul legal al copilului este altul decât părinții, acesta, suplimentar la documentele prevăzute la subpunctele 1)- 7), prezintă:

a) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind instituirea tutelei/curatelei;

b) dispoziția autorității tutelare teritoriale privind stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

c) avizul autorității tutelare teritoriale referitor la eliberarea autorizației de emigrare pe numele copilului.

În cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, reprezentantul legal, suplimentar la documentele indicate la subpunctele 1)- 5) și 7), prezintă hotărârea instanței de judecată definitivă și irevocabilă cu privire la instituirea măsurii de ocrotire judiciară și, după caz, decizia consiliului de familie privind desemnarea tutorelui/curatorului.

Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original, cu excepția hotărârii instanței de judecată, care se prezintă în copie autentificată în modul corespunzător.

127. Persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente verifică documentele prezentate şi, în temeiul acestora, completează formularul electronic respectiv, imprimă cererea-chestionar şi o prezintă solicitantului sau reprezentantului legal sau persoanei care îl reprezintă ori persoanei care acționează în interesul acestuia, pentru confirmarea datelor consemnate prin aplicarea semnăturii olografe în locul rezervat.

128. Cererea pentru obținerea autorizației de emigrare se respinge în cazul în care solicitantul a prezentat informații frauduloase sau documentele prezentate sunt insuficiente, conțin divergențe, sunt nevalabile ori se constată că nu sunt autentice, precum și în cazurile în care solicitantului i-au fost aplicate măsurile de suspendare a dreptului la libera circulație în străinătate, prevăzute la articolul 4 alineatul (16) din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

Solicitantul este informat în scris sau prin mijloacele electronice de comunicație despre rezultatele examinării cererii, iar în cazul respingerii cererii i se indică și motivul. Examinarea cererii repetate se efectuează după lichidarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.

129. Ca urmare a examinării cererii pentru obținerea autorizației de emigrare, în pașaportul/pașapoartele persoanei se aplică mențiunea privind autorizația de emigrare, în care se indică țara de destinație.

130. Pentru ridicarea pașaportului cu mențiunea privind autorizația de emigrare, solicitantul se radiază din evidenţa la domiciliu sau la reședința temporară din Republica Moldova şi predă subdiviziunilor competente ale Agenţiei Servicii Publice actul de identitate de uz intern, cu excepția cărții de identitate valabile care conține certificatul calificat pentru semnătură electronică. În cazul în care actul de identitate de uz intern a fost declarat pierdut sau furat, radierea din evidenţa se efectuează în lipsa acestuia.

Pașaportul cu mențiunea respectivă se înmânează solicitantului în condiţiile prevăzute la punctul 17.

131. La data actualizării informației în Registrul de stat al populației privind emigrarea autorizată a persoanei, Agenția Servicii Publice informează, în scris sau prin mijloacele electronice de comunicație sau prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect):

1) centrul administrativ militar în a cărui rază de competență teritorială persoana supusă militar a fost înregistrată la ultimul domiciliu sau la ultima reședință temporară;

2) Casa Națională de Asigurări Sociale, în cazul persoanei beneficiare de prestații sociale.

132. În cazul persoanei care solicită obținerea autorizației de emigrare prin intermediul MDOC, actul de identitate de uz intern sau declarația de pierdere sau de furt al acestuia, cu excepția cărții de identitate valabile care conține certificatul calificat pentru semnătură electronică, se depune la MDOC şi se transmite Agenţiei Servicii Publice împreună cu documentele specificate la punctul 126.

133. Pașaportul cu mențiunea privind autorizația de emigrare, în care se indică țara de destinație, se expediază la MDOC și se înmânează solicitantului în condițiile prevăzute la punctul 17. În cazul în care solicitantul deține pașaport valabil, mențiunea privind autorizația de emigrare se aplică la MDOC.

134. Cetățenii Republicii Moldova stabiliți cu domiciliul în străinătate se pot înregistra la MDOC.

135. Cetățenii Republicii Moldova care nu dețin actul de identitate de uz intern, declară că nu domiciliază în Republica Moldova și prezintă dovezi privind stabilirea domiciliului pe teritoriul altui stat se consideră emigranți și sunt în drept să obțină pașaportul cu mențiunea privind autorizația de emigrare în condițiile enunțate la punctul 42.

136. Copilul născut din părinți cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți cu domiciliul în străinătate şi care nu s-a repatriat până la atingerea majoratului se consideră emigrant.

În cazul în care reprezentanții legali ai copilului sunt stabiliți cu domiciliul în state diferite, domiciliul copilului se decide de comun acord, cu consimțământul acestuia dacă are vârsta de peste 14 ani. Declarația reprezentanţilor legali în acest sens şi consimțământul copilului se autentifică de notar sau de alte persoane abilitate prin lege să exercite această funcție.

În cazul în care unul dintre părinții copilului nu este de acord cu stabilirea acestuia cu domiciliul în străinătate, dezacordul se contestă în instanța de judecată.

137. Cetățenii Republicii Moldova stabiliți cu domiciliul în străinătate și luați în evidență în Registrul de stat al populației ca persoane emigrate autorizat în condițiile prezentului Regulament sau conform reglementărilor anterioare obțin pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu mențiunea respectivă în schimbul celui nevalabil sau declarat pierdut ori furat, în temeiul cererii depuse la subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau la MDOC, însoțită de documentele prevăzute la punctul 42.

Pentru persoanele care au obținut autorizația de emigrare, o nouă carte de identitate în schimbul celei nevalabile se eliberează în cazul repatrierii în condițiile capitolului IX.

138. Procedura de obținere a autorizației de emigrare de către străini, refugiați și beneficiarii de protecție umanitară este analogică cu cea prevăzută pentru cetățenii Republicii Moldova și se aplică străinilor cărora li s-a eliberat buletin de identitate pentru apatrizi, buletin de identitate pentru refugiați, buletin de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară, permis de ședere permanentă sau carte de rezidență.

[Pct.138 modificat prin HG452 din 16.07.25, MO393-396/23.07.25 art.466; în vigoare 01.01.26]

IX.

REPATRIEREA CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA

139. Cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi cu domiciliul în străinătate sînt în drept să-şi stabilească oricînd, în mod liber, domiciliul în Republica Moldova.

140. Pentru repatriere, solicitantul depune cererea în acest sens și cererea pentru eliberarea cărții de identitate la subdiviziunile Agenţiei Servicii Publice şi prezintă, după caz, documentele prevăzute la punctele 26 și 27.

141. În cererea pentru repatriere solicitantul indică statul din care se repatriază.

Agenția Servicii Publice anulează menţiunea privind autorizarea emigrării din paşaportul repatriantului şi-l restituie titularului cu respectarea prevederilor punctului 86.

Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului

1. Hotărîrea Guvernului nr.333 din 18 martie 2002 „Pentru aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaţiei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.43-45, art.409), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1) în tot textul hotărîrii şi în anexe:

sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;

sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”;

sintagma „Departamentul Trupelor de Grăniceri” se substituie cu sintagma „Departamentul Poliţia de Frontieră”;

sintagma „Ministerul Învăţămîntului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;

sintagma „Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale” se substituie cu sintagma ”Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”;

sintagma „secţiile de înregistrare a actelor de stare civilă” se substituie cu sintagma „oficiile stare civilă”;

sintagma „secţiile de documentare a populaţiei” se substituie cu sintagma „subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”;

cuvintele „tipurile de documente de model nou” se substituie cu cuvintele „acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;

cuvintele „ambasadele şi consulatele” se substituie cu cuvintele „misiunile diplomatice şi oficiile consulare”;

cuvîntul „departamental” se substituie cu cuvîntul „instituţional”;

cuvîntul „interdepartamental” se substituie cu cuvîntul „interinstituţional”;

cuvîntul „perfectare” se substituie cu cuvîntul „confecţionare”;

cuvîntul „pericol” se substituie cu cuvîntul „riscul”, la cazul gramatical respectiv;

2) anexa nr.1:

a) la punctul 1, după cuvintele „pe teritoriul Republicii Moldova” se completează cu cuvintele „a refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară”;

b) la punctul 5, subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:

„formarea bazei de date a RSP în procesul eliberării actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte locuitorilor Republicii Moldova”;

formarea bazei de date a RSP prin asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova şi înregistrarea anumitor categorii de persoane cu atribuirea IDNP fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat.”;

c) la punctul 6, sintagma „Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal nr.17-XVI din 15 februarie 2007” se substituie cu sintagma „Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal”;

d) punctul 8:

la alineatul 1), subalineatul doi va avea următorul cuprins:

„Funcţiile specificate sînt realizate în cadrul organizării procesului de colectare a datelor referitoare la populaţia ţării prin eliberarea actelor de identitate, asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova, înregistrarea categoriilor de persoane fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat şi în cadrul schimbului informaţional cu alţi subiecţi.”;

la litera A alineatul unu, subalineatul trei va avea următorul cuprins:

„eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;

litera B alineatul unu:

subalineatul unu va avea următorul cuprins:

„Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;

la subalineatul cinci, cuvintele „a cetăţenilor străini, documentarea cetăţenilor Republicii Moldova (cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu)” se substituie cu cuvintele „străinilor, eliberarea paşapoartelor diplomatice şi de serviciu cetăţenilor Republicii Moldova”;

la subalineatul nouă, cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;

litera C:

alineatul unu se completează cu un nou subalineat cu următorul cuprins:

„în cazul emigrării autorizate”;

alineatul 2), cu excepţia titlului, va avea următorul cuprins:

„Informaţia din baza de date a RSP se furnizează în conformitate cu legislaţia în vigoare persoanelor fizice şi juridice de drept public şi privat, care poartă răspundere în condiţiile prevederilor legale pentru divulgarea acesteia.”;

e) punctul 9:

alineatul unu:

subalineatele patru şi cinci vor avea următorul cuprins:

„conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ACTE DE IDENTITATE”);

conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrărilor la domiciliu şi/sau reşedinţă” („ADRESA”);”;

la subalineatul şapte, cuvintele „cetăţenilor străini şi apatrizilor” se substituie cu cuvîntul „străinilor”;

în desenul 2, denumirea conturului automatizat „DOCUMENTARE” se substituie cu cuvintele „ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”;

la litera B alineatul doi, subalineatul trei va avea următorul cuprins:

„evidenţă şi controlul certificatelor medicale constatatoare ale naşterii şi ale decesului;”;

la litera C alineatul doi, subalineatul opt va avea următorul cuprins:

„transcrierea actelor de stare civilă înregistrate în străinătate;”;

litera D:

alineatul unu va avea următorul cuprins:

„Conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”) este un sistem automatizat de evidenţă a persoanelor şi control şi al procesului de eliberare a actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;

la alineatul doi, subalineatele trei, patru şi cinci vor avea următorul cuprins:

„eliberarea fişei de însoţire la buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova;

autorizarea plecării cu domiciliul in străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova;

eliberarea buletinului de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova”;

litera E:

alineatul unu va avea următorul cuprins:

„Conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrării la domiciliu si/sau reşedinţă („ADRESA”) cuprinde evidenţa automatizată a persoanelor la domiciliu şi/sau reşedinţă şi controlul procesului de înregistrare a locuitorilor Republicii Moldova.”;

la alineatul doi, subalineatele doi şi trei vor avea următorul cuprins:

„înregistrarea la reşedinţă;

radierea din evidenţă a persoanelor fizice.”;

la litera F alineatul unu, după cuvîntul „dobîndirii” se introduce cuvîntul „redobăndirii”;

litera G alineatul doi:

la subalineatul unu, cuvintele „eliberarea paşaportului persoanei fără cetăţenie” se substituie cu cuvintele „eliberarea documentului de călătorie pentru apatrizi”;

la subalineatul doi, cuvintele „eliberarea buletinului de identitate al persoanei fără cetăţenie” se substituie cu cuvintele „eliberarea buletinului de identitate pentru apatrizi”;

la subalineatul trei, cuvintele „permanent al cetăţeanului străin” se substituie cu cuvîntul „permanentă”;

subalineatul douăsprezece va avea următorul cuprins:

„eliberarea fişei de însoţire la buletinele de identitate şi permisul de şedere permanentă;”;

f) punctele 13 şi 14 vor avea următorul cuprins:

„13. Posesorul Registrului de stat al populaţiei este Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

14. Funcţiile de creare, de ţinere şi de exploatare a RSP sînt exercitate de către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”.

În centrele raionale activează subdiviziunile teritoriale ale Întreprinderii.

Primăriile comunelor exercită funcţia de înregistrare a naşterilor, deceselor şi a căsătoriilor persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în raza de competenţă teritorială.”;

g) la punctul 15 alineatul doi, cuvîntul „producerea” se substituie cu cuvîntul „confecţionarea”;

h) punctul 16 va avea următorul cuprins:

„16. Actele de identitate eliberate sau validate de către autorităţile Republicii Moldova:

1) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.4; (generaţia II) – des.4.1.;

2) buletinul de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova – des.4.2.;

3) actul de identitate provizoriu (Formularul nr. 9) cu codul de bare – des.4.3., fără codul de bare – des.4.4.;

4) paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974);

5) buletinul de identitate pentru apatrizi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.5; (generaţia II) – des.5.1.;

6) permisul de şedere permanentă cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.6; (generaţia II) – des.6.1.;

7) permisul de şedere provizorie pentru apatrizi (generaţia I) – des.7; (generaţia II) – des. 7.1.;

8) permisul de şedere provizorie (pentru cetăţeni străini) (generaţia I) – des.8; (generaţia II) – des.8.1.;

9) buletinul de identitate pentru refugiaţi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des. 9; (generaţia II) – des. 9.1.;

10) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.10; (generaţia II fără fişă) – des.10.1.;

11) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova fără date biometrice – des. 11, cu date biometrice – des.11.1.;

12) paşaportul diplomatic fără date biometrice – des.11.2., cu date biometrice – des.11.3.;

13) paşaportul de serviciu fără date biometrice – des.11.4., cu date biometrice – des.11.5.;

14) documentul de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954) fără date biometrice şi cu date biometrice;

15) documentul de călătorie (Convenţia cu privire la statutul de refugiaţi din 28 iulie 1951);

16) documentul de călătorie (protecţia umanitară).”

Notă: Designul şi elementele de protecţie ale actelor de identitate din generaţia I au fost perfecţionate pe parcurs, iar modelele reprezentate în desene constituie ultima variantă a acestora.

buletin

i) punctul 19 va avea următorul cuprins:

„19. Documentele medicale:

a) certificatul medical constatator al naşterii;

b) certificatul medical constatator al decesului.”

j) la punctul 20, subalineatele unu, doi şi trei se exclud;

k) punctul 21 va avea următorul cuprins:

„21. Documentele suplimentare:

• paşaport de tip sovietic (modelul anului 1974);

• actul de identitate provizoriu, buletinul de identitate provizoriu eliberat conform evidenţei manuale;

• paşaportul cetăţeanului străin.”;

l) punctul 22:

la subalineatul unu, cuvintele „ancheta-cerere pentru obţinerea” se substituie cu cuvintele „cererea-chestionar pentru eliberarea”;

subalineatele cinci şi şase vor avea următorul cuprins:

• „avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă;

• dovada achitării taxelor şi tarifelor stabilite pentru serviciile prestate”;

m) punctul 25:

la litera a) subalineatul unu, cuvîntul „stabil” se substituie cu cuvintele „sau reşedinţa”;

la litera b) subalineatul cinci, cuvîntul „anchetă” se substituie cu sintagma „cererea-chestionar”;

n) la punctul 29 litera a) alineatul doi:

subalineatul doi va avea următorul cuprins:

„eliberarea actelor de identitate şi a certificatelor de stare civilă”;

la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”;

o) punctul 30:

alineatul (1):

la litera b) subalineatul trei, cuvîntul „(patronimicul)” se exclude;

la litera f) subalineatul cinci, cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;

la alineatul (3) subalineatul cinci, cuvîntul „patronimicul” se exclude;

la alineatul (4) subalineatul şase va avea următorul cuprins:

„autoritatea emitentă”;

p) punctul 32 litera a):

subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:

„- înregistrarea unor categorii de persoane, cu atribuirea numărului de identificare de stat (IDNP), fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;

- eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;”;

la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvîntul „reşedinţă”;

q) punctul 34 va avea următorul cuprins:

„34. Informaţiile din RSP se furnizează de către deţinător în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative în vigoare.”;

r) la punctul 36 alineatul doi, cuvîntul „căpătare” se substituie cu cuvîntul „obţinere”, după cuvîntul „liceu” se completează cu cuvîntul „colegiu”, iar după cuvintele „de învăţămînt” se completează cu cuvintele „medii, medii speciale”;

s) la punctul 40 alineatul unu subalineatul unu, după cuvintele „sau permanentă în Republica Moldova” se completează cu cuvintele „refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară”;

t) la punctul 42 alineatul cinci, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”.

3) anexa nr.2:

a) punctul 4:

la alineatul (1) litera f), cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;

la alineatul (4), subalineatul şase va avea următorul cuprins:

„autoritatea emitentă”;

b) punctul 8:

la liniuţa a treia, cuvintele „cetăţenii străini şi apatrizi” se substituie prin cuvîntul „străini”;

se completează cu o nouă liniuţă cu următorul cuprins:

„- la înregistrarea persoanei fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;

c) punctul 9 alineatul unu:

subalineatul unu va avea următorul cuprins:

„Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;

la subalineatul nouă cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;

d) punctul 13 în final se completează cu o propoziţie cu următorul cuprins:

„Evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de Stat al Populaţiei se ţine manual.”;

e) punctul 15:

la alineatul unu, după cuvintele „în bază de contract” se completează cu cuvintele „sau, respectiv, cerere”;

la alineatul doi, după cuvîntul „Contractul” se completează cu cuvintele „sau cererea”;

se completează cu un nou alineat cu următorul cuprins:

„Informaţia se furnizează gratuit pentru instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, iar pentru persoanele fizice şi juridice de drept privat contra plată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.”

2. Hotărîrea Guvernului nr.21 din 16 ianuarie 2003 „Cu privire la stabilirea termenului de valabilitate a actelor de identitate de tip vechi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.3-5, art.24), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

a) la punctul 2, cuvintele „din considerente religioase, au renunţat la actele de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte” şi cuvintele „au renunţat la acte din considerente religioase” se substituie cu cuvintele „care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei”;

b) la punctul 3, sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;

c) la punctul 4, sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”, iar cuvintele „cetăţenilor străini şi persoanelor fară cetăţenie” se substituie cu cuvîntul „străinilor”.

3. Punctul 5 din Regulamentul cu privire la evidenţa militară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.631 din 23 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.99-103, art.672), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„5. Evidenţa militară a cetăţenilor Republicii Moldova se asigură în mod automatizat prin intermediul Registrului de stat al resurselor de mobilizare” cu utilizarea informaţiei din Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”.

4. Regulamentul cu privire la încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.864 din 17 august 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.113-116, art.937), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

în tot textul Regulamentului, sintagma „Ministerul Dezvoltării Informaţionale” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, iar sintagma „Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;

la punctul 16, alineatul doi se exclude.

5. Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25 ianuarie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.14-17, art.89) se modifică şi se completează după cum urmează:

a) la punctul 20, litera c) în final se completează cu cuvintele „permisul de şedere sau după caz, paşaportul naţional al cetăţeanului străin sau documentul de călătorie pentru apatrizi”;

b) punctul 23 va avea următorul cuprins:

„23. Înregistrarea la reşedinţă a locatarilor se efectuează pe baza bonului de repartiţie, ordinului privind repartizarea fondului locativ în modul stabilit de organele respective şi în conformitate cu regulile stabilite pentru înregistrarea la reşedinţă în Republica Moldova.”.

6. - abrogat.

7. Hotărîrea Guvernului nr.1187 din 22 decembrie 2010 „Cu privire la implementarea Ghişeului unic de documentare a străinilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 259-263, art. 1318) se modifică după cum urmează:

a) în tot textul hotărîrii şi Regulamentului pentru funcţionarea Ghişeului unic de documentare a străinilor:

sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, la cazul gramatical corespunzător;

sintagma „paşaport pentru apatrizi” se substituie cu sintagma „document de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954)”, la cazul gramatical corespunzător;

b) în tot textul Regulamentului, sintagma „Direcţia documentarea populaţiei” se substituie cu sintagma „Departamentul documentare”, la cazul gramatical corespunzător;

c) punctele 17 şi 20 se exclud.

Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18 februarie 2013

LISTA hotărîrilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 „Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.47, art.344).

2. Hotărîrea Guvernului nr. 200 din 24 februarie 1998 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 30-33, art. 231).

3. Hotărîrea Guvernului nr. 666 din 18 iunie 1998 „Pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 62-65, art. 638).

4. Hotărîrea Guvernului nr. 1039 din 8 noiembrie 1999 „Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 126-127, art. 1107).

5. Hotărîrea Guvernului nr. 773 din 3 august 2001 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 94-96, art. 820).

6. Hotărîrea Guvernului nr. 1540 din 22 decembrie 2003 „Pentru completarea Hotărîrii Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 1-5, art. 14).

7. Hotărîrea Guvernului nr. 1244 din 12 noiembrie 2004 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 208-211, art. 1436).

8. Punctul I din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.626 din 28 iunie 2005 „Cu privire la actele de identitate ale refugiaţilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 95-97, art. 715).

9. Hotărîrea Guvernului nr. 286 din 17 martie 2006 „Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 47-50, art. 320).

10. Punctul 1 din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.562 din 6 mai 2008 „Cu privire la actele de identitate ale beneficiarilor de protecţie umanitară” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 86-87, art. 554).

11. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 11 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 131-133, art. 871).

12. Hotărîrea Guvernului nr. 455 din 24 iulie 2009 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 118-120, art. 517).

13. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.131 din 22 februarie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 30-31, art. 178).

14. Punctul 1 din anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17 mai 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78-80, art. 460).

15. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 337 din 10 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 99-101, art. 464).

16. Punctul 1 din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 501 din 8 iulie 2011 „Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 114-116, art. 568).

17. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 918 din 7 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 222-226, art. 1009).