cu privire la comerţul interior

LEGE nr. 231 din 23.09.2010 · PARLAMENTUL · publicat 01.10.2021
Modificat prin: LP156 din 09.06.22, MO194-200/01.07.22 art.358
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5, anexa nr. 6, anexa nr. 7
pe legis.md
Trimiteri: 144 legate · 2 citite prin greșeli ale surseiMonitorul Oficial: 15 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 483 din 531 de unități (48 noi, necitite)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Citite prin greșeli ale sursei (2)
  • art. 215 alin. (2) Sursa tipărește „art. 215 alin. (2)” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „art. 21^5 alin. (2)”.
  • art. 215 Sursa tipărește „art. 215” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „art. 21^5”.

Notă:

În cuprinsul legii sintagma „Ministerul Economiei și Infrastructurii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Economiei” la forma gramaticală corespunzătoare prin LP156 din 09.06.22, MO194-200/01.07.22 art.358; în vigoare 01.07.22

_______________________________

* Republicată în temeiul art.II al.(9) al Legii nr.17/2021 pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 88-95, art. 81; în vigoare 02.10.2021.

Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:

1) nr.17 din 04.03.21, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.88-95, art.81;

2) nr.225 din 04.12.20, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.360-371, art.303;

3) nr.91 din 11.06.20, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.153-158, art.284;

4) nr.235 din 08.11.18, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.448-460, art.735;

5) nr.274 din 29.11.18, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.1-5, art.12;

6) nr.79 din 24.05.18, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.195-209, art.338;

7) nr.185 din 21.09.2017, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.371-382, art.632;

8) nr.134 din 07.07.17, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.265-273, art.438;

9) nr.80 din 05.05.17, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.162-170, art.284;

10) nr.281 din 16.12.16, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.472-477, art.947;

11) nr.160 din 07.07.16, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 306-313, art.647.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi obiectivele legii

(1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului juridic corespunzător desfăşurării activităţilor de comerţ prin dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale în condiţiile respectării liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.

(2) Prezenta lege stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţilor de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova.

(3) Prezenta lege are în vedere realizarea următoarelor obiective:

a) stimularea activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor;

b) încurajarea liberei iniţiative, asigurarea concurenţei loiale şi a circulaţiei libere a produselor şi serviciilor comerciale;

c) satisfacerea la maximum a nevoilor consumatorilor pentru diverse produse şi servicii, asigurarea securităţii alimentare şi de consum;

d) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;

e) perfecţionarea cadrului instituţional de reglementare a activităţilor în comerţ;

f) crearea mecanismului de interacţiune între administraţia publică centrală şi cea locală în domeniul comerţului;

g) modernizarea şi dezvoltarea formelor de distribuţie a mărfurilor şi de prestare a serviciilor comerciale;

h) simplificarea procedurilor de lansare a activităţilor de comerţ;

i) coordonarea funcţiilor instituţiilor de stat abilitate să supravegheze domeniul comerţului.

Articolul 11. Principiile de bază ale activității de comerț

Principiile de bază de reglementare și desfășurare a activității de comerț interior sunt cele aplicabile desfășurării activității de întreprinzător, și anume:

a) egalitatea în drepturi şi egalitatea intereselor legitime ale tuturor persoanelor fizice şi persoanelor juridice care practică activitate de comerț;

b) transparenţa şi previzibilitatea iniţierii, desfăşurării şi/sau încetării activităţii de comerț. Ambiguitățile apărute la aplicarea prezentei legi în procesul iniţierii, desfăşurării şi lichidării activității de comerț se vor interpreta în favoarea deponentului/comerciantului;

c) transparenţa decizională în domeniul reglementării activităţii de comerț;

d) reglementarea materială şi procedurală prin legi a condiţiilor inițierii, modificării și încetării activității de comerț;

e) declararea de către deponent pe propria răspundere a respectării condiţiilor prevăzute de prezenta lege şi de cadrul normativ aplicabil;

f) aprobarea tacită în cazul depăşirii de către autoritatea administrației publice locale a termenului stabilit de lege pentru eliberarea înștiințărilor, a schemei de amplasament sau a altor acte complementare procedurii de notificare;

g) echitabilitatea (proporţionalitatea) dintre interesele societăţii şi ale comercianților, precum și în raporturile dintre stat şi întreprinzător. Activitatea autorității administraţiei publice locale sau a altei instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control în relaţiile cu comerciantul trebuie să fie proporţională asigurării intereselor societăţii şi protecţiei drepturilor comercianților. Autorităţile administraţiei publice nu vor întreprinde acţiuni ce excedează necesităţile atingerii scopurilor societăţii;

h) utilizarea ghişeului unic – autorităţile emitente, în cooperare cu alte autorităţi cu funcţii publice sau aferente, sunt obligate să interacționeze în cadrul ghișeului unic în vederea minimizării costurilor și eforturilor comercianților la inițierea, desfășurarea și încetarea activității;

i) comercializarea unui sortiment de mărfuri corespunzător tipului unităţii comerciale;

j) gestionarea stocurilor de mărfuri și prestarea serviciilor complementare din perspectiva asigurării eficienței economice;

k) cunoașterea formelor şi metodelor de comercializare a mărfurilor conform specializării unității comerciale;

l) asigurarea condiţiilor de gestionare, păstrare, trasabilitate și inofensivitate specifice produselor sau serviciilor conform legislației;

m) conformarea la cerințele legale de desfășurare a activității de comerț pe bază benevolă, inclusiv prin declarare pe propria răspundere.

Articolul 2. Domeniul de reglementare

(1) Prezenta lege reglementează activităţile în domeniul comerţului interior, stabileşte cerinţele principale pentru desfăşurarea acestor activităţi, formele de desfăşurare a comerţului, competenţele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului.

(2) În sensul prezentei legi, activităţile de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi prestările de servicii sunt definite conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM) şi sunt expuse în anexa nr. 1.

Articolul 3. Noțiuni

În sensul prezentei legi, termenii utilizați semnifică următoarele:

activitate de comerţ – activitate a comerciantului în baza unei sau mai multor forme de comerț, exercitate separat sau combinat, participând la circuitul comercial, prin intermediul unităților comerciale, inclusiv prin prestarea serviciilor comerciale complementare;

amplasament – suprafaţă de teren sau suprafaţă în cadrul unei încăperi/construcții/structuri, preconizată pentru desfășurarea activității de comerț prin intermediul uneia sau mai multor unități comerciale ambulante;

circuit comercial (piața de mărfuri și servicii) – sistem al relațiilor sociale, reglementat prin norme juridice, care apar în procesul prestării de servicii comerciale, executării de lucrări, pregătirii spre vânzare, vânzării/procurării bunurilor sau serviciilor, locațiunii sau altor acțiuni aferente aducerii bunului (produsului, mărfii) sau serviciului către consumator, apărute între subiecții relațiilor comerciale;

comerciant – persoană care desfăşoară activităţi de comerț sub una dintre formele juridice de organizare a activității de antreprenoriat sau sub o altă formă de activitate de comerț prevăzută de lege;

comerţ ambulant – activitate de comerț cu amănuntul realizată prin unități comerciale ambulante;

comerţ cash and carry – formă de comerţ desfășurată prin unități comerciale fixe care îmbină comerțul cu ridicata cu cel cu amănuntul;

comerţ cu amănuntul – formă de comerț în care produsele se vând direct consumatorilor pentru consum final, cu excepțiile prevăzute expres de lege;

comerţ cu ridicata – formă de comerț desfășurată prin unități comerciale fixe, în care mărfurile sunt comercializate, în special pentru revânzarea acestora cu amănuntul sau utilizarea în producere, procesare sau în alte scopuri neinterzise expres prin lege;

cumpărătură de control – acțiune efectuată de către persoane împuternicite din cadrul Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Serviciului Fiscal de Stat, care constă în procurarea bunurilor materiale, în efectuarea comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor, din contul mijloacelor prevăzute pentru acest scop în bugetul autorității respective, fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. După legitimarea persoanei împuternicite și informarea comerciantului despre cumpărătura de control, produsele procurate se restituie contra valorii acestora, cu excepția produselor care nu pot fi restituite în starea lor inițială și a serviciilor executate;

[Art.3 noțiune modificată prin LP156 din 09.06.22, MO194-200/01.07.22 art.358; în vigoare 01.07.22]

declarație de producător – declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate, întocmită conform modelului și procedurii stabilite de Guvern, care oferă dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente în temeiul art. 12 alin. (5);

declarație de producător casnic – declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate, precum și corespunderea declarantului cerințelor de producător casnic, întocmită conform anexei nr. 6;

deponent al notificării în comerț – persoană care depune o notificare în comerț în condițiile stabilite de prezenta lege;

ghişeu unic – procedură prin care autoritatea administrației publice locale verifică autenticitatea datelor prezentate de deponent, prin intermediul resurselor informaționale disponibile (sistemelor informaționale), în limitele și în cazurile prevăzute de legislație, fără implicarea deponentului, sau întreprinde din oficiu acțiuni în numele deponentului;

indicator de preţ – purtător de informaţie (hârtie, carton, material plastic etc.) privind costul, cantitatea şi, după caz, calitatea produsului, precum și privind diverse caracteristici ale acestui produs;

loc de prestare a serviciului comercial – perimetru din cadrul unității comerciale unde are loc efectuarea operațiunilor nemijlocite prin care se prestează (comercializează) serviciul (locul de frizer, masaj, tatuaj, boxele de spălare sau de deservire tehnică etc.) sau obiectele de închiriat (vehicul, bicicletă, unitate de agrement etc.);

loc public – amplasament, structură, clădire sau spațiu deschis ori îngrădit care, prin natura sau destinația sa, este accesibil(ă) publicului permanent sau în orele de program;

notificare în comerț – manifestare de voință a deponentului, prin care autorității administrației publice locale i se notifică condițiile de inițiere, modificare, suspendare sau încetare a activității de comerț, conformarea pe propria răspundere la condițiile stabilite prin lege pentru desfășurarea activității de comerț, precum și asumarea unor drepturi şi obligații;

plasare pe piață – introducere a bunului (produsului, mărfii) sau serviciului în circuitul comercial în baza unui contract civil (aplicabil activității de comerț);

preţ de referinţă – cel mai scăzut preţ practicat de aceeaşi unitate comercială în perioada ultimelor 30 de zile sau după scurgerea a 2/3 din termenul de valabilitate a produselor alimentare, înainte de data aplicării preţului redus;

preţ de vânzare – preţ final al unei unităţi de produs sau al unei cantităţi din produs, incluzând TVA şi toate celelalte taxe;

preţ unitar – preţ final, incluzând TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs sau unitatea cantitativă unică din produs care se foloseşte la comercializarea unor produse specifice;

producător casnic – persoană fizică care obține producție agroalimentară ca rezultat al muncii proprii sau în comun cu membrii familiei prin valorificarea lotului de pe lângă casă din intravilanul localității (gospodăria casnică), a lotului/loturilor pentru legumicultură sau a lotului/loturilor din întovărăşirile pomicole, în scopul satisfacerii necesităților de produse alimentare şi alte nevoi casnice (de familie), și care nu se încadrează în noțiunea de comerciant;

produse vândute în vrac – produse ce sunt cântărite sau măsurate în prezența cumpărătorului;

schemă de amplasament – act emis de către autoritatea administrației publice locale, care prezintă grafic (schematic) amplasarea unității de comerț ambulant, cu transpunerea fizică ulterioară pe teren, la necesitate;

serviciu comercial – orice activitate (prestație) aferentă participării la circuitul comercial fără a antrena un schimb fizic de bunuri materiale, efectuată în scopul satisfacerii unor necesități ale consumatorului final;

serviciu comercial complementar – serviciu menit să sporească atractivitatea produsului comercializat sau serviciului prestat prin oferirea unor informații relevante sau consultații consumatorului final, testarea și livrarea produselor, acordarea asistenței în întocmirea de acte aferente procurării sau deținerii produsului, acordarea posibilității de plasare a comenzilor sau de rezervare a produselor, inclusiv la telefon sau on-line, acordarea de alte servicii caracteristice sau indispensabile activității de comerț de bază;

suprafaţă comercială a unităţii comerciale – suprafaţă ce include: sala de vânzare (suprafața destinată pentru expunerea produselor, pentru plata acestora, pentru circulația vânzătorilor și consumatorilor); sala de servire a unităţii de alimentaţie publică (inclusiv terasele); spaţiile pentru prestarea serviciilor (servire a clienților);

suprafaţă totală a unităţii comerciale – suprafaţă a tuturor încăperilor unităţii comerciale, măsurată în limita suprafeţei intrados a pereţilor, inclusiv a rampelor, a depozitelor, a încăperilor auxiliare şi a trecerilor în alte clădiri;

unitate comercială – unitate (spațiu/structură/teritoriu/dispozitiv) amenajată/instalată conform specificului activității de comerț prin care se desfășoară activitatea de comerț.

Capitolul II

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL COMERŢULUI

Articolul 4. Reglementarea activităţilor de comerţ

Reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ cuprinde:

a) – abrogată;

b) evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor;

с) autorizarea activității de comerț prin acte permisive, în cazurile prevăzute de lege;

d) monitorizarea activităţilor de comerţ (crearea şi gestionarea resursei informaționale în domeniul comerțului);

e) stabilirea regulilor pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ;

f) restricţionarea sau interzicerea comercializării unor produse şi servicii conform legislaţiei în vigoare;

g) asigurarea desfăşurării activităţilor de comerţ;

h) stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă socială;

i) promovarea mărfurilor autohtone;

j) controlul statului asupra activităţilor de comerţ;

k) asigurarea protecţiei consumatorilor, a persoanelor care desfăşoară activităţi în comerţ şi a populaţiei în general faţă de publicitatea înşelătoare, interzicerea publicităţii pentru anumite mărfuri şi servicii care contravin bunelor moravuri.

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul comerţului

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură dezvoltarea armonioasă a reţelei comerciale şi a modurilor de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale, oferind condiţii egale de activitate pentru toţi comercianţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

(11) Regulile de desfăşurare a activităţii de comerţ, inclusiv cele sanitare, sanitar-veterinare, privind siguranţa alimentelor şi de protecţie a drepturilor consumatorilor se aprobă de Guvern.

(2) Ministerul Economiei este organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de elaborarea politicii de stat în domeniul comerţului şi de reglementarea acestui domeniu. Atribuţiile principale ale Ministerului Economiei în domeniul activităţilor de comerţ sunt următoarele:

a) elaborarea proiectelor de acte normative în vederea perfecţionării legislaţiei în domeniul comerţului interior;

b) elaborarea programelor de stat şi a strategiilor de dezvoltare a activităţilor de comerţ;

c) promovarea politicii de stat în domeniul comercializării mărfurilor şi serviciilor;

d) formularea propunerilor privind desfăşurarea activităţilor de comerţ, precum şi crearea condiţiilor favorabile pentru producerea şi comercializarea mărfurilor şi a serviciilor;

e) coordonarea activităţilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului interior;

f) elaborarea şi înaintarea măsurilor de protecţie a pieţei interne;

g) monitorizează, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, activitatea de comerţ desfăşurată pe teritoriul localităţii respective;

h) examinarea opiniilor persoanelor fizice şi juridice în scopul dezvoltării raporturilor din domeniul comerţului;

i) înaintarea propunerilor privind optimizarea atribuţiilor organelor de stat abilitate cu funcţii de control în domeniul comerţului;

j) iniţierea, organizarea şi desfăşurarea iarmaroacelor şi expoziţiilor republicane;

k) organizarea seminarelor, meselor rotunde, trainningurilor etc. în scopul instruirii şi perfecţionării cadrelor din domeniul comerţului, informării populaţiei referitor la probleme ce ţin de comerţ.

(3) Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor:

[Art.5 al.(3) modificat prin LP156 din 09.06.22, MO194-200/01.07.22 art.358; în vigoare 01.07.22]

a) coordonează şi realizează strategia statului în domeniul protecţiei consumatorilor;

b) participă la elaborarea actelor normative privind regulile de desfăşurare a activităţilor de comerţ;

c) lansează propuneri privind scoaterea din producţie/oprirea importului şi comercializării produselor/serviciilor care dăunează sănătăţii consumatorilor şi aduc prejudicii statului;

d) organizează cursuri de instruire a personalului implicat în comercializarea produselor şi serviciilor;

e) efectuează controlul de stat privind respectarea normelor şi regulilor de desfăşurare a activităţilor de comerţ, inclusiv prin efectuarea cumpărăturii de control.

(4) Organele de control elaborează, emit şi actualizează periodic (la modificarea legislaţiei în vigoare sau în vederea perfecţionării) ghiduri informative care să conţină, într-un limbaj accesibil, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească comercianţii la desfăşurarea activităţii de comerţ. Organele de control asigură publicarea ghidurilor pe paginile web oficiale proprii şi accesul la ele al publicului larg.

Articolul 6. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului

(1) Activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriu sunt administrate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale conform reglementărilor naţionale în vigoare. Autorităţile menţionate exercită următoarele atribuţii:

a) asigură implementarea politicii de stat în domeniul comerţului în teritoriu în limita competenţelor funcţionale;

b) elaborează şi implementează programele de dezvoltare a comerţului în teritoriul respectiv;

c) participă la examinarea proiectelor de acte normative ce reglementează activităţile de comerţ;

d) contribuie la consolidarea resurselor de mărfuri în scopul asigurării unui comerţ permanent cu un sortiment minim necesar satisfacerii cerinţelor cotidiene ale consumatorilor din teritoriu;

e) asigură implementarea principiului „ghișeului unic” la verificarea datelor indicate în notificările depuse de comercianţi;

f) – abrogată;

g) verifică și apreciază tipologia unităților comerciale, conform Nomenclatorului unităților comerciale;

h) stimulează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii ce activează în comerţ în vederea sporirii gradului de ocupare a forţei de muncă;

i) reglementează prin regulamentul de comerț local desfăşurarea comerţului în locuri publice, organizează târguri şi iarmaroace;

j) întreprind acţiuni de protecţie a drepturilor consumatorilor în limita competenţelor lor;

k) coordonează acţiunile structurilor descentralizate din teritoriu referitoare la domeniul comerţului;

l) efectuează supravegherea în domeniul activităţii de comerţ în conformitate cu legislația;

m) înaintează instanței de judecată cerere de suspendare (limitare) a activității de comerț în temeiul art. 174 alin. (3);

n) stabilesc, în cadrul regulamentului de comerț local, interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ conform alin. (5);

o) organizează instruiri, seminare şi mese rotunde pentru instruirea şi perfecţionarea cadrelor din domeniul comerţului;

p) acordă înlesniri sau scutiri de la plata de notificare, în special în cazul depunerii notificării on-line.

(2) Structurile de profil economic din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale prezintă Ministerului Economiei, la solicitare, informaţii referitoare la activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriul respectiv. Consiliile raionale acordă Ministerului Economiei asistență în diseminarea și/sau comasarea informațiilor în/din teritoriu, precum și în realizarea politicilor în domeniul economic.

(3) La elaborarea strategiilor teritoriale în domeniul comerţului, autorităţile administraţiei publice locale se consultă cu asociaţiile profesionale, asociaţiile de consumatori, patronatele, reprezentanţele teritoriale ale Camerei de Comerţ şi Industrie şi cu alte persoane interesate.

(4) În scopul promovării şi protejării activităţilor de comerţ desfăşurate în suburbii, precum şi în zonele rurale defavorizate, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda înlesniri speciale în limita competenţelor. În vederea desfăşurării activităţilor de comerţ în zonele turistice sau în cele cu valoare arhitectonică, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi, conform legislaţiei în vigoare, investitorilor care contribuie pe cont propriu la reabilitarea zonelor respective.

(5) În cadrul regulamentului de comerț local, consiliul local are dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în următoarele privinţe:

a) interdicţia de a desfăşura activităţi de comerţ sau anumite forme ale activităţii de comerţ, inclusiv comerţul ambulant, în perimetrul anumitor zone sau străzi ori în intervalul anumitor zile sau ore;

b) modul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în apropierea edificiilor autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ, instituţiilor medicale, locaşurilor de cult, monumentelor, lucrărilor de artă, edificiilor cu valoare arhitecturală, istorică sau arheologică, zonelor istorice, precum şi în locurile (destinaţiile) de interes turistic;

c) distribuirea activităţilor de comerţ între zona centrală şi zonele periferice ale localităţii, precum şi între zonele aglomerate şi cele neaglomerate;

d) raza în care este interzisă comercializarea producţiei alcoolice în preajma instituţiilor de învăţământ, instituţiilor medicale şi a locaşurilor de cult;

e) cerinţe privind regimul de lucru (orarul de funcţionare) al comercianţilor în perimetrul anumitor zone sau străzi;

f) interdicţia de a comercializa anumite produse sau servicii în perimetrul anumitor zone sau străzi;

g) cerințe privind zonele de parcare de care trebuie să dispună comerciantul la desfășurarea anumitor forme de comercializare;

h) cerințe privind respectarea regulilor de asigurare a curățeniei pe adresa unității comerciale/unității de alimentație publică, în modul stabilit de autoritatea administrației publice locale;

i) modul de acces al mijloacelor tehnice speciale (ambulanțe, tehnică de intervenții la incendii, vehiculele speciale ale băncilor etc.) către obiective de importanță socială (sediile autorităților publice, de sănătate publică, ale băncilor, lăcașelor de cult, centrelor comerciale) sau terenuri publice, separat sau în colaborare cu alte autorități publice (entități) ori persoane de drept privat.

(6) Cerințele stabilite la alin. (5) se aprobă prin decizia consiliului local. Regulamentul de comerţ local, schemele de amplasament prestabilite sau alte acte ale autorității administrației publice locale cu impact direct asupra activității de comerț vor fi plasate pe pagina web oficială a autorității administrației publice locale, iar în lipsa paginii web – la un loc vizibil în sediul primăriei, și eliberate în copie (pe hârtie sau electronic) la solicitare, precum și atașate la decizia de adoptare publicată în registrul actelor locale (http://actelocale.gov.md/). În lipsa regulamentului de comerț local, sunt lovite de nulitate interdicţiile şi cerinţele privind desfăşurarea activităţii de comerţ în localitatea respectivă.

Capitolul III

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN COMERŢ

Articolul 7. Formele de desfășurare a comerțului

(1) Formele principale ale comerțului sunt:

a) comerțul cu ridicata;

b) comerțul cu amănuntul;

c) comerțul cash and carry;

d) serviciile comerciale;

e) alimentaţia publică.

(2) Tipologia unităților comerciale se stabilește conform nomenclatorului prevăzut în anexa nr. 5. Devierile nesemnificative de la tipul notificat nu pot fi considerate drept necorespundere tipului respectiv. Devierile nesemnificative sunt cele dictate de conjunctura pieței (cererea și oferta), specificul pieței sau alte condiții (sezoniere) ale activității de comerț ori de condiții iminente.

Articolul 8. Comerţul cu ridicata

(1) Comerţul cu ridicata se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale de tip C (conform anexei nr. 5) care dispun, după caz, de depozite, organizează păstrarea şi prelucrarea produselor, completează stocurile de marfă, asigură suportul informaţional, prestează servicii de transport, oferă şi alte servicii aferente comerţului.

(2) La desfăşurarea comerţului cu ridicata, comercianţii sunt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

a) existenţa unor încăperi de depozitare dimensionate şi dotate tehnic, corespunzătoare volumului şi naturii produselor stocate. În cazul comercializării produselor alimentare, unitatea comercială dispune, după caz, de utilaj frigorific, iar în cazul activităţii de prelucrare (ambalare) a produselor – de utilajul corespunzător acestor activităţi;

b) dotarea unităţii comerciale cu un sistem de evidenţă computerizată;

c) utilizarea mijloacelor de măsurare şi control verificate metrologic;

d) respectarea cerinţelor tehnice privind vecinătatea locurilor de depozitare şi expunere a mărfurilor;

e) – abrogată.

(3) – abrogat.

(4) – abrogat.

(5) – abrogat.

Articolul 81. Comerţul cash and carry

(1) Condiţiile şi cerinţele generale de desfăşurare a comerţului cash and carry și de încadrare a unităților comerciale în tipul respectiv sunt:

a) comerţul se desfăşoară pe bază de autoservire, permiţând clientului alegerea produsului din sortimentul propus;

b) sortimentul propus trebuie să conțină o varietate de produse alimentare și nealimentare, asigurând un spectru larg al necesităților clienților, și nu poate fi compus doar din produse de același tip;

c) clienţii sunt înregistraţi în baza de date electronică a unității comerciale, în care se înregistrează toate operaţiunile încheiate cu fiecare client. După înregistrarea în baza de date, clientului i se eliberează o legitimaţie de acces netransmisibilă;

d) actele permisive necesare pentru comerţul cash and carry și condiționările aplicabile corespund cu cele pentru comerţul cu ridicata;

e) logoul companiei (brandul), amplasat la sediile unităților comerciale, pe indicatoare și utilizat în publicitate, va conține în mod obligatoriu inscripția „cash and carry” cu un font lizibil.

(2) În cazul comerţului cash and carry, plata pentru produsele achiziţionate se face în numerar sau prin virament, la alegerea clientului, iar emiterea facturii fiscale este precedată de identificarea acestuia. Emiterea facturii şi plata acesteia se admit doar cu condiţia că sistemul informatic gestionat de comerciant recunoaşte legitimaţia de acces a clientului înregistrat în baza de date.

Articolul 9. Comerţul cu amănuntul

(1) Comerțul cu amănuntul se desfășoară prin intermediul unităților comerciale, cu excepția celor menționate la art. 8 alin. (1).

(2) Regulile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul se aprobă de Guvern.

Articolul 10. Prestarea serviciilor comerciale

(1) Activitatea de prestare (comercializare) a serviciilor se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale.

(2) La prestarea serviciilor comerciale, comercianţii sunt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

a) prezenţa unei forţe de muncă capabile să presteze serviciul;

b) existenţa bazei tehnice necesare (existenţa unităţii de prestări servicii şi a utilajului corespunzător);

c) existenţa unei oferte de prestare a serviciului având caracteristicile specifice tipului de serviciu.

(3) – abrogat.

Articolul 11. Alimentaţia publică

(1) Alimentația publică se desfășoară în unități specializate, care se clasifică pe tipuri, în funcție de serviciile prestate consumatorilor.

(2) Regulile specifice de prestare a serviciilor de alimentaţie publică, inclusiv cele sanitare, se aprobă de Guvern, respectându-se următoarele condiţii obligatorii:

a) existenţa unor încăperi dotate cu echipament corespunzător procesului tehnologic pentru fiecare tip de unitate de alimentaţie publică;

b) autorizarea sanitar-veterinară a activităţii de comerţ în conformitate cu prezenta lege;

c) – abrogată.

Articolul 12. Organizarea comerţului în pieţe

(1) Piaţa este o zonă special amenajată, unde se comercializează preponderent produse agricole, produse alimentare şi nealimentare, precum şi servicii, prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia.

(2) În funcţie de specificul produselor comercializate, pieţele pot fi de mai multe tipuri: pieţe agroalimentare, pieţe de mărfuri nealimentare, pieţe auto, pieţe de flori, pieţe de mărfuri second hand, pieţe mixte etc.

(3) Pieţele se creează în baza deciziei consiliului local. Administratorii pieței de comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale aprobă regulamentul pieţei elaborat în conformitate cu regulamentul-tip aprobat de Guvern.

(4) Pieţele sunt administrate de către administratorul pieţei, care poate fi nemijlocit autoritatea administraţiei publice locale sau un agent economic, conform legislaţiei în vigoare.

(5) Unitățile comerciale ambulante (cu excepția celor prevăzute la pozițiile 37 și 38 din anexa nr. 5) în pieţele agroalimentare şi în cele mixte se acordă în mod prioritar întreprinderilor autohtone producătoare de produse agroalimentare (înregistrate în conformitate cu legislația), pentru comercializarea producției proprii, în baza declarației de producător. Cota unităților comerciale ambulante pentru întreprinderile producătoare de produse agroalimentare se stabileşte de către administratorul pieţei în funcţie de tipul pieţei, dar nu poate constitui mai puţin de 50% din suprafaţa comercială a pieţei agroalimentare şi 30% din suprafaţa comercială a pieţei mixte.

(51) Guvernul stabilește modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a declarației de producător, precum și modul de generalizare și analiză a datelor pe care le conține, utilizând Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL). Declarația de producător este păstrată în evidența administrației pieței sau, în cazul amplasamentelor, a autorității administrației publice locale până la generalizare și 1 an după generalizare.

(52) Administratorul pieței poate decide utilizarea spațiilor destinate unităților comerciale stabilite la alin. (5) în alte scopuri (reprofilare) în cazul lipsei de solicitări dictate de factori sezonieri sau raportate la roada anumitor produse agricole, în vederea evitării utilizării ineficiente a spațiilor pentru unitățile comerciale. Reprofilarea poate avea doar caracter temporar. Revenirea la cotele stabilite la alin. (5) se face imediat după dispariția condițiilor reprofilării.

(53) Unitățile comerciale destinate realizării cotelor stabilite la alin. (5) nu sunt notificate autorității administrației publice locale și se atribuie zilnic, conform principiului „primul venit, primul servit”.

(54) Autoritățile administrației publice locale pot decide aplicarea prevederilor alin.(5) amplasamentelor.

(6) Tarifele pentru serviciile pieţei se stabilesc de către administratorul pieţei în baza principiilor transparenţei, nediscriminării şi al echităţii economice şi, în termen de 30 de zile calendaristice, se coordonează cu autoritatea administraţiei publice locale. Mărimea tarifelor se calculează în raport cu cheltuielile suportate la prestarea serviciilor pieţei. Se interzice stabilirea de taxe pentru acces în piaţă.

(7) Regulile specifice de desfăşurare a comerţului în pieţe, tipurile de pieţe, regulamentul-cadru de funcţionare a pieţelor, precum şi lista mărfurilor interzise comercializării în pieţe se aprobă de către Guvern.

(8) Activitatea și amplasarea unităților comerciale în piețe se vor efectua în baza și pe durata contractului încheiat între deponent/comerciant și administratorul pieței, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (5) din prezentul articol și la art. 121.

Articolul 121. Producătorii casnici

(1) Prevederile art. 12 alin. (5), (52) și (53) se aplică în egală măsură producătorilor casnici după îndestularea cerinței în unități comerciale pentru întreprinderile menționate la art. 12 alin. (5). În perioada de sezon (în care este colectată roada pentru un produs agricol anume), locurile pentru amplasarea unităților comerciale vor fi acordate producătorilor casnici și întreprinderilor menționate la art. 12 alin. (5) după principiul „primul venit, primul servit”.

(2) Producătorii casnici vor putea comercializa doar surplusul producției agricole de sezon pentru care a fost asigurată respectarea cerințelor de siguranță a alimentelor, precum și surplusul din producția din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, pentru care a fost asigurată respectarea cerințelor sanitar-veterinare. Comercializarea produselor supuse controlului sanitar-veterinar se permite în conformitate cu procedura stabilită de Guvern.

(3) Producătorii casnici pot comercializa produsele menționate la alin. (2) în piețe, amplasamente, precum și direct din gospodăria proprie (lotul de pe lângă casă din intravilanul localității (gospodăria casnică), lotul/loturile pentru legumicultură sau lotul/loturile din întovărăşirile pomicole).

(4) Acordarea unităților comerciale ambulante producătorilor casnici se face de către reprezentantul administrației pieței sau, în cazul amplasamentelor, de către reprezentantul autorității administrației publice locale, în baza declarației de producător casnic. Reprezentantul administrației pieței sau reprezentantul autorității publice locale indică în declarația de producător casnic data și unitatea comercială atribuită (locul/numărul de amplasare a unității comerciale pe teritoriul pieței sau al amplasamentului), aplicând semnătura sau, după caz, alt identificator special în rubricile respective ale declarației.

(5) Declarația de producător casnic se completează personal sau cu asistența reprezentantului administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, ori al autorității administrației publice locale, în celelalte cazuri, cu indicarea actului relevant ce confirmă dreptul de proprietar sau deținător de teren, prevăzut la art. 20 din Codul funciar.

(6) La epuizarea cantității produselor menționate în declarație sau încetarea exercițiului de comerț în cazurile comerțului în piețe sau amplasamente, declarația de producător casnic se prezintă reprezentantului administrației pieței sau, după caz, reprezentantului autorității administrației publice locale, cu indicarea soldului produselor necomercializate și a sumei obținute. Reprezentantul administrației pieței sau al autorității administrației publice locale confirmă recepționarea declarației prin aplicarea semnăturii sau, după caz, a altui identificator special în rubricile respective ale declarației.

(7) În cazul comerțului din gospodăria proprie, producătorul casnic include în declarația de producător casnic cantitatea estimativă a produselor ce urmează a fi comercializate, o copie a acesteia fiind prezentată, până la momentul începerii vânzărilor, autorității administrației publice locale (primăriei) pe teritoriul căreia are loc activitatea de comerț. La expirarea termenului de valabilitate a declarației sau la finalizarea exercițiului de comercializare, declarația este prezentată primăriei, cu indicarea soldului zilnic și a soldului final al produselor necomercializate, precum și a sumei obținute ca urmare a comercializării.

(8) În cazurile prevăzute la alin. (4), declarația producătorului casnic este valabilă o zi, iar în cele prevăzute la alin. (7) – 30 de zile.

(9) Administratorul pieței sau reprezentantul autorității administrației publice locale are dreptul să verifice periodic soldul produsului în vederea estimării corectitudinii datelor declarate de producătorul casnic.

(10) Declarația de producător casnic este păstrată în evidența administrației pieței sau, în cazul amplasamentelor și al comerțului din gospodăria proprie, a administrației publice locale până la generalizare și 1 an după generalizare. Guvernul stabilește procedura de înregistrare, generalizare și analiză a datelor din declarațiile de producător casnic, utilizând Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).

(11) Producătorul casnic nu este pasibil înregistrării de stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Autoritatea administrației publice locale decide mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia.

(12) Producătorul casnic poartă răspundere în fața consumatorului pentru calitatea și inofensivitatea produselor comercializate.

(13) Pe parcursul comercializării, declarația de producător casnic se prezintă, la solicitare, consumatorului, reprezentantului administrației pieței, funcționarilor autorității administrației publice locale, precum și organelor împuternicite cu dreptul de efectuare a controlului de stat sau a cumpărăturii de control. În aceste cazuri, declarația de producător casnic se restituie deținătorului (producătorului casnic).

(14) Nu se încadrează în categoria de producători casnici persoanele fizice care profilează o îndeletnicire din creșterea și comercializarea producției agroalimentare sau de origine animală.

(15) Faptul profilării îndeletnicirii menționate la alin. (14) se constată de către Serviciul Fiscal de Stat, având la bază următoarele criterii:

a) utilizarea de terenuri arendate în extravilanul localității;

b) folosirea utilajelor (tehnicii agricole) destinate obținerii producției agroalimentare în capacități industriale sau care nu poate fi atribuită la obținerea unui surplus provenit în mod natural ca urmare a prelucrării obișnuite a terenurilor, a plantelor și îngrijirea animalelor destinate consumului personal sau familial, cu luarea în considerare a prevederilor legislației aplicabile tehnicilor de prelucrare a terenurilor, recoltare sau a practicilor din domeniul agroalimentar;

c) comercializarea per an a surplusului producției agroalimentare în sumă mai mare decât valoarea scutirii personale prevăzute la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, indiferent de numărul declarațiilor din aceeași perioadă;

d) comercializarea produselor nespecifice zonei climaterice în care se află Republica Moldova;

e) cantitatea produselor comercializate corelată cu numărul declarațiilor de producător casnic care atestă depășirea capacităților de obținere a surplusului de produse în condiții casnice.

(16) La prima constatare de către agentul constatator a faptului profilării îndeletnicirii menționate la alin. (15), producătorul casnic este avertizat (somat oficial) privind necesitatea înregistrării îndeletnicirii (activității) sub o formă juridică de organizare a activității de întreprinzător. În urma constatării repetate a îndeletnicirii se aplică măsurile prevăzute de legislație pentru practicarea ilegală a activității de întreprinzător.

Capitolul IV

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMERŢ

Articolul 13. Iniţierea unei activităţi de comerţ

(1) Activitatea de comerţ poate fi exercitată de persoanele fizice şi juridice în conformitate cu cerinţele prezentei legi.

(2) – abrogat.

(3) – abrogat.

(4) – abrogat.

(5) Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile profesionale şi persoanele juridice interesate pot organiza cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul comercializării produselor şi serviciilor conform legislaţiei în vigoare.

(6) Pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ, comercianţii trebuie:

a) să aibă o pregătire profesională în domeniu sau să angajeze persoane care corespund cerinţelor de pregătire profesională şi de sănătate conform art. 214;

b) să fie înregistraţi conform legislaţiei în vigoare;

c) să notifice autoritatea administraţiei publice locale conform prezentei legi;

d) să obțină actul permisiv corespunzător, dacă acesta este impus de lege în raport cu activitatea comerciantului.

(7) – abrogat.

Articolul 14. Notificarea activităţii de comerţ

(1) Activitatea de comerț este condiționată de depunerea notificării în comerț de către persoana înregistrată în condițiile legii. Activitatea de comerț începe din data emiterii înștiințării de recepționare de către autoritatea administrației publice locale, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului.

(2) În cazurile prevăzute de lege, inițierea și desfășurarea activității de comerț pot fi condiționate de obținerea actelor permisive corespunzătoare.

(3) În cazul neemiterii în termen a înștiințărilor, a schemelor de amplasament sau în cazul acțiunilor ori inacțiunilor de orice fel ale autorității administrației publice locale aferente notificării care duc la imposibilitatea inițierii, modificării, suspendării sau încetării activității de comerț, intervine aprobarea tacită, notificarea se consideră depusă, iar comerciantul poate începe/înceta activitatea:

a) din a treia zi lucrătoare următoare zilei depunerii notificării; sau

b) din a 16-a zi lucrătoare din data depunerii notificării pentru cazurile prevăzute la art. 213 alin. (3) lit. a).

(4) În cazurile menționate la alin. (3), numărul de identificare al notificării va fi considerat numărul care a fost generat de resursa informațională în domeniul comerțului la introducerea notificării în sistem (număr de dosar).

(5) Notificarea va conține date generale obligatorii conform alin. (6), precum și alte date corespunzătoare specificului activității, tipului unității comerciale și condițiilor de activitate conform blanchetelor prevăzute în anexa nr. 7.

(6) Datele generale obligatorii pentru notificare sunt:

a) denumirea/numele, sediul/domiciliul, IDNO/IDNP şi datele de contact ale comerciantului sau ale reprezentantului său legal;

b) denumirea şi codul activităţii de comerţ conform anexei nr. 1 (la nivel de patru cifre), cu menţiunea privind comercializarea producţiei alcoolice, a berii şi/sau a articolelor din tutun;

c) denumirea şi adresa unităţii comerciale sau a pieței/amplasamentului;

d) tipul unităţii comerciale conform Nomenclatorului unităţilor comerciale;

e) programul de activitate al unității comerciale;

f) numărul cadastral al bunului imobil de amplasare a unității comerciale, cu excepția comerțului ambulant;

g) indicarea amplasării unității comerciale în bloc locativ;

h) suprafața comercială sau/și totală, după caz;

i) declaraţia pe propria răspundere a comerciantului privind respectarea legislaţiei.

(7) Alte date din notificare, care nu sunt prevăzute la alin. (6), se indică corespunzător activității de comerț, produselor comercializate sau serviciilor prestate, tipului unității comerciale și proprietății asupra terenului de amplasare a unității comerciale. Activitățile de comerț prevăzute în anexele nr. 3 și nr. 4 se indică în notificare și în cazurile când nu constituie activitatea principală a comerciantului.

(8) Autoritățile administrației publice locale verifică corectitudinea notificării în privința corelării elementelor specificate la alin. (7) și acordă, la solicitare, asistență deponenților în completarea notificărilor.

(9) La notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ a pieței se anexează informația privind numărul și data deciziei de creare a pieţei și copia de pe regulamentul de funcționare a pieţei.

(10) În cazul unităților comerciale amplasate pe un teren/într-o încăpere proprietate publică, la notificare se anexează copia actului care confirmă dreptul de proprietate sau de folosinţă, după caz, asupra terenului/încăperii proprietate publică. Copiile actelor menționate urmează a fi certificate prin semnătură de către comerciant sau de către reprezentantul său legal.

(11) Prevederile alin. (10) nu se aplică în cazurile prevăzute la art. 213 alin. (3) și (6).

Articolul 15. Cerinţe față de notificarea privind inițierea activităţii de comerţ

(1) Datele incluse de comerciant în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ trebuie să corespundă interdicțiilor și cerinţelor stabilite de prezenta lege şi de regulamentul de comerț local, aprobat de consiliul local, conform art. 6 alin. (5).

(2) Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ se depune de comerciant în mod separat pentru fiecare unitate comercială, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 12 alin. (5) și la art. 121 alin. (1).

(3) Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, sau fizic, la ghișeul autorității administrației publice locale.

(4) Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ se depune la autoritatea administrației publice locale (primăria satului (comunei), orașului sau municipiului) unde se intenţionează sau se desfășoară activitatea de comerț, care poate fi diferită de primăria în a cărei rază teritorială își are adresa juridică sau domiciliul persoana.

(41) Activitățile de comerț care presupun prin esență desfășurarea activității în afara unității comerciale notificate, a licitațiilor sau intermedierilor, organizarea unor evenimente promoționale ori desfășurarea activităților cu caracter ocazional pe teritoriul unei autorităţi administrativ-teritoriale, alta decât cea notificată, nu necesită notificare separată, cu excepția cazurilor desfășurării activităților menționate prin sucursale sau a cazurilor când activitatea de comerț își pierde caracterul ocazional. Caracterul ocazional al activității de comerț se poate determina prin numărul de prestații sau volumul vânzărilor, raportate la activitatea aferentă unității comerciale notificate.

(42) Autoritatea administrației publice locale pe teritoriul căreia se constată pierderea caracterului ocazional al activității de comerț se poate adresa în instanța de judecată în vederea impunerii notificării. Achitarea taxelor locale în astfel de cazuri se calculează din data constatării pierderii caracterului ocazional al activității de comerț.

(43) Desfășurarea acțiunilor prevăzute la alin. (41) în spații/pe terenuri publice are loc cu respectarea cerințelor stabilite la art. 215 alin. (2).

(5) Notificările semnate olograf de către deponent, precum și actele aferente prezentate pe suport de hârtie se păstrează în arhiva autorităţii administraţiei publice locale. Actele depuse on-line sau încărcate în resursa informațională în domeniul comerțului se păstrează conform cerințelor tehnice de funcționare a resursei fără suport de hârtie.

(6) Activitatea de comerț ambulant poate fi desfășurată doar de către deponentul notificării.

(7) Depunerea notificării de inițiere sau de modificare a activității de comerț implică achitarea de către deponent autorităţii administraţiei publice locale a unei plăți de notificare în mărime de 100 de lei, cu excepția cazurilor în care este aplicabilă o scutire în conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. p).

(8) Dovada achitării plății de notificare se prezintă odată cu depunerea notificării, pe suport fizic sau electronic, în funcție de modalitatea de achitare, precum și de forma depunerii notificării.

(9) Notificările de inițiere sau de modificare a activității de comerț depuse cu nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (7) și (8) sunt lovite de nulitate.

Articolul 16. Recepţionarea notificării

(1) În momentul recepţionării notificării, autoritatea administraţiei publice locale este obligată:

a) să proceseze datele din notificare în resursa informațională în domeniul comerțului;

b) să elibereze comerciantului o înştiinţare de recepţionare sau refuz corespunzător formei depunerii, fizice sau on-line, cu indicarea următoarelor date:

– data şi ora de recepţionare a notificării;

– numărul de ordine al notificării, atribuit de resursa informațională în domeniul comerțului;

– numele și prenumele, funcţia şi datele de contact (telefon, e-mail) ale persoanei responsabile din autoritatea administraţiei publice locale care a recepţionat sau refuzat notificarea;

c) să înștiințeze organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor din raza teritorială despre notificarea recepționată și să transmită informația ce se conține în aceasta;

d) în cazul refuzului de recepționare, să indice temeiul și să prezinte recomandări de remediere.

(2) Înştiinţarea de recepţionare sau refuz se va emite:

a) cel târziu în a doua zi lucrătoare următoare zilei depunerii notificării, în cazul depunerii on-line;

b) în ziua depunerii notificării, în cazul depunerii notificării la ghișeul autorității administrației publice locale;

c) prin derogare de la lit. a) și b), în termen de până la 15 zile lucrătoare de la data depunerii notificării în comerț, în cazurile stabilite la art. 213 alin. (3) lit. a).

(21) Notificările sunt examinate în ordinea recepționării/introducerii în resursa informațională în domeniul comerțului. Operatorii din cadrul autorităților administraţiei publice locale verifică permanent existența notificărilor în comerț recepționate în resursa informațională în domeniul comerțului.

(22) În cazul existenței mai multor notificări având ca subiect aceeași unitate de comerț ambulant disponibilă notificării din cadrul unui amplasament sau făcută publică conform art. 6 alin. (6), se consideră recepționată prima notificare. Notificarea întârziată (ratată), pentru care însă a fost emisă o înștiințare de recepționare, se consideră lovită de nulitate în temeiul prezentului alineat, fapt despre care deponentul este informat prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului sau prin scrisoare recomandată.

(23) Înştiinţarea de recepţionare sau refuz se emite prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului. Înștiințarea se pune la dispoziția deponentului:

a) la adresa electronică, în cazul depunerii notificării în comerț on-line;

b) pe suport de hârtie, în cazul depunerii notificării în comerț la ghișeul autorității administrației publice locale;

c) la adresa electronică, în toate cazurile când adresa electronică a deponentului a fost setată în resursa informațională în domeniul comerțului;

d) pe suport de hârtie, la solicitarea deponentului, indiferent de modul de depunere a notificării în comerț.

(3) Autoritatea administraţiei publice locale refuză recepţionarea notificării doar în următoarele cazuri:

a) notificarea nu conține datele menționate la art. 14 alin. (6) sau conține discrepanțe vădite între elementele prevăzute la art. 14 alin. (7);

b) la notificare nu sunt anexate actele stabilite, după caz, la art. 14 alin. (9) sau (10);

c) notificarea nu este semnată de persoana care deţine împuternicirile necesare;

d) notificarea contravine prevederilor regulamentului de comerț local în privința locului amplasării unității comerciale, programului (orarului) de activitate sau mărfurilor comercializate;

e) nu este prezentată dovada achitării plății de notificare.

(4) – abrogat.

(5) Autoritatea administrației publice locale depune cererea pentru eliberarea actului permisiv lipsă aferent activităților stabilite în anexele nr. 3 sau nr. 4 prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului în următoarele cazuri:

a) bifării opțiunii respective de către deponent în resursa informațională în domeniul comerțului, la depunerea notificării on-line;

b) solicitării înscrise în rubrica „Anexe” a notificării, certificată cu semnătura olografă a deponentului, la depunerea notificării la ghișeu.

(6) Efectuarea de către deponent a acțiunilor menționate la alin. (5) constituie manifestare de voință și declarare a întrunirii cerințelor legale pentru emiterea actului permisiv lipsă. Autoritatea administrației publice locale nu verifică autenticitatea datelor (actelor) prezentate de deponent, operând acțiunile necesare în resursa informațională în domeniul comerțului în numele și pe seama deponentului.

Articolul 17. Verificarea corectitudinii datelor şi respectării cerinţelor de desfăşurare a activităţilor de comerţ

(1) Autoritatea administraţiei publice locale verifică datele indicate în notificare în privința corespunderii cu prevederile prezentei legi.

(2) Datele din notificare şi actele depuse de comerciant se examinează potrivit principiului „ghişeului unic” în următoarele privinţe:

a) corectitudinea datelor privind denumirea/numele, sediul/domiciliul, administratorul comerciantului şi IDNO/IDNP-ul se verifică prin accesarea datelor din Registrul de stat al unităţilor de drept şi, după caz, din Registrul de stat al populaţiei sau din alte registre de stat – în caz de necesitate;

b) corectitudinea datelor privind adresa unităţii comerciale se verifică prin accesarea datelor din resursele informaţionale deţinute de Agenția Servicii Publice – în caz de necesitate;

c) respectarea cerinţelor în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi construcţiilor prin accesarea datelor şi interacţiunea cu subdiviziunile responsabile ale autorităţii administraţiei publice locale – în caz de necesitate.

(3) Autoritatea administrației publice locale colaborează cu alte autorități publice sau entități private în vederea realizării atribuțiilor de verificare a legalității activității comercianților. Autoritățile și entitățile menționate prezintă, la solicitarea autorității administrației publice locale, informația respectivă, cu respectarea legislației.

(4) Autoritatea administrației publice locale poate verifica activitatea comerciantului în conformitate cu prevederile Codului contravențional al Republicii Moldova.

(5) Informația privind o nouă notificare (cu anexarea notificării de inițiere sau de modificare, după caz) se remite prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului către Agenția pentru Supraveghere Tehnică în toate cazurile, către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în cazul în care comerciantul desfășoară activități stabilite în anexa nr. 3 și către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică în cazul în care comerciantul desfăşoară activităţi stabilite în anexa nr. 4.

(6) Autoritățile menționate la alin. (5) examinează datele din notificare în privința corespunderii activității comerciantului cu cerințele prevăzute de lege, inclusiv pot utiliza datele din notificare în vederea constatării unei fapte ilicite prevăzute de legea contravențională sau penală, sau efectuează un control de stat, în cazul în care se întrunesc temeiurile stabilite de lege pentru efectuarea acestuia.

Articolul 171. – abrogat.

Articolul 172. – abrogat.

Articolul 173. Durata desfășurării activității de comerț

(1) Activitatea de comerț nu este limitată în timp, cu excepția următoarelor cazuri:

a) lichidarea persoanei juridice ori decesul persoanei fizice care a notificat activitatea de comerț sau lipsa activității de comerț pe parcursul a 13 luni de la începerea activității;

b) depunerea notificării de încetare a activităţii de comerţ, conform art. 175;

c) suspendarea activităţii de comerţ, conform art. 174;

d) expirarea termenului, în cazul notificărilor cu termen, în condițiile alin. (6);

e) expirarea termenului, pentru unitățile comerciale din piețe, în temeiul art. 12 alin. (8);

f) expirarea termenului pentru care a fost constituit amplasamentul.

(2) Pentru unitatea comercială care practică mai multe activități de comerț, suspendarea dreptului de practicare a unei anumite activități nu împiedică desfășurarea celorlalte activități de comerț, cu excepția cazurilor în care actul de suspendare sau scurgerea termenului de valabilitate sunt aplicabile întregii unități comerciale.

(3) Comerciantul persoană juridică este obligat să depună o notificare de încetare a activității de comerț în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a). În caz de neexecutare a obligației, precum și pentru comerciantul persoană fizică, autoritatea administrației publice locale operează din oficiu încetarea activității de comerț în resursa informațională în domeniul comerțului cel târziu în a treia zi lucrătoare din momentul în care i-a devenit cunoscută oficial proba prevăzută la alin. (4).

(4) Proba (actul sau orice altă informație legală) care servește temei de modificare a statutului notificării se păstrează pe format de hârtie în evidențele autorității administrației publice locale în dosarul notificării sau electronic, în funcție de modul în care a parvenit, ceea ce nu exclude dreptul de a deține orice acte pe suport de hârtie, cu condiția de a nu impune cheltuieli nejustificate comerciantului.

(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și f), activitatea încetează fără depunerea notificării de încetare.

(6) Autoritatea administrației publice locale poate limita durata desfășurării activității de comerţ:

1) pentru unitățile comerciale din piețe, în temeiul art. 12 alin. (8);

2) la expirarea termenului pentru care a fost constituit amplasamentul;

3) la solicitarea comerciantului;

4) prin prevederile regulamentului de comerț local:

a) pentru comerțul ambulant, unitățile de agrement amplasate pe terenuri/spații deschise sau terasele amplasate pe/în terenuri/locații/încăperi/structuri de domeniu public al autorității publice locale, fără a aduce atingere prevederilor legale;

b) în cazurile prevăzute la art. 215;

c) pentru teritoriile/spațiile/locurile/structurile/clădirile care, conform planurilor urbanistice, vor suferi modificări incompatibile cu forma, tipul activității de comerț sau vor dispărea/se vor transforma.

(7) În cazurile prevăzute la alin. (6) pct. 4) lit. c) din prezentul articol, autoritatea administrației publice locale informează în scris comerciantul privind survenirea circumstanțelor care au justificat stabilirea termenului, cu cel puțin 30 de zile până la survenirea acestuia. În lipsa acestei informări, termenul notificării se va prelungi până la informare, fapt ce nu exclude dreptul de încetare prevăzut la art. 175.

Articolul 174. Suspendarea (limitarea) activității de comerț

(1) Activitatea de comerț se suspendă (se limitează) de către organele abilitate cu funcții de control, prin aplicarea măsurilor restrictive prevăzute de legislație, pentru încălcările constatate în cadrul controlului de stat efectuat conform prevederilor Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

(2) Activitatea de comerț se suspendă (se limitează) prin suspendarea unui act permisiv/licență de către autoritatea abilitată, în condițiile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.

(3) Autoritatea administrației publice locale are dreptul să se adreseze în instanța de judecată în vederea suspendării activității de comerț în următoarele cazuri:

a) constatarea necorespunderii condițiilor de desfășurare a activității de comerț cu datele notificate sau încălcării regulamentului de comerț local;

b) constatarea comiterii repetate a încălcării regulilor de comerț conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova.

(4) Hotărârea judecătorească privind suspendarea activităţii de comerț se adoptă în termen de 5 zile lucrătoare şi se execută în conformitate cu legislaţia.

(5) Organele abilitate cu funcții de control și/sau de reglementare care au emis decizii (sau alte acte prevăzute de lege) prin care este suspendat sau reluat sub orice formă dreptul comerciantului de a practica o anumită activitate remit în mod oficial decizia (actul), inclusiv hotărârea instanței de judecată emisă în acest sens, pe adresa autorității administrației publice locale.

(6) Autoritatea administrației publice locale nu verifică autenticitatea, legalitatea deciziilor sau temeiurilor de suspendare/reluare a activității, operând în resursa informațională în domeniul comerțului suspendarea sau reluarea activității, după caz, în termenul stabilit la art. 179 alin. (3).

Articolul 175. Încetarea activităţii de comerţ în temeiul notificării comerciantului

(1) Activitatea de comerţ încetează la cererea comerciantului, începând cu data de depunere a notificării de încetare de către comerciant.

(2) De la data de depunere a notificării privind încetarea activităţii de comerţ, comerciantul:

a) nu are dreptul să desfăşoare activităţi de comerţ în cadrul unităţii comerciale în cauză;

b) nu va achita taxa stabilită la art. 177 alin. (2) pentru unitatea comercială în cauză.

Articolul 176. Modificarea datelor

(1) În cazul necesității de schimbare a datelor indicate în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ, comerciantul depune la autoritatea administraţiei publice locale notificarea de modificare a datelor.

(2) Comerciantul va anexa la notificarea de modificare a datelor, după caz, actele necesare conform art. 14 alin. (9) şi (10).

(3) În cazul depistării unor greșeli, erori tehnice sau neconcordanțe între notificarea depusă și situația de facto a unității comerciale, dacă cele depistate nu se încadrează în componența unei fapte ilicite sau nu constituie temei de refuz, autoritatea administrației publice locale poate modifica notificarea cu acordul comerciantului, exprimat prin mijloace legale, sau prin acord tacit.

(4) Acordul tacit prevăzut la alin. (3) survine ca urmare a adresării unei somații în formă scrisă din partea autorității administrației publice locale, remisă pe adresa juridică sau la domiciliul comerciantului prin scrisoare recomandată, la care nu s-a răspuns în scris în termen de 30 de zile de la data recepționării scrisorii recomandate sau de la data restituirii indicată de către oficiul poștal. În cazul refuzului comerciantului de acceptare a modificării notificării ca urmare a somației, autoritatea administrației publice locale are dreptul să suspende notificarea în comerț în procedura stabilită la art. 174 alin. (3) lit. a).

(5) Nu se acceptă modificarea notificării, dar se va depune o nouă notificare privind inițierea activității de comerț în următoarele cazuri:

a) în cazul piețelor ca unități comerciale;

b) schimbarea adresei unității comerciale;

c) schimbarea tipului unității comerciale din fixă în ambulantă sau invers;

d) schimbarea amplasamentului.

Articolul 177. Taxe

(1) Pentru fiecare unitate comercială în cadrul căreia se desfăşoară activitate de comerţ, comercianţii achită taxă pentru unităţile comerciale şi pentru prestări de servicii în conformitate cu legislaţia fiscală.

(2) Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau pentru prestări de servicii se achită de comerciant în modul stabilit de legislaţia fiscală, pe durata desfăşurării activităţii de comerţ conform art. 173.

Articolul 178. – abrogat.

Articolul 179. Resursa informațională în domeniul comerțului

(1) Evidenţa şi monitorizarea unităţilor comerciale, precum şi a datelor aferente acestora, se efectuează prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, instituită şi administrată de Guvern.

(2) Guvernul asigură şi oferă suportul necesar pentru conectarea autorităţilor administraţiei publice locale la resursa informațională în domeniul comerțului, precum şi pentru interacţiunea acestuia cu alte resurse informaţionale de stat şi cu alte autorităţi publice.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură introducerea şi actualizarea datelor privind unităţile comerciale, inclusiv a datelor din notificările şi din actele anexate, depuse de comerciant la autoritatea administraţiei publice locale, şi a deciziilor de suspendare sau încetare a activităţii de comerţ, emise de autorităţile competente, în termen de cel mult 3 zile de la data de recepţionare a acestora.

(4) Accesul la informaţiile privind unităţile comerciale din resursa informațională în domeniul comerțului este garantat tuturor persoanelor cu titlu oneros.

Capitolul V

REGULI GENERALE DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Articolul 18. Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor

(1) Comercianţii sunt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse/servicii sigure pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor. Orice comerciant trebuie să se convingă, în baza informaţiilor obţinute de la producător/importator şi a pregătirii profesionale, că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi să informeze consumatorii asupra factorilor de risc în utilizarea/consumul acestora.

(2) Se interzice plasarea pe piaţă a produselor în lipsa actelor de însoţire referitoare la calitatea, cantitatea şi securitatea lor, emise conform reglementărilor tehnice, sanitare şi contabile în vigoare.

(3) Se consideră sigur produsul/serviciul care este conform reglementărilor obligatorii care definesc caracteristicile de securitate ale acestuia şi modalităţile de control al conformităţii cu caracteristicile parametrilor definiţi potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) Dacă securitatea produsului/serviciului nu poate fi stabilită conform prevederii alin. (3), produsul/serviciul se consideră sigur în cazul în care, utilizat în condiţii normale sau previzibile, nu prezintă riscuri pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor.

Articolul 19. Etichetarea, marcarea şi ambalarea

(1) Informaţiile furnizate prin etichetare, marcare, ambalare, precum şi modul de aplicare a etichetelor sunt stabilite de legislaţia în vigoare. Etichetarea şi normele în conformitate cu care aceasta se realizează nu trebuie să fie de natură să inducă consumatorul în eroare.

(2) La vânzarea produsului/prestarea serviciului, comerciantul/prestatorul trebuie să aducă la cunoştinţa consumatorului, la solicitarea acestuia, pe lângă informaţiile furnizate prin etichetare, marcare şi ambalare, alte informaţii corecte şi utile referitoare la caracteristicile produsului/serviciului, condiţiile de vânzare şi modul de utilizare.

(3) Ambalajul produsului trebuie să asigure integritatea şi protecţia calităţii acestuia, să fie uşor de manipulat, să promoveze vânzarea produsului, fiind totodată conform cu prevederile legale referitoare la protecţia muncii, mediului şi securitatea consumatorilor.

Articolul 20. Cantitatea şi preţul

(1) În funcţie de tipul şi caracteristicile produsului, pe ambalajul acestuia se vor indica vizibil şi fără echivoc masa şi volumul nominale, lungimea, aria sau alte mărimi prin care se caracterizează cantitatea (conţinutul) produsului, exprimate în unităţi de măsură recunoscute de Sistemul naţional de metrologie. Prevederile prezentului alineat nu se aplică produselor comercializate în vrac.

(2) Obligativitatea indicării datelor menţionate la alin. (1) revine producătorului, comerciantului sau, după caz, importatorului.

(3) Informaţiile furnizate de mijloacele de măsurare a cantităţii produselor vândute în vrac trebuie să fie clare şi vizibile pentru consumator. Mijloacele de măsurare utilizate pentru determinarea cantităţii produselor din comerţ trebuie să fie legalizate (incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare din Republica Moldova), adecvate şi periodic verificate metrologic.

(4) Comerciantul care oferă un produs/serviciu spre vânzare în reţeaua cu amănuntul trebuie să indice pe indicatorul de preţ preţul de vânzare, preţul pe unitatea de măsură şi tariful practicat, conform prevederilor legale în vigoare. Nu este necesar să se indice preţul unitar dacă acesta este identic cu preţul de vânzare.

(5) Preţurile de vânzare, preţurile pe unitatea de măsură şi tarifele se indică în mod vizibil şi fără echivoc prin marcare, etichetare, prin meniul propus şi/sau afişare şi se exprimă exclusiv în monedă naţională.

(6) Produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la prețuri libere de vânzare, cu excepția prețurilor/tarifelor reglementate de către stat. Prețul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă coșul alimentar al minimului de existență, se aprobă de către Guvern și se reglementează prin limitarea rentabilității la producere și/sau a adaosului comercial la vânzarea acestora.

Articolul 201. Restricții în domeniul comerțului cu amănuntul

(1) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri, începând cu 1 ianuarie 2019.

(2) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor din plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, începând cu 1 ianuarie 2020.

(3) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, începând cu 1 ianuarie 2021.

(4) Se interzice utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor, de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile, începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 21. Alte reguli de comercializare

(1) Comerciantul păstrează în unitatea comercială documentele care atestă conformarea unității comerciale sau a mărfurilor la reglementările tehnice în vigoare, la alte cerințe legale, actele permisive, precum și copia (copiile) înștiințării de recepționare aferente notificării. Documentele menționate se păstrează în copii autentificate prin semnătura administratorului și se prezintă la solicitarea consumatorilor, a organelor de control sau a agenților constatatori.

(2) Comerciantul este obligat să ţină evidenţa produselor comercializate/a serviciilor prestate şi să elibereze cumpărătorilor/consumatorilor bonuri de casă sau alte acte ce confirmă cumpărarea produsului/prestarea serviciului. Actele de evidenţă sunt disponibile la cererea autorităţilor de control, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Fiecare comerciant stabileşte, în conformitate cu regulamentul de comerț local, aprobat de consiliul local, orarul de funcţionare al unităţii comerciale, care va respecta prevederile legislaţiei muncii şi reglementările în vigoare privind liniştea şi ordinea publică. Unităţile comerciale cu amănuntul şi cele prestatoare de servicii comerciale pot fi deschise publicului în toate zilele săptămînii. Unităţile comerciale din sectorul alimentar nu pot fi închise mai mult de două zile consecutiv în cazul sărbătorilor legale, cu excepţia unor cauze obiective de nefuncţionare. Orarul de funcţionare se afişează la intrarea în unitatea comercială, în mod vizibil din exterior. Comerciantul este obligat să asigure respectarea acestuia. Orice modificare în orarul de funcţionare al unităţii comerciale se face prin modificarea notificării.

(4) Comercianţii sunt obligaţi să asigure colectarea, depozitarea şi transportarea deşeurilor rezultate din activitatea de comerţ în conformitate cu legislaţia privind gestionarea deşeurilor. Colectarea şi transportarea deşeurilor se efectuează:

a) de către comerciant în cazul în care acesta deţine autorizaţie privind gestionarea deşeurilor; şi/sau

b) de către persoane juridice care deţin autorizaţie privind gestionarea deşeurilor şi care au încheiat contract cu comerciantul.

(5) Comercianţii sunt obligaţi să respecte interdicţiile şi cerinţele privind desfăşurarea activităţii de comerţ, stabilite în regulamentul de comerț local, inclusiv în cazul în care interdicţiile şi cerinţele în cauză au fost stabilite ulterior depunerii notificării privind inițierea activității de comerț.

(6) La desfășurarea activității de comerț, comercianții sunt responsabili de respectarea legislației sanitare, sanitar-veterinare, de prevenirea și stingerea incendiilor, de protecția mediului, precum și de respectarea legislației specifice domeniului de activitate.

(7) În temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe, se interzice amplasarea unităților comerciale în locuințe.

Articolul 211. Relațiile contractuale dintre furnizor și comerciant

(1) Relațiile contractuale dintre furnizorul și comerciantul de produse alimentare se stabilesc prin contracte încheiate în scris, negociate în prealabil de către părți, respectând legislația în vigoare. Clauzele prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț sunt nule.

(2) Reducerile comerciale nu pot fi oferite, sub sancțiunea nulității clauzelor contractuale, pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de către Guvern.

(3) Comerciantul, sub sancțiunea nulității clauzelor contractuale, nu poate să condiționeze furnizorul să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui. Furnizorul, sub sancțiunea nulității clauzelor contractuale, nu poate să condiționeze comerciantul să păstreze un anumit preț de raft.

(4) Comerciantul nu poate solicita facturarea/refacturarea serviciilor și/sau încasarea de la furnizor a plăților care nu sunt incluse în costul de achiziție al produselor, cu excepția serviciilor de logistică și a acțiunilor/activităților de marketing și publicitate solicitate de către furnizor.

(5) Termenul de plată pentru produsele alimentare contractate și livrate se stabilește în contract prin negocieri și nu poate fi mai mare de 45 de zile calendaristice de la data livrării produselor de către furnizor, cu excepțiile prevăzute la alin. (6) și (7).

(6) Termenul de plată pentru produsele alimentare contractate și livrate a căror dată-limită de consum/dată a durabilității minimale este de până la 7 zile constituie 7 zile calendaristice din momentul recepționării produselor de către comerciant.

(7) Termenul de plată pentru produsele alimentare contractate și livrate a căror dată-limită de consum/dată a durabilității minimale este între 7 și 30 de zile inclusiv constituie 30 de zile calendaristice din momentul recepționării produselor de către comerciant.

(8) Furnizorul eliberează facturi fiscale separate pe categorii de produse alimentare clasificate conform prevederilor alin. (5)–(7).

(9) Produsele alimentare care au fost achiziționate cu respectarea cerințelor cantitative și calitative stipulate în contractele de livrare a produselor, dar care au devenit neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar, inclusiv prin expirarea datei-limită de consum/datei durabilității minimale a acestora, nu pot fi returnate furnizorului. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar.

(10) În cazul în care produsele alimentare au fost achiziționate cu respectarea cerințelor cantitative și calitative stipulate în contractele de livrare a produselor și data-limită de consum/data durabilității minimale a acestora depășește 180 de zile, comerciantul le poate returna furnizorului cu acceptul acestuia și cu condiția că produsele sunt conforme cerințelor privind siguranța alimentelor și că a rămas cel puțin 1/3 din termenul de valabilitate a acestora.

(11) În cazul în care furnizorul consideră sau are motive întemeiate să considere că un produs alimentar pe care l-a importat, produs, procesat, fabricat sau distribuit nu satisface cerinţele de siguranţă a alimentelor, el iniţiază imediat procedurile de retragere sau rechemare a produselor alimentare în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, informând despre acest lucru organul de control abilitat.

(12) Comercianții de produse alimentare, cu excepția celor din unitățile de comerț ambulant, sunt obligați să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial, în cazul în care comercializează produse din aceeași categorie cu cele incluse în lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt. Furnizorul este obligat să asigure livrarea produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în cantitate deplină conform contractului încheiat. Lista produselor alimentare ce se încadrează în prevederile prezentului alineat se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul agriculturii, se aprobă de Guvern şi se actualizează anual.

Articolul 212. Regimul de lucru

(1) Comerciantul desfăşoară activitatea de comerţ conform programului notificat (orar de funcţionare), cu respectarea prevederilor regulamentului de comerț local.

(2) Activitatea desfășurată peste orele de program în conformitate cu art. 215 sau art. 218 nu constituie încălcare de program.

Articolul 213. Comerțul ambulant și amplasamentele

(1) Comerțul ambulant se desfășoară prin intermediul unităților de comerț ambulant în piețe, amplasamente sau în cazurile stabilite la art. 215. În cadrul piețelor și amplasamentelor se determină spațiile destinate amplasării unităților comerciale ambulante.

(2) Amplasamentele sunt constituite prin decizia autorității administrației publice locale. Amplasamentele pot fi instituite pe proprietate publică sau privată. Instituirea amplasamentului pe proprietate privată este condiționată de acordul scris al proprietarului sau posesorului.

(3) Pentru stabilirea spațiilor de amplasare a unităților de comerț ambulant și a unităților de agrement pe teren/în spații deschise, autoritatea administrației publice locale elaborează și emite scheme de amplasament:

a) individualizate – care se emit în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data de depunere a notificării în comerț de către deponent, cu excepția cazurilor în care există scheme de amplasament prestabilite;

b) prestabilite – care se elaborează pentru asigurarea unor condiții egale de depunere a notificării în comerț în condiții generale, fapt pentru care se fac publice conform alin. (5).

(4) Schema de amplasament prestabilită prezintă schematic amplasarea unităților comerciale ambulante și numerotarea acestora, poate conține tipul unității comerciale, sortimentul de mărfuri sau servicii și alte date relevante, după caz. Pentru cazurile menționate la art. 215, schema de amplasament prestabilită poate fi coordonată în prealabil cu potențialii comercianți sau cu organizatorul evenimentului.

(5) Atât amplasamentele, cât și schemele de amplasament prestabilite se fac publice conform art. 6 alin. (6), cu indicarea caracteristicilor de identificare a amplasamentului și a termenului general pentru care este constituit sau a termenului pentru fiecare unitate comercială ambulantă, după caz. Schemele de amplasament prestabilite făcute publice în scopul desfășurării licitațiilor, evenimentelor sau manifestațiilor publice, precum și în oricare alte scopuri decât activitatea de comerț ambulant, nu servesc temei pentru depunerea notificării în comerț.

(6) În cazul desfășurării activității de comerț prin intermediul teraselor în locuri publice, autoritatea administrației publice locale elaborează și emite comerciantului o schemă de amplasament individualizată, cu excepția cazurilor în care terasele notificate sunt prevăzute de schemele de amplasament prestabilite.

(7) Amplasarea unității comerciale ambulante, de agrement sau a terasei se efectuează în modul stabilit în schema de amplasament. În cazurile prevăzute expres de regulamentul de comerț local, amplasarea unității comerciale în teritoriu poate fi condiționată de prezența funcționarului autorității administrației publice locale desemnat în acest sens, făcându-se mențiunea respectivă în schema de amplasament, cu indicarea datei și a orei amplasării pe teren, după caz.

(8) Schema de amplasament individualizată se eliberează în două exemplare, unul – pentru autoritatea administrației publice locale, iar celălalt – pentru deponent, și se remite:

a) prin e-mail, în toate cazurile în care adresa de e-mail a fost inclusă în notificare;

b) prin ghișeul autorității administraţiei publice locale care a recepționat notificarea;

c) de subdiviziunea autorității administrației publice locale desemnată în acest sens.

(9) Modalitatea de emitere a schemei de amplasament individualizată în cazurile stabilite la alin. (8) lit. b) și c) urmează a fi stabilită expres în regulamentul de comerț local, iar în lipsa unei astfel de reglementări se aplică prevederile alin. (8) lit. b).

(10) Modelul schemei de amplasament este elaborat de autoritatea administrației publice locale și este inclus ca anexă în regulamentul de comerț local. Schema de amplasament individualizată este atașată electronic la notificare în resursa informațională în domeniul comerțului de către autoritățile administrației publice locale.

(11) Unitățile comerciale ambulante și terasele se consideră notificate chiar dacă nu au obținut acces la rețelele edilitare necesare.

(12) Autoritățile administrației publice locale monitorizează spațiile disponibile pentru amplasarea unităților comerciale ambulante în amplasamente și le fac publice conform art. 6 alin. (6). Lipsa de spații pentru amplasarea unităților comerciale ambulante în amplasamentul notificat servește drept temei pentru emiterea înștiințării de refuz în temeiul art. 16 alin. (3) lit. d).

(13) La depunerea fizică a notificării sau în înștiințarea de refuz, deponentul este informat despre alte spații nenotificate (spații disponibile) în cadrul amplasamentului notificat sau în cadrul altui amplasament, în cazul în care acesta există.

(14) Pentru desfăşurarea comerţului prin aparate automate pentru vânzări, comerciantul depune notificare pentru fiecare aparat comercial dacă acestea sunt amplasate în locuri diferite. Comerciantul depune o singură notificare pentru aparatele automate pentru vânzări amplasate alăturat sau în aceeaşi încăpere, cu indicarea numărului de aparate. Aparatele automate pentru vânzări care aparțin unității comerciale cu un alt tip de activitate sunt incluse în notificarea inițială sau sunt notificate prin modificare.

Articolul 214. Cerinţe de pregătire profesională şi sănătate

(1) Persoanele implicate nemijlocit în activităţi de preparare, prelucrare, comercializare şi/sau păstrare a produselor alimentare şi/sau băuturilor pentru consum în cadrul unităţilor comerciale sunt obligate să aibă pregătire profesională în domeniul comerţului, alimentaţiei publice şi igienei.

(2) Persoanele implicate nemijlocit în activităţi de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sunt obligate să aibă pregătire profesională în activităţi de întreţinere corporală şi în domeniul igienei.

(3) Se consideră că persoanele menţionate la alin. (1) şi (2) au pregătirea profesională necesară în cazul în care corespund cel puţin uneia din următoarele condiţii:

a) au absolvit instituţii de învăţământ superior sau profesional tehnic, după caz, în domeniul comerţului, alimentaţiei publice, activităţilor de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sau în domeniul igienei;

b) au absolvit cursuri de instruire specializată, după caz, în domeniul alimentaţiei publice, activităţilor de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sau în domeniul igienei, desfăşurate de entităţile specificate la art. 13 alin. (5).

(4) În cadrul unităţilor comerciale ce desfăşoară activităţi stabilite în anexele nr. 3 şi nr. 4 vor fi angajate doar persoane ce dispun de certificat medical privind starea sănătăţii, eliberat de instituţiile medico-sanitare publice sau private.

(5) Persoanele angajate în unităţile comerciale ce desfăşoară activităţi stabilite în anexele nr. 3 şi nr. 4 vor fi supuse examenului medical privind starea sănătăţii de către instituţiile medico-sanitare publice sau private conform periodicităţii stabilite prin hotărâre de Guvern.

(6) Se interzice organelor de control sau altor autorităţi publice centrale sau locale să aprobe acte normative privind obligarea comercianţilor de a frecventa cursuri de instruire sau de pregătire şi perfecţionare profesională.

Articolul 215. Activitatea de comerţ în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similar

(1) Activitatea de comerţ ambulant în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare se desfăşoară de comerciant în temeiul notificării de iniţiere a activităţii de comerţ și în condițiile stabilite de dispoziția primarului.

(2) Prin dispoziţia primarului, autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să stabilească cerințe privind desfăşurarea activităţilor de comerţ în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive şi al altor evenimente similare, inclusiv să permită desfășurarea acestora fără depunerea notificării.

(3) Activitățile menționate la alin. (1) se desfăşoară pentru o perioadă de maximum 35 de zile consecutive. Accesul comercianților la evenimentele specificate în prezentul articol se permite în baza înștiințării de recepționare sau a permisului de acces emis de autoritatea administrației publice locale în cazul evenimentelor desfășurate fără depunerea notificării conform alin. (2).

Articolul 216. Protecţia populaţiei împotriva zgomotului şi a vibraţiei la desfăşurarea activităţii de comerţ

(1) Comercianţii sunt obligaţi să respecte normativele admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei, aprobate de Guvern.

(2) Se interzice amplasarea unităţilor comerciale care utilizează deservirea muzicală (discobaruri, săli de festivităţi şi alte unităţi similare) în blocuri locative, instituţii de învăţământ, instituţii medicale sau în locaşuri de cult.

(3) Unităţile comerciale care utilizează deservirea muzicală (discobaruri, săli de festivităţi şi alte unităţi similare) sunt obligate să aplice măsurile necesare de izolaţie fonică în vederea respectării normativelor admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei pentru a nu crea disconfort locatarilor din zona sau localitatea în care sunt amplasate.

(4) Măsurarea nivelului de zgomot şi al vibraţiei este efectuată, la cererea persoanei fizice sau juridice interesate, de către:

a) Agenția Națională pentru Sănătate Publică;

b) subdiviziunile abilitate ale autorităţii administraţiei publice locale;

c) laboratoarele şi instituţiile acreditate în conformitate cu legislaţia;

d) executorul judecătoresc, conform art. 25 din Codul de executare.

Capitolul V1

VÂNZAREA PRODUSELOR/SERVICIILOR CU PREŢ REDUS

Articolul 217. Metodele de comerț cu preț redus

Prin vânzare a produselor/serviciilor cu preţ redus, în sensul prezentei legi, se înţelege:

a) vânzări de lichidare;

b) vânzări de soldare;

c) vânzări efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică;

d) vânzări promoţionale.

Articolul 218. Informarea privind vânzările cu preț redus

Vânzările cu preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale, urmează a fi aduse la cunoștință în scris autorității administrației publice locale în a cărei rază teritorială este amplasată unitatea comercială respectivă, cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de începerea vânzărilor sau cu o zi lucrătoare până la lansarea publicității cu privire la vânzările cu preț redus.

Articolul 219. Vânzarea de lichidare

(1) Prin vânzare de lichidare se înţelege orice vânzare precedată sau însoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de „lichidare” şi care, printr-o reducere de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o unitate comercială.

(2) Orice anunţ sau altă formă de publicitate privind vânzarea de lichidare trebuie să specifice în mod obligatoriu data de început al vânzării şi durata acesteia, precum şi sortimentul de mărfuri supus vânzării de lichidare, în cazul în care operaţiunea nu se referă la totalitatea produselor din structura de vânzare.

Articolul 2110. Vânzarea de soldare

(1) Vânzarea de soldare este orice vânzare însoţită sau precedată de publicitate şi anunţată sub denumirea „soldare/soldări/solduri/reduceri” şi care, printr-o reducere de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o unitate comercială cu amănuntul.

(2) Documentele contabile justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puţin 15 zile înainte de data de început al vânzării de soldare vor fi păstrate timp de 3 ani pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate.

Articolul 2111. Vânzări efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică

Vânzările efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică sunt vânzările din producţia proprie, efectuate direct consumatorilor de către producători (procesatori), aceştia îndeplinind obligaţiile ce revin oricărui comerciant care desfăşoară comerţ cu amănuntul.

Articolul 2112. Vânzările promoţionale

(1) În sensul prezentei legi, vânzările promoţionale sunt vânzările cu amănuntul/vânzările cash and carry/prestările de servicii de piaţă care pot avea loc în orice perioadă a anului, cu condiţia că se referă la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum şi la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent.

(2) În sensul prezentei legi, nu sunt considerate vânzări promoţionale:

a) acţiunile de promovare efectuate de producători (procesatori);

b) acţiunile de lansare de produse/servicii noi pe piaţă.

Articolul 2113. Publicitatea şi anunţurile privind reducerile de preţuri

(1) Vânzările cu preţ redus prevăzute la art. 217, astfel cum sunt definite de prezenta lege, atunci când consumatorii sunt anunţaţi despre o reducere de preţuri care comportă o comparaţie exprimată în cifre, sunt supuse următoarelor reguli de fixare şi publicitate a preţurilor:

1) orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat de aceeaşi unitate comercială pentru produse sau servicii identice;

2) orice anunţ de reducere de preţuri, indiferent de forma, modul de publicitate şi motivaţia reducerii, trebuie să se adreseze consumatorilor şi să indice în cifre o reducere în raport cu preţurile de referinţă, excepţie făcând:

a) publicitatea comparativă de preţ;

b) anunţurile publicitare exclusiv literare, care nu conţin cifre;

c) anunţurile de preţ de lansare a unui nou produs pe piaţă;

d) anunţurile publicitare orale efectuate exclusiv în interiorul magazinului pentru reduceri de preţuri la un anumit raion, pentru o foarte scurtă perioadă a unei zile de vânzare;

3) publicitatea prin catalog şi ofertele de reducere de preţuri, lansate de comercianţii care practică vânzarea în afara unei unități comerciale fixe, pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiţia ca această menţiune să figureze vizibil şi lizibil în catalog;

4) orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

a) fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;

b) fie prin menţiunile „preţ nou”, „preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;

c) fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul de referință, barat;

5) se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu;

6) toate documentele contabile care atestă veridicitatea preţului de referinţă trebuie să fie păstrate timp de 3 ani pentru a putea fi prezentate organelor de control abilitate;

7) orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat practică comercială incorectă şi se sancţionează conform legislaţiei.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică atunci când reducerile de preţ pe produs rezultă din creşterea cantităţii de produs conţinută în ambalajul utilizat în mod uzual în comercializarea acestora sau din creşterea numărului de produse identice oferite spre vânzare într-un ambalaj colectiv.

(3) Produsele aflate în vânzare cu preţ redus/oferte promoţionale, cu 3 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate sau a datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum aferente produselor alimentare ori a termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate aferente produselor nealimentare, se sortează şi se expun la comercializare pe rafturi sau în standuri, delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat este considerată practică comercială incorectă şi se sancţionează conform legislaţiei.

Capitolul VI – abrogat.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 25. Intrarea în vigoare a legii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 749-XIII din 23 februarie 1996 cu privire la comerţul interior (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 31, art. 318).

(3) Comercianţii care activează în baza autorizaţiilor/licenţelor emise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi vor continua să activeze în baza acestora până la expirarea termenului lor de valabilitate.

Articolul 26. Ajustarea cadrului normativ

Guvernul, în termen de:

– 6 luni de la data publicării prezentei legi, va prezenta Parlamentului propuneri pentru a aduce legislaţia în vigoare în corespundere cu prevederile prezentei legi;

– 12 luni de la data publicării prezentei legi, va aproba actele sale normative în vederea implementării prevederilor prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Mihai GHIMPU

Nr. 231. Chişinău, 23 septembrie 2010.

anexa nr.1

anxea nr.2 - abrogată

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5

anexa nr.6

anexa nr.7