Articolul 1. Scopul şi obiectivele legii
(1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului juridic corespunzător desfăşurării activităţilor de comerţ prin dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale în condiţiile respectării liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.
(2) Prezenta lege stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţilor de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova.
(3) Prezenta lege are în vedere realizarea următoarelor obiective:
a) stimularea activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor;
b) încurajarea liberei iniţiative, asigurarea concurenţei loiale şi a circulaţiei libere a produselor şi serviciilor comerciale;
c) satisfacerea la maximum a nevoilor consumatorilor pentru diverse produse şi servicii, asigurarea securităţii alimentare şi de consum;
d) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
e) perfecţionarea cadrului instituţional de reglementare a activităţilor în comerţ;
f) crearea mecanismului de interacţiune între administraţia publică centrală şi cea locală în domeniul comerţului;
g) modernizarea şi dezvoltarea formelor de distribuţie a mărfurilor şi de prestare a serviciilor comerciale;
h) simplificarea procedurilor de lansare a activităţilor de comerţ;
i) coordonarea funcţiilor instituţiilor de stat abilitate să supravegheze domeniul comerţului.
Articolul 2. Domeniul de reglementare
(1) Prezenta lege reglementează activităţile în domeniul comerţului interior, stabileşte cerinţele principale pentru desfăşurarea acestor activităţi, formele de desfăşurare a comerţului, competenţele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului.
(2) În sensul prezentei legi, activităţile de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi prestările de servicii sînt definite conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM) şi sînt expuse în anexa la prezenta lege.
Articolul 3. Noţiuni
În sensul prezentei legi, termenii utilizaţi semnifică următoarele:
activitate de comerţ – activitate de întreprinzător iniţiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi prestării serviciilor aferente vînzării mărfurilor, avînd ca scop satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de venit;
serviciu comercial – activitate oferită cu prilejul actului de vînzare (prestare), care asigură avantaje şi satisfacţii consumatorului, fără a antrena un schimb fizic sub formă de bunuri materiale;
comerciant – persoană fizică sau persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi în domeniul comerţului;
mic comerciant – persoană care practică o activitate de comerţ fără a avea înregistrare de stat , cu excepţia deţinătorilor de patentă „ghişeu unic” – procedură prin care autoritatea publică, abilitată conform prezentei legi şi în colaborare cu alte autorităţi publice, verifică autenticitatea actelor prezentate de solicitantul autorizaţiei şi/sau remite actele acestuia autorităţilor de specialitate pentru aprobare în regim on-line, prin reţelele electronice la care au acces autorităţile menţionate, dacă legislaţia prevede acest lucru, fie într-un alt mod stabilit de aceste autorităţi, fără implicarea solicitantului autorizaţiei;
comerţ cu ridicata – activitate desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în scopul revînzării acestora către alţi comercianţi sau utilizatori profesionali (producători agricoli, industriaşi, prestatori de servicii, meşteşugari);
comerţ cu amănuntul – activitate desfăşurată de comercianţii care vînd produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final);
comerţ combinat – activitate desfăşurată de comercianţii care vînd, prin sistemul de autoservire, mărfuri alimentare şi nealimentare către persoane juridice şi persoane fizice, înregistrate în baza de date a comerciantului vînzător şi titulare de legitimaţii de acces, în scopul revînzării/prelucrării acestor mărfuri şi al utilizării lor ca produse pentru consum final;
serviciu de alimentaţie publică – activitate de pregătire, preparare, prezentare şi servire a produselor culinare, a celor de cofetărie-patiserie, a băuturilor şi altor produse pentru consumul acestora în unităţi specializate sau în afara lor, precum şi activitatea de agrement aferentă acestui proces;
unitate comercială – unitate (spaţiu) în care au loc procesele operative de circulaţie a mărfurilor/serviciilor (primirea, depozitarea şi vînzarea);
suprafaţă de vînzare (suprafaţă comercială) – suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru cumpărarea produsului/serviciului, pentru expunerea produselor oferite, pentru plata acestora şi pentru circulaţia personalului angajat în vederea desfăşurării activităţii. Nu constituie suprafeţe de vînzare suprafeţele destinate recepţiei, depozitării, prelucrării şi păstrării mărfurilor sau producţiei, precum şi cele destinate birourilor şi anexelor;
autorizaţie de funcţionare – act administrativ individual ce atestă dreptul titularului de a practica o activitate de comerţ, cu indicarea amplasării unităţii comerciale/locului pentru vînzare sau a oficiului comerciantului în cazul cînd acesta nu necesită unitate comercială Noţiunea de autorizaţie de funcţionare nu se suprapune noţiunii de licenţă pentru activităţile care, conform legislaţiei în vigoare, se licenţiază;
indicator de preţ – purtător de informaţie (hîrtie, carton, material plastic etc.) privind costul, cantitatea şi calitatea produsului şi care reflectă diverse caracteristici ale acestuia;
preţ de vînzare – preţul final al unei unităţi de produs sau al unei cantităţi din produs, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe;
preţ unitar – preţul final, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs sau unitatea cantitativă unică din produs care se foloseşte la comercializarea unor produse specifice;
produse vîndute în vrac – produse ce nu sînt preambalate şi sînt măsurate în prezenţa cumpărătorilor.
produs agroalimentar uşor perisabil– produs alimentar de origine agricolă care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare şi care este susceptibil ca după un scurt timp de la data-limită de consum să prezinte pericol imediat pentru sănătatea consumatorului;
cumpărătură de control– acţiune în cadrul unui control, efectuat de către inspectorul Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, care constă în efectuarea unei cumpărături de produse/servicii cu achitarea integrală a preţurilor/ tarifelor în scopul verificării normelor şi regulilor de comercializare a produselor şi serviciilor. După legitimarea inspectorului, produsele procurate se restituie contra valorii acestora.