Articolul 12. Participarea părţilor la judecarea litigiului arbitral
(1) Părţile au dreptul să participe la judecarea arbitrală personal sau prin intermediul reprezentanţilor săi (inclusiv cetăţeni străini), să angajeze avocaţi pentru participarea lor la proces, alţi specialişti, precum şi să solicite privind examinarea litigiului în lipsa lor.
(2) Faptul că partea citată legal nu s-a prezentat la şedinţă, nu împiedică examinarea litigiului şi emiterea hotărîrii în lipsa acesteia, cu excepţia cazului cînd partea absentă invocă, nu mai tîrziu de 1 zi înainte de data şedinţei, prezintă completul de judecată (judecătorului) şi părţii adverse probe juste de absenţă motivată. Amînarea şedinţei în cazul respectiv poate fi solicitată doar o singură dată.
(3) Neprezentarea la şedinţa arbitrală a reprezentanţilor ambelor părţi atrage amînarea şedinţei pe altă dată calendaristică.
(4) În perioada soluţionării prearbitrale a litigiului una sau ambele părţi pot solicita Curţii de arbitraj efectuarea procedurilor de mediere.
Articolul 14. Expedierea documentelor
(1) Secretariatul Curţii de arbitraj asigură expedierea tuturor documentelor necesare pe adresele indicate în scris de către părţi.
(2) Depunerea cererilor arbitrale şi referinţelor, transmiterea părţilor documentelor scrise ce ţin de judecarea litigiului, citaţiilor de chemare în şedinţă arbitrală, comunicarea către părţi a hotărîrilor şi încheierilor arbitrale se efectuează prin expedierea scrisorilor recomandate cu aviz recomandat, cu excepţia cazurilor cînd părţile au convenit la alte modalităţi. Celelalte documente pot fi transmise prin intermediul oricărui alt mijloc de comunicare, care dă posibilitate de a prezenta probe de inştiinţare şi transmitere a textului (prin scrisoare simplă, telegraf, teletype, legătura faximilă sau mijloacele reţelei Internet).
(3) Documentele, de asemenea, pot fi înmînate părţilor personal contra semnătură.
(4) În cazul în care există avizul poştal, documentele se consideră înmînate, chiar dacă adresatul susţine că nu le-a primit, precum şi în cazul în care locul aflării părţii nu corespunde adresei indicate de acesta.
SECŢIUNEA II
JUSTIŢIE ARBITRALĂ Capitolul 1. Intentarea procedurii arbitrale
Articolul 17. Intentarea acţiunii
(1) Procedura arbitrală se intentează prin depunerea cererii de arbitraj scrise. Data depunerii cererii se va considera ziua înregistrării acesteia de către secretariatul Curţii de arbitraj.
(2) În cazul în care nu sînt respectate cerinţele faţă de intentarea acţiunii secretarul îi oferă reclamantului un termen de 10 zile calendaristice pentru înlăturarea deficienţelor. Dacă în această perioadă deficienţele nu sînt înlăturate, acţiunea se restituie reclamantului fără a fi examinată şi se consideră neprezentată.
Articolul 18. Forma şi conţinutul cererii de arbitraj
1) Cererea de arbitraj va cuprinde:
a) denumirea Curţii de arbitraj;
b) data întocmirii cererii de arbitraj;
c) numele şi domiciliul - pentru persoanele fizice, denumirea, sediul, datele de înregistrare oficiale şi bancare - pentru persoanele juridice;
d) numele persoanelor care reprezintă interesele reclamantului în litigiu;
e) referinţă la convenţia de arbitraj;
f) obiectul şi valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi calculată;
g) pretenţiile reclamantului, motive de fapt şi de drept, probe confirmătoare, calculul valorii acţiunii, norme de drept şi condiţiile contractelor, pe care este bazată acţiunea;
h) numele şi prenumele judecătorului, ales de către reclamant, sau cererea privind desemnarea judecătorului de către Preşedintele Curţii de arbitraj, opinia privind participarea personală a reclamantului la judecarea litigiului;
i) lista documentelor anexate la cererea de arbitraj;
j) confirmarea împuternicirilor, semnătura şi ştampila reclamantului.
(2) La cererea de arbitraj se anexează documente care confirmă:
a) existenţa convenţiei de arbitraj sau clauzei compromisorii;
b) respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului;
c) pretenţiile reclamantului;
d) achitarea taxei de arbitraj şi altor cheltuieli necesare;
e) procura, care confirmă împuternicirile reprezentantului reclamantului.
(3) Cererea de arbitraj se depune într-un număr de exemplare egal cu numărul participanţilor la litigiu şi unul pentru Curtea de arbitraj.
Articolul 19. Valoarea acţiunii
(1) Valoarea acţiunii se determină:
(a) din suma solicitată - în acţiunile privind încasarea unor sume de bani;
(b) din valoarea de piaţă a bunurilor revindicate - în acţiunile de revindicare a unor bunuri.
(2) În cazul existenţei mai multor pretenţii de sine stătătoare, fiecare dintre ele se evaluează separat, iar valoarea acţiunii se determină prin sumă totală a tuturor pretenţiilor.
(3) În cazul în care valoarea acţiunii nu este stabilită de către reclamant sau este stabilită greşit, judecata arbitrală determină suma corectă reieşind din informaţiile de care dispune.
Capitolul 2. PREGĂTIREA CĂTRE JUDECAREA CAUZEI
Articolul 20. Notificarea pîrîtului, referinţa şi acţinea reconvenţională
(1) La primirea cererii de arbitraj, în termen de 7 zile calendaristice secretariatul Curţii de arbitraj expediază pîrîtului copia cererii de arbitraj şi documentele anexate la aceasta, îl inştiinţează privind ziua şi locul examinării litigiului, precum şi propune acestuia să aleagă judecătorul şi stabileşte data pînă la care este necesară prezentarea referinţei la cererea de arbitraj, susţinută de probele corespunzătoare.
(2) În termen de nu mai tîrziu de 30 de zile din ziua primirii copiei cererii de arbitraj pîrîtul este obligat să prezinte completului de judecată (judecătorului) refereinţa motivată la cerere cu anexarea documentelor confirmătoare.
(3) Observaţiile şi alte mijloace de apărare pe care pîrîtul nu le-a menţionat în referinţă trebuie ridicate, sub sancţiunea decăderii, nu mai tîrziu de data primei prezentări la şedinţă arbitrală. În cazul în care procedura arbitrală are loc în baza înscrisurilor, documentelor şi altor dovezi scrise, prezentate de părţi, fără dezbateri orale, reclamantul trebuie să ridice obiecţiile sale în cel mult 15 zile de la data depunerii referinţei. La o dată ulterioară, reclamantul este decăzut din dreptul de a prezenta obiecţii la referinţă.
(4) Dacă are pretenţii împotriva reclamantului derivînd din acelaşi raport juridic, pîrîtul poate face acţiune reconvenţională, care se soluţionează concomitent cu cererea de arbitraj. În cazul în care invocă obiecţii faţă de circumstanţele înaintate de reclamant, pîrîtul poate prezenta referinţă. Acţiunea reconvenţională se depune în termen de 30 de zile din data primirii cererii de arbitraj sau cel tîrziu la data primului termen de înfăţişare şi trebuie să întrunească aceleaşi condiţii ca şi cererea principală.
(5) Intentarea acţiunii reconvenţionale se efectuează conform regulilor generale de intentare a acţiunii.
(6) Pîrîtul trimite reclamantului şi fiecărui judecător copia de pe referinţă şi/sau de pe acţiunea reconvenţională împreună cu copiile de pe înscrisurile anexate.
(7) Oricare schimbare a adresei părţii nu se ia în consideraţie în cazul în care n-a fost comunicată Curţii de arbitraj în formă scrisă.
Articolul 21. Formarea completului de judecată
(1) Părţile sînt libere să stabilească numărul de judecători şi modul lor de numire.
(2) Dacă părţile nu au stabilit numărul de arbitri, litigiul se judecă de către completul de judecată din 3 judecători, cîte unul numit de fiecare parte, iar al treilea - (Preşedintele completului) - desemnat de cei doi judecători, numiţi de părţi. Părţile sau judecătorii pot decide ca în calitate de Preşedinte să fie desemnat unul dintre judecătorii numiţi de părţi.
(3) Dacă există mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pîrîţi, părţile care au interese comune pot numi un singur judecător.
(4) Este nulă clauza convenţiei de arbitraj care prevede dreptul uneia dintre părţi de a numi judecătorul în locul celeilalte părţi sau de a avea mai mulţi judecători decît cealaltă parte.
(5) În cazul cînd părţile au determinat numărul judecătorilor, dar judecătorul unic sau, după caz, judecătorii nu au fost numiţi prin convenţie de arbitraj şi nici nu s-a prevăzut modalitatea de numirea lor, reclamantul propune pîrîtului printr-o notificare scrisă să aleagă un judecător unic sau judecătorul său în completul de judecată din lista judecătorilor Curţii de arbitraj, sau să transmită dreptul de a numi completul de judecată (judecătorul) Preşedintelui Curţii de arbitraj.
(6) Notificarea prevăzută la alin.(5) în mod obligatoriu trebuie să se refere la convenţia de arbitraj, să enunţe succint pretenţiile şi temeiurile lor, să indice numele, domiciliul şi datele profesionale ale arbitrului unic propus sau numit de către reclamant.
(7) Pîrîtul este obligat să trimită, la rîndul său, în termen de 15 zile de la primirea notificării, răspuns la propunerea de numire a judecătorului.
(8) Reclamantul care a notificat partea adversă despre numirea judecătorului nu poate revoca fără consimţămîntul aceleia numirea astfel făcută.
(9) Dacă pîrîtul nu expune opinia sa privind denumirea judecătorului în termen de 15 zile, Preşedintele Curţii de arbitraj numeşte judecătorul la cererea primei părţi.
(10) Acordul judecătorului de a participa la soluţionarea litigiului trebuie făcută în scris şi comunicată părţilor în termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.
(11) În termen de 10 zile de la ultima acceptare, cei doi arbitri vor proceda la numirea Preşedintelui completului de judecată. Dacă Preşedintele completului de judecată nu se desemnează în termenul menţionat, Preşedintele Curţii de arbitraj îl numeşte la cererea scrisă a părţilor.
(12) În cazul în care părţile trebuie să numească un judecător de comun acord, însă nu au căzut la acord în decursul de 30 de zile de la data la care pîrîtul a primit de la reclamant notificarea despre desemnarea judecătorului, Preşedintele Curţii de arbitraj îl numeşte la cererea scrisă a părţilor.
(13) Dacă părţile nu se pot înţelege privitor la numirea unui judecător unic ori dacă o parte nu numeşte judecătorul, ori dacă cei doi judecători nu sînt de acord asupra persoanei Preşedintelui completului de judecată, Preşedintele Curţii de arbitraj îl numeşte la cererea scrisă a reclamantului.
(14) În toate cazuri sus-menţionate la existenţa temeiurilor de recuzare a Preşedintelui Curţii de arbitraj (art. 22), funcţiile acestuia sînt îndeplinite de către Vicepreşedinte.
Articolul 22. Temeiurile şi procedura de recuzare
(1) Dacă judecătorul a acceptat participarea sa la soluţionarea litigiului arbitral, el este obligat să dezvăluie pînă la acceptare orice circumstanţă de natură să ridice îndoieli justificate asupra imparţialităţii sau independenţei sale ori de natură să contravină convenţiei părţilor. Începînd cu data numirii sale şi pe parcursul întregii proceduri arbitrale, judecătorul este obligat să dezvăluie fără întîrziere părţilor asemenea circumstanţe, cu excepţia cazului cînd le-a informat anterior despre aceasta.
(2) Un judecător nu poate fi recuzat decît dacă există o circumstanţă de natură să ridice îndoieli justificate asupra imparţialităţii sau independenţei sale sau dacă acesta nu posedă calificările convenite de părţi. O parte nu poate recuza judecătorul pe care l-a numit sau la a cărui numire a participat decît pentru o cauză despre care a luat cunoştinţă după numire sau după participare la numire.
(3) Aceleaşi temeiuri sînt valabile şi pentru abţinerea de judecată de către judecător şi pentru recuzarea expertului şi translatorului. Chestiunea privind abţinere de judecată/recuzare se soluţionează de către completul de judecată (judecătorul), care judecă litigiul în cauză.
(4) Dacă părţile nu au convenit privind procedura de recuzare, partea care are intenţia să recuzeze un judecător trebuie să expună în scris completului de judecată temeiurile recuzării în decursul a 15 zile de la data la care a luat cunoştinţă despre numirea acestuia sau de la data la care instituţia arbitrală a luat cunoştinţă de circumstanţele vizate la alin. (2). Dacă judecătorul recuzat sau partea adversă nu este de acord cu motivele de recuzare invocate, completul de judecată numit de părţi, inclusiv judecătorul recuzat, trebuie să se pronunţe asupra recuzării.
(5) Dacă recuzarea nu poate fi obţinută conform procedurii convenite între părţi sau conform alin.(4), partea care solicită recuzarea poate, în termen de 30 de zile de la primirea înştiinţării despre decizia de respingere a recuzării, să solicite instanţei de judecată competente să decidă printr-o încheiere irevocabilă asupra recuzării. În timp ce cererea de recuzare este pendinte în faţa instanţei de judecată, completul de judecătă arbitrală, inclusiv judecătorul recuzat, poate continua procedura arbitrală şi emite hotărîrea arbitrală.
Articolul 23. Pregătirea litigiului pentru dezbateri judiciare
1) În legătură cu pregătirea litigiului pentru dezbateri judiciare, Preşedintele completului de judecată sau judecătorul care judecă litigiul dă secretariatului Curţii de arbitraj însărcinări necesare, solicită de la părţi explicaţii în formă scrisă şi alte probe suplimentare, în caz de necesitate dispune de efectuarea expertizei.
2) Orice probe se prezintă de către părţi pînă la începutul dezbaterilor judiciare. Copiile de pe toate documentele, alte probe, prezentate de către una dintre părţi la Curtea de arbitraj trebuie să fie transmise părţii adverse.
3) Secretariatul Curţii de arbitraj transmite părţilor încheierile experţilor şi alte documente (copiile acestora) solicitate de judecată în cadrul pregătirii litigiului sau în cadrul dezbaterilor judiciare. Preşedintele completului de judecată stabileşte ziua şi locul desfăşurării şedinţei şi dă indicaţii secretariatului Curţii de arbitraj privind înştiinţarea şi citarea părţilor la proces.
Articolul 24. Măsuri de asigurare a acţiunii
(1) La depunerea cererii de arbitraj sau în perioada examinării litigiului oricare dintre părţi poate să se adreseze în instanţa completului de judecată competentă cu o cerere privind aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii.
(2) În cadrul examinării litigiului, la cererea motivată a unei părţi, măsurile de asigurare a acţiunii pot fi aplicate şi de către completul de judecată arbitrală.
(3) Cheltuieli legate de aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii pînă la emiterea hotărîrii arbitrale în fond sînt purtate de partea care le-a solicitat.
Articolul 25. Modificări în completul de judecată
1) În cazul în care Preşedintele completului de judecată, judecătorii sau un judedător unic nu pot participa la examinarea litigiului, un alt Preşedinte al completului de judecată, judecători sau un judecător unic sînt aleşi sau desemnaţi în conformitate cu prezentul Regulament.
2) Ţinînd cont de opiniile părţilor, noul complet de judecată în mod repetat poate din nou să examineze chestiunile care au fost deja examinate în cadrul şedinţelor anterioare care au avut loc înainte de modificările introduse.
Capitolul 3. DEZBATERILE JUDICIARE
Articolul 26. Procedurile de examinare a cauzei
1) În cazul în care părţile solicită examinarea litigiului fără participarea lor, judecata de sine stătător ia decizia privind necesitatea desfăşurării şedinţei cu participarea părţilor, sau soluţionarea litigiului doar în baza documentelor sau altor probe. În toate cazurile părţile sînt notificate privind ziua şi locul soluţionării litigiului.
2) Şedinţele de judecată de regulă sînt închise. Efectuarea şedinţei deschise se perimite numai cu acordul ambelor părţi. Cu acordul completului de judecată sau al părţilor la şedinţă pot participa persoane informaţia cărora ar fi utilă în soluţionarea litigiului.
3) Pînă la pronunţarea de către judecată a hotărîrii persoanele, respectînd prevederile Capitolelor 1 şi 2 din prezentul Regulament sînt în drept să modifice mărimea cerinţelor de acţiune. Judecata, expunîndu-se asupra acestei chestiuni, adoptă o încheiere corespunzătoare.
4) Procesul se efectuează în limba de stat în cazul în care părţile nu vor stipula o altă limbă de comunicare. Părţile în mărime egală suportă cheltuielile ce ţin de traducere.
Articolul 27. Procesul-verbal al şedinţei de judecată
(1) Dezbaterile arbitrale se consemnează în procesul-verbal al şedinţei care conţine:
a) numărul dosarului;
b) locul şi data judecării;
c) denumirea Curţii de arbitraj, numele judecătorilor de arbitraj şi al grefierului;
d) numele şi domiciliul - pentru persoanele fizice, denumirea, sediul, datele de înregistrare oficiale şi bancare - pentru persoanele juridice;
e) informaţie privind reprezentanţii părţilor şi alţi participanţi la şedinţă;
f) descrierea succintă a procesului de judecată;
g) expunerea succintă a cerinţelor, obiecţiilor, cererilor şi explicaţiilor părţilor şi altor participanţi la judecată;
h) motivele, în baza cărora sînt luate măsuri de către completul de judecată;
i) partea rezolutivă (în cazul luării măsurilor şi deciziilor procedurale);
j) semnăturile judecătorilor şi grefierului.
Articolul 28. Amînarea şi suspendarea judecării litigiului şi reînceperea procesului
1) Conform cererii motivate a părţilor sau din oficiu, judecata arbitrală, prin încheierea sa, poate amîna sau suspenda examinarea litigiului.
2) Curtea de arbitraj suspendă procesul de judecată în cazul:
a) imposibilităţii examinării litigiului respectiv pînă la examinarea altui dosar, legat de acesta în instanţa de judecată, arbitraj sau în alte organe competente;
b) numirii expertizei;
c) expedierii materialelor dosarului în organele de anchetă penală.
3) Procesul de judecată se redeschide după înlăturarea circumstanţelor care au condus la suspendarea acestuia. Referitor la suspendarea procesului de judecată şi redeschiderea acestuia se adoptă o încheiere. Suspendarea procesului poate avea loc în cadrul supravegherii.
Articolul 29. Recunoaşterea deplină sau parţială sau respingerea acţiunii. Tranzacţia de împăcare
1) La orice etapă de examinare a litigiului judecătorii utilizează posibilităţile de care dispun pentru reglementarea litigiului între părţi. Pînă la emiterea hotărîrii fiecare dintre părţi se poate pronunţa privind respingerea deplină sau parţială a cerinţelor de acţiune sau privind recunoaşterea deplină sau parţială a acestora. Acest fapt este fixat în încheiere de judecată.
2) În cazul atingerii unui acord referitor la toate chestiunile contestabile, între părţi poate fi încheiată tranzacţie de împăcare care se aprobă prin hotărîrea Curţii de arbitraj.
Articolul 30. Obligaţia de motivare şi prezentare a probelor
1) Părţile vor motiva circumstanţele la care fac referire atît în vederea argumentării cerinţelor lor, cît şi a obiecţiilor. Judecata poate să propună părţilor să prezinte şi alte probe, să le solicite de la persoanele terţe, să citeze şi să asculte martori, specialişti, să efectueze expertize.
2) Partea poate să prezinte probe în original sau în forma corespunzătoare a unei copii autentificate. În cazul în care pentru soluţionarea litigiului este importantă doar o parte a documentului, se prezintă doar extrasul autentificat din acesta. În caz de necesitate, judecata poate solicita părţii să prezinte documentul în original.
3) Probele sînt estimate de către judecători prin convingere proprie şi pot fi respinse ca nefiind relatate la fondul litigiului. Hotărîrea privind argumentarea oricărei circumstanţe se ia de către judecată în baza unei analize minuţioase şi obiective în comun cu alte circumstanţe.
Articolul 31. Probe materiale
Probele materiale, după pronunţarea hotărîrii, sînt restituite persoanelor de la care au fost luate sau se transmit persoanelor recunoscute de către Curtea de arbitraj ca avînd dreptul la aceste bunuri. În caz de necesitate probele materiale pot fi păstrate ca materiale ale dosarului prin fotografierea lor sau prin alte metode care permit fixarea maximă a acestora.
Articolul 32. Numirea expertizei
Pentru soluţionarea chestiunilor apărute la examinarea litigiului care necesită cunoştinţe speciale în domeniul ştiinţei, artei etc. Curtea de arbitraj de sine stătător sau la cererea uneia dintre părţi sau a ambelor părţi poate numi expertiza şi solicita de la acestea prezentarea documentelor necesare sau a altor obiecte pentru expertiză, sau efectuarea altor acţiuni necesare, inclusiv permiterea accesului la obiectele industriale.
Articolul 33. Modul de soluţionare a litigiului
Modul de soluţionare a litigiului se stabileşte de către completul de judecată (judecătorul, care examinează litigiul), luînd în consideraţie opinia ambelor părţi. Modalitatea de soluţionare a litigiului trebuie să asigure raţionalitatea maximă şi eficienţa judecăţii, să garanteze fiecărei dintre părţi posibilitatea de a-şi expune poziţia sa şi de a lua o hotărîre justă.
Articolul 34. Încheierea examinării litigiului
(1) Procesul de judecată arbitrală a litigiului se încheie prin emiterea hotărîrii sau încheierii.
(2) Hotărîrea se pronunţă în cazuri în care litigiul se soluţionează în fond, precum şi cînd are loc recunoaşterea deplină sau parţială a acţiunii de către pîrît, cînd ea se emite în legătură cu semnarea tranzacţiei de împăcare sau dacă judecata a încetat procedură arbitrală fără luarea deciziilor asupra pretenţiilor înaintate. În celelalte cazuri Curtea de arbitraj pronunţă încheiere.
Secţiunea III.
ADOPTAREA HOTĂRÎRII CURŢII DE ARBITRAJ
Articolul 35. Pronunţarea hotărîrii
1) Hotărîrea se emite de către completul de judecată la şedinţă închisă, prin majoritatea de voturi ale membrilor judecăţii şi semnată de către toţi judecătorii. Judecătorul care nu este de acord cu decizia majorităţii de asemenea trebuie să semneze hotărîrea, dar este în drept să-şi expună opinia propria motivată în formă scrisă anexată la dosar. Hotărîrea este irevocabilă şi obligatorie pentru părţi.
2) În cazul în care anterior prin încheiere a fost aprobat refuzul sau recunoaşterea unei părţi din cerinţele de acţiune, hotărîrea se ia de către judecată doar în partea restantă.
Articolul 35.Amînarea adoptării hotărîrii
Judecata poate amîna emiterea hotărîrii şi relua examinarea litigiului în fond, înştiinţînd părţile despre necesitatea examinării suplimentare a litigiului.
Articolul 37. Cuprinsul hotărîrii
(1) Hotărîrea trebuie să cuprindă:
a) denumirea completă a Curţii de arbitraj şi a completului de judecată, locul şi data emiterii hotărîrii;
b) numele şi domiciliul - pentru persoanele fizice, denumirea şi sediul - pentru persoanele juridice, precum şi ale reprezentanţilor acestora şi altor persoane participante;
c) referinţa la convenţia de arbitraj în al cărei temei s-a procedat la arbitraj şi legea aplicabilă;
d) obiectul litigiului, cerinţele şi obiecţiile părţilor;
e) circumstanţe de fapt şi de drept stabilite de către judecată;
f) motivele pe care se bazează hotărîrea;
g) conţinutul hotărîrii luate, indicarea privind ridicarea măsurilor de asigurare, sumele onorariilor, cheltuielilor şi taxelor de arbitraj şi modul de distribuire a lor între părţi;
h) termenele şi modalitatea de executare a hotărîrii;
i) semnăturile judecătorilor care au emis hotărîre.
Articolul 38. Pronunţarea şi înmînarea hotărîrii
1) În termen nu mai tîrziu de 10 zile după încheierea procesului de judecată arbitrală, instanţa de judecată arbitrală este obligată să emită hotărîrea litigiului în fond şi s-o pronunţe ambelor părţi.
2) În termen nu mai tîrziu de 10 zile din ziua emiterii hotărîrii fiecărei părţi i se va expedia (înmîna) un exemplar al hotărîrii, semnat de toţi judecătorii care au participat la examinarea litigiului.
3) Cu titlu de excepţie, în caz de neprezentare a părţilor, hotărîrea va fi expediată acelora în termen de 10 zile fără pronunţarea verbală a acesteia.
Articolul 39. Rectificarea, completarea şi explicarea hotărîrii
(1) Dacă, în hotărîrea sa, completul de judecată nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere arbitrală, oricare dintre părţi sau dintre judecători, din oficiu, poate solicita pronunţarea unei hotărîri suplimentare în termen de 15 zile de la data adoptării hotărîrii sau, după caz, de la data pronunţării hotărîrii.
(2) În cazul în care se pronunţă asupra unui capăt de cerere susţinut în procedura arbitrală, dar neinclus în hotărîrea arbitrală, completul de judecată adoptă o hotărîre adiţională.
(3) În termen de 30 de zile calendaristice după adoptarea hotărîrii fiecare dintre părţi, notificînd cealaltă parte, poate solicita de la completul de judecată corectarea greşelilor aritmetice sau tipografice din hotărîre, de tipar sau a oricărei alte greşeli de acelaşi gen, de a explica hotărîrea emisă sau o parte a acesteia.
(4) Hotărîrea privind completarea, explicarea şi încheierea privind modificarea greşelilor din hotărîre se emite cu citarea părţilor la şedinţa arbitrală şi este parte integrantă a hotărîrii arbitrale emise în fond.
(5) Cheltuielile suplimentare ce ţin de completarea, explicarea sau modificarea hotărîrii nu sînt suportate de către părţi.
Articolul 40. Încetarea procesului arbitral
1) Încetarea procesului arbitral are loc în următoarele cazuri:
a) litigiul nu se supune soluţionării la Curtea de arbitraj;
b) reclamantul a revocat cererea de arbitraj;
c) examinarea litigiului nu este posibilă din alte motive întemeiate, prevăzute de Regulament.
2) Pînă la formarea completului de judecată încheierea privind încetarea procesului arbitral se emite de către Preşedintele Curţii de arbitraj. Încetarea procesului arbitral nu-l lipseşte pe reclamant de dreptul de a se adresa la Curtea de arbitraj cu o nouă acţiune din motive noi.
Articolul 41. Recursul
1) Hotărîrea Curţii de arbitraj poate fi contestată de către partea interesată în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova în instanţele de judecată competente ale Republicii Modova.
2) În cazul examinării repetate a litigiului în legătură cu casarea hotărîrii, aceasta va fi examinată de către alţi judecători ai Curţii de arbitraj.
Articolul 42. Păstrarea dosarelor
Litigiul examinat la Curtea de arbitraj se păstrează la secretariatul Curţii de arbitraj. Preşedintele Curţii de arbitraj este în drept să permită accesul persoanelor străine la materialele dosarului doar cu acordul în scris al părţilor.