RAPORT nr. 150 din 19.06.2015   MINISTERUL MUNCII, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI FAMILIEI   publicat 19.06.2015

de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

În vigoare din 19.06.2015
pe legis.md/id/79248
Trimiteri: 91 legate   17 nerezolvate   2 fără țintăActe din afara site-ului: 2 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (17)
  • Titlul III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 47 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 49 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 55 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 85 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 86) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Titlul IV Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 95 – 105 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 107 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 109 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 110 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 111) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Titlul V Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 128 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 55 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 551 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.349 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (2)
Din afara site-ului: fără adresă (2)

Introducere

Gradul de realizare reglementată a relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă unul din cei mai elocvenţi indicatori ai nivelului calităţii vieţii în orice stat.

Acest indicator se obţine printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni orientate spre asigurarea celor mai juste şi echilibrate condiţii de iniţiere, realizare şi încetare a relaţiei de muncă, capabile să asigure un nivel suficient de securitate şi sănătate în muncă, precum şi un nivel decent de protecţie socioeconomică a celor ce muncesc.

Realizarea acestor măsuri şi acţiuni necesită existenţa, cel puţin, a două elemente indispensabile: Cadrul legislativ adecvat în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi Cadrul Instituţional în acest domeniu, capabil să asigure promovarea şi implementarea Cadrului legislativ, precum şi controlul asupra aplicării acestuia.

În contextul locului său în Cadrul Instituţional din domeniul muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă, subordonată Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2014 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din programul său de activitate şi din prevederile actelor legislative şi normative. Conform acestora, Inspectoratului de Stat al Muncii îi revine, drept obiectiv principal, asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Cadrul legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii

Acesta include Cadrul legislativ de reglementare a activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii (organizare, obiective, atribuţii, proceduri, instrumente, mecanisme, funcţionare) şi Cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului Inspectoratului de Stat al Muncii. La rîndul său acestea sînt divizate în cîte două categorii – „Acte internaţionale” şi „Acte naţionale”.

Categoria actelor internaţionale este constituită din declaraţii, acorduri, convenţii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, iar categoria actelor naţionale reprezintă legi, hotărîri de guvern, regulamente şi alte reglementări, emise în Republica Moldova.

Structura şi componentele cadrului legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii este reprezentat în anexa nr. 1 la prezentul Raport.

Structura Inspectoratului de Stat al Muncii

În realizarea activităţilor sale Inspectoratul de Stat al Muncii dispune de un efectiv de personal cu pregătire profesională, conformă cerinţelor Legii nr.140 - XV din 10 mai 2001.

Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii este reflectată în anexa nr.2 la prezentul Raport.

Actualmente, efectivul de personal al Inspectoratului de Stat al Muncii constituie 109 unităţi.

Din acestea:

Aparatul central - 22 unităţi:

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 13;

- femei – 9;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 6;

- jurişti – 6;

- economişti – 4;

- alte specialităţi – 5;

- personal auxiliar – 1.

Inspecţiile teritoriale de muncă – 87 unităţi:

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 75;

- femei – 12;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 40;

- jurişti – 39;

- economişti – 8.

Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice la nivel teritorial (situaţia la 31 decembrie 2014) este reprezentată în felul următor. În inspecţiile teritoriale de muncă 19 unităţi de personal constituie funcţii publice de conducere şi 68 unităţi de personal – funcţii publice de execuţie.

Repartizarea inspectorilor în inspecţiile teritoriale de muncă pe funcţii publice este reflectată în anexa nr.3 la prezentul Raport.

Mijloacele financiare alocate Inspectoratului de Stat al Muncii

Pentru desfăşurarea activităţii sale, Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru anul 2014, i-a fost alocat un buget în mărime de 11172,2 mii lei. Acesta a fost utilizat după destinaţie.

Astfel, cheltuielile pentru retribuirea muncii angajaţilor Inspectoratului de Stat al Muncii au constituit 6666,2 mii lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii din salariul calculat au constituit 1417,3 mii lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 246,5 mii lei.

Pentru achiziţionarea mărfurilor şi plata serviciilor au fost utilizate mijloace financiare în mărime de 1659,1 mii lei, din care: pentru rechizite de birou – 64,8 mii lei, abonarea la ediţia periodică „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” – 2,6 mii lei, servicii de telecomunicaţii şi poştale – 119,0 mii lei, servicii pentru deservirea şi întreţinerea mijloacelor de transport – 913,0 mii lei, reparaţii curente ale utilajului şi inventarului tehnic –53,0 mii lei, arenda încăperilor de serviciu şi plata serviciilor comunale – 355,8 mii lei, lucrări de calcul şi informatică – 43,5 mii lei.

Pentru deplasările de serviciu în interiorul ţării au fost cheltuite mijloace financiare în sumă de 42,0 mii lei. Mărimea indemnizaţiilor achitate constituie 48,0 mii lei.

Activităţi de inspecţie

În vederea realizării obiectivelor sale, Inspectoratul de Stat al Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Acestea înglobează vizite de control, monitorizarea muncii copilului, examinarea petiţiilor şi sesizărilor despre încălcarea legislaţiei muncii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, înregistrarea statelor de personal şi a contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni de informare, consultare şi sensibilizare, măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale ale inspectorilor de muncă.

Acţiuni de control

Inspectoratul de Stat al Muncii, cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2014 a realizat 6686 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la 5902 unităţi cu un număr de 209,167 mii salariaţi, din care
98,563 mii – femei şi 142 minori. Controalele se repartizează după cum urmează:

- în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 2971 controale;

- în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 3715 controale.

Din numărul total de controale:

- 4988 – constituie controale de fond;

- 1318 – controale inopinate (în baza petiţiilor şi cu ocazia cercetării accidentelor);

- 268 – controale tematice;

- 112 – controale repetate.

Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:

- 1863 – reprezintă controale la unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;

- 946 – controale la unităţi din ramura agriculturii, silviculturii şi pisculturii;

- 817 – controale la activităţi de servicii;

- 494 – controale la unităţi din domeniul învăţămîntului;

- 488 – controale la unităţi din ramura de construcţie;

- 472 – controale la unităţi din ramura industriei prelucrătoare;

- 404 – controale la unităţi din ramura de transport;

- 348 – controale din domeniul administraţiei publice;

- 232 – controale la unităţi din domeniul hotelier şi restaurante;

- 154 – controale la unităţi din domeniul sănătăţii;

- 109 – controale la unităţi din domeniul energetic;

- 92 – controale la unităţi din domeniul industriei extractive;

- 84 – controale la unităţi din domeniul distribuţiei apei;

- 58 – controale la unităţi din domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice;

- 33 – controale la unităţi din domeniul comunicaţiilor;

- 30 – controale la unităţi ce prestează activitate financiară;

- 23 – controale la unităţi din domeniul activităţi de servicii administrative;

- 18 – controale la unităţi din domeniul tranzacţiilor imobiliare;

- 14 – controale la unităţi din domeniul activităţilor culturale şi de agrement;

- 7 – controale la angajatori de personal casnic.

Indicatorii referitori la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2014 sînt reflectaţi în anexele nr.4, nr.5 şi nr.6 la prezentul Raport.

Munca nedeclarată

În vederea combaterii şi prevenirii muncii nedeclarate, de către inspectorii de muncă, au fost desfăşurate controale, în cadrul cărora la 94 agenţi economici şi 31 angajatori persoane fizice au fost depistate 256 persoane care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă. Astfel la:

- 35 unităţi din domeniul agriculturii, silviculturii şi pisciculturii activau, fiind admişi la muncă fără forme legale, 116 persoane;

- 33 unităţi din domeniul comerţului – 50 persoane;

- 24 unităţi din alte activităţi de servicii – 40 persoane;

- 10 unităţi din ramura de construcţie – 14 persoane;

- 9 unităţi din industria prelucrătoare – 12 persoane;

- 8 unităţi din ramura de transport – 14 persoane;

- 6 unităţi din activitatea hotelieră şi restaurante – 10 persoane.

Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă au fost înaintate prescripţii pentru remedierea cazurilor de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Munca persoanelor cu dizabilităţi

Pentru urmărirea modului de aplicare a prevederilor art. 34 al Legii nr.60-XIX din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, pe parcursul perioadei de referinţă, au fost vizitate 1958 unităţi cu un efectiv de 20 şi mai multe persoane. În vederea plasării în cîmpul muncii al persoanelor cu dizabilităţi, 140 unităţi au rezervat 479 locuri de muncă. În 223 unităţi activau 685 persoane cu dizabilităţi. Un număr de 61 unităţi deţin registre de evidenţă a cererilor de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Administraţia de la 16 unităţi vizitate au informat Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă despre locurile de muncă vacante rezervate. Inspectorii de muncă au prescris agenţilor economici vizitaţi conformarea la prevederile Legii nominalizate.

Acţiuni de monitorizare a muncii copilului

Printre obiectivele activităţilor de control în perioada de referinţă se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. În anul 2014, în cadrul vizitelor de control, la 15 unităţi economice şi 7 angajatori persoane fizice a fost monitorizate 142 persoane mai tinere de 18 ani, ocupate în diverse procese de muncă. Minorii au desfăşurat următoarele activităţi: în calitate de bucătari şi chelneri – 79 persoane, cusători – 43 persoane, îngrijitori de animale – 8 persoane, personal auxiliar – 3 persoane, artişti – 2 persoane, la lucrări din construcţie – 2 persoane, cîte o persoană în comerţ, la lucrări agricole, ajutor de manager, la lucrări de asamblare a ambalajelor, la spălat maşini.

Minorii au fost antrenaţi la lucrări din agricultură – 11 persoane, în industria prelucrătoare – 46 persoane, restaurante – 79 persoane, activităţi de spectacole, culturale şi recreative – 2, cîte o persoană la distribuţia apei, construcţii, comerţ, alte activităţi de servicii.

Faţă de 17 persoane au fost comise încălcări în domeniul muncii şi, ca urmare, inspectorii de muncă au dispus măsuri de remediere a acestora.

Din numărul total de minori, 13 persoane (3 cusătorese, 8 îngrijitori de animale, 1 muncitor auxiliar, 1 persoană la lucrări agricole) au fost admise la muncă cu încălcarea prevederilor legale (fără încheierea contractelor individuale de muncă, fără emiterea ordinului de angajare, fără evidenţa timpului de muncă şi în lipsa carnetului de muncă) care desfăşurau muncă nedeclarată. Au fost repuşi în drepturi 4 minori, fiindu-le legalizate relaţiile de muncă.

La activităţi proscrise minorilor au fost antrenate 4 persoane (comercializarea băuturilor alcoolice şi tutunului, producerea mobilei, producerea materialelor de construcţie, spălatul automobilelor). Pentru a asigura aplicarea corectă a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă inspectorii de muncă au emis prescripţii de retragere a persoanelor mai tinere de 18 ani de la muncile exercitate contrar legii.

Muncile interzise persoanelor mai tinere de 18 ani au fost prevăzute de Nomenclatorul industriilor, profesiilor şi lucrărilor cu condiţii nocive şi periculoase proscrise persoanelor sub 18 ani, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 562 din 7 septembrie 1993, iar din 18 iulie 2014 cu intrarea în vigoare a Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii grele, vătămătoare şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani şi a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani şi transportarea manuală a greutăţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 541 din 7 iulie 2014. Asigurarea aplicării acestei hotărîri se realizează de către serviciile interne sau externe de protecţie şi prevenire sau de către persoane desemnate să se ocupe de activităţile de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi de prevenirea riscurilor profesionale în condiţiile art.11 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008.

Examinarea petiţiilor şi sesizărilor

În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au examinat 3067 petiţii de la cetăţeni şi 912 sesizări din partea autorităţilor publice centrale şi locale, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Din numărul total de adresări din partea cetăţenilor în:

- 48% – cazuri au fost semnalate probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului;

- 11% – cazuri de concediere şi reducere a personalului;

- cîte 7% – invocă încălcări ce ţin de evidenţa şi completarea carnetelor de muncă şi semnalizarea muncii nedeclarate;

- 6% – constituie probleme ce ţin de neacordarea/neplata concediilor de odihnă şi sociale;

- 5% – neasigurarea de către angajator a unor condiţii de muncă adecvate şi încălcarea regimului de muncă;

- 2% – abateri de la prevederile legale la încheierea contractelor individuale de muncă;

- 1% – constituie cazuri de accidentare;

- 13% – invocă alte probleme.

Din numărul total de petiţii:

- 51% – petiţii parvenite de la bărbaţi;

- 39% – de la femei.

Adresările colective constituie 10 % din numărul total de petiţii.

Informaţia privind indicatorii referitori la problemele abordate în petiţiile examinate este reflectată în anexa nr. 7 la prezentul Raport.

Constatări, acţiuni de prevenire, sancţionare şi combatere

Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de examinare a petiţiilor şi sesizărilor întreprinse de Inspectoratul de Stat al Muncii scot în evidenţă faptul că angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:

- contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);

- durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art. 95 – 105, 107,109, 110, 111);

- salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim garantat de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesionale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10.07.2008).

În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani, cele mai frecvente cazuri de încălcare a legislaţiei muncii au constituit: atragerea la muncă fără acordul scris al părinţilor; admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă; neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, cu atragerea la muncă în zilele de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare; neacordarea concediului suplimentar plătit; lacune în calcularea salariului, atragerea la munci proscrise ş.a.

Concomitent se mai constată şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile nou-apărute şi cu un efectiv de personal mic.

Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile care nu dispun de serviciul de prevenire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru desfăşurarea activităţii de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.

Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.

Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.

În acest sens de către inspectorii de muncă au fost emise prescripţii care conţin 68617 măsuri şi acţiuni de remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii proscrise.

Pe parcursul perioadei raportate de către inspectorii de muncă au fost sistate 25 echipamente tehnice de lucru pe motivul nerespectării actelor normative şi legislative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere cu prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 434 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 9 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (în baza art. 55 al.1 şi al.2, art. 551 Cod contravenţional (CC)), în 114 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale, în 56 procese-verbale cu privire la contravenţie se constată încălcarea termenilor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată şi alte încălcări în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru împiedicarea activităţii legitime a inspectorilor de muncă în baza art.349 al.1 al Codului contravenţional, au fost încheiate 23 procese-verbale de constatare a contravenţiei şi înaintate spre examinare organelor de poliţie.

Desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă

În temeiul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale în cadrul unităţii se realizează de către conducător, lucrătorii desemnaţi prin decizia angajatorului, serviciului intern de protecţie şi prevenire şi serviciului extern de protecţie şi prevenire. Activitatea de protecţie şi prevenire la unităţile economice monitorizate în anul 2014 a fost realizată de: conducător – la 3820 unităţii, lucrător desemnat de angajator – 1214, serviciu intern – 90, serviciu extern – 18.

Informaţia privind desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă la unităţile monitorizate de inspectorii de muncă este reflectată în anexa nr. 8 la prezentul Raport.

Evidenţa statelor de personal

Pe parcursul perioadei raportate, la inspecţiile teritoriale de muncă în baza articolului 10 alineatul (2) litera c) din Codul muncii, au fost prezentate spre înregistrare statele de personal de la 17882 unităţi din sectorul real al economiei, cu un efectiv de personal de 243526 de salariaţi.

Indicatori referitori la numărul statelor de personal înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.9 la prezentul Raport.

Evidenţa contractelor colective de muncă

În anul 2014, în temeiul articolului 40 alineatul 1 din Codul muncii, subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au înregistrat 941 contracte colective de muncă şi acorduri adiţionale la ele.

Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale la ele înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.10 la prezentul Raport.

Date statistice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, referitoare la accidentele de muncă şi cercetarea accidentelor de muncă

Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2014 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de securitate şi sănătate în muncă 6526 unităţi cu un efectiv de peste 20 lucrători. În aceste unităţi au fost angajaţi 577312 salariaţi, din care 318180 femei, 291 persoane sub vîrsta de 18 ani şi 5074 persoane cu capacităţi funcţionale limitate.

Numărul unităţilor, care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestor unităţi în anul 2014, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr. 11 la prezentul Raport.

Potrivit statisticilor, în anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare peste 59,3 mii salariaţi. Aceasta constituie 10 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în unităţile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 34,4 mii sînt femei.

Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor sînt reflectate în anexele nr.12 şi nr.13 la prezentul Raport.

Pentru realizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, pe parcursul anului 2014 unităţile vizate în statistici, au cheltuit în ansamblu circa 254,2 mil. lei.

Date referitoare la cheltuielile pentru securitatea şi sănătatea în muncă se conţin în anexa nr.14 la prezentul Raport.

Din cauza deficienţilor de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 525 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,9094 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).

Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 13463, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 27,42 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat).

Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 15 şi nr. 16 la prezentul Raport.

Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Potrivit art.13 lit. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.

Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţia să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.

Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 150 accidente de muncă.

Astfel, pe parcursul anului 2014, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 501 accidente (inclusiv 6 accidente produse în anii precedenţi).

Prin dispoziţia Directorului Inspectoratului de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 154 de accidente. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 347 accidente cu incapacitate temporară de muncă.

Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 105 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 39 mortale – în urma cărora au avut de suferit mortal 42 persoane (inclusiv 2 femei şi 1 minor), 66 grave – în care au suferit 67 persoane (inclusiv 15 femei).

Pe parcursul anului inspectorii de muncă au mai cercetat:

- accidente în afara muncii (AÎAM) : mortale –18, grave – 3;

- accidente, care nu se încadrează în prevederile Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă (NÎR): mortale – 9, grave – 6;

- accidente cu incapacitate temporară de muncă (ITM) – 13;

- accidente din anii precedenţi – 6 (grave de muncă – 5, AÎAM – 1 mortal).

Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă, că ponderea cea mai mare revine industriei prelucrătoare (14 accidente grave şi 8 mortale), în domeniul construcţiilor (9 accidente grave şi 9 mortale) şi în domeniul agriculturii şi silviculturii (5 accidente grave şi 8 mortale). Printre cele mai frecvente cauze de accidentare a salariaţilor la locurile de muncă rămîn a fi căderea executantului de la înălţime; prinderea, lovirea sau strivirea de maşini şi utilaje în funcţiune. De asemenea, ca rezultat al cercetării accidentelor s-a stabilit că, acestea s-au produs cel mai frecvent din cauza încălcării de către executanţi a normelor de securitate şi sănătate în muncă, cît şi din cauza sarcinii de muncă inadecvate.

Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise la adresa organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.

Din informaţiile parvenite, Organele de urmărire penală au intentat proceduri penale pe marginea a 10 dosare. Au fost înaintate spre examinare instanţelor de judecată 10 dosare penale. În proces de examinare se află 6 dosare penale.

Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă, şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea acestor evenimente. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată.

Astfel din numărul accidentelor comunicate – 1 accident mortal, 1 grav (din silvicultură) şi 1 accident cu incapacitate temporară de muncă (din construcţie) s-au produs cu persoane, care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Aceste evenimente s-au produs la angajatori persoane juridice.

În asemenea situaţii, cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.

Repartizarea accidentelor de muncă grave şi mortale, cercetate de inspectorii de muncă, pe împrejurări şi cauze se reprezintă în anexa nr. 17 la prezentul Raport.

Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2014 se estimează la 4800,1 mii lei, din care 36 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 5 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 48 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 11 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de cel puţin de un fel de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 77279 salariaţi, din care 46112 femei.

Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr.18 şi nr.19 la prezentul Raport.

Acţiuni de sensibilizare, informare şi consultare

Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, şi despre activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 14 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 50 participări în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate circa 90 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.

Cu prilejul marcării Zilei Internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă (28 aprilie) a fost organizat în mun. Chişinău, în comun cu reprezentanţii organelor sindicale, seminarul consacrat muncii fără pericole de accidentare, cu participarea reprezentanţilor patronatelor şi specialiştilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă de la unităţi economice din municipiu.

Pentru prevenirea accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi diminuării numărului suferinzilor din urma acestora de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Inspectoratul de Stat al Muncii cu sprijinul oficiului subregional al Organizaţiei Internaţionale a Muncii de la Budapesta a fost organizată şi desfăşurată la 29 aprilie 2014 o masă rotundă cu genericul „Prevenirea riscurilor chimice la locul de muncă”, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice centrale, partenerilor sociali, unităţilor economice şi serviciilor externe de prevenire şi protecţie.

Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspectoratul de Stat al Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioada raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspectoratului de Stat al Muncii şi subdiviziunilor sale structurale circa 1600 persoane.

În scopul minimizării practicii de utilizare a muncii copiilor, cît şi pentru familiarizarea cu prevederile legislaţiei referitoare la munca persoanelor cu vîrsta de pînă la 18 ani, pe parcursul anului 2014 de către inspectorii de muncă au fost organizate seminare instructiv-consultative pentru tineretul studios. În cadrul acestor seminare, participanţii au fost informaţi despre prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi despre modalităţile de aplicare a acesteia. La seminarele în cauză au participat mai mult de 3700 tineri din 70 instituţii de învăţămînt preuniversitar din localităţi urbane şi rurale.

O altă modalitate de a sensibiliza şi informa tinerii despre legislaţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă a fost participarea inspectorilor de muncă la desfăşurarea tîrgurilor locurilor de muncă. În cadrul tîrgurilor inspectorii de muncă au oferit tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă suport consultativ, necesar pentru evitarea unor eventuale ilegalităţi la angajare şi pe parcursul acţiunii contractului individual de muncă.

În perioada de referinţă, Inspectoratul de Stat al Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat, au fost instruite mai mult de 4400 persoane, din care 3850 – conducători şi 568 – persoane desemnate care se ocupă de activităţile de protecţie şi prevenire la unitate.

În vederea sporirii interesului şi motivării angajatorilor să dezvolte activităţi de prevenire a riscurilor profesionale şi protecţie a salariaţilor la locurile de muncă, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul 2014 a continuat tradiţia acordării „Trofeului de excelenţă în securitate şi sănătate în muncă”. Inspectoratul de Stat al Muncii a contribuit la identificarea celor mai performante unităţi economice din punctul de vedere a securităţii şi sănătăţii în muncă, 30 din care au fost menţionate cu acest trofeu şi cu diplome de excelenţă de gradele I, II, şi III.

Pe parcursul anului 2014 Inspectoratul de Stat al Muncii a informat Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele în desfăşurarea activităţilor de inspecţie, precum şi în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii, şi-a adus contribuţia la coordonarea şi promovarea unor acte care conţin cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la modificarea unor norme din legislaţia muncii. În vederea conformării cadrului legislativ de reglementare a activităţilor de inspecţie la prevederile actelor internaţionale Inspectoratul de Stat al Muncii a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Resurse de timp consumate în activităţile de inspecţie

Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2014 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 10236 zile-om. Aceasta constituie 64 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 2357 zile-om sau 15 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 583 zile-om, ceea ce constituie 4 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,5 zile.

Consolidarea capacităţilor profesionale şi logistice ale inspectorilor de muncă

În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă, pe parcursul lunii octombrie 2014 au fost desfăşurate seminare regionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei cu tematica „Testarea integrităţii funcţionarilor publici”, cu participarea reprezentaţilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.

În anul de referinţă, 3 inspectori de muncă au fost instruiţi conform unui curs de „Securitate şi sănătate în muncă”. Cursul a fost organizat şi realizat cu susţinerea Întreprinderii de Stat „Centrul de instruire în domeniul relaţiilor de muncă”.

În conformitate cu programul de reciclare a funcţionarilor publici, în perioada de gestiune de către Inspectoratul de Stat al Muncii în colaborare cu Organizaţia Internaţională a Muncii, au fost organizate seminare de instruire în 2 etape pentru formatori în domeniul muncii cu tematica „Aplicarea raporturilor de muncă şi standardelor internaţionale în relaţiile de muncă”, cu participarea a 53 funcţionari publici.

În colaborare cu Direcţia politici salariale din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a fost organizat şi desfăşurat seminarul cu genericul „O bună practică de aplicare a prevederilor actelor legislative şi normative în domeniul salarizării”, unde au fost antrenaţi 24 inspectori de muncă.

Au fost desfăşurate seminare de instruire a inspectorilor de muncă cu genericul „Aplicarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc” şi monitorizarea modului de punere în aplicare a prevederilor Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă.

Funcţionarii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii au participat la Sesiunea de informare privind schimbul de experienţă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, organizată de Punctul Focal al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă România, cu prezentarea Cadrului General al Campaniei Europene 2014-2015 „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase”.

Reprezentantul Inspectoratului de Stat al Muncii a luat parte la lucrările primei ediţii a Academiei privind formalizarea economiei informale: Concepte, Politici şi Strategii, organizată de Organizaţia Internaţională a Muncii şi Centrul Internaţional de Instruire, cu oferirea celui mai recent mod de abordare şi participare, care s-au dovedit efective în promovarea tranziţiei de la economia informală la cea formală pentru muncitori şi unităţile economice din lume.

Asigurarea logistică a inspectorilor de muncă reprezintă una din priorităţile vizate în Programul de dezvoltare strategică al Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anii 2013-2014. În acest context, prin Programul de abilitare economică a femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova, realizat de entitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite „UN WOMEN” cu sprijinul donatorilor străini, a fost elaborat şi un Sistem Informaţional Automatizat al Inspectoratului de Stat al Muncii. Acest sistem urmează să fie integrat cu Registrul de Stat al Controalelor.

Pentru asigurarea îmbunătăţirii calităţii activităţilor de inspecţie şi sporirii nivelului de operativitate a inspectorilor de muncă, au fost alocate mijloace financiare şi se află la etapa finală procurarea şi dotarea inspectorilor de muncă cu echipamente de prelucrare automată a datelor.

Încheiere

Rezultatele obţinute confirmă că activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni. Eforturile depuse de Inspectoratul de Stat al Muncii contribuie la o aplicare mai sigură şi mai adecvată a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, fapt care conduce la sporirea gradului de implementare a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspectoratului de Stat al Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspectoratul de Stat al Muncii:

- să elaboreze şi să formuleze propuneri în vederea conformării cadrului naţional de reglementare a activităţilor de inspecţie cu normele internaţionale respective la care Republica Moldova este parte;

- să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:

- monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;

- monitorizarea muncii femeilor şi persoanelor mai tinere de 18 ani;

- monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului „muncii nedeclarate”;

- monitorizarea nediscriminării în muncă.

Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor.

DIRECTORUL INSPECTORATULUI

DE STAT AL MUNCII Dumitru STĂVILĂ

Iunie 2015

Anexa nr. 1 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Cadrul legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii Cadrul legislativ de reglementare a activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii Acte internaţionale

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.81 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ;

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.129 privind inspecţia muncii în agricultură;

Carta socială europeană revizuită.

Acte naţionale

Codul Muncii, aprobat prin legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

Legea nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii;

Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;

Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare, republicată în 2003;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.788 din 7 octombrie 2013;

Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005;

Programul de activitate a Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul 2014.

Cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului

Inspectoratului de Stat al Muncii

Acte internaţionale:

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi culturale din 16 decembrie 1966;

Carta socială europeană revizuită;

Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de Republica Moldova.

Acte naţionale:

Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.1432-XIV din 28.12.2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim;

Legea salarizării nr.847-IV din 12.02.2002;

Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici;

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008;

Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr.756-XIV din 24.12.1999;

Hotărîrea Guvernului nr.95 din 5 februarie 2009 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă:

a) Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale;

b) Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentru securitatea şi sănătatea în muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.353 din 5 mai 2010 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.603 din 11 august 2011 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.80 din 9 februarie 2012 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;

Hotărîrea Guvernului nr.244 din 8.04.2013 privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.324 din 30 mai 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind cerinţele de sănătate şi securitate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.918 din 18 noiembrie 2013 privind Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.362 din 27 mai 2014 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz;

Hotărîrea Guvernului nr.375 din 27 mai 2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii;

Hotarîrea Guvernului nr.541 din 7 iulie 2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani şi a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor;

Hotărîrea Guvernului nr.624 din 6 octombrie 1993 privind aprobarea Nomenclatorului industriilor, profesiilor şi lucrărilor cu condiţii de muncă grele şi nocive, proscrise femeilor, Normelor de solicitare maximă, admise pentru femei la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor;

Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11 iunie 2002 cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară;

Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice;

Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007 privind carnetul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.165 din 9 martie 2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real;

Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 privind salarizarea funcţionarilor publici;

Hotărîrea Guvernului nr.98 din 4 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale;

Hotărîrea Guvernului nr.550 din 9 iulie 2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.

Convenţii Colective, contracte colective de muncă.

Alte acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Anexa nr. 2 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Anexa nr. 3 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice şi domenii de activitate în inspecţiile teritoriale de muncă la 31 decembrie 2014

Nr.
d/o
Inspecţiile teritoriale de muncăNumărul total de inspectori de muncăFuncţii publiceDomeniul de activitate
al funcţionarilor
de conducerede execuţierelaţii de muncăsecuritate şi sănătate în muncă
din care:din care:din care:din care:
femeibărbaţifemeibărbaţifemeibărbaţifemeibărbaţi
1.Chişinău22-231739-10
2.Bălţi11-21816-4
3.Cahul7-21412-4
4.Călăraşi7-21413-3
5.Căuşeni611-412-3
6.Cimişlia7-2-5-4-3
7.Drochia8-22423-3
8.Edineţ8-215-4-4
9.Orhei7111422-3
10.UTA Găgăuzia4-1-3-1-3
Total8721710581136-40

Anexa nr. 4 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Indicatori referitori la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2014

Nr.
d/o
Indicatori
1.Numărul de controale privind respectarea legislaţiei muncii efectuateîn domeniul relaţiilor de muncă3715
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă2971
total6686
2.Numărul de încălcări constatateîn domeniul relaţiilor de muncă34507
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă34110
total68617
3.Petiţii examinate3067
4.Evenimente de accidentare comunicate501
Evenimente cercetate de către inspectorii de muncă154
inclusiv: accidente de muncă105
din care: mortale39
grave66
numărul accidentaţilor în muncă109
din care:mortal42
inclusiv:femei2
minori1
grav67
inclusiv: femei15
5.Procese-verbale cu privire la contravenţie încheiate457
Procese-verbale înaintate spre examinare instanţei de judecată434
inclusiv pe: persoane fizice103
persoane juridice138
persoane cu funcţie de răspundere193
Procese-verbale înaintate spre examinare în baza art.349 al.1 Codul Contravențional23
6.Numărul persoanelor, cărora le-au fost lezate drepturile2650
Numărul persoanelor repuse în drepturi2089

Anexa nr. 5 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Indicatori referitori la numărul controalelor întreprinse de către inspectorii de muncă şi cazurile de constatare a contravenţiei în anul 2014

Nr. d/oDenumirea subdiviziuniiNumărul controalelor efectuateProcese-verbale cu privire la contravenţie încheiate şi înaintate spre examinare instanţei de judecatăProcese-verbale de constatare a contravenției înaintate spre examinare organului
de poliţie
totaldin care:
în domeniul relaţiilor de muncăîn domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
1.ITM Chişinău1889104484511313
2.ITM Bălţi10365994371047
3.ITM Cahul44112231910-
4.ITM Călăraşi58239918362-
5.ITM Căuşeni3982291696-
6.ITM Cimişlia463244219171
7.ITM Drochia450211239531
8.ITM Edineţ567347220371
9.ITM Orhei39422816621-
10.ITM UTA Găgăuzia2611421195-
11.Direcţia monitorizarea aplicării legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii205150556-
Total66863715297143423

Anexa nr. 6 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Indicatori referitori la numărul controalelor efectuate în anul 2014 şi numărul de încălcări consemnate în procesele-verbale de control, repartizate pe activităţi

Nr. d/oActivitatea economicăNumărul de controaleNumărul de încălcăriNumărul de încălcări în mediu la 1 control
1.Agricultură, silvicultură şi pescuit9461146512
2.Industria extractivă925626
3.Industria prelucrătoare472538611
4.Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat1099719
5.Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor8487310
6.Construcţii488495510
7.Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul18631796510
8.Transport şi depozitare404400110
9.Hoteluri şi restaurante232222010
10.Informaţii şi telecomunicaţii332347
11.Intermedieri financiare şi asigurări302498
12.Tranzacţii imobiliare181679
13.Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice5862611
14.Activităţi de servicii administrative232019
15.Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii348365510
16.Învăţămînt494576012
17.Sănătate şi asistenţă socială15414619
18.Activităţi de spectacole, culturale şi recreative1413410
19.Alte activităţi de servicii81777119
20.Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu7213
TOTAL66866861710

Anexa nr. 7 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Indicatorii referitori la problemele abordate în petiţiile examinate în anul 2014

nr. d/oProblemele abordate
în petiţii
Numărul petiţiilor examinatedin care:Nr. persoane-petiţionari
femeibărbaţi
de la femeide la bărbaţicolec-tivetotalinclusiv din mediul rural
1.Neachitarea salariului1338435749154544155949
2.Neachitarea plăţilor compensatorii108405018681858
3.Reţineri neregelementate din salariu381619322419
4.Concediere3111651242219224141
5.Reducerea de personal301216212627
6.Carnetul de muncă22490113211219124
7.Munca nedeclarată21785109231159142
8.Concediul anual de odihnă8144289582532
9.Concediul medical703037330544
10.Concediul de îngrijire a copilului38326-3276
11.Contractul individual de muncă432319125419
12.Regimul de muncă și de odihnă382210630114
13.Condiţii de muncă10020621846272
14.Accidentare381122516327
15.Alte3931622112020153212
Total30671187157530515123251886

Anexa nr. 8 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Desfăşurarea activităţii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la unităţile monitorizate în anul 2014

Denumirea
subdiviziunii
Numărul unităţilor controlateActivitatea de securitate şi sănătate în muncă la unitate s-a realizat de către:Numărul de unităţi în care a fost constituit comitetul pentru securitate şi sănătate în muncăNumărul de unităţi în care au fost evaluate riscurile profesionale şi întocmite planurile anuale de protecţie şi prevenire
conducătorul unităţiilucrătorul desemnat de angajator pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi prevenireserviciul intern de protecţie şi prevenireserviciul extern de protecţie şi prevenire
ITM Chişinău17451076428511017300
ITM Bălţi6904941868-678
ITM Cahul36918879-4636
ITM Călăraşi55644794421689
ITM Căuşeni38530656--81146
ITM Cimişlia432301116512742
ITM Drochia335243901122
ITM Edineţ4863897918-20140
ITM Orhei36715458--3973
ITM UTA Găgăuzia250222283-831
TOTAL5615382012149018222937

Anexa nr. 9 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Indicatori referitori la numărul statelor de personal, înregistrate la inspecţiile teritoriale de muncă în anul 2014

Nr. d/oITMNumărul agenţilor economiciEfectivul de personal
1.Chişinău13041150573
inclusiv:mun. Chişinău12755146554
raionul Criuleni901823
raionul Dubăsari1161231
raionul Ialoveni80965
2.Bălţi150028085
inclusiv:mun. Bălţi125421466
raionul Făleşti531497
raionul Floreşti613191
raionul Sângerei1321931
3.Cahul4626573
inclusiv:raionul Cahul4365817
raionul Cantemir16674
raionul Taraclia1082
4.Călăraşi96918386
inclusiv:raionul Călăraşi2313506
raionul Nisporeni2523440
raionul Străşeni2244503
raionul Ungheni2626937
5.Căuşeni3827228
inclusiv:raionul Anenii Noi2034660
raionul Căuşeni1091910
raionul Ştefan Vodă70658
6.Cimişlia3808308
inclusiv:raionul Basarabeasca372091
raionul Cimişlia1052683
raionul Hânceşti711003
raionul Leova1672531
7.Drochia79992
inclusiv:raionul Drochia26331
raionul Glodeni12280
raionul Râşcani19141
raionul Soroca22240
8.Edineţ4449430
inclusiv:raionul Briceni972420
raionul Donduşeni1022320
raionul Edineţ872277
raionul Ocniţa1582413
9.Orhei3207650
inclusiv:raionul Orhei1404463,75
raionul Rezina35648,9
raionul Şoldăneşti26679,35
raionul Teleneşti1191858
10.UTA Găgăuzia3056301
Total17882243526

Anexa nr.10

Anexa nr. 11 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Numărul unităţilor economice şi numărul salariaţilor existenţi în scripte în anul 2014

Activitatea economicăNumărul de unităţi economice cu efectivul
peste 20 salariaţi, care au activat pe parcursul anului 2014
Efectivul existent în scripte la 31 decembrie 2014 – total, persoanedin care:
femeitineri
pînă la 18 ani
persoane cu capacităţi funcţionale limitate
Agricultură şi silvicultură54040447132529371
Pescuit716537--
Exploatarea carierelor362275280-14
Industria prelucrătoare71586669503731531041
Energie electrică, gaze şi apă751781647453320
Construcţii283185122686257
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul783591172968553150
Hoteluri şi restaurante124826554664127
Transporturi, depozitare şi comunicaţii2824215515115-310
Activităţi financiare761486210318-28
Tranzacţii imobiliare45037664166574330
Administraţie publică şi apărare152655457240113324
Învăţămînt10481096218222910805
Sănătate şi asistenţă socială376633655166811102
Alte activităţi de servicii comunale, sociale şi personale205209221165812195
TOTAL65265773123181802915074

Anexa nr.12

Anexa nr.13

Anexa nr.14

Anexa nr.15

Anexa nr.16

Anexa nr.17

Anexa nr.18

Anexa nr. 19 la Raportul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2014

Înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă acordate femeilor în anul 2014 la unităţile cu efectivul de peste 20 salariaţi

Activitatea economicăNumărul femeilor salariate, care pentru condiţii de muncă nefavorabile, beneficiază de:Numărul scriptic al personalului, care beneficiază cel puţin de un fel de înlesniri sau sporuriNumărul salariaţilor, care beneficiază de asigurare individuală obligatorie împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale
concedii suplimentareprogram zilnic de muncă redussporuri pentru condiţii nefavorabile de muncădreptul la pensie pentru limită de vîrstă în condiţii avantajoase conform Listei nr.1
Agricultură şi silvicultură751129-173410
Pescuit------
Exploatarea carierelor21-2032752
Industria prelucrătoare227515726316136002149
Energie electrică, gaze şi apă74811785-12251033
Construcţii26-14-34325
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul1055791665-1270237
Hoteluri şi restaurante20-393-40515
Transporturi, depozitare şi comunicaţii59036349887591138
Activităţi financiare-----194
Tranzacţii imobiliare9575651477-1782269
Administraţie publică şi apărare23441626280835
Învăţămînt31485811998331311036
Sănătate şi asistenţă socială16934345711262153212471065
Alte activităţi de servicii comunale, sociale şi personale1391215572167258
TOTAL26222512931906342461127016