ORDIN nr. 137 din 07.11.2017   MINISTERUL FINANȚELOR   publicat 17.11.2017

cu privire la acceptarea şi publicarea Standardului Internațional de Audit

În vigoare din 17.11.2017
pe legis.md/id/105082
Trimiteri: 67 legate   16 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 fără adresăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (16)
  • punctele 22-23 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctele 30-31 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 29 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctele 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 10 litera (b) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctul 49 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 19 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Punctul 13 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctele 26-27 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 31 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 31 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctele 10-11 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctele 14-15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctul 21 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Punctul 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Din afara site-ului: fără adresă (1)

Întru executarea prevederilor art. 27 alin. (3) lit.a) al Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.72-75, art.230), cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 180 din 23 martie 2012 „Privind aplicarea Standardelor de audit şi Codului etic pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 60-62, art. 210),

ORDON:

Se acceptă, în baza Acordului privind dreptul de reproducere a Standardelor de audit şi Codului etic în Republica Moldova, semnat de Ministerul Finanţelor la 2 aprilie 2012 şi Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Audit şi Asigurare al Federaţiei Internaţionale a Contabililor la 4 aprilie 2012, aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova pentru auditul situațiilor financiare ce cuprind perioadele începînd cu 1 ianuarie 2017, publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi plasarea pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor a Standardului Internațional de Audit 701 „Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului independent”.

MINISTRUL FINANŢELOR Octavian ARMAȘU

Nr. 137. Chişinău, 7 noiembrie 2017.

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 701 COMUNICAREA ASPECTELOR CHEIE DE AUDIT ÎN RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT Introducere Domeniul de aplicare al prezentului ISA

1. Prezentul Standard Internaţional de Audit (ISA) tratează responsabilitatea auditorului de a comunica aspectele cheie de audit în raportul auditorului. El se referă atât la raționamentul auditorului cu privire la aspectele ce trebuie comunicate în raportul auditorului, cât și la forma și conținutul unor astfel de comunicări.

2. Scopul comunicării aspectelor cheie de audit este de a îmbunătăți valoarea comunicativă a raportului auditorului, prin furnizarea unei transparențe sporite cu privire la auditul desfășurat. Comunicarea aspectelor cheie de audit oferă informații suplimentare utilizatorilor vizați ai situațiilor financiare („utilizatorii vizați”), care îi ajută pe aceștia să înțeleagă acele aspecte care, în conformitate cu raționamentul profesional al auditorului, au avut o importanță deosebită în auditul situațiilor financiare din perioada curentă. Comunicarea aspectelor cheie de audit îi poate ajuta pe utilizatorii vizați să înțeleagă entitatea și domeniile în care a fost exercitat un raționament important al conducerii în situațiile financiare auditate (a se vedea pct. A1-A4).

3. Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului poate, de asemenea, să ofere utilizatorilor vizați o bază pentru interacțiunea viitoare cu membrii conducerii și persoanele responsabile cu guvernanța cu privire la anumite aspecte ce țin de entitate, de situațiile financiare auditate sau de auditul desfășurat.

4. Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului se face în contextul în care auditorul și-a format o opinie cu privire la situațiile financiare în ansamblu. Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului nu reprezintă:
(a) Un substitut pentru prezentările de informații din situațiile financiare care trebuie realizate de către conducere în conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil, sau care sunt altfel necesare, pentru a se realiza o prezentare fidelă;
(b) Un substitut pentru exprimarea de către auditor a unei opinii modificate, atunci când circumstanțele unei misiuni specifice de audit impun acest lucru, în conformitate cu ISA 705 (Revizuit)1;
___________________________________________
1ISA 705 (Revizuit), Modificări ale opiniei raportului auditorului independent

(c) Un substitut pentru raportarea în conformitate cu ISA 570 (Revizuit)2, atunci când există o incertitudine semnificativă cu privire la evenimente sau condiții care ar putea genera îndoieli semnificative privind capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea; sau
(d) O opinie distinctă cu privire la aspecte individuale (a se vedea pct. A5- A8).
____________________________________________
2ISA 570 (Revizuit), Principiul continuităţii activităţii, punctele 22-23

5. Prezentul ISA se aplică auditurilor unor seturi complete de situații financiare cu scop general ale unor entități cotate și circumstanțelor în care auditorul decide, din alte motive, să comunice aspectele cheie de audit în raportul auditorului. De asemenea, prezentul ISA se aplică și atunci când auditorului i se solicită prin legi sau reglementări să comunice aspectele cheie de audit în raportul auditorului.3 Cu toate acestea, ISA 705 (Revizuit) îi interzice auditorului să comunice aspectele cheie de audit atunci când auditorul se află în imposibilitatea exprimării unei opinii cu privire la situațiile financiare, cu excepția cazului în care o astfel de raportare este prevăzută de legi sau reglementări4
___________________________________________________
3ISA 700 (Revizuit), Formarea unei opinii şi raportarea cu privire la situaţiile financiare, punctele 30-31
4ISA 705 (Revizuit), punctul 29


Data intrării în vigoare

6. Prezentul ISA este în vigoare pentru auditurile situaţiilor financiare pentru perioadele care se încheie la data de 15 decembrie 2016 sau ulterior acestei date.
Obiective

7. Obiectivele auditorului sunt să determine aspectele cheie de audit și, odată ce și-a format o opinie cu privire la situațiile financiare, să comunice aceste aspecte prin descrierea lor în raportul auditorului.
Definiţie

8. În contextul ISA-urilor, următorul termen are înţelesul atribuit mai jos:
Aspectele cheie de audit – Acele aspecte care, în baza raționamentului profesional al auditorului, au avut cea mai mare importanță pentru auditul situațiilor financiare din perioada curentă. Aspectele cheie de audit sunt selectate dintre aspectele discutate cu persoanele responsabile cu guvernanța.
Cerinţe
Determinarea aspectelor cheie de audit

9. Auditorul trebuie să determine, dintre aspectele discutate cu persoanele responsabile cu guvernanța, care au fost acele aspecte care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului, pe parcursul efectuării auditului. Pentru determinarea acestor aspecte, auditorul trebuie să țină cont de următoarele (a se vedea pct. A9-A18):
(a) Domeniile cu un risc ridicat de denaturare semnificativă, sau riscurile semnificative identificate în conformitate cu ISA 315 (Revizuit)5 (a se vedea pct. A19-A22).
___________________________________________
5 ISA 315 (Revizuit), Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin înţelegerea entităţii şi a mediului său

(b) Raționamentele semnificative ale auditorului cu privire la domenii din situaţiile financiare care au necesitat un raționament semnificativ al conducerii, inclusiv estimările contabile care au fost identificate ca având o incertitudine ridicată a estimării (a se vedea pct. A23-A24).
(c) Efectul asupra auditului al evenimentelor sau tranzacțiilor semnificative, care s-au produs în decursul perioadei (a se vedea pct. A25-A26).

10. Auditorul trebuie să decidă care dintre aspectele determinate în conformitate cu punctul 9 au fost cele mai importante pentru auditul situațiilor financiare din perioada curentă și, prin urmare, reprezintă aspecte cheie de audit (a se vedea pct. A9-A11, A27-A30).
Comunicarea aspectelor cheie de audit

11. Auditorul trebuie să descrie fiecare aspect cheie de audit, utilizând un subtitlu adecvat, în cadrul unei secțiuni distincte a raportului auditorului, cu titlul
„Aspecte cheie de audit”, cu excepția cazului în care intervin circumstanțele de la punctele 14 sau 15. Formularea introductivă a acestei secțiuni din raportul auditorului trebuie să menționeze că:
(a) Aspectele cheie de audit sunt acele aspecte care, în baza raționamentului profesional al auditorului, au avut cea mai mare importanță pentru auditul situațiilor financiare [din perioada curentă]; și
(b) Aceste aspecte au fost abordate în contextul auditului situațiilor financiare în ansamblu și în formarea opiniei auditorului cu privire la acestea și că auditorul nu oferă o opinie separată cu privire la aceste aspecte (a se vedea pct. A31-A33).
Aspectele cheie de audit nu reprezintă un substitut pentru exprimarea unei opinii modificate

12. Auditorul nu trebuie să comunice un aspect în secțiunea privind Aspectele cheie de audit din raportul auditorului, atunci când acesta ar fi obligat să modifice opinia în conformitate cu ISA 705 (Revizuit), ca urmare a respectivului aspect (a se vedea pct. A5).
Descrierea aspectelor cheie de audit individuale

13. Descrierea fiecărui aspect cheie de audit din secțiunea privind Aspectele cheie de audit din raportul auditorului trebuie să includă o referință la prezentarea (prezentările) aferentă(e) de informații din situațiile financiare, dacă acestea există, și trebuie să facă referire (a se vedea pct. A34-A41):
(a) La motivul pentru care aspectul a fost considerat ca fiind unul de importanță deosebită pentru audit și, prin urmare, a fost considerat aspect cheie de audit; și (a se vedea pct. A42-A45)
(b) La modul în care aspectul a fost tratat în decursul auditului (a se vedea pct. A46-A51).
Circumstanțe în care un aspect ce a fost considerat aspect cheie de audit nu este comunicat în raportul auditorului

14. Auditorul trebuie să descrie în raportul auditorului fiecare aspect cheie de audit, cu excepția cazurilor în care (a se vedea pct. A53-A56):
(a) Legile sau reglementările interzic prezentarea publică a aspectului; sau (a se vedea pct. A52)
(b) În circumstanțe extrem de rare, auditorul decide că aspectul nu ar trebui comunicat în raportul auditorului, deoarece se preconizează în mod rezonabil ca beneficiile interesului public ar fi depășite de consecințele negative ale acestei comunicări. Această prevedere nu se aplică în cazul în care entitatea a prezentat în mod public informații cu privire la respectivul aspect.
Interacțiunea dintre descrierea aspectelor cheie de audit și alte elemente ce trebuie incluse în raportul auditorului

15. Un aspect ce generează o opinie modificată în conformitate cu ISA 705 (Revizuit), sau o incertitudine semnificativă privind evenimente sau condiții care ar putea genera îndoieli semnificative cu privire la capacitatea entității de a-și continua activitatea în conformitate cu ISA 570 (Revizuit) reprezintă, prin natura lor, aspecte cheie de audit. Cu toate acestea, în astfel de circumstanțe, aceste aspecte nu trebuie descrise în secțiunea privind Aspectele cheie de audit din raportul auditorului, iar cerințele de la punctele 13-14 nu se aplică. Mai degrabă, auditorul trebuie:
(a) Să raporteze acest(e) aspect(e) în conformitate cu ISA(-urile) aplicabil(e); și
(b) Să includă în secțiunea privind Aspectele cheie de audit o referință către secțiunea privind Baza pentru opinia cu rezerve (contrară) sau cea privind Incertitudinile semnificative privind continuitatea activității (a se vedea pct. A6-A7).
Forma și conținutul secțiunii privind Aspectele cheie de audit în alte circumstanțe

16. Dacă auditorul consideră, în funcție de faptele și circumstanțele entității și ale auditului, că nu există aspecte cheie de audit ce trebuie comunicate, sau că singurele aspecte cheie de audit comunicate sunt cele tratate la punctul 15, auditorul trebuie să includă o declarație în acest sens într-o secțiune distinctă a raportului auditorului, sub titlul „Aspecte cheie de audit” (a se vedea pct. A57-A59).
Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanţa

17. Auditorul trebuie să comunice cu persoanele responsabile cu guvernanţa:
(a) Acele aspecte pe care auditorul le-a considerat aspecte cheie de audit; sau
(b) Dacă este cazul, în funcție de faptele și circumstanțele entității și ale auditului, concluzia auditorului că nu există aspecte cheie de audit ce trebuie comunicate în raportul auditorului (a se vedea pct. A60-A63).
Documentație

18. Auditorul trebuie să includă în documentația de audit6 (a se vedea pct. A64).
__________________________________________
6 ISA 230, Documentaţia de audit, punctele 8-11 și A6

(a) Aspectele care au necesitat atenția semnificativă a auditorului, determinate în conformitate cu punctul 9, precum și argumentele utilizate de auditor pentru a stabili dacă fiecare dintre aceste aspecte reprezintă sau nu un aspect cheie de audit în conformitate cu punctul 10;
(b) Dacă este cazul, argumentele utilizate de auditor pentru a stabili că nu există aspecte cheie de audit ce trebuie comunicate în raportul auditorului, sau că singurele aspecte cheie de audit ce trebuie comunicate sunt cele menționate la punctul 15; și
(c) Dacă este cazul, argumentele utilizate de auditor pentru a stabili că nu trebuie comunicat în raportul auditorului un aspect ce a fost determinat ca fiind un aspect cheie de audit.
Aplicare şi alte materiale explicative
Domeniul de aplicare al prezentului ISA (a se vedea pct. 2)
A1. Importanța poate fi descrisă drept semnificația relativă a unui aspect, considerat într-un context. Importanța unui aspect este evaluată de auditor în contextul în care aceasta este analizată. Importanța poate fi considerată în contextul factorilor cantitativi și calitativi, cum ar fi amploarea relativă, natura și efectul asupra subiectului specific și interesele exprimate ale utilizatorilor sau destinatarilor vizați. Aceasta presupune o analiză obiectivă a faptelor și împrejurărilor, inclusiv a naturii și amplorii comunicării cu persoanele responsabile cu guvernanța.
A2. Utilizatorii situațiilor financiare și-au exprimat interesul pentru acele aspecte referitor la care auditorul a purtat cel mai intens dialog cu persoanele responsabile cu guvernanța, ca parte a comunicării bilaterale prevăzute de ISA 260 (Revizuit)7 și au solicitat transparență suplimentară cu privire la aceste comunicări. De exemplu, utilizatorii şi-au exprimat un interes deosebit pentru înțelegerea raționamentelor semnificative realizate de către auditor pentru formarea opiniei cu privire la situațiile financiare în ansamblu, deoarece acestea au legătură adesea cu domenii în care conducerea a exercitat un raționament semnificativ atunci când a întocmit situațiile financiare.
_______________________________________
7ISA 260 (Revizuit), Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanţa

A3. Obligația auditorilor de a comunica aspectele cheie de audit în raportul auditorului poate să îmbunătățească, de asemenea, comunicarea cu privire la acele aspecte dintre auditor și persoanele responsabile cu guvernanța și poate determina o sporire a atenției acordate de către conducere și persoanele responsabile cu guvernanța prezentărilor de informații din situațiile financiare la care se face referire în raportul auditorului.
A4. ISA 3208 explică faptul că este rezonabil ca auditorul să presupună că utilizatorii situațiilor financiare:
(a) Dețin cunoștințe rezonabile cu privire la activitățile economice și de afaceri și cunoștințe de contabilitate și că au disponibilitatea de a studia informațiile din situațiile financiare cu o atenție rezonabilă;
(b) Înțeleg că situațiile financiare sunt întocmite, prezentare și auditate în funcție de praguri de semnificație;
(c) Recunosc incertitudinile inerente aferente evaluării valorilor pe baza estimărilor, raționamentului și luării în considerare a evenimentelor viitoare; și
(d) Iau decizii economice rezonabile pe baza informațiilor din situațiile financiare.
__________________________________________
8ISA 320, Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui audit, punctul 4

Deoarece raportul auditorului însoțește situațiile financiare, utilizatorii raportului auditorului sunt considerați ca fiind aceiași cu utilizatorii vizați ai situațiilor financiare.
Relația dintre aspectele cheie de audit, opinia auditorului și alte elemente ale raportului auditorului (a se vedea pct. 4, 12, 15)
A5. ISA 700 (Revizuit) stabilește cerințe și oferă îndrumări referitoare la formarea unei opinii cu privire la situațiile financiare9. Comunicarea aspectelor cheie de audit nu reprezintă un substitut pentru prezentările din situațiile financiare care trebuie efectuate de către conducere conform cadrului de raportare financiară aplicabil, sau care sunt altfel necesare pentru a se obține o prezentare fidelă. ISA 705 (Revizuit) se referă la circumstanțele în care auditorul concluzionează că există o denaturare semnificativă referitoare la gradul de adecvare sau corectitudinea prezentărilor din situațiile financiare.10
___________________________________________
9 ISA 700 (Revizuit), punctele 10-15 și A1-A15
10A se vedea punctul A7 al ISA 705 (Revizuit)

A6. Atunci când auditorul exprimă o opinie cu rezerve sau o opinie contrară în conformitate cu ISA 705 (Revizuit), prezentarea descrierii unui aspect care generează o opinie modificată în secțiunea Baza pentru opinia cu rezerve (contrară) ajută la o mai bună înțelegere de către utilizatorii vizați și la identificarea circumstanțelor de acest fel, atunci când ele apar. Separarea comunicării acestui aspect de alte aspecte cheie de audit descrise în secțiunea Aspecte cheie de audit îi conferă acesteia, prin urmare, vizibilitatea adecvată în raportul auditorului (a se vedea punctul 15). Anexa la ISA 705 (Revizuit) include exemple privind modul în care formularea introductivă a secțiunii Aspecte cheie de audit este afectată atunci când auditorul exprimă o opinie cu rezerve sau o opinie contrară și sunt comunicate alte aspecte cheie de audit în raportul auditorului. Punctul A58 al prezentului ISA arată cum este prezentată o secțiune privind Aspectele cheie de audit atunci când auditorul consideră că nu mai există alte aspecte cheie de audit ce trebuie comunicate în raportul auditorului, în afara aspectelor tratate în secțiunea Baza pentru opinia cu rezerve (contrară), sau în secțiunea privind Incertitudini semnificative privind continuitatea activității din raportul auditorului.
A7. Atunci când auditorul exprimă o opinie cu rezerve sau o opinie contrară, comunicarea altor aspecte cheie de audit ar fi totuși relevantă pentru a îmbunătăți înțelegerea auditului de către utilizatorii vizați și, prin urmare, cerințele privind determinarea aspectelor cheie de audit se aplică. Cu toate acestea, deoarece o opinie contrară este exprimată în circumstanțe în care auditorul a concluzionat că denaturările, individuale sau cumulate, sunt atât semnificative, cât și grave pentru situațiile financiare:11
_________________________________________
11ISA 705 (Revizuit), punctul 8

(a) În funcție de importanța aspectului (aspectelor) care generează opinia contrară, auditorul poate considera că nu mai există alte aspecte care să reprezinte aspecte cheie de audit. În astfel de circumstanțe, se aplică cerința de la punctul 15 (a se vedea punctul A58).
(b) Dacă se consideră că unul sau mai multe aspecte, altul (altele) decât cel(e) care a(u) generat opinia contrară, reprezintă aspecte cheie de audit, este deosebit de important ca descrierea unor astfel de alte as- pecte cheie de audit să nu sugereze că situațiile financiare, în ansamblu, sunt mai credibile în raport cu aceste aspecte decât ar fi adecvat în respectivele circumstanțe, având în vedere opinia contrară (a se vedea punctul A47).
A8. ISA 706 (Revizuit)12 stabilește mecanisme pentru ca auditorii situațiilor financiare ale tuturor entităților să includă comunicări suplimentare în raportul auditorului, prin utilizarea unor Paragrafe de evidențiere a unor aspecte și a unor Paragrafe privind alte aspecte, atunci când auditorul consideră necesar să facă acest lucru. În astfel de cazuri, aceste paragrafe sunt prezentate în raportul auditorului separat de secțiunea Aspecte cheie de audit. Când se consideră că un aspect reprezintă un aspect cheie de audit, utilizarea unor astfel de paragrafe nu reprezintă un substitut pentru descrierea aspectului cheie de audit individual, în conformitate cu punctul 13.13 ISA 706 (Revizuit) oferă îndrumări suplimentare cu privire la relația dintre aspectele cheie de audit și Paragrafele de evidențiere a unor aspecte, în conformitate cu respectivul ISA.14
___________________________________________
13 A se vedea punctele 8 litera (b) și 10 litera (b) din ISA 706 (Revizuit)
14ISA 706 (Revizuit), punctele A1-A3

Determinarea aspectelor cheie de audit (a se vedea pct. 9-10)
A9. Procesul decizional al auditorului, atunci când determină aspectele cheie de audit, are drept scop selectarea unui număr redus de aspecte dintre aspectele comunicate cu persoanele responsabile cu guvernanța, pe baza raționamentului auditorului cu privire la aspectele care au avut cea mai mare importanță pentru auditul situațiilor financiare din perioada curentă.
A10. Determinarea de către auditor a aspectelor cheie de audit se limitează la acele aspecte care au avut cea mai mare importanță pentru auditul situațiilor financiare din perioada curentă, chiar și atunci când sunt prezentate situații financiare comparative (adică și atunci când opinia auditorului se referă la fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situații financiare).15
___________________________________________
15A se vedea ISA 710, Informaţii comparative - cifre corespondente şi situaţii financiare comparative

A11. Fără a face abstracție de faptul că auditorul determină aspectele cheie de audit pentru auditul situațiilor financiare din perioada curentă, iar prezentul ISA nu impune auditorului să actualizeze aspectele cheie de audit incluse în raportul auditorului aferent perioadei anterioare, este totuși posibil să fie util ca auditorul să analizeze dacă un aspect ce a reprezentat un aspect cheie de audit pentru auditul situațiilor financiare din perioada anterioară continuă să reprezinte un aspect cheie de audit pentru auditul situațiilor financiare din perioada curentă.
Aspecte care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului (a se vedea pct. 9)
A12. Conceptul de atenție semnificativă acordată de auditor recunoaște faptul că un audit presupune o abordare bazată pe risc și că se axează pe identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a situațiilor financiare, proiectând și executând proceduri de audit ca răspuns la respectivele riscuri și obți- nând probe de audit care sunt suficiente și adecvate pentru a oferi o bază pentru opinia auditorului. Pentru un anumit sold al unui cont, clasă de tranzacții sau prezentare de informații, cu cât mai ridicat este riscul evaluat de denaturare semnificativă la nivelul aserțiunilor, cu atât mai mult este implicat raționamentul în planificarea și executarea procedurilor de audit și în evaluarea rezultatelor acestora. Atunci când proiectează proceduri subsecvente de audit, cu cât este mai ridicat riscul evaluat de auditor, cu atât auditorul trebuie să obțină probe de audit mai convingătoare16. Atunci când obține probe de audit mai convingătoare deoarece riscul evaluat este mai ridicat, auditorul poate să majoreze cantitatea de probe, sau să obțină probe mai relevante sau mai credibile, de exemplu, prin acordarea unei importanțe sporite obținerii de probe de la părți terţe sau prin obținerea de probe coroborate din surse independente.17
_____________________________________________
16 ISA 330, Răspunsul auditorului la riscurile evaluate, punctul 7 litera (b)
17 ISA 330, punctul A19

A13. În consecință, aspectele care ridică probleme auditorului în obținerea de probe de audit suficiente și adecvate, sau ridică probleme auditorului în formarea unei opinii cu privire la situațiile financiare, pot fi deosebit de relevante atunci când auditorul determină aspectele cheie de audit.
A14. Domeniile care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului se referă adesea la domenii complexe și în care este exercitat un raționament important al conducerii și, prin urmare, presupun adesea raționamente dificile sau complexe din partea auditorului. Pe de altă parte, acestea afectează deseori strategia generală a auditorului, alocarea resurselor și nivelul efortului de audit în legătură cu astfel de aspecte. Aceste efecte pot include, de exemplu, măsura în care personalul experimentat este implicat în misiunea de audit, sau implicarea unui expert al auditorului, sau a persoanelor cu experiență într-un domeniu specializat al contabilității sau auditului, fie că aceste persoane sunt contractate sau angajate de firmă pentru a trata aceste domenii.
A15. Diverse ISA-uri prevăd comunicări specifice cu persoanele responsabile cu guvernanța precum şi alte comunicări care se pot referi la domenii care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului. De exemplu:
• ISA 260 (Revizuit) prevede ca auditorul să comunice persoanelor responsabile cu guvernanța eventualele dificultăți semnificative cu care s-a confruntat pe parcursul auditului.18 ISA-urile recunosc că pot exista dificultăți în legătură cu, de exemplu:
_____________________________________________
18ISA 260 (Revizuit), punctele 16 litera (b) și A21

• Tranzacțiile cu părțile afiliate,19 în special limitări ale capacității auditorului de a obține probe de audit care să indice că toate celelalte aspecte ale unei tranzacții cu o parte afiliată (altele decât prețul) sunt echivalente cu aspectele unei tranzacții desfășurate în condițiile existente pe piaţă.
______________________________________________
19 ISA 550, Părţi afiliate, punctul A42

○ Limitări ale auditului grupului, de exemplu, în cazul în care este restricționat accesul la informații pentru echipa misiunii de audit al grupului20.
______________________________________________________________________________________________________________
20ISA 600, Considerente special-auditori ale situațiilor financiare ale grupului (inclusive activitatea auditorilor componentelor), punctul 49 litera (d)

• ISA 220 stabilește cerințe pentru partenerul de misiune în ceea ce privește obținerea de consiliere cu privire la aspecte dificile sau problematice21. De exemplu, este posibil ca auditorul să se fi consultat cu persoane din firmă sau din afara firmei cu privire la un aspect tehnic semnificativ, ceea ce ar putea însemna că acesta este un aspect cheie de audit. Partenerul de misiune trebuie, de asemenea, să discute cu revizorul controlului calității misiunii și aspectele semnificative ce apar pe parcursul misiunii de audit.22
____________________________________________________________
21ISA 220, Controlul calităţii pentru un audit al situaţiilor financiare, punctul 18
22ISA 220, punctul 19

Considerente pentru determinarea acelor aspecte care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului (a se vedea pct. 9)
A16. În etapa de planificare, auditorul își poate forma o părere preliminară cu privire la aspectele ce ar putea reprezenta domenii care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului pe parcursul auditului și care, prin urmare, ar putea reprezenta aspecte cheie de audit. Auditorul poate comunica această părere persoanelor responsabile cu guvernanța, atunci când discută aria de aplicare planificată și plasarea în timp a auditului, în conformitate cu ISA 260 (Revizuit). Cu toate acestea, stabilirea de către auditor a aspectelor cheie de audit se bazează pe rezultatele auditului, sau pe probele obținute în decursul auditului.
A17. Punctul 9 include considerente specifice necesare atunci când auditorul stabilește aspectele care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului. Aceste considerente se axează pe natura aspectelor comunicate cu persoanele responsabile cu guvernanța, care au adesea legătură cu aspecte prezentate în situațiile financiare și au ca scop reflectarea domeniilor auditului situațiilor financiare care ar putea să prezinte un interes deosebit pentru utilizatorii vizați. Faptul că aceste considerente sunt obligatorii nu înseamnă că aspectele conexe lor reprezintă întotdeauna aspecte cheie de audit; mai degrabă, aspectele conexe acestor considerente specifice reprezintă aspecte cheie de audit numai dacă s-a stabilit că sunt deosebit de importante pentru audit, conform punctului 10. Deoarece considerentele pot fi interconectate (de exemplu aspectele privind circumstanțele descrise la punctul 9 literele (b)-(c) pot fi identificate, de asemenea, drept riscuri semnificative), aplicabilitatea mai multor considerente pentru un anume aspect comunicat cu persoanele responsabile cu guvernanța poate crește probabilitatea ca auditorul să identifice respectivul aspect drept un aspect cheie de audit.
A18. În plus față de aspectele care se referă la considerentele specifice obligatorii de la punctul 9, pot exista și alte aspecte comunicate cu persoanele responsabile cu guvernanța, care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului și care, prin urmare, pot fi considerate aspecte cheie de audit, în conformitate cu punctul 10. Astfel de aspecte pot include, de exemplu, aspecte relevante pentru auditul efectuat, care este posibil să nu fi trebuit să fie prezentate în situațiile financiare. De exemplu, implementarea unui nou sistem IT (sau modificări semnificative ale unui sistem IT existent) în decursul perioadei poate reprezenta un domeniu care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului, mai ales dacă această modificare a avut un efect semnificativ asupra strategiei generale a auditorului, sau asupra unui risc semnificativ (de exemplu, modificări ale sistemului care afectează recunoașterea veniturilor).
Domenii cu risc evaluat ridicat de denaturări semnificative, sau cu riscuri semnificative identificate în conformitate cu ISA 315 (Revizuit) (a se vedea pct. 9 litera (a))
A19. ISA 260 (Revizuit) impune auditorului să comunice cu persoanele responsabile cu guvernanța cu privire la riscurile semnificative identificate de către auditor.23 Punctul 13 al ISA 260 (Revizuit) arată că auditorul poate comunica, de asemenea, persoanelor responsabile cu guvernanța modul în care auditorul planifică să abordeze domeniile cu risc evaluat ridicat de denaturări semnificative.
_______________________________________
23ISA 260 (Revizuit), punctul 15

A20. ISA 315 (Revizuit) definește un risc semnificativ drept un risc identificat și evaluat de denaturare semnificativă care, conform raționamentului auditorului, necesită o atenție specială în cadrul auditului. Domeniile care presupun un raționament semnificativ al conducerii și tranzacțiile semnificative neobișnuite pot fi adesea identificate drept riscuri semnificative. Prin urmare, riscurile semnificative reprezintă adesea domenii care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului.
A21 Cu toate acestea, nu toate riscurile semnificative trebuie tratate în acest fel. De exemplu, ISA 240 presupune că există riscuri de fraudă în recunoașterea veniturilor și impune auditorului să trateze riscurile evaluate de denaturare semnificativă datorată fraudei drept riscuri semnificative.24 Mai mult, ISA 240 arată că, din cauza modului imprevizibil în care se poate produce evitarea controalelor de către conducere, acesta reprezintă un risc de denaturare semnificativă datorată fraudei și, prin urmare, un risc semnificativ.25 În funcție de natura lor, este posibil ca aceste riscuri să nu necesite o atenție semnificativă din partea auditorului și, prin urmare, nu vor fi luate în considerare atunci când auditorul stabilește aspectele cheie de audit în conformitate cu punctul 10.
________________________________________
24ISA 240, Responsabilităţile auditorului privind frauda în cadrul unui audit al situaţiilor financiare, punctele 26-27
25ISA 240, punctul 31

A22. ISA 315 (Revizuit) arată că evaluarea auditorului cu privire la riscurile de denaturare semnificativă la nivelul aserțiunilor se poate modifica pe parcursul auditului, pe măsură ce sunt obținute probe suplimentare de audit.26 Revizuirea evaluării realizate de către auditor pentru risc și reevaluarea procedurilor de audit planificate pentru un anumit domeniu al situațiilor financiare (adică o modificare semnificativă a abordării auditului, de exemplu, dacă evaluarea riscului de către auditor s-a bazat pe așteptarea ca anumite controale să funcționeze în mod eficace, iar auditorul a obținut probe de audit care arată că acestea nu au funcționat în mod eficace pe parcursul perioadei auditului, mai ales într-un domeniu cu risc evaluat ridicat de denaturare semnificativă) poate avea drept rezultat clasificarea unui domeniu ca fiind unul care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului.
________________________________________
26ISA 315 (Revizuit), punctul 31

Raționamente semnificative ale auditorului referitoare la domenii din situațiile financiare care au presupus un raționament semnificativ al conducerii, inclusiv estimări contabile pentru care s-a identificat o incertitudine ridicată a estimării (a se vedea pct. 9 litera (b))
A23. ISA 260 (Revizuit) impune auditorului să comunice persoanelor responsabile cu guvernanța părerile auditorului asupra unor aspecte calitative semnificative ale practicilor contabile ale entității, inclusiv politicile contabile, estimările contabile și prezentările aferente din situațiile financiare.27 În multe cazuri, acestea au legătură cu estimările contabile importante și cu prezentările aferente, care este posibil să fie domenii care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului și pot fi identificate, de asemenea, drept riscuri semnificative.
________________________________________
27SA 260 (Revizuit), punctul 16 litera (a)

A24. Cu toate acestea, utilizatorii situațiilor financiare și-au manifestat interesul pentru estimările contabile care au fost identificate ca având o incertitudine ridicată a estimării în conformitate cu ISA 54028 și care este posibil să nu fi fost considerate riscuri semnificative. Printre altele, astfel de estimări depind în mare măsură de raționamentul conducerii și reprezintă adesea cele mai complexe domenii din situațiile financiare, putând necesita implicarea atât a expertului conducerii, cât și a expertului auditorului. Utilizatorii au indicat, de asemenea, faptul că politicile contabile care au un efect semnificativ asupra situațiilor financiare (precum și modificările semnificative ale acestor politici) sunt relevante pentru înțelegerea de către utilizatori a situațiilor financiare, în special în împrejurările în care practicile unei entități nu sunt consecvente cu cele ale altor entități din același sector de activitate.
__________________________________________
28A se vedea punctele 10-11 din ISA 540, Auditarea estimărilor contabile, inclusiv a estimărilor contabile la valoarea justă şi a prezentărilor aferente

Efectul asupra auditului al evenimentelor sau tranzacțiilor semnificative ce au loc în decursul perioadei (a se vedea pct. 9 litera (c))
A25. Evenimentele sau tranzacțiile care au avut un efect semnificativ asupra situațiilor financiare sau asupra auditului pot reprezenta domenii care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului și pot fi identificate drept riscuri semnificative. De exemplu, este posibil ca auditorul să fi avut discuții ample cu membrii conducerii și cu persoanele responsabile cu guvernanța, în diverse etape ale auditului, cu privire la efectul asupra situațiilor financiare al tranzacțiilor semnificative cu părțile afiliate sau al tranzacțiilor semnificative care sunt în afara activității normale a entității sau care par neobișnuite din alte motive.29 Este posibil ca raționamente dificile sau complexe să fi fost realizate de către conducere în legătură cu recunoașterea, evaluarea, prezentarea sau descrierea acestor tranzacții, care este posibil să fi avut un efect semnificativ asupra strategiei generale a auditorului.
____________________________________________
29A se vedea punctele 16 litera (a), 16 litera (c), A22 și Anexa 2 din ISA 260 (Revizuit)

A26. Evoluțiile semnificative economice, contabile, de reglementare, din sectorul de activitate sau alte evoluții care au afectat ipotezele sau raționamentele conducerii pot afecta, de asemenea, abordarea generală a auditorului asupra auditului și pot avea drept rezultat un aspect care necesită atenție semnifi- cativă din partea auditorului.
Aspecte de o importanță deosebită (a se vedea pct. 10)
A27. Este posibil ca aspectele care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului să fi avut drept rezultat o interacțiune semnificativă cu persoanele responsabile cu guvernanța. Natura și amploarea comunicării cu persoanele responsabile cu guvernanța cu privire la aceste aspecte oferă adesea indicii cu privire la aspectele care au o importanță deosebită pentru audit. De exemplu, este posibil ca auditorul să fi avut interacțiuni mai detaliate, frecvente sau intense cu persoanele responsabile cu guvernanța cu privire la aspecte mai dificile sau complexe, cum ar fi aplicarea politicilor contabile semnificative care au făcut obiectul unui raționament semnificativ al auditorului sau al conducerii.
A28. Conceptul de aspecte care au o importanță deosebită este aplicabil în contextul entității și al auditului realizat. În consecință, determinarea și comunicarea de către auditor a aspectelor cheie de audit are drept scop identificarea aspectelor specifice pentru audit și realizarea unui raționament cu privire la importanța lor în raport cu celelalte aspecte ale auditului.
A29. Alte considerente care ar putea fi relevante pentru a determina importanța relativă a unui aspect comunicat cu persoanele responsabile cu guvernanța, precum și măsura în care un astfel de aspect reprezintă un aspect cheie de audit, includ:
• Importanța aspectului pentru înțelegerea de către utilizatorii vizați a situațiilor financiare în ansamblu, în special a pragului de semnificație pentru situațiile financiare.
• Natura politicii contabile pe care se bazează aspectul, sau complexitatea ori subiectivismul implicat în procesul de selectare de către conducere a politicii adecvate, în comparație cu alte entități din același sector de activitate.
• Natura și pragul de semnificație, cantitative sau calitative, ale denaturărilor corectate și ale celor necorectate acumulate, care se datorează fraudei sau erorii și sunt conexe aspectului, dacă acestea există.
• Natura și nivelul efortului de audit necesar pentru a trata aspectul, inclusiv:
• Nivelul aptitudinilor sau cunoștințelor de specialitate necesare pentru a aplica procedurile de audit care tratează aspectul, sau pentru a evalua rezultatele acestor proceduri, dacă este cazul.
• Natura consultărilor în afara echipei misiunii cu privire la aspectul în cauză.
• Natura și gravitatea dificultăților în aplicarea procedurilor de audit, în evaluarea rezultatelor respectivelor proceduri și în obținerea unor probe relevante și credibile pe care să se fundamenteze opinia auditorului, în special pe măsură ce raționamentele auditorului devin tot mai subiective.
• Gravitatea oricăror deficiențe identificate ale controlului, care sunt relevante pentru aspect.
• Măsura în care aspectul a implicat un număr de considerente de audit separate, dar conexe. De exemplu, contractele pe termen lung pot implica o atenție semnificativă din partea auditorului în ceea ce privește recunoașterea veniturilor, litigii sau alte contingențe și pot avea un efect asupra altor estimări contabile.
A30. Determinarea, dintre aspectele care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului, a acelor aspecte care au avut o importanță deosebită pentru auditul situațiilor financiare, precum și a numărului acestora, reprezintă o problemă de raționament profesional. Numărul aspectelor cheie de audit ce urmează să fie incluse în raportul auditorului poate fi afectat de dimensiunea și complexitatea entității, de natura activității și a mediului său, precum și de faptele și circumstanțele misiunii de audit. În general, cu cât este mai ridicat numărul de aspecte considerate inițial aspecte cheie de audit, cu atât auditorul trebuie să reanalizeze mai mult măsura în care fiecare dintre aceste aspecte respectă definiția unui aspect cheie de audit. Listele ample cu aspecte cheie de audit pot contrazice ideea că astfel de aspecte sunt cele care au o importanță deosebită pentru audit.
Comunicarea aspectelor cheie de audit
O secțiune distinctă privind Aspectele cheie de audit în raportul auditorului (a se vedea pct. 11)
A31. Amplasarea secțiunii privind Aspectele cheie de audit în imediata apropiere a opiniei auditorului poate acorda prioritate acestor informații și poate confirma valoarea percepută a informațiilor specifice misiunii pentru utilizatorii vizați.
A32. Ordinea prezentării aspectelor individuale în cadrul secțiunii privind Aspectele cheie de audit este o problemă de raționament profesional. De exemplu, astfel de informații pot fi organizate în ordinea importanței relative, pe baza raționamentului auditorului, sau ordinea poate corespunde modalității în care aspectele sunt prezentate în situațiile financiare. Cerința de la punctul 11, de a include subtitluri, are drept scop diferențierea ulterioară a aspectelor.
A33. Atunci când sunt prezentate informații financiare comparative, formularea introductivă a secțiunii privind Aspectele cheie de audit este adaptată pentru a atrage atenția asupra faptului că aspectele cheie de audit descrise se referă numai la auditul situațiilor financiare din perioada curentă și pot include referințe la perioada specifică acoperită de respectivele situații financiare (de exemplu, „pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 20X1”).
Descrierea aspectelor cheie de audit individuale (a se vedea pct. 13)
A34. Caracterul adecvat al descrierii unui aspect cheie de audit reprezintă o problemă de raționament profesional. Descrierea unui aspect cheie de audit are drept scop furnizarea unei explicații succinte și echilibrate, pentru a permite utilizatorilor vizați să înțeleagă motivul pentru care aspectul a fost unul de o importanță deosebită pentru audit, precum și modul în care aspectul a fost tratat în cadrul auditului. Limitarea utilizării unor termeni de audit foarte tehnici este de asemenea utilă pentru a permite utilizatorilor vizați care nu dețin cunoștințe rezonabile de audit să înțeleagă fundamentele atenției acordate de către auditor unor anumite aspecte pe parcursul auditului. Natura și amploarea informațiilor furnizate de către auditor ar trebui să fie echilibrate, în contextul responsabilităților părților implicate (adică, pentru auditor, să ofere informații utile, într-o formă concisă și inteligibilă, fără a furniza în mod neadecvat informații originale despre entitate).
A35. Informațiile originale sunt acele informații referitoare la entitate care nu au fost altfel făcute publice de către entitate (de exemplu, nu au fost incluse în situațiile financiare sau în alte informații disponibile la data raportului auditorului, sau la care conducerea sau persoanele responsabile cu guvernanța nu au făcut referire în comunicări scrise sau verbale, cum ar fi anunțuri preliminare privind informațiile financiare sau informări pentru investitori). Astfel de informații sunt responsabilitatea conducerii și a persoanelor responsabile cu guvernanța entității.
A36. Este adecvat ca auditorul să încerce să evite să descrie un aspect cheie de audit în mod necorespunzător, prin furnizarea de informații originale despre entitate. Descrierea unui aspect cheie de audit nu este alcătuită de obicei din informații originale despre entitate, deoarece aspectul este descris în contextul auditului. Cu toate acestea, auditorul poate considera necesar să includă informații suplimentare pentru a explica de ce aspectul a fost considerat drept unul de importanță deosebită pentru audit și, prin urmare, s-a stabilit că reprezintă un aspect cheie de audit, precum și pentru a explica modul în care aspectul a fost tratat în cadrul auditului, cu condiția ca astfel de prezentări de informații să nu fie interzise de lege sau reglementări. Atunci când auditorul consideră că astfel de informații sunt necesare, auditorul poate mai degrabă încuraja conducerea sau persoanele responsabile cu guvernanța să prezinte informații suplimentare, decât să furnizeze informații originale în raportul auditorului.
A37. Conducerea sau persoanele responsabile cu guvernanța pot decide să includă prezentări de informații noi sau suplimentare în situațiile financiare sau în altă secțiune a raportului anual, care să facă referire la un aspect cheie de audit, în lumina faptului că acesta va fi comunicat în raportul auditorului. Astfel de prezentări de informații noi sau suplimentare, de exemplu, pot fi incluse pentru a oferi informații mai detaliate privind senzitivitatea ipotezelor cheie utilizate în estimările contabile, sau argumentarea de către entitate a unei anumite practici sau politici contabile, atunci când există alternative acceptabile conform cadrului de raportare financiară aplicabil.
A38. ISA 720 (Revizuit) definește termenul raport anual și explică faptul că documente precum raportul conducerii, comentariile conducerii sau analiza exploatării și cea financiară, sau rapoarte similare întocmite de persoanele responsabile cu guvernanța (de exemplu, un raport al directorilor), declarația Președintelui, declarația privind guvernanța corporativă sau rapoartele de evaluare a controlului intern și riscurilor pot face parte din raportul anual.30
___________________________________________
30ISA 720 (Revizuit), Responsabilităţile auditorului cu privire la alte informaţii, punctele 12 litera (a) și A1-A3

ISA 720 (Revizuit) tratează responsabilitățile auditorului cu privire la alte informații incluse în raportul anual. Deși opinia auditorului cu privire la situațiile financiare nu acoperă și celelalte informații, auditorul poate analiza și aceste informații, precum și alte comunicări publice realizate de către entitate sau alte surse credibile, atunci când formulează descrierea unui aspect cheie de audit.
A39. Documentația de audit întocmită pe parcursul auditului poate fi, de asemenea, utilă auditorului pentru formularea descrierii aspectelor cheie de audit. De exemplu, comunicările scrise sau documentația auditorului cu privire la comunicările verbale cu persoanele responsabile cu guvernanța, precum și altă documentație de audit reprezintă o bază utilă pentru comunicările auditorului din raportul auditorului. Aceasta deoarece documentația de audit, în conformitate cu ISA 230, are drept scop tratarea aspectelor semnificative ce apar pe parcursul auditului, a concluziilor formulate cu privire la acestea și a raționamentelor profesionale semnificative realizate pentru a se ajunge la aceste concluzii, servind drept instrument de înregistrare a naturii, plasării în timp și amplorii procedurilor de audit realizate, a rezultatelor acestor proceduri și a probelor de audit obținute. Această documentație poate ajuta auditorul să elaboreze o descriere a aspectelor cheie de audit care să explice importanța aspectului, precum și în aplicarea prevederii de la punctul 18.
Referințe la locul unde este prezentat aspectul în situațiile financiare (a se vedea pct. 13)
A40. Literele (a)-(b) ale punctului 13 prevăd descrierea fiecărui aspect cheie de audit, pentru a se clarifica de ce auditorul a considerat aspectul ca fiind unul de o importanță deosebită pentru audit și modul în care aspectul a fost tratat în cadrul auditului. În consecință, descrierea aspectelor cheie de audit nu reprezintă o simplă reiterare a prezentărilor de informații din situațiile financiare. Cu toate acestea, o referință la orice prezentări de informații aferente permite utilizatorilor vizați să înțeleagă mai bine modul în care conducerea a tratat aspectul în procesul de întocmire a situațiilor financiare.
A41. Pe lângă referințele la prezentările aferente de informații, auditorul poate atrage atenția asupra aspectelor cheie conținute de acestea. Nivelul de detaliere a prezentărilor realizate de către conducere cu privire la aspecte sau factori specifici care fac referire la modul în care un anumit aspect afectează situațiile financiare din perioada curentă poate ajuta auditorul să stabilească particularitățile modului în care aspectul a fost tratat în cadrul auditului, astfel încât utilizatorii vizați să poată înțelege motivul pentru care aspectul reprezintă un aspect cheie de audit. De exemplu:
• Atunci când o entitate include o prezentare detaliată cu privire la estimările contabile, auditorul poate atrage atenția asupra prezentării ipotezelor cheie, asupra prezentării gamei de rezultate posibile și asupra altor prezentări cantitative și calitative care se referă la principalele surse de incertitudine a estimărilor sau la estimări contabile importante, ca parte a prezentării motivului pentru care aspectul a fost unul de o importanță deosebită pentru audit și a modului în care aspectul a fost tratat în cadrul auditului.
• Atunci când auditorul concluzionează, în conformitate cu ISA 570 (Revizuit), că nu există nicio incertitudine semnificativă legată de evenimente sau condiții care ar putea genera îndoieli semnificative privind capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea, auditorul poate, totuși, să decidă că unul sau mai multe aspecte care se referă la această concluzie ce provine din efortul depus de auditor în baza ISA 570 (Revizuit) reprezintă aspecte cheie de audit. În astfel de circumstanțe, descrierea de către auditor în raportul auditorului a acestor aspecte cheie de audit ar putea include aspecte ale evenimentelor sau condițiilor identificate, prezentate în situațiile financiare, cum ar fi pierderi substanțiale din exploatare, facilități disponibile de împrumut și posibila refinanțare a datoriilor, sau nerespectarea contractelor de creditare, precum și factorii atenuanți aferenți.31
_________________________________________
31A se vedea punctul A3 din ISA 570 (Revizuit).

Motivul pentru care auditorul a considerat un aspect ca fiind de importanță deosebită pentru audit (a se vedea punctul 13 litera (a))
A42. Descrierea unui aspect cheie de audit în raportul auditorului are drept scop furnizarea de informații privind motivul pentru care auditorul a considerat aspectul ca fiind un aspect cheie de audit. În consecință, prevederile de la punctele 9-10 și materialul privind aplicarea de la punctele A12-A29, referitor la determinarea aspectelor cheie de audit, pot fi utile pentru auditor atunci când apreciază cum să comunice aceste aspecte în raportul auditorului. De exemplu, este posibil ca utilizatorii vizați să fie interesați de explicarea factorilor care au determinat auditorul să concluzioneze că un anumit aspect a necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului și a fost de importanță deosebită pentru audit.
A43. Relevanța informațiilor pentru utilizatorii vizați este un element ce trebuie luat în considerare de auditor atunci când stabilește ce trebuie să includă în descrierea unui aspect cheie de audit. Acestea pot include măsura în care descrierea ar permite o mai bună înțelegere a auditului și a raționamentelor auditorului.
A44. Stabilirea legăturii directe dintre un aspect și circumstanțele specifice ale entității poate fi utilă pentru minimizarea posibilității ca astfel de descrieri să devină mult prea standardizate și mai puțin utile în decursul timpului. De exemplu, anumite aspecte pot fi considerate aspecte cheie de audit într-un anumit sector de activitate, pentru mai multe entități, din cauza circumstanțelor din sectorul de activitate sau a complexității raportării financiare. Atunci când se descrie motivul pentru care auditorul a considerat aspectul ca fiind unul de o importanță deosebită, poate fi util ca auditorul să evidențieze aspectele specifice entității (de exemplu, circumstanțele care au afectat raționamentele aferente situațiilor financiare din perioada curentă), pentru a realiza o descriere mai relevantă pentru utilizatorii vizați. Acestea pot fi importante, de asemenea, pentru descrierea unui aspect cheie de audit care este recurent în mai multe perioade.
A45. Descrierea se poate referi și la principalele considerente care au determinat auditorul, în circumstanțele auditului, să decidă că aspectul este unul de o importanță deosebită, de exemplu:
• Condiții economice care au afectat capacitatea auditorului de a obține probe de audit, de exemplu piețe fără lichiditate pentru anumite instrumente financiare.
• Politici contabile noi sau în curs de dezvoltare, de exemplu aspecte specifice entității sau sectorului de activitate, cu privire la care echipa misiunii s-a consultat cu firma.
• Modificări ale strategiei entității sau ale modelului de afaceri al acesteia, care au avut un efect semnificativ asupra situațiilor financiare.
Modul în care aspectul a fost tratat în cadrul auditului (a se vedea pct. 13 litera (b))
A46. Nivelul detaliilor ce urmează să fie furnizate în raportul auditorului pentru a descrie modul în care un aspect cheie de audit a fost tratat în cadrul auditului este o problemă de raționament profesional. În conformitate cu punctul 13 litera (b), auditorul poate descrie:
• Aspectele privind reacția sau abordarea auditorului care au fost cele mai relevante în context, sau au fost specifice riscului evaluat de denaturare semnificativă;
• O scurtă prezentare a procedurilor aplicate;
• O descriere a rezultatului procedurilor auditorului; sau
• Observații cheie cu privire la aspect, sau o combinație a acestor elemente.
Legile, reglementările sau standardele naționale de audit pot să prevadă o anumită formă sau conținut pentru descrierea unui aspect cheie de audit, sau pot să specifice includerea unuia sau a mai multora din aceste elemente.
A47. Pentru ca utilizatorii vizați să înțeleagă importanța unui aspect cheie de audit în contextul auditului situațiilor financiare în ansamblu, precum și relația dintre aspectele cheie de audit și alte elemente ale raportului auditorului, inclusiv opinia auditorului, este posibil să fie necesară prudența, astfel încât limbajul utilizat în descrierea unui aspect cheie de audit:
• Să nu sugereze că aspectul nu a fost rezolvat corespunzător de către auditor atunci când și-a format opinia cu privire la situațiile financiare.
• Să facă legătura directă între aspect și circumstanțele specifice ale entității, evitând, în același timp, limbajul generic sau standardizat.
• Să țină cont de modul în care este tratat aspectul în prezentările aferente de informații din situațiile financiare, dacă este cazul.
• Să nu conțină sau să nu sugereze opinii distincte cu privire la elemente separate ale situațiilor financiare.
A48. Descrierea caracteristicilor reacției sau abordării auditorului în raport cu un aspect, în special atunci când abordarea de audit a presupus o adaptare semnificativă la faptele și circumstanțele entității, poate fi utilă pentru înțelegerea de către utilizatorii vizați a circumstanțelor neobișnuite și a raționamentelor semnificative ale auditorului, care au fost necesare pentru a trata riscul de denaturare semnificativă. Mai mult, este posibil ca abordarea auditului într-o anumită perioadă să fi fost influențată de circumstanțele specifice entității, de condițiile economice sau evoluțiile din sectorul de activitate. De asemenea, poate fi util ca auditorul să facă referire la natura și amploarea comunicării cu persoanele responsabile cu guvernanța, cu privire la respectivul aspect.
A49. De exemplu, atunci când se descrie abordarea auditorului cu privire la o estimare contabilă, care a fost identificată ca având o incertitudine ridicată a estimării, cum este cazul evaluării instrumentelor financiare complexe, auditorul poate dori să evidențieze faptul că auditorul a angajat sau a contractat un expert al auditorului. O astfel de referire la utilizarea unui expert al auditorului nu reduce responsabilitatea auditorului pentru opinia cu privire la situațiile financiare și, prin urmare, nu este inconsecventă cu punctele 14-15 ale ISA 620.32
__________________________________________
32ISA 620, Uitlizarea acticității unui expert al auditorului

A50. Pot exista dificultăți în descrierea procedurilor auditorului, în special în cazul unor zone complexe ale auditului, care presupun utilizarea raționamentului profesional. În special, poate fi dificil ca procedurile executate să fie rezumate într-un mod succint, care să comunice adecvat natura și amploarea răspunsului auditorului la riscul evaluat de denaturare semnificativă, precum și raționamentele semnificative ale auditorului, care au fost implicate. Cu toate acestea, auditorul poate considera necesar să descrie anumite proceduri executate, pentru a comunica modul în care aspectul a fost tratat în cadrul auditului. O astfel de descriere poate fi realizată, de obicei, mai degrabă la un nivel general, în loc să includă o descriere detaliată a procedurilor.
A51. Așa cum se arată la punctul A46, auditorul poate oferi, de asemenea, în descrierea aspectului cheie de audit din raportul auditorului, indicii cu privire la rezultatul răspunsului auditorului. Cu toate acestea, dacă alege să facă acest lucru, este necesară prudența, pentru a se evita situația în care auditorul generează impresia că descrierea exprimă o opinie distinctă cu privire la un aspect cheie de audit individual, sau cea în care se poate pune la îndoială, în orice fel, opinia auditorului cu privire la situațiile financiare în ansamblu.
Circumstanțe în care un aspect considerat aspect cheie de audit nu este comunicat în raportul auditorului (a se vedea pct. 14)
A52. Legile sau reglementările pot interzice prezentarea publică, realizată fie de către conducere, fie de către auditor, a unui aspect specific, considerat aspect cheie de audit. De exemplu, legile sau reglementările pot interzice în mod specific orice comunicare publică care ar putea aduce prejudicii unei investigații, desfășurate de către o autoritate competentă, cu privire la un act ilegal sau un act suspectat ca fiind ilegal (de exemplu, aspecte care au legătură cu spălarea banilor sau care par a avea legătură cu aceasta).
A53. Așa cum se arată la punctul 14 litera (b), se întâmplă rareori ca un aspect considerat aspect cheie de audit să nu poată fi comunicat în raportul auditorului. Aceasta deoarece se presupune că există un beneficiu pentru interesul public în oferirea unei transparențe sporite cu privire la audit pentru utilizatorii vizați. În consecință, decizia de a nu comunica un aspect cheie de audit este adecvată numai în cazurile în care consecințele negative pentru entitate sau pentru public ale acestei comunicări sunt considerate atât de semnificative, încât se poate preconiza în mod rezonabil că sunt mai importante decât beneficiile generate pentru interesul public de comunicarea aspectului.
A54. Decizia de a nu comunica un aspect cheie de audit ia în considerare faptele și circumstanțele aferente aspectului. Comunicarea cu membrii conducerii și persoanele responsabile cu guvernanța ajută auditorul să înțeleagă opiniile conducerii cu privire la importanța consecințelor negative care ar putea apărea ca urmare a comunicării unui aspect. În special, comunicarea cu membrii conducerii și persoanele responsabile cu guvernanța oferă informații auditorului atunci când acesta decide dacă să comunice sau nu aspectul, astfel:
• Ajută auditorul să înțeleagă de ce aspectul nu a fost prezentat public de către entitate (de exemplu, dacă legea, reglementările sau anumite cadre de raportare financiară permit prezentarea cu întârziere sau absența prezentării aspectului), precum și opiniile conducerii cu privire la eventualele consecințe negative ale prezentării. Conducerea poate să atragă atenția asupra anumitor aspecte din legi sau reglementări, ori din alte surse de reglementare care ar putea fi relevante pentru analiza consecințelor negative (de exemplu, astfel de aspecte ar putea include afectarea negocierilor comerciale sau a poziției concurențiale a entității). Cu toate acestea, numai opiniile conducerii cu privire la consecințele negative nu exclud nevoia ca auditorul să determine măsura în care se poate preconiza în mod rezonabil că beneficiile pentru interesul public, generate de comunicarea în conformitate cu punctul 14 litera (b), sunt depășite de consecințele negative.
• Evidențiază măsura în care s-a comunicat cu autoritățile competente de reglementare, aplicare sau supraveghere cu privire la aspect și, în special, dacă astfel de discuții par să susțină aserțiunile conducerii cu privire la motivul pentru care prezentarea publică a aspectului nu este adecvată.
• Permite auditorului, atunci când este cazul, să încurajeze conducerea și persoanele responsabile cu guvernanța să prezinte public informații relevante cu privire la aspect. Acest lucru este posibil în special atunci când preocupările conducerii și ale persoanelor responsabile cu guvernanța, cu privire la comunicare, sunt limitate la elemente specifice privind aspectul, cum ar fi faptul că anumite informații referitoare la aspect pot fi mai puțin sensibile și ar putea fi, astfel, comunicate.
Auditorul poate considera necesar, de asemenea, să obțină de la conducere o declarație scrisă cu privire la motivul pentru care o prezentare publică a aspectului nu este adecvată, inclusiv opinia conducerii cu privire la importanța consecințelor negative care ar putea apărea ca urmare a unei astfel de comunicări.
A55. De asemenea, poate fi necesar ca auditorul să ia în considerare implicațiile comunicării unui aspect considerat aspect cheie de audit, din perspectiva cerințelor etice relevante. În plus, legile sau reglementările pot impune auditorului să comunice cu autoritățile competente de reglementare, aplicare sau supraveghere cu privire la aspect, indiferent dacă acesta este comunicat sau nu în raportul auditorului. O astfel de comunicare poate fi utilă, de asemenea, pentru ca auditorul să obțină informații atunci când analizează consecințele negative care ar putea apărea ca urmare a comunicării aspectului.
A56. Aspectele luate în considerare de către auditor atunci când decide să nu comunice un aspect sunt complexe și presupun un raționament semnificativ al auditorului. În consecință, auditorul poate considera adecvat să obțină consiliere juridică.
Forma și conținutul secțiunii privind Aspectele cheie de audit în alte circumstanțe (a se vedea pct. 16)
A57. Cerința de la punctul 16 se aplică în trei circumstanțe:
(a) Auditorul stabilește, în conformitate cu punctul 10, că nu există aspecte cheie de audit (a se vedea punctul A59).
(b) Auditorul stabilește, în conformitate cu punctul 14, că aspectul cheie de audit nu va fi comunicat în raportul auditorului și nu au fost identificate alte aspecte ca fiind aspecte cheie de audit.
(c) Singurele aspecte considerate aspecte cheie de audit sunt cele comunicate în conformitate cu punctul 15.
A58. Textul de mai jos reprezintă un exemplu pentru prezentarea din raportul auditorului, în cazul în care auditorul a stabilit că nu există aspecte cheie de audit ce trebuie comunicate:
Aspecte cheie de audit
[Cu excepția aspectului descris în secțiunea Baza pentru opinia cu rezerve (contrară), sau în secțiunea Incertitudini semnificative privind continuitatea activității] am stabilit că nu există [alte] aspecte cheie de audit ce trebuie comunicate în raportul nostru.
A59. Determinarea aspectelor cheie de audit presupune realizarea unui raționament cu privire la importanța relativă a aspectelor care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului. Prin urmare, se întâmplă rareori ca auditorul unui set complet de situații financiare cu scop general ale unei entități cotate să nu determine cel puțin un aspect cheie de audit dintre aspectele comunicate cu persoanele responsabile cu guvernanța, care să fie comunicat în raportul auditorului. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe limitate (de exemplu, pentru o entitate cotată care are operațiuni foarte limitate), auditorul poate stabili că nu există aspecte cheie de audit în conformitate cu punctul 10, deoarece nu există aspecte care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului.
Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanța (a se vedea pct. 17)
A60. ISA 260 (Revizuit) impune auditorului să comunice cu persoanele responsabile cu guvernanța în timp util.33 Momentul adecvat pentru comunicările cu privire la aspectele cheie de audit variază în funcție de circumstanțele misiunii. Cu toate acestea, auditorul poate comunica păreri preliminare cu privire la aspectele cheie de audit atunci când discută aria planificată și plasarea în timp a auditului, existând posibilitatea de a discuta suplimentar aceste aspecte și ulterior, atunci când comunică constatările auditului. Această metodă poate fi utilă pentru diminuarea problemelor practice generate de încercarea de a susține un dialog bilateral robust cu privire la aspectele cheie de audit, în momentul în care situațiile financiare sunt finalizate pentru emitere.
_______________________________________
33ISA 260 (Revizuit), punctul 21

A61. Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanța permite acestora să fie informate cu privire la aspectele cheie de audit pe care auditorul intenționează să le comunice în raportul auditorului și le oferă ocazia de a obține clarificări suplimentare, atunci când este necesar. Auditorul poate considera util să ofere persoanelor responsabile cu guvernanța o formă intermediară a raportului auditorului, pentru a facilita această discuție. Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanța reprezintă o recunoaștere a rolului important al acestora în supravegherea procesului de raportare financiară și oferă persoanelor responsabile cu guvernanța ocazia de a înțelege fundamentarea deciziilor auditorului în ceea ce privește aspectele cheie de audit și a modului în care aceste aspecte vor fi descrise în raportul auditorului. De asemenea, permite persoanelor responsabile cu guvernanța să analizeze dacă ar fi utile prezentări noi sau suplimentare, din perspectiva faptului că aceste aspecte vor fi comunicate în raportul auditorului.
A62. Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanța prevăzută de punctul 17 litera (a) se referă, de asemenea, la circumstanțele extrem de rare în care un aspect ce este considerat aspect cheie de audit nu este comunicat în raportul auditorului (a se vedea punctele 14 și A54).
A63. Prevederile de la punctul 17 litera (b), de comunicare cu persoanele responsabile cu guvernanța, atunci când auditorul a stabilit că nu există aspecte cheie de audit care să fie comunicate în raportul auditorului, pot oferi auditorului ocazia de a purta discuții suplimentare cu alte persoane care sunt familiarizate cu auditul și cu aspectele semnificative care ar fi putut apărea (inclusiv cu revizorul controlului calității misiunii, atunci când a fost numit unul). Aceste discuții pot determina auditorul să reevalueze decizia auditorului cu privire la inexistența aspectelor cheie de audit.
Documentație (a se vedea pct. 18)
A64. Punctul 8 al ISA 230 impune auditorului să întocmească o documentație de audit care este suficientă pentru a permite unui auditor experimentat, care nu a avut nicio legătură anterioară cu auditul, să înțeleagă, printre altele, raționamentele profesionale semnificative. În contextul aspectelor cheie de audit, aceste raționamente profesionale includ determinarea, dintre aspectele comunicate cu persoanele responsabile cu guvernanța, a acelor aspecte care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului, precum și a măsurii în care fiecare dintre aceste aspecte este sau nu un aspect cheie de audit. Este posibil ca raționamentele auditorului în această privință să fie susținute de documentarea comunicărilor auditorului cu persoanele responsabile cu guvernanța, de documentația de audit cu privire la fiecare aspect individual (a se vedea punctul A39), precum și de altă documentație de audit specifică privind aspectele semnificative, care au apărut în decursul auditului (de exemplu, un acord de finalizare). Cu toate acestea, prezentul ISA nu impune auditorului să documenteze motivul pentru care celelalte aspecte comunicate cu persoanele responsabile cu guvernanța nu au fost aspecte care au necesitat o atenție semnificativă din partea auditorului.