ORDIN nr. 206 din 20.05.2008   MINISTERUL SĂNĂTĂȚII   publicat 10.06.2008

cu privire la acţiunile medico-sanitare în perioada caniculară

În vigoare din 10.06.2008
pe legis.md/id/9191
Trimiteri: 2 legate   2 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (2)

În scopul evitării sau minimalizării efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei a eventualelor temperaturi caniculare,

APROB:

1. Acţiunile sistemului de sănătate în perioada caniculară (anexa nr.1).

2. Recomandări medico – sanitare pentru perioada caniculară (anexă nr.2).

ORDON:

1.Directorul Direcţiei Sănătăţii a Consiliului municipal Chişinău, şeful secţiei sănătate a Primăriei mun.Bălţi, şeful Direcţiei Sănătate şi Protecţie Socială a UTA Gagauzia, medicii şefi ai Centrelor de Medicină Preventivă şi IMSP raionale şi municipale:

1.1.vor elabora în comun cu autorităţile publice locale planul de intervenţie rapidă în caz de caniculă, în scopul minimalizării efectelor negative a acţiunii temperaturilor înalte asupra sănătăţii;

1.2.vor familiariza cu prevederile prezentelor recomandări autorităţile publice locale, agenţii economici, conducătorii întreprinderilor industriale, a şantierilor de construcţii, a întreprinderilor agricole în scopul prevenirii impactului negativ a caniculei asupra sănătăţii.

2.Directorii IMSP CMF, spitalelor republicane, municipale şi raionale, medicii şefi ai Centrelor de Medicină Preventivă raionale şi municipale:

2.1.vor elabora anual un compartiment suplimentar la planul de activitate a instituţiei subordonate privind acţiunile în perioada caniculară;

2.2.vor asigura colaborarea activă a lucrătorilor medicali cu sursele mass-media centrale şi locale (presa, televiziunea, radioul), instituţiile de învăţămînt, cultură, administraţia publică locală, ONG-urilor întru informarea amplă şi oportună a populaţiei privind comportamentul în perioada caniculară.

3.Direcţia servicii medicale individuale, Direcţia protecţia sănătăţii şi medicină preventivă, Direcţia sănătatea mamei şi copilului vor acorda ajutor organizator-metodic Instituţiilor Medico-Sanitare Publice şi CMP teritoriale în asigurarea asistenţei medicale populaţiei şi măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice.

Controlul executării prezentului ordin se atribuie dlui Sergiu Raţă, viceministru.

Ministru Larisa CATRINICI

Nr.206.Chişinău ,20 mai 2008.

Anexa nr.1 la ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 206 din „ 20 ” mai 2008

Acţiunile sistemului de sănătate în perioada caniculară

1. Acţiunile Serviciului Medical de Urgenţă la etapa de prespital

Asigurarea echipelor de intervenţie cu necesarul medical pentru acordarea primului ajutor în prevenirea fenomenelor de deshidratare, hipertermie, a complicaţilor maladiilor cronice şi genţilor frigorifice.

Asigurarea echipelor de intervenţie cu rezerve de apă de băut de calitate, cel puţin 1,5 – 2 litri pe zi pentru 1 membru al echipei şi o rezervă de apă de băut de 10 litri pentru pacienţi.

Instruirea cadrelor medicale şi a voluntarilor pentru asigurarea acordării primului ajutor în perioada caniculară.

Asigurarea participării lucrătorilor medicali la acţiunile de avertizare a populaţiei şi la desiminarea măsurilor de prevenire pentru grupele de risc.

Asigurarea funcţionării sistemelor sanitaro – tehnice în IMSP şi intensificarea respectării regimului sanitaro-epidemiologic şi antiepidemic.

Asigurarea funcţionării frigiderilor, a sistemelor de electricitate, etc.

2. Acţiunile Serviciului Asistenţei Medicale Primare

Asigurarea medicilor de familie şi a asistenţilor medicali cu necesarul pentru acordarea ajutorului în prevenirea fenomenelor de deshidratare, hipertermie, a complicaţiilor maladiilor cronice, etc.

Aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor pentru sănătate a persoanelor vulnerabile, cu asigurarea nevoilor zilnice privind tratamentul, îngrijirea, comportamentul adecvat.

Instruirea cadrelor medicale şi a voluntarilor pentru organizarea şi asigurarea îngrijirilor la domiciliu.

Monitorizarea sistematică a persoanelor din grupele de risc: vîrstnicii, copiii pînă la un an, gravide, bolnavii cronici şi cei aflaţi în dificultate.

Mobilizarea personalului medical din IMSP şi a voluntarilor pentru asigurarea activităţilor de prevenţie.

Asigurarea participării lucrătorilor medicali la acţiunile de avertizare a populaţiei şi la desiminarea măsurilor de prevenire pentru grupele de risc.

Asigurarea funcţionării sistemelor sanitaro – tehnice şi intensificarea respectării regimului sanitaro-epidemiologic şi antiepidemic.

3. Acţiunile Serviciului Spitalicesc

Asigurarea funcţionării sistemelor sanitaro–tehnice şi de condiţionare a aerului în IMSP, IMS private şi departamentale, şi intensificarea respectării regimului sanitaro-epidemiologic şi antiepidemic.

Limitarea spitalizării pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale programate.

Familiarizarea pacienţilor, vizitatorilor privind comportamentul în perioada de caniculă, în deosebi a gravidelor, copiilor nou născuţi, pacienţilor cu maladii cronice, postchirurgicali.

Asigurarea temperaturilor optimale în saloane şi săli de operaţii, de pansament.

Asigurarea funcţionării frigiderilor, a sistemelor de electricitate, etc.

Asigurarea lucrătorilor medicali cu rezerve de apă de băut de calitate, cel puţin 1,5 – 2 litri pe zi pentru 1 persoană din personal şi rezervă de apă de băut de calitate pentru pacienţi.

Asigurarea participării lucrătorilor medicali la acţiunile de avertizare a populaţiei şi la desiminarea măsurilor de prevenire pentru grupele de risc.

4. Acţiunile Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat

Supravegherea permanentă a calităţii produselor perisabile prin controlul lanţurilor frigorifice destinate alimentelor, precum şi prin controlul lanţurilor de frig pentru medicamente şi vaccinuri.

Instruirea personalului medical din IMSP, precum şi a voluntarilor pentru asigurarea activităţilor de prevenţie.

Informarea sistematică a populaţiei prin sursele mass-meda despre măsurile întreprinse; pregatirea şi difuzarea mesajelor specifice către populaţie.

Formularea de solicitări către instituţiile publice pentru adaptarea programului, astfel încît, deplasarea populaţiei către acestea să fie în afara orelor cu temperaturi extrem de ridicate.

Emiterea de recomandări pentru modificarea corespunzătoare a programului de lucru pentru furnizorii de alimente şi cel al prestatorilor de servicii.

Supravegherea şi monitorizarea acţiunilor iniţiate la nivelul comunităţilor locale pentru acordarea de prim ajutor pe durata caniculei, persoanelor aflate în dificultate.

Supravegherea punctelor de distribuţie a apei potabile instalate în zonele aglomerate.

Supravegherea sistematică a calităţii apei potabile din surse centralizate.

Informarea organizatorilor de evenimente sportive, culturale, comerciale etc. cu privire la comportamentul adecvat în perioada de caniculă.

Supravegherea condiţiilor corespunzatoare în instituţiile de învăţămînt, educaţie şi odihnă pentru copii.

Majorarea în această perioada a numărului de investigaţii de laborator a apei, produselor alimentare, lărgirea spectrului de investigaţii pentru bolnavii cu boli cronice.

Supravegherea infecţiilor nosocomiale în IMSP, IMS private şi departamentale cu monitorizarea succeptibilităţii microorganismelor izolate la antibiotice.

Asigurarea laboratoarelor cu rezerve de medii nutritive, reactivi chimici, veselă de laborator şi alte consumabile necesare.

Instruirea personalului din laboratoare privind diagnosticul infecţiilor atipice sau rar întîlnite, etc.

Anexa nr.2 la ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 206 din „ 20 ” mai 2008

Recomandări medico – sanitare pentru perioada caniculară

1. Date generale

În ultimele decenii, ca urmare a arderii cantităţilor crescînde de combustibil fosil, în aerul atmosferic se elimină cantităţi tot mai mari de gaze de seră: bioxid de carbon, oxizi de azot, etc. Aceşti compuşi, determinaţi de activitatea antropogenă, ecologic nesusţinută se manifestă mai vădit prin intensificarea fenomenelor extremale ale climatului. Mai frecvente se întîlnesc:

-valuri de căldură; -seceta îndelungată;-ploi abundente şi inundaţiile;

-furtuni puternice, uragane, etc.

În condiţiile Europei Centrale, în care este situată şi Republica Moldova, un impact mai evident asupra sănătăţii o au valurile de căldură sau canicula.

Canicula sau valul de caldură se poate defini: ca o perioadă prelungită de vreme excesiv de caldă, cu depăşirea temperaturii maxime din cinci zile consecutive cu 5-10 grade C a temperaturii maxime normale a regiunii date şi care se manifestă în perioada caldă a anului. În Republica Moldova, ca şi în alte regiuni, în ultimele decenii periodicitatea şi intensitatea valurilor de căldură au devenit mai exprimate şi au o durată mai extinsă, maximele de temperatură au devenit mai înalte, instalîndu-se valuri de căldură cu maxime de peste 30ºC, menţinîndu-se stabil cîte 10-20 zile.

Există 4 coduri de culori pentru atenţionările şi avertizările meteorologice:

· ROŞU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi peste 40 grade C);

· PORTOCALIU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi între 38-40 grade C);

· GALBEN: Sunt prognozate fenomene meteorologice cu pericol redus (averse, descărcări electrice, intensificări de vînt, canicula cu temperaturi între 35-38 grade C);

· VERDE: Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

2. Impactul caniculei

Impactul valurilor de căldură asupra calităţii vieţii omului poartă caracter general (activizarea sau stoparea proceselor naturale), economic (afectarea recoltei, epuizarea resurselor de apă etc.), epidemiologic (activizarea procesului epidemic al infecţiilor şi parazitozelor intestinale), sanitaro-igienic (schimbarea parametrilor microclimatului, modificarea caracterului nutriţiei unor grupuri de populaţie prin afectarea recoltelor şi rezervelor de alimente, înrăutăţirea calităţii şi reducerea rezervelor de apă potabilă, imposibilitatea de a menţine parametrii optimi a microclimatului în locuinţă, la locul de muncă, instruire, educare, odihnă etc.) şi asupra sănătăţii.

3. Efectele caniculei asupra sănătăţii populaţiei

Vremea caniculară poate afecta grav starea sănătăţii, constituind adesea factori agresivi care dereglează întregul echilibru al organismului, declansînd la multe persoane stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, leşin, deshidratare, oboseală generală, arsuri, erupţii şi incidenţă sporită a infecţiilor intestinale, incidenţă sporită a unor boli necontagioase (a sistemului cardiovascular, a sistemului nervos central, inclusiv dereglărilor mintale, a bolilor pielii etc.).

Efectele acute şi cronice asupra sănătăţii a radiaţiei solare directe sunt:

· Apar adesea arsuri locale ale pielii, mai întîi pe umeri şi nas, urmate de febră, ameţeli, frisoane, dureri de cap, bătăi frecvente de inimă, greaţă, vomă şi în cazuri grave - pierderea cunoştinţei. Apariţia arsurilor care se manifestă prin înroşirea pielii, conduce la scaderea nivelului de protecţie a organismului la diferiţi agenţi patogeni, sporeşte riscul infectării cu viruşi, bacterii, etc. Cei mai sensibili la razele solare sunt copiii pînă la vîrsta de 15 ani, persoanele de vîrstă înaintată, precum şi persoanele care suferă de maladii cardiovasculare, în special cei cu hipertensiune. Bebeluşii pînă la un an categoric nu trebuie să fie supuşi razelor solare.

· Cu temperaturile înalte se produce o creştere excesivă a transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele solubile), antrenînd astfel multe consecinţe negative a proceselor fiziologice. În acest caz, poate apărea astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice sau o intensificare a simptomatologiei în cazul unor boli cronice (hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, etc.) cu o mare probabilitate de majorare a numărului de cazuri de insult, infarct miocardic, etc.

· De asemenea, canicula poate genera crampe, şoc hipertermic, stări de epuizare. Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales în caz de transpiraţie abundentă. Dacă aceste crampe durează mai mult de o ora este necesară consultarea medicului. Epuizarea provocată de caniculă apare după cîteva zile şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie.

Impactul asupra sănătăţii a valurilor de căldură poate fi semnificativ redus numai în cazul mobilizării efortului a întregii comunităţi de a întreprinde un complex de măsuri relevante. Ele ar trebui să includă:

- măsuri de mobilizare a societăţii (declararea stării de alertă în legătură cu instalarea valului de căldură sau altă modalitate);

- măsuri de reducere a acţiunii directe a factorilor şi agenţilor meteorologici (temperaturii şi umidităţii înalte a aerului, insolaţiei de lungă durată etc.);

- măsuri orientate spre adaptarea societăţii, cu accent deosebit pe condiţiile de habitat (inclusiv, accesul tuturor grupurilor de populaţie la alimente inofensive şi apă potabilă de calitate garantată), condiţiile la locul de muncă, educare şi instruire, etc.;

-măsuri orientate spre protejarea şi adaptarea organismului uman, oferind prioritate grupurilor vulnerabile de populaţie.

4. Recomandări pentru acţiunile autorităţilor publice locale

Autorităţile publice locale sunt actorii principali de acţiune în scopul minimalizării efectelor nefaste ale caniculei. Se recomandă de a fi întreprinse următoarele măsuri:

· Întocmirea şi actualizarea la nivelul localităţilor a evidenţei persoanelor aflate în dificultate şi a căror stare de sănătate poate fi influenţată negativ de caniculă.

· Determinarea nivelului apei din fîntîni cu solicitarea efectuării de analize periodice privind calitatea ei. În condiţiile constatării neconformităţii parametrilor, populaţia va fi avertizată atît prin mijloace mass-media, cît şi prin instalarea in apropierea sursei de apă a înscripţiilor: „APA NU ESTE BUNĂ DE BĂUT” şi se va asigura apă potabilă de calitate pentru populaţia din zona afectată.

· Asigurarea unor surse alternative de apă în situaţia reducerii substanţiale a debitului din apeducte, ca urmare a avarierii acestora.

· Asigurarea de surse alternative de electricitate pentru funcţionarea în condiţii optime a activităţii unităţilor medicale, îndeosebi a celor de urgenţă.

· Identificarea şi ameliorarea condiţiilor în instituţiile de cazare colectivă (grădiniţe pentru copii, tabere de odihnă, pansionate, cămine, aziluri, etc.) cu condiţii de microclimat deficitare. Aplicarea de măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de trai sau stabilirea de spaţii de locuit provizorii pentru persoanele în dificultate.

· Identificarea locurilor pentru amplasarea punctelor de prim ajutor şi a punctelor de distribuţie a apei potabile. Punctele de prim ajutor trebuie amplasate în spaţii publice climatizate, vizibil semnalizate (exemplu - şcoli, grădiniţe, alte instituţii publice). Nu se recomanda amplasarea punctelor de prim ajutor în corturi, decît dacă pot fi climatizate.

· Interzicerea scăldatului în orice bazin acvatic cu apa stătătoare şi amplasarea inscripţionării respective în apropierea acestor surse. Reducerea semnificativă a volumului de apă din bazine contibui la poluarea mai intensă a apei cu agenţi patogeni, ce pot provoca diferite îmbolnăviri la oameni (hepatita A, dizenteria, leptospiroza, holera, etc.).

5. Recomandări pentru acţiunile conducătorilor intreprinderilor industriale şi agricole

Pentru a proteja sănătatea muncitorilor în condiţiile climaterice cu temperaturi ridicate a mediului înconjurător şi în încăperile de producţie, conform legislaţiei în vigoare, conducătorilor întreprinderilor industriale şi agricole se recomandă de a respecta următoarele prevederi:

· Asigurarea spaţiilor fixe sau mobile cu microclimat corespunzător, şi salariaţii vor beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare a organismului, ale căror durată şi frecvenţă se stabilesc în funcţie de intensitatea efortului şi de valorile componentelor microclimatului.

· La temperatura aerului de:

- 30 grade C, asigurarea angajaţilor (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă în volum minim de 1,5 litri şi stabilirea unei pauze de minim 2 ore în orele de maximă temperatură;

- pînă la 35 grade C, asigurarea angajaţilor (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală în volum minim de 2,0 litri persoană/ schimb şi stabilirea unei pauze de minim 4 ore în orele de maximă temperatură;

- dupa 35 grade C, asigurarea angajaţilor (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală în volum minim de 2,5 litri persoană/ schimb şi stabilirea unei pauze de minim 6 ore în orele de maximă temperatură;

- în cazul în care temperatura mediului înconjurător sau în încăperile de producţie atinge 40 grade C - de interzis orice activitate, cu excepţia serviciilor operative şi de urgenţă, cărora li se vor crea condiţii speciale de activitate (climatizoare, ventilatoare, rotaţia personalului, reducerea zilei de muncă), prevederile aplicîndu-se în ordine inversă.

- Limitarea lucrările de cîmp, la şantierile de construcţii în orele de temperaturi maxime şi de asemenea asigurarea muncitorilor în mod gratuit cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală.

6. Recomandări generale pentru comportamentul populaţiei

· De a evita pe cît posibil la expunerea prelungită la soare între orele 11 – 18.

· De a purta pălării de soare, haine cu mîneca lungă, din fibre naturale, de culori deschise;

De a preveni pierderile de apă şi substanţe minerale prin consumarea a cel puţin 1,5 - 2 litri de lichide pe zi, constînd din sucuri naturale, apa minerală, care nu vor fi consumate prea reci. Se mai recomandă de a consuma infuzii (ceaiuri) la temperatura camerei din muşeţel, sunătoare, urzici (dispare senzaţia de sete).

În afară de lichidele propriu-zise se recomandă consumul cît mai mult al fructelor şi legumelor proaspete (mai ales crude), ca fiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale importante organismului în timpul caniculei, de asemenea, dispare senzaţia de sete continuă, datorita efectului treptat de eliberare a apei din produsele vegetale.

Alimentaţia trebuie să fie variată şi preferabil de a se consuma alimente uşoare şi proaspete, cu valoare calorica mică, evitînd pe cît posibil alimentele bogate în grăsimi.

De evitat consumul băuturilor alcoolice, chiar şi a berei, de cafea şi a băuturilor foarte reci.

De evitat eforturile fizice susţinute în perioada zilei, cînd temperatura atinge valorile maxime.

De a face duşuri frecvente cu apă la temperatura moderată.

În locuinţe:

· De reglat aparatul pentru aerul condiţionat, astfel, încît temperatura să fie cu 5 grade mai mică decît temperatura din exterior.

· Ventilatoarele nu trebuie folosite, dacă temperatura aerului depaşeşte 32 grade C.

Pentru a limita efectele caniculei, ferestrele expuse la soare trebuie închise, iar jaluzelele sau draperiile trase.

Ferestrele vor rămîne închise, în timp ce temperatura exterioară este mai mare decît cea din locuinţă şi vor fi deschise seara tîrziu, noaptea şi dimineaţa.

De asemenea, pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială sa fie menţinută la intensitate scăzută şi aparatele electro-casnice să fie utilizate pentru perioade mai scurte.

Pentru copii şi familiile lor

· De a da copilului să consume cît mai des lichide proaspete, chiar dacă acesta nu le cere.

· Niciodata copilul nu trebuie lăsat fără supraveghere, chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate.

· De a avea permanent rezerve de apă în cantităţi suficiente, în cazul unei deplasări.

· De a evita plimbările copilului pînă la un an în perioada de caniculă.

· Nu se recomandă scăldatul în apă rece.

· Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie din fibre naturale, de culoare deschisă.

· În instituţiile pentru copii, activităţile se vor organiza în pavilioane, evitînd acţiunea directă a radiaţiei solare.

· Alimentarea copiilor va include legume, fructe, sucuri naturale şi decocturi din plante.