HOTĂRÂRE nr. 29 din 20.07.2015   CURTEA DE CONTURI   publicat 04.09.2015

cu privire la Rapoartele auditului conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și întreprinderile de stat în care exercită funcția de fondator

În vigoare din 04.09.2015
pe legis.md/hotarare/2015/29-ccrm
Trimiteri: 335 legate   32 nerezolvate   8 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (32)
Fără țintă (8)

Curtea de Conturi, în prezența viceministrului tehnologiei informației și comunicațiilor dl Vitalie Tarlev, secretarului de stat al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor dna Violeta Văsa, administratorilor: Î.S. „MoldData” – dl Dorian Bodiu; Î.S. „Radiocomunicații” – dl Mihai Iacob; Î.S. „Poșta Moldovei” – dl Serghei Nastas; Î.S. „Detașamentul de Pază Paramilitară” – dl Vladimir Zmuncilă, prim-vicedirectorului general al Î.S. „CRIS„Registru” dl Pavel Buciațchi, directorului economic, contabil-șef al Î.S. „Centrul Național pentru Frecvențe Radio” – dna Tatiana Madan, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (Anexa nr.1) și Raportul auditului conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator (Anexa nr.2).

Examinînd rezultatele auditului şi audiind raportul prezentat, precum şi explicațiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi a constatat:

Pentru anul 2014, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor i-au fost alocate mijloace de la bugetul de stat în sumă totală de 30,1 mil.lei, inclusiv pentru cheltuieli administrative – 5,5 mil.lei, pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic și documentarea cetățenilor domiciliați în localitățile din stînga Nistrului – 21,8 mil.lei, şi pentru acţiuni privind regimul de liberalizare a vizelor – 2,6 mil.lei.

Managementul financiar al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, în general, este funcțional şi atestă o asigurare rezonabilă în aspectele semnificative asupra conformității gestionării resurselor financiare şi bunurilor patrimoniale. Avînd în vedere competențele legale şi responsabilităţile implicate în procesul de administrare, monitorizare şi raportare a situaţiei financiare şi a celei patrimoniale, auditul relevă că nu s-a asigurat prezenţa tuturor elementelor sistemului de control intern asupra aplicării conforme a normelor legale, fapt care a generat în cadrul Aparatului central al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor utilizarea cu unele abateri a mijloacelor alocate pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic; efectuarea unor cheltuieli din contul întreprinderilor de stat în care deține calitatea de fondator; nerespectarea regulilor generale de reflectare în evidența contabilă şi de raportare a unor bunuri materiale, a valorii bunurilor investite în întreprinderile de stat, precum și unele carențe la planificarea și executarea achizițiilor publice.

În vederea asigurării viabilității sectorului tehnologiilor informaționale și comunicațiilor în Republica Moldova, întreprinderile din subordine şi-au axat activitatea pe realizarea obiectivelor şi acţiunilor stabilite în Planul de activitate al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor pentru anul 2014, precum şi a planurilor proprii de dezvoltare. Pe parcursul anului 2014, întreprinderile de stat în care Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor deține calitatea de fondator au obținut venituri în sumă de 1027,5 mil.lei, care, comparativ cu datele din anul precedent, au fost în creștere cu 182,5 mil.lei, consemnînd o tendinţă pozitivă de dezvoltare, reprezentată prin îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă, precum lichiditatea, creşterea profitabilităţii, rentabilității etc. Totodată, în cadrul întreprinderilor de stat auditate s-a relevat:

nepublicarea de către unele întreprinderi a tarifelor, modului şi condițiilor de furnizare a serviciilor publice prestate, fapt ce limitează transparența activităților desfășurate, generînd riscul prejudicierii intereselor utilizatorilor;

reglementarea necorespunzătoare a modului de activitate a membrilor Consiliilor de administrație în cazul eschivării sau exercitării neconforme a funcțiilor, fiind efectuate cheltuieli iraționale la salarizarea lor;

neasigurarea în deplină măsură a managementului ministerial asupra procesului de achiziţii, fiind identificate multiple încălcări ale legislației din partea întreprinderilor de stat care au efectuat procurări fără inițierea procedurilor de achiziții în sumă de peste 17,2 mil.lei; irelevanţa activităţii grupului de lucru pentru achiziţii, ineficienţa activităţilor de control şi de monitorizare a contractelor în procesul de achiziţii publice, neconformităţi în procesul de planificare şi efectuare a achiziţiilor publice, fapt ce limitează transparența și majorează riscul de denaturare a procesului de achiziţii;

neasigurarea din partea Consiliilor de administrație și administratorilor întreprinderilor de stat auditate a gestionării conforme a patrimoniului public, prin prisma atribuţiilor delegate, fiind admise nereguli şi erori, determinate de neconformitatea evidenţei patrimoniului gestionat în condiţii de neînregistrare integrală în evidenţa contabilă a 59 de clădiri cu suprafața de 4062 m2 și a 321 de terenuri cu suprafața de 110,1 ha, iar la organele cadastrale – a 35 de clădiri cu suprafața de 2280 m2 și 311 de terenuri cu suprafața de 88,8 ha;

monitorizarea insuficientă a procesului de dare în locațiune a încăperilor nelocative, precum și celor luate în locațiune și comodat, fapt ce determină riscul majorării cheltuielilor și înstrăinării neregulamentare a imobilelor care le aparțin.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (Anexa nr.1) și Raportul auditului conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator (Anexa nr.2).

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit nominalizate în pct.1 se remit:

2.1. Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, pentru documentare, referitor la rezultatele auditurilor, şi întreprinderea măsurilor de rigoare conform competențelor, în vederea implementării recomandărilor, şi se cere:

2.1.1. examinarea în cadrul Colegiului ministerului a rezultatelor auditurilor, asigurînd realizarea unor acţiuni concrete pentru lichidarea neregulilor constatate;

2.1.2. intensificarea controlului asupra respectării cadrului normativ din domeniul de activitate şi a reglementărilor privind organizarea şi funcționarea întreprinderilor de stat, în vederea asigurării unei bune guvernări a fondurilor publice;

2.1.3. examinarea şi soluţionarea problemelor ce ţin de înregistrarea, administrarea şi monitorizarea patrimoniului statului;

2.1.4. intensificarea măsurilor de monitorizare a proceselor de gestionare a mijloacelor financiare în domeniul achizițiilor, remunerării muncii, utilizării transportului de serviciu, prin crearea unui sistem de management financiar şi control intern, bazat pe responsabilizarea membrilor Consiliilor de administrație și a administratorilor întreprinderilor de stat în care ministerul exercită funcția de fondator;

2.1.5. înaintarea, în modul stabilit, către Guvern, pentru o posibila inițiativă legislativă, a propunerilor de modificare a:

- art. 25 din Legea nr.463-XIII din 18.05.1995, care nu prevede clar condițiile și modul de acordare a spațiilor pentru amplasarea oficiilor poștale;

- Regulamentului-model al Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat, Statutului-model al întreprinderii de stat, Contractului-tip încheiat între fondator şi administratorul întreprinderii de stat, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994, prin prisma includerii în atribuțiile Consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și administratorilor a responsabilităților privind asigurarea transparenței procedurilor de achiziții în corespundere cu prevederile Legii cu privire la întreprinderea de stat;

- Regulamentului cu privire la modul de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008, cu stabilirea necesității sau a condițiilor clare și termenelor de locațiune care ar oferi dreptul de a comercializa ulterior imobilele;

- Hotărîrii Guvernului nr.915 din 19.12.1994 „Cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiștilor confirmați (aleși) în componența Consiliului de administrație al întreprinderii de stat”, pentru determinarea funcțiilor, regimului şi condițiilor de muncă pentru fiecare specialist confirmat (ales) în componența Consiliului de administrație al întreprinderii de stat prin ordinul fondatorului;

2.2. Ministerului Finanțelor, pentru documentare şi luare de atitudine, conform competențelor, asupra utilizării peste termenul-limită a mijloacelor alocate pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.4. Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru informare;

2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul auditului conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator (Anexa nr.2) se remit: Î.S. „MoldData”, Î.S. „Radiocomunicații”, Î.S. „Poșta Moldovei”, Î.S. „Centrul Național pentru Frecvențe Radio”, Î.S. „Pentru Exploatarea Clădirilor”, Î.S. „CRIS „Registru”, Î.S. „Detașamentul de Pază Paramilitară”, pentru documentare şi implementarea recomandărilor auditului.

4. Prin prezenta Hotărîre, se exclud din regim de monitorizare Hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi nr.41 din 10.06.2010[2] și nr.14 din 24.03.2011[3], avînd în vedere executarea lor integrală şi/sau parţială, acestea fiind reiterate în Rapoartele de audit anexate.

5. Se ia act că, pe parcursul auditului, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și întreprinderile în care exercită funcția de fondator au întreprins un șir de măsuri pentru lichidarea neajunsurilor și neregulilor constatate de audit și expuse în Rapoartele de audit anexate.

6. Despre măsurile întreprinse privind executarea punctelor 2.1. și 3. din prezenta Hotărîre şi implementarea recomandărilor din Rapoartele de audit, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

7. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN

Nr. 29. Chişinău, 20 iulie 2015.

Anexa nr.1 Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 29 din 20.07.2015

RAPORTUL auditului conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

LISTA ABREVIERILOR
AbreviereaTermenul abreviat
ISSAIStandardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit
MTICMinisterul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor
Î.S.Întreprinderea de stat
S.A.Societatea pe acțiuni
MFCManagementul financiar şi controlul intern
CRISCentrul Resurselor Informaționale de Stat
BAPBuletinul achizițiilor publice
TVATaxa pe valoarea adăugată
OCTOficiul Cadastral Teritorial
hahectar

Destinatarii Raportului:

MTIC

Guvernul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Societatea civilă

I.

INTRODUCERE

Ministerul Tehnologiei Informației şi Comunicaţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice. Întreprinderile al căror fondator este ministerul sînt persoane juridice la autofinanţare.

Activitatea MTIC este reglementată prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010.

Conform normelor legale[4], MTIC exercită funcția de fondator la 7 întreprinderi de stat.

În cadrul auditului a fost auditat aparatul central al MTIC, iar prin prisma responsabilităților ce-i revin MTIC în calitatea sa de fondator, au fost auditate Întreprinderile de stat: „Poșta Moldovei”, „Radiocomunicații”, „MoldData”, Centrul Național pentru Frecvențe Radio”, „Pentru Exploatarea Clădirilor”, „Detașamentul de Pază Paramilitară” și Î.S „CRIS „Registru”.

În prezentul Raport, misiunea de audit se expune asupra conformității gestionării fondurilor publice de către aparatul central al MTIC, iar asupra conformității gestionării fondurilor de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator se expune în Raportul prezentat în Anexa nr.2.

Responsabilitatea conducerii MTIC este de a asigura conformitatea respectării prevederilor legale în activitatea economico-financiară, conformitatea gestionării fondurilor publice, prin implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, care ar asigura buna guvernare, precum şi ar preveni faptele de fraudă şi eroare.

În calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, MTIC este responsabil de exercitarea, elaborarea, conducerea, coordonarea, controlul şi asigurarea realizării politicii de stat în domeniile societăţii informaţionale, informatizării, tehnologiei informaţiei, comunicațiilor, evidenţei de stat şi resurselor informaţionale de stat.

În calitate de executor de buget, MTIC este responsabil de întocmirea şi prezentarea, în termenele stabilite şi în conformitate cu cadrul legal, a rapoartelor financiare, de asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea economico-financiară, de elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, cu obligaţia de a preveni şi a descoperi erorile şi fraudele, de înregistrarea veridică în registrele contabile a tuturor operațiunilor economice efectuate, de utilizarea eficientă şi conformă a alocaţiilor bugetare, asigurînd o bună guvernare a fondurilor publice şi gestionare a patrimoniului public.

Responsabilitatea auditorilor a constat în obținerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susținerea constatărilor, concluziilor privind conformitatea tranzacțiilor economice, conformitatea gestionării fondurilor publice şi patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Structura aparatului central al MTIC, în anul 2014, includea 5 direcții și 4 servicii, cu un efectiv de 45 de persoane, fiind utilizate mijloace bugetare în sumă de 28,6 mil.lei. Executarea în ansamblu a mijloacelor bugetare alocate pe anul 2014 este prezentată în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Conform Regulamentelor proprii de activitate, direcţiile, secţiile şi alte subdiviziuni ale MTIC asigură asistenţa tehnico-materială şi financiară a activităţii ministerului, exercită controlul asupra activităţii întreprinderilor de stat în care ministerul exercită funcţia de fondator.

II.

METODOLOGIA ȘI SFERA DE ABORDARE A AUDITULUI

Auditul conformității gestionării fondurilor publice în exercițiul bugetar 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a fost inițiat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activității de audit a Curţii de Conturi pe anii 2014 și 2015[5].

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi[6] – ISSAI 100, ISSAI 400 şi ISSAI 4200, cu utilizarea bunelor practici în domeniul auditului conformității, abordarea fiind bazată pe evaluarea conformității proceselor din cadrul MTIC pe anul 2014.

Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că managementul financiar și controlul organizat de către aparatul central al MTIC menține conformitatea proceselor aferente gestionării fondurilor publice cu reglementările existente.

Pentru realizarea scopului propus, au fost auditate aspectele privind conformitatea: 1) implementării sistemului de management financiar şi control intern; 2) cadrului instituțional; 3) execuţiei alocaţiilor bugetare, inclusiv a cheltuielilor aferente: retribuirii muncii, întreţinerii mijloacelor de transport, deplasărilor în interes de serviciu; 4) achiziţiilor publice; 5) administrării patrimoniului public; 6) sistemului de evidenţă contabilă; 7) realizării Planului de acţiuni privind preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic; 8) cheltuielilor executate la implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize.

În cadrul misiunii de audit, criteriile de audit au fost prevederile legislaţiei aferente domeniului, care reglementează condiţiile de planificare, aprobare, monitorizare şi control al utilizării mijloacelor publice şi administrării patrimoniului public, inclusiv legislaţia muncii, cadrul normativ ce reglementează domeniul achiziţiilor publice, patrimoniul public, evidenţa contabilă, managementul financiar şi controlul intern etc.

Prin aplicarea pragului de semnificație, probele de audit au fost acumulate la aparatul central al MTIC şi la unele întreprinderi de stat în care ministerul exercită funcția de fondator. În vederea susținerii opiniei, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obținute în urma aplicării procedurilor de evaluare a sistemului de control intern şi celor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode (examinări, observări, confirmări, recalculări etc.), ţinîndu-se cont de semnificație, nivelul materialității şi riscurile identificate.

Concomitent, a fost verificată conformitatea înregistrărilor contabile în documentele primare şi în registrele contabile, fiind chestionate persoanele cu funcții de răspundere şi de execuție ale entității implicate în procesul de gestionare a finanțelor publice.

III.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

3.1. Etapa de implementare a controlului intern necesită îmbunătățiri

În temeiul prevederilor legale[7], conducerea MTIC, la 17.02.2015, a emis Declaraţia privind buna guvernare. Deși, prin Declarația emisă, s-a afirmat faptul că managementul financiar şi controlul intern în cadrul MTIC, pe anul 2014, este organizat şi funcţionabil, și a cuprins mecanisme de autocontrol, iar măsurile privind creşterea eficacităţii au la bază evaluarea riscurilor, auditul constată că MTIC mai are rezerve la etapa de implementare şi este necesară dezvoltarea continuă a sistemului MFC. Această afirmaţie este susţinută prin constatările din prezentul Raport, MTIC urmînd să realizeze acţiuni în vederea:

ameliorării activităților de control existente;

evaluării şi monitorizării sistematice a riscurilor aferente proceselor operaționale ce țin de gestionarea patrimoniului public și executarea cheltuielilor;

elaborării codului de conduită;

elaborării documentelor de politici în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor de către subdiviziunile MTIC, prin asigurarea concordanței acestora cu concepţiile, strategiile, programele şi planurile naţionale;

descrierii schematice/ narative a proceselor operaţionale.

Pentru identificarea, gestionarea şi monitorizarea riscurilor, a fost aprobat Programul de dezvoltare a managementului riscurilor[8], care determină metodologia aferentă acestui compartiment. În scopul elaborării unui mecanism adecvat de management al riscurilor, în cadrul entității, a fost elaborat Registrul riscurilor, care presupune identificarea, înregistrarea, evaluarea, controlul, monitorizarea şi raportarea riscurilor. Evaluările auditului denotă că activităţile de control ale MTIC se realizează prin intermediul regulamentelor interne ale subdiviziunilor aparatului central al MTIC.

Auditul intern în cadrul MTIC, instituit conform prevederilor legale, este implementat şi funcţional. Pe parcursul anului 2014, Serviciul control intern şi audit a activat în baza Cartei de audit intern[9] și planului anual. Planul strategic[10], elaborat pentru anii 2013-2015, a fost aprobat în modul stabilit. Pe parcursul anului 2014, auditul intern a efectuat 3 misiuni de audit planificate și 2 neplanificate, planul anual fiind executat la nivel de 75%. În rezultatul misiunilor de audit efectuate, au fost înaintate 38 de recomandări responsabililor direcțiilor auditate, fiind executate 21 de recomandări. Recomandările înaintate în cadrul misiunilor de audit se iau în considerare de către conducerea MTIC. Totodată, evaluările auditului au relevat că Serviciul control intern şi audit efectuează activităţi suplimentare neprevăzute de cadrul regulator şi fişa postului angajatului. În general, asemenea acțiuni țin de raportarea situației patrimoniale la nivel central și de implementarea activităților anticorupție, evaluarea și monitorizarea planurilor de integritate, evaluarea indicatorilor și monitorizarea unor întreprinderi de stat.

Mai mult decît atît, contrar prevederilor legale[11], șeful Serviciului control intern și audit are în subordine și alte servicii operaționale, astfel executînd funcția de președinte al Consiliului de administrație în cadrul unei întreprinderi de stat în care MTIC exercită funcția de fondator, iar în alte 2 întreprinderi de stat - funcția de membru al Consiliului de administrație. Totodată, pe parcursul anului 2014, a fost implicat în investigarea fraudelor și efectuarea unor revizii financiare.

Concluzii:

Auditul intern, deși este constituit conform cadrului legal, nu dispune de independență totală, fiind supus unor imixtiuni în ceea ce privește definirea ariei sale de aplicabilitate, realizarea activității și comunicarea rezultatelor. Cele menționate sînt condiționate de lipsa unor reglementări ce țin de conduita angajaților, dar și a procedurilor scrise de control intern pentru toate procesele, precum și de implicarea personalului în alte activități neprevăzute de cadrul regulator și fișa postului, fapt ce denotă necesitatea întreprinderii măsurilor corespunzătoare în vederea asigurării implementării conforme a auditului intern.

Recomandări conducerii MTIC :

1. Să elimine practica de delegare a activităților ce nu revin Serviciului control intern și audit, în vederea asigurării activității în strictă conformitate cu Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

3.2. MTIC urmează să asigure unele ajustări ale cadrului de reglementare instituţională

Structura aparatului central al MTIC, lista întreprinderilor de stat în care Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor exercită funcţia de fondator, lista societăţilor pe acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din17.05.2010. Astfel, conform listelor aprobate, MTIC exercită funcţia de fondator la 7 întreprinderi de stat şi administrează pachetul de acţiuni ale statului în Societatea pe acţiuni „Eliri”.

Potrivit informaţiei Agenţiei Proprietăţii Publice, în temeiul rezultatelor concursului comercial şi deciziei Comisiei de concurs din 04.07.2014, a fost privatizat pachetul de acţiuni ale statului, în număr de 222286 unităţi (63,83%), deţinut de Societatea pe acţiuni „Eliri”. MTIC, neţinînd cont de privatizarea acestei societăți pe acțiuni, n-a înaintat propuneri regulamentare privind modificarea Listei societăţilor pe acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de către MTIC. Astfel, S.A. „Eliri” n-a fost exclusă din lista menționată.

Concluzii:

Urmare faptului că MTIC nu a înaintat propuneri pentru excluderea S.A. „Eliri” din Lista societăților de acțiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de către MTIC, aceasta pînă în prezent se menține în lista menționată.

Recomandări conducerii MTIC:

1. Să înainteze propuneri privind excluderea S.A. „Eliri” din Lista societăţilor pe acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de MTIC, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din17.05.2010 .

3.3. Executarea cheltuielilor aferente retribuirii muncii personalului aparatului central al MTIC este conformă

Potrivit Raportului privind executarea bugetului MTIC, din contul cheltuielilor de bază, la 31.12.2014, pentru retribuirea muncii au fost executate cheltuieli de casă în sumă de 3324,5 mii lei (99,9% faţă de limita precizată) şi cheltuieli efective de 3315,5 mii lei, sau cu 12,6 mii lei mai puţin faţă de cele precizate.

Datoriile creditoare în sumă de 195,0 mii lei sînt constituite regulamentar din contul salariilor calculate şi neachitate pentru luna decembrie 2014. În anul 2014, salariul mediu, cu suplimente şi adaosuri, al personalului aparatului central al MTIC a însumat, în medie, circa 6907 lei.

Statele de personal ale aparatului central al MTIC, la 31.12.2014, au fost completate la nivel de 86,7%, faţă de 45 unităţi aprobate, înregistrîndu-se 6 locuri vacante, din care 2 funcţii de conducere, 2 funcţii de demnitate publică şi 2 funcţii de execuţie. Comparativ cu anul precedent, numărul locurilor vacante s-a majorat cu o unitate. Executarea cheltuielilor efective privind retribuirea muncii, în aspectul clasificației economice, este prezentată în Diagrama nr.2.

Analiza datelor denotă că ponderea majoră în totalul cheltuielilor pentru retribuirea muncii revine salariului de funcție, fiind urmat de premii şi ajutorul material.

Verificările auditului asupra conformității modului în care se reglementează raporturile de muncă în cadrul MTIC au relevat că, nerespectînd cadrul legal , ministerul n-a încheiat contractul colectiv de muncă, prevederile obligatorii ale acestuia fiind incluse în Regulamentul intern al unității, aprobat prin ordinul ministrului, și în contractele individuale de muncă.

Verificările selective ale auditului privind cheltuielile pentru retribuirea muncii personalului, prin aplicarea testelor de detaliu asupra unui eșantion constituit din 12 angajați, sau 27% din numărul total de personal angajat în cadrul aparatului central al MTIC, n-au identificat careva abateri și neconformități.

Nerespectarea, în anii precedenți, a cadrului legal aferent raporturilor de muncă între angajator și angajat a generat unele litigii, care au condiționat achitarea suplimentară, în anul 2014, a sumelor de 56,9 mii lei – pentru absența forțată de la serviciu, și de 5,0 mii lei – pentru compensarea prejudiciului moral.

Concluzii:

Deși majoritatea calculelor la remunerarea muncii s-au efectuat regulamentar, în unele cazuri, s-a admis aplicarea incorectă a legislației muncii referitor la reglementarea raporturilor de muncă în cadrul ministerului, ceea ce a cauzat admiterea unor cheltuieli suplimentare.

Recomandări conducerii MTIC:

3. Să aprobe reglementările aferente raporturilor de muncă cu salariații prin încheierea contractului colectiv de muncă și diferențierea acestuia de Regulamentul intern al unității.

3.4. Conformitatea achizițiilor și a executării cheltuielilor aferente acestora

Examinările efectuate de audit au relevat unele rezerve care se impun MTIC în organizarea activităților de control intern şi de monitorizare la planificarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziție a bunurilor și serviciilor.

Pentru procurarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor în anul 2014, aparatului central al MTIC i-au fost aprobate mijloace la componenta de bază în sumă totală de 3679,7 mii lei, inclusiv la art.113 „Plata mărfurilor şi serviciilor” – 3457,3 mii lei; art.114 „Servicii de transport aerian şi servicii de cazare” – 222,4 mii lei. Cheltuielile efective au constituit suma totală de 3346,1 mii lei.

În Planul de achiziţii pentru anul 2014 s-au identificat necesități de bunuri, lucrări și servicii pentru întreg anul bugetar în sumă de 854,4 mii lei, fiind stabilite 7 proceduri de achiziții, care urmau a fi realizate prin desfășurarea a trei concursuri prin cererea ofertelor de preţuri, în sumă de 453,0 mii lei, şi 4 proceduri - dintr-o singură sursă, în sumă de 401,4 mii lei.

De facto, în anul 2014, aparatul central al MTIC a efectuat achiziţii în valoare totală de 3203,6 mii lei, cu organizarea a 2 licitaţii publice, o procedură de achiziţii prin cererea ofertelor de prețuri, 5 proceduri de achiziţii dintr-o singură sursă şi 11 achiziții publice de valoare mică, fiind încheiate în total 20 de contracte.

Verificările auditului asupra conformității executării cheltuielilor în cadrul achizițiilor publice au inclus toate procedurile, acestea relevînd efectuarea lor regulamentară de către aparatul central al MTIC. Totodată, auditul a relevat prezența unor rezerve în cadrul procesului de achiziţii publice, care nu au ca impact cauzarea de prejudicii, după cum urmează:

• Planificarea incompletă a valorii estimative a unor contracte de achiziţii publice . Astfel, conform planului de achiziţii, valoarea serviciilor comunale pentru întreţinerea MTIC s-a estimat în sumă de 293,0 mii lei, dar de facto achiziţia a fost contractată în sumă de 389,6 mii lei. Totodată, auditul a constatat neestimarea valorii unor achiziţii conform anunţului de intenţie şi planului anual, ca urmare nefiind respectate prevederile legale la achiziționarea serviciilor de consultanţă pentru elaborarea studiilor de fezabilitate în sumă de 2467,8 mii lei.

• Nestabilirea expresă, prin ordin, după cum prevede cadrul normativ, a atribuţiilor grupului de lucru şi funcţiilor fiecărui membru în parte, necesare pentru a fi exercitate în cadrul procedurilor de achiziţii publice.

• Neelaborarea şi nepublicarea, conform cadrului normativ , în Buletinul achiziţiilor publice, pe pagina oficială a Agenţiei Achiziţii Publice și în reţeaua Internet a MTIC a anunţului de intenţie, care urma să cuprindă totalitatea contractelor de achiziţii publice preconizate pentru a fi atribuite pînă la sfîrşitul anului bugetar.

• La efectuarea unor achiziţii nu s-a ţinut cont de prevederile art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, care interzice divizarea achiziţiei prin încheierea de contracte separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu prezenta lege. Astfel, ministerul a încheiat 5 contracte de valoare mică, la momentul apariţiei necesităţilor de achiziţionare a biletelor de avion sau a serviciilor de cazare, cu 3 agenţi economici diferiţi, în sumă totală de 80,6 mii lei, deşi Planul anual prevedea achiziţia respectivă, în sumă de 100,0 mii lei, prin procedura cererii ofertelor de preţuri.

Analogic, conform Planului anual de achiziţii, ministerul urma să achiziţioneze servicii de organizare a Conferinţei Internaţionale „ICT Summit 2014”, în sumă de 100,0 mii lei, prin cererea ofertelor de preţuri, dar de facto, nerespectînd planul de achiziţii şi prevederile cadrului normativ , a încheiat cu 5 agenţi economici contracte de valoare mică în sumă totală de 108,8 mii lei.

• Contrar prevederilor Regulamentului privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă , grupul de lucru n-a întocmit procesul-verbal privind achiziţia dintr-o singură sursă, cu expunerea argumentelor corespunzătoare, precum şi darea de seamă privind desfăşurarea procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă.

• Nerespectînd prevederile legale , ministerul, în calitate de autoritate contractantă, nu a întocmit şi nu a prezentat semestrial Agenţiei Achiziţii Publice, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, semnate şi înregistrate în perioada de referinţă.

• Dosarele aferente procedurilor de achiziţii nu sînt întocmite după încheierea contractelor de achiziţii publice, în conformitate cu cadrul normativ existent. Astfel, contrar actelor normative , dosarele achiziţiilor publice prezentate auditului nu reprezintă totalitatea documentelor utilizate de către autoritatea contractantă pe parcursul desfăşurării procedurilor de achiziţie publică. În aceste dosare a fost atestată lipsa invitaţiei de participare iniţială/corectată , a procesului-verbal privind deschiderea/evaluarea ofertelor, precum şi a altor documente, unele regăsindu-se în diferite mape. Aceste aspecte generează un risc asupra integrităţii documentelor şi nu exclud posibilitatea sustragerii sau înlocuirii documentelor aferente licitației publice desfăşurate.

• Contrar prevederilor legale , anunțurile de atribuire a contractelor de achiziţii nu sînt publicate în BAP, şi nici vizualizate pe web site-ul MTIC.

• La desfăşurarea achizițiilor publice folosind licitaţia electronică nu s-a ţinut cont de cadrul normativ , potrivit căruia ministerul avea obligaţia de a anunţa decizia de utilizare a licitaţiei electronice în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. Totodată, n-a fost întocmit procesul-verbal al grupului de lucru privind posibilitatea aplicării procedurii de licitaţie electronică în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică, care devine parte a dosarului achiziției publice.

Notă: Se ia act că pe parcursul auditului MTIC a perfectat dosarele privind achizițiile publice, a prezentat Agenției Achiziții Publice darea de seamă privind contractele de achiziție publică de valoare mică.

Concluzii:

Auditul relevă neasigurarea în deplină măsură a managementului instituțional, precum și neimplementarea unor elemente operaţionale aferente controlului intern asupra procesului de achiziţii. În aspectul conformității procedurilor de achiziţii publice, s-au relevat nereguli ce ţin de activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, organizarea etapei de planificare, ţinerea registrelor şi întocmirea dosarelor de achiziţii, astfel majorîndu-se riscul denaturării întregului proces de achiziţii.

Recomandări conducerii MTIC:

4. Să consolideze activitatea grupului de lucru privind achizițiile publice, în vederea conformării proceselor de planificare, desfășurare și monitorizare în domeniul achizițiilor publice, cu elucidarea deficiențelor constatate.

3.5. Conformitatea cheltuielilor pentru servicii de transport este afectată de unele nereguli

În anul 2014, cheltuielile de casă şi cele efective ale MTIC pentru serviciile de transport au constituit 32,0 mii lei. Conform cadrului legal , MTIC, pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, urma să utilizeze mijloacele în limitele alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea sa.

Examinările auditului au relevat că, real, ministerul a executat cheltuielile respective prin intermediul Î.S. „CRIS „Registru”. Astfel, ministerul dispune de o unitate de transport, procurată la sfîrşitul anului 2013, iar în anul 2014 MTIC a încheiat cu Î.S. „CRIS „Registru” un contract privind achiziţionarea serviciilor de valoare mică, potrivit căruia întreprinderea îşi asumă responsabilitatea de a achita cheltuielile pentru întreţinerea acestui automobil. Conform contractului, ministerul a achitat întreprinderii 30,0 mii lei. Auditul a constatat că preţul contractual a fost estimat reieşind din distanţa parcursă. Astfel, cheltuielile privind întreţinerea conducătorului auto au fost suportate de către Î.S. „CRIS „Registru” și au constituit 110,9 mii lei. Pentru suportarea în continuare a cheltuielilor totale de către Î.S. „CRIS” Registru”, ministerul a încheiat la 06.11.2014 un contract de comodat, conform căruia automobilul este transmis întreprinderii menționate, deşi de facto continuă să fie utilizat de către minister. Mai mult decît atît, tot din contul Î.S. ,,CRIS „Registru”, pe parcursul anului 2014, au fost întreţinute încă 3 automobile, suma cheltuielilor suportate constituind 209,5 mii lei.

În această situaţie, ministerul, în calitate de fondator, n-a respectat prevederile legale , care nu-i acordă drepturile să intervină în activitatea întreprinderii după încheierea contractului cu administratorul. Responsabilii de la MTIC motivează situația respectivă cu insuficienţa mijloacelor alocate pentru întreţinerea unităților de transport.

Concluzii:

Și pe parcursul anului 2014 s-a menținut situația de suportare de către Î.S. „CRIS „Registru” a cheltuielilor aferente întreținerii unităților de transport care deservesc personalul MTIC, deși acestea s-au micșorat față de perioadele precedente.

Astfel, MTIC, la executarea cheltuielilor pentru întreținerea transportului nu s-a limitat la nivelul mijloacelor alocate în acest scop de la bugetul de stat, majoritatea cheltuielilor fiind suportate de către întreprinderile în care ministerul exercită funcția de fondator, fapt motivat de către minister ca fiind rezultatul nealocării mijloacelor financiare, precum și a transportului de serviciu, conform cadrului normativ.

Recomandări conducerii MTIC:

5. Să fundamenteze și să înainteze propuneri referitoare la stabilirea numărului unităților de transport necesare pentru executarea obiectivelor ce i se impun, iar la elaborarea bugetului, în comun cu Ministerul Finanțelor, să prevadă necesarul de mijloace financiare pentru întreținerea lor.

6. Să excludă practica de a interveni în activitatea operațională a întreprinderilor de stat prin utilizarea mijloacelor de transport, cu suportarea cheltuielilor respective.

3.6. Planificarea și efectuarea cheltuielilor pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic denotă neconformități

În scopul executării prevederilor Legii nr.273-XIII din 09.11.1994 , prin Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013 , a fost aprobat Planul de acţiuni privind preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic. Potrivit planului respectiv, termenul de realizare a acţiunilor de preschimbare a paşapoartelor de tip sovietic a fost stabilit pînă la 01.09.2014. Conform pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013, MTIC urma să monitorizeze şi să evalueze rezultatele implementării planului respectiv şi să prezinte Guvernului, pînă la data de 1 octombrie, un raport în acest sens. Acest termen a fost stabilit și prin ordinul MTIC . Conform Hotărîrii Guvernului nr.210 din 24.03.2014 , cheltuielile suportate la implementarea Planului de acțiuni sînt acoperite din bugetul de stat.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, în scopurile menţionate, au fost aprobate mijloace în sumă de 20,0 mil.lei, ca cheltuieli curente pentru servicii de stat cu destinaţie generală.

Verificările efectuate de audit au relevat că MTIC, după termenul-limită stabilit, a preschimbat 12337 pașapoarte de tip sovietic și a acordat servicii prin intermediul oficiilor mobile la 2312 persoane, pe parcursul lunilor octombrie-decembrie 2014, în aceste circumstanțe fiind utilizate 2017,7 mii lei.

Soldul mijloacelor alocate și nevalorificate pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic la 01.01.2015 constituia 505,4 mii lei, iar potrivit informației Î.S.„CRIS „Registru”, pînă la această dată, numărul persoanelor care mai dețin pașapoarte de tip sovietic constituia 14396, din numărul de 171779 de persoane la 01.01.2014.

Verificările auditului au relevat că termenul de preschimbare a pașapoartelor de tip sovietic a fost extins de către Î.S.„CRIS „Registru” și pentru anul 2015, deși în aceste scopuri MTIC nu i-au fost prevăzute alocații. Pînă la 01.05.2015, Î.S.„CRIS „Registru” a preschimbat 1545 de pașapoarte, suportînd cheltuieli în sumă de 203,9 mii lei.

MTIC n-a prezentat Guvernului, în termenul stabilit de actele normative , raportul privind evaluarea, monitorizarea şi implementarea Planului de acţiuni, acesta fiind prezentat în perioada efectuării auditului, la 30.10.2014.

Prin prisma funcţionalității proceselor decizionale/instituţionale aferente monitorizării și controlului, auditul a constatat că, deși, potrivit pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.210 din 24.03.2014, acoperirea financiară a costurilor efective ale serviciilor menționate se efectuează lunar de către MTIC, în baza rapoartelor şi calculelor prezentate de Î.S.„CRIS „Registru”, auditul nu a identificat acțiuni de verificare din partea MTIC a acestui proces și, respectiv, a costurilor și termenelor de executare.

În contextul menționat, MTIC, fiind executorul hotărîrii, dar şi potrivit destinației mijloacelor, urma să contracteze prestarea serviciilor dintr-o singură sursă. Iniţial mijloacele bugetare au fost planificate la articolul 113.45 „Mărfuri şi articole neatribuite altor alineate”, însă, potrivit motivației MTIC, după refuzul Agenţiei Achiziţii Publice de a înregistra contractul privind achiziţia serviciilor dintr-o singură sursă, prin scrisoarea nr.01/0446 din 21.03.2014, s-au solicitat modificări la planul de finanţare şi atribuirea acestor mijloace la articolul 131.09 „Alte transferuri şi produse”, astfel grupînd la un articol cheltuielile prevăzute pentru eliberarea actelor de identitate cetățenilor din stînga Nistrului cu cheltuielile prevăzute pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic. Totodată, MTIC, ca responsabil de utilizarea mijloacelor, n-a aprobat costul actelor eliberate, lăsînd aceasta la discreția Î.S. ,,CRIS „Registru”.

_______________________

11 Pct.5 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

12 Art.19 din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007(în continuare - Legea nr.96-XVI din 13.04.2007); pct.7 lit.b) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

13 Art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

14Pct.11 literele a), c), d) din Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008.

15 Art.13 alin.(1) lit.i) din Legea nr.96 din 13.04.2007; pct.25 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

16 Art.32 din Legea nr.96 din 13.04.2007; punctele 2, 3, 4, 5, 6, 8 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

17Art.21 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

18 Art.56 alin. (3) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007; pct.6 și pct.22 din Regulamentul privind achizițiile publice folosind licitaţia electronică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.774 din 04.10.2013.

Concluzii:

În circumstanțele de nerespectare a termenului de preschimbare a pașapoartelor de tip sovietic, MTIC a utilizat în acest scop 2017,7 mii lei după termenul-limită stabilit. Pînă la momentul actual, soldul mijloacelor alocate și neutilizate în sumă de 505,4 mii lei a rămas la dispoziția MTIC, nefiind restituite bugetului de stat.

Cele menționate au fost cauzate de neînaintarea propunerilor necesare privind modificarea termenului de utilizare a mijloacelor planificate.

Recomandări conducerii MTIC:

7. Să fortifice elementele sistemului de control intern asupra planificării și utilizării mijloacelor financiare alocate la articolele de destinație.

8. Să stabilească, în comun cu Ministerul Finanțelor, modalitatea restituirii sau a utilizării soldului de mijloace alocate, dar neutilizate, pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic, precum și o posibilă reducere a termenului de finalizare a procesului de preschimbare a pașapoartelor de tip sovietic.

3.7. Conformitatea cheltuielilor la implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize a fost asigurată cu mici abateri

Conform Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, MTIC urma să dezvolte capacitățile programului de software pentru recunoașterea feței (FRS) în Registrul de Stat al Populației, să pregătească elaborarea documentelor noi de identificare (ID) în conformitate cu standardele UE și să implementeze utilizarea directoriului cheilor publice(PKD).

În aceste scopuri, prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 , au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 2644,7 mii lei, fiind planificate spre utilizare, conform Planului general de finanțare al MTIC, pentru lunile iulie-septembrie 2014.

Deși mijloacele au fost planificate și alocate pentru utilizare în termenul menționat, acestea s-au contractat în luna octombrie și executat în luna decembrie.

Achiziția studiului de fezabilitate conform invitației de participare la licitație se prevedea într-un singur lot de servicii, dar de facto achiziția a fost divizată în 2 loturi. Totodată, la contractarea serviciilor de fezabilitate, specificația tehnică a fost elaborată în formă generală identică pentru toate cele 3 acțiuni, deși serviciile de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind implementarea/ dezvoltarea software de recunoaștere facială (FRS) în cadrul Registrului de Stat al Populației au fost contractate în sumă de 49,0 mii euro (fără TVA), echivalentul a 935,5 mii lei, iar serviciile de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind necesitatea îmbunătățirii ID-urilor noi în conformitate cu standardele UE și utilizarea directoriului cheilor publice(PKD) au fost recepționate în sumă de 79,9 mii euro (fără TVA), sau echivalentul a 1522,0 mii lei.

La finalizarea auditului, MTIC nu dispunea de rezultatele evaluării din partea organismelor internaționale a rezultatelor studiului de fezabilitate efectuat.

Concluzii:

La planificarea alocațiilor și la contractarea serviciilor de implementare a planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, MTIC n-a justificat cheltuielile separat pentru fiecare componentă a studiului de fezabilitate, fapt ce ar putea cauza unele riscuri la utilizarea mijloacelor alocate, cu afectarea conformității.

3.8. Conformitatea gestionării situaţiilor patrimoniale necesită remediere

Potrivit datelor raportate, la 01.01.2015, MTIC nu dispunea de clădiri şi terenuri. Pe parcursul anului 2014, ministerul a gestionat imobilul din or. Vatra (clădirea administrativă –745,7m2, garajul – 253,1m2, terenul – 08956 ha) şi imobilul din or. Ciadîr-Lunga (clădirea – 123,4m2, terenul – 0,0259 ha).

Verificările auditului au relevat că aparatul central al MTIC, nerespectînd cadrul legal , nu a asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a terenurilor menționate. Totodată, auditul atestă că MTIC n-a respectat prevederile actelor normative şi la transmiterea acestor terenuri Î.S. „CRIS „Registru” şi, respectiv, Î.S. „Pentru Exploatarea Clădirilor”. Astfel, odată cu transmiterea clădirilor, n-au fost transmise terenurile aferente acestora, fapt determinat de neevaluarea și neincluderea lor în facturile de expediţie, ceea ce a cauzat neînregistrarea în evidenţa contabilă a întreprinderilor beneficiare și a generat riscul neasigurării integrității situațiilor patrimoniale.

Verificările auditului au relevat divergenţe între datele contabile şi datele privind imobilele din Lista aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005. MTIC, în calitatea să de fondator, n-a respectat prevederile legale , netransmițînd administratorilor întreprinderilor de stat bunurile, în baza contractului încheiat.

Notă: Se ia act că, în perioada derulării misiunii de audit, MTIC a înaintat propuneri de modificare a Anexei nr.20 la Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

Consiliile de administrație, constituite de către MTIC, în calitate de fondator, nu au respectat prevederile legale , nefiind întreprinse măsurile necesare pentru asigurarea înregistrării tuturor imobilelor în evidența contabilă și la OCT, ceea ce poate cauza riscul asupra integrității şi folosirii bunurilor întreprinderilor.

Conform Hotărîrii Guvernului nr.915 din 19.12.1994 , funcțiile, regimul şi condițiile de muncă pentru fiecare specialist confirmat (ales) în componența Consiliului de administrație al întreprinderii de stat le determină managerul întreprinderii, de comun acord cu președintele Consiliului de administrație, şi se legalizează printr-un ordin pe întreprindere. Verificările auditului au relevat că această normă nu este respectată în cadrul întreprinderilor de stat, datorită faptului că norma respectivă nu se încadrează în prevederile Legii nr.146-XIII din 16.06.1994 , ținîndu-se cont de faptul că administratorul doar conduce activitatea întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă, nu face parte din Consiliul de administrație, dar asigură executarea deciziilor acestuia.

____________________

[1] Pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 30.12.2005 „Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autoritățile administrației publice”.

[1] Art.6 alin. (3) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

Concluzii:

Managementul financiar şi sistemul de control intern existente în cadrul aparatului central al MTIC au determinat neconformitatea gestionării situațiilor patrimoniale, inclusiv aferente întreprinderilor de stat în care ministerul exercită funcția de fondator, în aceste condiții admițîndu-se neînregistrarea integrală în evidența contabilă și la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale, divergențe între datele reflectate în evidența contabilă , datele din Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 și situația reală, precum și comercializarea ineficientă a unor imobile.

Recomandări conducerii MTIC:

9. Să întreprindă măsuri concrete în vederea înregistrării drepturilor patrimoniale, evaluării cadastrale, ajustării numărului imobilelor și costului bunurilor reflectate în evidența contabilă, cu înlăturarea divergențelor.

10. Să documenteze transmiterea bunurilor proprietate de stat administratorilor întreprinderilor de stat, cu anexarea la contractele încheiate a listei privind componența bunurilor transmise.

3.9. Conformitatea evidenței contabile şi raportării financiare a relevat abateri semnificative

Auditul denotă că, potrivit art.16 alin.(2) din Legea contabilităţii şi Ordinului ministrului finanţelor nr.92 din 24.06.2013 , MTIC a aprobat, conform cadrului regulator intern , Politica de contabilitate pentru aparatul central al MTIC.

În cadrul aparatului central al MTIC, evidenţa contabilă este organizată şi ţinută de către Serviciul finanţe şi evidenţă contabilă în conturi analitice şi sintetice, utilizînd Planul de conturi contabile, prevăzut de Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice .

Documentele primare controlate de serviciile contabile şi luate la evidenţă se sistematizează după data efectuării operaţiunilor (în ordine cronologică) şi se perfectează prin note de contabilitate, cu utilizarea programului contabil computerizat „SoftContabil”.

În cadrul MTIC se aplică sistemul contabil în partidă dublă, rapoartele financiare se întocmesc în baza Normelor metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor pentru sistemul bugetar, în conformitate cu art.4 alin.(6) din Legea contabilităţii.

Verificările efectuate de audit în cadrul aparatului central al MTIC au relevat că inventarierile bunurilor imobile au fost efectuate cu unele abateri de la prevederile cadrului legal . Astfel, comisia de inventariere n-a solicitat întocmirea și prezentarea de către gestionari a Declarației privind locul depozitării şi apartenenţa bunurilor, modul de eliberare a bunurilor şi despre bunurile necontabilizate disponibile. Mai mult decît atît, în cadrul aparatului central al MTIC, nu este numit un responsabil de bunurile materiale gestionate, acestea fiind reflectate în evidență după încăperi.

Nerespectîndu - se prevederile actelor normative , n-au fost supuse inventarierii generale toate tipurile de bunuri ale entităţii. Auditul, prin verificarea faptică, a constatat că n-au fost supuse inventarierii peste 65 de bunuri necontabilizate din diferite motive (fotolii, safeuri, dulapuri, seturi de mobilă, calculatoare, imprimante etc.) în sumă de circa 75,0 mii lei.

În baza Acordului-memorandum de Înțelegere între Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Republica Moldova și Agenția Națională pentru Societatea Informațională din Republica Coreea, la 14 august 2012, în clădirea administrativă a MTIC a fost deschis Centrul moldo -coreean de Informare și Acces. Conform prevederilor acordului-memorandum, MTIC este proprietarul Centrului. Neținîndu-se cont de aceste prevederi, n-au fost reflectate în evidența contabilă peste 250 de bunuri conform acordului-memoradum încheiat (computatoare, mobilier, imprimante, procesoare, aparate de aer condiționat, televizoare etc.) în sumă de peste 700,0 mii lei .

Verificările efectuate de audit asupra calculării şi reflectării în evidenţa contabilă a uzurii mijloacelor fixe nu au relevat abateri semnificative. Totodată, cheltuielile aferente materialelor pentru necesitățile MTIC au fost reflectate în evidenţa contabilă conform cadrului regulator.

Conform prevederilor actelor normative , contabilitatea urma să țină evidența „Investițiilor pe termen lung în părţi legate” (Subcontul 136), destinat generalizării informației actelor de transmitere privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate. De facto, un asemenea subcont n-a fost deschis, în rezultat nefiind reflectată în evidența contabilă valoarea bunurilor investite în capitalul social al întreprinderilor de stat de circa 272,0 mil.lei.

Valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate urma să fie reflectată în evidența contabilă în baza actelor de transmitere, pe care MTIC nu le-a întocmit cu administratorii întreprinderilor de stat.

MTIC nu ține evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung în părţi legate, urmînd să le reflecte pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace, sau pe termene de stingere.

Concluzii:

Managementul financiar în cadrul MTIC nu a asigurat respectarea regulilor generale de reflectare în evidența contabilă şi de raportare a unor cheltuieli și bunuri materiale, precum și a valorii bunurilor investite în întreprinderile de stat. Neînregistrarea regulamentară în evidența contabilă a tuturor bunurilor a fost cauzată de efectuarea necalitativă a inventarierii generale a elementelor de activ şi pasiv, inclusiv de lipsa unei persoane cu atribuții de răspundere materială, precum și de nereglementarea în Politica de contabilitate a metodelor şi principiilor de constatare şi înregistrare a investițiilor pe termen lung în părți legate. Aceste situații au generat raportarea neveridică a situaților patrimoniale.

_______________________

[1] Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr. 273-XIII din 09.11.1994.

[1] Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013 „Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic” ( în continuare – Hotărîrea Guvernului nr. 776 din 04.10.2013).

[1] Ordinul MTIC nr.112 din 03.12.2013.

[1] Hotărîrea Guvernului nr.210 din 24.03.2014„Cu privire la acordarea înlesnirilor la eliberarea actelor de identitate”.

Recomandări conducerii MTIC:

11. Să asigure conformitatea efectuării inventarierii generale a elementelor de activ şi pasiv, cu determinarea drepturilor patrimoniale şi remedierea neregularităților constatate.

12. Să revizuiască Politica de contabilitate prin includerea metodelor, principiilor şi regulilor de constatare şi înregistrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate conform cadrului regulator.

13. Să desemneze, prin ordinul ministrului, o persoană responsabilă de gestionarea și evidența bunurilor materiale din cadrul aparatului central al MTIC.

3.10. Cu privire la executarea Hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi

Recomandările auditului precedent au fost executate integral, iar Hotărîrea Curţii de Conturi nr.41 din 10.06.2010 se propune a fi exclusă din regimul de monitorizare.

______________

[1] Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 (cu modificările și completările ulterioare).

[1] Art. 17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, pct.39 şi pct.40 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr.93 din 19.07.2010.

III.

CONCLUZIE GENERALĂ DE AUDIT

În baza activităţilor desfăşurate, auditul denotă că gestionarea fondurilor publice tinde să se conformeze prevederilor normativ-legale, cu excepţia carenţelor ce țin de: administrarea patrimoniului public, efectuarea achizițiilor publice, executarea cheltuielilor de întreținere a transportului, conformitatea raportării financiare și ținerea evidenței contabile.

Prezentul Raport de audit a fost elaborat în baza activităţilor de audit realizate de către echipa de audit, în componenţa controlorilor de stat D.Grigoriev și N.Cabac.

Responsabil de executarea auditului

şi consolidarea Raportului de audit,

şef de direcţie în cadrul Direcţiei

generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului) Tudor Suhan

Responsabil de monitorizarea

misiunii de audit,

şef al Direcţiei generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului) Natalia Trofim

Anexa nr.1

Cu privire la sinteza mijloacelor bugetare alocate și executate pe anul 2014

Pentru anul 2014, MTIC i-au fost precizate mijloace de la bugetul de stat în sumă totală de 30126,0 mii.lei, inclusiv: la componenta de bază – 30,0 mil.lei ( cheltuieli administrative – 5,5

mil.lei, pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic și documentarea cetățenilor domiciliați în localitățile din stînga Nistrului– 21,8 mil.lei, și pentru acțiuni privind regimul de liberalizare a vizelor – 2,6 mil.lei) și mijloace speciale - 145,0 mii lei, cheltuielile de casă și cele efective constituind 28,7 mil.lei (95,7%) și, respectiv, 11,6 mii lei (8,0%).

Sinteza alocațiilor precizate și executate în anul 2014, pe toate componentele, este prezentată în următorul tabel:

(mii lei)
R
Nr.
d/o
Denumirea
indicatorilor
Aprobat
iniţial
Precizat
pe an
Încasat de casă/ executat de casăÎncasat efectiv/cheltuieli efectiveDatorii
debitoarecreditoareExecutarea veniturilor/
cheltuielilor faţă de planul precizat
Soldul mijloacelor băneşti la 01.01.2014, total-1,41,41,41,4
Datorii la 01.01.2014xxxxx
I. Surse de finanţare, total, din care:30126,030126,028763,428834,0
1.Componenta de bază, total, inclusiv mijloace pentru:29981,029981,028651,828722,4329,291,6
1.1.întreţinerea aparatului central5536,35536,34999,05069,61,0329,291,6
1.2.preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic21800.021800,021185,021185,0--97,2
1.3.implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize2644,72644,72467,82467,8--93,3
2.Mijloace speciale, total,
din care:
-145,0111,6111,6--
2.1.Servicii cu plată----
2.2.Plata pentru chirie-145,0111,6111,6---
2.3.Granturi externe-------
2.4.Alte mijloace speciale-------
II. Cheltuieli total, din care, în aspectul surselor de finanţare:146,3-111,6
1.Componenta de bază, total, inclusiv pentru:
1.1.întreţinerea aparatului central5536,35536,34999,05069,61,0329,291,6
1.2.pentru preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic21800.021800,021185,021294,6-109,6-97,2
1.3.pentruimplementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize2644,72644,72467,82467,893,3
2.Mijloace speciale, total,
din care:
2.1.Servicii cu plată---
2.2.Plata pentru chirie---
2.3.Granturi externe-
2.4.Alte mijloace-------
Soldul mijloacelor băneşti la 31.12.2011, total, din care:---
mijloace speciale1,40,10113,0113,0---
Sursă: Datele selectate din Raportul privind executarea bugetului MTIC pe anul 2014.

Auditul denotă că alocaţiile de la componenta de bază reprezintă ponderea majoră în totalul surselor de finanţare a executării de casă a cheltuielilor.

La finele perioadei de gestiune n-au fost înregistrate datorii debitoare, iar datoriile creditoare au constituit 329,2 mii lei, acestea incluzînd: salariile calculate pentru luna decembrie – 195,0 mii lei; contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistență medicală – 51,7 mii lei; plata mărfurilor şi serviciilor – 81,5 mii lei etc.

Executarea cheltuielilor de la componenta de bază a bugetului de stat, în aspectul clasificaţiei economice, la data de 31.12.2014, este prezentată în diagrama ce urmează:

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului MTIC pe anul 2014.

Potrivit diagramei, în totalul cheltuielilor efective pentru întreţinerea aparatului central al MTIC, ponderea majoră revine cheltuielilor legate de transferurile pentru produse şi servicii, la preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic (73,8%), fiind urmate de cheltuielile pentru retribuirea muncii – 14,5%, plata mărfurilor şi serviciilor – 10,9%, deplasări în interes de serviciu – 0,8% etc.

În totalul cheltuielilor efective ce țin de preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic (21,8 mil.lei) şi pentru acţiuni privind regimul de liberalizare a vizelor (2,6 mil.lei), ponderea majoră revine cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi serviciilor. Aspectele menționate au fost selectate pentru auditare în mod prioritar.

Analiza efectuată de audit denotă că cheltuielile au fost executate în limita aprobată.

Anexa nr.2 Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 29 din 20.07.2015

LISTA ABREVIERILOR

Abrevierea Termenul abreviat

ISSAI Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit

MTIC Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

Î.S. Întreprinderea de stat

TIC Tehnologia informației și comunicațiilor

Î.S. „CRIS „Registru” Întreprinderea de stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”

Î.S. „CNFR” Întreprinderea de stat „Centrul Național pentru Frecvențe Radio”

Î.S. „PEC” Întreprinderea de stat „Pentru Exploatarea Clădirilor”

Î.S. „DPP” Întreprinderea de stat „Detașamentul de Pază Paramilitară”

RM Republica Moldova

OCT Oficiul Cadastral Teritorial

AAPL autoritățile administrației publice locale

ANRCETI Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației

SNC Standardele Naționale de Contabilitate

IT tehnologiile informaționale

Destinatarii Raportului:

MTIC

Guvernul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Societatea civilă

I.

INTRODUCERE

Auditul conformității privind gestionarea fondurilor publice în anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator a fost efectuat în temeiul art.28 și art.31 din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activității de audit a Curţii de Conturi pe anii 2014 și 2015[12].

Responsabilitatea conducerii MTIC, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, constă în elaborarea, conducerea, coordonarea, controlul şi asigurarea realizării politicii de stat în domeniile societății informaționale, informatizării, tehnologiei informației, comunicațiilor, evidenței de stat şi resurselor informaționale de stat, în organizarea şi asigurarea monitorizării, supravegherii activității întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor administrate, în condiţiile statutului acestora si ale contractului încheiat între fondator şi conducătorul unităţii.

Responsabilitatea conducerii întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator constă în elaborarea şi executarea programelor de activitate, păstrarea, utilizarea raţională şi sporirea bunurilor de care dispune, întocmirea şi prezentarea, în termenele stabilite şi în conformitate cu cadrul legal, a rapoartelor financiare, asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea economico-financiară.

Responsabilitatea auditorilor a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susținerea constatărilor, concluziilor privind conformitatea tranzacţiilor economice, conformitatea gestionării fondurilor publice şi patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

În Registrul patrimoniului public al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicațiilor sînt incluse 7 întreprinderi de stat: Î.S. „CRIS „Registru”, Î.S. „Poşta Moldovei”, Î.S. „Radiocomunicații”, Î.S. „Detaşamentul de Pază Paramilitară”, Î.S. „Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio”, Î.S. „MoldData”, Î.S. „Pentru Exploatarea Clădirilor”, cu capitalul social în sumă totală de 272,5 mil.lei, ponderea componenței capitalului social în aspectul acestora fiind prezentată în diagrama care urmează:

Sursă: Darea de seamă privind mărimea și circulația proprietății pe anul 2014 a întreprinderilor de stat în care

MTIC exercită funcția de fondator.

În vederea asigurării viabilității sectorului TIC în Republica Moldova, întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator şi-au axat activitatea pe realizarea obiectivelor şi acţiunilor stabilite în Planul de activitate al MTIC pe anul 2014, precum şi a planurilor proprii de dezvoltare. Analiza evoluției întreprinderilor a consemnat o tendință pozitivă de dezvoltare, fiind îmbunătăţiți unii indicatorii de performanţă, precum lichiditatea, profitabilitatea, rentabilitatea etc.

La situația din 31.12.2014, întreprinderile de stat dispuneau de patrimoniu în valoare totală de circa 1021,0 mil.lei. În rezultatul activităților desfășurate în perioada anului 2014, întreprinderile au obținut un profit net în sumă totală de circa 31,9 mil.lei. Numărul efectiv de angajați ai întreprinderilor de stat a constituit 8127 de persoane.

Analiza efectuată de audit în aspectul întreprinderilor menționate a relevat că pe parcursul anului 2014 acestea n-au primit din buget mijloace financiare. Toate întreprinderile au prezentat rapoartele financiare organelor teritoriale ale Biroului Naţional de Statistică.

II. Metodologia şi sfera de abordare a auditului

Auditul conformității gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi[13] , ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 400 şi ISSAI 4200, cu utilizarea bunelor practici în domeniul auditului conformităţii, abordarea fiind bazată pe evaluarea conformităţii proceselor din cadrul întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator pe anul 2014.

Obiectivul general al auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că activitățile și tranzacțiile întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcția de fondator se realizează și sînt, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu reglementările legale.

În scopul realizării obiectivului general, auditul a determinat următoarele obiective specifice:

asigurarea că administrarea veniturilor și cheltuielilor este conformă prevederilor legale;

asigurarea că gestionarea patrimoniului este în conformitate cu prevederile legale;

asigurarea că procedurile de achiziții de mărfuri, lucrări și servicii sînt conforme cadrului legal;

asigurarea că evidența contabilă este ținută în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate, iar rapoartele financiare prezintă real situațiile financiare și patrimoniale;

asigurarea că creanțele și datoriile înregistrate în evidența contabilă sînt justificate.

În cadrul misiunii de audit, criteriile de audit au fost prevederile legislaţiei aferente domeniului care reglementează condiţiile de planificare, aprobare, monitorizare şi control al utilizării mijloacelor financiare şi administrării patrimoniului public, inclusiv Standardele Naționale de Contabilitate, legislaţia muncii, cadrul legal ce reglementează domeniile privind achiziţiile publice, patrimoniul public, evidenţa contabilă, managementul financiar şi controlul intern etc.

Prin aplicarea pragului de semnificaţie, probele de audit au fost acumulate la aparatul central al MTIC şi la întreprinderile de stat în care exercită funcția de fondator. Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raport, echipa de audit a utilizat testarea de fond şi evaluarea unor elemente semnificative ale sistemului de control intern, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, inclusiv: analiza cadrului regulator, evaluarea politicii de contabilitate, verificarea documentelor primare şi a rapoartelor financiare, examinarea/ studierea planurilor şi rapoartelor de activitate, analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor şi acţiunilor preconizate, analiza economico-financiară în baza indicatorilor bilanţului anual al întreprinderilor etc.

În cadrul misiunii de audit au fost colectate şi analizate probe de audit documentare şi analitice. De asemenea, în funcţie de necesitate, au fost solicitate explicaţii/informaţii de la persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul întreprinderilor, precum şi înaintate acestora unele chestionare.

Concluziile şi constatările prezentate în Raportul de audit au fost formulate în urma verificărilor asupra conformităţii tranzacţiilor şi informaţiilor financiare, efectuate în baza unor eşantioane reprezentative. Mărimea eşantionului din colectivitatea totală este indicată separat la fiecare caz constatator.

III. Constatări, concluzii și recomandări

3.1. Cadrul instituțional al întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcția de fondator necesită dezvoltare și armonizare cu prevederile legale

Activitatea întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator este reglementată de Codul civil[14], Legea cu privire la întreprinderea de stat[15], Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi[16], alte legi şi acte normative, precum şi de propriile statute.

Verificările auditului atestă că reglementările interne ale unor întreprinderi nu au fost racordate la prevederile legale. Astfel, contrar prevederilor legale[17], Statutul Î.S. „MoldData”, aprobat de către fondator, nu conţine date cu privire la componenţa bunurilor transmise în gestiune întreprinderii.

MTIC, în calitatea sa de fondator, nu a racordat statutele aprobate cu modificările operate în cadrul legal aferent[18]. Astfel, din anul 2014, în atribuţiile Consiliului de administrație şi ale administratorului au fost incluse responsabilități privind asigurarea transparenței procedurilor de achiziție a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate acoperirii necesităților şi asigurării bazei tehnico-materiale, precum şi formării programului de producție al întreprinderii, modificări care de facto n-au fost incluse în statutele întreprinderilor în care ministerul exercită funcţia de fondator. Auditul denotă că aceste modificări n-au fost operate nici în Regulamentul-model al Consiliului de administrație al întreprinderii de stat, Statutul-model al întreprinderii de stat, Contractul-tip între fondator şi administratorul întreprinderii de stat, aprobate prin Hotărîrea Guvernului.[19]

Auditul a constatat că majoritatea întreprinderilor, în contractul de management încheiat între fondator și administratorii întreprinderilor de stat, au inclus date generale privind valoarea patrimoniului transmis în gestiune, fără a anexa lista privind componenţa proprietății de stat transmise administratorului în gestiune operativă. Deși contractele încheiate, conform prevederilor regulamentare [20], prevăd prezentarea spre examinare fondatorului a propunerilor coordonate cu Consiliul de administraţie privind schimbarea componenţei, reconstrucţia, reutilarea tehnică a bunurilor transmise întreprinderii în gestiune, această prevedere nu se execută de către administratorii întreprinderilor de stat.

Reieșind din prevederile legale[21], în componenţa Consiliului de administraţie, reprezentanții fondatorului nu trebuie să constituie majoritatea. Analiza efectuată de audit asupra conformității creării de către MTIC a Consiliilor de administrație în cadrul întreprinderilor de stat în care exercită funcția de fondator denotă că reprezentanții MTIC constituie peste 65 % din componența Consiliilor de administrație ale acestora. Astfel, în Consiliile de administrație create în cadrul Î.S. „Poșta Moldovei”, Î.S.„MoldData” și Î.S.„CNFR” au fost numiți 6 reprezentanți ai MTIC din totalul de 9, iar la Î.S. „CRIS „Registru” și Î.S. „Radiocomunicații”- 5 din 9.

Totodată, la instituirea Consiliilor de administrație nu s-a ținut cont de cadrul regulator[22], care prevede că componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de către fondator în funcţie de indicii economico-financiari ai întreprinderii și de personalul scriptic. Astfel, la 5 întreprinderi de stat, în Consiliile de administrație s-a stabilit componența numerică de 9 persoane, în timp ce veniturile anuale și personalul scriptic ale acestor întreprinderi diferă semnificativ (Î.S. „Poșta Moldovei” – 340,0 mil.lei și 5281 de angajați, Î.S. „Radiocomunicații” – 61,0 mil.lei și 228 de angajați, Î.S. „MoldData” – 12,9 mil.lei și 60 de angajați, Î.S. „CNFR” – 35,0 mil.lei și 68 de angajați, și Î.S.„CRIS „Registru” – 540,0 mil.lei și 1940 de angajați). Această situație, creată în scopuri de stimulare a angajaților MTIC, majorează riscul intervenției fondatorului în activitatea întreprinderilor, acțiune interzisă conform prevederilor legale.[23]

Nota nr.1: Se ia act că în perioada derulării misiunii de audit, întru redresarea situației constatate, s-au ajustat statutele întreprinderilor de stat în care MTIC își exercită funcția de fondator.

Concluzii: Necorelarea actelor interne aferente cadrului de reglementare instituțională a întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcția de fondator generează ambiguități ale normelor regulatorii aferente aspectelor de organizare și funcționare a întreprinderilor de stat. Totodată, situațiile de nedocumentare a componenței patrimoniului transmis în gestiune, de creare a Consiliilor de administrație cu o majoritate a membrilor din componența fondatorului pot cauza apariția unor riscuri ce vizează activitățile legale ale întreprinderilor de stat.

Recomandări conducerii întreprinderilor de stat:

1. Să înainteze propunerile de rigoare în vederea corelării cu legislația în vigoare a actelor interne privind reglementarea instituțională a întreprinderilor de stat.

Recomandări MTIC, în calitate de fondator:

2. Să desemneze membrii Consiliului de administraţie în strictă conformitate cu prevederile legale.

3.2. Evoluţia principalilor indicatori ai activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat auditate

În ultimii ani, întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator au înregistrat o evoluţie pozitivă la toţi indicii, ceea ce demonstrează că întreg sectorul este rentabil şi contribuie pozitiv la formarea venitului naţional. Totodată, auditul atestă că mai există rezerve de îmbunătățire a procesului de planificare și aprobare a indicilor economici.

Principalii indicatori ai activităţii economico-financiare, examinaţi în evoluţia anilor 2013 și 2014, sînt prezentați în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Urmare analizei principalilor indicatori ai activităţii economico-financiare pe anul 2014, auditul a relevat că întreprinderile de stat monitorizate de MTIC au obținut în acest an venituri în sumă de 1027,5 mil.lei, care, comparativ cu datele din anul precedent (2013), au fost în creștere cu 182,5 mil.lei. Analiza factorilor care au determinat creșterea totală a veniturilor întreprinderilor denotă că veniturile din vînzări au înregistrat o creștere cu 184,8 mil.lei, în timp ce alte venituri operaționale au fost în descreștere cu 2,4 mil.lei. Cele mai mari venituri au fost obținute de către Î.S. „CRIS„Registru”, urmată de Î.S.„Poșta Moldovei”, Î.S. „Radiocomunicații”, Î.S. „CNFR”, Î.S. „DPP” și Î.S. „MoldData”, iar cele mai mici venituri revin Î.S. „Pentru Exploatarea Clădirilor”, datorită specificului activității acesteia. Acest fapt ține de numărul și costul serviciilor acordate, precum și de numărul și contribuția angajaților în executarea funcțiilor și obiectivelor preconizate.

Cheltuielile totale ale întreprinderilor au constituit 187,9 mil.lei, crescînd faţă de anul 2013 cu 9,4 mil.lei, situația dată fiind influenţată de creșterea vînzărilor cu 184,8 mil.lei, precum şi a cheltuielilor administrative – cu 6,5 mil.lei. Totodată, se atestă că profitul net obţinut în anul 2014 de către întreprinderile de stat a constituit circa 31,9 mil.lei, înregistrînd o creștere față de anul 2013 cu 12,3 mil.lei, datorită creșterii costurilor vînzărilor cu 159,0 mil.lei.

Analiza efectuată de audit a relevat că MTIC, în calitatea sa de fondator, conform prevederilor legale[24], nu a stabilit întreprinderilor indicii economici, acestea avînd doar devizele de cheltuieli aprobate de Consiliile de administrație. În condițiile lipsei indicilor economici stabiliți de fondator, auditul denotă că unele întreprinderi planifică indicii economici sub nivelul obținut în perioadele precedente. Astfel, Î.S. „Radiocomunicații” a planificat pentru anul 2014 și a obținut venituri din vînzări la nivelul anilor 2012-2013. Totodată, față de perioadele respective, a micșorat pentru anul 2014 planul profitului din activitatea de bază cu 2,0 mil.lei, majorînd planul profitului din activitatea operațională și, respectiv, cheltuielile, сreînd o situație pozitivă despre realizările obținute, deși principalii indici, comparativ cu perioada precedentă, au fost diminuați. Comparativ cu anul precedent, tendințe de descreștere a profitului net au înregistrat Î.S. „CRIS„ Registru”, Î.S.„MoldData”, Î.S. „PEC” și Î.S. „DPP”.

Potrivit datelor furnizate de întreprinderi, în perioada de gestiune, suma defalcărilor în bugetul de stat şi în bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 4,2 mil. lei.

Concluzii: Deși întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator au înregistrat o evoluţie pozitivă a rezultatelor economice, mai există rezerve de îmbunătățire prin aprobarea indicilor economici de către fondator, ținîndu-se cont de specificul activității întreprinderilor și de posibilul impact social.

Recomandări MTIC, în calitate de fondator:

3. Să asigure aprobarea indicilor economici pentru întreprinderile de stat în care exercită funcția de fondator, ținînd cont de nivelul obținut în perioadele precedente, de specificul activității întreprinderilor și de posibilul impact social.

3.3. Modul în care sînt stabilite tarifele poate schimba situația veniturilor unor întreprinderi

Peste 70 la sută din totalul veniturilor revin veniturilor de la acordarea serviciilor. În anul 2014, întreprinderile de stat monitorizate de MTIC au generat venituri din vînzări în sumă de 1018,1 mil.lei, cu o creştere de 22,1% faţă de anul precedent. Costul vînzărilor a constituit 801,0 mil.lei, sau cu 158,9 mil.lei mai mult față de anul 2013.

O contribuţie esenţială la acumularea veniturilor întreprinderilor de stat o are mărimea tarifelor aplicate la serviciile prestate. Verificările auditului asupra aplicării şi calculării acestor tarife au relevat că majoritatea întreprinderilor de stat au calculat şi aplicat tarifele conform cadrului legal. Totodată, se atestă o situație neordinară ce ține de modul de aprobare a tarifelor și de publicare a lor, determinată de reglementările contradictorii, precum și de lipsa unei reglementări la nivel central. Astfel, MTIC, conform cadrului normativ[25], este autoritatea responsabilă de politica şi strategia gestionării domenului de nivel superior. md, care, potrivit reglementărilor interne[26], urma să aprobe tarifele Î.S.„MoldData”, aceasta activînd ca autoritate cu funcţii de Registrator naţional şi de gestionare a domenului de nivel superior .md. Totodată, conform reglementărilor ANRCETI, tarifele privind înregistrarea, menținerea și gestionarea numelor de sub-domene din domenul superior .md sînt stabilite de către Registratorul național la începutul anului și se publică pe Internet. La această întreprindere tarifele aprobate prin ordinul conducătorului pe anul 2014 pentru unele tipuri de servicii nu sînt justificate prin calcule. De asemenea, acordarea unor reduceri nejustificate şi neuniforme dealerilor, precum şi încheierea, în anii precedenți, a unor contracte nefavorabile pentru entitate au dus la ratarea, în anul 2014, a unor venituri în sumă de circa 1456,6 mii lei.

Tarifele la serviciile prestate de către Î.S. „CRIS „Registru” n-au fost calculate în conformitate cu o metodologie stabilită de Guvern şi nu sînt aprobate de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, după cum prevede legislația[27], dar au fost aplicate şi calculate conform ordinelor interne[28] ale entităţii. Î.S. „Radiocomunicații”, la contractarea serviciilor, aplică calculele tarifelor elaborate de direcțiile specializate ale întreprinderii și aprobate prin ordinul administratorului[29], fără a ține cont de faptul că, potrivit prevederilor legale[30], ANRCETI reglementează tarifele şi preţurile aplicate în cadrul reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice. Totodată, n-a făcut publice, după cum prevede cadrul legal[31], tarifele, modul şi condiţiile de furnizare a serviciilor publice prestate. În aceste circumstanțe, auditul a constatat că, potrivit Planului de acțiuni privind implementarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016, va fi elaborată de către Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor, pînă în decembrie 2015, Metodologia-cadru de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată, în baza căreia MTIC și întreprinderile urmează să elaboreze propriile metodologii și să le aprobe în modul în care va fi stabilit.

După cum a constatat auditul, Î.S. „ PEC”, pe parcursul anului 2014, a transmis în arendă Î.S. „MoldData” spaţiul unui Centru de Informare şi Acces, amplasat la etajul IV al blocului nr.134 din bd.Ştefan cel Mare, mun.Chişinău, cu suprafaţa totală de 371,1 m2, pentru realizarea unui plan de activități privind Strategia de dezvoltare a Centrului, care în realitate n-a fost pe deplin executat. Astfel, se denotă că, pe parcursul anului 2014, Î.S. „MoldData” a suportat cheltuieli în sumă de 263,3 mii lei pentru întreţinerea sălii de conferinţe, sau cu 180,2 mii lei mai mult decît veniturile încasate de la utilizarea acestui spațiu (83,1 mii lei). Mai mult decît atît, spaţiul respectiv a fost dat în sublocaţiune (chirie) fără acordul locatorului, fapt ce nu se încadrează în prevederile actelor normative.

Nota nr.2:

Se ia act că pe parcursul efectuării auditului materialele privind încheierea de către fosta conducere a Î.S. „MoldData” a unor contracte în defavoarea întreprinderii au fost remise organelor de urmărire penală.

Se ia act că, potrivit Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova Digitală 2020”, Î.S. „Radiocomunicații” în mod obligatoriu va publica tarifele serviciilor prestate.

Concluzii: Managementul stabilit la unele întreprinderi, precum și neconcordanța actelor normative ce reglementează acest domeniu n-au contribuit la respectarea reglementărilor privind aprobarea tarifelor. Deși erau obligate, unele întreprinderi n-au calculat și n-au publicat tarifele, modul şi condiţiile de furnizare a serviciilor publice prestate, fapt ce diminuează transparența serviciilor prestate. Cele menționate sînt cauzate și de neelaborarea la nivel central a reglementărilor privind serviciile publice prestate.

Recomandări conducerii întreprinderilor de stat:

4. Să instituie proceduri de control intern asupra modului de aprobare și publicare a tarifelor elaborate.

3.4. Planificarea, calcularea și achitarea plăților salariale la unele întreprinderi de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator denotă nereguli și nerespectarea cadrului legislativ-normativ în vigoare

Reglementarea salariului în cadrul întreprinderilor de stat se bazează pe actele normative care vizează acest domeniu, inclusiv Convenţia colectivă de muncă la nivel de ramură, Codul muncii[32], Legea salarizării[33], Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002[34], Contractul colectiv de muncă[35]. Verificările efectuate de audit pe eșantioanele stabilite aleatoriu, prin analiza de risc asupra conformității cheltuielilor privind retribuirea muncii şi reflectării lor în evidenţa contabilă, atestă că acestea au fost efectuate regulamentar la majoritatea întreprinderilor, deși la alte întreprinderi există rezerve de îmbunătățire.

Astfel, în contractul colectiv de muncă al Î.S. „PEC”, salariul tarifar pentru categoria I de calificare (de salarizare), ca normativ ce determină nivelul retribuirii muncii salariaţilor pentru o perioadă concretă de timp, a fost stabilit în mărime mai mică decît cuantumul stabilit de Convenţia colectivă de muncă la nivel ramural, astfel nerespectîndu-se prevederile cadrului legal[36], deși acest fapt n-a influențat negativ achitarea salariilor angajaților.

Conform prevederilor Regulamentului de funcționare[37], MTIC elaborează, monitorizează, implementează și evaluează documentele de politici privind dezvoltarea societății informaționale, spațiului informațional și sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor în concordanță cu tendințele mondiale. Totodată, conform cadrului legal,[38] MTIC, la elaborarea proiectelor de acte legislative în aceste scopuri, putea crea grupuri de lucru, cu includerea experţilor şi a specialiștilor în materie din afara aparatului central, oficial delegați. De facto, neținîndu-se cont de aceste prevederi, în acest scop s-a creat Secția elaborarea și monitorizarea actelor normative (2 unități de personal) și Secția cercetări analitice, care au fost incluse în statele de personal ale Î.S. „Poșta Moldovei” și, respectiv, ale Î.S. „CRIS „Registru”. Cheltuielile întreprinderilor pentru întreținerea persoanelor respective au constituit 234,5 mii lei și, corespunzător, 684,2 mii lei.

Cadrul normativ[39] prevede acordarea unor indemnizații lunare în mărime de 3 (trei) salarii minime, din contul mijloacelor întreprinderilor de stat, fiecărui specialist confirmat (ales) în componenţa Consiliului de administrație al întreprinderii de stat, pentru executarea funcţiilor respective în cadrul acestuia. Totodată, aceleași prevederi stipulează că funcţiile, regimul şi condiţiile de muncă pentru fiecare specialist confirmat (ales) în componenţa Consiliului de administrare le determină managerul întreprinderii, de comun acord cu preşedintele Consiliului, și se legalizează prin ordinul administratorului întreprinderii. Verificările efectuate de audit asupra respectării acestor norme au relevat că conducătorii entităților supuse auditării nu au emis ordinele cu privire la stabilirea atribuțiilor. Ca rezultat, auditul n-a putut să se expună asupra conformităţii îndeplinirii funcţiilor de către aceștia, precum şi asupra oportunităţii de anulare a indemnizaţiilor lunare, în cazurile în care membri ai Consiliilor de administrație se eschivează de la îndeplinirea acestor funcţii.

Examinările auditului la Î.S. „MoldData” au relevat că Regulamentul privind remunerarea muncii salariaților şi acordarea altor plăţi nu prevede obiectivele măsurabile şi indicatorii ce urmează a fi obţinuţi pentru fiecare salariat, precum şi termenele de îndeplinire a acestora la acordarea sporurilor salariale.

Verificările efectuate la Î.S. „DPP” denotă nerespectarea prevederilor art.10 alin.(2), lit.c) din Codul muncii, statele de personal ale unității nefiind elaborate și aprobate la Inspecția Teritorială de Muncă Chișinău. Contrar prevederilor art.99 alin.(1) din Codul muncii, la întreprindere a fost introdusă evidenţa globală a timpului de muncă, potrivit contractului colectiv de muncă și Regulamentului privind remunerarea muncii salariaților, neținîndu-se cont de faptul că durata timpului de muncă nu trebuie să depăşească numărul de ore lucrătoare stabilite de Codul muncii.

Nota nr.3: Pe parcursul auditului Î.S. „Detașamentul de Pază Paramilitară” a elaborat și a aprobat Statele de personal ale întreprinderii potrivit cadrului legal, iar Î.S. „Poșta Moldovei” a reziliat contractele privind serviciile de deservire a programelor informaționale.

Concluzii: La elaborarea actelor normative, în statele de personal ale Î.S. „Poșta Moldovei” și Î.S. „CRIS „Registru” au fost create secții cu funcții de elaborare a actelor normative, care de facto revin MTIC, fără a se ține cont de faptul că în scopul menționat urmau a fi delegate oficial în grupuri de lucru persoane din cadrul întreprinderilor de stat. Se atestă și reglementarea necorespunzătoare a modului de activitate a membrilor Consiliilor de administrație în cazul eschivării sau exercitării neconforme a funcțiilor, fiind efectuate cheltuieli iraționale la salarizarea lor.

Recomandări conducerii MTIC:

5. Să revadă practica de antrenare a colaboratorilor Î.S. „Poșta Moldovei” și Î.S „CRIS „Registru” în îndeplinirea sarcinilor exclusive ale MTIC.

3.5. Unele întreprinderi de stat n-au asigurat conformitatea achizițiilor de mărfuri, lucrări şi servicii

Potrivit auditului, la momentul actual nu există reglementări specifice privind modul de organizare a achiziţiilor în cadrul întreprinderilor de stat. Totodată, începînd cu 01.01.2014, odată cu promovarea politicii bugetar-fiscale, au fost operate mai multe modificări la Legea cu privire la întreprinderea de stat (modificările în vigoare de la 01.01.2014), prin care întreprinderile de stat au fost obligate să asigure baza tehnico-materială şi formarea programului de producţie în baza principiului transparenţei procedurilor de achiziţie şi eficienţei utilizării surselor financiare. Totodată, Consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat urmau să ia decizii privind asigurarea transparenței procedurilor de achiziție, iar administratorul – să asigure respectarea principiului transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor. Aceste reguli n-au fost respectate de către majoritatea întreprinderilor de stat din cadrul MTIC.

MTIC, în calitate de fondator, n-a asigurat unicitatea în desfăşurarea achiziţiilor, deşi, conform prevederilor legale[40], urma să promoveze o politică tehnică unică în cadrul ramurii. În activitatea de achiziționare, pe parcursul anului 2014, întreprinderile de stat supuse auditului s-au condus de prevederile mai multor acte administrative interne. În acest sens, în cadrul întreprinderilor de stat s-au elaborat diferite regulamente privind procedura de realizare a achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile întreprinderilor, care, în mod separat, au fost examinate în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie şi aprobate de administratorul fiecărei întreprinderi.

Examinările auditului la Î.S. „Poşta Moldovei” au relevat că regulamentele elaborate nu asigură transparenţa achiziţiilor efectuate. Astfel, Regulamentul cu privire la procedura de realizare a achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile Î.S. „Poşta Moldovei” prevede următoarele proceduri de achiziţii: (1) achiziţie directă; (2) concurs prin solicitarea preţurilor; (3) concurs prin solicitarea ofertelor; (4) achiziţia dintr-o singură sursă; (5) achiziţia realizată prin participarea la manifestări, organizate de vînzătorii produselor. De facto, astfel de proceduri nu se regăsesc în cadrul legal naţional şi internaţional aferent domeniului achiziţiilor. Mai mult decît atît, nu sînt stabilite limitele (pragurile) de realizare a achiziţiilor prin procedurile stipulate în Regulamentul menţionat. Totodată, Regulamentul prevede doar că achizițiile se încep de la limita de 180,0 mii lei, fără a se specifica procedura, comparativ cu cadrul legislativ naţional (Legea nr.96-XVI din 13.04.2007), care prevede limita de 40,0 mii lei pentru mărfuri şi servicii şi 50,0 mii lei – pentru achiziţiile de lucrări. Totodată, conform Regulamentului, anunțul de participare la concurs se publică în cazul achizițiilor mai mari de 360,0 mii lei.

Auditul relevă că Î.S.„Poșta Moldovei” pe parcursul anului 2014 a obținut, comparativ cu anii precedenți, cel mai mare profit, a achitat în bugetul de stat impozite majore și a efectuat mari procurări, investite în activitatea întreprinderii.

Totodată, conform cadrului legal[41], Î.S.„Poșta Moldovei” urma să asigure baza tehnico-materială şi formarea programului de producție, în baza principiului transparenţei procedurilor de achiziție şi eficienței utilizării surselor financiare.

Astfel, verificările auditului atestă faptul că procurările în cadrul Î.S. „Poșta Moldovei” prin proceduri de achiziție au constituit, la 31.12.2014, doar 22,2 mil.lei, sau 44% din volumul total de procurări în anul 2014. Restul procurărilor s-au efectuat în afara procedurilor de achiziţie, prin încheierea de contracte, a căror valoare unitară nu depăşea limita de 180,0 mii lei. Totodată, verificările auditului asupra eșantionului selectat de 89,3% din numărul total de contracte încheiate a constatat că, nerespectîndu-se și Regulamentul intern privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor, la această întreprindere s-au efectuat procurări fără inițierea procedurilor de achiziții, conform unor contracte a căror valoare depășea suma de 180,0 mii lei. Astfel, de la o companie s-au procurat produse petroliere în sumă totală de 6,0 mil.lei, iar de la altele 2 – în sumă de 1,7 mil.lei și, respectiv, 289,2 mii lei. De la 4 companii de asigurare au fost achiziționate servicii în sumă totală de 210,9 mii lei. Analogic, de la 2 agenți economici s-au procurat rechizite de birou și formulare în sumă de 1078,4 mii lei și, respectiv, 1723,5 mii lei. Unui agent economic, pentru serviciile de audit al situațiilor financiare pe anul 2013, fără inițierea procedurii de achiziții, în baza contractului încheiat, i-au fost achitate mijloace în sumă de 240,0 mii lei, iar altuia, pentru servicii de consultanță în domeniul economico-financiar – în sumă de 270,0 mii lei. Astfel, pe tot parcursul anului 2014, au fost efectuate achiziții în sumă totală de 15,7 mil.lei, în baza contractelor a căror valoare depășea suma unitară de 180,0 mii lei, fără organizarea procedurilor de achiziții.

Verificările auditului denotă divizarea achiziţiilor prin încheierea de contracte separate la procurarea aceluiaşi tip de mărfuri/servicii/lucrări. În acest context, exemplificăm existenţa practicii de efectuare a achiziţiilor pentru acelaşi tip de marfă prin încheierea a mai multor contracte pe parcursul anului, fiind evitată desfăşurarea procedurilor cu participarea mai multor operatori economici. Astfel, în baza a 3 contracte, unul și același agent economic a efectuat lucrări de reparație în sumă totală de 311,3 mii lei. Cu diferiți agenți economici (înregistrați în mun. Chișinău) au fost încheiate 4 contracte de efectuare a reparațiilor în sumă totală de 451,3 mii lei. Pentru confecționarea mobilei, cu 2 agenți economici s-au încheiat contracte în sumă totală de 209,9 mii lei, fără desfășurarea procedurii de achiziții. De la 2 agenți economici diferiți au fost procurate fără organizarea concursului 2 automobile Volkswagen, în valoare de 106,1 mii lei și, respectiv, 179,5 mii lei. În total, au fost divizate procurări, cu evitarea procedurii de efectuare a achizițiilor, în sumă totală de 1633,9 mii lei, fiind încheiate contracte a căror sumă nu depășea 180,0 mii lei.

Conform reglementărilor interne, anunţurile pentru achizițiile ce depășeau suma de 360,0 mii lei, inclusiv TVA, urmau a fi publicate pe site-ul oficial al întreprinderii şi în alte surse informaționale care publică actele oficiale[42]. De facto, astfel de procurări, efectuate în sumă de 19792,6 mii lei, n-au fost publicate pe site-ul oficial al întreprinderii.

Auditul a constatat că, în unele cazuri, procedura de achiziții a fost inițiată cînd de la agentul economic desemnat drept cîștigător marea majoritate a bunurilor deja erau procurate. Astfel, de la un agent economic, în anul 2014, au fost procurate computere, printere, servere în sumă totală de 2587,0 mii lei, inclusiv în sumă de 644,7 mii lei - pînă la inițierea procedurii de achiziții, efectuată la 31.10.2014, și în sumă de 1942,4 mii lei – după ofertele de prețuri. Analogic, de la alt agent economic, pînă la inițierea procedurii de achiziții, au fost procurate piese de schimb auto în sumă de 860,8 mii lei, iar după inițierea procedurii de achiziții – în sumă de 236,7 mii lei. Achiziţia propriu-zisă a plicurilor în sumă de 51,2 mii euro (1071,4 mii lei) de la un agent economic s-a efectuat anterior evaluării ofertelor, declarării acesteia ca învingător şi semnării contractului. În total, de la 7 agenți economici au fost procurate bunuri, pînă la inițierea achiziției, în sumă de 2912,9 mii lei, iar după inițierea procedurii de achiziții - în sumă de 4166,5 mii lei. Asemenea cazuri au avut loc datorită faptului că responsabilii de la Î.S. „Poșta Moldovei”, fără a ține cont de modificările efectuate în legislație, au confirmat procurarea bunurilor de la agenții economici pe care i-au avut ca parteneri pe parcursul anilor precedenți.

Auditul relevă planificarea incompletă a valorii estimative a unor contracte de achiziţii, nefiind estimate valorile achiziţiilor efectuate. Astfel, în planul de achiziții pe anul 2014 n-au fost incluse un șir de bunuri și servicii, inclusiv procurările de combustibil, piese de schimb și servicii de reparație a automobilelor, servicii de pază, birotică etc. În total, cheltuielile efective realizate pe parcursul anului 2014 depășesc cheltuielile planificate cu 26257,5 mii lei, majoritatea acestora fiind condiționate de nemodificarea planului de achiziții, odată cu modificarea bugetului entității.

Testele în detaliu asupra unui eşantion reprezentativ (de 89% din valoarea totală a achiziţiilor) au identificat ineficienţa activităţilor de control şi de monitorizare a contractelor în procesul de achiziţii. În unele cazuri, mărfurile /serviciile contractate și achitate n-au fost livrate. Astfel, pentru confecționarea a 5 gherete, Î.S. „Poșta Moldovei”, conform contractului, a achitat în avans, la momentul contractării (aprilie 2014) unei firme, suma de 240,5 mii lei. Deși firma urma să livreze gheretele timp de 30 zile după efectuarea plății în avans, aceasta nu și-a onorat obligațiunile nici după un an de la primirea mijloacelor financiare.

Verificările auditului denotă unele neconformități și la modul de documentare a procesului de recepționare a lucrărilor/serviciilor prevăzute de contract. Astfel, la 01.03.2014, a fost încheiat un contract cu un agent economic, care se obliga se ofere diferită consultanță în domeniul economico-financiar și juridic pentru o recompensă bănească lunară de 30,0 mii lei. Deși în contract erau specificate serviciile care urmau a fi executate, în actele de predare a lucrărilor se indicau doar „servicii de consultanță”, fără specificarea lor. Ținîndu-se cont de faptul că recompensa deja era prevăzută de contract, actele de primire-predare prezentau doar o formalitate. În aceste scopuri, agentului economic i-au fost achitate mijloace în sumă de 270,0 mii lei.

Verificările auditului au relevat la această întreprindere și alte lacune şi neregularităţi în procesul de planificare și efectuare a achiziţiilor, acestea exprimîndu-se prin: neelaborarea şi nepublicarea anunţului privind desfășurarea procedurilor de achiziții; nerespectarea cadrului normativ ce ţine de stabilirea atribuţiilor grupului de lucru şi a funcţiilor fiecărui membru al grupului. De asemenea, s-a constatat nerespectarea actelor normative ce ţin de întocmirea dosarelor aferente procedurilor de achiziţii după încheierea contractelor de achiziţii; nerespectarea prevederilor legale referitor la semnarea de către membrii grupului de lucru pentru achiziţii a declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi nepublicarea anunţurilor de atribuire a contractelor de achiziţii, neînregistrarea în Registru a ofertelor operatorilor economici la momentul depunerii lor. Totodată, la depunerea ofertelor prin Cancelarie, ofertantului nu i se eliberează recipisă privind confirmarea depunerii, nu în toate cazurile este indicată ora depunerii, precum și lipsește semnătura ofertantului în Registrul ofertelor. Au fost acceptate la concurs plicuri nesigilate, nesemnate de către ofertanți. Aceste cazuri pot denatura, dar și compromite, tot procesul de achiziții.

Nota nr.4: Pe parcursul auditului Î.S. „Poșta Moldovei” a întocmit Planul anual de achiziții, Registrul ofertelor și dosarelor, a stabilit funcțiile grupului de lucru și documentația-standard etc. La 14.07. 2015, conform facturii fiscale nr.1537905, Î.S. „Poșta Moldovei” a primit 5 gherete contractate.

Deși Regulamentul privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor elaborat de către Î.S. „Radiocomunicații” și aprobat prin decizia Consiliului de administrație este conform legislației naționale privind domeniul achizițiilor publice, acesta n-a fost respectat de grupul de lucru și de conducerea instituției. Administratorul acestei întreprinderi, nerespectînd prevederile legislației[43], n-a asigurat întocmai principiul transparenței procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate atît acoperirii necesităţilor, cît şi asigurării bazei tehnico-materiale şi formării programului de producţie al întreprinderii. Astfel, n-a fost elaborat un plan bine determinat privind desfășurarea achizițiilor, nu s-a asigurat calcularea valorii estimative a bunurilor și serviciilor necesare pentru satisfacerea cerințelor sale, n-a fost publicat anunțul de intenție, n-a fost întocmit dosarul achizițiilor. Fără desfășurarea procedurii de achiziție, de la 2 agenți economici au fost procurate bunuri în sumă de 626,8 mii lei și, respectiv, de 258,7 mii lei. Analogic, fără desfășurarea procedurii de achiziție, în baza deciziei Consiliului de administrație, au fost contractate servicii de audit în sumă de 115,0 mii lei. Tot fără desfășurarea procedurilor de achiziții, a încheiat cu un agent economic contractul cu privire la acordarea serviciilor juridice. Conform contractului, acesta a reprezentat în instanța de judecată interesele întreprinderii apărute într-un litigiu, achitîndu-i-se, în condițiile contractului, 235,9 mii lei, cheltuielile respective nefiind prevăzute în devizul de cheltuieli aprobat de Consiliul de administrație.

Verificările auditului atestă, la această entitate, și divizarea unor achiziții. Astfel, pentru serviciile de reparație, au fost încheiate cu una și aceeași companie 3 contracte în sumă totală de 761,7 mii lei, prin licitație (483,7 mii lei), cererea ofertei de prețuri (201,2 mii lei) și prin încheierea contractelor de valoare mică (76,8 mii lei).

Verificările auditului la Î.S. „DPP” relevă că n-a fost respectat propriul Regulament privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor[44], fiind achiziționate bunuri și servicii în sumă totală de 184,8 mii lei, fără desfășurarea procedurii de achiziții și fără încheierea contractelor de achiziții. Totodată, la achiziționarea îmbrăcămintei în sumă de 202,7 mii lei și a încălțămintei în sumă de 138,3 mii lei, s-a aplicat procedura de achiziție dintr-o singură sursă, deși urma să se aplice achiziția prin licitație, care, potrivit explicațiilor entității, a rezultat din specificul achiziției. Tot la această întreprindere nu s-a asigurat înlocuirea membrilor grupului de lucru care absentează în cadrul şedinţelor; nu s-au publicat invitațiile de participare; în cadrul unor proceduri de achiziții membrii grupului de lucru n-au semnat declarațiile de confidențialitate și imparțialitate; n-au fost înregistrate ofertele prezentate de operatorii economici, astfel nefiind asigurată transparența procedurilor de achiziții efectuate și fiind generat riscul conflictelor de interese prin favorizarea unor ofertanți.

Î.S. „CNFR”, evitînd organizarea licitației, a achiziționat, prin cererea ofertelor de prețuri, de la 2 agenți economici, în baza a 4 contracte, 4 autoturisme în valoare totală de 1071,3 mii lei. Totodată, fără organizarea procedurilor de achiziții, a fost procurat combustibil (benzină, motorină și gaz) în sumă totală de 369,4 mii lei, în baza unui contract în care nu era stabilită valoarea contractuală.

Concluzii: Se atestă lipsa unor proceduri de control intern aferente procesului de achiziţii, ceea ce condiţionează ineficienţa activităţilor de control şi de monitorizare a contractelor în procesul de achiziţii, unele neconformităţi în procesul de planificare şi efectuare a achiziţiilor, cauzate de reglementarea neadecvată a domeniului achizițiilor , de exercitarea superficială a atribuţiilor de către membrii grupurilor de lucru, astfel majorîndu-se riscul de denaturare a procesului de achiziţii.

Recomandări conducerii întreprinderilor de stat:

6. Să instituie proceduri de control intern aferente procesului de achiziţii, în vederea asigurării conformităţii achiziţiilor efectuate şi remedierii tuturor deficienţelor constatate de audit.

Recomandări conducerii MTIC:

7. Să consolideze sistemul de administrare în ce privește achiziţiile de mărfuri si servicii de către întreprinderile de stat, pentru asigurarea unei transparenţe maxime, inclusiv elaborarea unui regulament-tip privind achiziţiile, racordat cu prevederile legale privind achiziţiile, și instruirea membrilor grupurilor de lucru din cadrul întreprinderilor de stat privind desfășurarea procedurilor de achiziții conform cadrului legal național.

3.6. Întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator au admis unele neregularități la gestionarea patrimoniului de stat

Conform datelor bilanţului contabil generalizat, valoarea totală de bilanţ a activelor întreprinderilor de stat constituie 1021,0 mil.lei, majorîndu-se în perioada de gestiune cu 107,4 mil. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare o deţin activele pe termen lung – circa 50,2 %, iar activele curente – 49,8 %. Mijloacele fixe constituie 720,7 mil. lei, sau 70,6% din totalul activelor.

Verificările auditului în cadrul Î.S. „Poşta Moldovei” au relevat că aparatul central al întreprinderii şi unele Centre de poştă, nerespectînd prevederile cadrului legal[45], nu au asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a unor imobile. Astfel, 21 de Centre de poştă raionale n-au reflectat în evidenţa contabilă 56 de clădiri cu suprafaţa totală de 3908,3 m2, în sumă de 3899,0 mii lei.

Nerespectînd prevederile legale[46], 3 Centre de poştă raionale n-au grevat drepturile patrimoniale asupra 7 clădiri şi încăperi amplasate pe suprafaţa de 1012 m2, în sumă de 2013,4 mii lei.

Cu abateri de la cadrul legal[47], n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă şi nici la OCT 247 de terenuri cu suprafaţa totală de 14,4 ha, în sumă de 286,0 mii lei, la preţul normativ al pămîntului.

Din evidenţa contabilă nu sînt excluse unele imobile care nu-i aparţin. Astfel, căminul situat în or. Orhei, str.V. Lupu, fiind înstrăinat la 18.02.2005, pînă la momentul actual nu este exclus din evidenţa contabilă.

Auditul a constatat divergenţe în raportarea la nivel central a patrimoniului gestionat. Conform pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008[48] , autorităţile publice prezintă Agenţiei Proprietăţii Publice, subordonată Ministerului Economiei, o dată pe an, pînă la 15 aprilie, dările de seamă privind patrimoniul public aflat în administrarea acestora, modalităţile şi rezultatele utilizării lui, potrivit situaţiei de la 1 ianuarie a fiecărui an. Totodată, conform Regulamentului cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului menţionată, autorităţile publice sînt obligate să asigure autenticitatea datelor prezentate pentru înregistrare şi actualizarea acestora în modul stabilit de legislaţie. Verificările efectuate de audit au relevat că darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice de către Î.S. „Poșta Moldovei”, pe unele poziţii, nu este veridică. Astfel, la includerea unor imobile în dările de seamă nu s-a ţinut cont de cota-parte care îi aparţine în aceste imobile, fiind inclusă suprafaţa totală a imobilului. Astfel, în darea de seamă prezentată Agenției Proprietății Publice, la situaţia din 01.01.2014, a fost inclusă suprafaţa totală a Centrului de poştă Comrat – de 838,2 m2, fără a se ţine cont de faptul că Î.S. „Poşta Moldovei” deţine în acest imobil cota de 4/5, ce constituie 670,5 m2. Analogic, în darea de seamă a fost inclusă suprafaţa totală a clădirii administrative a Centrului de poştă Hînceşti – 707,45 m2, deși în acest imobil entitatea deţine o cotă de 31,6%, ce constituie 208,2 m2.

În unele cazuri, suprafaţa la sol a unor imobile, indicată în dările de seamă prezentate APP, nu corespunde datelor înregistrate la OCT. Spre exemplu, în darea de seamă, suprafaţa clădirii administrative a Centrului de poştă Cahul este indicată în mărime de 984,1 m2, dar potrivit datelor OCT, aceasta constituie 2826,6 m2, cu o diferenţă de 1842,5 m2. Analogic, suprafaţa clădirii administrative a Direcţiei de poştă Chişinău este indicată în darea de seamă în mărime de 1382,3 m2, pe cînd la OCT acest imobil este înregistrat cu suprafaţa de 1068,8 m2.

Unele contracte de locaţiune si comodat a încăperilor în care sînt amplasate oficiile poştale pe o perioadă mai mare de trei ani nu sînt înregistrate la OCT, ceea ce nu corespunde prevederilor legale[49]. Astfel, n-a fost înregistrat la OCT contractul de locațiune încheiat la 04.08.2014 cu Consiliul raional Taraclia privind transmiterea în posesie și folosință temporară pe un termen nedeterminat (dar nu mai puțin de 10 ani), cu plată, a încăperilor cu suprafața de 47,24 m2, în vederea amplasării Oficiului poștal nr.1 al Centrului de poștă Taraclia. În mod analogic, n-au fost înregistrate la OCT și contractele încheiate între Centrele de poștă și AAPL ale s.Fîrlădeni (raionul Căușeni) – pe un termen de 15 ani; s.Dubăsarii Vechi (raionul Criuleni) – 10 ani (01.01.2013 – 01.01.2023); s.Țarigrad (raionul Drochia) – 10 ani (08.09.2012 - 07.09.2022) etc.

Auditul atestă necorespunderea, în unele cazuri, a suprafeţei sau a valorii unor bunuri imobile aflate în gestiunea aparatului central al întreprinderii şi a unor Centre de poştă, cu valoarea estimată de organele cadastrale, fapt ce generează riscul de raportare neveridică a datelor privind patrimoniul entităţilor.

Verificările auditului au relevat divergenţe între numărul imobilelor înregistrate în evidenţa contabilă şi numărul acestora din Listele bunurilor imobile proprietate a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005[50]. Astfel, conform Anexei nr.6 la Hotărîrea menționată, în Lista bunurilor imobile proprietate a statului, aflate în administrarea Î.S. „Poșta Moldovei”, sînt indicate 326 de imobile, iar conform datelor evidenței contabile la începutul anului de gestiune – 546 de obiecte imobile.

Auditul a constatat că, la încheierea contractului cu administratorii întreprinderilor de stat, MTIC n-a transmis bunurile către administrator în baza contractului (acordului) încheiat cu acesta, astfel nerespectînd prevederile legale.[51] La contractul pentru transmiterea proprietăţii de stat în gestiune operativă, încheiat la 13.02.2014 între fondator (MTIC) şi administratorul întreprinderii, lipseşte Lista privind componenţa şi valoarea proprietăţii de stat transmisă în gestiune, deși urma a fi anexată, astfel nefiind respectat pct.1.2. din contract şi art.6 (2), lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.

Nota nr.5: Potrivit informației prezentate pe parcursul misiunii de audit, Centrele de poșta Briceni, Criuleni, Drochia și Cahul au înregistrat la organul cadastral 13, 2, 1 și, respectiv, 1 imobile gestionate, cu suprafața totală de 1315,1 m2, 242,0 m2, 118,8 m2 și, respectiv, 81,5 m2.

Imobilul în care are sediul şi MTIC este gestionat de către Î.S. „PEC”. Conform prevederilor legale[52], întreprinderea menţionată urma să supună înregistrării obligatorii în Registrul bunurilor imobile, precum şi în evidenţa contabilă încăperile şi terenurile aferente transmise în gestiunea sa, conform cadrului legislativ[53].

Verificările efectuate de audit au relevat că 26 de încăperi (birouri) cu suprafaţa totală de 695,1 m2, utilizate de minister şi administrate de către Î.S. ,,PEC”, din imobilul situat pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 134, n-au fost înregistrate la OCT. Nu s-au înregistrat la OCT nici încăperile în care activează „Centrul moldo-coreean”, cu suprafața de 371,1 m2.

Contrar prevederilor actelor normative[54], unele imobile înregistrate la OCT nu se regăsesc în evidenţa contabilă a întreprinderii. Astfel, la OCT, după Î.S. „PEC” sînt înregistrate 2 garaje situate pe bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt 134, cu suprafaţa de 26,6 m2 şi, respectiv, 38,8 m2, care nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a instituţiei. După cum afirmă responsabilii, acest caz se datorează faptului că imobilele respective au fost demolate în anii anteriori fără autorizaţie de desfiinţare. Auditul denotă că acest fapt nu se încadrează în prevederile legale[55]. Pe parcursul anului 2014, n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă şi la OCT alte 2 garaje situate pe aceeaşi adresă.

Verificările auditului în cadrul Î.S. „MoldData” au relevat că, la numirea în funcție a administratorului, ca și la celelalte întreprinderi, patrimoniul a fost transmis acestuia fără a fi efectuată inventarierea generală a patrimoniului de stat conform prevederilor legale[56]. La contractul încheiat între fondatorul (MTIC) şi administratorul întreprinderii lipseşte Lista privind componenţa şi valoarea proprietăţii de stat transmisă în gestiune, care urma a fi anexată, astfel nefiind respectat pct.1.2. din contract şi art.6 (2), lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.

Conform Statutului Î.S. „MoldData”, precum și extrasului din Registrul bunurilor imobile, întreprinderea gestionează un teren aferent imobilelor cu suprafața de 0,106 ha. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, valoarea estimată a terenului constituie 3,1 mil.lei. Se relevă că, cu derogare de la art.17 alin.(1) din Legea contabilității, întreprinderea n-a reflectat în evidență și în Raportul financiar pe anul 2013 acest teren, după cum prevede și SNC nr.5.

Verificările auditului la Î.S. „Radiocomunicații” au relevat că conducerea întreprinderii, nerespectînd cadrul legal[57], n-a asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a 63 de terenuri, inclusiv 8 terenuri cu suprafața de 20,9 ha, evaluate la suma de 20533,7 mii lei, și 55 de terenuri neevaluate.

Cu abateri de la prevederile legale[58], 27 de terenuri cu suprafața totală de 72,8 ha și 10 construcții auxiliare cu suprafața totală de 940,2 m2 și valoarea de bilanț de 801,2 mii lei nu sînt evaluate și înregistrate la organele cadastrale.

Î.S. „CRIS „Registru” n-a asigurat înregistrarea la OCT a 9 terenuri cu suprafața totală de 2,2 ha. Contrar prevederilor actelor normative[59], garajul din or.Bălți, str.V.Alecsandri 8, cu suprafața de 88,1 m2, nu a fost luat la evidența contabilă. Verificările auditului denotă că, odată cu schimbarea proprietarului, nu s-au efectuat modificările respective în Registrul bunurilor imobile. Astfel, încăperea din or.Fălești cu suprafața de 201,9 m2 este reflectată în evidența contabilă a Î.S. „CRIS „Registru”. La OCT această încăpere este înregistrată după Departamentul Tehnologii Informaționale.

Verificările auditului asupra conformității gestionării patrimoniului la Î.S. „DPP” au relevat că nu s-a asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a terenului cu suprafața de 0,3272 ha, aferent imobilului [60], din cauza controlului insuficient din partea factorilor de decizie, care n-au ținut cont de faptul că titlul de autentificare a dreptului deținătorului asupra terenului menționat a fost înregistrat la OCT la 11.03.2014.

Nota nr.6: Pe parcursul auditului:

.MTIC a înaintat propuneri de modificare a Anexei nr.6 la Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

Î.S.„Poșta Moldovei”a inițiat procedura de înregistrare la OCT a contractelor de locațiune și comodat încheiate pe un termen mai mare de 3 ani și a grevat drepturile patrimoniale asupra 13 clădiri.

Î.S „CRIS„Registru” a înregistrat la OCT 5 terenuri cu suprafața totală de 0,968 ha.

Î.S. „Pentru Exploatarea Clădirilor” a evaluat și a reflectat în evidența contabilă terenul aferent imobilului amplasat în or. Vatra.

Î.S.„MoldData” a grevat drepturile patrimoniale asupra terenului cu suprafața de 0,1067 ha.

Concluzii: Managementul financiar şi sistemul de control intern existent în cadrul întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcția de fondator au determinat neconformitatea evidenţei patrimoniului gestionat în condiţii de neînregistrare integrală în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale, de prezenţă a unor divergenţe între datele reflectate în evidenţa contabilă, cele înregistrate la organele cadastrale, datele prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 şi situaţia reală. Managementul Consiliilor de administrație ale entităţilor auditate nu în toate cazurile a asigurat o gestionare conformă a patrimoniului public, prin prisma atribuţiilor delegate, fiind admise nereguli şi erori.

Situaţia menţionată se datorează controlului intern insuficient constatat la entităţi, neasigurării din partea responsabililor a realizării obligaţiunilor lor funcţionale, neinventarierii în modul stabilit a bunurilor imobile, precum şi neefectuării verificărilor reciproce cu organele cadastrale, astfel generînd riscul neasigurării integrităţii imobilelor.

Recomandări Î.S. „Poșta Moldovei”, Î.S. „Radiocomunicații”, Î.S. „PEC”, Î.S. „MoldData”, Î.S. „DPP” și Î.S. „CRIS„Registru”:

8. Să asigure înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor clădirilor şi terenurilor aferente și documentarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral.

Recomandări conducerii MTIC:

9. Să responsabilizeze administratorii și membrii Consiliilor de administrație, pentru o mai bună gestionare a patrimoniului de stat din cadrul întreprinderilor de stat în care exercită funcția de fondator.

3.7. Auditul relevă situații problematice la darea/luarea în locațiune a imobilelor

La Î.S.„PEC”, în unele cazuri, cuantumul minim al chiriei n-a fost calculat conform cadrului legal[61]. Astfel, pentru închirierea suprafeţei de 55 m2 în centrul oraşului, unui agent economic i-a fost stabilită plata chiriei pentru 1m2 în sumă de 642,45 lei, comparativ cu 755,0 lei, conform Legii bugetului de stat pe anul 2014, astfel ratînd venituri în sumă de 74,3 mii lei. Analogic, a fost achitată plata pentru locaţiunea încă a 4 încăperi, fiind ratate venituri în sumă de circa 364,0 mii lei, fapt condiţionat de nemodificarea contractelor încheiate în anii anteriori (1998-2013), nefiind stabilit prin acorduri adiţionale cuantumul chiriei, conform legii bugetare anuale. Totodată, entitatea a stabilit mărimea minimă a coeficientului de piaţă fără a ţine cont de prevederile legislative[62], care prevăd că la stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de caracteristicile teritorial-economice ale zonei şi de alte criterii calitative, necuprinse în coeficienţii aplicaţi la calculul chiriei încăperilor.

Auditul a relevat unele deficiențe ce ţin de darea în locaţiune cu o ulterioară vînzare a unor obiecte. Astfel, prevederile Regulamentului cu privire la privatizarea spațiilor nelocuibile date în locațiune[63], care stabilește dreptul locatarilor de a cumpăra încăperile luate în locațiune în lipsa desfășurării licitațiilor „cu strigare” și a concursurilor comerciale sau investiționale, contravin principiilor prevăzute de cadrul legal[64] în domeniul deetatizării proprietății publice, unii locatari preluînd în locațiune spații doar în scopul de a le privatiza ulterior la prețuri simbolice. Mai mult decît atît, Regulamentul menţionat stabileşte modul de vînzare-cumpărare a încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locaţiune, neincluse în Lista bunurilor supuse privatizării, dar nu prevede termenul de locaţiune după care s-ar putea vinde imobilul respectiv, fapt ce permite agenţilor economici să privatizeze /cumpere imobilele fără nici un fel de licitaţie, chiar şi după o zi de locaţiune.

În acest sens, exemplificăm modul în care au fost comercializate unele încăperi la Î.S. „PEC”. Astfel, din data de 18.10.2002, încăperea cu suprafaţa de 130,4 m2 din clădirea administrativă de pe bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt 134 a fost utilizată de către un agent economic conform contractului de locaţiune încheiat cu gestionarul acestui imobil – Î.S. ,,PEC”, care anual obţinea venituri de circa 1159,5 mii lei. La 15.10.2014, Î.S „PEC” a reziliat unilateral contractul de locaţiune cu acest agent economic, motivînd prin faptul că termenul oricărui contract de locaţiune nu poate depăşi un an de zile. Cu acordul MTIC şi în baza negocierilor directe ale comisiei, constituită din reprezentantul Î.S. „PEC” şi al ministerului, încăperile respective au fost transmise în arendă altui agent economic, care, după 20 de zile, a cumpărat imobilul respectiv contra sumei de 2670,0 mii lei, în baza prevederilor Regulamentului cu privire la modul de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune[65]. Astfel,tranzacţiile menţionate au lipsit Î.S. „PEC” de veniturile anuale, acestea fiind cedate agentului economic privat.

Conform prevederilor art.25 din Legea nr.463-XIII din 18.05.1995, AAPL acordă sprijin Î.S. „Poșta Moldovei” prin asigurarea spațiilor necesare desfășurării serviciilor poștale. Verificările auditului denotă că unele AAPL nu acordă un astfel de sprijin, dar au stabilit Î.S. „Poșta Moldovei”, pentru folosirea încăperilor în care sînt amplasate oficiile poștale, un cuantum al chiriei anuale. Astfel, în anul 2014, Î.S. „Poșta Moldovei”, în baza a 27 de contracte de locațiune, a închiriat spații cu suprafața totală de 2295,7 m2, în sumă totală de 648,6 mii lei, inclusiv 6 contracte de locațiune au fost încheiate cu AAPL (consiliile raionale sau primăriile localităților), pentru folosirea spațiilor cu suprafața de 94,6 m2 , în sumă totală de 15,5 mii lei.

În alte cazuri, Î.S. „Poșta Moldovei” a primit în folosință, în baza contractelor de comodat încheiate cu AAPL, pe un termen de la 3 pînă la 10 ani, spații cu suprafața totală de 931,9 m2.

Examinările auditului au relevat că întreprinderea nu dispune de date exacte privind modul sau temeiul (spații proprii, contract de locațiune sau comodat) potrivit cărora sînt utilizate spațiile unor oficii poștale. Astfel, din 1146 de oficii poștale, în încăperi proprii (înregistrate la OCT și în evidența contabilă) sînt amplasate 505 oficii, în baza contractelor de locațiune, cu achitarea chiriei – 125, și în baza contractelor de comodat – 145 de oficii poștale. Referitor la 371 de oficii poștale, auditului nu i-au fost prezentate documentele justificative (contractele de locațiune sau comodat) privind încăperile în care acestea sînt amplasate.

În viziunea auditului, situația dată s-a creat datorită omisiunii în legislație a unor reglementări clare privind condițiile și modul de acordare a spațiilor pentru amplasarea oficiilor poștale. Astfel, art.25 din Legea nr.463-XIII din 18.05.1995 prevede acordarea sprijinului, dar fără a se specifica modul de acordare a acestui sprijin (cu plată sau fără). Totodată, contractele de comodat încheiate în anii anteriori privind transmiterea în folosință fără plata pentru chirie a încăperilor pentru amplasarea oficiilor poștale n-au fost revizuite un timp îndelungat. Cele menționate provoacă, în unele cazuri, litigii în instanțele judiciare, cu pierderea unor terenuri sau încăperi. Ca exemplu poate servi decizia Consiliului com.Țibirica, raionul Călărăși, recunoscută de instanța de judecată, prin care s-a cerut plata pentru folosirea, în perioada anilor 2008-2011, a terenului cu suprafața de 0,0817 ha, pe care este amplasat imobilul Î.S. „Poșta Moldovei”. Prin urmare, pentru folosirea terenului respectiv, a fost stabilită plata arendei în sumă totală de 4,7 mii lei. În alt caz, instanța de judecată nu i-a recunoscut Î.S.„Poșta Moldovei” dreptul de proprietate asupra imobilulu cu suprafața de 90,2 m2,pe care este amplasat oficiul poștal Otaci, r-nul Căușeni.

Verificările auditului asupra modului de transmitere în locațiune a spațiilor au relevat că Î.S. „Poșta Moldovei” a transmis în anul 2014 diferitor persoane juridice și fizice spații cu suprafața totală de 4719 m2, în baza a 118 contracte de locațiune. Cuantumul chiriei (fără serviciile comunale și taxa pe valoarea adăugată) a fost stabilit în sumă totală de 2490,2 mii lei. Preponderent spațiile au fost transmise S.A. „Moldtelecom” și BCA „Banca de Economii”. Deși cuantumul chiriei anuale a fost stabilit în limita normelor legale, coeficientul de piață (K4) s-a stabilit la nivel minim, inclusiv pe spațiile auxiliare și tehnice, precum și indiferent de condițiile de amplasare si de amenajare tehnică. În alt caz, la încăperile date în locaţiune la 3 persoane din aceeaşi localitate şi în aceeaşi clădire, coeficientul de piaţă a fost aplicat în mărimi diferite, ţinîndu-se cont de modul în care se exploatează.

Conducerea Î.S. „DPP”, neținînd cont de prevederile legale [66], n-a instituit, prin ordin, comisia de negocieri, în componenţa căreia, în mod obligatoriu, urma să fie inclus reprezentantul autorităţii abilitate care desfăşoară negocierile directe. Totodată, în contractul de dare în locaţiune nu s-a specificat modul de selectare a locatarilor.

Concluzii: Managementul neadecvat, atestat în cadrul unor întreprinderi de stat, n-a asigurat respectarea modului de selectare a potențialilor locatori, definit de actele normative și de MTIC, precum și aplicarea regulamentară a procedurii de calcul al cuantumului chiriei. Imperfecțiunile cadrului legal provoacă interpretări contradictorii la etapa aplicării coeficientului de amplasare a încăperilor (k₁), iar normele Regulamentului cu privire la privatizarea spațiilor nelocuibile date în locațiune diminuează transparența în domeniul deetatizării proprietății publice.

Controlul intern insuficient constatat în cadrul Î.S.„Poșta Moldovei” n-a asigurat o evaluare a încăperilor proprii luate în locațiune și comodat, astfel generînd riscul majorării cheltuielilor și înstrăinării neregulamentare a imobilelor care îi aparțin.

Recomandări conducerii MTIC:

10. Pentru prevenirea cazurilor de privatizări ineficiente a patrimoniului de stat, să stabilească, ca măsură obligatorie, evaluarea comparată a beneficiilor rezultate din locațiunea încăperilor nelocuibile și privatizate, înainte de adoptarea deciziilor privind privatizarea lor.

Recomandări Î.S. „Poșta Moldovei”:

11. Să efectueze o inventariere totală a încăperilor în care funcționează oficiile poștale, cu determinarea apartenenței și modului de înregistrare a lor.

3.8. La unele întreprinderi se atestă neconformități la efectuarea cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu și pentru întreținerea și exploatarea transportului

Auditul denotă că cheltuielile pentru cazarea a 2 persoane din cadrul Î.S. „Radiocomunicații”, delegate la Amsterdam pentru a participa la Conferința Internațională pentru Radiocomunicații „IBC 2014”, s-au efectuat prin intermediul unei Agenții turistice, fiind transferate 22,78 mii lei pentru comercializarea produsului turistic și trecute la cheltuieli ca plată pentru cazare în hotel. În acest caz, nu s-a ținut cont de prevederile actelor normative[67], care prevăd că nu se permite achitarea cheltuielilor pentru locațiune în hoteluri în baza conturilor comune, fără a fi indicate în acestea numerele camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazați, tipurile cheltuielilor etc.

Verificările auditului asupra cheltuielilor de transport denotă că la Î.S. „Radiocomunicații” au fost efectuate cheltuieli în baza foilor de parcurs întocmite neregulamentar, în unele dintre acestea fiind efectuate corectări contrar prevederilor legale. Abateri nesemnificative privind completarea foilor de parcurs au fost constatate și la Î.S. „PEC”. Astfel, nerespectîndu-se prevederile cadrului normativ[68], în rubricile ,,Timp plecare”, ,,Timp sosire” nu se indică data și ora plecării din punctul inițial și sosirii în punctul final al rutei.

Verificările auditului efectuat la Î.S. „DPP” atestă nerespectarea prevederilor legale[69] și a procedurii stabilite de întreprindere la comercializarea activelor neutilizate. Astfel, au fost comercializate 3 unități de transport auto (anul producerii -2001-2004, marca VAZ 21070, 21043, 2113) în valoare totală de 35,7 mii lei, nefiind asigurată transparența tranzacțiilor realizate, ca urmare a neorganizării licitației.

La Î.S. „MoldData”, auditul a relevat că normele consumului de combustibil aprobate de către întreprindere pentru autoturismele aflate în gestiunea acesteia nu corespund cadrului regulator. De asemenea, verificările auditului asupra conformităţii decontării combustibilului denotă că în anul 2014 a fost casat combustibil cu 29,9 mii lei mai mult față de normele aprobate.

Î.S.„CRIS „Registru” a suportat cheltuieli în sumă totală de 426,5 mii lei pentru transportul utilizat de către aparatul central al MTIC, cheltuieli care nu se încadrează în prevederile legale[70].

Concluzii: În lipsa unei bune funcționări a managementului financiar şi a controlului intern, au fost admise unele erori la achitarea cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu, inclusiv la Î.S.„Radiocomunicații” – prin nedocumentarea în modul stabilit a procesului. Totodată, Î.S. „MoldData” a admis supracheltuieli la întreținerea transportului în sumă de 29,9 mii lei, Î.S.„PEC” și Î.S.„Radiocomunicații” – la documentarea cheltuielilor de transport, iar Î.S.„DPP” – la comercializarea transportului. Imixtiunea fondatorului în activitatea unor întreprinderi a determinat majorarea neregulamentară a cheltuielilor acestora cu 448,0 mii lei.

Recomandări Î.S. „Radiocomunicații”, Î.S. „MoldData”, Î.S. „Pentru Exploatarea Clădirilor ”, Î.S. „DPP”:

12. Să instituie proceduri adecvate de control intern ce vizează procesul de calculare şi achitare a plăților pentru deplasări în interes de serviciu, precum și procesul de efectuare a cheltuielilor la întreținerea transportului și de documentare a lor, în vederea respectării legislaţiei privind domeniile respective şi evitării cheltuielilor neconforme şi/sau neeficiente.

3.9. Situația privind datoriile și creanțele

În rezultatul executării contractelor încheiate pentru serviciile prestate, creanțele Î.S. „Radiocomunicații”, la situația din 01.01.2015, au constituit 22785,0 mii lei, fiind în descreștere față de începutul anului cu 2055,8 mii lei. Cele mai mari creanțe au fost înregistrate după 4 agenți economici, care nu și-au onorat obligațiunile contractuale. Conform contractelor încheiate, pentru neachitarea avansului în mărime de 80% din suma plății lunare în decurs de 15 zile de la termenul stabilit, întreprinderea poate suspenda prestarea serviciilor pînă la achitare și poate aplica penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei, măsuri care n-au fost întreprinse de către conducerea întreprinderii. Acest fapt a condiționat formarea datoriilor cu termenul de prescripție expirat în sumă de 3383,7 mii lei, cu riscul atribuirii lor la cheltuieli, ca și în alte cazuri deja admise, ținîndu-se cont de faptul că față de agenții economici care au înregistrat aceste datorii a fost inițiată procedura de insolvabilitate.

Î.S. „Poșta Moldovei”, la situația din 31.12.2014, a înregistrat creanțe în sumă de 72,6 mil.lei (25,3% din suma totală a activelor), sau cu 21,7 mil.lei mai mult față de începutul anului. Auditul denotă că creanțele au fost înregistrate ca rezultat al plăților efectuate în avans pentru mărfuri, lucrări şi servicii, conform contractelor încheiate, precum și calculării veniturilor pentru serviciile acordate în luna decembrie.

Examinările auditului au atestat la 3 Centre de poștă creanțe cu termenul de prescripție expirat în sumă totală de 88,2 mii lei. Nerespectîndu-se prevederile cadrului normativ[71], n-a fost întocmită Nota informativă, cu indicarea explicațiilor persoanelor responsabile, iar conducătorul entității n-a luat decizia referitor la rezultatele inventarierii privind sumele creanțelor cu termenul de prescripție expirat.

La 31.12.2014, Î.S.„Poșta Moldovei” a înregistrat datorii în sumă totală de 209,2 mil.lei, sau cu 0,5 mil.lei mai mult față de începutul anului.

La situația din 31.12.2014, suma totală a datoriilor cu termenul de prescripție expirat a constituit 1,7 mil.lei, formate începînd cu anul 2003. Pînă la momentul actual, conducerea entității n-a întreprins măsuri privind stingerea datoriei respective.

Concluzii: Cît privește managementul la Î.S.„Poșta Moldovei” și Î.S. „Radiocomunicații”, se atestă o tendință continuă de nerecuperare a creanțelor și de nelichidare a datoriilor, ca rezultat al măsurilor insuficiente, a căror realizare urma să soluționeze situația în conformitate cu clauzele contractuale, fapt care generează o continuă majorare a creanțelor și datoriilor.

Recomandări Î.S. „Poșta Moldovei” și Î.S. „Radiocomunicații”:

13. Să întreprindă măsuri prevăzute de cadrul legal și de contractele încheiate pentru a asigura recuperarea creanțelor și lichidarea datoriilor, cu elaborarea și implementarea procedurilor de control intern în acest sens.

3.10. Conformitatea evidenței contabile

Verificările auditului au relevat că, potrivit situației din 31.12.2014, capitalul de rezervă al Î.S. „MoldData”, prevăzut de statut, a constituit 699,0 mii lei, sau 108,6% din mărimea capitalului social. Astfel, întreprinderea a imobilizat resurse financiare în sumă de circa 570,3 mii lei.

Î.S. „Radiocomunicații” n-a modificat statutul, în rezultatul modificărilor efectuate asupra terenurilor, cu 1,34 ha. Întreprinderea, în perioada auditului, a casat, cu acordul MTIC, diferite utilaje în sumă de 18135,4 mii lei - la valoarea inițială, și de 212,9 mii lei – la valoarea de bilanț, acestea conținînd metale prețioase. Nefiind respectate prevederile actelor normative[72], pînă la momentul actual n-au fost demontate (dezasamblate) elementele ce conţin metale preţioase. Entitatea motivează această situație prin faptul că agenții economici, licențiați în domeniu, nu au acceptat semnarea contractelor privind extragerea metalelor prețioase. Totodată, Serviciul contabil, a înregistrat în evidența contabilă valoarea metalelor prețioase în sumă de 93,7 mii lei, în baza pașapoartelor tehnice.

Auditul efectuat la Î.S. „DPP” relevă că nu a fost asigurată, prin intermediul Consiliilor de administraţie, modificarea capitalului social al întreprinderii, potrivit prevederilor legale[73]. Astfel, valoarea capitalului propriu nu reflectă valoarea reală a patrimoniului de stat, inclusă în capitalul social, aceasta fiind micşorată cu 1837,0 mii lei. Verificările asupra respectării regulilor de efectuare a inventarierii denotă că inventarierea anuală s-a desfășurat în termenele prevăzute, cu asigurarea constituirii comisiei de inventariere, stabilirii termenelor de efectuare a inventarierii și întocmirii documentației prevăzute de cadrul legal. Totodată, se atestă că n-au fost contabilizate şi supuse inventarierii cardurile valorice privind alimentarea cu produse petroliere, iar nerespectîndu-se actele normative[74] , în componența comisiei de inventariere a fost inclus un gestionar al bunurilor supuse inventarierii.

Și la Î.S. „PEC” examinările efectuate de audit asupra conformităţii modului în care s-a efectuat inventarierea au relevat unele abateri de la cadrul normativ[75]. Astfel, comisia de inventariere n-a solicitat întocmirea și prezentarea de către gestionar a declarației privind locul depozitării şi apartenenţa bunurilor, modul de eliberare a bunurilor, precum şi despre bunurile necontabilizate disponibile. Nerespectîndu-se prevederile actelor normative[76], n-au fost supuse inventarierii generale toate tipurile de bunuri ale entităţii. Auditul, prin verificarea faptică, a constatat că n-au fost supuse inventarierii, din diferite motive, 11 bunuri necontabilizate (fotolii,safeuri,dulapuri etc.), în valoare de circa 7,0 mii lei. N-au fost contabilizate şi nici supuse inventarierii cardurile valorice privind alimentarea cu produse petroliere. Cu nerespectarea cadrului normativ existent[77] , bunurile materiale transmise MTIC pentru utilizare n-au fost incluse separat în Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi. Mai mult decît atît, transmiterea acestor bunuri n-a fost documentată, astfel nerespectîndu-se Legea contabilităţii.[78] Auditul denotă că entitatea nu s-a conformat prevederilor cadrului normativ[79], nefiind încheiat cu gestionarul bunurilor materiale contractul de răspundere materială individuală deplină pentru neasigurarea integrității valorilor transmise.

La Î.S. „Poșta Moldovei” unele prevederi ale Politicii de contabilitate nu corespund cadrului normativ existent. Astfel, Politica de contabilitate elaborată pentru anul 2014 prevede constituirea unei rezerve speciale în mărime de 2% din valoarea totală a vînzărilor nete[80], normă stabilită în baza Hotărîrii Guvernului nr.489 din 10.09.1996[81], care a fost abrogată din 14.01.2000[82]. Totodată, unele prevederi ale Politicii de contabilitatre nu sînt aplicate în practică. Astfel, entitatea nu constituie capitalul de rezervă prevăzut de statut, care este destinat acoperirii pierderilor întreprinderii.

Evidența contabilă la entitate se realizează prin intermediul diferitor produse/sisteme informaționale, care sînt elaborate pe platforme diferite, necorelîndu-se între ele, fapt ce nu oferă utilizarea în comun a datelor și mișcarea lor în cadrul întreprinderii. Astfel, datele privind serviciile prestate, întocmirea rapoartelor financiare, evidența mărfurilor etc. sînt prelucrate în 5 programe și softuri, care dublează informația prelucrată și majorează cheltuielile pentru deservire. Ca rezultat, numai în anul 2014, pentru deservirea celor 4 programe/softuri din cele 5, au fost contractate servicii de deservire, pentru care s-au utilizat mijloace financiare în sumă totală de 670,7 mii lei.

Concluzii: Managementul stabilit la unele întreprinderi de stat nu a asigurat un sistem de control intern eficient, ceea ce a determinat: (i) necorelarea valorii activelor nete, la expirarea anului , cu valoarea capitalului statutar al întreprinderii; (ii) depășirea normelor de constituire a capitalului de rezervă; (iii) neînregistrarea bunurilor imobile în evidenţa contabilă; (iiii) nerespectarea regulilor de efectuare a inventarierii. Cele menţionate sînt o consecinţă a controlului insuficient din partea personalului contabil, care n-a asigurat inventarierea tuturor elementelor de activ şi pasiv, fapt ce afectează corectitudinea rapoartelor financiare şi determină un risc sporit de pierdere a dreptului de proprietate asupra unor bunuri.

Recomandări Consiliului de administrație al Î.S. „Radiocomunicații” și Î.S. „Detașamentul de Pază Paramilitară”, în comun cu Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor:

14. Să asigure corelarea valorii patrimoniului de stat inclus în capitalul social cu valoarea activelor nete ale acesteia.

Recomandări Î.S. „MoldData” :

15. Să revadă mărimea capitalului de rezervă în vederea asigurării utilizării eficiente a mijloacelor disponibile.

Recomandări Î.S. „Radiocomunicații”, Î.S. „Detașamentul de Pază Paramilitară”, Î.S.„Pentru Exploatarea Clădirilor” și Î.S. „Poșta Moldovei”:

16. Să asigure regularitatea efectuării inventarierii tuturor activelor, cu stabilirea existenţei, stării reale şi necesităţii lor în activitatea autorităţii publice şi reflectarea rezultatelor inventarierii în conformitate cu cerinţele legale.

Recomandări Î.S. „Radiocomunicații”:

17. Să asigure demontarea elementelor ce conțin metale prețioase, cu extragerea ulterioară a acestora, stabilind persoanele gestionare a întreg procesului.

3.11. Cu privire la executarea Hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi

Verificările auditului denotă că în perioada precedentă auditul a fost efectuat la Î.S.„Poșta Moldovei”. Referitor la implementarea recomandărilor din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.14 din 24.03.2011, auditul relevă că, deşi au fost întreprinse anumite acţiuni, unele dintre acestea n-au fost implementate, rămînînd prezente şi în perioada auditată, după cum urmează: nu este definitivată înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile aflate în gestiune; n-a fost pe deplin asigurată conformitatea achiziționării mărfurilor şi serviciilor, cu evaluarea prealabilă a necesităţilor întreprinderii, și nici determinată componenţa patrimoniului aflat în administrare.

În acest context şi pentru conformarea Î.S. „Poșta Moldovei” la cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, problemele care persistă au fost abordate în cadrul auditului, fiind înaintate, după caz, recomandările corespunzătoare, sau reiterate.

Concluzii: Deşi conducerea Î.S. „Poșta Moldovei” a întreprins unele acţiuni de remediere a deficienţelor constatate în cadrul auditului precedent, mai persistă unele carenţe, acestea fiind condiţionate, după caz, de insuficienţa măsurilor întreprinse de către factorii de decizie şi/sau de lipsa sistemului de monitorizare asupra executării funcţiilor delegate conform cadrului legal.

Recomandări Î.S. „Poșta Moldovei”:

18. Să întreprindă măsuri concrete în vederea implementării cerinţelor/recomandărilor Curţii de Conturi, pentru asigurarea unui management financiar conform reglementărilor care guvernează întreprinderea, inclusiv a recomandărilor nr.23, nr.48 şi nr.55 din Raportul de audit precedent.

IV.

CONCLUZIE GENERALĂ DE AUDIT

În vederea asigurării viabilității sectorului TIC în Republica Moldova, întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcția de fondator şi-au axat activitatea pe realizarea obiectivelor şi acţiunilor stabilite în Planul de activitate al MTIC pentru anul 2014, precum şi a planurilor proprii de dezvoltare. Evoluția entităţilor a consemnat o tendinţă pozitivă de dezvoltare, exprimată prin îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă (lichiditatea, eficienţa, creşterea profitabilităţii şi calitatea portofoliului de credite).

În baza activităţilor desfăşurate, auditul denotă că gestionarea fondurilor publice este conformă prevederilor legale, cu excepţia unor carenţe în aspectul conformităţii proceselor de executare a mijloacelor financiare şi de raportare a situaţiei patrimoniale. În special, se atestă necorelarea actelor interne aferente cadrului de reglementare instituțională a întreprinderilor de stat, nestabilirea de către fondator a indicilor economici pentru entitățile auditate, nepublicarea informației referitor la tarifele, modul şi condiţiile de furnizare a serviciilor publice prestate, dar și neconformităţi la administrarea patrimoniului public, gestionarea procesului de achiziţii și la ținerea evidenței contabile. Neregulile constatate de audit sînt o consecință a lipsei analizei și argumentării justificate a situațiilor create, nerespectării reglementărilor interne, neexecutării din partea unor angajați a funcțiilor care le revin, lipsei unor proceduri de control intern aferente procesului de achiziții, de gestionare a patrimoniului și de raportare a datelor în urma tranzacțiilor efectuate. Cele menționate creează ambiguități în organizarea și funcționarea activităților în cadrul întreprinderilor de stat, limitează transparența serviciilor prestate, generează riscul denaturării procesului de achiziții și neasigurării integrității patrimoniului de stat.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la aparatul central al MTIC și la 7 întreprinderi de stat în care MTIC exercită funcția de fondator, de către controlorul de stat principal (auditor public) dl N.Furnica, controlorul de stat principal dl R.Fricățel, controlorul de stat superior (auditor public) dl D.Ivanov, controlorul de stat superior dna I. Postolache şi controlorii de stat: dnele D.Grigorev, V.Gheorghiţă, N. Cabac, T.Herţanu.

Responsabil de executarea auditului

şi consolidarea Raportului de audit:

şef de Direcţie în cadrul Direcţiei

generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului) Tudor Suhan

Responsabil de monitorizarea

misiunii de audit:

şef al Direcţiei generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului) Natalia Trofim

V. Anexe

[1] Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

[2] Hotărîrea Curții de Conturi nr.41 din 10.06.2010 „Privind Raportul auditului regularităţii executării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009 la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor”.

[3] Hotărîrea Curții de Conturi nr.14 din 24.03.2011„ Privind Raportul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către Î.S. „Poşta Moldovei” în anii 2009–2010.”

[4] Anexele nr.3 și nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 389 din 17.05.2010 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

[5] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 „Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare), Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015” (cu modificările şi completările ulterioare).

[6] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

[7] Art.16 alin.(1) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

[8] Ordinul MTIC nr. 78 din 14.08.2013.

[9] Ordinul MTIC nr. 114 din 04.12.2012 „Cu privire la aprobarea Regulamentelor subdiviziunilor structurale ale aparatului central al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”.

[10] Ordinul MTIC nr.11 din 04.02.2013 „Cu privire la aprobarea Planului strategic al Serviciului control intern și audit din cadrul Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor pentru perioada 2013 -2015.”

[11] Art.27 din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

[12] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 „Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015” (cu modificările şi completările ulterioare).

[13] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit” (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

[14] Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002.

[15] Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16 .06. 1994.

[16] Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01. 1992.

[17] Art.2 alin. (3), lit.e) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.nr.146 din 16.06.1994; pct.15 din Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994 pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcționarea Legii cu privire la întreprinderea de stat” (cu modificările şi completările ulterioare).

[18] Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[19] Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10. 1994„ Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat”( în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10. 1994).

[20] Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994.

[21] Art.7 alin.(2) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[22] Art.7 alin.(7) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994 și.pct.4 din Regulamentul-model al Consiliului de administrație al întreprinderilor de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994.

[23] Art.4 alin.(6) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[24] Art.6 din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[25]Pct.7 alin.(20) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010.

[26] Regulamentul cu privire la gestionarea domeniului de nivel superior .md , aprobat prin ordinul MTIC nr.9/1 din 14.10.1999.

[27] Art.4 (12) din Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte nr.273-XII din 09.11.1994.

[28] Ordinele directorului general al Î.S. „CRIS „Registru”: nr.48 din 05.03.2013 şi nr.274 din 24.10.2013 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate de către Î.S. „CRIS „Registru”.

[29] Ordinul directorului Î.S „Radiocomunicații” nr.389 din 12.09.2011.

[30] Pct. 9 alin.(1), lit.c) din Legea comunicaţiilor electronice nr.241/15.11.2007, pct.9 lit.(c) din Regulamentul ANRCETI, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.905 din 28.07.2008.

[31]Art.22 din Legea telecomunicațiilor electronice nr.241-XVI din 15.11.2007.

[32] Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003.

[33] Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002.

[34] Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară”.

[35] Contractul colectiv de muncă al Î.S. „MoldData” pentru anul 2014, aprobat și înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă mun.Chișinău la 05.12.2013.

[36] Art.14 alin.(2), lit.b) din Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002.

[37] Pct.6 (1) și pct.7 (1) din Regulamentul de funcționare a MTIC, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010.

[38] Art.16 și art.17 din Legea privind actele legislative nr.780–XV din 27.12.2001; art. 30 din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale nr. 317 – XV din 18.07.2003.

[39] Art.24 alin.(2)din Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; pct.1 din Hotărîrea Guvernului cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat nr.915 din 19.12.1994.

[40] Art.6 alin.(1), pct.c) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.04.1996.

[41] Art.12 din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[42]Pct.8.6.1. din Regulamentul cu privire la procedura de realizare a achizițiilor de mărfuri și servicii pentru necesitățile Î.S. „Poșta Moldovei”, aprobat prin Ordinul directorului nr. 58 din 06.03.2014.

[43] Art. 8 lit.i1) şi lit.i2) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[44] Regulamentul privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor, aprobat de Consiliul de administrație al Î.S. „DPP” prin Procesul -verbal nr.1 din 07.02.2014, elaborat în baza art. 8 lit. i1 i2 din Legea cu privire la întreprinderea de stat.nr.146-XIII din 16.06.1994.

[45] Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

[46] Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.5 alin.(4), lit.b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

[47] Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.5 alin.(4), lit.b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

[48] Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 „Cu privire la Registrul patrimoniului public”.

[49] Art.43 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

[50] Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 „Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile”.

[51] Art.6 (2) lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[52]Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) și lit.b), art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.17 alin.(1) și alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 .

[53] Art.42 alin.(1) şi alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

[54] Art. 17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

[55] Art17-20 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr.163 din 09.07.2010.

[56]Pct.6, lit.d) din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.60 din 29.05..2012.

[57] Art 17 din Legea contabilităţii nr113-XVI din 27.04.2007,

[58] Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3), lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.5 alin.(4), lit.b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

[59] Art. 17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, SNC nr.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

[60] Art. 17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, pct.15 din SNC nr.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung".

[61] Anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 339 din 23.12.2013; pct.18 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

[62] Anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 339 din23.12.2013.

[63] Pct. 5 din Regulamentul cu privire la modul de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 468 din 25.03.2008.

[64] Art.3 alin.(4) din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr.121-XVI din 04.05.2007.

[65] Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 468 din 25.03.2008.

[66] Art.25 și art.18 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

[67] Pct.19 alin.(2) din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012.

[68] Pct. 6.1. din Instrucţiunea privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobată prin Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al RM nr. 108 din 17.12.1998.

[69] Hotărîrea Guvernului nr.480 din 28.03.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de determinare şi comercializare a activelor neutilizate ale întreprinderilor.

[70] Art.6 (4) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

[71] Pct.75 și pct.78 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.60 din 29.05.2012.

[72] Art. 19 din Legea privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase nr. 282-XV din 22.07.2004; pct.9, pct.16 și pct.22 din Regulamentul privind evidenţa, colectarea, păstrarea şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 92 din 20.12.2006.

[73] Pct. 17 din Statutul Î.S. „DPP”.

[74] Pct. 15 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

[75] Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

[76] Pct.4, alineatele 1,2,3,4 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

[77] Pct. 23 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

[78] Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

[79] Nomenclatorul funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.449 din 29.04.2004.

[80] Pct. 60 din Politica de contabilitate, aprobată prin ordinul Directorului general nr.33 din 03.02.2014.

[81] Hotărîrea Guvernului nr.489 din 10.09.1996 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea și utilizarea rezervei privind datoriile dubioase”.

[82] Hotărîrea Guvernului nr.31 din 14.01.2000 „Privind completarea și abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova”.