HOTĂRÂRE nr. 98 din 30.10.2021   COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ   publicat 03.12.2021

pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate

În vigoare din 30.10.2021
pe legis.md/id/128853
Trimiteri: 78 legate   49 nerezolvate   1 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (49)
  • art.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.41 alin.(3) lit. a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 48 alin. (3) lit. c) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 26 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • lit. i) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art.187 alin.(3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.61 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 75 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 76 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 9 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (3) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin.(4) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. 4 alin. (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.4 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.10 alin.(3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin.(3) lit.e) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a)–d) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. k) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art.9 alin.(3) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.11 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin.(1) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin.(2) lit.h) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art.13 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.13 alin.(6) lit.a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.15 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin.(7) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.16 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.17 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.21 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.23 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.4 alin. (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.18 alin.(3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.4 alin. (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.18 alin.(3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.23 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.18 alin.(3) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.24 alin.(4) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.26 alin.(5) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.29 alin.(5) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.31 alin.(2) lit.b) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (1) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • capitolele II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 33 alin.(3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (1) lit. a)–c) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. 35 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)
  • Hotărârea nr.25/2021 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.

Prin adresa nr. CEB-04 nr. 171 din 12 octombrie 2021, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/286 din 13 octombrie 2021, Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a solicitat avizarea proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate.

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, prin adresa nr. 31-06-684-7629 din 11 octombrie 2021, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/283 din 12 octombrie 2021, a transmis în copie Comisiei Electorale Centrale solicitarea adresată ministerelor privind examinarea proiectului de lege menționat și prezentarea propunerilor pentru generalizare și elaborarea proiectului de Aviz unic al Guvernului asupra inițiativei înaintate.

În temeiul art. 18 alin. (2) din Codul electoral nr. 1381/1997 și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate, conform anexei.

2. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale se transmite Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova conform solicitării și Cancelariei de Stat cu titlu de informare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE

COMISIEI ELECTORALE CENTRALE Angelica CARAMAN

Secretar Alexandr Berlinschii

Nr. 98. Chișinău, 30 octombrie 2021.

Anexă la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 98 din 30 octombrie 2021

AVIZ asupra proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate

Analizând proiectul de lege prin prisma competențelor instituționale, Comisia constată că acesta dezvoltă prevederile aferente publicității politice și electorale, inclusiv în perioada extraelectorală și consideră reglementările suplimentare ca fiind binevenite, fapt pentru care conceptual susține proiectul înaintat și relevă următoarele obiecții de conținut:

1. La art.2, precum și în tot textul proiectului se utilizează sintagma ”mass-media”, iar la art. 3 în definiția noțiunii de ”difuzor de publicitate” se folosește sintagma ”mijloacele de informare în masă”, fiind necesară uniformizarea acestora, după cum se dispune în art. 54 alin. (1) lit. c) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, conform căruia ”Textul proiectului actului normativ se elaborează în limba română, cu respectarea următoarelor reguli: terminologia utilizată este constantă, uniformă și corespunde celei utilizate în alte acte normative…”.

Totodată, este de observat că legislația conexă nu definește explicit noțiunea de ”mass-media”, fapt care creează incertitudini juridice, inclusiv în domeniul electoral.

Spre exemplu, în conformitate cu art.71 alin.(3) din Codul electoral, ”contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată”.

Potrivit art.70 alin.(8) din Codul electoral, ”Publicitatea electorală în reţeaua internet şi prin intermediul telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă”.

Astfel, nu este o claritate în cazul în care se contestă conținutul unui buletin informativ al partidului, care deține statut de concurent electoral, plasat inclusiv pe rețeaua internet, dacă acesta este un mijloc de informare în masă și cade sub incidența prevederilor conexe, fapt pentru care termenul ”mass-media/mijloc de informare în masă” urmează a fi explicit definit în vederea excluderii interpretării neuniforme, inclusiv de instanțele de judecată, de asemenea prin prisma prevederilor aferente, expuse în Legea nr.67/2018 privind aprobarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova.

2. În ceea ce privește noțiunile din art.3 al proiectului:

1) Noțiunea ”cod de conduită” propunem de a fi completată și cu alți subiecți decât comercianții și care desfășoară alte genuri de activitate, în acest sens propunem reformularea definiției în modul următor: ”cod de conduită – acord sau ansamblu de reguli în domeniul publicității, neimpuse prin legislație sau prin dispoziții administrative, ce definesc comportamentul comercianților, dar și altor subiecți care se angajează să le respecte în legătură cu una sau mai multe practici comerciale în unul sau mai multe sectoare de activitate sau de altă natură”;

2) Se definesc noțiunile de ”dispozitiv publicitar fix” și ”dispozitiv publicitar mobil”, însă numai pe exterior, pe când publicitatea se plasează și în interior, inclusiv în interiorul unităților de transport, ceea ce se menționează în alte articole de reglementare, precum art.41 alin.(3) lit. a), art. 48 alin. (3) lit. c) din proiect.

Prin urmare, Comisia sugerează a prevedea prin noțiunile de mai sus și cazurile de plasare a publicității în interiorul încăperilor și unităților de transport.

În același timp, considerăm judicios de a stabili expres la nivel de lege interdicția de plasare contra cost a publicității electorale în transportul rutier, indiferent de forma de proprietate, or, în mod practic la nivel local, în funcție de conjunctura politică a colectivității locale, transportatorii plasează în mod excesiv publicitatea electorală a anumitor concurenți electorali cu putere decizională în localitatea respectivă, persoanele fiind impuse să o privească în timpul călătoriei. Ca variantă de compromis ar putea servi plasarea publicității electorale în unitățile de transport pe suport de transmisiune video, adică pe ecrane TV.

3) Noțiunea de ”dezmințire” propunem de a fi formulată în următoarea redacție ”dezmințire – infirmarea publicității ce conține informații false sau denaturate de propagandă și/sau informare manipulatoare”.

Totodată, la definitivarea noțiunii considerăm oportun de a ține cont de art. 26 ”Dezmințirea” din Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

4) Se introduce noțiunea de ”entitate din sectorul de stat”, dar care nu este reglementată de alte acte normative, însă cu efect care depășește ramura îngustă a raporturilor din domeniul publicității, ceea ce poate afecta condiția calității și previzibilității legii. Astfel, Comisia consideră necesar de a fi stabilite criteriile entității din sectorul de stat la nivel de lege generală, ceea ce ar condiționa instituțiile ce cad sub incidența noțiunii respective la o conduită corespunzătoare, inclusiv în aria de publicitate.

Mai mult, introducerea acestei noțiuni la nivel general de reglementare ar exclude interpretările diferite și la nivel electoral în ceea ce privește implicarea entităților în cauză în campaniile electorale.

În susținerea propunerii respective este relevantă definiția de la lit. i) a noțiunii ”entitate din sectorul de stat” potrivit căreia aceasta este ”i) orice altă persoană declarată prin hotărâre de guvern drept entitate din sectorul de stat”, adică se introduce competența autorității executive a statului de a reglementa suplimentar statutul acestei entități.

Prin urmare, considerăm oportun de a unifica criteriile referitoare la ”entitatea din sectorul de stat” cu cele stabilite pentru ”persoana de drept public” în Codul civil.

5) Se introduce noțiunea ”perioadă extraelectorală – perioada de timp din care este exclusă durata perioadei electorale prevăzută la art. 1 din Codul electoral”.

Atragem atenția că la art.1 din Codul electoral noțiunea de ”perioadă electorală” este definită ca ”perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile”.

Astfel, ca punct de reper pentru începerea campaniei electorale este faptul aducerii la cunoștință publică a actului de stabilire a datei alegerilor. În mod practic, inclusiv în vederea respectării previzibilității desfășurării alegerilor, data acestora este stabilită de autoritatea competentă (inclusiv de Comisie în cazul alegerilor locale noi) anterior celor 90 de zile, ceea ce duce la interpretări diferite din partea actorilor implicați în procesele electorale, inclusiv a instanțelor judecătorești.

Un mijloc de evitare a interpretării vaste, utilizat de Parlament la stabilirea datei alegerilor, este introducerea unui punct suplimentar referitor la data intrării în vigoare a hotărârii, cum ar fi Hotărârea Parlamentului nr.65/2020 cu privire la stabilirea datei alegerilor Președintelui Republicii Moldova, Hotărârea Parlamentului nr.53/2019 privind stabilirea datei alegerilor locale generale, Hotărârea Parlamentului nr.197/2018 privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului.

Totodată, faptul publicării actului de stabilire a alegerilor în Monitorul Oficial, indiferent de data intrării în vigoare a acestuia, poate fi tratat ca momentul aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor drept punct de reper pentru începerea perioadei electorale.

În mod practic, data efectivă de începere a perioadei electorale, care cuprinde cele 90 de zile, luând în calcul, după caz, și o eventuală organizare a turului II de scrutin în anumite tipuri de alegeri, se stabilește de Comisie prin hotărâre cu privire la aprobarea programului calendaristic pentru desfășurarea scrutinului.

Astfel, pentru aplicarea corespunzătoare a reglementărilor instituite pentru perioada extraelectorală ar fi oportun de a fi ajustată noțiunea de ”perioadă electorală” în Codul electoral.

Totodată, propunem de a examina oportunitatea excluderii noțiunii propuse de autorul proiectului prin utilizarea corespunzătoare a sintagmei ”în afara perioadei electorale”.

6) Noțiunea de ”publicitate amorală” se definește ca ”publicitate care încalcă normele moralei general acceptate în societate”.

Este de menționat că explicația adusă noțiunii menționate este una vagă, pasibilă de aplicare într-o manieră discreționară și arbitrară, nefiind clare criteriile exacte de aplicare, or se utilizează același termen de ”morală”, iar, în conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la actele normative, ”noţiunea se redă prin termenul respectiv, evitându-se definiţia acesteia sau utilizarea frazeologică, aceleaşi noţiuni se exprimă prin aceiaşi termeni”.

Mai mult, aceeași problematică de aplicabilitate este stabilită și în Codul electoral la art.187 alin.(3) conform căruia primarul poate fi revocat inclusiv pentru încălcarea normelor morale și etice.

De asemenea, urmează a fi avute în vedere și constatările Curții Constituționale expuse în Hotărârea nr.25/2021 privind excepţia de neconsituţionalitate a unor prevederi din articolul 287 alin.(1) [huliganismul] din Codul penal, și anume sintagma ”acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică” și sintagma ”acţiuni care, prin conţinutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită”, - adică o conduită amorală a făptașului.

Astfel, la pct.61 s-a stabilit ”Curtea menţionează că, în activitatea legislativă, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei intervine şi se realizează atât sub aspect material, cât şi sub aspect formal. Sub aspect material, acest principiu îi impune legislatorului două obligaţii fundamentale: (1) să prevadă într-un text de lege faptele considerate infracţiuni şi pedepsele aferente; şi (2) să redacteze textul legal cu suficientă claritate, pentru ca orice persoană să poată realiza care sunt acţiunile sau inacţiunile care intră sub incidenţa acestuia. Aspectul formal se referă la obligaţia adoptării normelor penale ca legi organice, potrivit articolului 72 alin. (3) lit. n) din Constituţie (HCC nr.12 din 14 mai 2018, § 35, 36)”.

La pct. 75 și 76 s-a stabilit ”Curtea constată că Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism nr. 4 din 19 iunie 2006, pct.3, conţine următoarea explicaţie: ”[î]ncălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvârşirea unor acţiuni intenţionate ce atentează la regulile sociale şi morale de convieţuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan şi demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviinţă, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetăţenii, prin înjosire a onoarei şi demnităţii persoanei, încălcare îndelungată şi insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităţilor de masă, suspendare temporară a activităţii normale a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, transportului obştesc etc. [...] prin ”acţiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înţelege fapta săvârşită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acţiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică şi liniştea persoanelor”.

Curtea observă că, pe lângă definiţia circulară oferită termenului de ”încălcare grosolană a ordinii publice”, semnificaţia atribuită acestui concept de către instanţa supremă este, de fapt, similară cu dispoziţia articolului 354 din Codul contravenţional, referitor la huliganismul nu prea grav. Acest articol stabileşte că huliganismul nu prea grav constă în acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acţiuni similare ce tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice. Curtea a reţinut că diferenţa dintre infracţiunea şi contravenţia de huliganism constă în prezenţa sau în lipsa acţiunilor adiacente. Acţiunile adiacente sunt aplicarea violenţei asupra persoanelor, ameninţarea cu aplicarea violenţei asupra persoanelor şi opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care combat actele huliganice”.

În final Curtea a stabilit că termenii ”grosolan” și ”cinism” din norma contestată nu corespund criteriilor de calitate și de previzibilitate ale legii, fiind declarați neconstituționali.

Pornind de la constatările instanței de contencios constituțional, fiind aferente problemei definitivării caracterului ”amoral” al conținutului publicității, considerăm că noțiunea în cauză urmează a fi reformulată astfel, ca să excludă o interpretare arbitrară excesivă.

7) La noțiunea de ”publicitate în presa scrisă – publicitatea difuzată în publicațiile periodice în variantă tipărită”, atragem atenția, după cum am menționat mai sus, că în domeniul electoral publicitatea în rețeaua internet este asimilată publicității în presa scrisă.

8) În definiția noțiunii de ”publicitate on-line – publicitatea difuzată în mass-media digitală, pe rețelele de socializare, prin poșta electronică, prin intermediul motoarelor de căutare, pe bloguri și/sau pe alte pagini web” se dă o enumerare exhaustivă a platformelor, ceea ce, eventual, poate crea impedimente de clasificare a acesteia, care, efectiv, este plasată pe rețeaua internet, însă pe alte platforme decât cele enumerate. Referitor la utilizarea sintagmei ”mass-media” reiterăm poziția expusă în pct.1 din prezentul aviz.

9) La noțiunea de ”publicitate on-line direcționată (targetată) – publicitatea difuzată on-line în mod diferențiat, în baza unor criterii geografice, demografice, social-economice și/sau comportamentale”, considerăm judicios, în vederea înglobării clasificării, de a introduce sintagma ”și personalizată” după cuvântul ”diferențiat”.

10) La noțiunea de ”publicitate pe vehicule – publicitatea difuzată prin aplicarea de afișe pe vehicule sau prin vopsirea vehiculelor în scop publicitar”, atragem atenția, după cum am menționat mai sus, că publicitatea poate fi plasată inclusiv în interiorul unităților de transport.

11) La noțiunea de ”subiecți ai publicității politice – partidele politice, membrii partidelor politice, persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru un partid politic în ultimele 12 luni, organizațiile social-politice, membrii organizațiilor social-politice, persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru o organizație social-politică în ultimele 12 luni, grupurile de iniţiativă pentru susţinerea unor candidaţi la funcţiile din cadrul autorităților publice, alese conform prevederilor Constituției Republicii Moldova și ale Codului electoral nr. 1381/1997, grupurile de iniţiativă pentru inițierea unui referendum, grupurile de inițiativă pentru colectarea de semnături în favoarea/defavoarea unei/unor inițiative cu caracter politic, persoanele care, în ultimele 12 luni, și-au afirmat public susținerea pentru unul sau mai multe grupuri de inițiativă prevăzute în prezenta noțiune, precum și activitatea acestora”, considerăm că termenul de 12 luni în interiorul căruia persoana și-a afirmat susținerea pentru un partid politic este unul prea vag, nejustificat, ceea ce ar putea duce la faptul că o mare parte din cetățeni pot cădea sub incidența acestei noțiuni, inclusiv Președintele Republicii Moldova, ales din rândurile membrilor unui partid și care și-a sistat apartenența politică în condițiile art.123 alin.(2) din Codul electoral. Același raționament este valabil și în privința membrilor organelor colegiale autonome și apolitice, precum este Curtea Constituțională, organele de drept (poliția și procuratura), Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv Comisia Electorală Centrală.

Totodată, propunem de a completa subiecții publicității politice cu astfel de categorii: ”concurenți electorali, blocuri electorale, grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția electivă sau pentru inițierea referendumului, persoane care și-au afirmat public susținerea acestora”.

De asemenea, atragem atenția la lipsa unei certitudini privind momentul de la care începe efectiv să decurgă termenul de 12 luni.

Prin urmare, propunem de a exclude din definiție textul ”persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru un partid politic în ultimele 12 luni”, „persoanele care și-au afirmat public susținerea pentru o organizație social-politică în ultimele 12 luni” și „ , persoanele care, în ultimele 12 luni, și-au afirmat public susținerea pentru unul sau mai multe grupuri de inițiativă prevăzute în prezenta noțiune, precum și activitatea acestora”.

12) În mod subsidiar atragem atenția că noțiunea de ”publicitate” este definită și la art. 1 din Codul serviciilor media audiovizuale, nefiind însă uniformă.

3. La art. 6 [dreptul la propria imagine] este stabilit că „Utilizarea în publicitate a datelor cu caracter personal, inclusiv a numelui, a imaginii și/sau a vocii unei persoane fizice este permisă doar pe bază de contract, încheiat în scris, sau în baza acordului scris al persoanei, cu excepțiile prevăzute de lege”. Această normă poate conduce la interpretări contradictorii la realizarea dreptului candidatului, stabilit de art.52 din Codul electoral cu privire la agitația electorală, prin critica contracandidatului și utilizarea imaginii acestuia din surse publice.

Astfel, propunem de a stabili explicit inaplicabilitatea acestor prevederi pentru publicitatea electorală și cea politică.

4. La art. 9 [Conținutul publicității politice]:

1) La alin. (3) se stabilește că ”publicitatea politică nu poate conține una sau mai multe dintre următoarele informații:

a) datele de identificare ale comerciantului, inclusiv ale comerciantului care a plătit pentru difuzarea publicității politice;

b) mijloacele de individualizare ale comerciantului;

c) produsele sau mijloacele de individualizare ale produselor comerciantului;”.

Menționăm că, în conformitate cu art.70 alin.(6) din Codul electoral, ”Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit. Publicitatea electorală contra plată va fi însoţită de genericul “Electorala””.

Astfel, redacția normei propuse de autori intră în coliziune cu prevederile citate supra, or acestea sunt introduse pentru identificarea exactă a sursei de producere pentru controlul efectiv, inclusiv din punctul de vedere al respectării prevederilor ce țin de transparență în finanțarea partidelor politice în activitatea lor. Respectiv, propunem norma să conțină cert ce urmează să conțină publicitatea politică, pentru facilitatea aplicării eficiente în practică a prevederilor actului.

2) La alin.(4) se stabilește că ”În cazul publicității exterioare, informațiile care trebuie incluse în conținutul publicității politice sunt stabilite de către Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu art. 4 alin. (2)”.

De menționat că în art.4 alin.(2), la care se face referire, este indicat că ”În perioada electorală, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral nr.1381/1997”.

Deci, pe de o parte, nu este clar de ce reglementările se limitează numai la publicitatea exterioară, nefiind inclusă cea interioară, pe de altă parte, cerințele vizavi de conținutul publicității electorale sunt stabilite de Codul electoral, Comisiei revenindu-i rolul de reglementare suplimentară.

În afară de aceasta, considerăm benefic, din punctul de vedere al controlului financiar, de a institui reguli uniforme pentru plasarea publicității electorale și celei politice de către partidele politice.

5. La art.10 alin.(3) [Contractul de difuzare a publicității politice]:

1) La alin.(3) lit.e) se stabilește că ”În cazul publicității politice, nu poate fi furnizor de publicitate o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova care are în calitate de membru una dintre entitățile/subiecții prevăzuți la lit. a)–d)”. Literele a) – d) prevăd:

a) un stat străin;

b) o organizaţie internaţională, inclusiv o organizaţie politică internaţională;

c) o persoană juridică care nu este înregistrată în Republica Moldova;

d) o persoană fizică care nu este cetăţean al Republicii Moldova.

Astfel, din norma citată nu este clară calitatea de ”membru”, dacă e fondator, asociat, persoană afiliată, or, de fapt, proprietarul efectiv poate fi o entitate interzisă care nu are statut de ”membru”.

2) La lit. k) și q) se stabilește că nu poate fi furnizor de publicitate o entitate din sectorul de stat și un comerciant.

Nu este clar în ce măsură este justificată această interdicție pentru comercianți. Mai mult, nu este clar definit statutul de comerciant. Totodată, atragem atenția că, în conformitate cu art. 41 alin.(3) din Codul electoral, ”Se interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă a activităţii partidelor politice, grupurilor de inițiativă, a campaniilor electorale/concurenţilor electorali de către persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice, precum și de către persoanele juridice cu capital străin sau mixt”. Aceeași interdicție pentru finanțarea partidelor politice este stabilită și la art.26 alin.(6) lit.e1) și f) din Legea nr.294/2017 privind partidele politice.

Astfel, considerăm oportun de a unifica prevederile vizate în partea ce ține de interdicțiile în cazul furnizorului de publicitate.

De asemenea, atragem atenția că noțiunea de ”furnizor de publicitate” este definită vag, nefiind stabilită o diferență clară între furnizor și comerciant și dacă un comerciant poate fi concomitent și furnizor de publicitate în corelație cu prevederile art.9 alin.(3) din proiect.

6. La art.11 [Cerințe privind difuzarea publicității politice]:

1) La alin.(1) se stabilește că ”În perioada extraelectorală, publicitatea politică este difuzată în conformitate cu Codul electoral nr.1381/1997 și cu prezenta lege. Comisia Electorală Centrală are dreptul să instituie reglementări suplimentare privind difuzarea publicității politice în perioada extraelectorală, în conformitate cu Codul electoral nr.1381/1997”.

Menționăm că în Codul electoral nu se reglementează explicit difuzarea publicității în perioada extraelectorală. În același timp, prevederile în cauză urmează a fi reformulate într-o manieră exactă, și anume că ”În perioada extraelectorală, publicitatea politică este difuzată în conformitate cu principiile și condițiile stabilite de Codul electoral nr.1381/1997 pentru agitația electorală, aplicate în modul corespunzător. Particularitățile difuzării publicității politice în perioada extraelectorală se stabilesc prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală. Consiliul Audiovizualului, în baza regulamentului aprobat de Comisia Electorală Centrală, reglementează particularitățile difuzării publicității politice de către furnizorii de servicii media conform Codului serviciilor media audiovizuale”.

2) La alin.(2) lit.h) se stabilește interdicția de a difuza publicitatea politică, inclusiv în cazul în care aceasta a fost achitată în avans de persoane neavenite. Considerăm oportun de a stabili obligația imperativă a difuzorilor în astfel de cazuri de a restitui în termen de 15 zile bancare către bugetul de stat suma achitată în avans, cu instituirea sancțiunii corespunzătoare pentru nerespectarea acestei obligații.

7. La art.13, considerăm oportun de a institui obligația radiodifuzorilor de a plasa gratuit mesaje de educație electorală și de promovare a alegerilor/referendumurilor în perioada electorală, cel puțin 3 minute pe zi în orele de vârf.

Totodată, atragem atenția că entitățile din sectorul de stat pot publica publicitate privind realizările lor sub pretextul unui interes public, care în esență reflectă realizările unui partid politic, în scopuri de a obține dividende electorale prin transfer de imagine a activității persoanelor delegate de partid la funcții de stat, - ca exemplu, reparația drumurilor, iluminarea acestora etc. Mai mult, asemenea materiale publicitare pot fi comandate de asociațiile obștești afiliate unor entități politice, - fapt care urmează a fi interzis, or acesta presupune în sine finanțarea indirectă a partidelor politice și utilizarea camuflată a resurselor administrative.

Atragem atenția că la art.13 alin.(6) lit.a) din proiect se stabilește că, în cazul difuzării unui mesaj de interes public cu titlu gratuit, difuzorul de publicitate este obligat să solicite distribuitorului de publicitate eliminarea datelor de identificare și a mijloacelor de individualizare ale persoanei, dacă aceasta este o entitate din sectorul de stat ori o organizație necomercială. Astfel, nu este clar scopul și esența eliminării datelor de individualizare a entității de stat, or, invers, în mesajele de interes public datele de identificare a entităților publice urmează a fi plasate în mod obligatoriu.

8. La art.15 se instituie planificarea mesajelor de interes public ale entităților din sectorul de stat prin aprobarea unui astfel de plan de către Parlament.

Atragem atenția că, în cazul alegerilor anticipate, planificarea unor asemenea mesaje în domeniul electoral este imposibilă, același raționament este aplicabil și în cazul unor situații excepționale. De asemenea, aprobarea planului de către Parlament creează bariere administrative inutile în cazul apariției unei necesități de modificare a acestuia, mai ales în perioada dintre sesiunile parlamentare.

Astfel, considerăm oportun de a transfera aprobarea planului în competența Guvernului, care anual va raporta realizările Parlamentului în condițiile alin.(7) din același articol.

De asemenea, atragem atenția că, potrivit reglementărilor propuse, din componența Consiliului face parte orice organ central de specialitate al administrației publice, inclusiv orice autoritate a administrației centrale, numărul acestora fiind mare și, eventual, poate influența eficiența activității Consiliului.

9. La art.16, atragem atenția că Legea nr. 3465-XI din 01.09.1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti a fost declarată desuetă prin Hotărârea Curții Constituționale nr.17/2018, iar Legea nr.234/2020 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr.4/2021.

Astfel, sintagma „limbi de comunicare interetnică pe teritoriul republicii” este incorectă și propunem de a fi substituită prin sintagma „în alte limbi ale minorităților naționale”.

10. La art.17 alin.(2) este stipulat că ”În perioada electorală a alegerilor generale, sunt difuzate doar mesajele de interes public aprobate de Comisia Electorală Centrală”.

Menționăm că în Codul electoral nu se utilizează sintagma ”alegerile generale” (dar sintagma ”alegeri locale generale”), prin urmare, în cazul în care autorii, prin instituirea acestei sintagme, au avut în vedere un scrutin național, acestea urmează a fi enumerate expres, adică ”alegerile parlamentare, prezidențiale, locale generale, referendumul republican”. Totodată, considerăm judicios de a menține această reglementare și pentru perioada electorală a alegerilor locale noi, prin excluderea textului ”a alegerilor generale”, ceea ce va institui această obligație pentru orice tip de scrutin.

De asemenea, atragem atenția că formularea reglementării respective creează un confuz și poate fi tratată în sensul că în perioada electorală orice mesaj de interes public, indiferent de ramura acestuia, urmează a fi autorizat de Comisia Electorală Centrală, or această prevedere, în esența sa, trebuie aplicată numai în domeniul electoral.

11. La art.21, nu este clar dacă sub incidența publicității comparative cade și publicitatea politică/electorală, or aceasta poate să conțină în mod firesc comparații cu adversarii politici, fapt pentru care considerăm judicios de a stabili clar excepția în cauză.

12. La art.23 alin.(2) se stabilește că ”În perioada electorală, publicitatea comercială cu participarea unuia sau mai multor subiecți ai publicității politice se difuzează în conformitate cu art.4 alin. (2) și art.18 alin.(3)”.

La rândul său, art.4 alin. (2) prevede că ”În perioada electorală, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral nr.1381/1997”.

Iar art.18 alin.(3) stipulează că ”Publicitatea comercială al cărei furnizor este un comerciant nu poate conține oricare dintre următoarele informații:

a) datele de identificare ale unui partid politic și/sau informații privind activitatea acestuia, datele de identificare ale unei organizaţii social-politice și/sau informații privind activitatea acesteia, numele și prenumele, imaginea sau vocea unor politicieni, informații privind proiectele politice (inclusiv cauze, inițiative sau idei), simboluri (expresii, desene, imagine sau voce) utilizate de partidele politice și/sau organizațiile social-politice;

b) datele de identificare și/sau mijloacele de individualizare ale entității din sectorul de stat care nu este comerciant”.

Astfel, pe de o parte, prevederile art.23 alin.(2) oferă posibilitatea difuzării publicității comerciale în perioada electorală cu subiecți ai publicității politice sub anumite condiții prevăzute în normele de referință, iar, pe de lată parte, aceste norme, după cum sunt cele cuprinse în Codul electoral și în art.18 alin.(3) din proiect, nu oferă posibilitatea de a plasa publicitatea politică, care în perioada electorală este cu caracter electoral, altfel decât conform procedurii stabilite de Codul electoral, - prin fondul electoral al concurentului și numai la comanda acestuia.

Prin urmare, propunem de a interzice necondiționat astfel de publicitate care poate fi interpretată prin norma respectivă ca mijloc de ocolire a procedurii stabilite.

13. La art.24 alin.(4) se stabilește că ”În perioada electorală, spațiul rezervat publicității politice în publicațiile periodice publice nu poate depăși 20 la sută din spațiul total al fiecărui număr și/sau al fiecărui supliment”.

Propunem a se indica suplimentar că norme complementare de rezervare a spațiului pentru fiecare concurent electoral se stabilesc de Comisia Electorală Centrală, ceea ce va asigura accesul echitabil al tuturor concurenților la spații publicitare, fără excese din partea unor anumiți concurenți. Regula aceasta urmează a fi instituită pentru toate suporturile: dispozitive fixe, mobile etc.

14. La art.26 alin.(5) se stabilește că ”Bannerul afișat în exteriorul conținutului/paginii platformei digitale trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

a) bannerul se extinde doar la plasarea cursorului mouse-ului pe banner „mouse over” și/sau „click”, cu o întârziere pentru „mouse over” de cel puțin o secundă;

b) există opțiunea de restrângere și/sau închidere a bannerului prin butonul „close”, care are dimensiuni minime, indiferent dacă animația se termină sau nu;

c) butonul de închidere „x” sau „close” are dimensiunile minime de 35x35 pixeli cu raza de acțiune de 40x40 pixeli în jur și este poziționat în colț, pe partea extinsă, vizibil și accesibil;

d) mențiunea „close” are un font minim de 16 pt dacă normele de autoreglementare nu prevăd altfel”.

Atragem atenția că astfel de expresii, precum ”click”, ”close”, ”mouse over” urmează să corespundă limbajului tehnico-juridic, inclusiv sub aspectul cerințelor stabilite de art. 54 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative, potrivit căruia ”textul proiectului actului normativ se elaborează în limba română”.

De asemenea, considerăm oportun de a fi reglementate criteriile tehnice aferente publicității în rețeaua internet prin hotărâre de Guvern.

15. La art.29 alin.(5) se stabilește ”Comisia Electorală Centrală este în drept să instituie condiții suplimentare și/sau restricții privind plasarea publicității politice interioare atât pentru perioada electorală, cât și pentru perioada extraelectorală”.

Propunem reformularea normei vizate prin introducerea unui caracter imperativ, și anume ”Condiții suplimentare și/sau restricții privind plasarea publicității politice și electorale interioare atât pentru perioada electorală, cât și pentru perioada extraelectorală se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală”.

16. La art.31 alin.(2) lit.b) este stabilit că ”În conformitate cu alin. (1), dispozitivele publicitare fixe sunt amplasate și exploatate în baza autorizației pe terenurile și/sau imobilele ce fac parte din domeniul public al statului și domeniul privat al statului”.

Propunem de a institui interdicția expresă privind amplasarea publicității politice/electorale pe proprietate publică, după cum este stabilit în pct.14 lit.e) din Regulamentul privind modalitatea plasării publicității electorale și de promovare politică pe panourile publicitare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3328 din 28 aprilie 2015: ”Se interzice amplasarea afişelor electorale în alte locuri decât cele stabilite la capitolele II şi III din prezentul regulament, inclusiv pe garduri, îngrădiri, stâlpi şi pe alte tipuri de construcţii, precum şi pe dispozitive, utilaje, indiferent de forma de proprietate, situate pe domeniul public”.

17. La art. 33 alin.(3) se stabilește că ”În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a)–c), decizia privind anularea autorizației este adoptată de către autoritatea emitentă a autorizației, fără adresare în instanţa de judecată. Decizia autorității emitente privind anularea autorizației poate fi atacată în instanța de judecată competentă”.

Atragem atenția că, potrivit procedurii în contenciosul administrativ reglementate de Codul administrativ, admisibilitatea unei acțiuni în instanța de judecată este precondiționată de existența unui drept lezat al reclamantului împotriva autorității publice în calitate de pârât. Prin urmare, există riscul că adresarea unei autorități publice în instanța de judecată cu solicitarea anulării propriului act administrativ poate fi considerată inadmisibilă.

Dificultățile procesuale respective au fost identificate de către Comisie la aplicarea prevederilor art.75 alin.(5) din Codul electoral, potrivit căruia ”Anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – şi la solicitarea consiliului electoral de circumscripţie, prin hotărâre judecătorească definitivă”, adică o procedură similară, prin care organul electoral se adresează instanței de judecată în vederea anulării propriului act de înregistrare a concurentului electoral.

18. La art. 35 privind interdicțiile de amplasare a dispozitivelor publicitare, considerăm că acestea urmează a fi uniforme cu prevederile de sancționare prevăzute la art.364 din Codul contravențional.