HOTĂRÂRE nr. 882 din 25.04.2017   COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ   publicat 21.07.2017

cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr. 60 din 14 martie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative

În vigoare din 21.07.2017
pe legis.md/id/101024
Trimiteri: 71 legate   50 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (50)
  • pct.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.68 alin.(2) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.23 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin.(5) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pct.24 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin.(3) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pct.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.26 alin.(1) lit.c) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.27 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.28 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.27 alin.(11) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.75 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.27 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.75 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. III alin.(3) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.74 alin.(2) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alin.(5) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.291 alin.(3) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Pct.8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Pct.9 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct.10 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. 42 alin. (5) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.79 alin.(5) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 11 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.44 alin.(1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • lit. e1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.16 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Pct.18 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. 75 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct.4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. 79 alin.(2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 80 alin. (1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. 80 alin. (3) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art.81 alin.(1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • alin.(2) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. 87 alin. (1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • art. 36 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 38 alin. (3) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat

Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, prin scrisoarea nr. CJ-10/79 din 16 martie 2007, și Ministerul Justiției, prin scrisoarea 03/2687 din 21 martie 2017, au solicitat Comisiei Electorale Centrale prezentarea opiniei asupra proiectului de lege nr. 60 din 14 martie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 și Legea despre statutul deputatului în Parlament nr. 39-XIII din 7 aprilie 1994).

În temeiul art. 18 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi art. 40 din Legea nr. 317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ş t e:

1. Se aprobă, conform anexei, avizul asupra proiectului de lege nr. 60 din 14 martie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

2. Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale se remite Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova și Ministerului Justiției conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE COMISIEI

ELECTORALE CENTRALE Alina RUSSU

Secretarul ședinței Vadim Filipov

Nr. 882. Chişinău, 25 aprilie 2017.

Aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 882 din 25 aprilie 2017

Aviz asupra proiectului de lege nr.60 din 14 martie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative

Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova și Ministerul Justiției au transmis Comisiei Electorale Centrale spre examinare şi avizare proiectul de lege nr.60 din 14 martie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prin proiect se propune introducerea sistemului uninominal majoritar pentru alegerea deputaților în Parlament.

Analizînd conținutul proiectului supus avizării, Comisia observă că schimbarea sistemului electoral ține de oportunitatea politică, respectiv în calitatea sa de organ apolitic Comisia evidențiază următoarele aspecte tehnico-organizatorice.

1. La pct.1 din art. I al proiectului autorii propun la art. 1 din Codul electoral o nouă redacție a noțiunii ”concurenți electorali” în cazul alegerilor parlamentare, și anume ”concurenți electorali: - candidații pentru funcția de deputat în Parlament, desemnați de partidele politice, alte organizații social-politice și blocurile electorale sau independenți, înregistrați de consiliile electorale de circumscripție respective – în cazul alegerilor parlamentare”.

Astfel, prin noua reglementare, la alegerile parlamentare, partidele politice și blocurile electorale nu vor avea statut de concurent electoral, ele fiind exceptate de obligațiile care le revin potrivit prevederilor Codului electoral (raportarea financiară, cerințe față de agitația electorală, utilizarea resurselor administrative, depunerea contestațiilor etc). În opinia Comisiei, pentru garantarea respectării întocmai a prevederilor electorale, o astfel de exceptare distorsionează întregul concept al Codului electoral. Respectiv, la alegerile parlamentare, partidele politice/blocurile electorale urmează, la fel ca și candidații din partea acestora, să aibă statut de concurent electoral, după cum este prevăzut și pentru alegerile locale.

2. La pct.2 din art. I al proiectului se propune introducerea posibilității revocării deputatului prin referendum local. Această prevedere urmează a fi privită prin prisma normei constituționale de la art.68 alin.(2) potrivit căreia orice mandat imperativ este nul.

Este de menționat că din redacția pct.23 din art. I al proiectului, prin care se propune completarea art.176 din Codul electoral cu alin.(5) ”Referendumul local pentru revocarea deputatului poate fi inițiat după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcție sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea aceluiași deputat. Revocarea deputatului nu poate fi inițiată pe parcursul ultimului an înainte de expirarea mandatului.”, reiese că referendumul de revocare poate fi inițiat maximum de 2 ori cu condiția că inițiativele vor coincide exact cu un an după intrarea în funcție și exact un an după desfășurarea unui asemenea referendum, în practică fiind posibilă numai o încercare de a revoca deputatul.

Mai mult, urmează a fi luate în calcul și prevederile art.176 alin.(2) din Codul electoral, potrivit cărora ”Referendumul local nu poate avea, de asemenea, loc cu 120 de zile înainte şi cu 120 de zile după ziua desfăşurării în acelaşi teritoriu a oricărui tip de alegeri sau referendum, decît dacă se desfăşoară în aceeaşi zi”.

De asemenea, în ceea ce privește pct.24 din art.1 al proiectului care prevede completarea art.177 din Codul electoral cu alin.(3) ”Revocarea deputatului prin referendum poate fi inițiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității din circumscripție, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de deputat prevăzute de lege, încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul stabilit”, temeiurile respective au un caracter vag și interpretabil, nefiind clare în care anume mod urmează a fi stabilită încălcarea normelor morale și etice, a intereselor comunității sau neexercitarea atribuțiilor de deputat. Ca exemplu, cîte anume lipse nemotivate de la ședințele în plen sau cele ale comisiilor pot fi considerate ca temei pentru inițierea referendumului (neexercitarea adecvată a atribuțiilor), sau e suficientă o singură absență, sau lipsa de la ședințe nici nu constituie un asemenea temei.

Prin urmare, pentru funcționalitatea instituției revocării deputatului, temeiurile urmează a fi explicit reglementate și în Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797 din 2 aprilie 1996.

3. La pct.3 din art. I al proiectului nu este clară necesitatea completării art.26 alin.(1) lit.c) la final cu textul ”în condițiile prezentului cod”, or există prevederi speciale ale codului privind reglementarea constituirii circumscripțiilor și consiliilor electorale.

4. La pct.4 din art. I al proiectului se propune introducerea alin.(11) la art.27 din Codul electoral ”Particularitățile constituirii circumscripțiilor electorale uninominale, precum și a consiliilor electorale respective sînt prevăzute la articole 74 și 75”.

Redacția art.75 alin.(1) din Codul electoral propusă de autorii proiectului prevede ”În scopuri de organizare și efectuare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală formează, cu cel puțin 55 de zile înainte de efectuarea lor, consilii electorale de circumscripție în condițiile art.27, care se aplică în modul corespunzător. Atribuțiile consiliilor electorale de circumscripție sunt cele expuse la art.28 ale cărui prevederi se aplică în modul corespunzător”. Adică, art.27 alin.(11) face referire la art.75 care, la rîndul său, de asemenea, se referă la art.27, fără a clarifica reglementările în cauză. Prin urmare, asemenea metode de reglementare sînt în contradicție cu tehnica legislativă, fiind contrare și art.53 alin.(3) lit.a) – e) din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, potrivit cărora ”Codul trebuie să întrunească următoarele trăsături calitative: precizia, claritatea, logica, integralitatea, caracterul practic”.

Totodată, propunerea actuală autorilor proiectului este ca pentru secţiile de votare din afara țării să fie creat un CECE II distinct care va activa pe teritoriul municipiului Chișinău. Nu sînt precizați subiecții de drept care urmează sa înainteze candidaturile în acest CECE, va rămîne formula de desemnare actuală sau va fi și MAEIE, făcînd analogie cu modalitatea de constituire a BESV din afara țării unde președintele biroului este numit de șeful misiunii diplomatice.

Din varianta actuală se înțelege ca doar pentru alegerile parlamentare va fi creat CECE II distinct, iar pentru alegerile prezidențiale și/sau referendumuri republicane, secţiile de votare din afara țării vor fi gestionate ca și pînă în prezent de CECE Chișinău. Ceea ce se propune creează confuzii și perturbă continuitatea procesului electoral organizat în cadrul secțiilor de votare din afara țării.

Menționăm că introducerea sistemului uninominal propus de autori va genera crearea unor circumscripții uninominale care nu vor corespunde hotarelor administrative ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul II – criteriu care la moment stă la baza constituirii circumscripțiilor. Pornind de la cifra totală a alegătorilor înscriși în listele electorale la ultimul scrutin național (turul II în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016) care constituie 2810057 și avînd în vedere numărul de 101 deputați, o circumscripție urmează să conțină aproximativ 28000 de alegători.

Astfel, la situația din 31 martie 2017 acestei cifre ar corespunde aproximativ 3-4 raioane, restul unităților urmează a fi divizate și în acest caz nu este clar care anume judecătorii și consilii locale de nivelul II vor propune candidaturile membrilor pentru consiliile electorale în condițiile art.27 alin.(4) din Codul electoral la care face referire art.75 propus de autori.

De remarcat că la turul II de scrutin pentru alegerile prezidențiale din 2016 pe liste suplimentare au figurat 209438 de persoane, inclusiv cele fără loc de trai și cele de peste hotare, nefiind incluși alegătorii din regiunea necontrolată de autoritățile Republicii Moldova. Astfel, cifra de 2810057 ca punct de reper pentru calcularea numărului estimativ de alegători pentru o circumscripție este detașată de numărul real de alegători. Prin urmare, cifra totală a alegătorilor la situația din 31 martie curent potrivit RSA constituie 3252645, respectiv la o circumscripție urmează a fi arondați aproximativ 32000 de alegători.

De asemenea, la 31 martie 2017, potrivit RSA, în Republica Moldova există aproximativ 158265 de persoane fără domiciliu și reședință, dintre care 90087 (conform datelor din Registrul de Stat al Populației) cu trai permanent în afara țării. Astfel, pornind de la reglementările art.85 alin.(2) din Codul electoral propuse de autori, potrivit cărora la alegerile parlamentare nu participă alegătorii care nu domiciliază în circumscripția uninominală, această categorie de alegători va fi lipsită de dreptul lor constituțional de a alege reprezentanții săi care vor guverna întreaga țară, și nu o circumscripție locală după cum este în cazul alegerilor locale.

Același raționament este aplicabil și în privința alegătorilor care au domiciliu în unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localități ale raionului Căuşeni aflate în afara controlului constituțional al Republicii Moldova, numărul acestora, potrivit datelor din RSA la ziua de 31 martie 2017, fiind aproximativ de 223880, iar conform propunerii autorilor reflectate în art. III alin.(3) din proiect, această categorie de alegători, de asemenea, urmează a fi lipsită de dreptul său constituțional la vot. Totodată, în cazul în care, totuși, se va decide crearea circumscripțiilor separate pentru acești alegători, nu sînt clare criteriile echitabile creării, or principiul geografic în cazul acestor localități este mai puțin aplicabil, iar prestabilirea unui număr fix de circumscripții în baza numărului total de alegători (7 circumscripții, 223880/28000 = 7,99 sau 223880/32000 = 6,99) va putea distorsiona ponderea unui mandat de deputat, pornind de la aceea că la ultimele alegeri prezidențiale din 30 octombrie 2016 din aceste localități au participat numai 6964 la turul I și 16728 de alegători la turul II, fiind un număr aproape dublu mai mic față de numărul estimativ pentru o circumscripție.

Mai mult, din proiect nu rezultă o claritate în ceea ce privește calcularea numărului de bază al alegătorilor pentru o circumscripție – este acesta numărul total al alegătorilor sau cel fără alegătorii din Transnistria și cei fără domiciliu/reședință, sau vreun alt punct de reper. Menționăm că, după sistemul propus, o mare parte a deținuților, de asemenea, vor fi lipsiți de dreptul la vot.

Nu sînt clare nici criteriile la crearea circumscripțiilor electorale din străinătate. Astfel, autorii propun la art.74 alin.(2) că „baza de calcul pentru formarea circumscripțiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscriși în listele electorale la fiecare secție de votare de la ultimele alegeri naționale”, iar la alin.(5) al aceluiași articol se propune că ”pentru constituirea circumscripțiilor uninominale peste hotarele țării, se va ține cont, în special, de criteriile prevăzute la art.291 alin.(3) care se vor aplica corespunzător”. Adică, apare întrebarea, cum, totuși, se aplică corespunzător și dacă criteriul participării la ultimele alegeri naționale este unul obligatoriu (au participat 138720) sau este obligatorie înregistrarea prealabilă, fiind la ultimele alegeri una modestă (3570 de alegători). La rîndul său, potrivit datelor prezentate de ÎS „CRIS ”Registru”, în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, și anume la 20 octombrie 2016, numărul alegătorilor plecați peste hotare la loc permanent de trai (radiați din evidență în legătură cu emigrarea autorizată în străinătate) este de 89615. Prin urmare, nu este clar numărul exact al circumscripțiilor care urmează a fi create în străinătate, iar ca o consecință este indefinit și numărul mandatelor din interiorul țării și, respectiv, numărul exact pentru estimarea mărimii circumscripției sub aspectul numeric al alegătorilor.

Ca o soluție, Comisia recomandă introducerea instituției înregistrării prealabile obligatorii pentru alegătorii aflați în afara țării și efectuarea votării de către aceștia exclusiv în baza listei electorale de bază care se va întocmi prin aplicația ”Înregistrarea prealabilă” atît electronic, cît și pe suport de hîrtie.

În afară de aceasta, criteriul de domiciliu/reședință în străinătate (evidența consulară) nu este aplicabil în cazul constituirii circumscripțiilor uninominale din străinătate, respectiv nu sînt clare criteriile pentru revocarea deputatului, or pentru susținerea revocării celui ales pe circumscripția din străinătate în realitate poate semna orice alegător din interiorul țării (nefiind posibilă verificarea juridică a celor plecați peste hotare), fapt care distorsionează conceptul instituției revocării deputatului.

Mai mult, atribuția de constituire a circumscripțiilor uninominale cu care se propune a fi învestită Comisia Electorală Centrală, prevăzută de autori la art.74 alin.(1) din Codul electoral, pune în pericol stabilitatea raporturilor juridice, actul normativ al Comisei fiind susceptibil de control judiciar la cererea oricărei părți interesate. Prin urmare, delimitarea hotarelor circumscripțiilor uninominale poate purta și un caracter politic pornind de la preferințele alegătorilor, Comisia după statutul său fiind un organ apolitic, ceea ce, de asemenea, creează riscuri instituționale.

De aceea, în cazul în care se acceptă conceptul creării circumscripțiilor și consiliilor separate pentru fiecare candidat (101), urmează a fi implementată și divizarea acestora pe circumscripții zonale, fiind constituite consilii electorale de nivelul II (zonale) care vor ghida activitatea consiliilor electorale de nivelul I (101 consilii), or, de altfel, din punct de vedere tehnic, Comisia se va putea ciocni de dificultăți la dirijarea nemijlocită a 101 consilii. Prin urmare, ar putea fi create 6 consilii zonale de nivelul doi care vor cuprinde: mun. Chișinău, zona Centru, zona Nord, zona Sud, zona din afara țării și zona Transnistreană.

Totodată, urmează a fi privită și posibilitatea creării consiliilor electorale care corespund hotarelor administrativ-teritoriale de nivelul II și vor cuprinde un număr prestabilit de mandate de deputat din fiecare unitate. În acest caz există riscul discrepanței semnificative de mandate pentru o unitate sau altă, or după cum s-a observat mai sus acestea nu sînt omogene din punctul de vedere al numărului de alegători.

Atragem atenția că, indiferent de conceptul creării consiliilor electorale, atribuțiile acestora urmează a fi concret reglementate de prevederi legale, or normele existente nu aduc lumină în acest sens, fiind necesară și revizuirea termenelor de creare a acestora în sensul lărgirii.

5. Pct.8 din art. I al proiectului prin care se completează la final alin.(7) al art.39 din Codul electoral: ”În cazul alegerilor parlamentare, certificat pentru drept de vot se eliberează dacă noul domiciliu este pe teritoriul aceleiași circumscripții uninominale” și art.85 alin.(2) în redacția autorilor stabilește că ”La alegerile parlamentare nu participă alegătorii care nu domiciliază în circumscripția uninominală respectivă”. Deci, autorii operează cu cuvintele ”domiciliu” în cazul certificatului pentru drept de vot pentru alegerile parlamentare și ”domicilierea” în contextul alegerilor parlamentare. Menționăm că noțiunea de ”domiciliu” este definită la art.1 din Codul electoral prin „loc de trai permanent al unei persoane, confirmat în buletinul de identitate”, iar esența cuvîntului „domicilierea” presupune și reședința în sensul redat în același art.1 ”loc de trai temporar, confirmat în buletinul de identitate”. Așadar, nu este clar ce criteriu este aplicabil în cazul circumscripțiilor uninominale, cel de domiciliu sau și de reședință. În cazul în care se aplică criteriul de domiciliu, norma în cauză va intra în contradicție cu art.9 alin.(2) din Codul electoral ”În cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa”.

De asemenea, a se atrage atenția că la alegerile parlamentare pe circumscripții uninominale va fi inaplicabilă procedura declarării locului nou de ședere, prevăzută de art.39 alin.(8) din Codul electoral.

6. Pct.9 din proiect introduce prezența personală a candidaților pentru funcția de deputat la depunerea documentelor de înregistrare, fiind omogenă cu procedura aplicată pentru alegerile prezidențiale. Observăm că modificarea în varianta propusă de autori se va răsfrînge și asupra candidaților la funcția de consilier, respectiv prezența lor personală (de pe listele mai multor partide) la organul electoral poate perturba activitatea acestuia și va crea impedimente la depunerea dosarelor de către candidați.

7. La pct.10, prin operările introduse în art.42 alin.(6) din Codul electoral, s-a propus excluderea necesității autentificării listelor de subscripție de către administrația publică locală, însă varianta inițială a normei prevedea necesitatea semnării listei de către colector în prezența reprezentantului APL, respectiv din norma propusă, și anume din textul ”apoi semnează”, nu este clar dacă colectorul urmează să o facă în prezența funcționarului electoral din consiliul electoral respectiv. Totodată, CEC vine cu propunerea ca art. 42 alin. (5) să aibă următorul cuprins: „Un alegător poate susține, prin semnătură, mai mulți candidați, însă nu poate semna de mai multe ori pentru același candidat”, luînd în considerare că toți candidații urmează să colecteze semnături din circumscripții uninominale cu un număr relativ mic de alegători în comparație cu numărul de semnături necesare pentru fiecare candidat.

În același timp, alin.(7) din art.42 din Codul electoral propus de autori prevede că ”particularitățile colectării semnăturii pentru susținerea candidaților din circumscripțiile uninominale de peste hotarele țării în cazul alegerilor parlamentare sunt prevăzute de prezentul cod”, însă în proiectul prezentat lipsesc reglementările particularităților în acest sens. Unica reglementare, cu caracter general, este dată la art.79 alin.(5) în redacția propusă prin proiect ”Semnăturile pentru susținerea candidaților din circumscripțiile uninominale peste hotarele țării pot proveni de la oricare din aceste circumscripții”. Prin urmare, din sensul normei citate reiese posibilitatea colectării semnăturilor numai de la cetățenii aflați peste hotare, fapt care nu este posibil juridic de verificat.

În afară de aceasta, atragem atenția că sistemul uninominal va intra în coliziune cu prevederile art.41 alin.(21) din Codul electoral, potrivit cărora ”Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe”, fiind concomitent lovit de contradicție și art.80 alin.(3) din Codul electoral.

8. La pct. 11 din art. I al proiectului se propune completarea art.44 alin.(1) cu lit. e1) cu prevederea documentului obligatoriu pentru înregistrare ”cazierul de integritate a candidatului eliberat în condițiile legii”, nefiind propuse reglementări clare în acest sens: organul emitent, conținutul cazierului, consecințele juridice ale constatării neintegrității etc., or cazurile de lipsire de dreptul de a fi ales sînt enumerate exhaustiv la art.13 alin.(2) din Codul electoral. Este de menționat că certificarea prevăzută de Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale este aplicabilă numai persoanelor care deja exercită funcție de demnitate publică și nu celor care candidează prin metoda electivă. Prin urmare, prevederile art.4 din Legea privind evaluarea integrității instituționale urmează, de asemenea, revizuite și adaptate la inițiativa propusă.

La fel, interdicția candidării instituită prin art.76 din Codul electoral în redacția propusă de autori care prevede inclusiv cazurile prevăzute de art.2 alin.(61) al Legii nr. 39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament este una dubioasă (interpretabilă) și poate fi privită ca susceptibilă numai pentru deputații aleși.

9. La pct.16 din art. I al proiectului, prin operarea modificărilor în art.60 alin.(2) din Codul electoral se stabilește dreptul observatorilor și reprezentanților concurenților electorali de a primi copiile de pe procesele-verbale de totalizare a alegerilor. Respectiv, nu este clar dacă se prezintă de către Comisie copia propriului proces-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor pe toate circumscripțiile uninominale sau și procesele-verbale întocmite de consiliile acestor circumscripții, în ultimul caz a oferi minimum 101 copii pentru fiecare solicitant poate duce la apariția deficiențelor tehnice. De aceea CEC vine cu propunerea ca articolul respectiv să aibă următorul cuprins „Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe țară în ansamblu într-un proces-verbal care se semnează de membrii comisiei și întocmește un raport cu privire la rezultatele alegerilor, în cazul alegerilor prezidențiale și referendumurilor republicane. În cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală în baza proceselor-verbale de totalizare ale consiliilor electorale de circumscripție aprobă lista deputaților aleși pe fiecare circumscripție uninominală”.

10. La pct.17 din art. I prin care se modifică alin.(3) al art.641 din Codul electoral rezultă obligativitatea radiodifuzorilor locali de a organiza dezbateri electorale, fapt care va putea produce deficiențe tehnice din cauză că circumscripțiile uninominale nu vor corespunde hotarelor administrative în care activează radiodifuzorii, fiind neclară și situația privind candidații din circumscripțiile create în afara țării.

11. Pct.18 urmează a fi privit în corelație cu obiecțiile formulate la pct.1, și anume sub aspectul necesității înregistrării inclusiv a partidelor/blocurilor electorale în calitate de concurenți electorali care desemnează candidați la funcția de deputat, or, în caz contrar, încălcările comise de acești subiecți nu vor putea fi contracarate și contestate, respectiv competența examinării contestațiilor asupra acțiunilor/inacțiunilor acestora urmează să aparțină Comisiei, consiliile avînd atribuția să examineze contestațiile împotriva candidaților sau din partea acestora.

12. La art. 75 nu este clar specificat cîte consilii electorale de circumscripție urmează a fi create. Rămîne numărul actual de 35 de consilii și acel suplimentar CECE distinct care va coordona activitatea votării din afara țării, care vor gestiona secțiile de votare din mai multe circumscripții uninominale, sau CEC va crea 101 consilii electorale ale circumscripțiilor electorale uninominale. Atenționăm asupra faptului că, în cazul constituirii a 101 consilii electorale, nu este clar care anume instanțe de judecată și consilii locale vor înainta candidaturile pentru constituire, din motiv că ele nu vor corespunde hotarelor unităților administrativ-teritoriale. Astfel, problema urmează a fi privită în corelație cu pct.4 din prezentul Aviz.

Avînd în vedere că în condițiile propuse prin proiect există riscuri de vacanțe ale mandatelor de deputat intervenite în perioada dintre alegerile ordinare și, ca urmare, vor interveni frecvent alegeri parțiale, se impune modificarea arhitecturii organelor electorale. Astfel, în condițiile actuale ale Codului electoral, consiliile electorale de circumscripție se constituie ad-hoc cu ocazia scrutinului din membri delegați de partidele politice reprezentate în Parlament, instanțele judecătorești teritoriale și autoritățile publice locale. Aceste consilii electorale se dizolvă imediat după finalizarea scrutinelor, urmînd ca la alte alegeri să fie desemnate alte componențe nominale. Luînd în considerare faptul că proiectul de lege stabileşte conceptual o altă arhitectură a sistemului electoral, reiese că va fi necesar de instituit consilii electorale cu componențe stabile, pentru un mandat similar celui al CEC – de 5 ani, de exemplu. Membrii acestor consilii vor putea fi convocați ori de cîte ori se vor organiza scrutine parțiale.

Totodată, pornind de la premisa că CEC, avînd atribuția de asigurare a organizării scrutinelor parțiale în cele 101 circumscripții uninominale, aceasta va fi în permanență solicitată să declanșeze perioade electorale.

13. La art. 79 alin.(2) din varianta propusă spre avizare, după cuvintele „în mai multe liste” să fie adăugată sintagma „ale aceluiași candidat”, mai departe după text. La art. 79 alin.(3) din Codul electoral autorii propun ca termenul de comunicare a faptului respingerii înregistrării în calitate de candidat să fie de 24 de ore. Este de menționat că ar putea fi posibile cazuri cînd persoana în privința căreia organul electoral a adoptat hotărîrea de respingere a înregistrării nu poate fi contactată, prin urmare este oportun de a reformula reglementarea prin introducerea sintagmei ”aduce la cunoștință publică”.

14. La art. 80 alin. (1), cifra „100” să fie înlocuită cu cifra „50”, deoarece pentru a fi colectat numărul maxim de 2000 de semnături vor fi suficiente 50 de persoane. Matematic ar reieși că un membru al grupului urmează să colecteze cîte maxim 40 de semnături, în comparație cu 20 de semnături din varianta propusă. La art. 80 alin. (3), după cuvintele „numele și prenumele” să fie adăugată sintagma „numărul de identificare din buletinul de identitate”, mai departe după text. Necesitatea prezentării codului numeric personal reiese din interdicția potrivit căreia o persoană poate fi membru doar al unui singur grup de inițiativă.

15. La art.81 alin.(1), nu este clar dacă un candidat poate să-și retragă candidatura mai tîrziu decît cu 7 zile înainte de ziua alegerilor, ca de exemplu prin intermediul instanței de judecată, după cum este stabilit în cazul alegerilor prezidențiale. La rîndul său, textul din alin.(2) ”decizia privind retragerea se adoptă de candidat…” necesită a fi reformulat, or, de regulă, deciziile se adoptă de organe colegiale prin vot, și nu uninominal de o persoană fizică.

16. Propunem pentru art. 87 alin. (1) următorul cuprins: „Candidatul pentru funcția de deputat în Parlament se consideră ales dacă a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, iar în cazul în care este un singur candidat – dacă a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri”.

17. În condițiile propuse de proiectul de lege supus avizării remarcăm aspectul finanțării campaniei electorale a concurenților electorali din circumscripțiile constituite peste hotarele țării. Or, rămîn în vigoare prohibițiile stabilite la art. 36 și art. 38 alin. (3) ale Codului în ceea ce privește finanțarea campaniei din străinătate. Orice subvenționare a campaniei electorale din străinătate este interzisă, sub sancțiunea excluderii din cursă. Proiectul nr. 60 nu prevede nici o excepție de la această normă prohibitivă stabilită. Prin urmare, concurenții electorali din circumscripțiile din afara țării fie vor trebui să-și finanțeze campaniile exclusiv din țară, fie să se abțină de la suportarea cheltuielilor financiare. În orice caz, este evident că aceștia vor fi dezavantajați în raport cu concurenții din circumscripțiile din țară.

18. Prin proiectul propus nu se soluționează adresele Curții Constituționale nr. PCC-01/139e-34/1 expuse în hotărîrea nr.34 din 13.12.2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.

19. Introducerea sistemului majoritar va necesita suplimentarea cheltuielilor financiare pentru desfășurarea scrutinului parlamentar, inclusiv pentru adaptarea SIAS ”Alegeri”.