2. Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale se remite Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, conform solicitării.
3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nr. 1010. Chişinău, 4 iulie 2017.
Anexă Aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 1010 din 4 iulie 2017
Aviz asupra proiectului de lege nr. 142 din 10 mai 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative
Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova a transmis Comisiei Electorale Centrale, spre examinare şi avizare, proiectul de lege nr. 142 din 10 mai 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice și Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice). Prin proiect se propune introducerea sistemului de monitorizare video a secțiilor de votare, modificarea modului de susținere financiară a concurenților electorali și a partidelor politice, operarea de modificări la votul cetățenilor peste hotare și la procedura achizițiilor publice.
Analizînd proiectul supus avizării, Comisia prezintă mai jos considerentele asupra următoarelor aspecte tehnico-organizatorice:
1. La punctele 1 și 2 din articolul I al proiectului, autorii propun stabilirea posibilității de a vota în secțiile de votare din interiorul țării numai în ziua de duminică, iar pentru alegătorii aflați peste hotare și în ziua de sîmbătă.
Observăm că actualmente prevederile legale oferă posibilitatea de a stabili orice zi pentru votare (în interiorul termenului prescris de norma legală), fapt care permite o mai mare flexibilitate organului (Parlament, Președintele țării, Comisia Electorală Centrală) abilitat cu dreptul de a stabili data scrutinului în funcție de situația concretă, Guvernul avînd dreptul să stabilească drept zi de odihnă o zi lucrătoare. Ca exemplu, dacă mai multe zile de sărbătoare legală cad în zile consecutive, ultima fiind cea de luni, în scopul creșterii numărului alegătorilor care vor participa la alegeri, ar putea fi judicios de a stabili alegeri pentru ziua de luni, iar în cazul în care se va introduce posibilitatea votării alegătorilor din străinătate timp de 2 zile la rînd, aceștia vor putea vota inclusiv în ziua de duminică.
În ceea ce privește introducerea votării pe parcursul a două zile, Comisia își reiterează punctul de vedere asupra acestei chestiuni, exprimat în hotărîrea nr. 1605 din 24 decembrie 2012, conform căruia, dacă se modifică perioada de timp destinată votării, mai multe proceduri electorale vor trebui ajustate noilor condiţii de efectuare a acesteia, în special vor suporta modificări: procedurile ce vizează securizarea votării, implicit păstrarea şi asigurarea integrităţii pe parcursul a două zile a buletinelor de vot utilizate şi a celor neutilizate; regulile privind asigurarea confidenţialităţii informaţiei din listele electorale cu privire la participarea alegătorilor la votare; termenele de prezentare a rapoartelor financiare; norma privind interdicţia efectuării agitaţiei electorale în ziua alegerilor şi cea precedentă alegerilor. În afară de aceasta, va fi necesară estimarea şi acoperirea cheltuielilor bugetare suplimentare legate de:
- achitarea recompensei persoanelor nedegrevate pentru încă o zi de activitate (în condiţiile art. 32 alin. (4) din Codul electoral);
- procurarea bunurilor şi serviciilor;
- serviciile de transport;
- antrenarea suplimentară a responsabililor MAEIE prin asigurarea personalului necesar şi acordarea asistenţei logistice în procesul de constituire şi funcţionare a organelor electorale din străinătate.
2. Cu referire la punctul 3 din articolul I al proiectului, prin care se exclude rolul Guvernului la stabilirea secțiilor de votare peste hotare, această competență propunîndu-se a fi delegată Comisiei Electorale Centrale, care va stabili constituirea acestor secții cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, atragem atenția asupra următoarelor.
Constituirea secțiilor de votare peste hotare în afara misiunilor diplomatice și consulatelor depinde nu numai de obținerea acordului țării gazdă, ci și de posibilitățile tehnico-logistice ale autorităților Republicii Moldova, prin urmare anume Guvernul reprezintă exponentul acestor autorități, iar un minister (în cazul de față Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene) nu poate substitui o autoritate națională, precum este întreg Guvernul. Mai mult, din propunerea autorilor nu este clar ce fel de aviz urmează să primească Comisia pentru organizarea secțiilor de votare, care este termenul limită și ce acțiuni se realizează în cazul în care asupra propunerilor Comisiei se dă aviz complet sau parțial negativ, sau după primirea avizului Guvernul nu alocă banii suplimentari necesari.
Astfel, Comisia consideră сă propunerea în cauză, așa cum este ea formulată în proiect, necesită a fi revizuită pentru a nu se crea blocaje instituționale.
3. În ceea ce privește propunerea autorilor dată la punctul 4 din articolul I al proiectului, de a micșora și diferenția plafonul donațiilor în funcție de statutul donatorilor (alegătorii din interiorul țării/alegătorii din străinătate/funcționari sau demnitari publici, persoane juridice/agenți economici participanți la achiziții publice), Comisia remarcă, în speță, conotația politică a plafonării, fapt pentru care se abține de a face aprecieri.
4. Cu privire la propunerea autorilor de la punctul 5 din articolul I al proiectului, conform căreia, în cazul alegerilor parlamentare, candidații din partea partidelor politice vor fi arondați obligatoriu la una dintre unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, Comisia consideră că acest lucru ține de activitatea internă a partidului. Totodată, nu sînt clare efectele juridice în cazul în care lista candidaților prezentată de partid pentru înregistrare nu va conține informația cu privire la arondarea acestora și dacă această omisiune va constitui temei pentru respingerea înregistrării.
De asemenea, nu este clară prevederea, propusă de autori, de a fi întocmite listele candidaților în mod transparent, conform unei proceduri stabilite în statutul partidului, iar procedura de întocmire să cuprindă inclusiv modalitatea de contestare, or termenul „transparent” nu este reglementat concret de autori, nefiind clare condițiile de asigurare a transparenței și consecințele nerespectării acesteia, spre exemplu, dacă este aplicabilă respingerea înregistrării listei pentru motivul încălcării criteriului de transparență. La rîndul său, cerința aferentă procedurii de contestare urmează să se regăsească în art.13 din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, care vizează cerințele obligatorii față de conținutul statutului, fiind necesară și oferirea unui termen util pentru aducerea statutelor în concordanță cu noile prevederi.
5. Propunerea autorilor formulată la punctul 6 din articolul I al proiectului, care prevede majorarea numărului maxim al buletinelor de vot destinate secțiilor de votare din străinătate, de la 3000 pînă la 8000, urmează a fi privită prin prisma pct.76 din Avizul Comisiei de la Veneția nr.884/2017 din 19 iunie 2017, conform căruia se recomandă reducerea numărului de alegători arondați la o secție de votare, și nu creșterea acestui număr.
6. În ceea ce privește propunerea autorilor conform căreia secțiile de votare să fie dotate cu camere video, formulată la punctul 7 din articolul 1 al proiectului, Comisia observă că un astfel de instrument va spori încrederea față de procesul electoral și va minimiza impactul afirmațiilor speculative sau al încercărilor de a se eschiva de la răspundere. Totodată, Comisia consideră că sintagmele ”… în vederea prevenirii, constatării sau sancționării fraudelor electorale” au o conotație negativă și urmează a fi excluse, or, în cazul depistării acestora, se prezumă utilizarea materialelor acumulate în vederea tragerii la răspundere a persoanelor implicate, scopul de bază al supravegherii video fiind asigurarea transparenței procesului electoral.
De asemenea, Comisia consideră inutil de a fi introdusă lista exhaustivă a locurilor de supraveghere, precum: intrarea în secție, spațiul din spatele și din fața membrilor biroului electoral, deoarece acestea, în opinia noastră, urmează a fi reglementate de Comisie, fiind, spre exemplu, adăugată și filmarea urnei de vot pentru a nu admite manipularea buletinelor de vot. Mai mult, locurile de supraveghere depind și de condițiile tehnice, inclusiv de conexiunea la internet, iar neconcordanța cu cerințele legale exhaustive poate prejudicia aprecierea legalității desfășurării alegerilor în secție de către instanța abilitată, în condițiile în care în realitate nu au existat abateri ce ar influența rezultatul alegerilor.
În afară de aceasta, stocarea înregistrărilor video pe suporturi optice (se au în vedere discurile de genul DVD), după cum propun autorii proiectului, este o tehnologie depășită, înregistrările urmează a fi stocate pe echipamente de stocare specializate sau pe platforma guvernamentală M-Cloud. Totodată, din concept nu este clar cum va funcționa sistemul: va asigura monitorizarea on-line în timp real sau va permite accesarea on-line a înregistrărilor făcute off-line în secțiile de votare, deoarece de tipul sistemului vor depinde modalitățile de abordare a componentei de securitate: sau se va axa pe securizarea echipamentului din dotarea secțiilor de votare și a transportului de date, sau pe securizarea echipamentului și a componentelor hardware destinate stocării datelor.
A se ține cont și de partea tehnico-organizatorică aferentă acestei propuneri, și anume: faptul că CEC nu are capacități tehnice și nici personal calificat, suficient pentru acoperirea tuturor activităților. Totodată va fi necesară și acoperirea cheltuielilor legate de: dezvoltarea/achiziționarea și întreținerea unui soft specializat; menținerea infrastructurii de colectare, stocare, difuzare a înregistrărilor video la o solicitare înaltă, a liniilor de comunicații dedicate, a echipamentului (camere video, servere, echipamente de infrastructură/rețea sau locațiune a serviciilor M-Cloud); retribuirea personalului calificat care va efectua lucrări de instalare, configurare și întreținere a echipamentului din dotarea secțiilor de votare.
Pe lîngă cerințele menționate urmează a fi adoptate și niște criterii minime necesare calității video-înregistrărilor, dar care să nu poată prejudicia aprecierea legalității desfășurării alegerilor în secție de către instanța abilitată, în condițiile în care nu vor putea fi asigurate, atunci cînd în realitate nu au existat abateri ce ar influența rezultatul alegerilor.
De asemenea, dacă propunerea respectivă va fi susținută, ar fi cazul a se prevedea și un termen legal de păstrare a datelor stocate, fiind rezonabil un termen de 6 luni din ziua alegerilor, dar nu mai devreme de soluționarea litigiilor aferente.
Totodată, Comisia atrage atenția că, în condițiile actuale, transparența procesului de votare este asigurată prin admiterea în secțiile de votare, pe toată durata zilei de votare, a persoanelor autorizate să asiste la toate operațiunile electorale – observatori naționali, observatori internaționali, reprezentanți ai concurenților electorali, reprezentanți ai mass-media. Subliniem, totodată, că, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (5) al Codului electoral, aceste persoane au dreptul să efectueze filmări video sau fotografieri, cu condiția înștiințării președintelui biroului electoral al secției de votare și fără a pune în pericol securitatea și secretul votului.
7. La punctul 2 din articolul II al proiectului se propune oferirea subvențiilor de stat partidelor politice proporțional performanțelor obținute în alegerile prezidențiale. Observăm că, potrivit reglementărilor actuale, partidele politice la alegerile prezidențiale nu au statut de concurent electoral, acest statut îl are candidatul din partea partidului. Prin urmare, pentru aplicabilitatea inițiativei în cauză, trebuie ajustat cadrul legal, astfel ca noțiunea de ”concurent electoral” să cuprindă concomitent partidul și candidatul, după cum este stabilit la art.1 din Codul electoral pentru alegerile locale.
În baza celor expuse mai sus și avînd în vedere că inițiativa legislativă în cauză este un subiect de oportunitate politică, Comisia, în calitate de organ de stat ce realizează politica electorală, se abține de la aprecierea necesității acestei inițiative, întrucît acest lucru ține de competența Forului legislativ.