HOTĂRÂRE nr. 4608 din 30.03.2016   COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ   publicat 29.04.2016

cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional

În vigoare din 30.03.2016
pe legis.md/id/92378
Trimiteri: 106 legate   15 nerezolvate   3 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (15)
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexei nr. 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit.a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 38¹ Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 39 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 40 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 49 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 62 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 123 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (3)
  • alin.(1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • lit. a) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.

Prin hotărîrea nr. 4316 din 20 noiembrie 2015, Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă, în număr de 775 persoane cu drept de vot, pentru colectarea semnăturilor susținătorilor referendumului republican de modificare și completare a Constituției Republicii Moldova.

Potrivit pct. 2 din hotărîrea respectivă, Comisia a stabilit termenul de 3 luni pentru colectarea semnăturilor care să înceapă cu data semnării actului de predare-recepționare a legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a listelor de subscripție. La data de 14 decembrie 2015 a fost semnat actul de predare-recepționare a legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a listelor de subscripție către grupul de inițiativă, respectiv termenul-limită de prezentare la Comisia Electorală Centrală a proceselor-verbale cu privire la totalizarea procedurii de colectare a semnăturilor susținătorilor referendumului şi a listelor de subscripție a fost data de 14 martie 2016.

Grupului de inițiativă i-au fost eliberate 4 tipuri de formulare ale listelor de subscripție, fiecare tip conținînd o întrebare din cele patru preconizate a fi supuse referendumului republican constituțional, cu un tiraj total de 100 mii file, cîte 25 mii file pentru fiecare tip de liste. Întregul tiraj a fost eliberat în 3 tranșe.

Prin hotărîrea nr. 4527 din 4 martie 2016, Comisia Electorală Centrală a instituit Comisia de recepționare, formată din 4 grupuri de lucru, fiecărui grup revenindu-i sarcina să recepționeze un singur tip de liste de subscripție.

La data de 14 martie 2016, ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de inițiativă a prezentat Comisiei Electorale Centrale listele de subscripție și 4 procese-verbale din 14 martie 2016 cu privire la totalizarea colectării semnăturilor de către membrii grupului de inițiativă, corespunzător celor patru întrebări preconizate a fi supuse referendumului republican constituțional.

La recepționarea listelor de subscripție și altor materialele prezentate de grupul de inițiativă au fost întocmite acte de predare-recepționare a listelor de subscripție cu semnăturile colectate, fiind semnate de grupurile de lucru responsabile din cadrul Comisiei de recepționare, pe de o parte, și de membrii grupului de inițiativă, pe de altă parte.

Astfel, potrivit actelor de predare-recepționare a listelor de subscripție din 15 martie 2016:

Grupul de lucru nr. 1 responsabil de recepționarea listelor de subscripție ce conțin întrebarea: „Sînteți pentru modificarea art. 60 alin. (2) al Constituției în vederea reducerii numărului deputaților, prin substituirea cifrei 101 cu cifra 71?” a recepționat:

- procesul-verbal nr. 1 din 14 martie 2016, conţinînd 46 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de inițiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr. 1, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale și, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripție în număr de 11454 file cu 405548 semnături ale susținătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de inițiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 251 de dosare.

Din cele 25 mii formulare ale listelor de subscripție eliberate grupului de inițiativă nu au fost restituite 13546 liste de subscripție.

Grupul de lucru nr. 2 responsabil de recepționarea listelor de subscripție ce conțin întrebarea: „Sînteți pentru excluderea alineatului (3) al art. 70 din Constituție, care stipulează că deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa?” a recepționat:

- procesul-verbal nr. 2 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr. 2, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale și, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripție în număr de 11433 file cu 404543 semnături ale susținătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de inițiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 252 de dosare.

Din cele 25 mii formulare ale listelor de subscripție eliberate grupului de inițiativă nu au fost restituite 13567 liste de subscripție.

Grupul de lucru nr. 3 responsabil de recepționarea listelor de subscripție ce conțin întrebarea: „Sînteți pentru modificarea și completarea art. 78 din Constituție în vederea alegerii Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat?” a recepționat:

- procesul-verbal nr. 3 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr. 3, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale și, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripție în număr de 11454 file cu 404313 semnături ale susținătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de inițiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 263 de dosare.

Din cele 25 mii formulare al listelor de subscripție eliberate grupului de inițiativă nu au fost restituite 13546 liste de subscripție.

Grupul de lucru nr. 4 responsabil de recepționarea listelor de subscripție ce conțin întrebarea: „Sînteți pentru expunerea articolului 89 din Constituție într-o nouă redacție, care să prevadă că, în cazul săvîrșirii de către Președintele Republicii Moldova a unor fapte prin care se încalcă Constituția, Parlamentul poate aproba inițiativa a cel puțin o treime din deputați, de suspendare din funcție, cu organizarea în cel mult 70 de zile a unui referendum privind demiterea Președintelui?” a recepționat:

- procesul-verbal nr. 4 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit și semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de inițiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr. 4, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale și, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripție în număr de 11423 file cu 405539 semnături ale susținătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de inițiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 263 de dosare.

Din cele 25 mii formulare al listelor de subscripție eliberate grupului de inițiativă nu au fost restituite 13577 liste de subscripție.

Prin hotărîrea nr. 8 din 16 martie 2016 privind validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Curtea Constituțională a reținut că, deși mandatul Comisiei Electorale Centrale a expirat la 11 februarie 2016, însă, având în vedere că se desfășoară alegeri locale noi, în baza legii și a principiului constituțional al continuității, mandatul Comisiei a fost extins de drept, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (6) din Codul electoral.

Potrivit art. 157 din Codul electoral, în termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripție, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor (fiecare sau la alegere) de pe listele care au fost prezentate. După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre cu privire la iniţierea referendumului sau, în cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, adoptă o hotărîre privind respingerea propunerii de a efectua referendumul republican şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă.

În urma verificării sub aspect cantitativ a listelor de subscripție și al conformității datelor indicate în procesele-verbale de totalizare prezentate de grupul de inițiativă, Comisia Electorală Centrală a stabilit următoarele.

La etapa verificării conformității datelor indicate în procesele-verbale de totalizare prezentate de grupul de inițiativă, Comisia a stabilit că procesele-verbale de totalizare nr. 1 și 2 din 14 martie 2016 au fost semnate de 461 de membri ai grupului de inițiativă, iar cele cu nr. 3 și 4 din 14 martie curent au fost semnate de 462 de membri, și nu de 460, după cum s-a indicat în procesele-verbale respective.

În conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova și art.144 alin. (1) lit. a) din Codul electoral, pentru inițierea referendumului republican constituțional cetățenii Republicii Moldova care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puțin 20 de mii de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Parlamentul Republicii Moldova, prin Legea nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit la nivelul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea: 32 de unități administrativ-teritoriale raionale (conform anexei nr. 1 din legea citată), municipiile (anexa nr. 2), unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (conform anexei nr. 4).

În baza Legii nr. 764-XV din 27 decembrie 2001, actualmente în Republica Moldova sînt stabilite 35 de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, organizarea administrativ-teritorială a cărora se efectuează în corespundere cu dispozițiile constituționale și care se află sub auspiciile autorităților statului Republicii Moldova.

Astfel, pentru inițierea referendumului republican constituțional, grupul de inițiativă urma să prezinte cel puțin 360 mii de semnături valabile pentru fiecare întrebare propusă, care să provină din cel puțin 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puțin 20 de mii de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Conform datelor indicate în procesele-verbale de totalizare, grupul de inițiativă a declarat prezentarea a peste 360 mii de semnături ale susținătorilor referendumului republican constituțional pentru fiecare întrebare din cele patru preconizate a fi supuse referendumului.

Totodată, Comisia relevă existența unor diferențe între numărul total de semnături indicat în procesele-verbale de totalizare și declarate de membrii grupului de inițiativă per întrebare în raport cu numărul de semnături constatate numeric în procesul de verificare cantitativă a listelor de subscripție, după cum urmează:

a) pe listele de subscripție ce conțin întrebarea nr. 1 sînt cu 1097 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr. 1 din 14 martie 2016;

b) pe listele de subscripție ce conțin întrebarea nr. 2 sînt prezente cu 1774 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr. 2 din 14 martie 2016;

c) pe listele de subscripție ce conțin întrebarea nr. 3 sunt cu 482 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr. 3 din 14 martie 2016;

d) pe listele de subscripție ce conțin întrebarea nr. 4 s-au pus cu 963 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr. 4 din 14 martie 2016.

În același timp, pornind de la norma constituțională stabilită la art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție, Comisia Electorală Centrală constată că pentru cele 4 întrebări preconizate a fi supuse referendumului constituțional nu au fost respectate condițiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susținătorilor referendumului republican constituțional per unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea (cel puțin 20 de mii de semnături valabile) și, respectiv, din cel puțin jumătate unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (din cel puțin 18).

În consecință, după verificarea cantitativă a listelor de subscripție, Comisia Electorală Centrală a stabilit că din cele 34 de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, pe teritoriul cărora au fost colectate semnăturile susținătorilor pentru cele 4 întrebări preconizate a fi supuse referendumului republican constituțional, doar 3 din aceste unități (municipiile Chișinău și Bălți, raionul Orhei) întrunesc condițiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susținătorilor referendumului republican, pentru care au și fost prezentate liste de subscripție ce conțin peste 20 de mii de semnături.

În aceeași ordine de idei, Comisia Electorală Centrală relevă că la 24 iunie 2008 deputatul în Parlament, Vladimir Filat, a solicitat Curții Constituționale să dea interpretare lit. a) alin. (1) art. 141 din Constituție. Potrivit lit. a) alin. (1) art. 141 din Constituție, revizuirea Constituției poate fi inițiată de un număr de cel puțin 200 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puțin 20 de mii de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Autorul sesizării a considerat că „aceste prevederi comportă o neconcordanță de conținut, făcîndu-le inaplicabile și îngrădind astfel dreptul constituțional al cetățenilor de a iniția revizuirea Constituţiei. În opinia sa, în condiţiile noii organizări administrativ-teritoriale dispoziţia constituţională privind colectarea în sprijinul iniţiativei de revizuire a Constituţiei a cel puţin 20 de mii de semnături în fiecare din cel puţin jumătate de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi nu poate fi realizată. Or, după reforma administrativ-teritorială din anul 2003, efectuată în baza Legii nr.764-XV din 27 decembrie 2001, în unele unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi numărul cetăţenilor cu drept de vot nu atinge cifra de 20 de mii.”

Prin decizia sa din 18 iulie 2008, Curtea Constituțională a decis că sesizarea nu poate fi acceptată spre examinare în fond pentru următoarele considerente:

„Fondul sesizării depuse îl constituie neconcordanţa determinată de norma constituţională, care prevede că în fiecare din cel puţin jumătate de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 de mii de semnături în sprijinul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, în raport cu Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Curtea a relevat că lit.a) alin.(1) art.141 din Constituţie nu conţine ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, voinţa legiuitorului fiind expresă.

Interpretarea oficială este imperativă în cazurile în care incertitudinea normelor constituţionale este determinată de o situaţie concretă şi această incertitudine nu poate fi soluţionată printr-o altă procedură. Problema abordată în sesizare este de competenţa legislativului, necesitînd a fi soluţionată prin modificarea normei constituţionale.”

În același timp, menționăm că la sesizarea din 26 august 2015 a deputaților în Parlamentul Republicii Moldova, Igor Dodon, Vlad Bătrîncea, Vasile Bolea, Corneliu Furculiță și Vladimir Odnostalco, Curtea Constituțională și-a reiterat poziția expusă anterior prin decizia din 18 iulie 2008. Amintim că prin sesizarea depusă de deputații sus-menționați s-a solicitat Curții Constituționale interpretarea art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție, cu elucidarea următoarelor aspecte:

„a) Care este numărul minim de cetățeni necesar pentru inițierea revizuirii Constituției, 200 de mii sau 360 de mii?

b) Unitatea administrativ-teritorială autonomă cu statut special Găgăuzia poate fi considerată ca unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, în sensul prevederilor art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție?”

Astfel, în corespondența Curții Constituționale, înregistrată sub nr. PCC-01/35b 284 din 1 octombrie 2015, Curtea a menționat că s-a pronunțat asupra unei sesizări cu același obiect, și anume prin decizia din 18 iulie 2008, prin care a respins sesizarea și a subliniat că „lit. a) alin. (1) art. 141 din Constituţie nu conţine ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, voinţa legiuitorului fiind expresă”, constatînd că sesizarea înaintată nu cuprinde probleme de drept susceptibile de examinare în fond.

De asemenea, Curtea a reținut că problema abordată în sesizare este de competența legislativului și urmează a fi soluționată prin modificarea normei constituționale.

În aceeași ordine de idei, se face referire și la Codul bunelor practici privind referendumurile constituționale la nivel național (CDL-INF (2001)10 din 6-7 iulie 2001), adoptat de Comisia europeană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția), potrivit căruia „recursul la un referendum trebuie să respecte sistemul juridic în ansamblul său și, în special, normele care reglementează revizuirea Constituției”.

În contextul verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă, Comisia Electorală Centrală relevă asupra impactului hotărîrii Curții Constituționale din 4 martie 2016, potrivit căreia dispozițiile constituționale de la art. 78 și 89 din Constituția Republicii Moldova au fost revizuite, revigorate și repuse în fondul activ al dreptului la data pronunțării hotărîrii sus-menționate.

Ca rezultat, Comisia Electorală Centrală constată că listele de subscripție prezentate de grupul de inițiativă nu conțin numărul minim de 20 mii semnături necesar pentru fiecare din cele minim 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, respectiv nu întrunesc cerințele de validitate în condițiile art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova

În atare circumstanțe, Comisia ajunge la concluzia privind respingerea inițiativei de desfășurare a referendumului republican constituțional și anularea înregistrării grupului de inițiativă.

Pornind de la faptul că prevederile constituționale ce țin de colectarea semnăturilor pentru inițierea referendumului republican pentru revizuirea Constituției Republicii Moldova nu au fost respectate și numărul de semnături ale susținătorilor inițierii referendumului republican constituțional pentru cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea este mai mic decît baremul minim prevăzut de Legea Supremă a țării, precum și în conformitate cu art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova, Decizia Curții Constituționale din 18 iulie 2008 asupra sesizării privind interpretarea lit. a) alin. (1) art. 141 din Constituție, Hotărîrea Curții Constituționale nr. 7 din 4 martie 2016 privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova (modul de alegere a Președintelui), Hotărîrea Curții Constituționale nr. 8 din 16 martie 2016 privind validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, art.18, 42-43, 144 alin. (1) lit. a), 154 – 156 și 157 alin. (2) și (3) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ș t e:

1. Se respinge propunerea de efectuare a referendumului republican pentru revizuirea Constituției Republicii Moldova.

2. Se anulează înregistrarea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituțional.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE COMISIEI

ELECTORALE CENTRALE Iurie CIOCAN

Secretar Andrei Volentir

Nr. 4608. Chişinău, 30 martie 2016.

O P I N I E S E P A R A T Ă a membrului Comisiei Electorale Centrale asupra procedurii de adoptare și conținutului hotărârii ”Cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional”

La 30 martie 2016 Comisia, cu 6 voturi ”pentru”, 1 vot ”împotrivă” și o ”abținere”, a adoptat hotărârea ”Cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripție prezentate de grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional”, în partea rezolutivă a căreia este scris:

”1. Se respinge propunerea de efectuare a referendumului republican pentru revizuirea Constituției Republicii Moldova.

2. Se anulează înregistrarea grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

Consider această hotărîre ca fiind adoptată pripit și sub influența, posibil necorespunzătoare, din partea președintelui și secretarului, respectiv Iurie Ciocan și Andrei Volentir.

În susținerea celor expuse aduc următoarele argumente și motivații.

1. Nu sunt de acord cu pct. 1 și pct. 2 din partea rezolutivă și cu pretinsele argumente din partea motivantă a hotărârii, deoarece acestea sunt interpretate eronat de autorul proiectului de hotărîre și votate de majoritatea membrilor Comisiei mai probabil din considerente de oportunitate (posibil la solicitarea anumitor persoane fizice sau juridice), decît din convingerea că Legea supremă este aplicată corect și interpretată echidistant.

2. Articolul 144 alin. (1) din Codul electoral stipulează ”Referendumul republican poate fi inițiat de: a) un număr de cel puțin 200000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituțional, se aplică prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție”. La prima vedere se pare că legiuitorul a formulat condiții distincte pentru un referendum republican cu orice temă, pentru care ar fi suficientă inițiativa a 200 mii cetățeni cu drept de vot, iar pentru referendumul constituțional adăugând o condiție suplimentară ca cetățenii cere inițiază revizuirea Constituției să provină din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi și ca în fiecare din ele să fie înregistrate cel puțin 20000 semnături în sprijinul acestei inițiative. Situația se clarifică dacă analizăm cu atenție art. 141 din Constituție. Aici observăm că articolul menționat din Constituție operează deja cu noțiunea ”revizuirea Constituției” și, respectiv, face o clarificare în ceea ce privește aspectul la care m-am referit mai sus, stipulând că ”(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de: a) un număr de cel puțin 200000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot”. Deci, chiar și pentru un nespecialist1 este clar că dacă Grupul de Inițiativă ar fi prezentat exact 200 mii de semnături în favoarea referendumului, aceasta ar fi fost suficient (din punctul de vedere al normei citate din Constituție), ca organul competent, Comisia Electorală Centrală, să adopte o hotărâre favorabilă organizării referendumului. Sunt convins că orice instanță echidistantă ar interpreta lucrurile la fel.

_____________________________________________

1 În ședință am folosit expresia ”chiar și pentru o mulgătoare” (rog mulgătoarele să nu se supere!)

3. În partea ce se referă la condițiile speciale cu privire la modul de colectare a semnăturilor, anume la dispoziția că ”cetățenii cere inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puțin 20000 semnături în sprijinul acestei inițiative”, observăm că este o prevedere ce nu poate fi realizată în condițiile actualei Legi privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Or, cel puțin câteva raioane (cum ar fi Basarabeasca, Taraclia, Dubăsari) au în total un număr mai mic sau în jur de 20 mii de alegători, ceea ce ar presupune că toți locuitorii acestor raioane ar trebui să subscrie referendumului, ceea ce contravine bunului simț. Aceasta ar însemna că pentru inițierea referendumului trebuie să subscrie mai mulți alegători din aceste unități administrativ-teritoriale, decât participă obișnuit la votare. Aici, aș fi făcut o comparație între numărul de alegători care au participat la votare în ultimele alegeri și numărul de susținători ai referendumului, pe fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, însă aceste date le deține doar dl Iurie Ciocan. Îmi rezerv acest drept de a modifica textul după ce voi obține datele solicitate.

4. Observăm că cerința ca ”cetățenii cere inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puțin 20000 semnături în sprijinul acestei inițiative” a fost introdusă în Constituție prin Legea nr. 1115 din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova, când județele au devenit unități administrativ-teritoriale de nivelul doi. Anume prin această lege expresia ”raioane și municipii” a fost substituită prin noțiunea ”unități administrativ-teritoriale de nivelul doi”, iar cifrele ”5000” au fost înlocuite cu cifrele ”20000” și aceasta s-a produs în legătură cu trecerea de la raioane și municipii la județe. Când s-a revenit din nou la raioane și municipii, modificarea introdusă atunci a rămas intactă, fie din cauză că legiuitorul a dorit să impună o condiție mai severă pentru revizuirea Constituției, fie pentru că această ambiguitate a rămas neobservată, deși este destul de probabil că parlamentarii care au votat modificarea respectivă intenționat au lăsat această prevedere pentru a face probleme concurenților săi. Oricare ar fi motivul, este evident că nu este posibil de executat întocmai prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție așa cum este formulat la ziua de 30.03.2016 și anume din aceste considerente am propus plenului CEC să amânăm examinarea și adoptarea hotărârii, după care să ne adresam Parlamentului Republicii Moldova cu solicitarea de a ne fi explicate acele chestiuni care trezesc interpretări contradictorii atât în mediul de juriști, cât și în societate. Or, o bună guvernare presupune ca orice cerință din partea celor care guvernează să fie în concordanță cu legislația în vigoare, iar legislația, inclusiv și mai ales Constituția, să fie clare, previzibile și executabile. Cu regret, propunerea făcută de autorul acestei opinii separate nu a întrunit decât un singur vot ”pentru”.

5. Nu ar fi fost o problemă, dar chiar consider că era o necesitate ca președintele CEC să admită mai multe variante posibile de hotărîre și, după o consultare sinceră și cu bună voință (doar se discută cu Măria Sa – Poporul!!!) cu membrii Grupului de Inițiativă, cu ceilalți membri, să fie adoptată o hotărâre echitabilă. Cu regret, președintele CEC, care este și președintele ședinței, a lăsat impresia că a venit cu un proiect pregătit din timp, consultat cu alte persoane și pe care nu dorește să-l schimbe în nici un caz.

6. Cu referire la procedură, președintele Iurie Ciocan mai întâi a anunțat că vor avea dreptul să vorbească doi membri ai Grupului de Inițiativă, ca mai pe urmă să spună că doar un reprezentat din partea Grupului are dreptul să vorbească. Această manipulare din partea președintelui ședinței, îmbinată cu frustrarea unor membri ai Comisiei, cu interpretarea și de această dată în propriul lui înțeles a Regulamentului privind activitatea Comisiei Electorale Centrale și cu măsurile exagerate de precauție2, lăsau să se înțeleagă că autorul proiectului de hotărâre nu este sigur de legalitatea acestuia și a apelat la structurile de forță. Mai mult, comportamentul președintelui CEC și măsurile de precauție sugerau că autorul proiectului de hotărâre nu are intenția de a accepta modificări esențiale la proiect și de aceea a apelat la structurile de forță. Altfel, este greu de crezut că un număr atât de mare de polițiști a apărut în curtea CEC fără știrea dlui Iurie Ciocan, așa cum încerca să lase impresia.

___________________________________________

2 Zeci sau chiar sute de polițiști bine echipați mișunau în curtea CEC și în curțile megieșe pe parcursul ședinței.

7. Ca o sfidare a bunului simț am perceput și afirmațiile autorului proiectului de hotărâre al CEC, precum că Grupul de Inițiativă a prezentat chiar mai multe semnături decât a declarat, adică uitați-vă cât de cinstit și sincer vă tratez, chiar v-am dat mai mult decât pretindeți, fiind conștient de faptul că în următorul alineat totul va fi luat înapoi, va fi redusă la zero munca a sute de oameni și va fi ignorată opinia și intenția a peste 400 mii de cetățeni. Un asemenea comportament ca al dlui Iurie Ciocan putea să aibă doar o persoană care este sigură că nu acești 400 mii de concetățeni, nu poporul, ci altcineva ia deciziile și numește în funcții. Doar o persoană care și până acum a încălcat legea, normele juridice și a rămas nepedepsită poate să aibă un asemenea comportament sfidător față de popor. Folosesc și această ocazie pentru a susține că pe parcursul alegerilor parlamentare din 30.11.2014 și al celor locale generale din 2015 au fost grav încălcate mai multe prevederi ale Codului electoral și anume art. 38¹, 39, 40, 49, 62, 123, dar și multe altele, inclusiv Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale și Regulamentul privind organizarea și funcționarea arhivei Comisiei Electorale Centrale, despre care am informat, am depus cereri și am întreprins acțiuni privind punerea la respect a persoanelor care se cred atotputernice. Din reacțiile organelor de resort la acțiunile întreprinse de mine, din răspunsurile la adresările și cererile depuse am dedus doar că o grupare criminală a uzurpat puterea nu numai la CEC și o exercită în folos propriu.

8. O chestiune aparte care a fost discutată tangențial în legătură cu hotărârea contestată de mine prin această opinie separată este și legalitatea acesteia. Autorul proiectului de hotărâre a insistat să includă în partea descriptivă și mențiunea făcută de Curtea Constituțională față de legalitatea mandatului actualei componențe a CEC. În opinia autorului Iurie Ciocan, dar și a Curții Constituționale: ”prin hotărîrea nr. 8 din 16 martie 2016 privind validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Curtea Constituțională a reținut că, deși mandatul Comisiei Electorale Centrale a expirat la 11 februarie 2016, însă, având în vedere că se desfășoară alegeri locale noi, în baza legii și a principiului constituțional al continuității, mandatul Comisiei a fost extins, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (6) din Codul electoral”. În așa fel poporul este mințit lăsând impresia că legea și Constituția se respectă, deși prerogativa de a extinde mandatul CEC aparține nu Curții Constituționale, ci Parlamentului. Am spus-o în ședința CEC din 30.03.2016 și repet aici că la numirea în această funcție noi, toți membrii CEC, am depus jurământul să respectăm Constituția și legile Republicii Moldova, de aceea nu avem dreptul să închidem ochii la asemenea încălcări.

În concluzie, solicit organelor de resort să ia atitudine față de cele menționate mai sus, atît în raport cu interpretările art. 141 din Constituție, cât și cu art. 144 din Codul electoral, pentru a asigura că alte prevederi legale, cum ar fi cele prevăzute de art. 39 din Constituție, și anume ”dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum și prin reprezentanții lor” să fie respectat. Or, Republica Moldova, ratificând Declarația Universală a Drepturilor Omului s-a angajat să considere că ”este esențial ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurgă, ca soluție extremă, la revoltă împotriva tiraniei și asupririi” – adică așa cum este prevăzut în preambulul Declarației.

31.03.2016

Ștefan Urîtu,

membru al Comisiei Electorale Centrale