HOTĂRÂRE nr. 42 din 22.11.2016 CURTEA DE CONTURI publicat 23.12.2016
cu privire la Raportul auditului privind performanța instrumentelor guvernamentale îndreptate la modernizarea/îmbunătățirea serviciilor în cadrul sistemului educațional
Trimiteri: 13 legate 1 nerezolvată
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.
Nerezolvate (1)
- conform Anexei Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Curtea de Conturi, în prezența ministrului educației dna Corina Fusu, șefului Direcției finanțele în învățământ, cultură și știință din cadrul Ministerului Finanțelor dna Svetlana Borțoi, șefului Direcției politici ocupaționale din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei dna Anna Gherganova, președintelui Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, rectorului Academiei de Studii Economice din Moldova dl Grigore Belostecinic, rectorului Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” dl Nicolae Chicuș, rectorului Universității de Stat din Tiraspol dl Eduard Coropceanu, rectorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul dl Andrei Popa, rectorului Universității de Stat din Comrat dna Zinaida Arikova, rectorului Universității de Stat „Grigore Țambalac” din Taraclia dna Maria Paslari, precum și a altor persoane responsabile din cadrul instituțiilor auditate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului privind performanța instrumentelor guvernamentale îndreptate la modernizarea/îmbunătățirea serviciilor în cadrul sistemului educațional.
_______________________________
1 LegeaCurții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare -Legea Curții de Conturi)
Examinând rezultatele auditului și audiind Raportul prezentat, precum și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi
A CONSTATAT:
În Republica Moldova, potrivit politicilor publice la scară națională, sfera educației reprezintă o prioritate de interes public major pentru edificarea și dezvoltarea durabilă a unei societăți bazate pe cunoaștere. Principalul document de politici în domeniul educației este Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014–2020 „Educaţia-2020”, care stabilește obiectivele și sarcinile pe termen mediu, definește orientările și direcțiile prioritare de dezvoltare a sistemului educațional.
În această ordine de idei, Curtea de Conturi a inițiat auditul privind performanța instrumentelor guvernamentale îndreptate la modernizarea/îmbunătățirea serviciilor în cadrul sistemului educațional, axându-se pe următoarele aspecte: determinarea progreselor realizate de Ministerul Educației în implementarea Strategiei de dezvoltare a educației pentru anii 2014–2020 „Educația-2020”, în special ce țin de pregătirea specialiștilor conform necesităților statului; asigurarea cu cadre didactice a sistemului educațional; trecerea instituțiilor de învățământ superior de stat la autonomie universitară; precum și monitorizarea implementării principalului document de politici în domeniul educației.
Reieșind din sfera și abordarea auditului, potrivit procedurilor de audit aplicate și aspectelor evaluate, Curtea de Conturi atestă multiple carențe și disfuncții, care afectează implementarea eficientă a dezideratelor ce derivă din documentul de politici și a măsurilor de reformă în domeniu, după cum urmează:
► Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014–2020 „Educaţia-2020”, în absența spiritului de coerență în realizarea obiectivelor, nu este susținută de un Plan de acțiuni pentru implementarea de rigoare, fapt care creează involuntar impedimente ce țin de monitorizarea și evaluarea rezultatelor/progreselor. Anume din asemenea considerente, auditul a constatat monitorizarea deficitară de către Ministerul Educației a implementării documentului de politici, în special în cazul când sunt implicate mai multe autorități responsabile de diferite procese aferente Strategiei. În acest sens, sunt imperativ necesare fortificarea capacităților instituționale și eficientizarea conlucrării cu toate părțile implicate la implementarea în comun a unor activități strategice.
► Definirea planurilor de pregătire a cadrelor de specialitate (comanda de stat) nu este bazată pe criterii concrete prestabilite și aprobate de Guvern, atestându-se și lipsa unor prognoze estimative elaborate pe termen mediu de către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Totodată, în condițiile neaprobării metodologiei de calculare a taxelor de studii în învățământul superior, statul finanțează comanda de stat în lipsa unei formule transparente și a unor indicatori de performanță ai instituțiilor de învățământ superior de stat. Acest fapt nu garantează statului respectarea principiilor, regulilor și responsabilităților bugetar-fiscale la distribuirea mijloacelor bugetare în acest scop. Mai mult, depășirea termenelor stabilite privind acreditarea instituțională și a majorității programelor de studii ale instituțiilor de învățământ superior de stat poate afecta credibilitatea și calitatea serviciilor educaționale prestate.
De asemenea, se atestă o vulnerabilitate a instituțiilor statului în materie de valorificare a resurselor investite în formarea cadrelor de profil conform comenzii de stat, situație determinată inclusiv de lipsa unui mecanism de repartizare a specialiștilor pregătiți în majoritatea domeniilor. În aceste circumstanțe, pregătirea universitară a specialiștilor din contul bugetului de stat rămâne a fi fără finalitate economică și impact cuantificabil, astfel încât doar 1 din 19 absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior de stat din subordinea Ministerului Educației sunt repartizați în câmpul muncii conform necesităților statului.
Referitor la reforma în învățământul superior de stat, Curtea de Conturi consemnează nedefinitivarea unor aspecte ale procesului de trecere la autonomie financiară a instituțiilor de învățământ superior de stat, fapt ce condiționează mai multe neconformități în gestionarea bunurilor publice. Astfel, Ministerul Educației și instituțiile de învățământ superior de stat nu au întreprins acțiunile de rigoare privind evaluarea/reevaluarea tuturor bunurilor imobile, înregistrarea capitalului social, precum și a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile în valoare de circa 98,5 mil.lei, ceea ce în mod evident expune riscului integritatea patrimoniului public.
► Prevederile Strategiei de dezvoltare a educației pentru anii 2014–2020 „Educaţia-2020” stabilesc că resursele umane constituie factorul-cheie al oricărui sistem performant de educație, respectiv, de abilitățile acestora depind reușitele sau nereușitele măsurilor de reformă. În pofida acestui fapt, actualmente, sistemul educațional din Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de cadre didactice. Această situație este condiționată de: lipsa unei planificări pe termen lung a necesarului de personal didactic, imposibilitatea asigurării unei norme didactice depline de către unele instituții de învățământ, salariul neatractiv în sectorul educației, infrastructura deficitară din mediul rural comparativ cu cel urban. Mai mult, instrumentele guvernamentale privind atragerea și menținerea în sistem a cadrelor didactice tinere nu produc efectul scontat. În aceste circumstanțe, sub 50 la sută din tinerii specialiști repartizați se angajează în câmpul muncii, iar pentru unele discipline de studiu se înregistrează o criză continuă de specialiști.
În același timp, necoordonarea de către Ministerul Educației cu organele locale de specialitate în domeniul învățământului a acțiunilor comune de elaborare a necesarului de personal didactic a determinat prezentarea informațiilor neveridice privind funcțiile vacante, fără a se ține cont de cadrele didactice pensionate. De asemenea, se atestă o abordare neunivocă a elaborării prognozelor privind necesarul de personal didactic la nivelul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului. Ca rezultat, Ministerul Educației nu dispune de o planificare veridică a necesarului de personal didactic la nivel de sistem.
Rezumând cele menționate în Raportul de audit și în prezenta Hotărâre, Curtea de Conturi reține atenția Ministerului Educației, dar și a altor instituții responsabile, asupra necesității demarării unor acțiuni stringente adiționale pentru îmbunătățirea procesului de implementare a obiectivelor derivate din politicile educaționale de rigoare.
Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) și alin.(4), art.16 lit.c) și art.34 alin.(3) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
HOTĂRĂȘTE:
1. Se aprobă Raportul auditului privind performanța instrumentelor guvernamentale îndreptate la modernizarea/îmbunătățirea serviciilor în cadrul sistemului educațional, conform Anexei.
2. Prezenta Hotărâre și Raportul de audit anexat se remit:
2.1. Ministerului Educației, pentru:
2.1.1. stabilirea unei agende de măsuri și acțiuni în vederea implementării recomandărilor auditului, expuse în Raportul de audit;
2.1.2. consolidarea capacităților instituționale, astfel încât să asigure implementarea adecvată a documentelor de politici în domeniul educației;
2.2. Instituțiilor de învățământ superior de stat auditate, pentru realizarea acțiunilor corespunzătoare întru remedierea deficiențelor constatate și, implicit, implementarea recomandărilor auditului;
2.3. Organelor locale de specialitate în domeniul învățământului: Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Călărași, Hâncești, Leova, Nisporeni, Strășeni, Telenești, pentru implementarea recomandării auditului;
2.4. Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru luare de atitudine, și se cere:
2.4.1. să elaboreze prognoze fundamentate de înmatriculare pe termen mediu pentru planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanțare de la bugetul de stat, per meserii și specialități;
2.4.2. să inițieze promovarea la nivel guvernamental a conceptului și, respectiv, a mecanismului de fundamentare a elaborării planului (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanțare de la bugetul de stat, per meserii și specialități;
2.5. Ministerului Finanțelor, pentru documentare, și se cere, în comun cu Ministerul Educației, să inițieze ajustarea și completarea cadrului regulator aferent instituțiilor de învățământ superior de stat care sunt la autonomie financiară, în aspectele ce țin de: statutul acestora; formarea, înregistrarea și modificarea capitalului social; ținerea evidenței contabile, luând în considerare constatările din Raportul de audit;
2.6. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare, și se propune să examineze:
2.6.1. în comun cu părțile implicate, situația privind elaborarea și implementarea metodologiei de calcul a taxelor de studii în învățământul superior, precum și elaborarea mecanismului de repartizare în câmpul muncii conform necesităților statului a absolvenților tuturor specialităților de profil instruiți din contul bugetului de stat;
2.6.2. necesitatea aprobării Programelor de Dezvoltare Strategică ale autorităților administrației publice centrale, și după caz, inițierea de către Cancelaria de Stat a procesului de elaborare a Programelor de Dezvoltare Strategică cu asigurarea suportului metodologic necesar;
2.7. Comisiei parlamentare permanente cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, pentru luare de atitudine în eventualele dezbateri ale tematicii vizate.
3. Despre executarea cerințelor din subpunctele 2.1.-2.5. ale prezentei Hotărâri, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curții de Conturi.
PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Veaceslav UNTILA
Nr. 42. Chişinău, 22 noiembrie 2016.
raport