HOTĂRÂRE nr. 307 din 27.09.2016   COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ   publicat 18.11.2016

cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016

În vigoare din 27.09.2016
pe legis.md/id/96358
Trimiteri: 43 legate   4 nerezolvate   2 citite prin greșeli ale surseiActe din afara site-ului: 1 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (4)
  • art.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin.(2) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art.291 alin.(3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Citite prin greșeli ale sursei (2)
  • 291 Sursa tipărește „291” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „29¹”.
  • art. 291 alin. (1) - (3) Sursa tipărește „291” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „29¹”.
Din afara site-ului: fără adresă (1)

La 26 septembrie 2016, Guvernul Republicii Moldova, prin hotărîrea nr. 1080, a aprobat lista secțiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate.

În baza propunerilor parvenite din partea Guvernului Republicii Moldova şi în temeiul art. 18, 26 şi 291 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ş t e:

1. Se stabileşte organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, la propunerea Guvernului Republicii Moldova (conform anexei).

2. Prezenta hotărîre se înaintează Guvernului în vederea demarării procedurilor de identificare a sediilor localurilor pentru secţiile de votare din străinătate.

3. Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr. 1, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, vor constitui secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE

COMISIEI ELECTORALE CENTRALE Alina RUSSU

Secretar Veaceslav Agrigoroae

Nr. 307. Chișinău, 27 septembrie 2016.

anexa

OPINIE SEPARATĂ expusă în temeiul art.18 alin. (21) din Codul electoral și pct.25 lit. î) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale

1. Prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale din 27 septembrie 2016 cu privire la organizarea secțiilor de votare înstrăinătate pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală a stabilit, la propunerea Guvernului Republicii Moldova, organizarea a 100 de secţii de votare în străinătate pentru alegerile în funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016. La fel, s-a decis că hotărîrea în cauză se înaintează Guvernului în vederea demarării procedurilor de identificare a sediilor localurilor pentru secțiile de votare din străinătate.

2. Nefiind de acord cu Hotărîrea CEC nr.307 din 27 septembrie 2016, mi-am exprimat dezacordul cu hotărîrea nominalizată și m-am abținut de la vot pe motiv că consider hotărîrea adoptată ca fiind una discreționară și discriminatorie, respectiv, nefondată care vine să prejudicieze drepturile electorale ale cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotarele țării.

3. Obiectul opiniei separate vizează, în esenţă, particularităţile constituirii şi organizării secţiilor de votare în străinătate, precum și asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele țării.

4. În opinia subsemnatului, prin organizarea secţiilor de votare în străinătate în baza doar a înregistrării prealabile a cetăţenilor și a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent, nu se asigură dreptul de vot al tuturor cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării, conform art.38 alin. (2) din Constituţie. Astfel, în baza doar a acestor criterii se creează situații discreţionare pentru autorităţile statului de a deschide secţii de votare în străinătate.

5. Statul Republica Moldova, prin normele Codului electoral, încearcă să extindă reprezentativitatea şi creează condiţii ca la exerciţiul electoral să poată participa toţi cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, indiferent de locul unde aceştia se află, cu condiţia că aceştia se regăsesc compact pe un anumit teritoriu, iar organizarea secţiei de votare suplimentare în localitatea respectivă justifică cheltuielile pe care statul urmează să le suporte.

6. Astfel, chiar dacă Guvernul și Comisia Electorală Centrală, la deschiderea secţiilor de votare în străinătate, se ghidează, în realitate, doar de înregistrarea prealabilă a cetăţenilor și numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent, consider că aceste criterii nu pot fi aplicate în mod exhaustiv și urmează a se ţine cont şi de alți parametri și date oficiale. Or scopul de bază este asigurarea dreptului de a vota pentru cît mai mulți cetățeni aflați în străinătate, respectiv instituțiile statului trebuie să aplice toate instrumentele posibile ca drepturile electorale să fie lărgite și nu limitate sau îngrădite.

7. Subsecvent, chiar și dacă condiţia înregistrării prealabile urmăreşte un scop clar - stabilirea numărului estimativ al alegătorilor aflaţi peste hotare în vederea facilitării exercitării dreptului de vot prin constituirea secţiilor de vot suplimentare în străinătate, întocmirea listei electorale a cetăţenilor care vor vota în raza secţiei de votare respective, precum şi stabilirea numărului estimativ al buletinelor de vot care vor fi distribuite secţiilor de votare din străinătate, aceasta nu înseamnă că este doar unicul criteriu care poate fi luat drept bază pentru organizarea secţiilor de votare peste hotarele ţării.

8. La fel se menționează că de organizarea şi activitatea secţiilor şi birourilor de votare depinde calitatea sistemului de vot, precum şi respectarea procedurilor electorale. Or stabilirea şi aplicarea doar a criteriilor înregistrării prealabile şi a numărului de alegători de la alegerile precedente, în opinia subsemnatului, constituie o restricţie arbitrară a exercitării dreptului de vot, incompatibilă cu dispoziţiile art.3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 38 şi 41 din Constituţie.

9. În corespundere cu art.2 din Legea Fundamentală, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative. Suveranitatea naţională constă în dreptul poporului de a hotărî necondiţionat asupra intereselor sale şi de a le promova în formele stabilite de Constituţie. Suveranitatea naţională poate fi exercitată de către popor în mod direct, prin participarea la scrutinele electorale.

10. În Hotărîrea nr. 15 din 27 mai 2014 Curtea Constituţională a subliniat:

„46. […] în sensul articolului 2 din Constituţie, o democraţie veritabilă poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranităţii naţionale în mod direct ori prin intermediul reprezentanţilor săi, aleşi în cadrul unui scrutin democratic.”

11. De asemenea, Comisia de la Veneţia, în Codul de bună conduită în materie electorală, adoptat în cadrul celei de-a 52-a sesiune (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), a relevat următoarele:

„Democraţia este, la fel ca şi drepturile omului şi supremaţia dreptului, unul din cei trei piloni ai patrimoniului constituţional european, precum şi ai Consiliului Europei. Ea nu poate fi concepută fără alegeri, respectînd un anumit număr de principii considerate democratice.”

12. Potrivit articolului 38 din Legea Supremă, voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimîndu-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, dreptul de vot al cetăţenilor Republicii Moldova este consacrat expres prin dispoziţiile art.38 alin.(2) din Constituţie, fiind unul din drepturile electorale fundamentale.

13. Realizarea în practică a dreptului de vot al cetăţenilor are loc prin participarea la alegerile parlamentare, prezidențiale, locale, precum şi la referendumuri. În acest sens, Curtea Constituțională, prin Hotărîrea nr.15 din 27 mai 1998, a statuat că alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituţie, ci şi un mijloc de dotare a instituţiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente şi în măsură să imprime activităţii de stat o orientare general nefragmentată. Astfel, fiind caracteristice unui stat de drept, alegerile şi referendumul sînt instrumente prin excelenţă ale democraţiei directe, în care alegătorii îşi exprimă opţiunea.

14. Dreptul de vot, fiind un drept fundamental, potrivit art.4 din Constituţie, urmează a fi interpretat şi aplicat inclusiv prin raportare la garanţiile instituite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană şi Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care stabilesc că voinţa poporului este baza puterii de stat.

15. Curtea Europeană în jurisprudența sa a afirmat că există numeroase maniere de a organiza şi a face să funcţioneze sistemele electorale şi o multitudine de diferenţe în Europa, mai ales în evoluţia istorică, diversitatea culturală şi gîndirea politică, dar este de datoria fiecărui stat contractant de a-l încorpora în propria sa viziune a democraţiei.

16. Chiar dacă Parlamentul are dreptul constituţional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, acesta și celelalte instituții de stat nu pot excede spiritul şi litera Constituţiei în partea ce ține de dreptul de vot al cetăţenilor Republicii Moldova care este consacrat expres în art.38 alin.(2) din Legea Supremă și fiind unul din drepturile electorale fundamentale.

17. În vederea asigurării exercitării dreptului de vot de către toţi cetăţenii, art.2 alin.(3) din Codul electoral stabileşte că cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline. Statul, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, este obligat să creeze condiţii pentru ca toţi cetăţenii aflaţi peste hotare să-şi exercite liber drepturile electorale.

18. Astfel, potrivit normei enunţate, titulari ai dreptului de vot sînt nu doar cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în ţară, ci şi cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate.

19. În context, Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia stabileşte că dreptul de a alege şi de a fi ales poate fi acordat cetăţenilor care domiciliază în afara ţării.

20. Este de menționat că înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, astfel cetăţenii care, din diferite motive, nu se înregistrează în prealabil, în realitate şi în mod practic, oricum îşi pot exercita dreptul de vot, prezentîndu-se în ziua alegerilor la orice secţie de votare constituită în afara ţării.

21. Respectiv, în condiţiile în care lipsa înregistrării prealabile nu restricţionează dreptul de vot, în mod evident putem conchide că nici pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotarele țării acest criteriu nu poate fi și nici nu trebuie să fie determinant.

22. Din aceste considerente, se apreciază că deschiderea în mod discreționar a secțiilor de votare în străinătate aduce atingere substanţei drepturilor electorale, încalcă dreptul de vot al persoanei, anihilează libera exprimare a voinţei poporului în alegerea Președintelui țării, iar pe cale de consecință se aduce atingere prevederilor articolului 38 alin.(2) din Constituţie.

23. Cu referire la hotărîrea adoptată, subliniez că nu mă pronunț împotriva deschiderii secțiilor de votare de peste hotare, dar consider că dreptul de a alege urmează să fie garantat tuturor, indiferent de faptul că alegătorii se află pe teritoriul Republicii Moldova sau se află peste hotarele țării, concomitent asigurarea dreptului la vot urmînd a fi asigurat într-un mod proporțional numărului de cetățeni aflați într-o anumită țară.

24. Reieșind din prevederile art. 291 alin. (2) și alin. (3) din Codul electoral, este stabilit că:

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate şi a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

25. În opinia subsemnatului Comisia Electorală Centrală a interpretat eronat aceste prevederi, precum și nu a ținut cont de faptul că din prevederile legale în cauză rezultă că alte secţii de votare decît cele pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova vor fi organizate ca urmare a îndeplinirii următoarelor condiții:

(i) obținerea acordului autorităţilor competente ale ţării respective pentru organizarea secțiilor de votare şi în alte localităţi;

(ii) organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale;

(iii) în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate.

26. Astfel, constatăm că, la emiterea Hotărîrii din 27 septembrie 2016 privind organizarea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, lipsesc acordurile autorităţilor competente ale ţărilor străine pentru organizarea secțiilor de votare şi în alte localităţi.

27. La acest capitol stabilim că Comisia Electorală Centrală a aprobat Hotărîrea numită contrar prevederilor art.291 alin.(3) Cod electoral, conform căruia deschiderea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice și oficiilor consulare urma să fie precedată în mod imperativ de acordul a autorității competente a țării respective.

28. Cu referire la acest fapt menționăm că, după cum a fost confirmat de reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe în ședința publică a Comisiei Electorale Centrale din 27 septembrie 2016, la momentul adoptării Hotărîrii cu privire la organizarea secțiilor de votare din străinătate, Guvernul Republicii Moldova nu dispunea de acordurile necesare cu statele gazdă, ba mai mult, reprezentantul MAE a declarat că acordurile necesare vor fi solicitate abia după adoptarea Hotărîrii respective de către Comisia Electorală Centrală și doar în baza acestei hotărîri. Cu toate acestea Comisia Electorală Centrală a dispus deschiderea a 100 de secții de votare peste hotarele țării.

29. Continuînd gîndul, consider ca fiind relevant a menționa faptul că inițial, prin scrisoarea Ministerului Aface-rilor Externe nr. DC/2/462/10649 din 26 august 2016, înregistrată cu nr. CEC7/637 din 1 septembrie 2016, MAE a comunicat următoarele: „Prin prezenta, reiterăm, cu titlu de informare, datele statistice privind numărul cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate, oficial recepționate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova de la autoritățile străine”.

30. Astfel, conform anexei la scrisoarea numită supra se menționează că în total peste hotarele țării se află 805 509 cetățeni, adică aproximativ 1/3 din numărul alegătorilor Republicii Moldova, din această cifră cele mai mari prezențe se atestă după cum urmează:

Federația Rusă – 477 949 cetățeni

Republică Italiană – 142 266 cetățeni

Statele Unite ale Americii – 47 554 cetățeni

Canada – 17 565 cetățeni

Ucraina – 17 237 cetățeni

Regatul Spaniei – 16 202 cetățeni

Republica Federală Germană -14 815 cetățeni

Statul Israel – 13 005 cetățeni

Romînia – 9 272 cetățeni

Republica Elenă – 9 085 cetățeni etc.

31. Din motive neclare, deși atît Comisia Electorală Centrală, cît și Guvernul Republicii Moldova au deținut informația privind numărul de cetățeni aflați peste hotarele Republicii Moldova, au fost deschise secții de votare într-un mod disproporționat numărului de cetățeni aflați peste hotarele Republicii Moldova:

Federația Rusă - 8 secții de votare

Republică Italiană - 25 secții de votare

Statele Unite ale Americii - 7 secții de votare

Canada - 3 secții de votare

Ucraina - 2 secții de votare

Regatul Spaniei - 4 secții de votare

Republica Federală Germană - 2 secții de votare

Statul Israel - 2 secții de votare

Romînia - 11 secții de votare

Republica Elenă - 3 secții de votare etc.

32. Astfel, analizînd datele furnizate de către MAE, raportate la numărul secțiilor de votare deschise, se constată că nu este asigurat dreptul de a alege al cetățenilor aflați peste hotarele țării, precum și că este o abordare selectivă și discriminatorie. În cadrul ședinței, s-a încercat a fi invocate drept temei datele referitoare la înregistrarea prealabilă și participarea la scrutinul anterior, fapt care iarăși a fost denaturat, spre exemplu în Statele Unite ale Americii au fost înregistrări prealabile în aproape 100 de localități, fapt ce nu a determinat deschiderea unui număr mai mare de secții de votare, totodată dacă să verificăm prezența la vot pentru scrutinul anterior, spre exemplu în Federația Rusă, în secțiile din Moscova și Sankt-Petersburg au fost utilizate 99 % din numărul total al buletinelor de vot, ceea ce denotă o prezență sporită, fapt ce oricum nu a fost luat drept temei pentru a crea condiții necesare pentru votarea acestora, totodată, în Romînia și Republica Italia, la baza deschiderii unui număr comparativ excesiv de secții, a fost luat ca bază doar un criteriu și nu cumulativ după cum este prevăzut de cadrul legal actual.

33. Plus la aceasta, este de remarcat că Curtea Constituțională, în cazul confirmării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, la sesizarea unui concurent electoral precum că în Federaţia Rusă se află circa 700000 cetăţeni ai Republicii Moldova, însă au fost deschise doar 5 secții de votare care au fost insuficiente și astfel cetățenii au fost privați de dreptul de vot, Înalta Curte de Jurisdicție Constituțională a respins ca nefondată această contestație pe motiv că cifră invocată nu este confirmată prin actele oficiale naţionale.

34. Respectiv, dacă e să comparăm cu speță actuală, se observă că de această dată autoritățile statului (Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene) confirmă prin acte doveditoare faptul că numărul cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate, în baza datelor oficial recepționate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova de la autoritățile străine, este de 805 509 cetățeni. Este de menționat că dintre aceștia în Federația Rusă se află 477 949 cetățeni și sînt deschise doar 8 secții de votare, pe cînd în Republica Italiană, unde sînt documentați 142 266 cetățeni, au fost deschise în mod discreționar și inegal tocmai 25 secții de votare.

35. La fel, este de menţionat că aprobarea hotărîrii în cauză a fost efectuată cu încălcarea normelor legale şi regulamentare, or, potrivit art. 291 alin. (1) - (3) din Codul electoral şi pct.8 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016, aprobat prin Hotărîrea CEC nr.119 din 23 august 2016, în mod imperativ pînă la data de 24 septembrie 2016 urmau a fi constituite secţiile de votare în afara ţării.

36. Finalmente, se observă că Comisia Electorală Centrală, aprobînd Hotărîrea în cauză, a încălcat în mod direct dreptul de a alege și a fi ales al cetățenilor aflați peste hotarele Republicii Moldova, fiind discriminați cetățenii aflați în Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, Canada, Republica Elenă și altele, în care se află un număr de cetățeni egal și/sau de 10 ori mai mare decît în Republica Italia și/sau România, însă beneficiind de 2 ori și/sau de 5 ori mai puține secții de votare.

37. În concluzie, conchid că doar asigurînd în mod egal drepturile electorale și realizînd dreptul la vot al tuturor cetățenilor, un scrutin electoral poate fi declarat ca fiind unul legal și democratic.

Membru al Comisiei Electorale Centrale Lebedinschi Maxim