RAPORTUL auditului conformității exercițiului bugetar și gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Hîncești pe anul 2014
II.
CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Obiectivul I: Au identificat, evaluat și administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanțele publice locale?
Planificarea și administrarea veniturilor bugetare în cadrul AAPL reprezintă o dimensiune imperios de importantă, dat fiind faptul că domeniul în cauză determină relevanța bazei de constituire a bugetelor de toate nivelurile, în special a celor locale, pe de o parte, și indică asupra abilităților și preocupărilor manageriale/instituționale ale autorităților de resort pentru gestionarea eficientă a treburilor comunităților administrate, pe de altă parte. Studiul efectuat a demonstrat că și în cazul autorităților raionului Hîncești, similar altor administrații locale din republică, mesajele auditurilor publice externe din ultimii ani nu au servit o „foaie de parcurs” pentru a nu repeta erorile încetățenite. Acestea, de regulă, se manifestă prin: deficitul de comunicare/interacțiune între autoritățile de resort; neaplicarea instrumentelor analitice de evaluare a materiei impozabile; spiritul de a miza și a trăi din contul resurselor centralizate și preocuparea absolut nesistemică a persoanelor cu funcții de răspundere faţă de procesul bugetar.
Prin urmare, abordarea Obiectivului I al misiunii actuale a fost axată prioritar pe relevanța și credibilitatea datelor ce au stat la baza elaborării prognozei bugetare, cît și pe aspectul procedural al procesului bugetar.
Cele mai semnificative probleme, precum și aspecte generatoare de nereguli și riscuri la compartimentul respectiv sînt expuse în subcapitolele următoare.
Managementul existent la administrarea veniturilor bugetelor UAT din raionul Hîncești nu a asigurat încasarea deplină a tuturor veniturilor planificate. Totodată, executarea veniturilor pe compartimente, care a variat de la 38% pînă la 286%, denotă vulnerabilitatea procesului de planificare a veniturilor publice.
Pentru exercițiul bugetar 2014, bugetul raionului la partea de venituri a fost aprobat, precizat și executat în valoare de, respectiv, 305,4, 391,9 și 396,8 mil.lei, prevederile definitive fiind executate la nivel de 101,2%, inclusiv veniturile curente – 109%. Analiza structurii veniturilor bugetelor UAT din raion denotă că în anul 2014 sursa de bază a formării veniturilor au fost transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere a constituit 75,0% (297,7 mil.lei). Veniturile curente au alcătuit 20,0% din veniturile totale, sau 79,3 mil.lei, veniturile provenite din granturi deținînd ponderea de 5%, sau de 19,8 mil.lei.
Urmare a analizei executării părții de venituri a bugetelor UAT în anul 2014, s-a constatat că pe 13 categorii de venituri precizate nu au fost acumulate mijloace în sumă totală de 0,8 mil.lei, din care ponderea cea mai mare revine plății pentru arenda terenurilor cu o altă destinație decît cea agricolă – 0,3 mil.lei, urmată de impozitul funciar pe terenurile cu destinație agricolă de la gospodăriile țărănești (de fermier) – 0,1 mil.lei, impozitul pe bunurile imobile achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată a bunurilor imobiliare – 0,1 mil.lei etc. Concomitent, la 32 categorii de venituri au fost obținute venituri care depășesc parametrii precizați cu 7,3 mil.lei, din care ponderea cea mai mare revine impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător – 1,3 mil.lei, impozitului pe venitul din salariu – 1,2 mil.lei, impozitului pe venitul reținut la sursa de plată – 1,1 mil.lei, taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii – 1,1 mil.lei etc. Totodată, auditul a relevat că UAT (de nivelul I și nivelul II) au precizat partea de venituri aprobată inițial prin diminuarea (cu 1,8 mil.lei) și, respectiv, majorarea (cu 4,2 mil.lei) indicilor aprobați, cele mai semnificative rectificări fiind înregistrate la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător (-1,5 mil.lei), impozitul pe venitul reținut la sursa de plată (1,3 mil.lei), amenzile aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor audio-foto-video (1,6 mil.lei). Ținînd cont de cele menționate, reiese că, în raport cu indicii aprobați, UAT nu au asigurat colectarea veniturilor în sumă de 1,0 mil.lei, iar acumularea veniturilor supraplan a însumat 9,8 mil.lei, cauza fiind prognozarea vulnerabilă a părții de venituri a bugetelor UAT. Cele concluzionate se confirmă și prin datele IFS cu privire la dinamica restanțelor față de bugetele UAT, care în perioada 2010-2014 au înregistrat o creștere continuă, constituind cîte 2,3 mil.lei la 31.12.2010 și 31.12.2011; 2,7 mil.lei – la 31.12.2012; 2,8 mil.lei – la 31.12.2013; 3,7 mil.lei – la 31.12.2014 și, respectiv, nu au influențat indicatorul privind colectarea veniturilor suplimentare.
Procesul de prognoză și planificare a veniturilor proprii este imperfect și necesită ajustări de fond.
Conform cadrului regulator existent, UAT, dispunînd de autonomie financiară, își elaborează și aprobă propriul buget anual. Urmare a testărilor de audit efectuate, se relevă că deficiențele constatate la prognozarea veniturilor bugetare sînt o consecință a preocupării neadecvate din partea AAPL privind evaluarea exhaustivă a tuturor veniturilor proprii; nerespectării întocmai a legislației cu incidență în domeniul finanțelor publice, relațiilor funciare și cadastrului; menținerii unui sistem insuficient de management financiar și control în entitățile publice, exprimat prin neelaborarea și neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componentele menționate, ceea ce nu corespunde prevederilor regulamentare[2]. De asemenea, AAPL ale UAT nu și-au asumat plenar responsabilitățile și nu au contribuit adecvat nici la perceperea veniturilor, neasigurînd realizarea unor proceduri și instrumente eficiente în vederea colectării integrale a veniturilor proprii în bugetele UAT. Această situație a fost influențată de lipsa sau irelevanța cadrului metodologic corespunzător și a instrumentelor analitice de evaluare a proiecțiilor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor respectivi și de exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de către personalul angajat în acest proces. Ca urmare, deficiențele respective au determinat neluarea în calcul, la formarea părții de venituri a bugetelor locale, a veniturilor în sumă totală de minimum 5,2 mil.lei (impozitul pe venitul reținut la sursa de plată – 0,5 mil.lei; impozitele pe proprietate – 0,2 mil.lei; taxelşe locale – 2,7 mil.lei; veniturile din gestiunea terenurilor și bunurilor publice – 1,8 mil.lei). Incapacitatea instituțională, atestată prin subperformanța serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și neconlucrarea AAPL cu autoritățile fiscale și cadastrale din teritoriu au cauzat neidentificarea/denaturarea bazei de impozitare și, respectiv, neacumularea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimată de audit) de la 6,5 mil.lei pînă la 10,1 mil.lei.
În susținerea celor expuse, se atestă următoarele.
Procedurile de elaborare a prognozei veniturilor aplicate în AAPL de nivelul I și nivelul II nu întrunesc rigorile cu incidență în domeniul finanțelor publice locale. Astfel, misiunea de audit relevă că managementul DGF, nerespectînd cerințele/principiile privind controlul financiar public intern stabilit de cadrul legal[3], nu a constituit și standardizat proceduri fundamentate și procese de lucru aferente elaborării prognozei bugetare, ca urmare nefiind asigurată organizarea unui sistem corespunzător, care ar cuprinde totalitatea politicilor, procedurilor, regulilor interne, proceselor și activităților realizate în cadrul entității. Ca rezultat, DGF, întreprinzînd unele acțiuni de coordonare și administrare a procesului bugetar la etapa de planificare, a obținut un rezultat modest, fiind menținute punctele slabe ale procesului administrat.
Potrivit prevederilor cadrului legal[4], autoritățile executive ale UAT asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite și taxe ce urmează a fi colectate în anul următor în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și a proiectului bugetului AAPL de nivelul I, care se prezintă direcției finanțe pentru analiza corectitudinii proiectului și întocmirea sintezei consolidate a proiectelor bugetelor UAT de nivelul I și nivelul II. Cadrul metodologic al procesului respectiv se reglementează prin Notele metodologice[5] elaborate și remise succesiv de către MF și DGF. Însă, prin nerespectarea reglementărilor menționate, DGF și-a asumat responsabilitățile atribuite autorităților executive ale UAT de nivelul I, elaborînd cele mai semnificative proiecții bugetar-fiscale ale UAT, implicarea autorităților executive de nivelul I la elaborarea prognozei veniturilor fiind minimă și formală. În acest sens, se exemplifică că potrivit Notelor metodologice ale DGF remise către UAT, AAPL urmau să prezinte calculele pentru prognoza bugetară doar pe 8 din 16 capitole de impozite pe venit și pe bunurile imobile. Prin urmare, alte 8 capitole[6] de impozite au fost prognozate de către specialiștii DGF în comun cu autoritatea fiscală pentru fiecare UAT în parte, motivul fiind lipsa la AAPL de nivelul I a datelor necesare pentru prognoza bugetară. Mai mult decît atît, auditul atestă și insuficiența specialiștilor calificați în finanțele publice din cadrul AAPL de nivelul I. Astfel, în urma chestionării a 16 contabili-șefi din primăriile raionului s-a constatat că AAPL nu dispun (sau parțial dispun) de listele contribuabililor – persoane juridice care desfășoară activitate de antreprenoriat; nu dețin (sau parțial dețin) informații cu privire la baza impozabilă pe capitole de venituri în aspectul agenților economici și nu au bazat prognoza veniturilor pe estimările bazei fiscale formate la UAT; nu au organizat un sistem de comunicare cu agenții economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului UAT; nu au susținut prin probe și nu au coordonat cu IFS și cu organul cadastral respectiv proiectul bugetului prezentat DGF pentru analiza corectitudinii acestuia. În pofida neregulilor menționate, contabilii-șefi intervievați au declarat că, la evaluarea profesională pe anul 2014, au obținut calificativul bine (11 din 16 intervievați) și foarte bine (5 din 16). Totodată, dînd dovadă de o autoevaluare optimistă, 12 din 16 intervievați se consideră suficient instruiți pentru elaborarea adecvată a proiectului bugetar. În acest context, auditul atestă necesitatea stringentă de consolidare a sistemului de control intern, care ar responsabiliza părțile implicate în procesele menționate, precum și de formare profesională continuă a personalului care administrează finanțele publice din cadrul AAPL de nivelul I și nivelul II.
Lipsa datelor relevante cu privire la baza impozabilă a determinat estimarea nefundamentată a veniturilor UAT.
Deși IFPS care avea drept scop realizarea Hotărîrii Curții de Conturi nr.37 din 31.07.2012[7] a plasat în anul 2012 în SIA „Intrare autorizată” raportul „Evaluarea obiectelor impozabile și a obligațiilor fiscale” destinat să ofere informații cu privire la baza de impozitare exhaustivă și credibilă în aspect administrativ-teritorial și de categorie de impozit/taxă, testările de audit denotă că datele raportului menționat sînt inutilizabile, fiind neveridice și incomplete. Mai mult decît atît, AAPL nu au fost anunțate despre plasarea sursei informaționale și nu dispun de acces la SIA „Intrare autorizată”. Totodată, IFS și AAPL, necomunicînd eficient între ele, nu au organizat schimbul de informații cu privire la formarea bazei de impozitare concludente care generează venituri publice, în consecință estimările veniturilor nefiind bazate pe analiza indicatorilor aferenți potențialului economic. În acest context se menționează exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor regulamentare de către DGF[8] privind estimarea veridică și economic argumentată a veniturilor și cheltuielilor bugetului raionului, prin examinarea sistematică a datelor privind dezvoltarea socioeconomică a UAT din raion, necesare elaborării proiectului de buget, în unele cazuri fiind admisă evaluarea incorectă a prognozei bugetare a părții de venituri ale bugetelor UAT de nivelul I și nivelul II.
Prin urmare, lipsa unor informații exhaustive și credibile referitor la materia impozabilă (fondul de salarizare, valoarea estimată a bunurilor imobile, datele de fond privind obiectele de impozitare cu taxele locale etc.) atît la DGF, cît și la AAPL, precum și disfuncționalitatea reglementărilor existente în domeniu au determinat neidentificarea bazei impozabile și, respectiv, prognozarea defectuoasă a veniturilor bugetare.
În această ordine de idei, se exemplifică următoarele.
Modul de prognozare a impozitului pe venitul din salariu nu corespunde rigorilor și necesită îmbunătățiri esențiale. Astfel, pentru exercițiul bugetar 2014, UAT din raion au aprobat, precizat și executat impozitul pe venitul din salariu în sumă de, respectiv, 25065,4, 25127,1 și 26297,3 mii lei. În temeiul art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, bugetul UAT se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ținîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor și cheltuielilor bugetare pe anul următor și de unele momente specifice de calculare a transferurilor care se prognozează a fi alocate de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice. Totodată, potrivit Notelor menţionate, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieșind din prognoza creșterii salariului mediu nominal lunar și din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe anul 2012, salariul mediu lunar pe genuri de activități economice și pe forme de proprietate, precum și estimările scontate ale AAPL la acest impozit pentru anul 2013. De menționat că organele statistice, fiscale și economice nu dispun de datele necesare pentru întocmirea calculelor conform indicațiilor metodologice ale MF. Astfel,
a) informațiile din baza de date pe anul 2012 a organului raional de statistică prezentate DGF în fond sînt relevante agenților economici cu un număr de salariați mai mare de 20 de persoane, nefiind raportat venitul din salariu și numărul de salariați ai întreprinderilor mici. Prin urmare, potrivit explicațiilor specialiștilor din cadrul DGF, aceștia au utilizat datele privind numărul mediu scriptic de personal colectate prin telefon de la agenții economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului, totodată remarcînd că unitățile economice din teritoriu nu planifică indicii economici pe anul următor. Astfel, pentru prognozarea impozitului pe venitul din salariu pe anul de referință, DGF a luat în calcul datele cu privire la numărul mediu scriptic de 9315 persoane, deși, conform datelor incomplete ale organului statistic, numărul mediu al salariaților pe anul 2012 a constituit 11124 de persoane. Mai mult decît atît, conform datelor din formularul 4-BASS, care este prezentat de către toți angajatorii, numărul mediu scriptic al salariaților pe anul 2012 a constituit 12584 de persoane, sau cu 3269 mai mult, iar acest indice raportat la anul 2014 a atins cifra de 13572 persoane, depășind cu 46% indicatorul prognozat, ceea ce a afectat corectitudinea prognozei veniturilor bugetare;
b) autoritatea fiscală nu dispune de datele necesare pentru estimarea bazei de impozitare în aspectul teritorial, cauza fiind irelevanța instrumentelor informaționale ale IFS ca urmare a neluării în cont de către organul fiscal a recomandărilor CCRM expuse în rapoartele de audit cu privire la exercițiul bugetar efectuat în alte UAT în anii precedenți, în special referitor la confruntarea indicilor din Sistemul informațional instituțional cu datele primăriilor din raion privind identificarea/evaluarea materiei de impozitare aferente constituirii bazei de venituri bugetare;
c) estimarea veniturilor din impozitul pe venitul din salariu s-a efectuat în lipsa informațiilor privind raportul dintre veniturile colectate, sumele calculate și restanțele/plățile în plus la impozitul în cauză, acestea avînd influenţă directă asupra corectitudinii prognozelor efectuate doar în baza executării scontate a veniturilor. Prin urmare, executarea veniturilor cu 1,2 mil.lei mai mult decît prevederile precizate la acest capitol a fost influențată și de încasarea în 2014 a plăților în plus în sumă totală de 0,6 mil.lei, din care cele mai semnificative au fost înregistrate la 2 UAT[9].
În sensul celor evocate, se relevă că AAPL (de nivelurile I și II) au efectuat calculele prognozei impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor de rigoare, avînd în calitate de repere ale estimării și prognozării veniturilor datele privind executarea veniturilor realizate la această categorie în anii precedenți, ajustate la estimările indicatorilor macroeconomici stabilite în Notele metodologice, veniturile executate din impozitul pe venitul din salariu în anul 2014 în ansamblu pe raion înregistrînd o depășire a celor aprobate cu 1231,9 mii lei, sau la nivel de 104,8%.
Evaluările privind baza de impozitare aferentă impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător (cap.111/21) nu întrunesc substanța de analiză economică a componentelor materiei impozabile, ca rezultat proiecțiile fiscal-bugetare fiind neconcludente și nefundamentate. Astfel, conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil servesc datele obținute la prelucrarea de către organele fiscale teritoriale a formularelor VEN 08 și VEN 12 „Declarația cu privire la impozitul pe venit” pe anii 2011-2012, precum și indicatorii macroeconomici, unul dintre care este creșterea produsului intern brut în termeni nominali. Probele de audit colectate denotă că, deși executarea impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător pentru anii 2012-2013 a constituit, respectiv, 11776,3 și 11801,5 mii lei, veniturile din sursa nominalizată pe anul 2014 au fost planificate în sumă de 14827,0 mii lei, sau cu o depășire a încasărilor anilor precedenți de circa 26%, acestea fiind executate în sumă totală de 14644,5 mii lei, sau la nivel de 98,8%. Totodată, în urma analizei datelor în aspectul executorilor de buget, auditul a constatat diferențe semnificative privind executarea veniturilor din impozitul nominalizat față de aprobat, nivelul executării variind de la 83% (CR) pînă la 521,2% (primăria Voinescu). Prin urmare, 33 UAT de nivelul I au înregistrat executarea veniturilor asupra indicilor aprobați cu 2111,6 mii lei[10] mai mult, iar CR și 6 UAT de nivelul I nu au acumulat venituri planificate în sumă de 2294,2 mii lei[11]. În acest sens, auditul relevă că una din cauzele care au generat diferențele evocate este lipsa informațiilor necesare pentru estimarea și prognozarea punctuală a veniturilor la acest capitol, atît la organul fiscal, cît și la AAPL de nivelul I și nivelul II. Astfel, lipsesc informațiile cu privire la evoluția veniturilor calculate în perioada de pînă la 2012, deoarece calcularea impozitului spre plată la buget a fost stabilită cu începere din 01.01.2012 conform Legii nr.267 din 23.12.2011[12]. Ca urmare, absența datelor pe o perioadă mai îndelungată afectează punctualitatea prognozei bugetare;
deși programele computerizate ale IFS dispun de opțiunea de selectare a declarațiilor VEN12 și UNIF07 conform codului localității, aceste posibilități nu asigură sinteza electronică a rapoartelor cu privire la venitul aferent subdiviziunilor/filialelor contribuabililor înregistrați în alte localități, ceea ce impune selectarea manuală a informațiilor de mai multe niveluri (în aspectul subdiviziunilor și UAT);
AAPL și contribuabilii din teritoriul administrat nu au stabilit o comunicare eficientă în vederea schimbului de informații cu privire la programul de activitate al agenților economici în anul pentru care se elaborează prognoza bugetară, ceea ce ar contribui la estimarea argumentată a veniturilor publice.
În acest context, se relevă că unicul indicator-cheie de prognozare a veniturilor sînt veniturile executate pe anul precedent, totodată fiind constatate unele abateri și de la reperul menționat. Astfel, deși suma încasată în 2012 și 2013 a constituit, respectiv, 8290,5 și 7973,0 mii lei, în lipsa fundamentărilor rezonabile, pentru anul 2014 a fost aprobat contingentul pentru impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pe or.Hîncești în sumă de 10359,0 mii lei; pe s.Cărpineni contingentul aprobat a constituit 1200,0 mii lei, iar veniturile acumulate în 2012 și 2013 – respectiv, 627,9 și 725,1 mii lei. Dat fiind că potrivit deciziei CR[13] veniturile din localitățile menționate au fost distribuite între UAT și CR, deficiențele enumerate au cauzat neexecutarea indicatorilor aprobați atît la primăriile vizate, cît și la bugetul raional.
Neaplicarea instrumentelor analitice la estimarea veniturilor de la impozitul pe venitul reținut la sursa de plată (cap.111.20) a condiționat subestimarea acestora cu circa 0,5 mil.lei, totodată executarea veniturilor supra nivelului stabilit fiind influențată și de modificarea legislației fiscale pe parcursul anului bugetar. Astfel, veniturile din sursa nominalizată au fost aprobate în sumă de 752,9 mii lei, precizate – 2084,2 mii lei, și executate – 3150,5 mii lei, sau cu 2397,6 mii lei mai mult față de planul aprobat și cu 1066,3 mii lei mai mult în raport cu indicii precizați. Executarea veniturilor supra nivelului aprobat și precizat s-a înregistrat, în fond, în or.Hîncești, acestea fiind distribuite între primăria Hîncești (507,8 mii lei, sau 20%) și CR (2031,2 mii lei, sau 80%). Auditul atestă irelevanța modului de fundamentare a veniturilor din impozitul pe venitul reținut la sursa de plată. Prin urmare, deși conform datelor IFS calcularea acestui impozit pe or.Hîncești în perioada 2009-2012 a înregistrat o creștere continuă de la 320 pînă la 589,4 mii lei, iar în anul de elaborare a prognozei a atins nivelul de 819,7 mii lei, ceea ce denotă creșterea medie anuală de peste 30%, totuși pentru anul 2014 au fost aprobate venituri în sumă de 550,0 mii lei (110,0 mii lei urmau a fi defalcate în bugetul primăriei Hîncești și 440,0 mii lei – în bugetul raional), sau cu circa 500,0 mii lei mai puțin față de prognoza posibilă. De menționat că încasarea veniturilor neplanificate a fost condiționată și de modificarea[14] art.901 din Codul fiscal, fiind stabilită reținerea impozitului în mărime de 2% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată. În acest sens, se relevă că potrivit datelor din sinteza rapoartelor fiscale lunare (IRV 14), în perioada septembrie-decembrie 2014 agenții economici înregistrați în raionul Hîncești au calculat impozitul respectiv în sumă de 1030,6 mii lei. Totodată, auditul relevă că deși norma legală a intrat în vigoare începînd cu 01.01.2014, iar autoritatea executivă urma să aducă actele sale normative în concordanță cu legea în termen de 2 luni din data publicării legii (31.12.2013), raportul fiscal ajustat a intrat în vigoare din 01.09.2014 (conform HG nr.697 din 22.08.2014[15]). În pofida faptului că IFS, prin declarația sa verbală, a decis reflectarea calculării impozitului în perioada martie-august 2014 la alte poziții ale raportului fiscal precedent (IRV 09), auditul atestă creșterea semnificativă a plăților calculate la cap.111.20 în perioada septembrie-decembrie 2014 (cifra medie lunară constituind 404,3 mii lei) în raport cu perioada ianuarie-august (192,2 mii lei), ceea ce denotă un risc de calculare și raportare neconformă a plăților fiscale, care urmează a fi verificat în cadrul auditurilor la IFS.
AAPL ale UAT și autoritatea fiscală din raion nu au demonstrat un interes adecvat privind estimarea veridică și concludentă a veniturilor din proprietate. Totodată, nerespectarea cadrului legal/regulator, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare și colectare a veniturilor, precum și lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din sursa menționată.
Impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare sînt impozite relativ stabile, a căror mărime depinde de plenitudinea informațiilor privind obiectele și subiectele impunerii. Potrivit Notelor metodologice, la estimarea încasărilor impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare și la efectuarea calculelor pe tipuri de impozite, AAPL urmau să țină cont de prevederile cadrului regulator, datele evidenței fiscale, datele cadastrului funciar pe UAT respective și cele ale SCITL din cadrul primăriilor etc.
Urmare a procedurilor de audit s-a constatat că documentația cadastrului funciar nu întrunește cerințele de furnizare a datelor obiective cu privire la baza impozabilă, deoarece în cadrul AAPL acest tip de documentație se ține cu multiple nereguli și abateri de la prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995[16], ceea ce cauzează denaturarea datelor incluse în aceasta și nu contribuie la evaluarea punctuală a bazei impozabile, precum și la prognozarea veridică a veniturilor proprii. Astfel, deși conform prescripțiilor regulamentare[17], registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cuprinde informația cadastrală despre toți deținătorii de terenuri și stă la baza întocmirii registrului cadastral al terenurilor (fișei cadastrale centralizatoare), primăria or.Hîncești nu a înregistrat și nu a ținut evidența terenurilor publice proprietate a statului și a UAT, neîndeplinind capitolele II și III din registrul cadastral al deținătorilor de terenuri. De asemenea, în capitolul I „Terenurile proprietatea privată” nu au fost înregistrate terenurile atribuite în urma privatizării întreprinderilor agricole (1905,4 ha[18]), precum și tranzacțiile funciare între deținătorii de terenuri private, fiind consemnate doar tranzacțiile ce țin de comercializarea/alocarea terenurilor proprietate publică a UAT. Mai mult decît atît, auditul menționează prezența diferențelor nesoluționate cu privire la suprafața terenurilor proprietate a UAT, acestea constituind, respectiv, 1097,5 și 1052,3 ha – conform fișei cadastrale centralizatoare la situația din 01.01.2014 și din 01.01.2015, și 976,13 ha – conform deciziilor CO Hîncești[19], prin care au fost aprobate materialele cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică a UAT ce țin de domeniul public și cel privat. Ca urmare, fișa centralizatoare cadastrală nu oferă datele calitative și cantitative justificate cu privire la deținătorii și suprafețele de terenuri, care constituie baza impozabilă cu impozitul pe bunurile imobiliare și nu contribuie la prognozarea adecvată a veniturilor în bugetul UAT. Situațiile menționate au fost cauzate de: (i) pasivitatea vădită a primăriei referitor la constituirea bazei de date cu privire la obiecții și subiecții impozabili, prin ajustarea datelor evidenței funciare; și (ii) absența instrumentelor informaționale care ar asigura ținerea documentației cadastrale funciare în format electronic și schimbului de date privind tranzacțiile funciare între AAPL și OCT.
În conformitate cu prevederile legale[20], SCITL este obligat să țină evidența contribuabililor – persoane fizice (cetățeni) și gospodării țărănești (de fermier), a obligațiilor lor fiscale, inclusiv a restanțelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere, amenzi. Totodată, potrivit prevederilor regulamentare[21], evidența impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare pentru fiecare contribuabil în parte se ține în Registrul de evidență a contribuabililor, dar poate fi asigurată și electronic, în modul stabilit de către IFPS. Însă, dat fiind că OCT, la situația din 01.01.2014, nu a finalizat procesul de evaluare a bunurilor imobile proprietate a persoanelor fizice din raion, SCITL din cadrul AAPL supuse auditului țin evidența contribuabililor și a obligațiilor lor fiscale aferente imobilelor evaluate utilizînd SIA „Cadastrul fiscal”, iar a celor neevaluate – conform Registrului de evidență a contribuabililor, ambele registre urmînd să ofere informații exhaustive cu privire la baza de impunere, pe care AAPL trebuiau să le ia în calcul la estimarea veniturilor din impozitele respective. În pofida celor evocate și neținînd cont de rata creșterii cu circa 10% a veniturilor calculate în raport cu anul precedent, primăria or.Hîncești a prognozat veniturile din impozitul pe bunurile imobiliare (cap.114.14) pentru anul 2014 cu 55,2 mii lei mai puțin față de sumele calculate în SIA „Cadastrul fiscal” în anul 2013 (457,9 mii lei) și cu 16,0 mii lei mai puțin față de calculele pe anul 2012.
Misiunea de audit relevă că metoda de evaluare a bunurilor imobiliare utilizată de ÎS „Cadastru” nu asigură estimarea acestor bunuri la prețurile de piață, afectînd încasările la bugetele UAT. În mare măsură, creșterea decalajului dintre valoarea estimată și prețurile de piață este influențată de neefectuarea reevaluării bunurilor imobiliare de către ÎS „Cadastru”, care urma să aibă loc o dată la trei ani. De asemenea, auditul a constatat prezența unor deficiențe și neconformități ce țin de plenitudinea și corectitudinea datelor privind obiectele și subiecții impozabili, cum ar fi: neactualizarea de către autoritatea cadastrală a parametrilor tehnici ai bunurilor; neconcordanța datelor privind subiecții impozabili și cotele pe care le dețin; neidentificarea tuturor coproprietarilor de imobile etc. Totodată, auditul atestă micșorarea semnificativă în anul 2014 a numărului de deținători de imobile din or.Hîncești (de la 163 pînă la 44), ale căror bunuri nu au fost incluse în calculul impozitului pe proprietate (conform datelor din SIA „Cadastrul fiscal” (raportul CF2) al primăriei Hîncești, în anul 2013 valoarea imobilelor constituind 20,4 mil.lei, iar în anul 2014 – 3,0 mil.lei.
Potrivit prevederilor legale[22], a fost dispusă actualizarea datelor cadastrale și au fost stabilite responsabilitățile AAPL pentru prezentarea OCT a actelor relevante, inclusiv privind construcțiile cu un grad de executare de 50% și mai mult, rămase nefinalizate mai mult de 3 ani de la începutul lucrărilor de construcție, a căror impozitare este prevăzută prin art.278 din Codul fiscal. În pofida cerințelor regulamentare, AAPL nu și-au asumat responsabilitățile în scopul eficientizării impozitării bunurilor imobile amplasate în teritoriul administrat de către acestea, astfel neasigurînd implementarea procedurilor aferente identificării construcțiilor menționate și comunicării cu organul cadastral în acest sens, conform responsabilităților atribuite prin Legea nr.267 din 29.11.2012. Prin urmare, AAPL nu au acumulat și prezentat OCT informațiile necesare pentru evaluarea în scopuri fiscale și impozitarea regulamentară a construcțiilor vizate (25 de construcții identificate la 12 UAT[23]). De asemenea, AAPL nu au demonstrat un interes vădit cu privire la identificarea și includerea în SIA „Cadastrul fiscal” a construcțiilor care au fost finalizate și se exploatează o perioadă de mulți ani, acestea nefiind înregistrate în Registrul bunurilor imobile și impozitate regulamentar. Astfel, urmare a verificării selective efectuate în or.Hîncești, a fost constatat un imobil locativ privat (construcția căruia a demarat în anul 2003) neînregistrat în Registrul bunurilor imobile. Analogic, nu dețin înregistrarea cadastrală și nu au fost impozitate 93 din 150 de garaje care constituie un complex de construcții, edificate în anii 1970-1980, cauza invocată de SCITL Hîncești fiind lipsa deținătorilor și/sau a actelor necesare.
AAPL nu au dat dovadă de responsabilitatea necesară în vederea evaluării și colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Prin urmare, nerespectarea legislației funciare și insuficiența implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT din raion, neprognozarea veniturilor din arenda de minimum 1768,9 mii lei și nerealizarea acestora la bugetul local în sumă totală de la 1515,0 pînă la 5048,8 mii lei. De asemenea, pe aceeași perioadă nu au fost prognozate, calculate și încasate venituri de la impozitul funciar în sumă de 152,3 mii lei.
Potrivit prevederilor legale[24], în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor și obiectelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectelor și întreprinderilor menționate, de la aceștia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arendă și nu mai mare de 10% din prețul normativ al pămîntului. Auditul la capitolul dat a constatat că 32 UAT de nivelul I din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea planificării și încasării tuturor plăților pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT. Astfel,
- în pofida faptului că, Consiliul comunal Sărata Galbenă (în baza deciziei nr.6/14 din 21.11.2011) a aprobat pentru 4 agenți economici plata anuală pentru folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, aferente construcțiilor private, în cuantum de 2% din prețul normativ al pămîntului, primăria com.Sărata Galbenă nu a planificat, nu a calculat și nu a încasat plata pentru folosirea terenurilor cu suprafața de 9,99 ha în sumă de 124,0 mii lei și impozitul funciar aferent terenurilor menționate în sumă de 10,0 mii lei;
- consiliile locale din 32 UAT nu au stabilit, prin deciziile lor, mărimea plății pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor și obiectivelor private, cu suprafața totală de 128,68 ha[25]. Prin urmare, potrivit estimărilor auditului, suma veniturilor neluate în calcul la planificarea bugetară și nerealizate de la folosirea terenurilor menționate în anul 2014 constituie de la 882,9 pînă la 4416,7 mii lei. De asemenea, pe aceeași perioadă nu au fost prognozate, calculate și încasate veniturile de la impozitul funciar în sumă de 84,3 mii lei.
Deficiențele care au generat nerealizarea veniturilor la bugetele UAT din raion au fost admise la gestionarea terenurilor și a obiectelor acvatice proprietate publică, la stabilirea și încasarea plăților din arenda acestora, precum și la vînzarea proprietății publice. În acest sens auditul relevă că, avînd o sursă de venit constituită din terenurile proprietate publică, AAPL din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea stabilirii și încasării tuturor plăților pasibile privind arenda terenurilor menționate, ceea ce a condiționat neacumularea integrală a veniturilor în sumă totală de 463,5 mii lei[26] și a impozitului funciar în mărime de 58,0 mii lei. De asemenea, au fost comise și subestimări ale veniturilor planificate în sumă de 820,0 mii lei. Neregulile menționate au fost cauzate de lipsa din partea AAPL a unui control eficient asupra utilizării conforme a fondului funciar și de nerespectarea punctuală a legislației funciare aferente domeniului privind arenda terenurilor și a bazinelor acvatice. În contextul celor menționate, se atestă că:
18 primării din raion nu au ținut cont de prevederile Notelor metodologice la prognozarea și aprobarea bugetului pe anul 2014, nefiind luate în calcul veniturile din contractele de arendă a terenurilor proprietate publică, ceea ce a generat subestimarea părții de venituri cu 298,5 mii lei[27];
6 AAPL nu au demonstrat prudență și interes față de eficientizarea gestionării fondului funciar, ce se exprimă prin neasigurarea transmiterii în arendă a terenurilor agricole proprietate publică cu suprafața de 87,42 ha și admiterea utilizării acestora de către unele persoane fizice și juridice în lipsa contractelor de arendă, fără achitarea plăților corespunzătoare. Prin urmare, bugetele locale au fost lipsite de venituri din arenda și impozitul funciar în sumă totală de 286,3 mii lei;
urmare a diminuării suprafeței și plății de arendă în 6 contracte de arendă a bazinelor acvatice, precum și utilizării de către persoane fizice a 2 bazine acvatice cu suprafața totală de 37,35 ha în lipsa contractelor de arendă, 7 AAPL nu au asigurat realizarea veniturilor de la proprietate și impozitul funciar în sumă totală de 235,2 mii lei. În acest context se exemplifică cazul de dare în arendă a obiectului acvatic cu suprafața de 78,0 ha conform contractului încheiat în 2001 între primăria Lăpușna și o persoană fizică pe un termen de 20 ani, fiind stabilită plata anuală de 30,0 mii lei (conform tarifelor în vigoare la acel moment). Deși contractul de arendă prevede modificarea plății de arendă prin acordul comun al părților în cazul schimbării prețurilor, tarifelor, plăților etc., primăria nu a asigurat modificarea plății contractuale în conformitate cu tarifele noi introduse conform cadrului legal în vigoare[28]. De menționat că, urmare a unui control al DCFR din martie 2012, în anii 2012-2013 primăria Lăpușna a expediat arendașilor mai multe demersuri cu privire la semnarea acordului adițional la contract, însă fără rezultat pozitiv. În acest sens, auditul relevă că din cauza neaplicării regulamentare a tarifelor prevăzute de legislația în vigoare, doar în perioada 2012-2014 bugetul UAT a fost lipsit de venituri în sumă de 72,9 mii lei. Mai mult decît atît, potrivit probelor de audit, în anii 2004-2014 arendașul nu și-a onorat obligațiunile contractuale, la situația din 01.01.2015 fiind înregistrată restanța în sumă de 300,0 mii lei. De menționat că în martie 2014 primăria Lăpușna a depus o cerere de chemare în judecată privind încasarea sumei de 323,9 mii lei, inclusiv a datoriei de 253,5 mii lei, însă pînă la finalizarea misiunii de audit instanța de judecată nu a luat nici o decizie.
Deși, conform prevederilor legale[29], executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de încasarea veniturilor, primăria nominalizată nu a manifestat competență și insistență în identificarea și impunerea veniturilor obținute de către arendași în urma gestionării obiectelor arendate. Astfel, arendașul bazinului, fiind fondatorul unei SRL, în proprietatea căreia sunt 4 terenuri din fondul apelor megieșe cu bazinul arendat, a preluat în arendă obiectul acvatic nominalizat ca persoană fizică neînregistrată în calitate de întreprinzător. Prin urmare, deși potrivit clauzelor contractuale, bazinul se folosește în scopul satisfacerii necesităților piscicole, agricole, industriale, hidroenergetice, de transport etc., ceea ce constituie activitate de întreprinzător, atît primăria, cît și IFS nu au fost preocupate de identificarea, evaluarea și impunerea veniturilor din activitatea de creștere și comercializare a peștelui în bazinul acvatic arendat, începînd cu 01.11.2002. În opinia auditului, schema de gestionare a terenului arendat descrisă mai sus a permis evitarea integrală a plăților fiscale. De menționat că, la propunerea echipei de audit, IFS a organizat o întrunire cu arendașul privind problema în cauză, însă acesta a invocat că litigiul cu primăria împiedică transmiterea iazului în subarendă unui agent economic;
de mai mulți ani primăria Cărpineni nu întreprinde măsuri concrete pentru darea în arendă a terenurilor arabile din rezerva primăriei, cu suprafața de 59,96 ha. Astfel, numai în anul 2014 nu au fost realizate venituri în bugetul local de circa 44,6 mii lei.
AAPL nu au asigurat încasarea conformă a veniturilor din vînzarea și arenda terenurilor proprietate publică, diminuînd veniturile realizate în 2014 cu 3702,6 mii lei și formînd restanțe semnificative. Astfel,
- AAPL nu au întreprins măsuri eficiente privind încasarea veniturilor de la vînzarea-cumpărarea și arenda terenurilor proprietate publică, restanțele la situația din 01.01.2015 constituind 7296,0 mii lei (inclusiv: 6320,7 mii lei – de la vînzarea-cumpărarea, și 975,3 mii lei – din arenda terenurilor). În acest sens, se relevă că în cadrul primăriei Hîncești lipsește evidența calculării și achitării plăților din vînzarea și arenda terenurilor și, respectiv, a restanțelor pentru aceste plăți. Prin urmare, nu este asigurată planificarea conformă a veniturilor din aceste surse și monitorizarea eficientă a îndeplinirii condițiilor contractuale de către cumpărători și arendași. Potrivit informației primăriei Hîncești, la situația din 01.01.2015 restanțele la plățile privind vînzarea-cumpărarea terenurilor (conform contractelor încheiate în perioada 2005-2014) constituie 5102,2 mii lei, sau 36% din valoarea contractuală (14313,0 mii lei), din care restanțele cu termenul de prescripție expirat – 116,5 mii lei, nefiind întreprinse măsuri eficiente pentru încasarea acestora. De asemenea, restanțele cu termenul de prescripție expirat la primăria Cărpineni constituie 124,6 mii lei, sau 46% din valoarea totală a restanțelor de 271,8 mii lei. Una din cauzele formării restanțelor este reflectarea în contractele de vînzare-cumpărare a datelor neveridice privind achitarea integrală de către cumpărător a prețului de vînzare a terenului. Astfel, în contractul din 30.04.2014, încheiat cu o persoană fizică, este reflectat că aceasta a achitat integral, pînă la încheierea contractului, prețul de vînzare a terenului în sumă de 98,6 mii lei. Însă, probele de audit acumulate denotă că în anul 2014 cumpărătorul a achitat doar 15,0 mii lei, la situația din 01.01.2015 suma de 83,6 mii lei fiind înregistrată ca restanță la tranzacția menționată;
- conform prevederilor legale[30], în cazul de vînzare-cumpărare a terenurilor publice la licitație, cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu prețul normativ al pămîntului prevăzut pentru destinația respectivă. Însă, contrar prevederilor legale, la încheierea în 2014 a contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor, cu suprafața totală de 20,8 ha și prețul normativ de 5989,9 mii lei, primăria Hîncești a perceput doar 2693,5 mii lei, achitarea restului plății fiind eșalonată pe o perioadă de pînă la trei ani, astfel în bugetul orașului pe anul respectiv nu au fost colectate minimum 3296,4 mii lei. În acest context se exemplifică un caz de comercializare a terenului cu suprafața de 4,2209 ha, prețul normativ al pămîntului constituind 5452,4 mii lei, iar valoarea de licitație – 5998,3 mii lei. Prin urmare, conform prevederilor legale, cumpărătorul urma să achite în termen de o lună suma egală cu prețul normativ al pămîntului, iar conform procesului-verbal cu privire la rezultatul licitației, acesta se obliga să verse plata integrală pe parcursul a 20 de zile după semnarea procesului-verbal. Totodată, suma achitată în anul 2014 a fost de numai 2501,0 mii lei, restul sumei fiind eșalonat conform contractului de vînzare-cumpărare pe un termen de 3 ani. Urmare a acestei tranzacții, în anul de referință în bugetul primăriei nu au fost colectate venituri în sumă de la 2951,4 pînă la 3497,3 mii lei, iar agentul economic a fost facilitat, beneficiind de avantaje neprevăzute de cadrul legal în vigoare.
Situații similare au fost atestate și la primăriile Cărpineni și Logănești, care la vînzarea terenurilor publice au acordat eșalonări la plăți de pînă la 5 ani, diminuînd în anul 2014 acumulările în bugetele UAT cu 322,6 mii lei[31].
Sistemul de control insuficient din partea autorităților publice locale asupra veniturilor proprii a condiționat subestimarea veniturilor cu 2756,7 mii lei și a lipsit bugetele UAT de venituri care au însumat 963,9 mii lei. Astfel, conform prevederilor art.290 lit.(e) din Codul fiscal, unitățile comerciale care activează pe teritoriul localităților sau prestează servicii de deservire socială achită o anumită taxă în funcție de tipul de activitate pe care o desfășoară. Totodată, potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010[32], AAPL dispun de atribuții privind eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru unitățile ce comercializează produse și servicii, precum și privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. Urmare a auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidență unele deficiențe care lipsesc bugetul local de venituri pasibile încasării. Astfel, în anul 2014 veniturile din taxa pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii de deservire socială (în continuare – taxa pentru unitățile comerciale) au fost planificate, rectificate și executate în ansamblu pe raion în sumă de, respectiv, 2849,2, 2882,3 și 3942,9 mii lei, sau cu 1093,7 mii lei mai mult față de suma aprobată și cu 1060,6 mii lei mai mult față de suma precizată. În acest sens, probele de audit acumulate la UAT din raion relevă că, deși veniturile aferente taxei pentru unitățile comerciale, acumulate în anul 2014, au înregistrat o creștere față de anul 2013 cu 460,3 mii lei, sau cu 13,2%, în același timp rezervele la veniturile în cauză sînt nevalorificate. Deși potrivit listelor agenților economici din cadrul a 24 UAT din raion, aprobate prin deciziile consiliilor locale la stabilirea taxelor locale, veniturile din taxa pentru unitățile comerciale au fost estimate la suma de 4353,0 mii lei, planul pe venituri de la aceasta sursă a fost aprobat în sumă de 2560,2 mii lei, sau cu o diminuare de 1792,8 mii lei[33];
de asemenea, în cadrul auditului au fost constatate nereguli la prognozarea și aprobarea veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului, ceea ce a generat neaprobarea și neacumularea veniturilor la bugetele locale, în sumă de 963,9 mii lei. Astfel,
- potrivit prevederilor art.290 și art.291 din Codul fiscal, subiect al impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului este persoana juridică sau fizică, înregistrată în calitate de întreprinzător, care dispune de bază impozabilă, obiectul impunerii constituindu-l salariații și/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluși în efectivul trimestrial de salariați. Probele acumulate în cadrul auditului denotă că 20 UAT din raion au aprobat venituri diminuate de la taxa pentru amenajarea teritoriului pentru anul 2014 cu suma de 215,8 mii lei[34]. Astfel, urmare a confruntării deciziilor consiliilor locale privind stabilirea cotelor la taxa pentru amenajarea teritoriului, listelor generalizate ale persoanelor juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzători, plătitori de taxă pentru amenajarea teritoriului pentru anul 2014, prezentate de către UAT, cu informațiile IFS s-a constatat că 20 din 39 UAT au diminuat veniturile aprobate față de cele pasibile de realizat;
- în vederea eficientizării administrării taxei pentru amenajarea teritoriului percepută de la gospodăriile țărănești (de fermier), IFS Hîncești urma să intensifice, în comun cu AAPL (care, conform HG nr.977 din 14.09.2001[35], sînt obligate să înregistreze gospodăriile țărănești), acțiunile în vederea popularizării prevederilor legale privind necesitatea înregistrării deținătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie țărănească (de fermier). În pofida celor menționate, atît autoritatea fiscală teritorială, cît și AAPL din raion nu au anticipat impactul negativ asupra acumulărilor în bugetele locale, care rezultă din neînregistrarea deținătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie țărănească (de fermier). Ca urmare, în anul 2014, situația constatată a condiționat neacumularea veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile țărănești neînregistrate, în mărime de 748,1 mii lei[36].
Auditul a elucidat și alte situații aferente neacumulărilor de venituri disponibile. Astfel, conform contractului din 2012 încheiat în urma unei licitații, primăria Bobeica a comercializat masă lemnoasă în valoare de 157,8 mii lei la 2 persoane fizice. Deși, conform contractului de vînzare-cumpărare, cumpărătorii urmau să achite suma totală în două tranșe pînă la 31.10.2012, efectiv au fost achitate doar 10,0 mii lei. În pofida faptului că primăria a eliberat factura de expediție pentru bunurile comercializate, tranzacția nu a fost contabilizată, nefiind înregistrată datoria debitoare în sumă de 147,8 mii lei, ceea ce a generat neacumularea integrală a veniturilor în bugetul local de la vînzarea bunurilor proprietate publică. Totodată, se relevă că în contractul de vînzare-cumpărare sînt prevăzute penalități și majorări de întîrziere pentru neachitarea în termen a plăților, care nu au fost aplicate regulamentar. Drept urmare, la situația din 10.02.2015, suma totală a datoriei persoanelor nominalizate față de primărie a constituit 204,5 mii lei.
Recomandări:
1.Preşedintele raionului Hîncești să-și asume și să asigure un cadru organizațional de conlucrare/interacțiune punctuală și rezultativă între subdiviziunile Consiliului raional, organele fiscale și cadastrale, alte părți implicate în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice și proceduri tehnice aferente inventarierii potențialului economic și bazei impozabile, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităților.
2. DGF, în conlucrare cu AAPL de nivelul I și cu alte părți implicate în procesul de formare a bugetului, să asigure standardizarea sistemului de proceduri privind crearea bazei de impozitare fundamentate, pentru elaborarea proiecțiilor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale și nefiscale luate în calcul la formarea veniturilor proprii ale bugetelor UAT, precum și elaborarea proiectelor bugetelor UAT în conformitate cu competențele atribuite în mod legal.
3. Președintele raionului, primarul orașului Hîncești să implementeze procese operaționale și proceduri eficiente de control intern care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale pentru fundamentarea prognozării/planificării conforme a veniturilor bugetare pe toate categoriile de taxe/impozite etc.
4. DGF, de comun cu primarii comunelor Cărpineni și Lăpușna, să asigure instruirea metodologică și practică a personalului din AAPL de nivelul I implicat în procesele operaționale privind identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale, în corelare cu procedurile standardizate care se vor elabora și implementa la nivelul subdiviziunilor CR, în scopul planificării punctuale a veniturilor bugetare.
5. Președintele raionului, primarii orașului Hîncești, comunelor Cărpineni și Lăpușna, să asigure acumularea veniturilor pe toate categoriile de taxe/impozite etc. formate în UAT (de nivelul I și nivelul II), cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanțelor față de bugetul public național și înlăturarea iregularităților constatate de audit.
OBIECTIVUL II: Au gestionat regulamentar și econom UAT cheltuielile bugetare?
Evaluarea managementului financiar la executarea cheltuielilor bugetelor UAT (de nivelurile I și II), precum și a instituțiilor de învățămînt din raion pentru perioada auditată, prin prisma reglementării cadrului regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de nereguli și abateri. În consecință, factorii responsabili și decizionali din cadrul AAPL și instituțiilor de învățămînt, ignorînd principiile managementului financiar, au admis cheltuieli neregulamentare și ineficiente.
AAPL nu au asigurat utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare aferente retribuirii muncii în sumă totală de 1972,7 mii lei, fiind necesară optimizarea și eficientizarea cheltuielilor destinate salarizării.
În anul 2014 AAPL din raionul Hîncești au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii și plățile ce derivă din aceasta în sumă totală de 144,7 mil.lei, a căror pondere reprezintă 35,4% din cheltuielile totale înregistrate de bugetele UAT din raion.
Urmare a verificărilor efectuate la capitolul cheltuielilor privind retribuirea muncii, s-au constatat abateri de la cadrul normativ, care au generat cheltuieli neregulamentare și ineficiente în sumă totală de 618,4 mii lei. Astfel, probele de audit acumulate denotă că, în anul 2014, 7 UAT au întreținut neregulamentar[37] 23 unități de personal[38], fără elaborarea schemelor de încadrare și fără aprobarea statelor de personal și a schemei de salarizare a acestora, ceea ce a condiționat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 233,2 mii lei[39]. De menționat că, deși cu persoanele angajate sînt încheiate contracte de muncă, fiind emise și dispoziții de angajare de către conducătorul instituției, salarizarea acestora a fost efectuată și raportată conform art.113 alin.45 „Mărfuri și servicii neatribuite altor alineate” din contul cheltuielilor de bază. Totodată, unitățile de personal nominalizate nu au fost reflectate în Raportul privind îndeplinirea planului pe rețea, state și contingente de către instituțiile finanțate de la bugetele locale pe anul 2014[40], ceea ce a condiționat raportarea eronată a datelor în Raportul consolidat pe raion;
în anul 2014 primăria or.Hîncești nu a respectat procedura de aprobare a 7,5 unități de personal. De asemenea, nici angajarea cheltuielilor în acest scop nu a întrunit rigorile aferente. Astfel, la aprobarea statelor, CO Hîncești nu a ținut cont de nomenclatorul funcțiilor stabilite regulamentar[41], în schema de salarizare fiind incluse gradul de salarizare majorat și unele sporuri și adaosuri la salariu neprevăzute de legislație. În consecință, aceste iregularități au generat efectuarea cheltuielilor ineficiente din contul cheltuielilor de bază, în sumă de 337,8 mii lei. Mai mult decît atît, nerespectînd cadrul legal[42], atît APR, cît și primăria or.Hîncești au admis iregularități la cumularea funcțiilor, care s-au soldat cu cheltuieli neregulamentare în sumă de 20,4 mii lei și, respectiv, de 27,0 mii lei.
În unele cazuri, cheltuielile privind premierea angajaților executate de către AAPL ale UAT din raion nu întrunesc integral exigențele cadrului legal-normativ, fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 1354,3 mii lei. Astfel, contrar prevederilor legale[43], în lipsa regulamentului aprobat și coordonat cu comitetul sindical, conducătorii APR, DÎ, DCT, DASPF și primarul or.Hîncești au dispus premierea angajaților în anul 2014, fiind efectuate plăți neregulamentare în sumă totală de 1338,7 mii lei[44]. De asemenea, nerespectînd prevederile cadrului legislativ-normativ[45], în baza ordinului șefului Serviciului de Asistență Psihopedagogică din subordinea DÎ, în 2014 au fost acordate premii unice șefului DÎ, precum și la 3 specialiști din cadrul direcției, în sumă totală de 15,6 mii lei.
AAPL de nivelul II au admis raportarea eronată a cheltuielilor suportate pentru stimularea angajaților unor direcții din cadrul CR, în sumă totală de 418,3 mii lei. Astfel, 4 direcții din cadrul CR au acordat premii angajaților, raportînd neregulamentar cheltuielile suportate în sumă totală de 418,3 mii lei[46], în loc de art.111.07 „Premierile”, art.111.01 „Salariul funcției”, ceea ce contravine prescripțiilor din Anexa nr.9 la Ordinul nr.91 din 20.10.2008[47] și a generat raportarea eronată a cheltuielilor pentru plata premiilor în Raportul consolidat privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor la componenta de bază, pe anul 2014.
Recomandări:
Președintele raionului, primarul orașului Hîncești să asigure respectarea actelor legal-normative privind reglementarea domeniului retribuirea muncii, cu implementarea unui control intern adecvat care să asigure consolidarea disciplinei financiar-bugetare și întreprinderea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităților constatate de audit.
Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiții și reparații capitale rămîne în continuare afectat de nereguli.
În anul 2014, în raionul Hîncești au fost valorificate mijloace pentru investiții și reparații capitale în sumă totală de 135,3 mil.lei[48], din care: 5,7 mil.lei – pentru investiții capitale; 129,6 mil.lei – pentru reparații capitale.
Verificările efectuate în cadrul misiunii de audit au relevat unele deficiențe în alocarea și utilizarea mijloacelor pentru investiții și reparații capitale, acestea fiind condiționate de faptul că: AAPL nu monitorizează conform derularea lucrărilor capitale, nefiind asigurată respectarea principiilor de economicitate, eficiență, eficacitate și transparență corespunzătoare privind modul de determinare a obiectivelor spre finanțare; s-a admis modificarea elementelor contractuale; nu se asigură executarea lucrărilor sub formă de garanții de bună execuție a contractelor; nu se respectă cadrul legal-normativ privind evidența contabilă a investițiilor etc.
În susținerea celor consemnate, se exemplifică următoarele.
Determinarea și inițierea obiectelor de investiții capitale fără a se ține cont de investițiile începute anterior și nefinalizate determină imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, degradarea obiectelor din cauza neconservării lor, ceea ce, în final, a cauzat ineficiența cheltuielilor suportate în sumă totală de 4346,8 mii lei. Astfel, misiunea de audit denotă că unele obiecte nefinalizate nu se regăsesc în planul anual și cel de perspectivă privind investițiile capitale ale UAT, ceea ce condiționează degradarea fizică și morală a obiectului valorificat în această perioadă, și, ca urmare, imobilizarea mijloacelor publice investite anterior. În acest context, se relevă că CO Hîncești, în calitate de fondator, a transmis în gestiune ÎM „Regia ARA” construcția în curs de execuție a unei case de locuit cu 60 de apartamente cu valoarea de 646,4 mii lei, lucrările de construcție a acesteia fiind sistate încă din anul 1991. De menționat că pînă în prezent atît fondatorul, cît și ÎM, din lipsa mijloacelor financiare, nu au întreprins măsuri de finalizare a obiectului în cauză. Deși, CR Hîncești a selectat obiectul nominalizat pentru construcția apartamentelor sociale, cu finanțarea din contul unui credit preferențial al Băncii Mondiale, totodată inițiind și proiectarea corespunzătoare, CO Hîncești a respins cererea de transmitere a terenului și construcției în cauză. În acest sens, se relevă că pentru serviciile de proiectare deja efectuate CR a achitat suma de 85,3 mii lei, înregistrînd cheltuielile respective în evidența contabilă la contul „Mijloace fixe”, ca documentație de proiect. De menționat că materialele de proiectare și proiectul nefinalizat se află în arhiva antreprenorului, acestea neputînd fi utilizate, ceea ce denotă irosirea mijloacelor cheltuite pentru acest proiect.
Un alt obiect nefinalizat este și Stația de pompare a fecalelor din or.Hîncești, cu valoarea de 2750,8 mii lei, lucrările de construcție ale acesteia fiind sistate din anul 2003, în pofida faptului că orașul are nevoie de stația respectivă. De menționat că și în acest caz CO a transmis construcția nefinalizată SA „Amen Ver”, fără a stabili sarcini și măsuri concrete privind finalizarea obiectului respectiv. Prin urmare, probele de audit acumulate denotă că obiectele nominalizate degradează fizic și moral, ceea ce determină ineficiența cheltuielilor efectuate în perioadele anterioare;
se relevă și cazuri de nefinalizare a obiectelor din domeniul educațional. Astfel, în pofida faptului că edificiul școlii (a cărei construcție a demarat în anul 1990, fiind suspendată în anul 1995 cu un grad de finalizare de 49%) este nefinisat, cauza fiind lipsa mijloacelor financiare, la situația din 01.01.2015 acesta era înregistrat în evidența contabilă a primăriei s.Bujor la contul analitic 010 „Clădiri”, cu valoarea de 864,3 mii lei. De menționat că, urmare a reformelor structurale din învățămînt, necesitatea obiectului în cauză s-a diminuat, în consecință schimbarea destinației acestuia, cu suportarea cheltuielilor suplimentare pentru reproiectări, expertize tehnice etc. devine iminentă, cerînd precauție și fundamentări rezonabile. Ca și în cazurile precedente, deteriorarea construcției, influențată de factorii climaterici, determină ineficiența investițiilor precedente. Totodată, la obiectul nominalizat a fost calculată uzura, care, la situația din 01.01.2015, a constituit suma totală de 235,1 mii lei. Cele relatate au condiționat raportarea eronată a situațiilor financiare și denotă necunoașterea/nerespectarea cadrului regulator, ceea ce contribuie la menținerea iregularităților în domeniul nominalizat.
AAPL ale UAT (de nivelul I și nivelul II) nu au asigurat valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice pentru cheltuielile capitale. Astfel, în conformitate cu prevederile art.31 alin.(1) lit.(c) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării alocațiilor bugetare, în limita și cu destinația aprobate în buget. Însă, în pofida celor menționate, AAPL din raion nu și-au asumat pe deplin responsabilitățile delegate, în anul 2014 nefiind asigurată valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice prevăzute în bugetul consolidat pentru cheltuieli capitale, în sumă totală de 14,23 mil.lei[49]. Unele din cauzele acestei situații sînt: neîndeplinirea lucrărilor în termenele contractate; alocarea mijloacelor financiare la finele anului de gestiune; modificarea volumului de lucrări în urma verificărilor pe teren a lucrărilor executate; sistarea unor lucrări și rezilierea contractului cu antreprenorul, cu includerea acestuia în lista de interdicție a AAP; neînlăturarea de către antreprenori a obiecțiilor comisiei de recepție a lucrărilor etc. În opinia auditului, cele menționate condiționează neachitarea de către beneficiari a lucrărilor executate în termenele și volumele contractate, tergiversarea executării lucrărilor și reținerea dării în exploatare a construcțiilor.
AAPL nu au stabilit sursa de finanțare și limitele alocațiilor pe ani, care urmau a fi achitate antreprenorilor, ceea ce generează utilizarea neregulamentară a banilor publici. Astfel, în cadrul achiziției lucrărilor de construcție și reparație capitală a obiectelor, autoritățile contractante din 9 UAT, neconformîndu-se prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, nu au precizat în contractele încheiate cu antreprenorii, în valoare totală de peste 34,26 mil.lei[50], limitele alocațiilor pe ani care urmau a fi achitate acestora, totodată nefiind stabilită sursa de finanțare, ceea ce generează riscuri de stopare a construcțiilor, și ca urmare – imobilizarea mijloacelor publice și/sau majorarea valorii obiectelor.
Edificarea din contul mijloacelor bugetare a 4 puncte noi ale sistemului de protecție antigrindină din raion nu și-a atins scopul stabilit. Astfel, în lipsa unor soluții preliminare, identificate de către CR, privind modul de utilizare și finanțare ulterioară a întreținerii construcțiilor, precum și în lipsa unui acord în acest sens cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, APR (în baza deciziei CR) a edificat, recepționat (în 2013) și a înregistrat (în 2014) în evidența contabilă 4 puncte ale sistemului de protecție antigrindină din raionul Hîncești, în sumă totală de 797,3 mii lei. Deși, conform explicației oficialului din cadrul APR, scopul edificării acestor puncte a fost acoperirea întregului teritoriu al raionului cu sistemul de protecție antigrindină, pînă în prezent construcțiile nominalizate nu se utilizează, nefiind transmise în folosință Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, care, la rîndul său, nu acceptă preluarea construcțiilor din lipsa resurselor financiare pentru întreținerea lor. Mai mult decît atît, nici APR și nici cele 3 UAT, pe teritoriul cărora au fost construite punctele antigrindină, nu au întreprins măsuri în vederea asigurării pazei construcțiilor edificate pentru contracararea distrugerii lor sau utilizării contrar destinației.
Auditul a elucidat deficiențe ce țin de executarea lucrărilor de construcții și reparații capitale contractate. Astfel, potrivit prevederilor legale[51], autoritatea contractantă nu are dreptul să mărească volumul bunurilor (lucrărilor și serviciilor), stabilit în contractele încheiate, pentru a evita efectuarea unor noi achiziții, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. De asemenea, se interzice cesiunea de creanță (datorie), precum și modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acțiuni sînt de natură să schimbe condițiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia și să majoreze valoarea ei. Însă, la contractarea lucrărilor de construcții și reparații la unele obiecte, grupurile de lucru din cadrul a 6 autorități contractante nu au ținut cont de prevederile legale, fiind admisă modificarea elementelor contractuale prin excluderea unor elemente și introducerea altora noi, majorînd valoarea inițială a ofertelor cu 3011,3 mii lei[52]. Totodată, elementele contractelor încheiate se modifică periodic în corelare cu alocațiile financiare anuale, ceea ce condiționează tergiversarea lucrărilor.
Unele AAPL nu s-au asigurat prin garanțiile respective de buna execuție a lucrărilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la achiziția de bunuri și lucrări, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, în timpul încheierii contractului, asigurarea executării acestuia. Contrar prevederilor regulamentare, 5 AAPL, în calitate de autorități contractante, nu au solicitat de la antreprenori și alți contractanți asigurarea executării lucrărilor și prestării serviciilor sub formă de garanții pentru buna execuție a contractelor, estimate de echipa de audit în sumă totală de 3374,7 mii lei[53]. Deși 11 AAPL au solicitat garanții pentru buna execuție a contractelor, acestea, nerespectînd clauzele contractuale, nu au rezervat mijloace destinate garanțiilor respective la conturi speciale în sumă totală de 3350,2 mii lei[54]. Ca urmare, lipsa garanțiilor de bună execuție privează autoritățile contractante de anumite pîrghii de constrîngere în cazul neexecutării prevederilor contractuale și/sau executării unor lucrări necalitative.
Executarea studiilor de fezabilitate și elaborarea documentației de proiect pentru unele obiective în lipsa surselor de finanțare pentru realizarea acestora a generat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă totală de 2063,7 mii lei.
Testările efectuate de misiunea de audit la acest compartiment au identificat probleme care necesită o soluționare punctuală. Astfel, la inițierea și valorificarea investițiilor capitale în lipsa/necoordonarea planurilor de investiții capitale, factorii de decizie ai beneficiarilor nu au fost preocupați de utilizarea eficientă a mijloacelor publice, de economisirea mijloacelor bugetare, acceptînd inițierea obiectelor de actualitate scăzută sau a celor neasigurate financiar. În acest aspect, se exemplifică următoarele:
probele de audit acumulate denotă că, în 2007, APR a suportat cheltuieli în sumă de 109,7 mii lei pentru studiul de fezabilitate privind construcția taberei de odihnă multifuncționale pentru 300 de persoane în or.Hîncești. Deși studiul în cauză a fost prezentat timp de trei ani diferitor investitori participanți la expoziții și forumuri investiționale, pînă la momentul actual mijloace financiare necesare pentru construcția obiectului nominalizat nu au fost identificate. De menționat că actualitatea acestui obiect a scăzut, deoarece în oraș se construiește o altă tabără de odihnă (beneficiarul căreia este primăria or. Hîncești) cu finanțarea respectivă din bugetul de stat și bugetul local. Prin urmare, neutilizarea studiului de fezabilitate pe o perioadă de 8 ani, a generat cheltuieli ineficiente în sumă de 109,7 mii lei;
în alt caz, APR a suportat cheltuieli în sumă de 690,0 mii lei la elaborarea proiectului privind lucrările de reparație a drumului R-33 (Pașcani-Secăreni-Bolțun, raioanele Hîncești și Nisporeni). Se relevă că, în urma licitației publice din 03.10.2014 privind lucrările nominalizate, APR a încheiat contractul de antrepriză a lucrărilor în sumă de circa 17,6 mil.lei, cu termenul de execuție a acestora de 12 luni. Însă, din lipsa acoperirii financiare a lucrărilor respective, autoritatea contractantă a anulat rezultatele licitației publice. Ca urmare, proiectarea obiectului în lipsa surselor de finanțare pentru realizarea acestuia a generat dezafectarea mijloacelor bugetare în sumă de 690,0 mii lei;
CR și APR, nedeterminînd necesitatea și oportunitatea construcției Centrului de agrement, dar mai ales neidentificînd sursele de finanțare a acestui obiect, au admis executarea în anii 2006-2008 a unor lucrări de proiectare pentru obiectul nominalizat în sumă de 1264,0 mii lei. În acest sens, misiunea de audit a constatat că, în perioada 2008-2015, construcția obiectului nu a fost realizată, iar mijloacele publice utilizate pentru lucrările de proiectare se atestă drept irosite. În pofida recomandărilor Curții de Conturi[55], care au vizat acest caz și neluîndu-se în considerare propria experiență negativă, la decizia CR a fost inițiat un alt obiect cu risc înalt de nefinalizare, din cauza neechilibrării oportunității/necesității edificării acestuia și neidentificării surselor financiare disponibile. În aceste condiții, APR a admis executarea lucrărilor de proiectare (760,9 mii lei) și demararea construcției Sălii polivalente la Centrul sportiv multifuncțional din or. Hîncești, fiind achiziționate lucrări de construcție în sumă de peste 30,45 mil.lei, cu finanțarea în anul 2014 a 15,0 mil.lei și în 2015 – a peste 15,45 mil.lei, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit de 18 luni. Cu toate că construcția obiectului urmează a fi finalizată pînă la finele anului 2015, în anul 2014 au fost valorificate mijloace financiare doar în sumă de circa 6,63 mil.lei, pentru anul 2015 din bugetul raional au fost alocate mijloace în sumă de 1,0 mil.lei, astfel nefiind identificate sursele de finanțare necesare pentru finalizarea obiectului în sumă de peste 22,8 mil.lei. În contextul celor evocate, auditul atestă un risc major de sistare a lucrărilor și, respectiv, de imobilizare a mijloacelor valorificate în sumă de peste 7,39 mil.lei.
Recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente s-a efectuat cu abateri de la cadrul legal-normativ în vigoare.
Deși cadrul legal existent reglementează strict recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente acestora, APR nu în toate cazurile a ținut cont de prevederile legale. Cele mai semnificative abateri constau în următoarele:
darea în exploatare a construcțiilor (8 obiecte) și înregistrarea acestora în evidența contabilă a APR la conturile mijloacelor fixe în baza actelor de recepție finală, deși acestea nu au fost semnate de reprezentantul Inspecției de Stat în Construcții, prin ce nu au fost respectate cerințele legislației în vigoare privind calitatea în construcții[56];
contrar prevederilor regulamentare[57], președinte al comisiei de recepție a lucrărilor de construcție la obiectele social-culturale (6 LT, 4 gimnazii, 3 complexe educaționale, 2 școli primare-grădiniță, 3 IMSP) a fost desemnat conducătorul instituțiilor respective, și nu reprezentantul administrației publice locale;
pentru lucrările de construcție a unor obiecte (anexe la gimnaziu Mirești – 1747,2 mii lei, și LT Ciuciuleni – 629,7 mii lei), care au fost documentate ca reparații capitale a construcțiilor existente, nu au fost întocmite acte de recepție finală a construcției, cu semnarea corespunzătoare a acestora de către autoritățile abilitate cu funcții de control în domeniul respectiv. De asemenea, obiectele edificate nu au fost contabilizate ca mijloace fixe, fiind majorată valoarea construcțiilor existente. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor cadrului legislativ-normativ în vigoare[58], a fost admisă înregistrarea incorectă în evidența contabilă și denaturarea situațiilor financiare și patrimoniale (APR, primăriile Ciuciuleni și Mirești).
AAPL de nivelul II au admis exploatarea unei instituții de învățămînt, care nu a fost finalizată/predată/recepționată. Astfel, după o pauză de mai mulți ani, CR a relansat în anul 2005 construcția obiectului „Lucrări de construcție a școlii de cultură generală din s.Dancu, r-nul Hîncești”, continuată pînă în anul 2014. În aceasta perioadă, din cauza finanțării insuficiente a obiectului, au fost efectuate 3 proceduri de achiziții publice pentru finalizarea construcției, fiind schimbați antreprenorii și tergiversate lucrările de construcție. Cu toate că în august 2014 antreprenorul a solicitat recepția la terminarea lucrărilor, atît acesta, cît și beneficiarul, nerespectînd prevederile legale[59], pînă la momentul actual nu au asigurat recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală a obiectului în cauză. În pofida celor menționate, persoanele responsabile din cadrul APR și gimnaziului au dispus desfășurarea procesului educațional începînd cu 01.09.2014 în clădirea nerecepționată, prealabil gimnaziul fiind examinat de comisia raională de evaluare a nivelului de pregătire a instituțiilor școlare către anul de studii 2014-2015, al cărui membru a fost și reprezentantul Direcției situații excepționale. Deși gimnaziul nu dispune de o rezervă de apă (neavînd rezervor contra incendiilor), atît beneficiarul, cît și autoritățile abilitate cu funcții de control în domeniu nu au întreprins măsurile de rigoare pentru înlăturarea neregulilor. Ca urmare, se atestă neasigurarea securității copiilor și a personalului instituției de învățămînt în caz de situații excepționale.
Contractele încheiate cu antreprenorii de către unele autorități contractante nu corespund rigorilor. Astfel, deși în acordul de grant încheiat cu FISM sînt stipulate condițiile și procedura de debursare a tranșelor de către beneficiar (primăria Boghiceni), acestea nu se regăsesc în contractul încheiat cu antreprenorul privind construcția centralei termice pe combustibil de biomasă la grădinița de copii din satul Boghiceni. Necoordonarea condițiilor și nesincronizarea termenelor de plată în ambele contracte au condiționat neexecutarea și neachitarea lucrărilor în termenele stabilite în contract de către autoritatea contractantă;
contractul de achiziție a lucrărilor de reparație a drumului din localitate în sumă de 776,8 mii lei, încheiat de primăria Cotul Morii cu un antreprenor, nu conține clauze ce ar reglementa perioada de execuție a lucrărilor; drepturile și obligațiunile antreprenorului și ale beneficiarului; materialele și tehnologiile utilizate la execuția lucrărilor; termenul de garanție și remedierile în perioada de garanție, nefiind asigurate condițiile și parametrii calitativi conform exigențelor esențiale, precum și garanțiile de bună execuție. De menționat că primăria Cotul Morii a inițiat și achiziționat lucrările respective în insuficiența acoperirii financiare, în sumă de 226,8 mii lei, care nu a fost contabilizată corespunzător și înregistrată ca datorie creditoare, prin ce nu au fost respectate prevederile art.7 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, conform cărora contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale și efectuarea de cheltuieli de către executorii (ordonatorii) de buget se efectuează doar cu respectarea prevederilor legale și în limitele aprobate (rectificate).
Analogic, în anul 2014, APR, primăria Cotul Morii și alte 3 UAT din raion au admis executarea lucrărilor în lipsa alocațiilor financiare în sumă totală de 2633,2 mii lei[60], fără contabilizarea regulamentară a sumelor respective, ceea ce contravine prevederilor art.23 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Neregulile menționate au fost comise în scopul de a evita înregistrarea datoriilor creditoare și au generat raportarea eronată a situațiilor financiare.
CR și APR nu au asigurat transmiterea conformă AAPL de nivelul I a obiectelor edificate/reparate în sumă totală de 8438,5 mii lei, fiind afectată corectitudinea evidenței și integritatea imobilelor în cauză. În acest sens, auditul relevă că, urmare a nestabilirii și neimplementării procedurilor de control intern asupra investițiilor și reparațiilor capitale, începînd cu etapa de planificare a acestora și pînă la finalizarea și raportarea lor, APR nu a inițiat, iar CR nu a adoptat decizia cu privire la transmiterea către UAT – proprietari ai 6 obiecte imobile, costul lucrărilor de reparație a acestora, în sumă totală de 3949,6 mii lei, precum și costul documentației de proiect a 3 obiecte, în sumă totală de 4221,9 mii lei, cu toate că obiectele propriu-zise sînt înregistrate în evidența contabilă a primăriilor. De menționat că, la situația din 01.01.2015, valoarea lucrărilor de reparație este înregistrată în evidența contabilă a APR ca mijloace fixe, ceea ce contravine pct.34 din Instrucțiunea aprobată prin ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010[61], și, ca rezultat, a condiționat evidența neconformă și raportarea eronată a situațiilor patrimoniale, totodată, nefiind asigurată protecția și administrarea corespunzătoare a bunurilor imobile gestionate.
Contabilizarea neregulamentară a cheltuielilor pentru lucrările de construcție și reparație capitală în sumă totală de 8766,3 mii lei a determinat raportarea eronată la compartimentul respectiv.
Deși ponderea cheltuielilor pentru investițiile și reparațiile capitale în perioada ultimilor 2 ani a constituit 17-20% din totalul cheltuielilor, fiind una semnificativă, misiunea de audit denotă lipsa unui control intern aferent procesului de valorificare a acestora de la momentul inițierii pînă la recepția finală a lucrărilor executate și contabilizarea obiectivelor edificate. Astfel, potrivit probelor de audit acumulate, se atestă că în cadrul a 4 UAT sînt exploatate 9 obiecte cu valoarea totală a cheltuielilor de construcție și de reparație de 6858,4 mii lei[62], care nu sînt înregistrate corespunzător în evidența contabilă. Totodată, contrar prevederilor regulamentare[63], în evidența contabilă a 7 UAT sînt înregistrate ca obiecte nefinalizate documentația de proiect în sumă totală de 1907,9 mii lei[64], condiționînd raportarea eronată a situațiilor la compartimentul nominalizat.
Mijloacele financiare alocate CR din Fondul rutier pentru reparațiile capitale a drumurilor din localitățile raionului în sumă totală de 2171,6 mii lei au fost înregistrate neregulamentar în evidența contabilă.
Cu toate că alocațiile din Fondul rutier sînt destinate reparațiilor capitale a drumurilor și, conform prevederilor legale[65], măresc valoarea inițială a construcțiilor speciale, APR a înregistrat și raportat cheltuielile efectuate în sumă de 2171,6 mii lei în calitate de cheltuieli pentru întreținerea drumurilor, acestea nefiind transmise regulamentar către UAT, ceea ce a determinat incorectitudine în ajustarea valorii inițiale și a duratei utile de funcționare a drumurilor, a calculării uzurii lor, precum și raportarea eronată a situațiilor financiare în cadrul autorităților în cauză.
Recomandări:
Președintele raionului, șefii DGF, DÎ, primarul orașului Hîncești să implementeze procese operaționale și proceduri eficiente de control intern, care să asigure conformitatea la toate etapele de inițiere, executare și recepționare a lucrărilor de construcții și reparații capitale, cu luarea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităților constatate de audit.
Primarii comunelor Cărpineni și Lăpușna să întreprindă măsuri de rigoare pentru înlăturarea iregularităților constatate de audit.
Achizițiile de mărfuri, lucrări și servicii în cadrul entităților supuse auditării nu au întrunit întotdeauna aspectul legal.
Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum și alte acte normative ce țin de domeniul achizițiilor publice stabilesc că autoritățile contractante asigură legalitatea și eficiența achizițiilor publice. Totodată, lipsa unui control intern bine determinat din partea unor persoane cu funcții de răspundere din cadrul AAPL de nivelul I și nivelul II asupra monitorizării procesului de achiziții publice a cauzat nerespectarea prevederilor actelor normative în vigoare, ca rezultat fiind compromisă buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel, deși AAPL ale 14 UAT[66] (din 16 verificate) au format, în baza unor dispoziții, grupurile de lucru privind achizițiile publice, autoritățile contractante nu au specificat expres funcțiile și atribuțiile fiecărui membru al grupului de lucru, conform prescripțiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007[67], ceea ce denotă neimplicarea acestora la diferite etape de planificare și desfășurare a proceselor de achiziții, prin ce nu se furnizează o asigurare privind regularitatea derulării achizițiilor publice și executarea calitativă a contractelor de achiziție;
AAPL nu au asigurat întocmirea planului de achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii, precum și elaborarea și publicarea anunțurilor de intenție privind achizițiile preconizate. Astfel, contrar cadrului legal[68] care prevede expres planificarea procedurilor de achiziții publice și publicarea anunțurilor de intenție în BAP, pe pagina oficială a AAP și pe pagina web a autorităților contractante, autoritățile contractante și grupurile de lucru formate în cadrul a 12 UAT (din 16 verificate) nu au asigurat în mod corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a achizițiilor publice, în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor și serviciilor necesare pentru funcționarea eficientă a AAPL, care au însumat peste 24,32 mil.lei[69], iar în planurile a 3 UAT nu au fost reflectate bunuri și servicii în sumă totală de circa 1,07 mil.lei[70]. Acest fapt reprezintă o neconformare/eschivare a autorităților contractante pe segmentul asigurării transparenței în planificarea și utilizarea resurselor financiare. În acest sens, se relevă că primăria or.Hîncești nu a asigurat în modul corespunzător[71] publicarea anunțului de intenție pentru achiziția de lucrări pe anul 2014 în BAP, pe pagina oficială a AAP și pe pagina web a entității, în sumă totală de 3,0 mil.lei, iar APR nu a inclus în anunțul de intenție publicat lucrările în sumă totală de peste 11,32 mil.lei. Efectul celor descrise este aprecierea incorectă a necesităților; divizarea contractelor de achiziții publice; imposibilitatea oferirii unei imagini reale în ansamblu asupra volumului necesităților și a gradului de prioritate al acestora; reducerea transparenței procesului de achiziții publice;
contrar prevederilor regulamentare, grupurile de lucru pentru achiziții publice din cadrul AAPL au admis divizarea achizițiilor, fiind întocmite mai multe contracte de achiziții de valoare mică pe an. Astfel, datorită disfuncționalității procesului de achiziții la etapa de planificare a contractelor, 3 AAPL și 4 gimnazii[72] au practicat divizarea achizițiilor prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altor proceduri decît cele prevăzute regulamentar. În acest sens, se relevă că, în anul 2014, ignorînd respectarea prevederilor legale[73], care specifică că nu se permite divizarea achizițiilor planificate de bunuri, lucrări și servicii în scopul aplicării procedurii de achiziții publice de valoare mică și evitării procedurii de achiziție publică stabilite de legislația cu incidență în domeniul achizițiilor publice, iar contractul de achiziție publică de valoare mică se încheie pentru întreaga sumă atribuită acestui contract pe an, au fost efectuate achiziții în sumă totală de 562,6 mii lei. Prin urmare, situația constatată la acest compartiment condiționează nerespectarea principiului tratamentului egal al potențialilor ofertanți, precum și efectuarea unor cheltuieli mai mari, ceea ce nu corespunde principiului de utilizare eficientă a fondurilor publice;
deși, potrivit pct.25 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008, autoritatea contractantă este obligată să întocmească și să prezinte semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, la AAP o dare de seamă privind contractele de achiziție publică de valoare mică, semnate și înregistrate în perioada de referință, 11 UAT nu au întocmit și nu au prezentat dările de seamă privind 516 contracte de achiziție publică de valoare mică în sumă totală de peste 6,01 mil.lei[74]. Totodată, deși unele primării au întocmit dări de seamă privind contractele de achiziție publică de valoare mică, acestea nu au fost prezentate AAP[75]. De menționat că primăria Pașcani a prezentat AAP darea de seamă pentru I semestru și cea anuală, fiind astfel suprapuse perioadele raportate. Ca urmare, nu a fost asigurată autenticitatea dărilor de seamă, fiind dublu raportate 15 contracte de achiziții publice de valoare mică în sumă de 268,8 mii lei;
20 de autorități contractante[76] nu au asigurat întocmirea și păstrarea corespunzătoare[77] a dosarelor de achiziții publice, fapt ce determină riscul de sustragere sau înlocuire a înscrisurilor pe care acestea le conțin, precum și imposibilitatea urmăririi conformității procedurilor de achiziții publice cu prevederile legale.
Recomandări:
Președintele raionului, primarii orașului Hîncești, comunelor Cărpineni și Lăpușna să implementeze proceduri de control intern la achiziționarea mărfurilor, lucrărilor și serviciilor (inclusiv descrierea proceselor aferente acestora), care să asigure conformarea procedurilor de achiziții publice la cadrul legal, monitorizarea executării contractelor, precum și înlăturarea iregularităților constatate de audit la acest compartiment.
Nerespectarea cadrului legal a limitat buna administrare a mijloacelor bugetare pentru desfășurarea acțiunilor sportive pentru tineret, ceea ce a condiționat cheltuieli neregulamentare și ineficiente în sumă totală de 412,4 mii lei.
Pentru desfășurarea acțiunilor sportive pentru tineret, în bugetul APR pe anul 2014 au fost precizate mijloace financiare în sumă de 681,0 mii lei, cheltuielile la această componentă fiind executate în sumă de 597,5 mii lei, sau la nivel de 87,7% față de planul precizat. La executarea acestor cheltuieli, APR nu s-a conformat prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare, fiind admise unele iregularități care se caracterizează prin următoarele:
contrar prevederilor regulamentare[78], precum și în lipsa unui Regulament intern respectiv, în baza unor decizii ale CR au fost acordate premii diferitor sportivi și antrenori, fiind admise plăți neregulamentare în sumă de 60,0 mii lei;
la fel, în lipsa regulamentului intern (ce urma a fi elaborat și aprobat conform cadrului normativ[79]), prin decizia respectivă a CR au fost stabilite burse lunare pentru performanțe sportive deosebite în cadrul competițiilor internaționale, utilizînd neregulamentar în acest scop mijloace din bugetul raional în sumă de 36,0 mii lei;
nerespectînd cadrul legal-normativ în vigoare[80], APR a eliberat avansuri spre decontare pentru desfășurarea acțiunilor sportive unor persoane neangajate la entitate, utilizînd în aceste scopuri neregulamentar suma de 316,4 mii lei.
Recomandări:
Președintele raionului, de comun cu autoritățile de resort, să instituie proceduri de control intern în vederea asigurării utilizării regulamentare a cheltuielilor privind desfășurarea acțiunilor sportive pentru tineret.
Managementul ineficient existent în domeniul asistenței sociale a generat plăți neregulamentare în sumă totală de 223,2 mii lei.
Probele de audit acumulate la compartimentul dat denotă că AAPL din raion au acordat indemnizații pentru copiii aflați sub tutelă/curatelă cu abateri de la cadrul normativ în vigoare. Astfel, contrar prevederilor art.15 alin.(1) și art.17 din Legea nr.140 din 14.06.2013[81], în perioada supusă auditării, 14 AAPL din raion au determinat și stabilit statutul copilului, precum și au acordat indemnizații la 32 de beneficiari, în lipsa documentelor justificative ce ar confirma datele despre părinții decăzuți din drepturile părintești, declarați dispăruți fără urmă, declarați ca fiind incapabili, precum și de abandon a copiilor rămași fără ocrotirea părintească. Urmare a nerespectării de către AAPL a regularității privind acordarea indemnizației pentru tutelă/curatelă, auditul a identificat admiterea la acest compartiment a plăților neregulamentare în sumă totală de 223,2 mii lei[82], prin care se compromite politica socială a statului.
Recomandări:
Primarii orașului Hîncești și comunei Lăpușna să implementeze proceduri eficiente de control intern care să asigure respectarea cadrului legal la acordarea indemnizațiilor și înlăturarea iregularităților constatate de audit.
OBIECTIVUL III: Au gestionat regulamentar și eficient UAT patrimoniul public, au asigurat monitorizarea și integritatea acestuia?
Misiunea de audit a constatat că administrarea patrimoniului public din cadrul AAPL nu a întrunit rigorile legale/regulamentare, acest domeniu fiind afectat de un șir de deficiențe și lacune, care se exprimă prin: evidența necorespunzătoare a fondurilor proprietate publică și raportarea neveridică a situațiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale la organul cadastral a dreptului de proprietate; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate de către AAPL, precum și lipsa unei informații veridice privind activele transmise; imperfecțiunea contractelor de comodat al patrimoniului transmis în gestiunea IMSP etc. Acest cumul de factori denotă absența în cadrul AAPL a unui sistem de reguli și proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecință, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării și de resurse aferente soluționării problemelor sociale de ordin local. Pentru susținerea celor invocate, se exemplifică următoarele.
Auditul a constatat multiple nereguli și deficiențe admise de către AAPL din raion la administrarea, evidența și înregistrarea corespunzătoare a bunurilor publice, care sînt un impediment în creșterea veniturilor din proprietate în folosul comunității locale.
AAPL, de comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea conformă a fondului funciar public. Cu toate că, potrivit prevederilor legale[83], ARFC pînă în anul 2010 urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile, în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că la 10 UAT[84] din raion nu a fost efectuată înregistrarea primară a imobilelor proprietate publică și a sectoarelor de teren de pe lîngă casele de locuit și cele de grădini, cauza fiind neconlucrarea între OCT și AAPL vizate.
Totodată, conform cadrului legal[85], ARFC în comun cu AAPL urmau să efectueze delimitarea terenurilor proprietate publică prin acțiuni de identificare și formare a acestora în modul stabilit de legislație. Însă, probele de audit acumulate denotă că: la 18 UAT[86] din raion nu a fost efectuată delimitarea terenurilor proprietate publică a UAT din domeniul public și cel privat; la 4 UAT[87] – lucrările respective au demarat în anul 2013 și se află la un nivel de executare de 70%; la 11 UAT[88] – au demarat, în 2014, lucrările de delimitare a terenurilor doar din domeniul public, care, la momentul actual, se află la un nivel de executare de 60%. Ca urmare, la momentul actual nu sînt identificate terenurile din domeniul public și cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. Cauzele tergiversării înregistrării conforme a fondului funciar public sînt: lipsa mijloacelor financiare; indisponibilitatea specialiștilor, capacitățile tehnice și logistice neadecvate ale entității care efectuează lucrările de delimitare; neconlucrarea între OCT și AAPL vizate etc. Mai mult decît atît, conform unei scrisori a ÎS „Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului” (executorul lucrărilor de delimitare), cu scopul diminuării costurilor lucrărilor din cauza surselor insuficiente, se exclud lucrările de delimitare a terenurilor proprietate publică a UAT (domeniul privat) din nomenclatorul lucrărilor de delimitare, stabilite conform prevederilor legale[89]. Prin urmare, auditul atestă acest fapt drept alarmant, care contravine legii și, cu certitudine, va determina fragmentarea identificării și înregistrarea incompletă a terenurilor publice. De asemenea, auditul a relevat că una din cauzele principale este nerealizarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică[90], fiind necesară (re)actualizarea acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012[91], ce ar asigura executarea lucrărilor respective în perioada de pînă la 2018.
AAPL (de nivelul I) din raion nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri și construcții speciale) prin ce nu au fost respectate prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998. Astfel, din totalul de 1675 de bunuri imobile proprietate publică (constatate în urma inventarierii inițiate la propunerea echipei de audit), aflate la balanța a 39 AAPL (de nivelul I ), la OCT Hîncești nu sînt înregistrate drepturile asupra 1327 de bunuri imobile (clădiri și construcții speciale) în valoare totală de 620,1 mil.lei[92], precum și asupra terenurilor cu suprafața de 28,9 mii ha[93], sau 94,6% din suprafața totală a terenurilor publice, ca urmare nefiind asigurată recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare.
AAPL din raion nu au asigurat prezentarea veridică la APP a raportului privind patrimoniul public aflat în administrarea acestora. Astfel, ca urmare a contrapunerii datelor din Raportul privind patrimoniul gestionat de către AAPL pe anul 2014 (prezentat APP de către CR) cu datele din rapoartele financiare ale autorităților publice locale și ale altor entități (IMSP, ÎM, LT, gimnaziile) din raion, s-a constatat o diminuare a valorii mijloacelor fixe aflate în gestiunea a 11 entități în sumă totală de circa 38,29 mil.lei[94], în timp ce la alte 8 entități – majorarea cu peste 105,9 mil.lei[95], fapt ce denotă raportarea eronată a situațiilor patrimoniale și evidența neadecvată a patrimoniului public. De asemenea, nu a fost asigurată raportarea veridică la APP a profitului net sau a pierderii nete a ÎM, diferențele față de evidența contabilă constituind suma totală de 83,8 mii lei[96] și, respectiv, 816,3 mii lei[97], prin ce nu au fost respectate prescripțiile pct.19 din Regulamentul aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008[98].
În Raportul nominalizat nu se regăsește patrimoniul public gestionat de 3 ÎM[99], ceea ce denotă un control ineficient din partea responsabililor din cadrul APR și indisciplina factorilor de decizie din cadrul întreprinderilor nominalizate.
Recomandări:
Președintele raionului, primarii orașului Hîncești, comunelor Cărpineni și Lăpușna să implementeze un sistem de control intern eficient, care să asigure respectarea cadrului normativ-regulator existent în domeniul administrării și gestionării fondului funciar, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării iregularităților constatate de audit și înregistrarea la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
AAPL, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat transmiterea corespunzătoare în gestiune a bunurilor și mijloacelor publice, evidența conformă și monitorizarea administrării acestora potrivit legislației în vigoare.
Conform informațiilor prezentate de CÎS, la situația din 01.01.2015, 12 AAPL din raion au fondat 16 întreprinderi municipale[100]. În cadrul misiunii de audit au fost scoase la iveală nereguli care denotă un control ineficient asupra patrimoniului public transmis în gestiune ÎM, exprimat prin următoarele:
lipsa de monitorizare din partea unor AAPL din raion asupra ÎM, precum și dotarea necorespunzătoare a acestora din partea fondatorului cu resurse materiale/financiare necesare pentru începerea activității corespunzătoare a generat sistarea activității unor întreprinderi fondate. Deși despre modul de administrare a patrimoniului UAT aflat în gestiunea ÎM fondate de către UAT din raion s-a menționat în Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.21 din 08.04 2014, unii din fondatori nu au luat măsuri în vederea redresării situației privind dotarea entităților fondate cu resurse financiare/materiale necesare pentru desfășurarea activității prevăzute în statut. Astfel, probele de audit denotă că fondarea a 2 ÎM[101] a fost argumentată prin necesitatea atragerii investițiilor în construcția sistemelor de aprovizionare cu apă în localități, însă, pînă la momentul actual, scopul nu a fost atins. Prin urmare, activitatea ÎM „Bujor-Service-Prim” a fost întreruptă, iar ÎM „ApăEcoSan-Bobeica” nu și-a început activitatea pînă în prezent, cauza fiind lipsa infrastructurii necesare pentru desfășurarea activității corespunzătoare. Totodată, din același motiv descris anterior, nu au fost desfășurate alte activități economice prevăzute în statut.
Ca urmare a lipsei de monitorizare din partea fondatorului (CR) și nealocării de către acesta a mijloacelor financiare corespunzătoare, pe parcursul mai multor ani nu activează ÎM „Centrul regional de promovare a turismului”. De menționat că, prin decizia CR (nr.04/15 din 28.09.2006), capitalul social al ÎM nominalizate a fost stabilit în sumă totală de 100,0 mii lei, însă, pînă la momentul actual, acesta a fost completat de fondator doar cu suma de 100 lei. Totodată, întreprinderea este în incapacitate funcțională, deoarece administratorul s-a aflat mai mulți ani peste hotarele țării, ceea ce a condiționat înscrierea entității în Registrul de stat ca întreprindere pasivă. Reieșind din cele expuse, CR a decis lichidarea întreprinderii, cu radierea acesteia din Registrul de stat al persoanelor juridice în perioada iunie-iulie 2014. Actualmente, în legătură cu implementarea proiectului „Dezvoltarea turismului transfrontalier prin promovarea Conacului Manuc-bey, Complexului mortuar Elena Ioan Cuza și Conacului Blesciunov” și necesitatea de a asigura durabilitatea obiectelor turistice restaurate, conducerea raionului a suspendat procesul de lichidare a ÎM, însă neîntreprinzînd măsurile de rigoare pentru ca aceasta să activeze conform statutului. Astfel, pînă în prezent nu este numit administratorul întreprinderii și nu este completat capitalul social al întreprinderii cu mijloacele necesare, ceea ce nu permite funcționarea ei corespunzătoare, precum și atingerea obiectivelor stabilite în programul de dezvoltare a turismului în cadrul raionului;
urmare a procedurilor de audit realizate la 2 ÎM[102], s-a constatat că unele reglementări din statutele acestora nu întrunesc rigorile legal-normative, generînd astfel premise de eschivare a fondatorilor de la responsabilitățile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunității în ansamblu. Astfel, analiza conformării statutelor a 2 ÎM Regulamentului-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994[103] relevă necorespunderea acestora prevederilor cadrului legal existent: nu sînt stabilite expres drepturile și obligațiile fondatorului și ale administratorului în gestiunea întreprinderii, valoarea și nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligațiunile sale; nu este stipulat modul de formare și modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor, respectiv, a indicilor economici; modul de repartizare a venitului (beneficiului net) și de acoperire a pierderilor, precum și modul de exercitare a monitoring-ului financiar, fapt ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent;
nerespectarea prevederilor legale[104], precum și neexercitarea punctuală a atribuțiilor de fondator a condiționat deținerea de către ÎM a unor active fără înregistrarea acestora în evidența contabilă și, prin urmare, raportarea eronată a situațiilor patrimoniale. În scopul asigurării populației cu servicii medicale calitative prin dezvoltarea și fortificarea serviciului stomatologic și în conformitate cu ordinul MS[105], în baza Secției stomatologice a IMSP „Spitalul Cărpineni”, a fost fondată ÎM „Centrul stomatologic Cărpineni”. De menționat că nici în decizia fondatorului și nici în statutul ÎM fondate nu este stabilită mărimea capitalului social al acesteia, ceea ce a condiționat admiterea unor iregularități. Astfel, potrivit prevederilor legale[106], entitățile în al căror capital social cota proprietarului persoană juridică, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, depășește 35%, organizează și țin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor financiare complete, însoțite de raportul anual al conducerii. Însă, ÎM „Centrul stomatologic Cărpineni”, invocînd cuantumul „0” al capitalului social, nu a întocmit și prezentat pentru anul 2014 raportul financiar complet, ci doar raportul financiar simplificat. De asemenea, deși conform contractului de comodat încheiat între fondator și ÎM a fost prevăzută transmiterea în gestiunea entității a 6 încăperi cu suprafața totală de 65,4 m2, acestea nu au fost predate regulamentar, nefiind întocmit actul de primire-predare între IMSP și ÎM. Ca urmare, spațiile gestionate de ÎM pînă în prezent sînt înregistrate în evidența contabilă a IMSP „Spitalul Cărpineni”, astfel fiind diminuate cheltuielile întreprinderii pentru uzura lor. Totodată, CR în calitate de fondator nu a stabilit titlul bunurilor în sumă totală de 48,6 mii lei, transmise de către IMSP conform actului de predare-primire și gestionate de ÎM, fără contabilizarea acestora, cauza fiind neeliberarea de către fondator a documentelor primare cu regim special (factura) pentru activele transmise, conform cerințelor legale[107]. În temeiul altor prevederi ale cadrului normativ[108], valoarea investițiilor pe termen lung în părți legate se ia în evidența fondatorului în baza actului de transmitere. În consecință, reglementarea diferită a acelorași situații financiare a condiționat raportarea eronată de către IMSP, ÎM și fondator a acestor situațiilor financiare;
în conformitate cu pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, controlul asupra activității financiare și economice a întreprinderii este exercitat de fondator, totodată fiind verificată sistematic de către comisia de revizie (de cenzori) sau revizorul (cenzorul) întreprinderii ori de către o organizație de audit. Însă, fondatorii nu s-au asigurat de respectarea prescripțiilor sus-menționate, în consecință, pe parcursul anului 2014, nu a fost efectuată revizia activității economico-financiare a celor 2 ÎM[109] supuse auditării, ceea ce denotă lipsa de control din partea fondatorului asupra activității financiare și economice a întreprinderilor;
fondatorii ÎM nu au stabilit/aprobat indicii respectivi pentru gestiunea economică a ÎM orientată spre rezultate și eficiență, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entitățile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune rațională și de integritate. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, cadrul normativ/regulator existent nu conține reglementări exhaustive și prompte referitor la modul, procedura și responsabilitățile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai activității ÎM. În consecință, misiunea de audit constată că, pentru anul 2014, ÎM auditate nu dispuneau de indicatori economico-financiari (aprobați) relevanți evaluării și responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă și eficientă a resurselor și patrimoniului administrat. Lipsa la fondatori a politicii economice care echilibrează interesul public în activitatea entităților fondate, drepturile întreprinderilor de a practica activitatea din proprie inițiativă, pe riscul propriu și sub răspunderea lor patrimonială și restricțiile aferente gestionării patrimoniului public nu contribuie la orientarea managementului ÎM spre atingerea obiectivelor statutare ținînd cont de principiile cost/eficiență;
transmiterea de unele AAPL a sistemelor de aprovizionare cu apă și a fîntînilor arteziene asociațiilor obștești (organizații necomerciale) nu corespunde prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare și generează „zone cenușii” în activitatea de antreprenoriat.
Cadrului legal[110] stabilește că asociația obștească este organizația necomercială constituită benevol de persoane fizice și juridice asociate, prin comunitate de interese, care nu contravin ordinii publice și bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesități nemateriale, iar pentru a practica o activitate economică, ce nu rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, asociația obștească poate fonda societăți comerciale și cooperative, care își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi și cu statutele asociațiilor care le-au creat. Contrar prescripțiilor legale, AAPL ale 5 UAT[111], în baza contractelor de concesiune și una UAT[112] – în baza contractului de locațiune, au transmis sistemele de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, precum și a sondelor arteziene în valoare totală de circa 21,5 mil.lei unor asociații ale consumatorilor de apă care nu au înființat persoane juridice cu drept de a practica activitate de întreprinzător. Prin urmare, asociațiile nominalizate gestionează patrimoniul public pînă în prezent, deși au fost constituite ca organizații necomerciale cu dreptul de a înregistra elementele contabile în baza contabilității de casă, eschivîndu-se de la impunerea rezultatului financiar din activitatea de întreprinzător. De menționat că, la solicitarea echipei de audit, IFS pe raionul Hîncești a inițiat la AO nominalizate un control tematic privind legalitatea desfășurării activității de antreprenoriat, însă, pînă la încheierea misiunii, rezultatele acestuia nu au fost prezentate echipei de audit. Mai mult decît atît, contrar prevederilor legale, 3 UAT țin evidența contabilă a bunurilor transmise în gestiunea AO la contul analitic 012 „Instalații de transmisie”, calculînd uzura lor în anul 2014 în sumă totală de 322,5 mii lei[113], ceea ce a condiționat raportarea eronată a situațiilor financiare, precum și formarea neechitabilă a prețurilor pentru serviciile prestate. Situațiile descrise denotă iresponsabilitate din partea AAPL privind administrarea conformă și eficientă a patrimoniului public local, coordonarea și monitorizarea activității serviciilor publice în teritoriu pentru buna lor funcționare, acumularea veniturilor respective în scopul deservirii și renovării patrimoniului gestionat.
În contextul celor evocate, se exemplifică modul de gestionare a patrimoniului public destinat prestării serviciilor comunale la primăria Cărpineni. Astfel, deținînd 3 sisteme de alimentare cu apă care deservesc diferite sectoare ale satului, primăria a transmis în 2013-2014 o rețea de apeduct (cu valoarea de 2753,3 mii lei) în gestiunea ÎM „Cărpineni Servicii” și a concesionat 2 apeducte construite cu suportul donatorilor externi (în sumă totală de 9859,5 mii lei) Asociației obștești a consumatorilor de apă din localitate, conform contractelor de concesiune încheiate în anul 2006 și 2014 pe un termen de 10 ani. Deşi responsabilii din cadrul AAPL au justificat transmiterea patrimoniului în gestiune AO prin condițiile expuse de donatorii externi, auditul atestă că concesionarea s-a acordat fără respectarea prevederilor legale[114] privind selectarea concesionarului prin concurs și fondarea întreprinderii concesionale în baza contractului de concesiune încheiat între UAT și concesionar. Mai mult decît atît, potrivit probelor de audit acumulate, s-a constatat că ÎM, gestionînd în anul 2014 segmentul de apeduct cu un număr mic de beneficiari, nu a acoperit cheltuielile anului de gestiune în sumă totală de 98,7 mii lei.
Totodată, activitatea mai multor prestatori de servicii din localitate dublează cheltuielile administrative și majorează costul serviciilor comunale. Astfel, primăria Cărpineni nu a documentat și nu a înregistrat în modul corespunzător în evidența contabilă tranzacția de transmitere în gestiunea ÎM a unui segment al rețelei de alimentare cu apă cu o lungime de 3500 m în valoare de 690,9 mii lei. De menționat că uzura pentru mijloacele fixe transmise ÎM, care în 2014 a constituit 865,9 mii lei, se calculează și se înregistrează în evidența contabilă a fondatorului, ceea ce afectează corectitudinea determinării tarifelor pentru serviciile comunale prestate de operatorul local, concomitent fiind raportate eronat situațiile financiare și patrimoniale.
De asemenea, în lipsa unui concurs de selectare a concesionarului și a deciziei autorității deliberative și reprezentative a UAT, fiind încălcate prescripțiile cadrului legal[115], primăria Cărpineni a încheiat cu o gospodărie țărănească un contract de concesiune a platformei comunale și a utilajului aferent salubrizării localității, în valoare de 3593,2 mii lei, pe un termen de 25 ani, neformînd entitatea concesională în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
AAPL din raion nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de redresare a situației. Astfel, urmare a analizei rapoartelor financiare ale ÎM supuse auditării, s-a constatat că 6 ÎM au înregistrat pierderi din activitatea operațională în sumă totală de 954,6 mii lei[116]. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă următoarele:
din cauza preocupării insuficiente a factorilor de decizie ai fondatorului (CO Hîncești), precum și ai ÎM fondate de gestionarea eficientă și conformă a patrimoniului public, nu au fost întreprinse măsuri de identificare a tuturor rezervelor privind sursele suplimentare de venituri și oportunitățile de minimizare a costurilor și cheltuielilor. Astfel, deși adaosurile și sporurile la salariul de bază și alte plăți de stimulare și compensare nu au fost prevăzute în contractul colectiv de muncă de care dispune ÎM „Regia ARA” (nefiind aprobat și înregistrat corespunzător[117]) și nici în listele de state aprobate de fondator, administrația ÎM a admis cheltuieli în sumă totală de 150,9 mii lei, calculînd și achitînd lunar salariaților întreprinderii plăți pentru vechimea în muncă și contribuțiile aferente acestora, fără a identifica surse suplimentare de venituri pentru acoperirea acestor cheltuieli;
tergiversarea procesului de lichidare a ÎM „GAAC Hîncești” a condiționat cheltuieli suplimentare la întreținerea personalului pentru toată perioada de lichidare, precum și alte cheltuieli ce țin de evaluarea bunurilor gestionate și transmiterea lor altei ÎM. Ca urmare, în lipsa activității economico-financiare în anul 2014, ÎM a înregistrat pierderi de 373,9 mii lei, ceea ce denotă lipsa de prudență din partea fondatorului (primăria or.Hîncești) și de responsabilitate din partea ÎM privind utilizarea eficientă a fondurilor publice;
CR, în calitate de fondator al ÎM „Biroul raional Hînceşti de proiectări, prospecțiuni și servicii”, nu dispune de o analiză profundă a situațiilor financiare existente la întreprinderea fondată, activitatea căreia, la situația din 01.01.2015, s-a finalizat cu pierderi în sumă totală de 32,5 mii lei. Totodată, probele de audit acumulate denotă că deși genul principal de activitate al întreprinderii este efectuarea lucrărilor de proiectare pentru construcții și reconstrucții, care sînt solicitate de mai mulți beneficiari ai acestor servicii din domeniul public și cel privat, entitățile publice din raion au încheiat contracte pentru lucrări de proiectare preponderent cu antreprenori privați ce activează în domeniul respectiv. Astfel, în 2014, beneficiarii din domeniul public au încheiat cu ÎM contracte de achiziții de valoare mică pentru serviciile nominalizate în sumă de 79,8 mii lei, iar cu 3 întreprinzători individuali – în sumă de, respectiv, 116,0, 133,5 și 140,4 mii lei. În acest sens, AAPL și managementul ÎM urmează să-și revizuiască atribuțiile și responsabilitățile pentru implementarea standardelor de bună guvernare și de management financiar axat pe cost-eficiență și rezultate.
Lipsa de interes din partea fondatorului s-a manifestat și prin neaprobarea statelor de personal pentru anul 2014, ponderea salariului și a contribuțiilor aferente acestuia constituind 58,5% din cheltuielile totale ale întreprinderii;
rezultatul financiar înregistrat și raportat de unele ÎM nu corespunde situațiilor financiare reale. Astfel, în pofida faptului că potrivit rapoartelor financiare pentru anul 2014, 2 ÎM au înregistrat profit net în sumă totală de 73,2 mii lei[118], probele de audit colectate denotă neveridicitatea situațiilor financiare prezentate. Auditul relevă că ÎM nominalizate nu au calculat și nu au înregistrat regulamentar în evidența contabilă uzura mijloacelor fixe (aceasta a fost înregistrată în evidența contabilă a fondatorului) în sumă totală de 865,9 mii lei[119], prin ce nu s-a asigurat o evidență și raportare conformă/veridică a rezultatului financiar obținut în anul de referință. Această situație denotă necorespunderea rapoartelor financiare caracteristicilor calitative de relevanță și credibilitate, conform prevederilor art.6 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.
Contabilizarea neregulamentară a fondului statutar al ÎM, lipsa la fondator a evidenței investițiilor alocate, neînregistrarea conformă în evidența contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea acestor entități generează prezentarea unor date eronate referitor la activele întreprinderilor. Astfel, auditul a constatat că valoarea capitalului statutar a 2 ÎM înregistrat la CÎS este cu peste 10,8 mil.lei[120] mai mare, iar la alte 2 ÎM – cu 40,3 mii lei mai mic decît valoarea acestuia, înregistrat în evidența contabilă a întreprinderilor. În acest context se relevă că factorii de decizie atît ai fondatorului (Primăria or.Hînceşti), cît și ai ÎM „GAAC” au întreprins măsurile de rigoare privind finalizarea procedurii de lichidare a întreprinderii nominalizate, cu radierea deplină din Registrul de stat al persoanelor juridice. Pe de altă parte, 2 ÎM au contabilizat valoarea capitalului social cu 40,3 mii lei[121] mai puțin decît valoarea capitalului înregistrat la CÎS;
probele de audit acumulate denotă că unii fondatori și unele ÎM au efectuat înregistrarea tranzacțiilor de primire-transmitere a patrimoniului administrat cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare, ceea ce a generat raportarea eronată a situațiilor patrimoniale. Astfel, CR, în calitate de fondator, a transmis ÎM „Centrul stomatologic raional Hîncești” active pe termen lung în valoare de 631,3 mii lei, nestabilind titlul acestora. Ca urmare, întreprinderea nominalizată a contabilizat eronat patrimoniul primit la contul 537 „Datorii față de fondatori”, care este destinat generalizării informației referitoare la situația decontărilor cu fondatorii întreprinderii privind calcularea și plata dividendelor, veniturilor și altor plăți. De asemenea, auditul a relevat că în unele cazuri fondatorii ÎM nu au asigurat contabilizarea conformă a patrimoniului administrat de ÎM în sumă totală de peste 18,4 mil.lei[122], acesta fiind inclus la conturile de evidență a mijloacelor fixe (010-015), dar nu la contul 135 „Investiții pe termen lung în părți nelegate”.
Recomandări:
CO Hîncești și CC Cărpineni să asigure revizuirea statutelor ÎM cu conformarea acestora cadrului legal existent și principiilor de administrare eficientă, legală și transparentă a proprietății publice.
Președintele raionului și primarii orașului Hîncești și comunei Cărpineni, de comun cu administratorii întreprinderilor fondate, să întreprindă măsuri de rigoare pentru redresarea situației financiare/patrimoniale a ÎM și încetățenirea managementului orientat spre eficientizarea gestionării patrimoniului public, în scopul satisfacerii populației cu servicii de calitate.
Evidența și administrarea patrimoniului public transmis în gestiune IMSP nu întrunește prevederile cadrului legal-normativ în vigoare.
AAPL din raion, în calitate de fondatori ai IMSP, au asigurat instituțiile medicale cu patrimoniul necesar desfășurării activității acestora, care le-a fost transmis în gestiune. În același timp, aceste bunuri sînt proprietatea UAT, a căror evidență contabilă urmează a fi ținută la conturile respective, conform prevederilor regulamentare. Însă, AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a patrimoniului public transmis în gestiune IMSP, fiind admise iregularități ce au cauzat denaturarea situațiilor financiare din acest domeniu.
Pentru susținerea celor expuse, se exemplifică următoarele.
Lipsa evidenței analitice a contului 135 „Investiții pe termen lung în părți nelegate” în contabilitatea fondatorului a condiționat raportarea eronată a situațiilor financiare. Astfel, la situația din 01.01.2015, în evidența contabilă (la contul nominalizat) a APR au fost înregistrate bunurile proprietate publică transmise în gestiune IMSP în valoare totală de peste 133,4 mil.lei. Totodată, la IMSP au fost înregistrate bunuri proprietate publică ale fondatorului în sumă totală de peste 112,08 mil.lei, sau cu o diferență de 21,32 mil.lei, cauza de bază fiind neexcluderea din evidența fondatorului, pe toată perioada de activitate a IMSP fondate, a bunurilor casate. De asemenea, probele de audit acumulate denotă ca deficiențele nominalizate sînt consecințe ale lipsei evidenței analitice conforme[123] în contabilitatea APR a investițiilor pe termen lung în părți nelegate, a conlucrării ineficiente și lipsei de verificare între fondator și IMSP, ceea ce a condiționat raportarea financiară diferită/denaturată a situațiilor patrimoniale ale acelorași bunuri.
Unele AAPL din raion nu au soluționat problema privind evaluarea și transmiterea regulamentară a imobilelor proprietate publică în gestiunea economică a IMSP, totodată nefiind asigurată contabilizarea conformă a acestora. Astfel,
14 UAT au transmis IMSP în comodat, în baza contractelor încheiate, încăperi cu suprafața totală de 2697,91 m2 în sumă totală de 3505,8 mii lei[124], fiind înregistrate în evidența contabilă a acestor UAT la contul analitic 01 „Mijloace fixe”, și calculată uzura respectivă în sumă totală de 117,3 mii lei, ceea ce contravine prevederilor regulamentare;
primăria Mirești a transmis IMSP în comodat încăperi cu suprafața totală de 25 m2 în sumă totală de 5,2 mii lei, fiind înregistrate neregulamentar în evidența contabilă a fondatorului la contul analitic 071 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, nefiind supuse unei reevaluări rezonabile;
una din IMSP gestionează încăperi cu suprafața de 145,7 m2 în sumă totală de 1144,0 mii lei, care aparțin primăriei com.Cărpineni, în lipsa contractului de comodat și a actelor de predare-primire a bunurilor. Concomitent, încăperile menționate sînt înregistrate în evidența contabilă a UAT la contul analitic 01 „Mijloace fixe”, fiind calculată uzura respectivă în sumă totală de 28,6 mii lei, ceea ce nu întrunește exigențele regulamentare;
primăria Onești a transmis în comodat încăperi cu suprafața totală de 227,7 m2 în lipsa contractului de comodat și a actelor de predare-primire a bunurilor, concomitent înregistrînd ieșirea fondurilor fixe din evidența contabilă, ceea ce generează risc major de pierdere a patrimoniului public nominalizat.
Recomandări:
Președintele raionului, primarii comunelor Cărpineni și Lăpușna să efectueze inventarierea patrimoniului public transmis în comodat, în scopul asigurării autenticității evidenței contabile a acestuia atît la fondator, cît și la IMSP, înregistrarea conformă a acestuia în Registrul bunurilor imobile, cu asigurarea monitorizării eficiente continue a situațiilor patrimoniale.
Evidența neconformă a fondului locativ la unele UAT a determinat raportarea neautentică a situațiilor patrimoniale, cu denaturarea dărilor de seamă. Totodată, misiunea de audit denotă că, de către AAPL nu a fost asigurată identificarea și administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prescripțiilor cadrului normativ[125], nefiind stabilită plata de chirie pentru acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreținere și de reparație a blocurilor de locuit, în scopul prevenirii uzurii premature a apartamentelor și încăperilor locuibile și menținerii indicilor de exploatare a elementelor constructive. Astfel, valoarea fondului locativ înregistrată în evidența contabilă a AAPL și a instituțiilor publice nu este veridică, nefiind diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat, prin ce nu au fost respectate prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993[126].
De asemenea, autoritățile publice locale nu au întreprins măsurile de rigoare privind înlăturarea iregularităților ce țin de evidența, monitorizarea, evaluarea și administrarea corectă a fondului locativ, nefiind încheiate contracte de locațiune cu locuitorii, precum și nefiind stabilite și încasate plățile pentru chiria apartamentelor. Astfel, contrar prevederilor legale, 3 UAT nu au exclus din evidența contabilă fondul locativ privatizat, care, la situația din 01.01.2015, a constituit suma totală de 768,4 mii lei[127];
primăria Sofia nu a exclus din valoarea fondului locativ (4 case de locuit cu 40 de apartamente), înregistrată în evidența contabilă (contul analitic 010) în sumă de 846,0 mii lei, costul a 12 apartamente privatizate. De menționat că autoritatea locală nu deține informația necesară privind fondul locativ înregistrat, nu a efectuat inventarierea corespunzătoare a acestuia, cu verificarea drepturilor de proprietate înregistrate la OCT și, ca urmare, a evaluat întreg fondul locativ pentru a fi expus comercializării. În acest context se relevă că, din cauza nedeținerii informației veridice cu privire la apartamentele aflate în gestiune, primăria Sofia a propus pentru privatizare 36 de apartamente, din care 11 au fost deja privatizate în anii 2005-2006. Totodată, se relevă că una din casele de locuit cu 4 apartamente (inclusiv 1 apartament privatizat, înregistrat la OCT în anul 2006), se află în proces de reparație în vederea atribuirii statutului de apartamente sociale. De asemenea, s-a constatat că autoritatea publică nominalizată nu a asigurat identificarea și administrarea eficientă a fondului locativ public, nefiind încheiate contracte de locațiune cu locatarii a 14 apartamente, precum și nu a fost stabilită și încasată plata pentru chiria lor, ceea ce a condiționat neacumularea mijloacelor din gestionarea fondului locativ public. Prin urmare, cele expuse sînt o consecință a administrării formale, pe parcursul mai multor ani, a fondului locativ public de către primăria Sofia;
deși ÎM „Regia ARA” (fondator CO Hîncești) a fost sancționată de IFS asupra cazului de încălcare fiscală privind neprezentarea informației referitor la fondul locativ rămas în gestiune operativă (9 apartamente neprivatizate cu suprafața totală de 372 m2, pentru care a fost calculată și încasată plata pentru chirie), precum și referitor la cuantumul plății de chirie stabilit de CO Hîncești, pînă la momentul actual ÎM (de comun acord cu fondatorul) nu au întreprins măsuri pentru identificarea și înregistrarea corespunzătoare în evidența contabilă a fondului locativ public neprivatizat. Prin urmare, neînregistrarea conformă a acestuia are ca efect dispariția evidenței patrimoniului public și, în consecință, condiționează pierderea dreptului de proprietate asupra lui.
Recomandări:
Primarii orașului Hîncești și comunei Cărpineni să asigure înregistrarea regulamentară în evidența contabilă a fondului locativ, cu elaborarea și aprobarea unor mecanisme clare și măsuri de administrare a blocurilor de locuit, care ar asigura exploatarea durabilă a proprietății publice în folosul comunității locale.
Entitățile supuse auditării nu au respectat întocmai prevederile regulamentare privind evidența contabilă și raportarea financiară, urmare a cărui fapt nu a fost asigurată ținerea conformă a evidenței contabile și raportarea autentică a situațiilor financiare și patrimoniale. În acest context, se exemplifică următoarele.
2 instituții au calculat uzura pe unele obiecte ce depășește 100% din valoarea mijloacelor fixe[128];
2 UAT și 2 instituții au înregistrat obiectele de mică valoare și scurtă durată la conturile mijloacelor fixe[129];
9 UAT și 9 instituții au stabilit incorect termenul de funcționare utilă a mijloacelor fixe[130];
25 UAT și 18 instituții au clasificat incorect mijloacele fixe pe subconturi[131];
19 UAT și 16 instituții nu au asigurat calcularea corectă a uzurii mijloacelor fixe în anul 2014[132].
Cele menționate sînt o consecință a nivelului deplorabil al managementului contabil rezultat din calificarea insuficientă și fluxul sporit al personalului contabil; necunoașterea/nerespectarea cadrului legislativ-normativ din domeniu; neconștientizarea și neevaluarea autentică a punctelor slabe din propriile activități; lipsa motivării pentru perfecționarea profesională, precum și controlul ineficient din partea DGF asupra stării evidenței contabile în contabilitățile AAPL și ale instituțiilor publice, fiind strict necesară intensificarea ajutorului metodologic și practic în materie de evidența contabilă și raportare privind situațiile financiare și patrimoniale.
Recomandări:
DGF să asigure monitorizarea metodologică și activitatea de control asupra conformității ținerii evidenței contabile și veridicității rapoartelor financiare și patrimoniale ale AAPL de nivelul I și nivelul II și instituțiilor de învățămînt.
Președintele raionului, primarii orașului Hîncești, comunelor Cărpineni, și Lăpușna să asigure responsabilizarea conducătorilor serviciilor contabile, în vederea organizării ținerii evidenței contabile și înlăturării deficiențelor elucidate în Raport, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
III. Evaluarea conformării și implementării cerințelor/recomandărilor anterioare ale Curții de Conturi
În anul 2011 a fost exercitat auditul Curții de Conturi asupra elaborării și executării bugetelor unităților administrativ-teritoriale din raionul Hîncești pe anul 2010 și gestionării patrimoniului public, fiind adoptată Hotărîrea Curții de Conturi nr.75 din 24.11.2011. De menționat că AAPL nu au întreprins măsurile necesare în vederea remedierii iregularităților constatate anterior de către Instituția Supremă de Audit, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operațional contraperformant, atestat în Raportul respectiv de audit.
Verificările efectuate au relevat persistența acelorași probleme, care se exprimă prin:
- neasigurarea identificării, evaluării și administrării eficiente a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale;
- planificarea și gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare;
- evidența neconcludentă, administrarea și gestionarea defectuoasă a patrimoniului public;
- lipsa unui control intern care ar asigura respectarea legislației în vigoare în domeniul achizițiilor publice;
- ținerea neconformă a evidenței contabile, precum și raportarea eronată a unor situații financiare etc.
De menționat că toate aspectele semnificative abordate în cadrul misiunii de audit precedente au fost indicate și în prezentul Raport de audit, fiind reiterate, după caz, recomandările la compartimentele respective din Raport, precum și cerințele din Hotărîrea Curții de Conturi.