HOTĂRÂRE nr. 11 din 31.03.2015   CURTEA DE CONTURI   publicat 08.05.2015

cu privire la Raportul auditului performanţei „Îşi îndeplineşte adecvat Consiliul Concurenţei funcţiile atribuite, cu utilizarea economă a fondurilor alocate în condiţiile măsurării şi raportării obiective a rezultatelor obţinute?”

În vigoare din 08.05.2015
pe legis.md/id/50397
Trimiteri: 100 legate   2 nerezolvate   3 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (2)
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • lit. c) Trimitere recunoscută, fără legătură
Fără țintă (3)

Curtea de Conturi, în prezența președintelui Consiliului Concurenței dna Viorica Cărare, membrilor Plenului Consiliului Concurenței dnii Mihail Cibotaru, Ion Maxim, Emil Guțu și Veaceslav Guțuțui, viceministrului muncii, protecției sociale și familiei dl Sergiu Sainciuc, șefului Direcției reforma administrației publice centrale a Cancelariei de Stat dna Tamara Gheorghița, șefului Direcției finanțele autorităților publice din cadrul Ministerului Finanțelor dl Andrei Prisacari, șefului adjunct al Direcției politici salariale din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei dna Viorica Revenco, precum și a altor persoane responsabile de la instituția auditată, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului performanței „Își îndeplinește adecvat Consiliul Concurenței funcțiile atribuite, cu utilizarea economă a fondurilor alocate în condițiile măsurării și raportării obiective a rezultatelor obținute?”.

Examinînd rezultatele auditului și audiind Raportul prezentat, precum și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi a constatat:

Principalii indicatori de competitivitate globală plasează Republica Moldova pe ultimele poziții ale clasamentului mondial, relevînd necesitatea realizării unor măsuri majore în direcția eficientizării regimului de concurență existent.

Consiliul Concurenței este o instituție relativ tînără, comparativ cu alte autorități similare din lume, care, în anul 2012, a devenit succesor de drepturi și obligațiuni al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (ANPC), fondată în anul 2007. Perioada anilor 2011-2014 a fost marcată de reglementarea atribuțiilor autorității de concurență în baza a două legi: Legea cu privire la protecția concurenței[2], care prezenta o serie de imperfecțiuni ce au limitat eficiența activității în domeniul prevenirii și combaterii practicilor anticoncurențiale, și Legea concurenței[3] , adoptată în anul 2012. Cu toate că adoptarea unei legi moderne a aliniat regimul de concurență din Republica Moldova la standardele europene în materie de prevenire și combatere a practicilor anticoncurențiale, concurenței neloiale și realizării concentrărilor economice pe piață, activitatea Consiliului Concurenței în anii 2013-2014 a fost marcată de unele impedimente, care au afectat realizarea eficientă a funcțiilor sale, după cum urmează: numirea cu întîrziere de către Parlament a membrilor Plenului Consiliului Concurenței, numărul redus de angajați în direcțiile concurență, implicarea personalului în activități de elaborare a cadrului normativ necesar implementării legislației în domeniul concurenței etc.

Reieşind din domeniul supus auditului, în conformitate cu procedurile aplicate şi aspectele evaluate, echipa de audit a identificat unele probleme, care au afectat realizarea eficientă a funcțiilor Consiliului Concurenței în condiții de economicitate, după cum urmează:

nestabilirea valorilor-țintă pentru indicatorii din documentul de planificare strategică pe anii 2012-2014, ceea ce nu a permis evaluarea, monitorizarea și raportarea eficientă a progreselor obținute, precum și lipsa unui asemenea document pe perioada anilor 2015-2017;

inexistența unui sistem de prioritizare a cazurilor, din care motiv nu va putea fi asigurată concentrarea resurselor instituției la investigațiile cu impact puternic asupra performanței pieței și bunăstării consumatorului;

progrese neesențiale în evaluarea barierelor concurențiale și în realizarea investigațiilor utile pentru cercetarea pieței;

imposibilitatea implementării unor metode eficiente de depistare a înțelegerilor de tip cartel în cadrul legal existent;

lipsa elaborării mai detaliate a etapei de planificare a investigațiilor;

inexistența unui mecanism eficient de monitorizare a executării prescripțiilor etc.

În calitate de instituție publică, Consiliul Concurenței urmează să asigure gestionarea corectă a proceselor operaționale, în vederea utilizării eficiente a capitalului uman și resurselor financiare, în condiții de aplicare a principiilor bunei guvernări. Referitor la aceasta, s-a constatat că, sub influența unor factori obiectivi și subiectivi, conducerea nu a reușit să implementeze un management financiar corespunzător, cu asigurarea suficientă a personalului calificat și organizarea eficientă a procedurilor de gestionare a proceselor operaționale, ceea ce a rezultat în împovărarea excesivă a unor angajați cu sarcini, tergiversarea termenelor de finalizare a cazurilor, precum și a condiționat efectuarea de cheltuieli exagerate și, în unele cazuri, neregulamentare, cu impact asupra eficacității instituției. Aceste situații se datorează ambiguităților prezente în cadrul legislativ-normativ față de autonomia și independența instituțiilor independente/autonome ale statului, dar și nivelului insuficient de percepere a răspunderii și responsabilității managementului Consiliului Concurenței pentru buna guvernare. Neînlăturarea de către legiuitor a ambiguităților din cadrul legislativ-normativ privind structura și statutul instituției autonome, precum și nesoluționarea problemelor legate de managementul financiar și control vor menține și pe viitor riscul obținerii unor performanțe modeste în activitatea de protecție a concurenței, precum și utilizării ineficiente a banilor publici.

Rezumînd cele menționate în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre, se atestă că există oportunități de îmbunătățire a activității Consiliului Concurenței și de sporire a economicității utilizării fondurilor alocate acestuia.

În vederea îmbunătățirii mediului concurențial, îndeplinirii obiectivelor stabilite în domeniul protecției concurenței, precum și eficientizării activității Consiliului Concurenței, dar și pentru eliminarea deficiențelor sistemice, care au condiționat utilizarea neeconomă a mijloacelor bugetare, sînt necesare: (1) elaborarea documentelor strategice în domeniul protecției concurenței și dezvoltării resurselor umane; (2) asigurarea conlucrării eficiente între Consiliul Concurenței și autoritățile publice centrale în vederea identificării barierelor concurențiale și înaintării de propuneri concrete privind eliminarea acestora; (3) introducerea în Legea concurenței a competențelor suficiente pentru utilizarea și a altor metode în depistarea acordurilor anticoncurențiale, precum și pentru implementarea unui sistem de prioritizare a investigațiilor, cu luarea în considerare a impactului asupra bunăstării consumatorului, importanței strategice a sectorului pentru performanța pieței și cost-eficiența investigației; (4) perfecționarea mecanismului de monitorizare a executării prescripțiilor; (5) implementarea sistemului de management financiar și control intern; (6) aprobarea unei politici de motivare a personalului, care să stabilească un mecanism echitabil de stimulare a angajaților, criterii și condiții clare de acordare a sporurilor și premiilor; (7) revizuirea modelului actual de raportare asupra progreselor și rezultatelor obținute.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit. a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 alin. (1) lit. c) și art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăște:

1. Se aprobă Raportul auditului performanței „Își îndeplinește adecvat Consiliul Concurenței funcțiile atribuite, cu utilizarea economă a fondurilor alocate în condițiile măsurării și raportării obiective a rezultatelor obținute?”, conform Anexei.

2. Prezenta Hotărîre și Raportul de audit anexat se remit:

2.1. Conducerii Consiliului Concurenței, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării neajunsurilor constatate, precum și pentru implementarea recomandărilor auditului;

2.2. Ministerului Justiției, pentru examinarea în comun cu Consiliul Concurenței a oportunității modificării legislației penale, cu exceptarea aplicării prevederilor legii penale față de agenții economici care colaborează cu Consiliul Concurenței, în limitele realizării politicii de clemență;

2.3. Ministerului Justiției în comun cu Institutul Național de Justiție, pentru asigurarea procesului de instruire comprehensivă a corpului de judecători în vederea îmbunătățirii actului judiciar, ținînd cont de complexitatea legislației privind protecția concurenței;

2.4. Guvernului, pentru examinarea oportunității stabilirii obligativității avizării de către Consiliul Concurenței a proiectelor de acte legislative și normative cu impact asupra mediului concurențial, precum și pentru:

2.4.1. responsabilizarea autorităților administrației publice centrale privind acordarea suportului necesar Consiliului Concurenței în procesul de identificare a barierelor concurențiale, care afectează mediul concurențial adecvat;

2.4.2. examinarea situației existente, cu identificarea soluțiilor potrivite, în vederea asigurării Consiliului Concurenței cu spații pentru oficiu pe termen lung, în condiții rezonabile;

2.5. Președintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.6. Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, pentru luare de cunoștință;

2.7. Comisiei parlamentare permanente economie, buget și finanțe, pentru luare de atitudine şi o posibilă utilizare la adoptarea deciziilor aferente reformelor şi inițiativelor de susţinere a politicii în domeniul prevenirii și contracarării practicilor anticoncurențiale, concurenței neloiale, precum și pentru:

2.7.1. examinarea oportunității modificării legislației în domeniul concurenței, în vederea acordării Consiliului Concurenței a competențelor suplimentare de utilizare și a altor metode pentru depistarea acordurilor anticoncurențiale;

2.7.2. revizuirea, în sensul excluderii din legislația în vigoare, a aspectelor ce limitează independența organizațională și financiară a instituțiilor autonome care raportează Parlamentului.

3. Despre executarea cerințelor din subpunctele 2.1. – 2.4. ale prezentei Hotărîri, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi periodic, pe măsura implementării acestora, în termen de 2 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN

Nr. 11. Chişinău, 31 martie 2015.

Aprobat: prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 11 din 31.03.2015

Raportul auditului performanţei „Îşi îndeplineşte adecvat Consiliul Concurenţei funcţiile atribuite, cu utilizarea economă a fondurilor alocate în condiţiile măsurării şi raportării obiective a rezultatelor obţinute?”

LISTA ABREVIERILOR

ABREVIEREATERMENUL ABREVIAT
ANPCAgenția Națională pentru Protecția Concurenței
BMBanca Mondială
CAConsiliul Administrativ
MFCManagement Financiar și Control
MFMinisterul Finanțelor
MOMonitorul Oficial
MMPSFMinisterul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
PDSProgramul de Dezvoltare Strategică
UEUniunea Europeană
AAPCAutoritățile administrației publice centrale
AAPLAutoritățile administrației publice locale
T.I.R.Transport internațional rutier
S.I.A.Sistemul informațional automatizat
OECDOrganizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
SUAStatele Unite ale Americii
ISSAIStandardele Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit

SUMAR EXECUTIV

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a inițiat misiunea de audit al performanței pentru a răspunde la următoarele întrebări-cheie: Consiliul Concurenței: (1) a creat un sistem de prioritizare a activităților în vederea direcționării resurselor sale către domenii de importanță majoră?; (2) utilizează resursele sale eficient și în condiții de economicitate pentru maximizarea impactului activităților de prevenire și combatere a practicilor anticoncurențiale?; (3) a implementat un sistem transparent de monitorizare și raportare a rezultatelor și progreselor obținute ?

Cît privește prima întrebare, care ține de crearea unui sistem de prioritizare a activităților, am constatat următoarele:

Consiliul Concurenței urmează să-și îmbunătățească modalitatea de elaborare a Programului de Dezvoltare Strategică, astfel încît acest document să reprezinte un instrument util pentru a se ghida în activitatea sa pe termen mediu. Deși PDS, elaborat pe anii 2012-2014, conținea indicatori de performanță, majoritatea acestora nu aveau concretizate valorile-țintă, ceea ce nu a permis măsurarea performanței înregistrate. În plus, Consiliul trebuie să elaboreze și să implementeze un PDS pe perioada 2015-2017;

Consiliul Concurenței trebuie să pună în aplicare un sistem de prioritizare în selectarea cazurilor pentru investigare. Întrucît investigațiile pot necesita multiple resurse (umane, financiare și de timp), se impune necesitatea implementării unui astfel de sistem, ca autoritatea să se asigure că alocă resursele sale limitate pentru investigațiile cu impact major asupra mediului de afaceri și societății în ansamblu;

Consiliul Concurenței urmează să selecteze investigațiile utile pentru cercetarea pieței în baza criteriilor de risc. Totodată, urmare criteriilor de risc identificate recent, Consiliul trebuie să-și revizuiască prioritățile ce țin de investigațiile utile pentru cercetarea piețelor aflate în examinare;

Consiliul Concurenței trebuie să depună, în comun cu autoritățile publice centrale, eforturi conjugate pentru identificarea barierelor impuse de cadrul legislativ-normativ, cu înaintarea propunerilor de liberalizare a piețelor în sectoarele unde activitatea de piață este restricționată inutil;

Consiliul Concurenței urmează să examineze oportunitatea diversificării instrumentelor sale în depistarea celor mai grave forme de practici anticoncurențiale, care ar permite sporirea probabilității depistării acestora;

Consiliul Concurenței trebuie să reexamineze necesitatea continuării investigațiilor inițiate la cerere în baza legii anterioare. Ținînd cont de cerințele legii anterioare, care nu permitea luarea în calcul a criteriului finalizării cu succes a investigației, există o probabilitate sporită ca aceste investigații să nu finalizeze cu constatarea încălcării legislației concurenței;

Consiliul Concurenței urmează să se asigure că toate prescripțiile emise sînt executate, prin implementarea unui sistem eficient de monitorizare a executării acestora. Astfel, s-a constatat că autoritatea nu monitoriza suficient realizarea prescripțiilor și, prin urmare, nu dispune de informații complete cu privire la acțiunile întreprinse de către operatorii economici pentru executarea acestora;

Consiliul Concurenței, în comun cu alte autorități abilitate, trebuie să identifice un mecanism de avizare a actelor legislative și normative care pot aduce atingere mediului concurențial, în scopul de a se asigura că nu sînt adoptate acte legislative și normative ce creează premise pentru distorsionarea mediului concurențial.

Referitor la întrebarea ce vizează utilizarea resurselor alocate în mod economic și eficient, am constatat următoarele:

Consiliul Concurenței nu a implementat unele cerințe obligatorii privind sistemul de control intern și gestiune financiară. De exemplu, Consiliul nu a realizat nici o evaluare a riscurilor, nu a emis o declarație privind buna guvernare, iar unitatea de audit intern nu a funcționat eficient. Atît timp cît Consiliul Concurenței nu-și va îmbunătăți sistemele de management și control, operațiunile acestuia vor fi mult mai vulnerabile la riscurile de abuz și risipă a banilor publici;

Consiliul Concurenței nu are elaborate reglementări interne privind acordarea de prime și ajutoare materiale unice. Raportul de audit evidențiază fenomenul care s-a extins în ultimii ani la Consiliu cu privire la acordarea unor suplimente, premii și ajutoare materiale în lipsa reglementărilor instituționale, iar uneori și în afara cadrului normativ-legal ce limitează sursele pasibile de acoperire a acestor plăți, precum și reglementează drepturile salariale de care beneficiază funcționarii publici și persoanele cu funcții de demnitate publică. Ca urmare, am identificat drept discutabilă utilizarea fondurilor publice în valoare totală de cca 2,0 mil.lei la plata premiilor, ajutoarelor materiale și suplimentelor în condiții de economicitate. Cauzele principale ale unei asemenea stări de lucruri sînt neclaritățile din cadrul legal și regulatoriu care abordează prevederi aferente statutului, structurii și finanțării instituțiilor autonome/independente, precum și eschivarea Consiliului Concurenței de la recunoașterea și respectarea normelor generale și a politicii statului unice în domeniul serviciului public;

Consiliul Concurenței trebuie să impulsioneze procesul de recrutare a personalului potrivit pentru a suplini funcțiile vacante, ținînd cont de observațiile și recomandările auditului, expuse în prezentul Raport, în vederea respectării întocmai a procedurilor în vigoare la angajarea personalului;

Consiliul Concurenței urmează să elaboreze și să pună în aplicare un plan de instruire a personalului în baza necesităților stabilite. În acest sens, autoritatea trebuie să se concentreze pe elaborarea planurilor de instruire în baza necesităților individuale, pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor de instruire;

Închirierea spațiilor pentru oficii nu poate constitui cea mai potrivită variantă pe termen lung, ținîndu-se cont de ponderea acestor cheltuieli în bugetul autorității și de gradul de ocupare a spațiului închiriat.

Cît privește ultima întrebare - dacă Consiliul Concurenței a implementat un sistem transparent de monitorizare și raportare a progreselor obținute, am constatat că există oportunități pentru a îmbunătăți semnificativ transparența operațiunilor autorității. De exemplu, s-a relevat că:

Rapoartele de activitate ale Consiliului Concurenței ar trebui să includă mai multe informații cu privire la performanța autorității;

Conceptul planurilor anuale și documentele strategice ar trebui plasate pe pagina web a autorității.

Raportul de audit conține un set de recomandări pentru îmbunătățirea economicității, eficienței și eficacității activității Consiliului Concurenței.

INTRODUCERE

Modelul economiei de piață este un model nou de funcționare a economiei țării, care a început să fie aplicat după declararea independenței Republicii Moldova. Instrumentul principal ce asigură funcționarea economiei de piață este concurența. O condiție obligatorie pentru garantarea dezvoltării economice durabile a oricărui stat este asigurarea unui mediu concurențial corect și a unor condiții echitabile pentru agenții economici din toate sectoarele economiei naționale. Concurența corectă îmbunătățește eficiența și creează premise substanțiale pentru creșterea economică pe termen lung, contribuind la formarea unor prețuri competitive și, implicit, la bunăstarea consumatorului. De regulă, piețele monopolizate sau unde se practică înțelegerile de cartel au ca rezultat prețuri mai mari, calitate mai proastă a produselor și încetinirea procesului de inovare.

Implementarea eficientă a legislației și politicii concurențiale este o componentă fundamentală a unei economii de piață moderne. Legea cu privire la protecția concurenței[4], adoptată în anul 2000, stabilea principiile și politica de protecție a concurenței în Republica Moldova, însă implementarea acesteia a rămas latentă pînă în anul 2007, odată cu fondarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței. Cadrul legal în baza căruia a activat autoritatea în perioada 2007-2012 a fost marcat de o serie de imperfecțiuni, care au generat carențe esențiale în asigurarea eficienței activităților desfășurate.

În anul 2012 a fost adoptată noua Lege a concurenței[5], prin care Republica Moldova s-a aliniat la standardele europene în materie de prevenire și combatere a practicilor anticoncurențiale și concurenței neloiale, fiind creată și o instituție nouă – Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței este o autoritate publică autonomă, succesor de drepturi al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, abilitată cu atribuții în aplicarea și respectarea legislaţiei în domeniul concurenței, ajutorului de stat și publicității, în limitele competențelor sale.

Principalele atribuții ale Consiliului, reieșind din prevederile legislației noi în domeniul protecției concurenței, sînt prezentate schematic în Figura nr.1.

Figura nr.1

În vederea realizării funcțiilor delegate, în anul 2013 Parlamentul a aprobat efectivul-limită al Consiliului Concurenței în număr de 132 de unități, cu păstrarea unei limite de personal în mărime medie de 80 de unități pentru anul 2014. Cu toate acestea, ca urmare a lipsei de spații necesare, în cadrul autorității au activat în medie 49 de angajați, iar la finele anului 2014 la instituție activau 52 de salariați.

În contextul reformelor demarate, în perioada 2012-2014 în cadrul Consiliului Concurenței s-au produs o serie de schimbări de ordin juridic, organizatoric și administrativ, care au avut un efect benefic, comparativ cu perioada anterioară:

elaborarea, aprobarea și punerea în aplicare a unui cadru legislativ primar și a regulamentelor interne, definite prin următoarele puncte forte: reglementarea exhaustivă, clară și conformă normelor europene a acțiunilor agenților economici sau autorităților publice care constituie încălcarea legislației concurențiale; atribuirea competenței de aplicare a sancțiunilor economice, fără a fi necesară intentarea acțiunii în instanța de judecată pentru încasarea de la agenții economici a unei părți din venitul obținut prin încălcarea legislației; îmbunătățirea procedurii de examinare a cererilor/plîngerilor; stabilirea termenelor procedurale în cadrul examinării investigațiilor; introducerea prevederilor ce acordă posibilitatea aplicării amenzilor procedurale și cu titlu cominatoriu în cazul neprezentării, prezentării tardive sau incomplete de către agenții economici a informației solicitate; introducerea pragului de notificare și a criteriilor pentru identificarea operațiunilor de concentrare economică ce urmează a fi notificate, precum și a condițiilor de exceptare a acestora; asigurarea dreptului agenților economici la apărare în cadrul procedurii de investigație; acordarea de competențe adecvate ce vizează desfășurarea inspecției; reglementarea suficient de clară a metodologiei cu privire la individualizarea amenzilor; introducerea politicii de clemență; posibilitatea stabilirii diferitor grade de prioritate pentru cazurile ce urmează a fi investigate;

aprobarea structurii și efectivului-limită corespunzătoare realizării funcțiilor extinse ale Consiliului Concurenței cu privire la autorizarea, monitorizarea și raportarea ajutorului de stat;

asigurarea cu spațiul necesar desfășurării activității la capacitățile preconizate ale Consiliului Concurenței;

atingerea unor progrese semnificative în domeniul ajutoarelor de stat.

De menționat că Republica Moldova are un regim de concurență relativ tînăr, comparativ cu alte țări inițiate de mai mult timp în aceste activități. Astfel, după adoptarea în anul 2012 a primei Legi moderne a concurenței, dezvoltarea unui regim de concurență eficace este în întîrziere față de alte economii de tranziție din Europa. În acest sens, evoluția principalilor indicatori, conform Rapoartelor Competitivității Globale[6], relevă rezerve substanțiale în eficacitatea măsurilor întreprinse în vederea implementării unei competitivități economice performante și în eficiența politicilor concurențiale, ceea ce plasează Republica Moldova pe ultimele poziții în clasamentul mondial. Poziția ocupată de țara noastră, din cele 144-148 de state evaluate privind indicatorii de competitivitate în perioada ultimilor 4 ani, este prezentată grafic în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Evoluția clasamentului pentru principalii indicatori de competitivitate

Sursă: Grafic elaborat în baza informațiilor preluate de pe site-ul http://www.weforum.org/reports.

Astfel, în perioada de referință, doar la capitolul intensitatea concurenței s-a atestat o îmbunătățire a punctajului obținut, prin avansarea cu 5 poziții în clasament. Totodată, s-a înregistrat o scădere a performanței ce vizează nivelul de concentrare a pieței și eficiența politicii antimonopol. Referitor la indicele de aplicare a politicii anticoncurențiale, conform Indicelui Competitivității Globale, Republica Moldova a pierdut 10 poziții în clasamentul mondial, comparativ cu perioada inițială.

În acest context, auditul relevă prezența oportunităților de îmbunătățire și consolidare a regimului de concurență recent ajustat la standardele și practicile recunoscute la nivel internațional, fiind necesare eforturi considerabile în acest sens din partea tuturor actorilor-cheie responsabili de implementarea performantă și eficientă a politicii concurențiale.

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, prin actualul audit al performanței, a evaluat progresele atinse de Consiliul Concurenței în direcția implementării politicilor în domeniul protecției concurenței, inclusiv cu determinarea faptului dacă există principii și criterii clare de stabilire a priorităților în prevenirea și contracararea practicilor anticoncurențiale și concurenței neloiale, prin instituirea unor proceduri adecvate de monitorizare a sectoarelor strategice.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea faptului dacă Consiliul Concurenței a instituit mecanisme fiabile pentru îndeplinirea adecvată a funcțiilor atribuite, cu măsurarea și raportarea obiectivă a rezultatelor obținute, în condițiile utilizării econome a fondurilor publice alocate.

În această ordine de idei, echipa de audit și-a propus să răspundă la următoarele 3 întrebări specifice:

A creat Consiliul Concurenței un sistem de prioritizare a activităților în vederea direcționării resurselor sale către domeniile de importanță majoră?

Utilizează Consiliul Concurenței în mod eficient și în condiții de economicitate resursele sale pentru maximizarea impactului activităților de prevenire și combatere a practicilor anticoncurențiale?

A implementat Consiliul Concurenței un sistem transparent de monitorizare și raportare a rezultatelor și progreselor obținute?

Sfera auditului a cuprins examinarea procedurilor implementate de autoritatea pentru concurență ce vizează planificarea strategică a activităților, direcționarea resurselor către domeniile prioritare, instrumentele de evaluare, monitorizare și raportare a progreselor obținute în prevenirea și combaterea practicilor anticoncurențiale și concurenței neloiale. Sfera auditului nu a inclus activitățile de autorizare, monitorizare și raportare a ajutorului de stat, deoarece cadrul legal care atribuie această funcție Consiliului Concurenței a intrat recent în vigoare. Totodată, auditul s-a axat pe evaluarea eficienței utilizării resurselor financiare alocate, prin prisma principiilor și procedurilor de bună guvernare.

Criteriile de audit. Echipa de audit a utilizat diverse documente și informații pentru definirea criteriilor de evaluare, după cum urmează: reglementările privind domeniul concurenței în Republica Moldova; studiile, concluziile și rapoartele unor organizații internaționale recunoscute la nivel mondial; practica internațională în domeniu, și anume: principiile majore și trăsăturile caracteristice ale altor regimuri de concurență, precum și abordările, rezultatele obținute de alte autorități de concurență[7]; rapoartele de activitate ale Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței și ale Consiliului Concurenței. Cît privește domeniul elaborării politicilor instituționale și practicile existente aferente proceselor bugetare, financiare și de personal, echipa de audit a utilizat criteriile stabilite în legile, regulamentele, indicațiile metodice, recomandările organelor centrale de specialitate, precum și bunele practici de management financiar și control. (A se vedea nota respectivă de subsol).

Abordarea de audit a fost una combinată (mixtă), orientată pe probleme, precum și pe măsurarea eficienței proceselor implementate în domeniul protecției concurenței. Auditul s-a concentrat pe determinarea celor mai importante progrese înregistrate în realizarea deciziilor strategice aferente politicii în domeniul protecției concurenței, precum și pe identificarea problemelor și a disfuncționalităților de sistem care au afectat îndeplinirea eficientă a funcțiilor Consiliului Concurenței.

Obținînd răspunsurile la cele 3 întrebări specifice, misiunea de audit speră că rezultatele auditului performanței vor fi în atenția tuturor părților interesate (Parlament, Guvern, societate, donatori externi etc.), care își exprimă dreptul de a se asigura că Consiliul Concurenței demonstrează responsabilitatea corespunzătoare în materie de realizare eficientă a politicilor în domeniul protecției concurenței și de gestionare a resurselor financiare alocate, iar recomandările oferite vor contribui la promovarea spiritului de responsabilitate privind implementarea principiilor bunei guvernări, cu asigurarea transparenței procesului decizional și dezvoltarea unui sistem de management performant în gestionarea resurselor umane și fondurilor publice.

Domeniul de aplicare și metodologia de audit sînt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

I. A creat Consiliul Concurenței un sistem de prioritizare a activităților în vederea direcționării resurselor sale către domeniile de importanță majoră?

Obiectivele statuate în documentul strategic al instituției au stabilit angajamentele și obligațiile autorității pe termen mediu. Din lipsa unui sistem fiabil de implementare și monitorizare a documentului de politici, a procedurilor interne de prioritizare a distribuirii resurselor, precum și a unei abordări clare asupra sectoarelor problematice, eficiența realizării politicii în domeniul concurenței este limitată. Astfel, sînt necesare schimbări privind modul de trasare a obiectivelor și de evaluare a acestora, cu instituirea unui sistem de alocare a mijloacelor pentru segmentele importante și cu impact major asupra mediului concurențial.

1.1. Sînt necesare îmbunătățiri în elaborarea, implementarea și monitorizarea Programului de Dezvoltare Strategică al Consiliului Concurenței.

Astfel de autorități, cum ar fi Consiliul Concurenței, trebuie să urmeze un proces de planificare strategică pentru a-și identifica misiunea, scopurile, obiectivele și rezultatele, dar și să aplice o strategie pentru a-și organiza activitățile pe termen mediu, inclusiv să-și elaboreze indicatori de performanță pentru măsurarea progresului în realizarea obiectivelor stabilite. Deși Consiliul Concurenței a elaborat Programul de Dezvoltare Strategică pe anii 2012-2014, acesta nu se conformează integral cerințelor guvernamentale[8] și, ca rezultat, nu a constituit un instrument util în gestionarea activităților Consiliului și evaluarea progreselor obținute în realizarea obiectivelor sale. Această situație s-a creat din cauză că factorii de decizie din cadrul Consiliului Concurenței susțin că nu sînt obligați să respecte cerințele normei regulamentare privind elaborarea documentelor de planificare strategică, deoarece, potrivit statutului entității, reprezintă o autoritate publică autonomă, responsabilă față de Parlament.Totodată, Consiliul Concurenței nu ține cont, sub toate aspectele, și de bunele practici în domeniu aplicate și respectate de autorități. În plus, PDS nu este actual, iar Consiliul Concurenței urmează să elaboreze un document strategic pe perioada 2015-2017.

Definirea unei strategii clare este un factor important în eficientizarea activităților oricărei instituții. Conform cerințelor normative în vigoare[9] și bunelor practici, o strategie ar trebui să stabilească ce-și propune instituția să realizeze pe termen mediu, cu concentrarea atenției pe politici și scopuri calitative, suficient de clare pentru a oferi o bază în prioritizarea activităților, dar și cu motivarea managementului și personalului său[10].

Programul de Dezvoltare Strategică al Consiliului Concurenței pe anii 2012-2014 este un document de bază care descrie direcțiile de activitate ale autorității, fiind elaborat cu sprijinul experților din Proiectul Twinning[11] și aprobat de Consiliul Administrativ al ANPC în martie 2012. Documentul cuprinde 9 obiective și 55 de metode/instrumente de implementare a acestora, precum și 19 indicatori de performanța pentru evaluarea nivelului de implementare a obiectivelor. Potrivit PDS, cele mai importante obiective ale autorității de concurență pentru anii 2012-2014 au fost următoarele:

concentrarea asupra contracarării eficiente a practicilor anticoncurențiale în sectoarele esențiale pentru economia națională și consumatori;

prevenirea practicilor anticoncurențiale și reducerea operațiunilor de concentrări economice nenotificate;

menținerea deciziilor Consiliului Concurenței de către instanțele de judecată;

efectuarea studiilor de piață complexe și utile;

creșterea numărului ajutoarelor de stat acordate de autoritățile publice din Republica Moldova, evaluate prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat;

sporirea promovării culturii concurențiale.

Cerințele față de documentele de politici statuate în cadrul normativ regulator[12] prescriu că obiectivele incluse în PDS trebuie să conțină indicatori de performanță, să specifice perioada, persoana/subdiviziunea responsabilă de realizare, instrumentele și tehnicile utilizate. Cu toate că obiectivelor li s-au atribuit indicatori, pentru 16 din 19 indicatori de performanță ai PDS nu au fost indicate valorile-țintă, ceea ce face dificilă evaluarea implementării acestor obiective (produsul nu este măsurabil). Nu există suficientă claritate referitor la subdiviziunile din cadrul Consiliului Concurenței responsabile de implementarea celor 9 obiective din PDS, iar pentru 3 dintre acestea nu a fost specificată perioada de implementare.

Totodată, PDS aprobat nu include 2 componente obligatorii, și anume:

programele și subprogramele la nivel național/sectorial de care este responsabilă sau la realizarea cărora contribuie autoritatea;

mecanismul de monitorizare și evaluare, compartiment ce urma să descrie instrumentele și procedurile utilizate la monitorizarea, evaluarea și raportarea rezultatelor implementării Programului.

De asemenea, misiunea de audit a constatat că modul în care sînt transpuse 2 obiective din PDS în cadrul planurilor anuale ale Consiliului Concurenței face dificilă monitorizarea implementării acestora în baza instrumentelor prevăzute.

Conform Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică[13], precum și bunelor practici, PDS se implementează prin intermediului planurilor anuale ale autorității. Planul anual respectiv utilizează obiectivele stipulate în PDS, în baza cărora se formulează acțiunile și rezultatele anuale concrete. Fiecare plan anual constituie instrumentul principal pentru organizarea operațională a activității autorității și baza pentru monitorizarea și evaluarea anuală a PDS. Monitorizarea trebuie să urmărească respectarea planului anual și să identifice cauzele eventualelor insuccese, precum și să propună acțiuni corective necesare pentru îmbunătățirea performanței operaționale.

Cu toate că Raportul de activitate pe anii 2012-2013 abordează aspecte ce țin de performanța instituțională realizată, auditul relevă că, în anii 2012-2014, Consiliul Concurenței nu a întocmit rapoarte de evaluare privind implementarea PDS, deși cerințele normative prevăd 3 tipuri de evaluări: autoevaluarea anuală, evaluarea finală și evaluarea în cazul unor schimbări majore în Programul de activitate al Guvernului și în alte documente de politici publice naționale etc. Verificările la acest capitol denotă că unele acțiuni din documentele de politici nu au fost transpuse în planurile anuale de activitate ale entității. De exemplu, 2 măsuri prevăzute în documentele de politici la nivel național (,,evaluarea structurii pieței serviciilor de transport de mărfuri și elaborarea recomandărilor privind dezvoltarea serviciilor de transport auto, feroviar, aerian și fluvial” și ,,evaluarea permanentă a mediului concurențial în sectoarele strategice ale economiei și cu potențial de dezvoltare”) nu au fost realizate.

Deși un angajat al Consiliului Concurenței a fost numit responsabil de implementarea și monitorizarea PDS, acesta nu mai activează în cadrul instituției din anul 2013. Totodată, în 2014 a fost aprobat Regulamentul Direcției politici și relații cu publicul, una dintre sarcinile acesteia fiind coordonarea procesului de monitorizare, evaluare și raportare a implementării documentelor de politici publice.

Chiar dacă majoritatea acțiunilor din PDS au fost transpuse în planurile anuale ale Consiliului Concurenței, lipsa valorilor-țintă pentru indicatorii formulați în documentul strategic și corelarea insuficientă cu politicile naționale au condiționat dificultăți în evaluarea, raportarea și monitorizarea rezultatelor obținute.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

La elaborarea Programului de Dezvoltare Strategică pe anii 2015-2017, să precizeze valorile-țintă pentru indicatorii stabiliți și să instituie proceduri specifice privind monitorizarea realizării acestuia, cu prezentarea periodică a rapoartelor de progres vizavi de obiectivele prevăzute, identificarea cauzelor eventualelor insuccese, precum și cu propunerea acțiunilor corective de îmbunătățire a performanței.

La elaborarea planurilor anuale de activitate ale Consiliului Concurenței, să includă toate prioritățile stabilite în PDS și în alte documente strategice de nivel național.

1.2. În procesul de selectare a cazurilor, Consiliul Concurenței trebuie să implementeze un sistem de prioritizare a acetora.

În calitate de autoritate publică, Consiliul Concurenței are o misiune amplă, însă dispune de resurse limitate. Prin urmare, Consiliul trebuie să decidă asupra utilizării optime a mijloacelor sale, din moment ce investigațiile desfășurate sînt de lungă durată și implică resurse semnificative atît umane, cît și financiare. Pentru a realiza acest lucru, Consiliul Concurenței trebuie să implementeze un sistem de priorități la stabilirea cazurilor ce urmează a fi investigate primordial.

Actuala Lege a concurenței a abilitat Consiliul cu dreptul de a determina gradele de prioritate pentru cazurile ce urmează să le investigheze, în funcție de gravitatea încălcării și de interesul public[14]. Totodată, Plenul Consiliului Concurenței inițiază din oficiu o investigație privind întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: dacă se constată un interes public major și dacă există temeiuri rezonabile pentru a suspecta încălcarea legislației concurențiale. Investigația în baza plîngerii este inițiată de Plenul Consiliului Concurenței numai dacă întrunește următoarele condiții: autorul plîngerii a demonstrat interesul lui legitim; există temeiuri rezonabile pentru a suspecta încălcarea legislației concurențiale, iar plîngerea privind presupusele acțiuni anticoncurențiale conține toate informațiile necesare.

Cu toate acestea, misiunea de audit relevă că Consiliul Concurenței nu a elaborat un regulament privind modul de stabilire și apreciere a gradelor de prioritate pentru cazurile pe care autoritatea urmează să le investigheze, prin identificarea domeniilor în aspect economic și social care reprezintă direcții prioritare în formarea agendei de activitate a instituției. Totodată, la inițierea cazurilor în baza plîngerii, în calitate de criterii de selecție nu pot fi utilizate pentru evaluare impactul rezultatelor investigației asupra consumatorului, importanța strategică a sectorului, precum și cost-eficiența investigației. Ținînd cont de faptul că în perioada de referință investigațiile au fost inițiate în mod prioritar în baza plîngerilor, lipsa unor criterii suplimentare poate condiționa alocarea de resurse semnificative pentru investigații cu un posibil impact limitat.

Potrivit Legii anterioare cu privire la protecția concurenței[15], ANPC era obligată să examineze cererile privind presupusele încălcări ale legislației concurenței, depuse de agenții economici, organizațiile și asociațiile de întreprinzători și consumatori sau de AAP, ca urmare a achitării taxei de examinare a cererii. În acest context, misiunea de audit a constatat că rata semnificativă a investigațiilor inițiate la cerere a influențat substanțial portofoliul cazurilor pe tipuri de presupuse încălcări înaintate spre examinare. Astfel, cota cea mai mare a cazurilor investigate de ANPC au format-o presupusele încălcări privind abuzul de poziție dominantă – 36%, concurența neloială – 29%, acțiunile AAP care limitează concurența – 28%, în timp ce acordurile anticoncurențiale – doar 7%. Repartizarea cazurilor demarate după tipul presupusei încălcări a legislației concurenței inițiate în condițiile noii legi de Consiliul Concurenței relevă că, în mod prioritar, au fost investigate presupusele acțiuni sau inacțiuni ale AAP centrale sau locale de restrîngere, împiedicare sau denaturare a concurenței, cu o pondere de 39% în portofoliul investigațiilor inițiate, urmate de abuzul de poziție dominantă – 18%, acordurile anticoncurențiale – 14%, și alte tipuri. Analiza datelor respective este prezentată detaliat în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Analiza portofoliului cazurilor cu privire la presupusele încălcări ale legislației concurenței în perioada 2011-2014

Tipul presupusei încălcăriPerioada
2011-2012 (9 luni)
Perioada
2012 (trimestrul IV)-2014
ANPC
(numărul de cazuri)
PondereaConsiliul Concurenței
(numărul de cazuri)
Ponderea (%)
Acorduri anticoncurențiale67%414%
Abuzul de poziție dominantă3336%518%
Concurența neloială2629%414%
Acțiuni sau inacțiuni ale AAP centrale sau locale de restrîngere, împiedicare sau denaturare a concurenței2528%1139%
Concentrările economice--414%
Total90100%28100%

Sursă: Sinteză elaborată de echipa de audit în baza datelor prezentate de Consiliul Concurenței.

De regulă, acordurile anticoncurențiale sînt considerate practici cu impact grav asupra nivelului prețurilor. Analiza cazurilor inițiate de ANPC atestă că ponderea acestora a constituit doar 7%. O îmbunătățire a situației privind investigarea acordurilor anticoncurențiale se înregistrează în perioada 2013-2014, ceea ce relevă că Consiliul Concurenței s-a axat pe cazurile cu impact ridicat asupra consumatorilor. Cu toate acestea, auditul menționează că mai există oportunități de ameliorare a mediului concurențial. În acest sens, un exemplu bun este experiența Consiliului Concurenței din România, care și-a orientat activitatea de investigare pe examinarea celor mai grave forme de încălcare a legislației în domeniu, ca înțelegerile de tip cartel[16]. Ca rezultat, aproximativ 60% din cazurile inițiate în anul 2013 au avut ca obiect anume acest tip de practici anticoncurențiale[17].

Majoritatea autorităților de concurență stabilesc priorități pentru a-și organiza activitățile și a aloca mult mai eficient resursele[18]. De exemplu:

în cadrul autorității de concurență din Franța, principiile de selectare a investigațiilor sînt: rezultatele pentru instituție, consumatori; coraportul dintre costuri și rezultatele presupuse; importanța strategică a sectorului pentru economia națională; corespunderea cu portofoliul instituției; sursa de informare; așteptările societății civile și ale părților interesate[19];

în cadrul autorității de concurență din Marea Britanie, selectarea investigațiilor în baza priorităților decurge din angajamentul asumat privind asigurarea consumatorilor cu beneficii de cinci ori mai mari decît resursele consumate[20]. Astfel, regulamentul de stabilire a priorităților[21] prevede următoarele principii și criterii de selectare: impactul asupra consumatorului; semnificația strategică; riscul pentru finalizare cu succes a investigației; cost-eficiența investigației – raportul dintre resursele alocate și beneficiile oferite consumatorilor;

în cadrul autorității de concurență din România, criteriile de prioritizare pentru investigațiile demarate din oficiu sînt: impactul asupra consumatorilor, importanța strategică, precum și riscurile și resursele implicate.

Imposibilitatea introducerii unui sistem de prioritizare a cazurilor în baza procedurii vechi și limitele impuse de noua procedură au determinat un nivel relativ scăzut al rezultatelor obținute de Consiliul Concurenței în comparație cu alte autorități similare. Astfel, un criteriu de măsurare a eficienței Consiliului Concurenței este raportul dintre amenzile aplicate de acesta și bugetul alocat în acest scop.

În anii 2011-2014 autoritatea de concurență a adoptat 24 de decizii care prevăd aplicarea de amenzi agenților economici și conducătorilor acestora. Pentru 11 decizii valoarea sancțiunilor este specificată, cifrîndu-se la 3,9 mil.lei, iar pentru 13 – sancțiunile sînt exprimate procentual, constituind între 0,05% și 15% din venitul obținut prin încălcarea legislației sau din cifra de afaceri realizată.

Totodată, în perioada efectuării auditului, 12 decizii se aflau în proces de judecată, dintre care: 7 acte conțin valoarea sancțiunilor și amenzilor (2,9 mil.lei, sau 84%), iar 5 decizii – valoarea procentuală a sancțiunilor (între 1% și 15% din venitul obținut prin încălcarea legislației).

Potrivit datelor prezentate de Consiliul Concurenței, cel mai ridicat nivel al amenzilor aplicate a fost înregistrat în anul 2012, constituind 0,3/1 din valoarea totală a bugetului alocat, iar cel mai scăzut nivel a fost atestat în anul 2014, fiind de 0,09/1. Evoluția indicatorului de eficiență în perioada 2011-2014 este prezentată în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Analiza în dinamică a sancțiunilor aplicate de ANPC/Consiliul Concurenței în perioada 2011-2014

AnulSancțiuni aplicate
(mii lei)
Sancțiuni menținuteBugetul ANPC/CC
(mii lei)
Raportul sancțiuni aplicate/buget
2011791,88%3625,30,2/1
20121.389,00%4104,90,3/1
2013290,595%5940,00,05/1
20141.331,30,3%14788,40,09/1

Sursă: Informația generalizată de echipa de audit în baza datelor prezentate de Consiliul Concurenței.

Analiza indicatorului de referință, în comparație cu autoritățile de concurență similare din alte state, denotă că raportul respectiv este mult mai semnificativ, cuprinzînd valoarea minimă de 0,4/1 și valoarea maximă de 36/1. Dinamica indicatorului privind eficiența autorităților similare din alte state analizate este prezentată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Analiza sancțiunilor aplicate de alte autorități de concurență în perioada 2011-2013

AnulAutorități de concurență din:
RomâniaFranțaBulgaria
Sancțiuni aplicate (mil. euro)Sancțiuni menținuteBugetul (mil.euro)Raportul sancțiuni aplicate/
buget
Sancțiuni aplicate (mil. euro)Sancțiuni menținuteBugetul (mil.euro)Raportul sancțiuni aplicate/
buget
Sancțiuni aplicate (mil.euro)Sancțiuni menținuteBugetul (mil. euro)Raportul sancțiuni aplicate/
buget
2011279,577%7,736/1419,8100%20,420,6/11,7*4,70,4/1
20126,852%9,20,7/1540,685%20,426,5/110,777%4,72,3/1
201319,464%10,11,9/1160, 5*20,67,8/14,582%3,11,4/1

Sursă: Datele sintetizate de echipa de audit în baza Rapoartelor anuale de activitate ale autorităților vizate.

* lipsește informația în Rapoartele anuale publicate de autoritățile respective.

Misiunea de audit recunoaște existența diferențelor între abordările și responsabilitățile autorităților de concurență din Republica Moldova, Bulgaria, România, Franța etc., care pot influența performanțele în domeniu ale acestor țări. Cu toate acestea, analiza comparativă relevă oportunități privind consolidarea capacităților Consiliului Concurenței în selectarea cazurilor pentru investigare.

Rezumînd cele expuse, se constată că, deși Consiliul Concurenței este abilitat să stabilească diferite grade de prioritate în investigarea cazurilor, pînă în prezent nu a fost implementat un sistem de prioritizare a investigațiilor. Întrucît în perioada analizată autoritatea de concurență a activat în baza a doua legi, echipa de audit relevă necesitatea introducerii unui sistem de prioritizare a cazurilor și sesizează oportunități de îmbunătățire a activității Consiliului Concurenței. De aceea, în vederea obținerii unei performanțe mai bune din activitatea realizată, Consiliul Concurenței trebuie să-și modifice abordarea de sistem în selectarea cazurilor, care să asigure un impact semnificativ pentru performanța piețelor și societate.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să instituie un sistem de prioritizare pentru selectarea investigațiilor inițiate din oficiu, cu utilizarea criteriilor care să asigure că sînt selectate pentru investigare cazurile cu impact semnificativ asupra bunăstării consumatorului, în domeniile care necesită în mod prioritar intervenția autorității, cu luarea în calcul a criteriului cost-eficiență;

Să examineze oportunitatea modificării Legii concurenței prin introducerea unor criterii suplimentare pentru inițierea investigațiilor în baza plîngerilor, în vederea asigurării cost-eficienței acestora;

Să evalueze și să publice anual indicatorul de eficiență ce vizează beneficiul direct asupra bunăstării consumatorului, obținut din activitățile de implementare a politicii în domeniul concurenței.

1.3. Eliminarea barierelor concurențiale trebuie să constituie o prioritate continuă.

Deși bunele practici recomandă evaluarea mediului concurențial din perspectiva identificării restrîngerilor/barierelor sectoriale, Consiliul Concurenței nu a realizat o așa evaluare. Astfel, sînt necesare măsuri concrete pentru înaintarea propunerilor de îmbunătățire a mediului concurențial.

Într-o piață liberă afacerile trebuie să constituie un exercițiu competitiv între producători și consumatori. Cel mai bun mediu posibil pentru schimbul de bunuri necesită un minim de intervenție guvernamentală care împiedică activitatea în afacere. Controlul sau restricțiile asupra activităților economice pot genera venituri neproductive pentru actorii de pe piață, obținute fie prin intermediul puterii pe piață, fie ca urmare a unor restricții artificiale care limitează concurența, cu un grav impact asupra prețurilor și consumatorului final. Un factor care limitează concurența este reglementarea excesivă a piețelor, ceea ce impune evaluarea permanentă a mediului concurențial și publicarea rapoartelor anuale pe diferite sectoare, care să includă recomandări și modul în care este necesar să fie susținută decizia politică de ameliorare a mediului concurențial, precum și reducerea barierelor administrative în sectoarele cu potențial de creștere și export.

În baza celor mai bune practici internaționale din domeniu a fost elaborat un Set de instrumente pentru evaluarea concurenței[22], care permite identificarea rapidă a reglementărilor ce aduc atingere mediului concurențial. Setul de instrumente este conceput pentru utilizarea descentralizată la nivelul central, dar și local.

Deși auditul a constatat că acest set de instrumente este utilizat de majoritatea autorităților de concurență similare pentru evaluarea mediului concurențial, cu realizarea și publicarea studiilor privind restrîngerile sectoriale, inițiativele în aplicarea acestuia de către Consiliul Concurenței au demarat abia la finele anului 2014. În scopul identificării barierelor concurențiale cu care se confruntă reprezentanții mediului de afaceri, Consiliul Concurenței a expediat în adresa autorităților publice centrale și de reglementare, precum și asociațiilor profesionale formularul de identificare a barierelor concurențiale, creînd în acest scop un grup de lucru interinstituțional. Totodată, pentru a realiza și a obține beneficiile scontate în identificarea restrîngerilor sectoriale pe piețele prioritare ale economiei naționale, auditul remarcă importanța asigurării unei interacțiuni și conlucrări eficiente între Consiliul Concurenței și alte autorități publice responsabile de implementarea politicilor sectoriale atît la nivel central, cît și local.

Auditul denotă că, în anii 2011-2012, în cadrul investigațiilor și studiilor utile, ANPC a realizat parțial evaluarea legislației în diferite ramuri, în scopul depistării impedimentelor concurențiale. Despre impactul reglementării exagerate a unor piețe și despre existența unor bariere nejustificate în liberalizarea acestora a fost informat Guvernul. Ca rezultat, a fost modificat mecanismul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr[23].

În acest context, auditul a atestat că pe unele piețe și sectoare prioritare din economia națională persistă bariere concurențiale, după cum urmează:

piața comercializării metalelor – procedura de obținere a licenței și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească agentul economic au determinat, în mod artificial, crearea și funcționarea unui singur agent economic care practică acest gen de activitate;

piețele serviciilor exclusive ale întreprinderilor de stat – majoritatea întreprinderilor de stat sînt investite cu drepturi excepționale de a desfășura activitate economică într-un anumit domeniu, ca urmare ocupă poziția dominantă, formînd, de regulă, monopol pe piața de mărfuri;

piața produselor petroliere – cadrul normativ limitează accesul pe piața importului de carburanți prin impunerea unor condiții restrictive: deținerea depozitelor în volum de 5,0 mii m3 și a capitalului propriu de 8,0 mil.lei.

În acest context, auditul constată că, deși au fost inițiate unele măsuri, în perioada analizată nu s-a făcut un studiu complex asupra barierelor existente în realizarea unei concurențe sănătoase. Cu toate că factorii de decizie au fost atenționați în privința unor impedimente artificiale de intrare pe unele piețe de importanță strategică, nu au fost întreprinse acțiuni concludente în toate sectoarele vizate. Includerea evaluării mediului concurențial în practicile decizionale ale Guvernului cu privire la reglementări poate aduce beneficii economice importante, prin identificarea zonelor în care activitatea pe piață este restricționată inutil și prin stabilirea politicilor alternative care vor continua să urmărească atingerea obiectivelor strategice, în condițiile promovării unui mediu concurențial sănătos.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să asigure definitivarea procesului de evaluare a cadrului legislativ în vederea identificării barierelor concurențiale pe cele mai importante piețe care afectează concurența, cu înaintarea propunerilor concrete de modificare a legislației.

1.4. Consiliul Concurenței nu a înregistrat progrese esențiale în realizarea investigațiilor utile pentru cercetarea pieței.

Pe piețele economice, intensitatea concurenței se măsoară în baza indicatorilor economici. Deși în perioada analizată au fost realizate investigații utile pentru cunoașterea mediului concurențial pe unele segmente ale pieței, nu au fost realizate progrese esențiale în examinarea acestora, iar selectarea domeniilor pentru cercetare nu s-a bazat pe criterii de risc. Consiliul Concurenței trebuie să selecteze sectoarele în baza criteriilor de risc, să implementeze proceduri de monitorizare a piețelor, precum și să elaboreze o metodologie proprie privind realizarea studiilor utile.

Investigațiile utile pentru cercetarea pieței constituie una dintre modalitățile prin care Consiliul Concurenței evaluează nivelul concurenței pe piețe, propune modalități de îmbunătățire în beneficiul consumatorului și constituie o sursă demnă pentru inițierea investigațiilor din oficiu.

Deși, conform bunelor practici[24], majoritatea autorităților de concurență utilizează un complex de indicatori economici pentru identificarea sectoarelor problematice, în perioada analizată, selectarea investigațiilor utile pentru cunoașterea pieței nu s-a efectuat în baza criteriilor de risc. În acest sens, la inițiativa Consiliului Concurenței, în anul 2014, cu suportul Băncii Mondiale, a fost realizat un studiu[25], urmare căruia s-au identificat, în baza a 7 indicatori, sectoarele în care sînt prezente obstacole majore în calea concurenței și unde eforturile de eliminare a practicilor anticoncurențiale ar putea avea un impact semnificativ asupra condițiilor de concurență din Republica Moldova. Sectoarele prioritare identificate în baza studiului sînt: bănci și asigurări; producția și distribuția de energie electrică și termică, gaze și apă caldă; poșta și telecomunicațiile etc. Consiliul Concurenței urmează să decidă asupra sectoarelor economice care vor fi cercetate în detaliu.

După aprobarea noului cadru legislativ, Consiliul Concurenței a inițiat 4 investigații utile pentru cunoașterea piețelor, care la finele anului 2014 se aflau în stadiul de acumulare a probelor.

Conform celor mai bune practici[26], studiul util asupra pieței trebuie să fie finalizat cu publicarea raportului în termen de 18 luni[27], cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu 6 luni, în cazul în care există circumstanțe speciale care nu au permis încadrarea în termenele generale. Examinarea portofoliului investigațiilor utile în derulare a relevat că acesta include 4 investigații utile pentru cercetarea pieței, inițiate de Consiliul Concurenței, precum și 6 investigații demarate de către ANPC în anii 2009-2012. Clasificarea investigațiilor utile pentru cunoașterea pieței în examinare denotă că 70% din cercetările în derulare au depășit termenul de 2 ani, după cum reiese din Diagrama nr.2.

Diagrama nr. 2

Portofoliul investigațiilor utile pentru cunoașterea pieței în examinare la finele anului 2014

Sursă: Grafic elaborat de echipa de audit în baza datelor prezentate de Consiliul Concurenței.

Se denotă că, în cazul a 6 cercetări utile din 10 aflate în examinare, nu au fost întreprinse acțiuni de investigare pe un termen cuprins între 6 luni și 4 ani, ceea ce relevă că instituția a acordat, în perioada analizată, prioritate investigațiilor inițiate la cerere.

Printre cele 6 investigații utile de cercetare a pieței, în cadrul cărora nu au fost atinse progrese esențiale, se menționează următoarele: activități de publicitate externă, transportul de mărfuri internaționale sub acoperirea carnetului T.I.R, activități de publicitate la televiziune, respectarea legislației concurențiale de către Î.S. ,,Aeroportul Internațional Chișinău”, piața cadastrului, comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși, precum și comerțul cu ridicata al carburanților în magazinele specializate.

Misiunea de audit a relevat că Consiliul Concurenței nu dispune de o metodologie de efectuare a studiilor utile, care să descrie detaliat modalitatea de investigare a pieței, cu specificarea modalității de utilizare a instrumentelor de analiză economică și a indicatorilor economici ce trebuie utilizați. În consecință, în cadrul investigațiilor utile pentru cunoașterea pieței nu sînt utilizați indicatori de productivitate, inovare, mobilitate a firmelor, profitabilitate etc., care ar permite analiza exhaustivă a factorilor caracteristici unui sector economic. Un bun exemplu în acest sens este experiența autorității de concurență din Marea Britanie, care a elaborat proceduri specifice, stabilind testele economice necesare de efectuat pentru analiza caracteristicilor pieței[28].

De asemenea, Consiliul Concurenței nu a implementat un sistem de monitorizare în dinamică a situației concurențiale pe principalele piețe, în vederea consemnării schimbărilor ce ar putea readuce un sector în categoria industriilor care prezintă obstacole majore în calea concurenței. În acest sens, este necesar de menționat experiența autorității de concurență din România, care, în baza unui indice agregat de presiune concurențială, monitorizează în dinamică piețele strategice cu potențial de dezvoltare, publicînd anual rezultatele studiului realizat pe principalele industrii[29].

Generalizînd cele expuse, constatăm că, deși investigațiile utile se selectează în funcție de interesul public major, în perioada analizată, determinarea domeniilor ce urmau a fi cercetate nu s-a realizat în baza indicatorilor de risc. După identificarea piețelor problematice, Consiliul Concurenței urmează să stabilească piețele care vor fi cercetate detaliat. Totodată, lipsa unei metodologii care să prescrie exhaustiv modalitatea de colectare a probelor, cu aplicarea analizei economice și altor proceduri relevante, precum și a unui sistem de monitorizare a progresului realizat în examinarea studiilor utile poate să compromită eficacitatea investigațiilor utile pentru cercetarea pieței.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să decidă asupra piețelor care urmează a fi cercetate în mod prioritar.

Să elaboreze o metodologie detaliată privind realizarea investigațiilor utile pentru cercetarea pieței.

Să monitorizeze în dinamică, în baza indicatorilor de risc, principalele piețe.

Să creeze un grup specializat de analiză economică, care să acorde suportul metodologic și analitic echipelor angajate în realizarea investigațiilor utile pentru cercetarea pieței.

Să reexamineze în baza sectoarelor prioritare portofoliul investigațiilor utile pentru cercetarea pieței, cu determinarea oportunității de continuare a acestora.

1.5. Consiliul Concurenței trebuie să examineze posibilitatea diversificării metodelor reactive și proactive în depistarea cartelurilor.

La nivel internațional, se consideră drept o bună practică utilizarea unei combinări echilibrate de metode reactive și proactive pentru asigurarea eficienței activităților de prevenire, contracarare și combatere a practicilor anticoncurențiale[30]. Dependența substanțială de informațiile din exterior, ca sursă prioritară pentru inițierea investigațiilor, precum și imposibilitatea utilizării altor metode la depistarea cartelurilor afectează capacitățile de depistare a acestora. În acest sens, legislația ar trebui să acorde competențe suficiente pentru a permite utilizarea majorității metodelor de depistare a cartelurilor, concomitent cu consolidarea capacităților de depistare a acestora din oficiu.

Misiunea de audit a constatat că, în perioada 2011-2014, urmare cerințelor legale în vigoare la moment, 70,1% din totalul investigațiilor inițiate au fost demarate în urma sesizărilor și plîngerilor recepționate de la autoritățile publice, agenții economici, întreprinderile de stat sau persoanele fizice etc. Analiza datelor la acest compartiment este prezentată în Diagrama nr.3.

Diagrama nr.3

Dinamica cazurilor inițiate după sursa informației, în perioada 2011-2014

Sursă: Diagramă realizată de echipa de audit în baza informațiilor prezentate de Consiliul Concurenței.

Totodată, s-a constatat că alte autorități de concurență inițiază în mod prioritar investigații din oficiu. De exemplu, în cazul Consiliului Concurenței din România, ponderea investigațiilor inițiate la autosesizare, ca urmare a desfășurării procedurilor de verificare din oficiu în perioada 2011-2013, a constituit în medie 66% (60% în anul 2011, 72% în anul 2012 și 67% în anul 2013).

Misiunea de audit a relevat că rata semnificativă a investigațiilor inițiate de către ANPC la cerere în perioada 2011-2012, conform cerințelor legii anterioare, a condiționat numărul mare de investigații per angajat, din care motiv Consiliul Concurenței este limitat în consolidarea procedurilor de depistare a presupuselor încălcări din oficiu.

Totodată, practica europeană demonstrează că cele mai grave încălcări ale legislației concurențiale le constituie cartelurile, care induc o creștere a prețurilor cuprinsă între 28% și 54%[31], costuri pe care le suportă nejustificat consumatorul final. Metodele folosite de alte autorități de concurență pentru depistarea cartelurilor sînt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport. Utilizarea doar a metodelor reactive sporește riscul ca o serie de acorduri anticoncurențiale să rămînă nedepistate. Misiunea de audit a identificat unele impedimente și bariere în utilizarea metodelor de depistare a acțiunilor anticoncurențiale, după cum urmează.

Potrivit bunelor practici[32], pentru a asigura eficacitatea măsurilor de depistare a cartelurilor, este necesară implementarea cu regularitate a instrumentelor de monitorizare structurală și empirică a piețelor, inclusiv prin urmărirea în dinamică a comportamentului agenților economici pe piață. În acest context, monitorizarea în dinamică a comportamentului agenților economici în cadrul procedurilor de achiziții publice constituie o sursă consistentă pentru depistarea ofertelor trucate. Cu toate acestea, lipsa unei baze de date electronice complete cu privire la procedurile de achiziții publice reprezintă un impediment în implementarea instrumentelor de monitorizare. Acest aspect face dificilă sistematizarea în dinamică a informațiilor referitor la învingătorii licitațiilor pentru fiecare produs monitorizat în cadrul procedurilor de licitație. În acest context, Consiliul Concurenței trebuie să identifice un mecanism de conlucrare cu Agenția Achiziții Publice și cu alte instituții abilitate, în vederea asigurării monitorizării eficiente a comportamentului agenților economici în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Un exemplu elocvent îl reprezintă experiența autorității de concurență din România, care a implementat modulul licitațiilor trucate, în scopul asigurării unui schimb rapid de informații la nivel de experți pentru identificarea practicilor anticoncurențiale în cadrul procedurilor de achiziții. Din modulul licitațiilor trucate fac parte autorități care au competența de a verifica conformitatea achizițiilor, inclusiv Curtea de Conturi, precum și alte organe de ocrotire a normelor de drept cu atribuții ce vizează lupta cu frauda[33].

Unele metode reactive nu pot fi utilizate datorită existenței unor bariere în cadrul legal. Practica internațională a demonstrat că introducerea posibilității de acordare a unui tratament favorabil, în funcție de circumstanțele aplicabile, sub forma exonerării totale de la plata amenzii sau reducerii acesteia a agenților economici implicați într-un cartel, care cooperează cu autoritatea de concurență în vederea descoperirii practicilor la care au luat parte, constituie o metodă eficientă în depistarea acordurilor anticoncurențiale. Astfel, aplicarea politicii de clemență poate constitui o platformă bună pentru obținerea informațiilor necesare cu privire la presupusele cazuri de încălcare a legislației concurențiale. Deși Consiliul Concurenței a preluat integral reglementările ce vizează aplicarea politicii de clemență, aceasta nu poate fi aplicată din cauza sancțiunii penale. În acest sens, Codul penal al Republicii Moldova[34] prevede pedeapsa penală sub forma amenzii sau privării de libertate pentru fapte care constituie acțiuni de limitare a concurenței libere prin încheierea unor acorduri anticoncurențiale, ceea ce constituie o barieră în implementarea practicilor de clemență.

Consiliul Concurenței trebuie să examineze oportunitatea introducerii competenței de a implementa și alte metode reactive de depistare a cartelurilor. O bună practică, în acest sens, este cea a autorității de concurență din Ungaria[35], care utilizează pe larg informatorii în depistarea acordurilor anticoncurențiale.

Se denotă că, urmare desfășurării procedurilor de verificare din oficiu și transmiterii de informații de către alte autorități publice, în perioada mai-iulie 2014, Direcția Anticartel a înaintat Plenului Consiliului Concurenței 4 propuneri de inițiere a investigațiilor ce vizează acorduri anticoncurențiale, inclusiv 3 care vizau semne ale înțelegerilor de participare la licitații publice cu oferte trucate și repartizarea sectoarelor de piață între participanți. În 2 cazuri, în calitate de sursă pentru inițierea investigațiilor au servit probele acumulate în cadrul altor dosare: un caz – raportul de audit al Curții de Conturi, și alt caz – conform semnelor de cartelizare depistate în cadrul studiului util privind comercializarea produselor petroliere.

Generalizînd cele expuse, se denotă că, în temeiul prevederilor legale, Consiliul Concurenței se manifestă drept o autoritate preponderent reactivă în realizarea funcțiilor atribuite prin competență. Misiunea de audit relevă necesitatea intensificării acțiunilor direcționate în vederea depistării din oficiu a acordurilor anticoncurențiale și examinării oportunității de introducere a altor metode reactive de depistare a cartelurilor. Totodată, bunele practici arată că unele autorități adoptă abordări centrate pe beneficiul consumatorului, cu acordarea unei atenții sporite acordurilor anticoncurențiale, prin îndepărtarea de la sistemul bazat substanțial pe sesizări și apropierea de un sistem care selectează cazurile în mod prioritar în baza impactului potențial al acestora asupra performanței pieței și consumatorului.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să identifice un mecanism eficient de schimb de informații cu Agenția Achiziții Publice și alte instituții cu competența de verificare a procedurilor de achiziții publice, care să stabilească modalitatea de conlucrare în vederea depistării ofertelor trucate.

Să examineze oportunitatea modificării legislației concurențiale pentru implementarea și a altor tipuri de metode reactive în depistarea cartelurilor.

1.6. Deși managementul cazurilor a fost îmbunătățit, Consiliul Concurenței trebuie să revizuiască statutul cazurilor cu o durată de examinare extinsă.

Investigațiile Consiliului Concurenței pot fi foarte complexe, cu realizarea acestora pe parcursul a mai mulți ani. Din aceste considerente, este important ca investigațiile să fie monitorizate permanent, pentru asigurarea faptului că se merge în direcția corectă și că se vor obține rezultatele scontate. Începînd cu anul 2013, Consiliul Concurenței a implementat proceduri coerente de asigurare a calității investigațiilor și a stabilit termene procedurale pentru examinarea lor. Cu toate acestea, în vederea eficientizării managementului cazurilor, Consiliul Concurenței trebuie să revizuiască portofoliul cazurilor cu o durată care depășește 2 ani, pentru a decide asupra oportunității continuării acestora.

Practica internațională nu a stabilit termene exacte pentru realizarea unei investigații, finalizarea cazului fiind influențată de complexitatea acestuia, tehnicile de colectare a probelor, modalitatea de conlucrare cu părțile implicate, precum și de alți factori relevanți. Cu toate acestea, se consideră că a fost asigurată utilizarea eficientă a resurselor disponibile atunci cînd durata de examinare a investigației nu depășește 2 ani, termen spre care tind toate autoritățile de concurență.

În acest context, pentru investigațiile inițiate și finalizate în perioada 2011-2014, Consiliul Concurenței demonstrează o performanță bună, comparativ cu alte state, în 82,7% din cazuri procedurile de investigare fiind derulate în termene rezonabile. Durata de examinare a cazurilor începute și finalizate în anii 2011-2014 este reflectată în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

Repartizarea după durată a cazurilor inițiate și finalizate în anii 2011-2014

Sursă: Diagramă elaborată în baza informațiilor prezentate de Consiliul Concurenței.

Totodată, analiza portofoliului cazurilor în examinare a relevat că 31 din cele 51 de investigații aflate în curs de examinare[36] au depășit termenul de 2 ani, ce constituie 61%. Analiza detaliată a duratei investigațiilor în examinare este prezentată în Diagrama nr.5.

Diagrama nr.5

Portofoliul investigațiilor în examinare la finele anului 2014

Sursă: Diagramă elaborată de echipa de audit în baza informațiilor prezentate de Consiliul Concurenței.

Durata investigațiilor reprezintă adesea motiv de îngrijorare, ținînd cont de tendința de a demara în paralel mai multe cazuri și de incapacitatea de a le finaliza rapid în condițiile unor resurse limitate. Astfel, potrivit legii anterioare, ANPC trebuia să examineze obligatoriu cererea depusă, în condițiile achitării taxei de examinare, ceea ce a determinat inițierea unui număr mare de cazuri în perioada 2011-2012.

Totodată, urmare introducerii de către Consiliul Concurenței a procedurilor de examinare preliminară a cererilor, începînd cu anul 2013, a fost îmbunătățit procesul de selectare a cazurilor, cu reducerea esențială a numărului investigațiilor inițiate la cerere. Procedura respectivă presupune respingerea cererilor care nu prezintă temeiuri rezonabile cu privire la existența presupuselor încălcări ale legislației concurenței și nu țin de competența autorității, ceea ce pe termen lung va contribui la diminuarea numărului de cazuri finalizate cu lipsa constatării încălcării. Evoluția numărului investigațiilor inițiate, finalizate și în curs de examinare este reflectată în Diagrama nr.6.

Diagrama nr.6

Evoluția numărului investigațiilor în perioada 2011-2014

Sursă: Diagramă elaborată de echipa de audit în baza informațiilor prezentate de Consiliul Concurenței.

Printre cauzele care au condiționat reducerea numărului de cazuri inițiate și finalizate în anii 2013-2014, pot fi menționate suplimentar: micșorarea numărului angajaților care au activat în direcțiile de concurență, cu implicarea unora dintre aceștia în activități de elaborare a cadrului normativ necesar implementării legislației concurenței; tergiversarea procesului de numire în funcție în anul 2013 a membrilor Plenului Consiliului Concurenței. Cauzele menționate au condiționat și diminuarea numărului investigațiilor finalizate cu constatarea încălcării legislației concurenței. Dinamica încălcărilor depistate de către ANPC și Consiliul Concurenței în perioada 2011-2014 este prezentată în Diagrama nr.7.

Diagrama nr.7

Dinamica încălcărilor depistate de către ANPC și Consiliul Concurenței în perioada 2011-2014

Sursă: Diagramă elaborată de echipa de audit în baza informațiilor prezentate de Consiliul Concurenței.

Datele prezentate în diagramă relevă că, în perioada de referință, CA al ANPC și Plenul Consiliului Concurenței au adoptat 135 de hotărîri și decizii, dintre care: 70 au vizat încetarea investigațiilor din cauza lipsei încălcării legislației concurenței, 55 au identificat acțiunile agenților economici sau autorităților publice ca fiind incompatibile cu legislația concurenței, iar 10 au vizat recomandări de modificare a cadrului legislativ, stabilirea poziției dominante sau autorizarea concentrărilor economice.

În vederea asigurării unui management eficient al cazurilor, bunele practici[37] recomandă implementarea procedurilor permanente de reexaminare a cazurilor, în vederea aprecierii oportunității de continuare sau încetare a acestora la o etapă incipientă.

Din cele 70 de investigații finalizate cu lipsa constatării încălcării în perioada 2011-2014, 67,1% au fost inițiate la cerere de către CA al ANPC. Conform cerințelor legii anterioare, examinarea cererilor era obligatorie, fapt care nu permitea luarea în calcul a temeiului rezonabil privind existența presupusei încălcări a legislației concurenței. Din aceste considerente, Consiliul Concurenței trebuie să revizuiască cazurile inițiate la cerere, conform exigențelor legii anterioare, pentru a examina oportunitatea continuării acestora.

Totodată, se relevă că sistemul de management al cazurilor, implementat de către ANPC, se caracteriza prin următoarele deficiențe: lipsa unor termene procedurale în examinarea cazurilor; lipsa cerinței privind elaborarea planului de acțiuni al investigației; participarea juristului în cadrul investigației doar prin avizarea documentelor; formarea echipelor de investigare din 1-2 persoane; fluctuația ridicată a personalului; lipsa unor proceduri clare de asigurare a calității; solicitarea informațiilor prioritar prin intermediul corespondenței; numărul relativ mare de cazuri per angajat.

Imperfecțiunile legii anterioare și lipsa unor proceduri clare de asigurare a calității au condiționat o cotă relativ redusă de menținere de către instanțele de judecată a hotărîrilor CA al ANPC adoptate în perioada 2011-2012, comparativ cu situația altor autorități de concurență. În acest sens, în perioada analizată, rata de menținere irevocabilă a deciziilor autorității de concurență din Bulgaria a constituit în medie 80%[38], ale Consiliului de Concurență din România – 92%[39], iar în cazul ANPC – 59%. Analiza comparativă a ponderii deciziilor irevocabile prin care au fost menținute deciziile autorităților de concurență este reflectată în Diagrama nr.8.

Diagrama nr.8

Analiza comparativă a ponderii deciziilor irevocabile ale instanțelor de judecată prin care au fost menținute deciziile autorităților de concurență

Sursă: Diagramă elaborată de echipa de audit în baza Rapoartelor anuale ale autorităților de concurență.

Motivele pentru care instanțele de judecată au anulat hotărîrile ANPC sînt diverse, după cum urmează: în 36% de cazuri instanța a considerat că nu au fost prezentate probe suficiente, respectiv, în 15% – calificarea juridică a cazului a fost stabilită incorect, în 14% – instanța a invocat constatarea unor fapte a căror verificare nu ține de competența autorității de concurență, în 14% – instanța a invocat lipsa cadrului legal care să stabilească cuantumul amenzilor, iar în 21% – motivele au vizat identificarea incorectă a subiectului prescripției, nerespectarea metodologiei privind stabilirea poziției dominante pe piață sau lipsa subiectului de drept pentru realizarea investigației.

Urmare adoptării Legii concurenței și aprobării Regulamentului intern[40], managementul cazurilor a fost îmbunătățit substanțial. În acest sens, a fost introdusă etapa de examinare preliminară a cererilor; elaborarea documentelor de planificare a investigației; au fost stabilite termenele procedurale în cadrul investigației, precum și create premise pentru participarea activă a unui angajat din Direcția juridică la investigarea cazului.

Astfel, respectivele proceduri de asigurare a calității și prevederile noului cadru legal al concurenței au contribuit la menținerea integrală a deciziilor Plenului Consiliului Concurenței. În acest sens, o decizie emisă în anul 2013 de către Plenul Consiliului Concurenței a fost menținută irevocabil de către instanța de judecată.

Totodată, misiunea de audit semnalează și unele rezerve în derularea procesului de investigare, constatînd, în unele cazuri examinate potrivit procedurii aprobate, că nu a fost asigurat un management eficient. Deși planurile de investigație stabilesc termenele aferente etapelor de investigare, acestea nu definesc concret ce informații urmează a fi solicitate, metodologia aplicată, abordarea cazului și ce tehnici de colectare a probelor ar fi mai potrivite pentru obținerea datelor în termene rezonabile. Astfel, nestabilirea clară a abordării cazului poate determina inconsecvența examinării acestuia și prelungirea termenului de investigare. În acest sens, în 2 cazuri examinate, datorită lipsei unei abordări clare, s-a constatat inconsecvență în examinarea investigațiilor.

Misiunea de audit relevă că un factor esențial care poate contribui la perfecționarea calității actului judiciar este instruirea judecătorilor în domeniul concurenței. Deși în anul 2012, cu suportul experților în cadrul Proiectului Twinning, a fost organizată o activitate de instruire în domeniul concurenței și ajutorului de stat, nu toți judecătorii au beneficiat de instruiri în domeniul implementării politicilor concurențiale.

Generalizînd cele expuse, se poate concluziona că, pînă la adoptarea în anul 2013 a Regulamentului intern al Consiliului Concurenței, nu au existat proceduri scrise de asigurare a calității și managementului cazurilor, ceea ce a condiționat o rată relativ scăzută de menținere în instanță a hotărîrilor CA al ANPC, comparativ cu instituțiile similare din alte state. De asemenea, lipsa unor termene procedurale și numărul mare de cazuri per angajat au afectat, în unele cazuri, finalizarea investigațiilor în termene rezonabile. Urmare adoptării Legii concurenței și a procedurilor interne, managementul cazurilor s-a îmbunătățit semnificativ, ceea ce a determinat menținerea intergrală a deciziilor Consiliului Concurenței în instanța de judecată. Totodată, auditul sesizează necesitatea revizuirii statutului cazurilor initiate la cerere conform procedurii anterioare, precum și acordarea unei atenții sporite etapei de planificare a investigațiilor.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să creeze o bază de date, cu sistematizarea electronică a practicii decizionale a instituției, sub forma unui registru de accesare comună pentru personalul implicat în activitățile de control, și să asigure instruiri privind deficiențele depistate în examinarea cazurilor care nu au fost susținute de instanțele judiciare, în vederea evitării acestora pe viitor.

Să examineze oportunitatea revizuirii statutului investigațiilor inițiate la cerere conform Legii cu privire la protecția concurenței, în funcție de probele anexate la dosar, cu respectarea procedurilor prevăzute de legislația în vigoare.

Să asigure elaborarea mai detaliată a planului de acțiuni al investigației, cu descrierea concretă a documentelor ce trebuie solicitate inițial, stabilirea tehnicilor de colectare a probelor și abordării în examinarea cazului.

Să perfecționeze programul de evidență a timpului prevăzut pentru examinarea cazurilor, în scopul facilitării deciziilor de desemnare a raportorilor și de repartizare a sarcinilor în cadrul investigațiilor.

1.7. Sistemul de monitorizare a executării prescripțiilor urmează a fi perfecționat.

Conform prevederilor legale[41], Consiliul Concurenței are atribuția de a emite prescripții. Prin prescripții se dispun măsuri interimare, se obligă autoritățile administrației publice, precum și persoanele asimilate autorităților publice, să înceteze încălcarea legii și/sau să înlăture efectele negative aduse prin încălcarea legii, inclusiv să abroge sau să modifice un act normativ sau un act individual, să efectueze anumite acțiuni sau să se abțină de la efectuarea lor. Consiliul Concurenței este responsabil de monitorizarea executării prescripțiilor. Cu toate acestea, registrul creat pentru ținerea evidenței prescripțiilor nu este completat corespunzător, ceea ce afectează eficacitatea eforturilor de monitorizare a executării acestora.

În perioada anilor 2011-2014, autoritatea responsabilă de asigurarea aplicării şi respectării legislaţiei în domeniul concurenţei a emis 50 de prescripții pentru executare de către agenții economici și autoritățile administrației publice. Se relevă că numai 23 de prescripții din cele 50 emise se regăsesc în registe și pentru acestea sînt indicate informații ce vizează numărul prescripției și data emiterii, dar nu și privind rezultatul executării lor. Auditul a constatat că, din cele 50 de prescripții emise, 21 de prescripții au fost executate, 2 prescripții - executate parțial, 14 - anulate în instanța de judecată, 4 - sînt în proces de judecată, 3 - n-au fost executate, iar în 6 cazuri Consiliul Concurenței nu dispune de informații aferente executării acestora, termenul de executare a lor fiind expirat. Totodată, 14,3% din numărul total al prescripțiilor executate au fost scoase de la control în bază angajamentelor asumate, fără a fi verificate măsurile întreprinse efectiv, ceea ce compromite eficiența în asigurarea măsurilor aplicate de către Consiliul Concurenței.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.183 din 11.07.2012 și a Regulamentului intern, se atestă o îmbunătățire a procedurii de monitorizare a executării prescripțiilor. În acest sens, exemplificăm că: persoanele vizate au fost responsabilizate de a informa Consiliul Concurenței despre măsurile întreprinse în vederea executării deciziei și de a prezenta documente confirmative; urmărirea executării prescripțiilor a fost pusă în sarcina raportorului pentru fiecare caz în parte, dacă nu a fost desemnată o altă persoană în acest sens; a fost prevăzută executarea silită a deciziilor Plenului Consiliului Concurenței prin intermediul Ministerului Finanțelor; s-a stabilit obligativitatea adresării în instanța de judecată a Consiliului Concurenței în termen de 6 luni de la data expirării perioadei prevăzute în decizie; au fost introduse prevederi ce vizează amenzile cu titlu cominatoriu pentru neexecutarea prescripțiilor. Cu toate acestea, lipsa evidenței centralizate a informațiilor cu privire la executarea prescripțiilor în condițiile unei fluctuații înalte a personalului afectează eficiența monitorizării procesului de executare a lor.

Inexistența unor reglementări clare și specifice cu privire la procesele de monitorizare a executării prescripțiilor și scoaterea acestora de la control s-a materializat în lipsa informațiilor privind statutul executării a 12% din numărul total de prescripții emise în perioada anilor 2011-2014, cu modificarea statutului acestora în lipsa unor acte confirmative. Deși au fost îmbunătățite esențial procedurile de monitorizare, persistă unele puncte slabe în procesul de urmărire a executării prescripțiilor, care rămîn a fi neînlăturate, și anume: lipsa evidenței corespunzătoare a executării prescripțiilor, precum și scoaterea acestora de la control în baza angajamentelor asumate, fără a fi verificată executarea efectivă.

Recomandării conducerii Consiliului Concurenței:

Să reglementeze în modul corespunzător procesul de monitorizare a executării prescripțiilor emise de către Consiliul Concurenței.

Să instituie un registru generalizator per instituție, care va include și va sistematiza informații aferente prescripțiilor emise, cu indicarea termenelor de executare, persoanelor vizate și a celor responsabile din cadrul Consiliului Concurenței, precum și a statutului prescripțiilor (executat/neexecutat).

Să asigure monitorizarea permanentă a registrului generalizator, cu raportarea periodică către președintele Consiliului Concurenței a situației ce vizează executarea prescripțiilor cu termen scadent.

1.8. Necesită a fi identificat un mecanism fiabil de avizare obligatorie a proiectelor de acte normative ce pot influența mediul concurențial.

Pentru realizarea misiunii atribuite, Consiliul Concurenței dispune de instrumente ex-ante ce vizează acordarea suportului de către Guvern și Parlament, prin consultarea și avizarea proiectelor de acte legislative și normative care ar putea afecta mediul concurențial. Deși, în conformitate cu prevederile legislației[42], AAP transmit Consiliului Concurenței spre avizare proiectele de acte legislative și normative care pot avea impact anticoncurențial, au fost depistate cazuri de nerespectare de către autorii proiectelor a procedurii de avizare. Lipsa unui mecanism fiabil de avizare obligatorie a proiectelor de acte legislative și normative nu va permite realizarea adecvată a funcțiilor de avizare, în scopul limitării barierelor de intrare pe piață, evaluării premiselor pentru favorizarea unor practici anticoncurențiale și prevenirii efectelor negative ale acestora.

Generalizînd cele expuse la obiectivul dat, se concluzionează că Consiliul Concurenței a depus eforturi majore pentru a îmbunătăți regimul concurențial. Cu toate acestea, lipsa valorilor-țintă pentru indicatorii formulați în documentul de dezvoltare strategică și corelarea insuficientă cu politicile naționale au condiționat dificultăți în evaluarea, raportarea și monitorizarea rezultatelor obținute. Totodată, misiunea de audit relevă că este necesară implementarea unui sistem care să asigure selectarea cazurilor cu un impact semnificativ pentru performanța piețelor și societate. Deși au fost inițiate unele măsuri, în perioada analizată, nu s-a făcut un studiu complex asupra barierelor existente în realizarea unei concurențe sănătoase, iar determinarea domeniilor ce urmau a fi cercetate s-a efectuat în dependență de interesul public major, fără a utiliza factori de risc. Implementarea legislaţiei și a procedurilor noi a contribuit la îmbunătățirea managementului cazurilor, însă Consiliul Concurenței ar trebui să acorde o atenție sporită etapei de planificare a investigațiilor și procesului de monitorizare a prescripțiilor. Neimplementarea corespunzătoare a aspectelor menționate poate afecta eficiența autorității în realizarea funcțiilor sale.

II. Utilizează Consiliul Concurenței în mod eficient și în condiții de economicitate resursele sale pentru maximizarea impactului activităților de prevenire și combatere a practicilor anticoncurențiale?

Consiliul Concurenței are o misiune complexă, care trebuie realizată cu resurse limitate. În aceste condiții, instituția trebuie să se asigure că funcționează în mod economic și eficient și a implementat corespunzător sistemul de management financiar și control intern, menit să atenueze riscurile de fraudă, risipă și abuz. Auditul a constatat că Consiliul Concurenței trebuie să îmbunătățească în mod semnificativ multe din sistemele sale de gestionare a proceselor. În acest sens, Consiliul Concurenței nu a implementat sisteme de control intern obligatorii în cadrul proceselor bugetare, financiare, de personal, iar cele aplicate nu sînt pe deplin eficiente. În plus, închirierea oficiului în zona ultracentrală poate să constituie nu cea mai indicată variantă pe termen lung. Nesoluționarea problemelor menționate poate determina expunerea pe viitor a operațiunilor instituției riscului de fraudă, cheltuirea irațională a resurselor financiare.

2.1. Sistemul de management financiar și control nu este implementat corespunzător.

Managerul Consiliului Concurenței este responsabil de implementarea sistemului de management financiar și control. Cu toate că este interesat de implementarea procedeelor moderne de gestionare a proceselor operaționale, Consiliul Concurenței nu a implementat o serie de cerințe obligatorii privind sistemul de management financiar și control intern. Pînă cînd Consiliul Concurenței nu va întreprinde acțiuni de implementare a sistemului MFC, operațiunile instituției sînt mai vulnerabile față de irosire și abuz.

Evaluarea riscurilor nu a fost realizată și nici elaborat Registrul riscurilor.

Conform cadrului legal[43], managerul entității publice și managerii operaționali identifică, evaluează, înregistrează și monitorizează sistematic riscurile ce pot afecta îndeplinirea obiectivelor și realizarea performanțelor planificate, precum și elaborează măsuri de diminuare a probabilității riscurilor și/sau a impactului acestora. Echipa de audit evidențiează interesul sporit al managementului instituției pentru implementarea procedeelor moderne de gestionare a proceselor operaționale în cadrul Consiliului Concurenței. În acest sens, conducerea Consiliului Concurenței a descris principalele procese operaționale în cadrul direcțiilor prioritare ale instituției, cu identificarea circuitelor documentare, a responsabililor implicați, precum și a termenelor de inițiere, realizare, monitorizare și raportare a activităților aferente fiecărui proces. Cu toate că în planul de acțiuni pe anul 2014 au fost stabilite acțiuni cu privire la identificarea și evaluarea riscurilor aferente obiectivelor operaționale din cadrul Consiliului Concurenței, acestea n-au fost realizate. Astfel, activitățile aferente achizițiilor, remunerării muncii, inclusiv cele de control, de evaluare și monitorizare sistemică a riscurilor nu sînt definite și descrise, iar Registrul riscurilor nu a fost elaborat. Unele carențe și neconformități constatate în cadrul auditului și expuse în prezentul Raport sînt consecințe ale neimplementării depline a sistemului de management financiar și control.

Consiliul Concurenței nu a emis Declarația privind buna guvernare pentru anul 2013.

Conducerea Consiliului Concurenței este responsabilă[44] de implementarea sistemului de management financiar și control, aprecierea gradului de conformitate a acestuia cu cadrul normativ în domeniu, elaborarea Raportului privind organizarea și funcționarea sistemului de management financiar și control, precum și de emiterea Declarației privind buna guvernare. Managerul entității publice este obligat ca în rezultatul autoevaluării să aprecieze organizarea sistemului de management financiar și control și să emită anual o declarație privind buna guvernare. În acest sens, Consiliul Concurenței nu se aliniază standardelor de bună guvernare. Astfel, Consiliul Concurenței nu dispune de proceduri formalizate cu privire la controlul intern, n-au fost identificate și evaluate riscurile, cu stabilirea activităților pentru gestionarea riscurilor aferente obiectivelor operaționale pentru toate domeniile de activitate, și nu a fost emisă Declarația privind buna guvernare pentru anul 2013, obligatorie în cadrul implementării MFC. Implementarea necorespunzătoare a standardelor de bună guvernare ar putea influența realizarea misiunii, obiectivelor strategice și obiectivelor operaționale ale Consiliului Concurenței.

Auditul intern nu funcționează în modul corespunzător.

La sfîrșitul anului 2013, Consiliul Concurenței a creat Serviciul de audit intern, cu angajarea unei persoane. Auditul a constatat unele deficiențe în activitatea Serviciului audit intern referitor la planificarea curentă și strategică, precum și în activitatea nemijlocită a acestuia, care se exprimă prin următoarele:

carta de audit intern a fost elaborată cu întîrziere, aceasta fiind aprobată pe parcursul misiunii de audit;

nu a fost elaborat un Plan strategic al activității de audit intern pentru perioada anilor 2015 – 2017;

auditorul intern nu și-a planificat și nu a realizat nici o misiune de audit din momentul creării unității de audit;

auditorul intern a realizat o serie de sarcini/atribuții operaționale delegate de conducere, care sînt incompatibile cu statutul și atribuțiile auditorului intern;

începînd cu anul 2015, funcția de auditor intern este vacantă, deoarece auditorul intern a întrerupt raporturile de muncă în acest domeniu, fiind numit într-o altă funcție în cadrul Consiliului Concurenței.

Echipa de audit consideră că cauzele eșecului creării unui serviciu de audit intern funcțional în oricare entitate publică (inclusiv Consiliul Concurenței), capabil să ofere managerilor asigurare şi consultanţă în vederea îmbunătăţirii activității entităţii publice, sînt diverse și nu pot fi rezumate doar la lipsa experienței în domeniul auditului intern. Chiar dacă în funcția auditorului intern uneori sînt angajate persoane fără experiență în domeniul auditului intern, dar înțeleg contextul și mediul de control în care vor activa, acestea depun eforturi la executarea funcției în strictă conformitate cu Legea nr.229 din 23.09.2010 și Standardele Naționale de Audit Intern. Auditorii interni respectivi ajută cu siguranță entitatea publică în atingerea obiectivelor sale. Întru susținerea acestei afirmații, aducem următorul exemplu.

Echipa de audit a efectuat o cercetare pentru perioada anului 2013, analizînd entitățile publice care dispun de o singură unitate de audit intern cu o experiență nesemnificativă de muncă în domeniul auditului, și a constatat că există bune practici în acest sens. Reieșind din informația prezentată în Tabelul nr. 4, chiar și în lipsa experienței, auditorii interni din șase entități publice au realizat cel puțin o misiune de audit intern.

Tabelul nr.4

Informații cu privire la activitatea auditorilor interni din autoritățile publice în anul 2013

Nr. d/oEntitatea publicăNumărul auditorilor interniExperiența medie de muncă în domeniul audituluiNumărul de misiuni realizate
1.Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene1 funcție1 an1
2.Ministerul Mediului1 funcție1 an1
3.Ministerul Tineretului și Sportului1 funcție0,1 ani1
4.Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor1 funcțienu are experiență4
5.Agenția „Moldsilva”1 funcție2 ani1
6.Cancelaria de Stat1 funcție0,3 ani3

Sursă: Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern în anul 2013.

Un impediment substanțial al consolidării funcționalității auditului intern este perceperea greșită de către managementul instituției a mandatului și atribuțiilor auditorului intern, acestuia fiindu-i delegate sarcini și atribuții improprii funcției deținute, care-i pot compromite independența și afecta imparțialitatea la efectuarea misiunilor de audit intern în domeniul contabilității, resurselor umane etc. Această situație este valabilă și pentru Consiliul Concurenței. Echipa de audit a constatat că, auditorului intern i s-a atribuit calitatea de membru al mai multor comisii și grupuri de lucru[45], prin ce au fost încălcate prevederile legale[46] privind următoarea restricție: conducătorul și personalul unității de audit intern nu au dreptul să realizeze sarcini operaționale ale entității publice.

Reieșind din cele expuse, auditul relevă că conducerea Consiliului Concurenței este preocupată de organizarea unui sistem de management financiar şi control intern, însă pînă la momentul actual nu a reușit să dezvolte și să consolideze sistemul de control financiar public intern la nivelul prevăzut de Legea nr.229 din 23.09.2010. Deși probele de audit obținute denotă că unele procese operaționale ce vizează domeniul activității de bază a entității sînt descrise și includ suficiente controale interne, asemenea afirmație nu poate fi oferită altor activități operaționale generatoare de neregularități. Astfel, au fost constatate unele carenţe ce afectează procesele de planificare și bună gestionare a mijloacelor publice, precum și alte probleme, care vor fi expuse în continuare. Cauza principală a acestor neconformități este preocuparea secundară a managementului față de implementarea MFC în activitățile operaționale aferente proceselor bugetare, financiare și de personal.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să întreprindă măsuri rezultative privind dezvoltarea și consolidarea unui sistem de MFC care să cuprindă toate activitățile și procesele instituționale, inclusiv să evalueze riscurile în conformitate cu cerințele sistemului MFC și să elaboreze Registrul riscurilor.

Să emită Declarația privind buna guvernare conform cerințelor Legii privind controlul financiar public intern.

Să angajeze un auditor intern și să se asigure că activitatea acestuia corespunde prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010 și Standardelor Naționale de Audit Intern.

2.2. Ambiguitățile cadrului legal și normativ care abordează prevederi aferente statutului, structurii și finanțării Consiliului Concurenței conduc la multiple incertitudini, decizii și acțiuni nefaste, cu impact negativ asupra eficienței utilizării banului public.

Potrivit Legii concurenței, Consiliul Concurenței este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament. Bugetul instituției pe anul următor, cu limita numărului de unităţi de personal şi schema de încadrare, se aprobă de către Parlament, ulterior fiind remis Guvernului pentru includerea acestuia în proiectul Legii bugetului pe anul următor, prin ce se asigură independența și autonomia financiară a autorității. Totodată, se atestă că conducerea (membrii Plenului) exercită funcții de demnitate publică, iar personalul de specialitate al instituției cade sub incidența Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Prin urmare, prevederile Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, precum și ale altor acte normative de punere în aplicare a acestor legi urmează a fi respectate cu strictețe de către Consiliul Concurenței.
Statutul personalului Consiliului Concurenței impune respectarea recomandărilor clare și exigente față de statul de personal și schema de încadrare a instituției publice.

Luînd în calcul faptul că politica statului în domeniul serviciului public este unică pentru toți funcționarii publici, Cancelaria de Stat recomandă completarea și avizarea statului de personal atît pentru AAPC, AAPL, cît și pentru autoritățile publice autonome. Respectarea de către toate autoritățile publice ale statului a recomandărilor metodice privind „Completarea și avizarea statelor de personal” este monitorizată cu strictețe de către Cancelaria de Stat. Statul de personal se aprobă de către conducătorul autorității publice, ulterior fiind expediat pentru avizare Cancelariei de Stat. Statul de personal devine valabil doar după avizarea și, respectiv, înregistrarea acestuia la Cancelaria de Stat.

Auditul a constatat că Consiliul Concurenței a activat pe parcursul anului 2014 în baza statului de personal și schemelor de încadrare neavizate și nerecunoscute de către Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor. Cauza acestei situații se datorează faptului că Consiliul Concurenței n-a coordonat cu Cancelaria de Stat majorarea numărului-limită de unități de personal și schema de încadrare pînă la adoptarea de către Parlament, deoarece acestea nu corespundeau integral prevederilor Legii nr.155 din 21.07.2011[47]. La rîndul său, Ministerul Finanțelor nu a susținut proiectul Hotărîrii Parlamentului prin care urma să fie aprobat efectivul-limită de personal și schema de încadrare a Consiliului Concurenței. Principala obiecție enunțată a fost majorarea nejustificată a numărului personalului de suport (subdiviziunile responsabile de finanțe și evidența contabilă, relații cu publicul, secretariat) în detrimentul alocării de unități suplimentare subdiviziunilor implicate în activitatea de investigație.

Parlamentul, prin Hotărîrea nr.278 din 21.11.2013[48], a aprobat numărul-limită de unități de personal (132 de unități pentru viitor, totodată stabilind că numărul mediu de unități pentru anul 2014 nu va depăși cifra de 80) și schema de încadrare a Consiliului Concurenței, însă acestea contravin prevederilor Legii nr.158 din 04.07.2008[49] și ale Legii nr.155 din 21.07.2011, motiv pentru care Cancelaria de Stat a refuzat să avizeze pozitiv statul de personal, iar Ministerul Finanțelor – să înregistreze schema de încadrare, aprobate de Parlament. La originea acestor refuzuri au stat necorespunderea unor funcții incluse în statele de personal deja aprobate cu prevederile Clasificatorului unic al funcției publice, atribuirea neîntemeiată a unor funcții la categoria funcțiilor care cad sub incidența Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, precum și majorarea numărului personalului de suport.

În concluzie, echipa de audit scoate în evidență faptul creării unei situații de confruntare, bazată pe ambiguități legale, care implicit conduc la nereguli și disfuncționalități aferente proceselor de bugetare, alocare și utilizare a mijloacelor publice. Pe de o parte, Consiliul Concurenței susține și respectă selectiv prevederile cadrului normativ-legal aferent domeniului vizat, argumentîndu-și poziția cu articolele respective din Legea concurenței (autonomie, raportare către Parlament, independență în activitate etc.) și Hotărîrea Parlamentului nr.278 din 21.11.2013, totodată făcînd abstracție de la alte prevederi care impun respectarea regulilor unice pentru serviciul public. Pe de altă parte, Guvernul (Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor), bazîndu-se și pe prevederile Legii concurenței, care definesc statutul personalului Consiliului Concurenței (funcții de demnitate publică și funcționari publici), precum și ținînd cont de faptul că Legile nr.158 din 04.07.2008 și nr.155 din 21.07.2011 nu prevăd excepții pentru instituțiile autonome/independente, iar cerințele față de elaborarea bugetelor proprii și politica în domeniul remunerării muncii sînt unice pentru toate instituțiile publice, nu acceptă propuneri de buget, stat de personal și schemă de încadrare care nu sînt conforme cerințelor legale aplicate față de toate entitățile publice.

Ca efect al confruntării dintre instituția autonomă și Executiv, constatăm echivocul procesului de elaborare a bugetului pe anul 2014.

În iulie 2013, Consiliul Concurenței a prezentat Ministerului Finanțelor proiectul de buget, care prevedea calculul cheltuielilor de personal necesare pentru 110 unități în sumă de 11,3 mil.lei (statele de personal fără organele teritoriale). Ulterior, prin Hotărîrea nr.278 din 21.11.2013, Parlamentul a indicat expres numărul mediu de 80 de unități pentru anul respectiv. Reieșind din faptul că schema de încadrare a Consiliului Concurenței a fost întocmită cu abateri de la cadrul legal general aplicabil în ce privește statutul unor angajați ( de exemplu: Direcția secretariat include funcții publice, fapt ce contravine prevederilor lit. c), alin. (3) din art.4 al Legii nr.158-XVI din 04.07.2008), la etapa elaborării bugetului de stat pe anul 2014, Ministerul Finanțelor implicit a estimat cu aproximație fondul de salarizare al Consiliului Concurenței în contextul modificării structurii autorității și respectării cadrului legal aplicabil serviciului public. Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2014, în scopul asigurării funcționalității instituționale, Consiliului Concurenței i-a fost aprobat un buget în valoare totală de 14,9 mil.lei, din care 8,2 mil.lei constituie cheltuielile de personal pentru 83 de unități. Pe parcursul anului 2014, Cancelaria de Stat a solicitat de nenumărate ori de la Consiliul Concurenței întreprinderea măsurilor de revizuire și înaintarea propunerilor de modificare a prescripțiilor Hotărîrii Parlamentului nr.278 din 21.11.2013, pentru ajustarea acestora la cadrul legal în vigoare, însă careva acțiuni în acest sens nu au fost realizate.

Mangementul Consiliului Concurenței confundă noțiunile de economii obținute la fondul de salarizare cu alocații bugetare destinate remunerării muncii aferente funcțiilor vacante.

Incertitudinile și opiniile diferite asupra statului de personal și schemei de încadrare ale Consiliului Concurenței, Cancelariei de Stat și Ministerului Finanțelor, precum și influența factorilor obiectivi ce țin de lipsa spațiilor necesare și posibilitatea de recrutare a personalului necesar au avut impact direct asupra planificării econome și utilizării eficiente a mijloacelor publice destinate cheltuielilor de personal. La solicitarea echipei de audit, contabilitatea Consiliului Concurenței nu a prezentat un calcul referitor la numărul de personal pentru care a fost calculat fondul de salarizare pe anul 2014, dată fiind lipsa acestuia, cauzată de pozițiile contradictorii dintre Consiliul Concurenței și Ministerul Finanțelor, care au condus la procesul anevoios de bugetare menționat. Conform explicațiilor responsabililor din cadrul Consiliului Concurenței, alocațiile bugetare destinate cheltuelilor de personal au fost aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, fără solicitarea de la Consiliul Concurenței a informațiilor suplimentare. Astfel, pentru anul 2014, din suma totală a alocațiilor destinate cheltuielilor de personal în valoare de 8,2 mil. lei, pentru remunerarea muncii a 83 de unități au fost planificate mijloace publice în sumă de 6,5 mil. lei, dar efectiv numărul mediu al persoanelor angajate pe parcursul anului bugetar respectiv a fost de 49 de unități (59% din totalul unităților).

Beneficiind de această conjunctură, conducerea Consiliului Concurenței a utilizat toate alocațiile bugetare destinate remunerării muncii fără a ține cont de principiile bunei guvernări (economie, eficiență, răspundere etc. la utilizarea banului public). Conducerea Consiliului Concurenței a tratat alocațiile bugetare aferente funcțiilor vacante pe parcursul întregului an (cca 41% din numărul de personal) ca ecomomii ale instituției, deși acestea nu puteau fi considerate astfel (mijloacele economisite din fondul de retribuire a muncii se obțin din contul buletinelor de boală, concediilor din cont propriu și funcţiilor vacante pe o perioadă de pînă la 2 săptămîni). În consecință, cca 2,0 mil.lei au fost utilizate neeconomic și parțial neregulamentar la acordarea unor sporuri pentru participarea în grupuri de lucru, executarea unor lucrări de importanță deosebită, suplimente, premii și ajutoare materiale unice etc.

Managementul Consiliului Concurenței trebuie să acorde mai multă atenție îmbunătățirii sistemelor de gestionare a proceselor bugetare, financiare și de personal în conformitate cu principiile bunei guvernări.

Potrivit Legii nr.229 din 23.09.2010, principiile bunei guvernări sînt transparenţa şi răspunderea, economicitatea, eficienţa şi eficacitatea, legalitatea şi echitatea, etica şi integritatea în activitatea entităţii publice. Cadrul legal existent îi atribuie managerului entităţii publice răspunderea managerială pentru asigurarea principiilor bunei guvernări. Auditul a constatat că Consiliul Concurenței trebuie să îmbunătățească în mod semnificativ multe dintre sistemele sale de gestionare a proceselor bugetare, financiare, de personal, deoarece există slăbiciuni instituționale în acest sens. Activitățile cotidiene aferente proceselor operaționale la capitolele menționate se bazează, în principal, doar pe unele principii ale bunei guvernări, în special pe legalitate, dar și aici sînt obiecții, ținîndu-se cont de ambiguitățile cadrului legal descrise anterior. Managementul entității nu recunoaște și nu ia în calcul prevederile mai multor documente/acte și norme, elaborate de către Cancelaria de Stat și alte AAPC în conformitate cu planurile anuale ale Guvernului, al căror scop este de a unifica politicile în diverse domenii, precum și de a ghida instituțiile publice în implementarea corectă și eficientă a legilor și bunelor practici care au tangență cu serviciul public. Opunerea managementului Consiliului Concurenței față de respectarea cadrului legislativ și normativ menționat se bazează pe autonomia instituției și independența acesteia față de Guvern, precum și pe caracterul recomandabil al unor acte normative. Ca efect, se menționează că Consiliul Concurenței nu dispune de un set întreg de reglementări interne distincte, care ar aduce claritate și transparență în procesul de luare a deciziilor, precum și ar contribui la consolidarea răspunderii manageriale pentru utilizarea mijloacelor publice în condiții de economie și eficiență.

2.3. Motivarea personalului se realizează în lipsa unor criterii bine definite, iar utilizarea mijloacelor publice la motivarea financiară se efectuează fără a se ține cont de principiile bunei guvernări.

Motivarea personalului reprezintă un set de măsuri de stimulare profesională care orientează și dirijează comportamentul angajaților prin satisfacerea anumitor necesități. Implementarea unui sistem motivațional inechitabil conduce la aprecierea incorectă a aportului angajaților la realizarea obiectivelor instituționale și poate condiționa scăderea performanțelor. În acest sens, se relevă că Consiliul Concurenței nu dispune de un Regulament cu privire la premiere, acordarea ajutorului material unic și stabilirea sporurilor la salariu, care ar prevedea expres modul, criteriile, mărimea și termenele de premiere. Conducerea Consiliului Concurenței consideră că instituția nu are nevoie de un asemenea regulament, deoarece această cerință nu se regăsește în lege, iar normele Cancelariei de Stat și ale MMPSF poartă un caracter recomandabil. Misiunea de audit scoate în evidență faptul că, potrivit bunelor practici de management, lipsa unor reglementări distincte și proceduri clare privind acordarea premiilor și suplimentelor salariale sporesc riscul de fraudă, risipă și abuz.

În cadrul auditului a fost verificată modalitatea stabilirii treptelor de salarizare și motivării financiare a personalului Consiliului Concurenței, constatîndu-se mai multe obiecții și nereguli, după cum urmează:

La stabilirea treptelor de salarizare a angajaților Consiliului Concurenței nu s-a ținut cont de recomandările MMPSF, ceea ce a determinat efectuarea în anul 2014 a cheltuielilor bugetare suplimentare în sumă de 27, 2 mii lei.

Perceperea alocațiilor bugetare aferente funcțiilor vacante pe parcursul întregului an bugetar ca economii la remunerarea muncii a condus la decizii manageriale care contravin principiilor de răspundere, economicitate, eficienţă și echitate. Premiile unice au fost stabilite diferențiat, fără fundamentarea cuantumului premiului per angajat, precum și în lipsa notei de serviciu a contabilului-șef al Consiliului Concurenței privind suma reală a economiei fondului de retribuire a muncii la momentul acordării premiului. Astfel, pe parcursul anilor 2013-2014, tuturor angajaților le-au fost acordate cîte 2 premii unice pentru zilele profesionale ,,ziua economistului” și ,,ziua juristului”, deși unii au studii doar în domeniul juridic, iar alții – doar în domeniul economic. Tot personalul Consiliului Concurenței a mai beneficiat și de premii cu ocazia ,, zilei funcționarului public”, inclusiv persoanele care dețin funcții de demnitate publică, acestora fiindu-le achitate mijloace în sumă totală de 56,7 mii lei. Membrii Plenului Consiliului Concurenței au mai beneficiat de un premiu unic, acordat cu ocazia „zilei concurenței”. Totodată, întregului efectiv al Consiliului Concurenței, inclusiv bărbaților, a fost acordat diferențiat, fără argumentarea cuantumului premiului pentru fiecare angajat, un premiu unic în legătură cu sărbătoarea de „8 martie”.

Conform art.8 din Legea nr. 355-VIII din 23.12.2005[50] , persoanele care dețin funcții de demnitate publică beneficiază de un ajutor material în mărimea unui salariu mediu lunar. Misiunea de audit atestă că, în perioada anilor 2013-2014, membrilor Plenului Consiliului Concurenței le-a fost acordat neregulamentar un al doilea ajutor material unic în sumă totală de 66,8 mii lei. De asemenea, se menționează lipsa unor criterii uniforme și clare care ar indica modul, mărimea și condițiile de acordare a ajutorului material, fiind evidențiat faptul de acordare diferențiată în anul 2013 a unui ajutor material unic.

Pe parcursul anului 2014, membrilor mai multor grupuri de lucru și comisii, în afară de salariul de funcție și 8 premii unice, le-au mai fost achitate de la 2 pînă la 4 premii unice și/sau suplimente în sumă totală de 181,8 mii lei.

Referitor la plățile pentru munca suplimentară, auditul menționează că Consiliul Concurenței nu dispune de reglementări interne cu privire la modul de acordare a acestora. Pe parcursul anilor 2013-2014, un grup de angajați, inclusiv cu funcții de conducere și de demnitate publică, au beneficiat de remunerarea muncii prestate în zilele de repaus (pentru care se achită dublu), fără a se indica pentru ce activități, achitîndu-li-se plăți salariale în mărime de 127,7 mii lei, orele de muncă suplimentare fiind o consecință a nesuplinirii posturilor vacante.

Reieșind din cele expuse, crearea unei situații de confruntare, bazată pe ambiguități legale, a condus la unele nereguli și disfuncționalități aferente proceselor de bugetare, alocare și utilizare a mijloacelor publice, ceea ce a condiționat distribuirea integrală a alocațiilor bugetare destinate salarizării, formate în anul 2014 din contul funcțiilor vacante, în mărime de 2,0 mil. lei, între angajați pentru achitarea diferitor sporuri, premii și suplimente. Misiunea de audit denotă că Consiliul Concurenței nu dispune de o politică de motivare a personalului, care să stabilească un mecanism echitabil de stimulare a angajaților, nefiind elaborate proceduri scrise cu privire la condițiile de acordare a sporurilor și premiilor.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să elaboreze politici și proceduri distincte și complete care să reglementeze utilizarea surselor financiare pentru acordarea premiilor și ajutoarelor materiale, cu specificarea condițiilor pentru utilizarea plăților respective, criteriilor de eligibilitate, tipurilor de premii și mărimii plăților, precum și modalitatea de efectuare a plăților și documentele justificative necesare, care să corespundă prevederilor legale în vigoare.

2.4. Unele proceduri de personal trebuie implementate conform cadrului normativ.

Consiliul Concurenței a sporit semnificativ efectivul și va mai continua să-l sporească în viitorul apropiat. Implementarea unor procese adecvate de recrutare, instruire, integrare și evaluare a performanțelor este esențială în vederea asigurării Consiliului Concurenței cu un personal calificat. Ținînd cont de importanța resurselor umane calificate pentru activitatea Consiliului Concurenței, auditul și-a propus să evalueze procesele menționate.

Nu a fost asigurată integral aplicarea prevederilor normative la desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor publice vacante.

În contextul reorganizării structurale, în decembrie 2013, Consiliul Concurenței a organizat un concurs de ocupare a funcțiilor publice, în urma căruia au fost ocupate 46 de funcții. Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs[51] stabilește cerințe obligatorii în ce privește modul de desfășurare a concursului, pentru selectarea celor mai competente persoane. Echipa de audit a examinat integral 126 de lucrări pentru proba scrisă și a constatat unele cazuri de evaluare neuniformă a candidaților:

În 6 cazuri (5%) s-a constatat nerespectarea cerinței ca toți candidații la ocuparea uneia și aceleiași funcții publice să îndeplinească aceeași variantă de lucrare.

În 19 cazuri pentru aceleași subiecte din testul-grilă răspunsurile au fost evaluate diferențiat.

În 4 cazuri răspunsurile la subiectele din testul-grilă au fost notate cu 1 punct, deși punctajul acordat în restul cazurilor a fost de 0 sau 2.

S-au constatat unele deficiențe în controlul intern al entității aferente procesului de organizare a concursului. În acest sens, se relevă următoarele:

lipsa listelor de întrebări de bază utilizate în cadrul interviului în dosarele aferente concursului.

Pentru 13 din 51 de funcții, un evaluator nu a îndeplinit integral Tabelul de înregistrare a rezultatelor probei scrise la funcția publică vacantă.

Consiliul Concurenței trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare a resurselor umane și să planifice activitățile de instruire în baza necesităților individuale.

Autoritatea a angajat un număr semnificativ de personal nou la începutul anului 2014. Pe parcursul perioadei auditate, Consiliul Concurenței a întreprins măsuri active în domeniul creșterii calificării personalului, dar aceste eforturi au fost subminate de fluctuația mare a personalului. În vederea consolidării rezultatelor obținute și creșterii capacității instituției de a se asigura cu un personal calificat, este necesară o abordare mai clară și coerentă în vederea consolidării eforturilor în domeniul dezvoltării profesionale.

Deși în PDS s-a specificat necesitatea elaborării unei strategii de instruire sau a unui plan de acțiuni, aceasta nu s-a efectuat. Un exemplu de bună practică în domeniul dezvoltării profesionale este Strategia de instruire a funcționarilor publici din cadrul Secretariatului Parlamentului[52]. O astfel de strategie este deosebit de importantă în situația angajării unui număr mare de funcționari, precum și în condițiile unei fluctuații importante cu care s-a confruntat instituția. De exemplu, în urma organizării concursului din decembrie 2014, numărul funcțiilor ocupate în subdiviziunile: Juridică, Abuz de poziție dominantă, Anticartel, Concentrări Economice și Studii de Piață, Acțiuni Anticoncurențiale ale Autorităților Publice s-a majorat de la 13 pînă la 24 de unități, dintre care 50% din angajații cu atribuții de control au o vechime în muncă sub 2 ani, inclusiv 25% - cu vechime în muncă sub 1 an. La nivelul direcțiilor cu atribuții în protecția concurenței și în juridică, fluctuația personalului în anul 2014 s-a redus în comparație cu perioadele precedente. În același timp, din 38 de funcționari publici care au participat în anii 2011-2013 la diverse forme de instruire organizate în cadrul Proiectului Twinning sau în străinătate, 21 de persoane nu mai activează în cadrul Consiliului Concurenței.

Misiunea de audit a constatat următoarele aspecte problematice privind domeniul dezvoltării profesionale:

Planificarea activităților de dezvoltare profesională nu se bazează pe necesitățile individuale identificate. Conform prevederilor Regulamentului[53], autoritatea trebuie să implementeze activități de identificare a necesităților de instruire la diferite niveluri, de planificare a activităților de instruire în baza necesităților identificate și de evaluare a acestor activități. În urma identificării necesităților individuale și de grup, conducătorii subdiviziunilor trebuie să elaboreze solicitări privind activitățile de instruire, în baza cărora sînt elaborate planurile de instruire. S-a constatat că acest proces nu este implementat corespunzător. De asemenea, nu este implementat procesul de evaluare a activităților de dezvoltare profesională conform unor indicatori stabiliți în procesul de planificare a instruirii, după cum prevede cadrul normativ.

Nu au fost elaborate planuri de instruire a personalului instituției pentru anii 2012 și 2013. Totuși, în urma analizei altor surse de date, s-a constatat că autoritatea a asigurat activități de instruire în perioada respectivă.

Nu au fost elaborate planuri individuale de instruire și documente de planificare a activităților specifice postului pentru 3 funcționari numiți în funcție în 2013 dintr-un eșantion de 8 funcționari publici debutanți care au desfășurat perioada de probă în 2013-2014. În cazul personalului angajat în anul 2014, ca urmare a concursului din decembrie 2013, s-a constatat că prevederile normative[54] au fost respectate. De asemenea, atît funcționarii publici debutanți, cît și funcționarii publici noi angajați au efectuat instruiri necesare integrării.

Nu a fost valorificată oportunitatea de a dezvolta profesional 2 funcționari publici în vederea acumulării de către aceștia a experienței profesionale. Astfel, conform Legii nr. 158-XVI din 04.07.2008[55], pentru ocuparea funcțiilor publice în autoritățile publice sînt necesare studii superioare absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă. Misiunea de audit a constatat că au fost numite în funcții publice persoane fără respectarea cerinței privind studiile: un caz de numire în funcția de controlor principal de stat în anul 2014 și 2 cazuri de numire în funcții publice în anul 2012, titularii exercitînd sarcini improprii funcțiilor atribuite.

Formularea obiectivelor individuale ale funcționarilor și a indicatorilor aferenți poate fi îmbunătățită pentru o mai bună monitorizare a performanțelor individuale.

Potrivit cadrului normativ[56] și metodologic[57], anual fiecărui funcționar public i se stabilesc obiective, dar și indicatori de performanță, care măsoară cantitativ și calitativ îndeplinirea acestora. Obiectivele trebuie să corespundă următoarelor cerințe: să fie specifice activităților, să fie măsurabile, să reflecte termenele de realizare, să fie realiste și flexibile. Urmare examinării obiectivelor și indicatorilor stabiliți pe anul 2014 pentru 13 funcționari din direcțiile auditate, s-a constatat că 14% din cele 50 de obiective analizate sînt formulate într-un mod general și nu-s măsurabile. În cazul a 3 controlori de stat obiectivele (6% din obiectivele analizate) se referă la activități de asigurare a suportului organizatoric-documentar, și nu la activități prioritare din domeniul concurenței. Totodată, obiectivele a doi funcționari din cadrul Direcției juridice sînt stabilite prea concret la nivelul rezultatului, fiind similare modului de formulare a indicatorilor. De asemenea, nu este definit nici un obiectiv aferent activităților de limitare/reprimare a activităților anticoncurențiale, iar obiectivele individuale ale funcționarului public de conducere din cadrul Direcției juridice nu acoperă nici o funcție de management. Potrivit cadrului normativ și metodologic, pentru fiecare obiectiv se stabilesc indicatori de performanță, care măsoară cantitativ și calitativ îndeplinirea acestuia. Cu toate acestea, la 6% din indicatorii analizați nu este posibilă măsurarea exactă a rezultatelor scontate, iar pentru 20% de indicatori nu sînt indicate valorile-țintă. Totodată, deși pentru fiecare obiectiv se recomandă stabilirea inclusiv a unui indicator calitativ, doar pentru 6% din obiectivele analizate indicatorii asociați se referă la aspectul calitativ al realizării acestora.

De asemenea, examinarea fișelor de stabilire a obiectivelor individuale de activitate și a indicatorilor de performanță ale funcționarilor publici relevă că 3 fișe (27% din cele evaluate) nu au fost vizate de Direcția resurse umane, cerință specificată în Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public.

În anul 2014 a fost aprobat Programul de stimulare a angajaților pentru obținerea performanțelor, care conține un set de tehnici și acțiuni de motivare ce au drept scop sporirea performanței profesionale a funcționarilor publici din cadrul Consiliului Concurenței. Documentul definește criteriile de apreciere a performanțelor activității angajaților prin prisma impactului asupra bunăstării consumatorilor și eficienței utilizării resurselor publice, indicatorii fiind elaborați în baza ghidului OECD. Pentru anul 2015, entitatea a îmbunătățit procesul de elaborare și calitatea fișelor de stabilire a obiectivelor individuale de activitate și a indicatorilor de performanță ale funcționarilor din direcțiile auditate, fapt ce va permite o evaluare mai bună a performanțelor.

Asigurarea unor resurse umane suficiente în aspectul numărului și al calificării este crucială pentru realizarea scopurilor și obiectivelor instituției. În acest context, importanța strategiei în domeniul resurselor umane constă în stabilirea principalelor acțiuni pe care conducerea planifică să le întreprindă pentru îndeplinirea obiectivelor în funcție de condițiile interne și externe. Adoptarea unei abordări coerente în dezvoltarea resurselor umane și respectarea cadrului normativ ar îmbunătăți eficiența activităților de instruire, cu concentrarea pe necesitățile individuale. Totodată, în unele cazuri, nu a fost asigurată evaluarea uniformă a candidaților în cadrul concursului organizat în luna decembrie a anului 2013, iar realizarea instruirilor suplimentare în domeniul managementului performanțelor ar spori eficacitatea procesului de evaluare a angajaților.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să asigure eficacitatea procedurilor de control intern în cadrul procesului de recrutare a personalului.

Să elaboreze o strategie în domeniul resurselor umane, cu specificarea priorităților pe termen lung, în vederea asigurării calificărilor necesare personalului, inclusiv prin fundamentarea instruirilor în baza necesităților individuale.

Să consolideze procesul de instruire a conducătorilor subdiviziunilor structurale în domeniul managementului performanței, în special pe segmentul ce vizează stabilirea indicatorilor de evaluare a performanței.

2.5. Achiziția spațiilor pentru oficii nu reprezintă cea mai optimă variantă pe termen lung.

În anul 2014, Consiliul Concurenței a fost nevoit să închirieze spații pentru oficii în vederea angajării personalului necesar. Totodată, urmare stabilirii unor condiții speciale față de caracteristicile spațiului închiriat, prevăzute de cadrul normativ, precum și limitării perimetrului de amplasare a edificiului, Consiliul Concurenței închiriază spații în zona ultracentrală, pentru care va achita anual 4,95 mil.lei, inclusiv serviciile comunale, ce constituie 36,5% din bugetul estimat al instituției. Deși procedura de achiziții publice a fost regulamentară, misiunea de audit consideră că închirierea spațiilor în zona ultracentrală nu reprezintă varianta optimă pe termen lung.

Conform cerințelor cadrului normativ[58], grupul de lucru pentru achiziții este obligat să asigure rentabilitatea și eficiența necesităților autorității contractante. Din această perspectivă, se relevă că, urmare tergiversării procedurilor de achiziții și neonorării obligațiilor contractuale de către locator, nu a fost asigurată preluarea în termene rezonabile a spațiului închiriat. Astfel, misiunea de audit denotă unele aspecte care ar fi putut influența costul chiriei și posibilitatea închirierii în termen a spațiului contractat.

Grupul de lucru nu a luat în considerare posibilitatea închirierii spațiilor în alte sectoare ale orașului. Autoritățile contractante dispun de libertate decizională privind selectarea și stabilirea parametrilor tehnici care influențează costul achiziției. În acest context, grupul de lucru pentru achiziții a decis includerea ca cerință obligatorie amplasarea edificiului în perimetrul străzilor Ismail-Ion Creangă-București-Columna. Totodată, instituțiile publice care au stabilit ca cerință amplasarea edificiului în alte zone decît centrul orașului achită costuri pentru serviciile de închiriere de 9-11 ori mai mici. De asemenea, instituțiile care închiriază oficii amplasate în perimetrul solicitat de Consiliul Concurenței, în urma procedurilor de achiziții, au obținut costuri mai mici de 1,2-1,5 ori, ceea ce denotă că, în cazul contractării serviciilor respective, în condiții de calitate similară, instituția va putea economisi aproximativ 1,3 mil.lei anual. O analiză comparativă la acest subiect este prezentată în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Analiza comparativă a costurilor pentru închirierea oficiilor de către instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat

Denumirea instituțieiSuprafața închiriatăSectorulCost chirie
(mii lei)
Cost lunar chirie/m²
(lei)
Raport cost lunar chirie/ m² al Consiliului Concurenței față de cost lunar chirie/ m² al altor instituții publice
1Departamentul Poliției de Frontieră348,3Botanica115,3279,2
2Inspectoratul de poliție sect.Rîșcani137,8Rîșcani36,02211,3
3Oficiul de Stare Civilă al mun. Chișinău89,5Centru214,82001,2
4IP Oficiul Național al Viei și Vinului214,9Centru435,51691,5
5Consiliul Concurenței1274,3Centru3807,6249-

Sursă: Tabel întocmit de echipa de audit în baza informațiilor prezentate de Ministerul Finanțelor și instituțiile publice.

Echipa de audit recunoaște că pot exista diferențe în calitatea și specificațiile tehnice ale spațiilor comparate. Cu toate acestea, analiza comparativă relevă că închirierea spațiului în zona ultracentrală a mun.Chișinău poate reprezenta nu tocmai cea mai potrivită variantă.

Nu a fost elaborat un calcul cu privire la stabilirea valorii contractuale a serviciilor pentru închirierea oficiului. Conform prescripțiilor cadrului normativ[59], una dintre condițiile de planificare a contractului de achiziții publice este calcularea valorii estimative a contractului de achiziții publice. Deși au fost solicitate de la experții imobiliari informații privind costul mediu al chiriei, grupul de lucru pentru achiziții nu a prezentat un calcul desfășurat cu privire la stabilirea valorii estimative a serviciilor pentru închirierea oficiului.

Au fost admise tergiversări în cadrul procedurilor de elaborare a caietului de sarcini, la organizarea licitației și asigurarea cu spațiul necesar în termenele stabilite.

Astfel, deși la finele anului 2013 se cunoștea despre necesitatea închirierii spațiului, procedura de achiziții publice privind achiziționarea serviciilor de închiriere a spațiilor de oficii a fost planificată pentru perioada martie-aprilie, fiind efectiv desfășurată cu 2 luni mai tîrziu de la data-limită stabilită. Astfel, urmare tergiversării procedurilor de organizare a licitației publice, contractul a fost atribuit în luna iulie 2014. Totodată, în lipsa actului de recepție finală a construcției, a fost desemnată cîștigătoare, doar în baza angajamentului ofertantului de a preda obiectul în 45 de zile lucrătoare, oferta care includea servicii de închiriere într-un bloc în curs de execuție, ceea ce a determinat predarea oficiului cu o întîrziere de 96 de zile. În consecință, nu a fost posibilă angajarea pentru anul 2014 a personalului necesar.

Urmare limitării perimetrului de amplasare a oficiului în cadrul procedurilor de achiziții publice, Consiliul Concurenței închiriează oficiu în zona ultracentrală a capitalei, pentru care va achita anual 4,95 mil.lei, inclusiv serviciile comunale, ce constituie 36,5% din bugetul instituției. De asemenea, misiunea de audit relevă că Consiliul Concurenței închiriază spațiu cu suprafața de 1274 m2, destinat pentru 117 persoane, dar de facto la finele anului 2014 erau angajate 52 de persoane. Astfel, pe termen lung, alternativa optată de Consiliul Concurenței poate să nu fie cea mai indicată variantă.

Generalizînd cele elucidate în prezentul capitol, se poate constata că Consiliul Concurenței nu acordă atenția cuvenită implementării sistemului de management financiar și control intern, iar motivarea personalului se realizează în lipsa unor criterii bine definite, fără a se ține cont de principiile bunei guvernări. În acest sens, auditul relevă distribuirea integrală a alocațiilor bugetare destinate salarizării, formate în anul 2014 din contul funcțiilor vacante, între angajați pentru achitarea diferitor sporuri, premii și suplimente, concomitent cu practicarea pe larg a remunerării muncii prestate în zilele de repaus (pentru care se achită dublu) și efectuarea unor plăți neregulamentare.

De asemenea, adoptarea unei abordări coerente în dezvoltarea resurselor umane și respectarea cadrului normativ la angajarea personalului ar putea îmbunătăți eficiența activităților de instruire, cu concentrarea pe necesitățile individuale, și ar asigura evaluarea uniformă a candidaților.Totodată, limitarea perimetrului de amplasare a oficiului în cadrul procedurilor de achiziții publice a condiționat închirierea spațiului în zona ultracentrală a capitalei, pentru care Consiliul Concurenței va achita anual 4,95 mil.lei, inclusiv serviciile comunale, ceea ce poate să constituie nu cea mai optimă variantă pe termen lung.

III. A implementat Consiliul Concurenței un sistem transparent de monitorizare și raportare a rezultatelor și progreselor obținute?

Sistemul de monitorizare și raportare a progreselor trebuie să fie unul transparent. Cu toate că instituția a întreprins măsuri active în această direcție, mai există aspecte ce pot fi îmbunătățite în transparența procesului de evaluare și raportare a rezultatelor obținute. Adoptarea bunelor practici în domeniul transparenței, inclusiv prin raportarea anuală a rezultatelor în baza indicatorilor stabiliți în strategie, ar contribui la eforturile de consolidare instituțională.

Principiul bunei guvernări[60] stabilește că activitatea instituției trebuie să fie ghidată de principiul transparenței, care contribuie la îmbunătățirea guvernării, promovarea responsabilității și are rolul de a preveni acțiunile ce amenință integritatea publică a instituției. Misiunea de audit a constatat că Consiliul Concurenței își mediatizează intens activitatea, dar mai există oportunități de îmbunătățire a acesteia. În acest sens, au fost identificate acele domenii în care transparența ar putea fi îmbunătățită, după cum urmează:

3.1. Raportul anual de activitate trebuie să includă suficiente aspecte care ar pune accentul pe performanța autorității.

Multe autorități de concurență raportează asupra progreselor obținute în activitate și realizării obiectivelor strategice utilizînd indicatori de performanță. Autoritățile de concurență din SUA, Marea Britanie, România sînt, în acest sens, exemple de bună practică. De exemplu:

Comisia Federală pentru Concurență din SUA raportează asupra nivelului de realizare a obiectivelor stabilite prin intermediul indicatorilor de produs, rezultat și eficiență, cu compararea valorilor planificate cu cele realizate[61], prezentînd informația pe o perioada de mai mulți ani, pentru a permite urmărirea evoluției activității.

În cazul autorității de concurență din Marea Britanie, rezultatele obținute sînt raportate ținîndu-se cont de impactul și beneficiul activităților efectuate asupra mediului concurențial și consumatorului[62].

Consiliul Concurenței, conform cadrului legal, prezintă anual Parlamentului raportul privind activitatea sa, cu publicarea ulterioară a acestuia pe pagina oficială a autorității. Auditul a constatat că pentru anul 2012 Consiliul Concurenței nu a elaborat separat raportul anual de activitate. Astfel, pentru anii 2012-2013 a fost elaborat un singur raport, ca urmare a faptului că autoritatea se afla în proces de reformă și transformare organizațională, care a durat 2 ani, iar Plenul Consiliului Concurenței a fost numit abia în luna iulie 2013.

Raportul de activitate al Consiliului Concurenței pe anii 2012 - 2013 reflectă realizările obținute, dar fără o imagine clară a performanțelor realizate, motivele fiind obiective și subiective. Astfel, urmare analizei comparative din perspectiva bunelor practici, se pot constata următoarele aspecte ce pot fi îmbunătățite:

Raportul întocmit de către Consiliul Concurenței nu conține analiza evolutivă a performanțelor instituției pe termen mediu și nu prezintă nivelul de realizare a obiectivelor stabilite în PDS în baza indicatorilor planificați. Deși o astfel de abordare în prezentarea progreselor ar fi sporit calitatea raportării, lipsa acesteia în raport se explică prin faptul că în perioada respectivă instituția a trecut printr-un proces de reorganizare, inclusiv de modificare a cadrului legal.

Rezultatele obținute nu sînt raportate față de nivelul indicatorului ce vizează resursele financiare alocate și beneficiile aduse consumatorului.

Analiza statistică în dinamică, care să vizeze: cazurile în derulare sau finalizate în funcție de sectorul economic, încălcările constatate, durata medie a investigațiilor finalizate și a celor în derulare după tipul acestora; progresele obținute în menținerea deciziilor de către instanțele judiciare; valoarea sancțiunilor aplicate și încasate.

Pentru a raporta corect rezultatele obținute și a spori transparența în activitate, Consiliul Concurenței ar trebui să decidă asupra posibilei abordări, exemplificată mai sus, referitor la prezentarea principalelor progrese. Raportarea în baza nivelului de realizare a indicatorilor strategici și adoptarea unei abordări statistice multidimensionale a rezultatelor ar permite cuantificarea mai clară a progreselor obținute în realizarea activităților, sporind gradul de responsabilizare a instituției.

3.2. Documentele de strategie și planurile de acțiune anuale ale Consiliului Concurenței ar trebui să fie publicate pe pagina oficială a instituției.

Deși legislația nu prevede în mod expres publicarea pe pagina oficială a documentelor de strategie care vizează activitatea autorității și definesc liniile directoare pe termen mediu și lung, se consideră a fi o bună practică publicarea acestei informații. În acest context, ca exemplu de bună practică servesc autoritățile de concurență din Danemarca, Irlanda, Polonia, Olanda, România, precum și autoritățile publice din țară[63] [64] [65].

Cît privește publicarea planurilor anuale de acțiuni ale instituției, Consiliul Concurenței ar putea urma exemplul altor autorități de concurență. Planurile anuale destinate publicării pot să conțină obiectivele, strategia, indicatorii de performanță, inclusiv indicatorii de evaluare a impactului, valorile de referință, țînîndu-se cont de specificul activității instituției și de constrîngerile legale de confidențialitate. În acest sens, se relevă experiența autorității de concurență din Marea Britanie[66], în cazul căreia legislația prevede publicarea planului anual, fiind specificate și principalele aspecte pe care trebuie să le cuprindă acesta.

Referitor la publicarea planurilor anuale de activitate, inclusiv modul de prezentare a acestora, o bună practică s-a constatat la Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene[67], care stabilește obiectivele generale, obiectivele specifice, indicatorii și valorile de referință aferente.

Conform cadrului legal actual, Consiliul Concurenței trebuie să prezinte în raportul de activitate anual informațiile despre direcțiile prioritare de activitate pentru anul următor. Această prevedere este respectată de instituție, direcțiile strategice și acțiunile principale de implementare fiind indicate în raportul de activitate pe perioada 2012-2013. Totuși, autoritatea urmează să decidă asupra preluării bunelor practice existente și aplicate de către instituțiile similare.

Beneficiile care pot fi obținute de Consiliul Concurenței în urma publicării strategiei[68] și a planurilor de acțiuni anuale, aplicînd bunele practici în domeniu, sînt: responsabilizarea autorității; sporirea gradului de respectare a legislației concurențiale; consolidarea reușitei în acțiunile de promovare a culturii concurențiale și stabilirea unui cadru fiabil de evaluare a activității.

3.3. Termenele privind publicarea deciziilor Consiliului Concurenței trebuie să fie prevăzute în actele de reglementare internă.

Conform prevederilor legale[69] în vigoare, începînd cu luna septembrie 2012, deciziile și prescripțiile Plenului Consiliului Concurenței trebuie să fie publicate pe pagina oficială a instituției. Totodată, s-au constatat unele viduri ale cadrului legal. Astfel, legea nu conține prevederi referitor la termenul de publicare a deciziilor și prescripțiilor. Regulamentul intern al Consiliului Concurenței nu indică termenele de publicare, stipulînd doar că decizia se comunică părților de către subdiviziunea responsabilă în termen de pînă la 10 zile calendaristice de la data adoptării și, după comunicare, aceasta va fi publicată pe pagina oficială.

Generalizînd cele expuse, se poate constata că Consiliul Concurenței întreprinde măsuri și depune eforturi în crearea și menținerea unui sistem transparent de monitorizare și raportare a progreselor și rezultatelor obținute. Totuși, aplicarea bunelor practici ar putea asigura un nivel mai înalt de transparență în activitatea instituției.

Recomandări conducerii Consiliului Concurenței:

Să se decidă asupra implementării bunelor practici în ce privește publicarea pe pagina oficială a Consiliului Concurenței atît a programelor strategice, cît și a planurilor anuale de activitate, precum și asupra sporirii transparenței evaluării rezultatelor prin expunerea informației statistice din raportul său anual într-o formă mai clară și completă, cu efectuarea unei analize în dinamică pe termen mediu.

CONCLUZII GENERALE

Consiliul Concurenței este o instituție relativ tînără comparativ cu alte autorități de concurență din lume. Auditul a constatat că regimul de concurență din Republica Moldova s-a aliniat recent standardelor internaționale prin adoptarea unui cadru legislativ și normativ modern. Cu toate acestea, indicatorii la nivel global relevă oportunități semnificative de îmbunătățire a mediului concurențial. În vederea realizării eficiente a funcțiilor atribuite prin competență, Consiliul Concurenței trebuie să îmbunătățească procesul de planificare strategică a activităților, să identifice oportunități de eliminare a barierelor concurențiale, să implementeze un sistem de prioritizare a cazurilor, cu asigurarea selectării investigațiilor cu un impact maxim asupra consumatorului și performanței piețelor, să intensifice activitățile de monitorizare a piețelor problematice, precum și să diversifice modalitățile de depistare a celor mai grave forme de practici anticoncurențiale. Totodată, în calitate de autoritate publică autonomă care gestionează bani publici, Consiliul Concurenței trebuie să adopte o abordare centrată pe gestionarea economă și rațională a fondurilor alocate, în conformitate cu principiile bunei guvernări, și să se conformeze cerințelor legale ce vizează statutul, structura și modul de finanțare a autorităților publice, atît timp cît personalul instituției deține statutul de funcționar public și de demnitate publică. În acest sens, auditul relevă necesitatea implementării sistemului de management financiar și control intern, precum și adoptării unei abordări mai clare și coerente în vederea consolidării eforturilor în domeniul dezvoltării profesionale. De asemenea, auditul consideră oportună revizuirea actualului model de raportare a progreselor obținute în activitate prin introducerea indicatorilor de performanță.

Neimplementarea aspectelor menționate va limita eforturile Consiliului Concurenței în realizarea eficientă a atribuțiilor sale și utilizarea economă a banilor publici.

Echipa de audit:

Șeful echipei Dumitraș Iulian,

Șef adjunct Direcția audit al performanței controlor de stat superior Pruteanu Sergiu,

controlor de stat Zamăneagră Lilia ,

controlor de stat Obreja Irina

Comentariile Consiliului Concurenței

Echipa de audit a avut o comunicare suficientă cu entitatea pe parcursul întregii misiuni, calitatea acesteia cunoscînd diferite calificative. La finele misiunii de audit, echipa de audit a oferit Consiliului Concurenței un proiect de raport preliminar pentru familiarizare cu constatările și recomandările auditului, în scopul de a afla care sînt părerile și comentariile acestuia. În plus, la 19 martie 2015, echipa de audit și reprezentanții Consiliului Concurenței s-au întîlnit într-o ședință de încheiere pentru a discuta asupra obiecțiilor și dezacordului părților față de constatările și recomandările expuse în proiectul de raport preliminar. Ținînd cond de rezultatele acestei discuții, echipa de audit a definitivat proiectul de raport, astfel fiind îmbunătățită structura, operate unele modificări și/sau suplimentate constatările și recomandările auditului, în baza argumentelor aduse de părți, după cum prevăd Standardele INTOSAI (ISSAI 300, paragraful 29).

La 31 martie 2015, Curtea de Conturi a organizat ședința plenară privind examinarea proiectului de raport definitivat și aprobarea acestuia de către Plenul Curții de Conturi. La ședință au participat conducerea și reprezentanții Consiliului Concurenței, precum și ai Cancelariei de Stat, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, fiecare dintre aceștia expunîndu-și părerile și comentariile privind Raportul de audit.

În concluzie, constatările din prezentul Raport de audit reprezintă opinia definitivă a echipei de audit, care este bazată pe raționamentul profesional și pe documentele de lucru ale acesteia. Consiliul Concurenței nu este de acord cu unele constatări ce țin de: (1) necesitatea prioritizării investigațiilor; (2) tergiversarea implementării managementului financiar și control, activitatea auditorului intern; (3) utilizarea neeconomă a mijloacelor publice la remunerarea muncii.

Referitor la necesitatea prioritizării investigațiilor, menționăm că Consiliul Concurenței consideră irelevantă constatarea și recomandarea Curții de Conturi privind necesitatea instituirii unui sistem de selectare a investigațiilor în baza criteriilor care să asigure că sînt investigate cazurile cu impact semnificativ și în domeniile care necesită în mod prioritar intervenția autorității, cu luarea în calcul a criteriului cost-eficiență. Bazîndu-se pe analiza comparativă a situației existente la Consiliul Concurenței și alte instituții omoloage din statele membre ale UE, precum și pe expunerea publică a Președintelui Consiliului Concurenței[70] despre necesitatea prioritizării investigațiilor și necesitatea stabilirii unor criterii suplimentare la selectarea investigațiilor inițiate la cerere, Curtea de Conturi își menține poziția expusă în prezentul Raport de audit. În acest sens, este imperios necesară elaborarea unor proceduri interne transparente ce vizează instituirea unui sistem de prioritizare pentru investigațiile în curs de examinare, în dependență de importanța acestora pentru societate și de gravitatea încălcării. Este necesară și revizuirea actualelor criterii la selectarea investigațiilor din oficiu, cu luarea în calcul, în special, a impactului asupra bunăstării consumatorului, importanței strategice a domeniului investigat și asigurării unui raport rezonabil de cost-eficiență a investigației. Totodată, misiunea de audit consideră necesară examinarea oportunității modificării Legii concurenței, în aspectul ce vizează posibilitatea introducerii criteriului de cost-eficiență a investigației pentru cazurile inițiate la cerere.

Cît privește aspectul legat de tergiversarea implementării MFC etc., Consiliul Concurenței nu este de acord cu constatările din Raportul de audit, invocînd următoarele: „Elaborarea și implementarea MFC a început în anul 2014, ca urmare a creării unității de audit intern conform H.P. nr. 278 din 21.11.2013 și angajării în funcție a auditorului intern la data de 02.01.2014. Auditorul intern nu a realizat funcții suplimentar planului de acțiuni anual care pot afecta independența subdiviziunii”[71]. Curtea de Conturi nu este de acord în această privință cu conducerea Consiliului Concurenței, deoarece auditorul intern este doar un element al sistemului MFC și implementarea sistemelor de control intern nu depinde de prezența auditorului intern. Lipsa unității de audit intern nu poate fi o cauză a neimplementării MFC. Fiecare angajat din cadrul entității publice contribuie la organizarea sistemului de management financiar și control, deţinînd responsabilități și sarcini stabilite de managerul entității publice. Auditorul intern nu a realizat nici o misiune de audit pe parcursul anului 2014. Acesta a executat sarcini/atribuții operaționale improprii funcției deținute, fiind numit membru al echipei de investigații, membru al Comisiei de primire cu titlu gratuit a bunului imobil, membru al Comisiei de inventariere etc., lucru strict interzis de prevederile Legii privind controlul financiar public intern, intrată în vigoare la 26.11.2011.

În pofida tuturor argumentelor aduse pe parcursul misiunii de audit și în ședința plenară la capitolul utilizarea neeconomă și parțial neregulamentară a mijloacelor publice la remunerarea muncii, Consiliul Concurenței nu este de acord cu constatările respective din Raportul de audit. Conducerea entității consideră că „acordarea premiilor și suplimentelor salariale în cadrul Consiliului Concurenței se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare”[72]. Argumentele Consiliului Concurenței sînt bazate pe respectarea selectivă a unor criterii ce țin doar de conformitate (dar și aici nu totalmente; al doilea ajutor material pentru persoanele care dețin funcții de demnitate publică a fost acordat cu încălcarea art.8 din Legea nr. 355-VIII din 23.12.2005), deși managerul fiecărei instituții publice este obligat să respecte și criteriul privind „buna guvernare”, prevăzut de Legea nr.229 din 23.09.2010, potrivit căreia orice cheltuială publică trebuie să fie efectuată nu numai legal, dar și cu respectarea principiilor de economie, eficiență, eficacitate, răspundere, transparență etc. Consiliul Concurenței nu dispune de un Regulament cu privire la premiere, acordarea ajutorului material unic și stabilirea sporurilor la salariu, care ar prevedea expres modul, criteriile, mărimea și termenele de premiere. Menționăm și faptul că, potrivit bunelor practici de management, lipsa unor reglementări distincte și proceduri clare privind acordarea premiilor și suplimentelor salariale sporesc riscul de fraudă, risipă și abuz.

Cele expuse, luate în ansamblu, consolidate și cu pozițiile Cancelariei de Stat, Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, care în ședința plenară din 31 martie 2015 au susținut în totalitate constatările din prezentul Raport de audit, dovedesc netemeinicia poziției Consiliului Concurenței. Astfel, constatările și recomandările echipei de audit aferente acestor subiecte sensibile sînt păstrate în Raportul de audit aprobat de Plenul Curții de Conturi.

ANEXE

Anexa nr. 1

Domeniul de aplicare și Metodologia Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activității de audit pe anul 2014, a inițiat auditul performanței la Consiliul Concurenței, în vederea stabilirii dacă acesta îndeplinește adecvat funcțiile atribuite, cu utilizarea economă a fondurilor alocate în condițiile măsurării și raportării obiective a rezultatelor obținute.

Auditul a cuprins activitatea desfășurată de către ANPC/Consiliul Concurenței (în continuare - CC) în perioadă 2011-2014.

Pentru obținerea unor probe relevante și rezonabile, care să susțină concluziile și credibilitatea constatărilor expuse în Raportul de audit, echipa de audit a utilizat mai multe proceduri de audit, cum ar fi: examinarea documentelor și a rapoartelor, interviurile, chestionarele, calculele și comparațiile, precum și observațiile directe.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităților aferente, echipa de audit a Curții de Conturi s-a ghidat de:

ISSAI 300 ,,Principii fundamentale ale auditului performanței”;

ISSAI 3100 ,,Ghidul auditului performanței – principii de bază”;

Manualul de audit al performanței[73];

Actele legislative și normative în vigoare aferente domeniului auditat;

Bunele practici internaționale.

Metodologia

În scopul obținerii probelor de audit, au fost aplicate următoarele tehnici, metodologii și proceduri de audit:

au fost analizate datele prezentate de către Plenul CC cu privire la acțiunile întreprinse pentru înlăturarea lacunelor, identificate în Programul de Dezvoltare Strategică al CC 2012-2014;

au fost analizate planurile anuale ale CC, pentru a determina dacă obiectivele acestora coincid cu cele stabilite în Programul de Dezvoltare Strategică;

au fost contrapuse planurile anuale ale CC cu planurile anuale ale direcțiilor, pentru a determina dacă toate activitățile din planul anual al CC au fost transpuse în planurile subdiviziunilor;

au fost analizate Planurile anuale de acțiuni pe perioada 2011-2014, Programul de Dezvoltare Strategică și Planurile anuale ale subdiviziunilor ANPC/Consiliului Concurenței pe perioada 2011-2014;

a fost consultată practica internațională ce vizează principiile utilizate de către alte autorități de concurență la selectarea investigațiilor, precum și examinate informațiile referitoare la procesul de stabilire a priorităților în cadrul CC;

a fost analizat, după profilul investigației, portofoliul cazurilor investigate și inițiate de către CC în perioada de referință, dar și repartizate investigațiile după sectoarele prioritare conform studiului realizat în anul 2014;

a fost efectuată o analiză comparativă ce vizează indicatorul calculat ca raport între amenzile aplicate și bugetul alocat al CC și al altor autorități de concurență;

au fost analizate informațiile prezentate de către CC privind evidența sancțiunilor/amenzilor aplicate de către CC/ANPC în anii 2011-2014, în aspectul gradului de executare și încasare a amenzilor/sancțiunilor;

a fost consultată practica internațională privind modalitatea de evaluare a restrîngerilor sectoriale, cu studierea instrumentelor existente în vederea evaluării legislației, pentru depistarea barierelor în calea unei concurențe libere;

au fost examinate procedurile implementate de către CC în evaluarea barierelor concurențiale, inclusiv realizarea angajamentelor statuate în documentele de politici de nivel național;

a fost examinată modalitatea de selectare și de efectuare a studiilor utile în cadrul instituției, cu aprecierea progreselor atinse în efectuarea studiilor utile inițiate în perioada 2011-2014;

a fost consultată practica internațională în ce privește criteriile utilizate de către alte autorități de concurență la selectarea și monitorizarea sectoarelor economiei;

au fost analizate sursele de informații utilizate de către CC pentru demararea investigațiilor din oficiu, precum și evaluate procedurile de demarare din oficiu a investigațiilor;

a fost examinată procedura de management al cazurilor implementată de către CC pînă la aprobarea Regulamentului intern și după aprobarea acestuia;

au fost examinate 28 de dosare din 81 aferente investigațiilor inițiate și finalizate în perioada 2011-2014, inclusiv modalitatea de desemnare a executorilor/raportorilor;

au fost examinate hotărîrile/deciziile ANPC/CC anulate irevocabil de către instanțele de judecată;

a fost efectuată o analiză comparativă a ratei de menținere a hotărîrilor/deciziilor ANPC/CC și ale altor autorități de concurență;

au fost chestionate persoanele responsabile din cadrul Direcțiilor: Abuz de Poziție Dominantă, Concentrări Economice și Studii Utile de Piață, Concurență Neloială, precum și de la Direcția Anticartel, pentru a determina modul în care este monitorizată executarea prescripțiilor emise de către CC;

au fost analizate actele confirmative, prezentate de către agenții economici și autoritățile administrației publice, ce vizează executarea prescripțiilor;

au fost analizate Carta auditului intern, Raportul semestrial de activitate din cadrul Serviciului audit intern, pentru a determina dacă acestea s-au conformat prescripțiilor cadrului legal;

a fost chestionat auditorul intern, pentru a determina dacă au fost îndeplinite acțiunile prevăzute în Planul anual de acțiuni;

a fost examinat Raportul privind activitatea de audit în sectorul public pentru anul 2013, pentru analiza comparativă a activității unității de audit intern din cadrul altor instituții publice;

au fost verificate și analizate statele de personal și schema de încadrare ale Consiliului Concurenței/ANPC, inclusiv din punctul de vedere al corespunderii cu actele normative, pentru determinarea faptului dacă acestea sînt corect planificate prin prisma normelor de estimare a necesarului de personal în vigoare;

a fost examinată corespondența CC cu Cancelaria de Stat în vederea identificării divergențelor ce au dus la neînregistrarea statelor de personal;

a fost chestionat șeful Direcției Finanțele Autorităților Publice din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a determina condițiile existente și cauzele deficiențelor în planificarea bugetului CC;

au fost examinate Rapoartele financiare ale CC pe anii 2011- 2014, în vederea verificării corectitudinii reflectării sumelor prevăzute pentru premierea personalului CC;

au fost examinate planurile de finanțare pe anii 2011 – 2014, pentru a verifica modalitatea planificării bugetului CC;

a fost examinată Nota de informare IAL09 pe anii 2011 – 2013 și IALS14 pe anul 2014, pentru a calcula venitul mediu al angajaților CC;

a fost examinată Politica de Contabilitate a CC, pentru a determina dacă se conformează prescripțiilor cadrului legal;

în scopul evaluării corectitudinii stabilirii treptelor de salarizare a angajaților CC, precum și modalităților de stimulare și motivare a personalului pentru anii 2013-2014, în condițiile respectării principiilor bunei guvernări, a fost analizată și verificată informația relevantă pusă la dispoziție de către CC;

au fost analizate datele privind instruirea, planul anual de instruire pe anul 2014, programul de instruire în cadrul Proiectului Twinning în raport cu fluctuația personalului, în scopul evaluării numărului de personal rămas la CC care a beneficiat de instruiri;

au fost analizate documentele aferente procesului de evaluare a performanței pe semestrul I 2014 (procesele-verbale ale Comisiei de evaluare, propunerile de acordare a sporurilor de performanță, ordinele de acordare a sporului de performanță, rapoartele de activitate pentru 7 subdiviziuni), în vederea evaluării gradului de respectare a prevederile legale și a caracterului obiectiv de raportare a activității și de repartizare a sporului de performanță;

au fost examinate și analizate documentele aferente concursului de ocupare a funcției publice organizat de CC în decembrie 2013, în scopul evaluării corespunderii cu cadrul legal și normativ;

au fost analizate informațiile prezentate de către CC, ordinele cu caracter administrativ ale CC/ANPC privind raporturile de serviciu, în vederea evaluării gradului de ocupare a funcțiilor și a fluctuației personalului;

a fost analizat documentul de descriere a procesului de desfășurare a perioadei de probă a funcționarilor publici debutanți din cadrul Direcției Resurse Umane (DRU), planul de instruire pe anul 2014, documentele aferente desfășurării perioadei de probă, în vederea evaluării gradului de respectare a prevederilor normative privind încadrarea funcționarilor publici debutanți;

au fost analizate registrele de evidență a investigațiilor, hotărîrilor, deciziilor și prescripțiilor;

a fost analizat un eșantion de 11 (84%) fișe de stabilire a obiectivelor individuale de activitate și indicatorilor de performanță ale funcționarilor publici de conducere și de execuție din cadrul a 5 Direcții: Anticartel, Acțiuni Anticoncurențiale ale Autorităților Publice, Abuz de Poziție Dominantă, Concentrări Economice și Studii Utile de Piață, Juridică, precum și fișele postului și planurile de activitate ale subdiviziunilor, în scopul evaluării gradului de corespundere a obiectivelor și indicatorilor cu normele metodologice;

a fost examinat planul de instruire pe anul 2014, dar și notele privind instruirea efectuată în anii 2011-2014, în scopul evaluării gradului de conformare a acestora la prioritățile identificate în Programul de Dezvoltare Strategică, precum și a nivelului de instruire a angajaților CC;

a fost analizat documentul de descriere a procesului de instruire din cadrul DRU, s-au realizat interviuri cu șeful adjunct al DRU și a fost examinată evidența privind instruirea personalului, alte documente relevante, în vederea evaluării caracterului adecvat și suficient al procesului de dezvoltare profesională a personalului;

a fost evaluată conformitatea procedurii de achiziții publice, fiind examinată modalitatea de calculare a valorii contractuale, precum și modalitatea de evaluare a ofertelor prezentate de către participanți;

a fost efectuată o analiză comparativă a prețurilor pe care le achită pentru chirie (inclusiv servicii comunale) alte instituții publice;

a fost analizat contractul de comodat și prestare a serviciilor, cu anexe, și modul de repartizare a personalului CC în raport cu prevederile normative, în vederea evaluării caracterului optim al utilizării spațiilor;

am analizat dacă spațiile oferite în chirie conform schiței-proiect corespund datelor incluse în ofertă;

a fost analizat conținutul rapoartelor de activitate ale ANPC/CC pe perioada 2011-2014, al documentelor publicate pe pagina oficială în raport cu cadrul legal și bunele practici, în scopul evaluării nivelului de transparență a activității asigurat de CC.

[1] Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare). M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Legea cu privire la protecția concurenței nr. 1103- XIV din 30.06.2000.

[3] Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.

[4] Legea cu privire la protecția concurenței nr.1103-XIV din 30.06.2000, abrogată prin Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.

[5] Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.

[6] http://www.weforum.org/reports/global-competitiveness-report-2014-2015.

[7] Marea Britanie, România, SUA, Austria, Croația, Grecia, Ungaria, Lituania, Republica Macedonia, Suedia, Ucraina, Franța, Irlanda, Noua Zeelandă, Bulgaria, Danemarca, Norvegia, Armenia, Serbia, India, Polonia, Olanda.

[8] Hotărîrea Guvernului nr.176 din 22.03.2011 ,,Cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităților administrației publice centrale” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.176 din 22.03.2011).

[9] Hotărîrea Guvernului nr.176 din 22.03.2011.

[10] Summary Report of the 2009 International Competition Network Annual Conference.

[11] Proiectul Twinning MD09/ENP-PCA/FI/03 ,,Support to implementation and Enforcement of Competition and State Aid Policy”.

[12] Hotărîrea Guvernului nr.176 din 22.03.2011.

[13] Hotărîrea Guvernului nr.176 din 22.03.2011.

[14] Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.

[15] Legea cu privire la protecția concurenței nr.1103-XIV din 30.06.2000.

[16] Raportul OECD ,,Analiza politicii și legii concurenței în România”, 2014.

[17] http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9160/raport_anual_ro_2013.pdf.

[18] http://www.oecd.org/officialdocuments/publicdisplaydocumentpdf/?cote=DAF/COMP/WP2%282012%297/FINAL&docLanguage=En.

[19] Prioritization and resource allocation as a tool for agency effectiveness, Note by the UNCTAD secretariat, Geneva, 2013 (http://unctad.org/meetings/en/SessionalDocuments/ciclpd20_en.pdf).

[20] https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/250329/0374.pdf.

[21] https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/299784/CMA16.pdf.

[22] Ghidul OECD ,,Principiile de evaluare a concurenței”: http://www.oecd.org/competition/assessment-toolkit.htm.

[23] Hotărîrea Guvernului nr.114 din 22.02.2012 ,,Cu privire la modul de administrare a contingentelor tarifare
la importul de zahăr alb și produse zaharoase”.

[24] https://www.regjeringen.no/globalassets/upload/fad/vedlegg/konkurransepolitikk/rd_competition_indicators.pdf.

[25] Analiza sectoarelor economice pentru identificarea obstacolelor majore privind concurența, Human Toolkit, 2014.

[26] https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/270354/CMA3_Markets_Guidance.pdf.

[27]https://www.gov.uk/cma-cases/energy-market-investigation.

[28] https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/284390/cc3_revised.pdf.

[29] http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9929/evolutia_concurentei_in_sectoare_cheie_2014.pdf.

[30] Agency effectiveness project, International Competition Network, Kyoto, Japan, 2008.

[31] The Antitrust Bulletin vol.51, nr.4/Winter 2006; ,,The size of cartel overcharges : Implications for US and EU finding policies, J. M. Connor, R.H. Lande.

[32] http://www.oecd.org/daf/competition/exofficio-cartel-investigation-2013.pdf.

[33] http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9160/raport_anual_ro_2013.pdf.

[34] Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18.04.2002.

[35] http://www.oecd.org/daf/competition/exofficio-cartel-investigation-2013.pdf.

[36] Cu excepția investigațiilor utile pentru cercetarea pieței.

[37] http://ec.europa.eu/competition/publications/cpn/2009_2_6.pdf.

[38] Rapoartele de activitate ale Consiliului Concurenței din Bulgaria (http://www.cpc.bg/General/Publications.aspx).

[39] http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9160/raport_anual_ro_2013.pdf.

[40] Regulamentul intern al Consiliului Concurenței, aprobat prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr.123-P din 15.07.2013, cu modificările ulterioare.

[41] Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.

[42] Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.

[43] Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010.

[44] Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010; Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 49 din 26.04.2012 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar și control și emiterea declarației privind buna guvernare”.

[45] Membru al echipei de investigații, membru al Comisiei de primire cu titlu gratuit a bunului imobil, membru al Comisiei de inventariere.

[46] Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010.

[47] Legea nr.155 din 21.07.2011 „Pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice.”

[48] Hotărîrea Parlamentului Republicii Molodva nr. 278 din 21.11.2013 ,, Privind aprobarea numărului-limită de unități de personal și a schemei de încadrare a Consiliului Concurenței”.

[49] Legea nr. 158 din 04.07.2008 ,, Cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”.

[50] Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005.

[51] Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04.07.2008.

[52] http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=SWjWZMj%2Bnws%3D&tabid=212&language=ro-RO.

[53] Regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcționarilor publici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009.

[54] Regulamentul referitor la desfășurarea perioadei de probă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009.

[55] Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 ,, Cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”.

[56] Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03. 2009.

[57] Ghid metodic privind evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, elaborat de Cancelaria de Stat.

[58] Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 ,,Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții”.

[59] Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 10.12.2008 ,, Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziții publice și planificarea acestora”.

[60] Buna guvernare – mod de a guverna prin care se asigură atingerea obiectivelor, cu respectarea principiilor de transparență și răspundere, economicitate, eficiență și eficacitate, legalitate și echitate, etică și integritate. Manual de Management financiar și Control, Ministerul Finanțelor al RM și Legea nr. 229 din 23.09.2010.

[61] http://www.ftc.gov/system/files/documents/reports/1-fy-2015-2016-performance-plan-fy-2014-performance-report/pprfy15-16.pdf .

[62] https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/322820/9988-2901757-TSO-OfT_Annual_Report_Web_ACCESSIBLE.pdf .

[63] http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=149&.

[64] http://www.mf.gov.md/politici .

[65] http://www.mai.gov.md/content/4039 .

[66] https://www.gov.uk/government/publications/competition-and-markets-authority-annual-plan .

[67] http://ec.europa.eu/competition/publications/annual_management_plan/amp_2014_en.pdf.

[68] http://www.internationalcompetitionnetwork.org/uploads/library/doc744.pdf.

[69] Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012.

[70] https://www.youtube.com/watch?v=7_PsMo5oT9g.

[71] Citat din explicațiile oficiale ale Consiliului Concurenței.

[72] Citat din explicațiile oficiale ale Consiliului Concurenței.

[73] Aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.37 din 17.06.2010.