RAPORTUL auditului regularității pe exercițiul bugetar 2012 la Ministerul Economiei și unele instituții din subordine și în coordonare*
MEc este organul central de specialitate al administraţiei publice, din subordinea Guvernului, abilitat să promoveze politica economică a statului, avînd misiunea să asigure creşterea economiei naţionale prin optimizarea cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, constituirea premiselor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, dezvoltarea tehnologică şi asigurarea competitivităţii, crearea unui mediu investiţional atractiv, contribuirea la acţiunile de demonopolizare a pieţei interne şi de eliminare a practicilor anticoncurenţiale, precum şi prin cooperarea economică internaţională.[1]
Sinteza surselor de finanțare: Pentru anul 2012, MEc, în vederea realizării obiectivelor și implementării activităților stabilite pe programe fundamentate, i-au fost alocate surse financiare în sumă de 299,7 mil. lei, inclusiv: de la componenta de bază – 182,1 mil. lei (sau 60,7%), din mijloace speciale - 61,1 mii lei (sau 0,02%), și din surse externe – 117,5 mil. lei (sau 39,1%).
Sinteza executării surselor financiare fundamentate pe programe este prezentată în Tabelul nr.1.
57,1% din totalul mijloacelor alocate MEc de la componenta de bază au fost finanțate pentru implementarea Programului „Dezvoltarea sectorului energetic” și, în special, pentru finanțarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie. Aceste mijloace financiare s-au acordat de către UE ca suport bugetar în vederea implementării activităților prevăzute în Matricea de politici în domeniul energetic. Astfel, în anul 2012, potrivit Acordului de Finanțare semnat la 6 decembrie 2011 între Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, Republica Moldova a beneficiat de prima tranșă în valoare de 13,0 mil. euro, ca asistență tehnică ,,Suport pentru reforma în sectorul energetic”[4]. Aceste fonduri constituiau „suport bugetar fără destinație”, fiind transferate către Trezoreria statului și urmau a fi utilizate, în comun cu resursele Guvernului, în conformitate cu procedurile naționale de gestionare a finanțelor publice.
În scopul realizării acțiunilor preconizate în cadrul Programului menționat, MEc, în perioada octombrie – decembrie 2012, a transferat 100,0 mil. lei Fondului pentru Eficiență Energetică, care este persoană juridică independentă, instituită în iulie 2012.
29,8% din totalul mijloacelor bugetare alocate MEc au fost finanțate pentru implementarea Programului „Serviciile generale economice si comerciale” și, în special, pentru realizarea acțiunilor de promovare a exporturilor, susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum și pentru protecţia consumatorului şi securitatea industrială.
De menționat că mijloacele financiare au fost alocate ca suport bugetar în baza Matricei de politici aferente Grantului Comisiei Europene pentru sectorul rural în vederea implementării subprogramului „Susținerea întreprinderilor mici și mijlocii”.
13,1% din suma totală a mijloacelor alocate MEc au fost finanțate pentru implementarea Programului „Dezvoltarea economiei naționale”, partea preponderentă fiind finanțată pentru Elaborarea politicii şi managementului în domeniul dezvoltării economiei , acțiuni realizate de Aparatul central al MEc.
III.
CONSTATĂRILE AUDITULUI
3.1. Referitor la sistemul MFC
Deși, potrivit Declaraţiei privind buna guvernare, emisă de MEc, pentru anul 2012, s-a afirmat că la nivel de minister, sistemul de MFC este organizat și funcționabil, auditul a constatat că acesta este la etapa de implementare conform SNCISP și necesită a fi consolidat în continuare.
Potrivit cadrului legal[9], conducerea MEc este responsabilă de implementarea sistemului de management financiar şi control, evaluarea funcţionalităţii lui, precum și de aprecierea gradului de conformitate a acestuia cu cadrul normativ în domeniu. Prin Declaraţia privind buna guvernare, conducerea MEc a confirmat că MFC este organizat și funcționabil[10], are la bază evaluarea riscurilor, astfel încît furnizează o asigurare rezonabilă precum că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice și operaționale au fost utilizate în condiții de transparență, economicitate, eficiență, eficacitate, legalitate, etică și integritate.
Auditul a constatat că MEc a asigurat condițiile de pregătire[11] a MFC, în anul 2012 acesta aflîndu-se la etapa de implementare, dat fiind faptul că urmează a fi realizate acțiuni în vederea:
implementării managementului riscurilor, care este în proces de derulare. În acest context, lipsește evaluarea și monitorizarea sistematică a riscurilor - activități obligatorii în cadrul implementării MFC;
evaluării activităților de control existente, în special a controalelor ex-ante (de prevenire) ;
descrierii şi evaluării proceselor de bază, activități care derulează și pe parcursul anului 2013, urmînd a fi definitivate.
Afirmația precum că MEc n-a implementat pe deplin sistemul de MFC este confirmată și prin constatările expuse în prezentul Raport.
3.2. Privind activitatea auditului intern
Auditul a constatat unele deficiențe în activitatea Serviciului audit intern referitor la planificarea curentă și strategică a acesteia. Se menționează că, în mare parte, misiunile de audit realizate nu țineau de evaluarea eficienței controlului intern în procesele entității, acestea constînd în acțiuni de control la solicitarea conducătorului. De asemenea, nu a fost elaborat un sistem/proces de urmărire a implementării recomandărilor, precum și de supraveghere şi monitorizare continuă a realizării misiunilor de audit intern. În cadrul misiunii de audit extern nu a fost utilizat lucrul auditului intern al MEc.
3.3. Privind procesul operațional de planificare
MEc dispune de politici și proceduri de organizare a procesului operațional de elaborare și planificare bugetară, care, în principiu, sînt urmate de personalul implicat în acest proces. Concomitent, se identifică necesitatea fortificării controalelor interne, ținîndu-se cont de faptul că auditul a constatat unele deficiențe legate de justificarea propunerilor de buget pentru finanțarea subprogramului „Eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie”, în special privind transferurile preconizate în FEE. Lipsa unor estimări reale, precum și problemele legate de funcționalitatea FEE au determinat nivelul redus de valorificare a mijloacelor alocate pentru implementarea subprogramului respectiv. Ca urmare, la data de 31.12.2012, suma de 99,0 mil. lei a rămas neutilizată (în sold), într-un cont purtător de dobîndă, deschis la o bancă comercială.
Această concluzie se bazează pe următoarele constatări:
3.3.1. În temeiul actului administrativ intern al MEc[12], pentru anul 2012, în procesul operațional de elaborare bugetară au fost implicate subdiviziunile structurale, precum și instituțiile subordonate și coordonate, fiind divizate competențele și responsabilitățile între managerii operaționali implicați în elaborarea și prezentarea propunerilor de buget. Potrivit cadrului normativ regulator intern, precum și actului menționat, Direcția finanțe și evidență contabilă a fost responsabilă de definitivarea și generalizarea propunerilor parvenite din partea managerilor operaționali și de întocmirea propunerilor de buget către MF. În procesul de elaborare bugetară, părțile urmau să se ghideze de Normele metodologice emise de Ministerul Finanțelor[13].
3.3.2. Rezultatele testelor efectuate în cadrul subprogramelor semnificative selectate pentru evaluare denotă că activitățile de control implementate au asigurat regularitatea elaborării propunerilor de buget în cadrul a două subprograme[14].
3.3.3. Concomitent, la planificarea alocațiilor în cadrul subprogramului „Eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie”, și anume, pentru transferurile destinate FEE, s-a constatat că acestea nu au fost justificate în conformitate cu Normele metodologice emise de Ministerul Finanțelor. Astfel, drept justificare a propunerilor de buget, echipei de audit i-a fost prezentată doar o scrisoare a MEc[15], adresată către MF, prin care s-a solicitat ca mijloacele financiare în sumă de 179,0 mil. lei, destinate întreprinderii măsurilor privind eficiența energetică și sursele regenerabile de energie, alocate conform Matricei de politici, să fie direcționate în totalitate către FEE. Astfel, propunerile de buget nu au fost justificate în modul corespunzător, inclusiv printr-o politică financiară și de investiții a FEE, precum și printr-un plan de afaceri, din care să reiasă cota de finanțare din partea statului și direcțiile de alocare a mijloacelor potrivit Programului național pentru eficiență energetică[16]. În contextul expus, precizăm că, potrivit Legii energiei regenerabile[17] și Regulamentului de organizare și funcționare a FEE [18], fondul se formează din mai multe surse, inclusiv din alocațiile de la bugetul de stat, care constituie cel puțin 10% din volumul FEE, necesare pentru atingerea obiectivelor privind indicii de eficiență energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie.
Cele menționate mai sus, precum și faptul că FEE a fost înființat în a doua jumătate a anului 2012 (prin urmare, nu era în capacitate deplină de funcționare) au determinat rectificarea bugetului de stat prin diminuarea alocațiilor la componenta respectivă de cheltuieli, suma aprobată inițial (179,0 mil. lei) fiind precizată în mărime de 100,0 mil. lei, precum și valorificarea la nivel redus a mijloacelor din FEE. Astfel, din fondurile alocate în sumă de 100,0 mil.lei, pentru activitatea administrativă și cea organizatorică a FEE au fost valorificate cca 1,0 mil. lei, restul 99,0 mil. lei rămînînd în sold într-un cont purtător de dobîndă, deschis la o bancă comercială.
3.4. Regularitatea proceselor de execuție și de raportare a mijloacelor bugetare în cadrul Aparatului central al Ministerului Economiei
În cadrul Aparatului central al MEc controalele interne au fost relativ puternice, nefiind constatate erori de eligibilitate la valorificarea și raportarea tranzacțiilor pentru salarizarea și delegarea personalului. Concomitent, există lacune în organizarea activităților de control și de monitorizare la componenta utilizarea mijloacelor pentru achizițiile de servicii.
Întru argumentarea celor expuse, se menționează următoarele:
3.4.1. Testarea controalelor-cheie relevă că procesele operaționale de salarizare și de delegare[19] au fost organizate în conformitate cu cadrul normativ. Evaluarea controalelor aplicațiilor atestă că sistemul informațional al MEc dispune de controale ce restricționează accesul neautorizat și asigură protejarea datelor din program, ceea ce, în final, asigură corectitudinea tranzacțiilor economice reflectate în evidența contabilă.
3.4.2. Testele în detaliu asupra unui eșantion reprezentativ (68 % din valoarea totală a achizițiilor) au identificat ineficiența activităților de control și de monitorizare a contractelor în procesul de achiziții publice, cauzată de exercitarea superficială a atribuțiilor de către membrii grupului de lucru. Auditul a constatat nereguli la achiziționarea serviciilor de transport aerian de pasageri, comise la anumite etape ale procesului de achiziții, ceea ce nu exclude și o posibilă favorizare a agentului economic declarat ca cîștigător. În acest context, auditul consideră oportună menționarea celor mai semnificative aspecte, alte mici deficiențe fiind raportate conducerii ministerului și grupului de lucru pe parcursul efectuării auditului . Astfel:
La examinarea, evaluarea și compararea ofertelor: nu s-au luat în considerație prețurile estimative pe destinațiile rutelor din anii precedenți, deși această informație era disponibilă. De asemenea, s-au folosit drept criteriu decisiv serviciile de taxi pînă la aeroport, care în documentele de licitație n-au fost expuse ca criteriu, ci ca condiție de prestare. Concomitent, nu s-a solicitat de la operatorii economici justificarea ofertelor extrem de scăzute. Aceste aspecte au cauzat selectarea nu celei mai avantajoase oferte, astfel creîndu-se costuri suplimentare, ulterior biletele fiind procurate la prețuri de 2-3 ori mai mari, comparativ cu oferta acceptată și, respectiv, cu prețurile prevăzute în contract.
Referitor la monitorizarea contractelor: testele efectuate scot în evidență faptul că achitarea unor servicii de transport aerian pentru 5 destinații s-a efectuat de către MEc la prețuri majorate față de cele contractate, în sumă totală de 41,0 mii lei (ce constituie 4,2 % din suma totală a alocațiilor valorificate pentru procurarea de mărfuri și servicii ).
Cu toate că în fișele postului ale unor membri ai grupului de lucru sînt specificate responsabilitățile privind monitorizarea executării contractelor, în realitate aceste activități nu s-au realizat. Pe parcursul auditului, în urma discuțiilor purtate cu grupul de lucru, MEc a remis agentului economic o scrisoare cu privire la nerespectarea prețurilor contractuale, care nu poate avea efect retroactiv.
3.5. Regularitatea proceselor de execuție a fondurilor publice în cadrul ODIMM
Auditul a constatat conformitatea procesului de valorificare a fondurilor publice în cadrul ODIMM pentru achiziția lucrărilor de reparație și la implementarea componentei „Finanțarea afacerilor” din Programul-pilot „PARE 1+1”, fapt ce denotă că controalele interne sînt relativ eficiente și nu generează erori de eligibilitate. Concomitent, se relevă necesitatea actualizării listei activităților neeligibile pentru finanțare din contul mijloacelor Programului-pilot „PARE 1+1”.
Concluzia dată are la bază următoarele argumente:
3.5.1. Testarea controalelor-cheie relevă că procesul operațional de achiziționare a lucrărilor de reparație a clădirilor incubatoarelor de afaceri în valoare de 11,0 mil. lei[20] s-a efectuat în conformitate cu prevederile cadrului legal-normativ existent, nefiind constatate careva abateri la desfășurarea licitațiilor publice. Sînt relativ eficiente și activitățile de control organizate în cadrul entității. Astfel, avînd în vedere nefinisarea în termenele stabilite (martie 2013) a lucrărilor de reparație a incubatorului de afaceri din s.Coșnita, grupul de lucru pentru achiziții al ODIMM a decis sancționarea executantului lucrărilor de reparații, prin aplicarea penalităților pentru fiecare zi de întîrziere, în mărimea garanției de bună execuție.
3.5.2. Fiind supuse testelor în detaliu 21 de dosare (cereri de finanțare), ce constituie 13% din numărul total acceptat spre finanțare în cadrul Programului-pilot „PARE 1+1”, s-a constatat că Comitetul ODIMM și Comitetul de supraveghere al Programului-pilot au respectat cadrul regulator privind acordarea finanțării nerambursabile. Totodată, auditul a identificat unele mici deficiențe, care nu au produs erori de eligibilitate, însă pentru a evita careva impacte nedorite pe viitor este necesară întreprinderea unor măsuri de înlăturare a acestora, după cum urmează:
- documentarea de către expertul ODIMM a activităților realizate privind procedurile de analiză și evaluare a documentelor înaintate de solicitanți (nici un dosar din cele 21 de dosare examinate nu conținea semnătura responsabilului ODIMM privind verificarea corectitudinii și legalității documentelor prezentate de solicitant);
- documentarea corespunzătoare a deciziilor luate în cadrul ședințelor Comitetului ODIMM (în procesele-verbale nu erau argumentate motivele respingerii cererilor de finanțare pentru 3 afaceri, ceea ce poate duce la respingerea nejustificată a unor cereri de finanțare);
- completarea în Regulamentul intern cu privire la implementarea Programului-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012 a listei activităților care nu sînt eligibile pentru finanțare, reieșind din experiența acumulată. În acest context, au fost constatate refuzuri din partea Comitetului de supraveghere a finanțării pentru 3 afaceri ( 2 vizau prestarea serviciilor stomatologice din mun. Chișinău, iar 1 - acordarea serviciilor în alimentația publică din or. Soroca), deși activitățile respective nu figurau în cadrul regulator intern ca neeligibile.
Au existat unele deficiențe și în procesul de întocmire și păstrare a dosarelor înaintate de solicitanți, care au fost raportate conducerii ODIMM.
3.6. Referitor la activitatea FEE
În calitate de responsabil de crearea FEE, MEc a depus eforturi în vederea înființării și asigurării funcționalității entității respective, potrivit activităților prevăzute în Matricea de politici și în cadrul normativ existent. Concomitent, în viziunea echipei de audit, au existat unele puncte slabe în activitățile de instituționalizare a FEE, în special legate de definitivarea Manualului operațional al fondului, de selectarea administratorului și de retribuirea muncii acestuia, inclusiv privind acordarea avansului în sumă de 900,0 mii lei. Remedierea deficiențelor constatate, precum și evaluarea și soluționarea riscurilor asociate acestora ar asigura o gestionare conformă a fondurilor publice alocate în FEE.
Întru argumentarea acestei concluzii, expunem următoarele constatări:
3.6.1.Privind crearea FEE și gestionarea mijloacelor pentru întreținere
Potrivit pct.2.6. din Matricea de politici a Programului de suport bugetar „Suportul reformei în sectorul energetic”, ca măsuri de verificare a execuției acțiunilor de creare a FEE erau stabilite următoarele activități: ,,Manualul operațional aprobat[21]” și „Personalul angajat”, cu termenul de realizare - decembrie 2012, responsabil fiind MEc. La fel, Programul național pentru eficienţă energetică 2011-2020 prevedea responsabilitatea MEc privind elaborarea Regulamentului și Manualului operațional al fondului, activitățile menționate fiind raportate ca executate[22]. În realitate, a fost elaborat și aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a FEE. De asemenea, pînă la sfîrșitul anului 2012 a fost angajat personalul necesar pentru lansarea activității FEE, iar Manualul operațional al fondului a fost elaborat, dar neaprobat de către CA.
Totodată, există unele puncte slabe legate de funcționalitatea FEE, în următoarele aspecte:
La elaborarea proiectului Regulamentului, MEc n-a prevăzut forma organizatorico-juridică a entității, și nici procedura de lichidare a FEE, cu toate că în procesul de avizare a proiectului Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Regulamentului respectiv existau obiecții în acest sens. Ca rezultat, apar incertitudini în aplicarea cadrului legal-normativ în activitatea FEE ( în domeniul achizițiilor publice, în domeniul financiar-contabil, inclusiv de raportare etc.). Totodată, se menționează că actul normativ nu reglementează relațiile de colaborare cu MEc și Agenția pentru Eficiență Energetică, care sînt responsabili de implementarea politicii în domeniul respectiv.
Cît privește Manualul operațional al FEE, acesta este în proces de elaborare. Deși existau mai multe versiuni ale acestuia, pînă la data finalizării misiunii de audit varianta finală n-a fost aprobată de către CA. Ca rezultat, în lipsa cadrului regulator intern, de care FEE urma să se ghideze la valorificarea mijloacelor pentru întreținere, au fost procurate bunuri și servicii în valoare de 392,0 mii lei. Concomitent, se relevă că mijloacele au fost utilizate în limita și conform destinației prestabilite în devizul de cheltuieli aprobat de către CA.
3.6.2. Privind selectarea și remunerarea administratorului FEE
a) Potrivit prevederilor legale, administrarea FEE este asistată de către administratorul FEE, care poate fi persoană fizică sau juridică din Republica Moldova, sau din străinătate, selectată potrivit procedurilor Băncii Mondiale și aprobată de către CA. Fără o justificare a costurilor legate de activitatea administratorului și fără o evaluare a riscurilor asociate selectării acestuia[23], CA a decis aplicarea prevederilor articolului V din Ghidul Băncii Mondiale „Selectarea și angajarea consultanților”, echipa de audit considerînd că, de fapt, procedura respectivă nu era aplicabilă în cazul selectării administratorului. Astfel, potrivit procedurilor Băncii Mondiale ,,consultanții individuali sînt angajați în misiuni, pentru care (a) nu este necesară o echipă de experți, (b) nu este nevoie de sprijin profesional suplimentar din afară (Home Office) și (c) experiența și calificările individuale sînt cerința esențială”, iar în cazul în care este nevoie de mai mulți consultanți individuali calificați, solicitantul ,,poate invita firmele să ofere/furnizeze consultanți individuali calificați pentru misiune”. În cazul administratorului fondului, acesta nu îndeplinește atribuțiile de unul singur, la rîndul său, angajînd la propria discreție alte persoane, care nu au fost selectate potrivit unor termene de referință bine stabilite, ceea ce, în final, poate influența calitatea muncii prestate.
b) Procedurile Băncii Mondiale prevăd că ,,numai persoanele cu experiență și calificate vor fi angajate în procesul de selecție”, iar ,,consultanții individuali sînt selectați pe baza experienței lor relevante, calificărilor și capacității de a îndeplini misiunea”. În cazul administratorului FEE, în criteriile minime de eligibilitate a aplicanților s-a solicitat ,,cel puțin 5 ani de experiență în managementul financiar și/sau administrarea fiduciară a investițiilor”, ceea ce nu asigură experiența, calificarea și capacitatea de a îndeplini integral atribuțiile prestabilite în domeniul ,,efectuării expertizei tehnice” a proiectelor de investiții pentru care se solicită finanțare sau garanții din partea FEE.
c) Regulamentul de organizare și funcționare a FEE stipulează expres că „remunerarea administratorului se efectuează în funcție de îndeplinirea criteriilor de performanță menționate în contractul de management”. În vederea negocierii contractului de management cu administratorul, a fost desemnat un grup de negociere (din care făceau parte MEc, MF, IDIS „Viitorul”) [24], însă echipei de audit nu i-au fost prezentate careva documente ce atestă rezultatele negocierilor. Prin urmare, nu există justificări suficiente ale unor clauze din contractul de management[25] referitor la remunerarea administratorului și la achitarea avansului în mărime de 900,0 mii lei, din care : 350,0 mii lei – pentru trimestrul IV 2012, și 550,0 mii lei – pentru trimestrul I 2013. De menționat că în cadrul aprobării de către CA a contractului respectiv, reprezentantul MF a avut obiecții privind achitarea în avans a remunerării muncii administratorului[26], propunînd să fie acordată doar o plată în avans, iar remunerarea ulterioară să se efectueze în baza evaluării semestriale potrivit criteriilor de performanță, obiecție de care nu s-a ținut cont la aprobarea contractului. Cele expuse creează incertitudini privind modul de remunerare a administratorului, în prezent din partea acestuia fiind solicitate condiții noi de remunerare (cota fixă de remunerare pentru anul 2013 - 1,7 mil. lei, precum și cota variabilă în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță).
3.6.3.Alte constatări
Echipa de audit semnalează necesitatea ajustării unor prevederi ale actelor legislativ-normative ce reglementează gestionarea mijloacelor FEE, în vederea îmbunătățirii prevederilor acestora sau excluderii diferitor interpretări ce țin de aplicabilitatea lor. Astfel:
a) Potrivit pct. 39 din Regulamentul de organizare și funcționare a FEE, în vederea evaluării propunerilor de proiecte ale beneficiarilor, CA formează, din rîndul membrilor săi, un Comitet de investiţii, compus din 3 experţi. Considerăm că funcționalitatea CI într-o astfel de componență este ineficientă și nu exclude posibilele conflicte de interese, fiind mai optimal ca CI să fie creat separat, cu atragerea membrilor din exteriorul FEE și CA. De asemenea, prevederile menționate stipulează că cel puţin 2 membri ai CI vor avea, obligatoriu, calitatea de expert financiar. Totodată, deși Legea nr.160-XVI din 12.07.2007 și Regulamentul de organizare și funcționare a FEE prevăd calitatea de expert financiar, în cadrul regulator intern nu s-au prevăzut termene de referință referitor la această funcție.
b) Obiectul principal de activitate al FEE este gestionarea resurselor financiare în vederea promovării finanţării activităţilor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie în conformitate cu strategiile și programele elaborate de Guvern, adică cu Programul național pentru eficienţă energetică 2011-2020. Însă, dacă Programul național specifică expres că beneficiarii de granturi pot fi doar gospodăriile individuale/asociațiile de locatari, apoi din Regulamentul de organizare și funcționare a FEE reiese că aceștia pot fi entitățile atît din sectorul public, cît și din cel privat. Prin urmare, aceste acte normative se contrazic reciproc. În aceste condiții incerte, menționăm că FEE a lansat 2 Apeluri de Propuneri de Proiecte[27], care pot genera riscul valorificării sumei de 100,0 mil. lei (anunțată în apeluri) în contradicție cu Programul național. Există și alte neclarități referitor la granturile alocate din FEE. Astfel, potrivit prevederilor pct. 17 din Regulamentul de organizare și funcționare a FEE, granturile alocate pentru finanțarea diferitor proiecte sînt atrase de la organizațiile donatoare, pe cînd în proiectul Manualului operațional se prevede și din bugetul de stat.
3.7. Referitor la raportarea transferurilor
Lipsa unui cadru de reglementare relevant a determinat faptul că MEc s-a confruntat cu probleme referitor la organizarea evidenței contabile, precum și la modul de raportare a mijloacelor bugetare alocate ca transferuri din bugetul de stat. În baza unei indicații a MF, transferurile de la bugetul de stat pentru finanțarea subprogramului „Eficiența energetică și sursele regenerabile de energie”, care, în valoare de 99,0 mil. lei, au rămas neutilizate la finele anului de gestiune, au fost raportate de MEc la cheltuieli efective, fapt ce denaturează informația din rapoartele financiare.
În contextul acestei concluzii, se menționează următoarele:
3.7.1. În anul 2012, MEc a beneficiat de mijloace bugetare ca transferuri în scopuri de producţie în sumă totală de 145,9 mil. lei. Din aceste mijloace, partea preponderentă - în sumă de 100,0 mil. lei, a fost alocată FEE, iar restul - unor instituții din subordine, entități care nu se deservesc prin sistemul trezorerial de stat și la care evidența contabilă și raportarea financiară nu sînt compatibile cu cele din instituțiile publice. Prin urmare, la raportarea acestor mijloace au apărut dificultăți. De precizat că capitolul VI din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul MF nr.93 din 19.07.2010 reglementează doar modul de evidență a transferurilor alocate autorităților publice centrale, ulterior transferate întreprinderilor de stat și municipale, această prevedere nefiind în totalitate aplicabilă în cazul MEc.
3.7.2. În vederea clarificării modului de raportare a transferurilor, în special a mijloacelor bugetare alocate FEE, MEc a solicitat suportul organului de reglementare în domeniul dat - MF. Printr-o scrisoare, MF a comunicat MEc despre formulele contabile care urmează a fi întocmite la contabilizarea transferurilor, precum și despre modul de raportare a acestora în Formularul nr.2. „Raportul privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază”. Astfel, metoda propusă constă în reflectarea la cheltuielile efective a tuturor alocațiilor bugetare de care a beneficiat MEc și care ulterior au fost transferate FEE. Prin urmare, alocațiile bugetare respective au fost raportate la „cheltuieli efective”, cu toate că au rămas neutilizate (în sold) la finele anului 2012, în sumă de 99,0 mil. lei. Echipa de audit consideră că o astfel de raportare nu reflectă situația veridică privind valorificarea mijloacelor bugetare, aceasta fiind denaturată. În contextul dat, este necesară o revizuire a cadrului metodologic în aspectul respectiv.