HOTĂRÂRE nr. 4 din 29.01.2013   CURTEA DE CONTURI   publicat 22.02.2013

privind Raportul auditului mediului – realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă„Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite”

În vigoare din 22.02.2013
pe legis.md/id/54010
Trimiteri: 54 legate   2 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (2)

Curtea de Conturi, în prezenţa șefului Direcției generale securitate și eficiență energetică a Ministerului Economiei dl V.Ceban, șefului Direcției eficiență energetică și surse de energie regenerabile dl O.Izvoreanu, directorului Agenţiei pentru Eficiență Energetică dl M.Stratan, precum şi a șefului Serviciului monitorizare a eficienței energetice și utilizării surselor de energie regenerabilă dl M.Lupu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului mediului – realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă „Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite”.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 și art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 și în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit, precum şi bunele practici în domeniul auditului mediului[2].

În cadrul auditului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calității acestor politici, realizării atribuțiilor de către autoritățile de resort și existenței instrumentelor necesare pentru exercitarea acestora.

Obiectivul auditului a fost: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Sistemul energetic din Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme. Propriile resurse energetice şi de combustibil ale Moldovei nu depăşesc 5% din veniturile Balanţei energetice a ţării, importul constituind circa 95%. În absenţa resurselor energetice proprii şi în condiţiile dependenţei tot mai mari de importurile de resurse energetice, eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie în Republica Moldova constituie o prioritate strategică. Astfel, se relevă necesitatea identificării și valorificării unor noi surse de energie.

Procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Republica Moldova se află la etapa de demarare. Scopul politicii de stat în domeniul surselor regenerabile de energie este sporirea securităţii energetice a statului şi reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului prin majorarea anuală a ratei de energie şi combustibil regenerabile care au fost produse şi utilizate.

Politica de stat în domeniul energiei regenerabile se realizează în cadrul programelor de stat, de ramură şi locale, monitorizate de autoritatea publică în sarcina căreia este pusă această funcţie, autoritatea de stat fiind Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Autoritățile cu responsabilități în domeniu sînt la început de cale, astfel, pentru realizarea conformă și în termen a acestora, este binevenită efectuarea unor studii aprofundate privind necesitățile și disponibilul de surse regenerabile de energie. Totodată, este necesar ca acest sector să fie susținut din punct de vedere financiar, însă, conform unei strategii de finanțare, care să fie racordată la politica de stat. Și, nu în ultimul rînd, e relevantă existența Strategiei, programului și planurilor de acțiuni în domeniu, în care să fie stabilite acțiunile concrete, finanțarea acestor acțiuni, precum și indicatorii ce urmează a fi atinși.

În contextul constatărilor de audit, se menționează următoarele:

Politica de stat în domeniul energiei regenerabile are un caracter neunivoc, iar obiectivele stabilite nu sînt fundamentate. Situația creată este cauzată de cadrul legal incomplet, cu prevederi diferite și care nu întrunește o continuitate.

Procesul de implementare a politicii în domeniul energiei regenerabile nu dispune de un cadru normativ de suport, nefiind dezvoltate mecanismele și acțiunile ce urmează a fi întreprinse, precum și cele ce țin de monitorizarea și evaluarea progresului. Acest fapt va determina situații incerte la implementarea politicii, precum și va crea deficiențe la monitorizarea și evaluarea implementării obiectivelor de stat.

Finanțarea domeniului energiei regenerabile este la etapa incipientă, nefiind prevăzute mijloace constante (stabile). Astfel, domeniul energiei regenerabile este finanțat la nivel de proiecte separate, și nu ca un complex de acțiuni. Finanțarea orientată pe proiecte ce au scopuri restrînse și acoperă necesitățile curente ale beneficiarilor nu contribuie la promovarea valorificării surselor regenerabile de energie, ceea ce, respectiv, nu va conduce la realizarea obiectivelor majore de stat.

Totodată, Ministerul Economiei și Agenția pentru Eficiență Energetică au elaborat Strategia energetică pînă în anul 2030, precum și Planul național de acțiuni pentru eficiență energetică pentru anii 2013-2015, care se află la etapa de aprobare și vor servi ca documente de politici strategice, menite să asigure realizarea obiectivelor de stat stabilite.

În contextul celor expuse, concluzia generală a auditului este următoarea: Întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii de energie regenerabilă, politica energetică de stat necesită să fie revizuită, actualizată și completată, cu determinarea mecanismelor și instrumentelor pentru realizarea acestor obiective și a mecanismului de monitorizare a realizărilor în scopul evaluării progresului în domeniu, precum și cu asigurarea susținerii financiare corespunzătoare.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) şi alin.(6) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului mediului – realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă „Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit Ministerului Economiei și Agenției pentru Eficiență Energetică şi se cere să ia atitudine referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor expuse în Raport și în prezenta Hotărîre.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

3.1. Guvernului, pentru informare privind rezultatele auditului și luare de atitudine întru asigurarea revizuirii și actualizării cadrului legislativ și normativ în aspectul respectării coerenței și continuității în elaborarea documentelor de politici ale statului;

3.2. Parlamentului, pentru informare privind rezultatele auditului;

3.3. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN

Nr . 4. Chişinău, 29 ianuarie 2013.

APROBAT: prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 4 din al ianuarie 2013

RAPORTUL auditului mediului- realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă "Politica de stat în domeniul energiei regenera bile necesită a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite"

Sumar executiv CURTEA DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVA

APROBAT: prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 4 din 29 ianuarie 2013

Sumar executiv

Timp de mii de ani necesitățile energetice ale umanității au fost satisfăcute doar cu ajutorul soarelui, biomasei, energiei apei şi energiei vîntului. Totul a durat pînă la începutul revoluţiei industriale, о revoluţie a tehnologiilor energetice bazate pe combustibili fosili (petrol, gaze naturale, cărbune) şi nucleari, care reprezintă surse de energie neregenerabilă (cunoscute şi sub denumirea de surse convenţionale).

Creşterea numărului de locuitori şi importantele salturi tehnologice din ultimul secol au creat probleme semnificative la nivel global în ceea ce priveşte acoperirea necesităților energetice tot mai ridicate.

Sistemul energetic din Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme, caracterizat prin lipsa propriilor resurse energetice și dependența de importul acestora. În absenţa resurselor energetice proprii şi în condiţiile dependenţei tot mai mari de importurile de resurse energetice, eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie în Republica Moldova constituie o prioritate strategică. Astfel, se relevă necesitatea identificării și valorificării unor noi surse de energie.

Procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Moldova se află la etapa incipientă, un prim-pas în acest domeniu fiind adoptarea Legii energiei regenerabile, care stabileşte principiile şi obiectivele politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie. Pe parcurs au fost adoptate și alte documente strategice, menite să asigure realizarea obiectivelor generale stabilite.

În cadrul auditului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calității acestor politici, realizării atribuțiilor și existenței instrumentelor necesare pentru exercitarea lor.

În rezultatul examinării politicii de stat existente, s-a constatat că aceasta are un caracter neunivoc. Situația creată este cauzată de cadrul legal incomplet, cu prevederi diferite și care nu întrunește o continuitate. Obiectivele stabilite în domeniul energiei regenerabile nu sînt fundamentate suficient, fiind prevăzute la nivel general, fără a fi determinate prioritățile și măsurile de realizare. Respectiv, nu a fost creat un cadru normativ de suport complet și exhaustiv, determinînd situații incerte la implementarea politicii. De asemenea, nu a fost asigurată susținerea financiară a domeniului energiei regenerabile, sursele existente fiind provizorii și de la donatori străini, orientate spre finanțare la nivel de proiecte separate, și nu ca un complex de acțiuni ce ar contribui la promovarea valorificării surselor de energie regenerabilă și, respectiv, la realizarea în termen a obiectivelor de stat. Concomitent, mecanismul de monitorizare a realizărilor nu a fost prestabilit, ceea va crea dificultăți la evaluarea progresului în domeniu.

Astfel, întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile, este necesar ca politica energetică de stat să fie revizuită și completată, cu determinarea mecanismelor și instrumentelor pentru realizarea acestor obiective și asigurarea susținerii financiare corespunzătoare.

Informaţii generale

Energia regenerabilă este energia produsă prin valorificarea surselor regenerabile, adică provine din surse care fie că regenerează de la sine în scurt timp, fie sînt surse practic inepuizabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia solară, energia apei, energia eoliană, energia geotermică, biomasa. Astfel, energia luminii solare, a vîntului, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni, utilizînd diferite procedee.

Situația energetică din Republica Moldova

Securitatea economică a Republicii Moldova, în mare parte, este determinată de starea complexului energetic. Sectorul energetic este o ramură de bază a economiei naţionale, care determină succesul realizării programelor de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi stabilitatea în societate. Eficienţa şi securitatea energetică au un impact direct asupra creşterii economice şi reducerii sărăciei.

La momentul actual, potrivit Balanței energetice, sistemul energetic din Republica Moldova se caracterizează prin resurse energetice proprii reduse, care nu depăşesc 5%, importul constituind circa 95%. Astfel, se relevă dependența excesivă de gazele naturale importate, capacitatea redusă de generare a energiei electrice și nivelul redus de utilizare a surselor regenerabile de energie (Figura nr.1).

Balanța energetică pentru perioada anilor 2008-2010, mii tone echivalent petrol (tep)

Figura nr.1

Sursă: Balanța energetică a Republicii Moldova, Culegere statistică – 2011

În ce priveşte structura consumului de resurse energetice în Republica Moldova, aceasta rămîne a fi dezechilibrată, datorită faptului că cea mai mare parte este consumată de sectorul rezidențial (peste 45%), industriei revenindu-i o cotă de numai 7,4%. Situația națională la capitolul consum de resurse energetice pe sectoare este percepută mai clar dacă este comparată cu o sursă de referință, de exemplu Uniunea Europeană (Figura nr.2).

Figura nr.2

Sursă: Raportul privind activitatea Agenției pentru Eficiență Energetică în anul 2011

Astfel, potrivit Figurii nr.2, comparativ cu Republica Moldova, în UE consumul energetic este mai proporționat, dat fiind că sectorul rezidențial și industria consumă cote egale de energie.

Analiza intensității energetice – indicator al eficienței consumului de resurse energetice – poate oferi o imagine asupra gradului de industrializare a unui stat, a tehnologiilor utilizate și a impactului energetic al acestora asupra eficienței energetice. Pentru a putea evalua nivelul la care se află Republica Moldova, de asemenea, este nevoie de a compara valorile naționale cu cele europene (Tabelul nr.1).

Analiza intensității energetice Republica Moldova-Uniunea Europeană

Tabelul nr. 1

2008200920102011
Intensitatea energetică RM, tep/1000 euro0,5330,5320,5040,455
Intensitatea energetică UE, tep/1000 euro0,1670,1650,1600,155
Raportul intensității energetice, RM/UE3,193,223,152,93

Sursă: Raportul privind activitatea Agenției pentru Eficiență Energetică în anul 2011

Datele Tabelului nr.1 denotă că eficienţa energetică în Republica Moldova este foarte scăzută, fiind de circa 3 ori mai mică comparativ cu ţările europene, și este determinată de consumul mare de energie, de tehnologiile şi utilajele uzate din punct de vedere moral şi fizic, precum şi de lipsa cunoştinţelor şi capacităţilor în domeniul eficienţei energetice și utilizării surselor regenerabile de energie și conduce la intensitatea energetică sporită.

Necesitatea utilizării resurselor regenerabile

Este evident faptul că, în absenţa resurselor energetice proprii şi în condiţiile dependenţei tot mai mari de importurile de resurse energetice, eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie în Republica Moldova constituie o prioritate strategică.

Actualmente, pe teritoriul Republicii Moldova sînt disponibile pentru utilizare următoarele surse regenerabile de energie: biomasa, energia hidraulică, energia solară şi eoliană, sursele cu potenţial termic redus. Potenţialul tehnic al acestor surse regenerabile (cu excepţia surselor cu potenţial termic redus) se evaluează la 2,7 mil.tep (Tabelul nr.2), adică ar acoperi necesitățile de consum actuale ale țării (2,2 mil.tep).

Potenţialul tehnic disponibil al principalelor tipuri de surse regenerabile de energie

Tabelul nr.2

TipulPotenţialul tehnic
PJMil. tep
Solară50,41,2
Eoliană29,40,7
Hidro12,10,3
BiomasăDeşeuri agricole7,5
Lemne de foc4,3
Deşeuri de la procesarea lemnului, tescovină4,7
Biogaz2,9
Biocombustibil2,1
Total biomasă21,50,5
Total potenţial113,42,7
Surse de energie cu potenţial termic redus, inclusiv geotermală> 80,0> 1,9

Sursă: Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020

Procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Moldova se află la etapa de demarare. Cea mai mare pondere în balanţa energetică o are energia hidraulică şi biomasa, pe cînd energia solară şi cea eoliană, precum şi energia surselor cu potenţial termic redus este explorată la un nivel mai redus.

Utilizarea surselor regenerabile de energie permite diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, substituirea combustibililor fosili pe care Moldova îi importă. Mai mult decît atît, acestea sînt surse de energie pure din punct de vedere ecologic şi contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Specificul situaţiei curente, noile tendinţe din economia naţională, cerinţele mereu crescînde ale consumatorilor privind calitatea şi securitatea aprovizionării cu energie, respectarea obligaţiunilor reciproce „prestator de servicii energetice – consumator”, toate în ansamblu au un impact semnificativ asupra dezvoltării durabile a Republicii Moldova, asigurării fiabile a economiei ţării şi populaţiei cu energie şi combustibil în cantităţi necesare şi la preţuri rezonabile.

Astfel, creşterea preţurilor la nivel mondial la resursele energetice, dependenţa excesivă de gazele naturale importate de la un singur furnizor, nivelul redus de utilizare a surselor regenerabile de energie, eficienţa scăzută şi starea nesatisfăcătoare a celei mai mari părţi a infrastructurii energetice sînt principalii factorii care influențează creşterea economică.

Cadrul juridic

Alegerea unei strategii pentru realizarea politicilor energetice/programelor depinde de circumstanțele fiecărei economii naționale și este în mare parte influențată de obligațiile internaționale, structura economiei, potențialul economic, și nu, în ultimul rînd, de condițiile geopolitice.

Țările care au aderat la acordurile internaționale de bază în domeniul energiei și mediului urmează să pună în aplicare și să implementeze prevederile acestora ca politici/programe naționale în domeniul respectiv.

Acorduri internaționale

Moldova este parte la unele tratate internaționale, care sînt relevante în ceea ce privește efectul sectorului energetic asupra mediului, de care urmează să se țină cont la elaborarea politicilor naționale.

Aceste acorduri internaționale includ:

1. Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei[3] (Conferința Organizației Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea, 1992) prevede respectarea de către țările semnatare a unui șir de angajamente generale și norme, inclusiv:

• elaborarea de programe naționale pentru atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice și actualizarea acestor programe în mod regulat;

• susținerea/suportul sistemelor durabile de gestionare a economiei și sistemelor de protecție a naturii;

• monitorizarea în mod regulat a cantității de emisii de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă;

• luarea în considerare, ca o chestiune de responsabilitate, a riscurilor asociate cu impactul schimbărilor climatice la adoptarea măsurilor sociale, economice și de mediu și minimizarea acestor riscuri;

• susținerea cooperării internaționale în domeniul științei și tehnologiei și sprijinirea programelor educaționale și de formare, precum și programelor orientate spre schimbul de informații.

2. Protocolul de la Kyoto[4] stabilește obiective obligatorii pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru Comunitatea Europeană și pentru alte 37 de țări. Obiectivul general a fost de a realiza o reducere de 5% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în decursul perioadei de cinci ani (2008-2012), comparativ cu nivelul anului 1990. Cu toate acestea, unele țări nu au ratificat acest Protocol. Țările care sînt obligate prin Protocolul de la Kyoto de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă obiectivul respectiv prin reducerea emisiilor naționale.

3. În cadrul Summit-ului Mondial privind Dezvoltarea Durabilă (2002) de la Johannesburg a fost semnată Declarația politică, care a stabilit o serie de principii cu privire la dezvoltarea durabilă. De asemenea, a fost aprobat Planul de implementare, care prezintă detaliat acțiuni pentru atingerea dezvoltării durabile la nivel internațional, național, precum și la nivel local. Planul de implementare aprobat este axat pe sursele regenerabile de energie sau pe resurse energetice care emit mai puțin CO2. Obiectivul acestuia este de a ridica în mod substanțial cota globală de surse regenerabile de energie.

4. Tratatul Comunităţii Energetice[5]. Tratatul de instituire a Comunităţii Energetice (TCE) a fost semnat la 25 octombrie 2005 la Atena de către Comunitatea Europeană, urmată de nouă părţi contractante din sud-estul Europei (Albania, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia şi UNMIK). Tratatul a intrat în vigoare în urma ratificării la 1 iulie 2006. Republica Moldova a devenit parte contractantă a Tratatului în 2010.

Prin semnarea TCE, părţile contractante și-au luat obligaţia din punct de vedere juridic:

1. să armonizeze legislaţia internă cu acquis-ul comunitar;

2. să înfiinţeze structuri de reglementare a pieţei;

3. să liberalizeze piaţa energetică.

Legislația națională

Republica Moldova a făcut un prim-pas în acest domeniu, adoptînd Legea energiei regenerabile[6], care stabileşte principiile şi obiectivele politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie.

Scopul politicii de stat în domeniul surselor regenerabile de energie este sporirea securităţii energetice a statului şi reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului prin majorarea anuală a ratei de energie şi combustibil regenerabile care au fost produse şi utilizate.

Politica de stat în domeniul energiei regenerabile se bazează pe un șir de principii, printre care: ajustarea bazei normative naţionale la standardele Uniunii Europene şi la cele internaţionale; stimularea economică şi financiară a procesului de valorificare a surselor regenerabile de energie; asigurarea accesului persoanelor juridice şi fizice la informaţia privind valorificarea surselor regenerabile de energie; educarea populaţiei în spiritul valorificării surselor regenerabile de energie şi al utilizării energiei acestora.

Obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, conform prevederilor legale[7], sînt următoarele:

a) diversificarea resurselor energetice primare locale;

b) asigurarea, pînă în anul 2010, a producerii unui cuantum de 6% de energie din surse regenerabile din volumul energiei provenite din surse tradiţionale şi a unui cuantum de 20% – pînă în anul 2020.

c) sporirea securităţii ecologice, asigurarea ocrotirii sănătăţii populaţiei şi a protecţiei muncii în procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie;

d) formarea unui sistem de producere, distribuţie, comercializare şi consum raţional al energiei şi combustibilului regenerabile;

e) atragerea investiţiilor în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie;

f) colaborarea tehnico-ştiinţifică internaţională, implementarea performanţelor ştiinţifice şi tehnice internaţionale din domeniul energiei regenerabile;

g) asigurarea informaţională a activităţii de valorificare a surselor regenerabile de energie.

De asemenea, a fost aprobată Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020[8]. Această Strategie se referă la obiectivele, măsurile şi activităţile orientate spre atingerea unui complex energetic mai eficient, competitiv şi sigur, care să asigure, totodată, securitatea energetică a ţării, modernizarea infrastructurii energetice existente, îmbunătăţirea eficienţei energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie şi integrarea pe piaţa energetică europeană.

Obiectivele strategice ale politicii energetice naţionale pentru perioada de pînă în anul 2020 sînt:

asigurarea securităţii energetice;

promovarea eficienţei energetice, economice şi utilizarea resurselor energetice regenerabile;

liberalizarea pieţei energetice şi restructurarea complexului energetic în contextul cerinţelor integrării în sistemul energetic european.

Prin implementarea surselor regenerabile de energie, singurele resurse de care dispune republica noastră, se va contribui nu numai la rezolvarea problemelor de mediu globale, dar se va soluționa parțial și problema securității energetice a statului. Totodată, în acest fel se vor realiza și obiectivele privind dezvoltarea durabilă a țării, protejîndu-se mediul ambiant de poluare și menținîndu-se echilibrul dintre cele trei componente ale dezvoltării durabile: socială, economică și ecologică.

Cadrul instituţional

Administrarea de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie constă în realizarea obiectivelor şi stabilirea direcţiilor prioritare ale politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie, stabilirea modului de organizare şi administrare a activităţii în domeniul energiei regenerabile, aprobarea programelor de stat privind promovarea producerii şi utilizării energiei regenerabile şi efectuarea controlului asupra realizării acestora, precum și în utilizarea mecanismelor şi măsurilor de stimulare pentru susţinerea economico-financiară a activităţii în domeniul energiei regenerabile și se realizează prin intermediul mai multor autorități (Figura nr.3).

Astfel, autoritatea de stat în domeniul energiei regenerabile este Agenţia pentru Eficienţă Energetică (în continuare – AEE). În acest scop, Guvernul urma să reorganizeze Agenţia pentru Conservarea Energiei în termen de 3 luni, adică pînă la finele anului 2007. AEE a fost creată prin reorganizare, în decembrie 2010, conform Hotărîrii Guvernului nr.1173 din 21.12.2010 „Cu privire la Agenția pentru Eficiență Energetică”.

De asemenea, conform Legii energiei regenerabile urma să fie instituit Fondul pentru Eficiență Energetică (în continuare – FEE), acesta fiind creat abia în 2012[9].

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică este autoritatea responsabilă de aprobarea tarifelor pentru fiecare tip de energie şi combustibil regenerabile, precum și de elaborarea actelor necesare reglementării raporturilor dintre participanţii la piaţa de energie regenerabilă.

Procesul de realizare a obiectivelor politicii de stat în domeniul surselor regenerabile de energie

Figura nr.3

Sursă: Cadrul legal al Republicii Moldova

Sfera și abordarea auditului

Domeniul energiei regenerabile este vast şi presupune atît securitatea energetică a statului și micșorarea dependenței de resurse importate, cît și conformare la cerințele internaționale privind protecția mediului. Astfel, în cadrul auditului mediului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calității acestor politici, realizării atribuțiilor și existenței instrumentelor necesare pentru exercitarea acestora.

Reieşind din faptul că în timpul studiului au fost identificate un şir de probleme ce ţin de realizarea obiectivelor și sarcinilor stabilite în politicile naționale, a fost determinat următorul obiectiv de audit: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Abordarea de audit a fost orientată pe probleme. Reieşind din obiectivul determinat, a fost auditat nu doar Ministerul Economiei, ca autoritate centrală de specialitate, fiind colectate probe şi la alte entităţi cu atribuţii în domeniu.

În cadrul auditului s-a pus accentul pe eficacitate, acordîndu-se atenţie la evaluarea procesului adoptat în dezvoltarea politicii energetice prin verificarea existenței și stabilirii obiectivelor politicii energetice naționale (programe, planuri) și determinarea metodelor/măsurilor prin care acestea urmează a fi atinse; determinarea progresului în domeniu prin verificarea sistemului de management al implementării politicii energetice (programelor, planurilor) și a sistemului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor (programelor, planurilor) și analiza suportului financiar privind realizarea obiectivelor politicilor respective.

Domeniul de aplicare şi Metodologia de audit se conţin în Anexa 1 la Raport.

Constatări, concluzii şi recomandări

Tema auditului: Realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă.

Obiectivul principal de audit: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii de energie regenerabilă, politica energetică de stat necesită să fie revizuită, actualizată și completată, cu determinarea mecanismelor și instrumentelor pentru realizarea acestor obiective și a mecanismului de monitorizare a realizărilor în scopul evaluării progresului în domeniu, precum și cu asigurarea susținerii financiare corespunzătoare.

Obiectivele în domeniul energiei regenerabile sînt prevăzute sub aspect general, nefiind stabilite prioritățile și măsurile de realizare. Politica de stat a fost elaborată insuficient, nefiind determinate mecanismele și instrumentele, adică nu a fost creat un cadru normativ de suport. În același timp, se relevă ambiguitatea cadrului legal, ce creează deficiențe la realizarea obiectivelor de stat și determină situații incerte la implementarea politicii. Totodată, mecanismul de monitorizare a realizărilor nu a fost prestabilit, ceea va crea dificultăți la evaluarea progresului în domeniu. Finanțarea orientată pe proiecte ce au scopuri restrînse și acoperă necesitățile curente ale beneficiarilor, în lipsa unui plan și concepții unice de finanțare, precum și a obiectivelor bine determinate, nu contribuie la promovarea valorificării surselor regenerabile de energie și, respectiv, nu va asigura realizarea obiectivelor majore de stat.

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL ENERGIEI REGENERABILE NU ESTE ELABORATĂ COMPLET, AVÎND UN CARACTER NEUNIVOC, IAR OBIECTIVELE STABILITE NU SÎNT FUNDAMENTATE SUFICIENT

Cadrul legal prevede obiective generale în domeniul energiei regenerabile, însă nu au fost stabilite prioritățile și măsurile de realizare ale acestora. Elaborarea insuficientă a politicii de stat, nefiind determinate mecanismele și instrumentele necesare, precum și caracterul ambiguu al acesteia creează deficiențe la realizarea obiectivelor de stat.

Politica de stat în domeniul energiei regenerabile: obiective și măsuri

Întru realizarea obiectivelor politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, urmau a fi stabilite direcţiile prioritare ale politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie; modul de organizare şi administrare a activităţii în domeniul energiei regenerabile; aprobate programe de stat privind promovarea producerii şi utilizării energiei regenerabile, precum și utilizate mecanisme şi măsuri de stimulare pentru susţinerea economico-financiară a activităţii în domeniul energiei regenerabile.

Conform funcțiilor delegate, Ministerul Economiei urmează să identifice problemele prioritare, să elaboreze şi să promoveze programe şi planuri naţionale de acţiuni în domeniile sale de activitate şi să exercite controlul asupra realizării lor. Întru realizarea funcției vizate în domeniul energeticii, securității și eficienței energetice, acesta deține atribuția de elaborare, promovare şi monitorizare a implementării politicii statului în domeniul surselor regenerabile de energie.

Totodată, politica de stat în domeniul energiei regenerabile se realizează în cadrul programelor de stat, de ramură şi locale, monitorizate de autoritatea publică în sarcina căreia este pusă această funcţie.

Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile[10] prevede că fiecare stat-membru trebuie să adopte un plan național de acțiuni în domeniul energiei regenerabile. Una din cerințele minime pentru modelul de plan este stabilirea măsurilor pentru atingerea obiectivelor.

Dezvoltarea politicii de stat în domeniul energiei regenerabile s-a efectuat fără asigurarea continuității acțiunilor

Bazele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile au fost stabilite în Legea energiei regenerabile.

În același timp, a fost elaborată și aprobată Strategia energetică pînă în anul 2020, care prevede acțiuni ce urmau a fi realizate, inclusiv în domeniul energiei regenerabile. Conform acestei Strategii, urma să fie aprobat Programul Național de utilizare a resurselor regenerabile de energie. Proiectul acestui Program, potrivit Strategiei, a fost elaborat, însă nu a fost aprobat.

Atingerea scopului atît al Programului, cît şi al Strategiei s-a prevăzut printr-un șir de obiective specifice, în special, elaborarea şi perfecţionarea legislaţiei privind valorificarea surselor regenerabile de energie, cu formarea unui cadru legal naţional, transparent şi eficient, care să includă stimulentele aprobate de practica internaţională. De asemenea, urma să fie elaborat un mecanism eficient şi permanent de realizare a Strategiei, care să includă cercetări şi elaborări ştiinţifice, estimarea potenţialului regenerabililor, lansarea proiectelor-pilot şi includerea acestui potenţial în ciclul economic.

Obiectivele respective nu au fost realizate, în schimb a fost aprobată Legea cu privire la eficienţa energetică[11]. Scopul acestei legi este crearea premiselor îmbunătăţirii eficienţei energetice, inclusiv prin fondarea şi susţinerea activităţii structurilor antrenate în elaborarea şi în realizarea programelor, planurilor, serviciilor energetice, altor măsuri de eficientizare a consumurilor de energie, nominalizate în lege. Această lege prevede principiile de bază ale domeniului eficienței energetice, precum structura administrării de stat a activității în domeniul respectiv.

Astfel, organul administrativ în domeniul eficienței energetice este AEE, fiind stipulate atribuțiile acesteia, dar nu doar la capitolul eficiență energetică, ci și privind sursele regenerabile de energie, ceea ce creează neclaritate la aplicarea normelor de drept referitor la faptul dacă legea respectivă se referă și la domeniul energiei regenerabile.

Legea prevede și elaborarea Programului național de îmbunătățire a eficienței energetice pentru anii 2010-2020, precum și a Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice.

Astfel, cu întîrziere de un an, a fost aprobat Programul național pentru eficiență energetică 2011-2020[12]. Acest Program prevede obiectivele globale în vederea reducerii dependenței de importul de resurse energetice și impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, unul dintre care este cel privind creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul mixului energetic de la 6% în anul 2010 pînă la 20% în anul 2020, adică este obiectivul prevăzut și de Legea energiei regenerabile.

Acest fapt încă o dată denotă intercalarea domeniului eficienței energetice cu cel al resurselor regenerabile și abordare ambiguă.

La capitolul măsuri sectoriale și intersectoriale pentru promovarea eficienței energetice este prevăzut că Ministerul Economiei și AEE urmează să elaboreze cadrul normativ necesar pentru promovarea și stimularea eficienței energetice și a valorificării surselor regenerabile de energie.

Totodată, potrivit prevederilor legale, Programul național de îmbunătățire a eficienței energetice, aprobat în calitate de document de planificare pe o perioadă de 10 ani, determină politica statului de îmbunătățire a eficienței energetice, iar Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice, aprobat în calitate de document de planificare pe o perioadă de 3 ani, trebuie să prevadă implementarea politicilor de îmbunătățire a eficienței energetice. Astfel, programele și planurile de acțiuni în domeniul eficienței energetice vizează doar măsuri ce țin de eficiența energetică, dar nu și de energia regenerabilă.

Ca rezultat, nu este prestabilit dacă Planul național de acțiuni pentru eficiență energetică prevăzut în Programul național pentru eficiență energetică 2011-2020, urmează să conțină doar măsuri ce vizează eficiența energetică sau și energia regenerabilă.

Concomitent, Programul național pentru eficiență energetică 2011-2020, chiar dacă a fost elaborat în vederea implementării Legii cu privire la eficienţa energetică, Legii energiei regenerabile și Strategiei, prevede elaborarea doar a Planului național de acțiuni pentru eficiență energetică, fără a stipula elaborarea separată a Planului naţional de acţiuni privind energia regenerabilă.

Astfel, la momentul actual, există două documente strategice care prevăd realizarea obiectivelor în domeniu, avînd tangențe la capitolul energie regenerabilă, care, însă, nu au fost elaborate ținînd cont de principiile consecutivității și coerenței normelor juridice. Lipsesc uniformitatea și coerența în elaborarea documentelor de politici ale statului, adică elaborarea prioritară a Concepției, urmată de Strategie, cu aprobarea de către Parlament[13].

De asemenea, este neclară situația cu privire la elaborarea de către autoritățile administrației publice locale a propriilor programe și planuri de acțiuni, adică vor fi separate acestea pe domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile sau vor fi unificate, cu includerea ambelor domenii.

O altă deficiență privind politica de stat existentă este nefundamentarea obiectivelor stabilite. Astfel, în cadrul legal sînt prevăzute obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, totodată, nu au fost identificate sursa și temeiul stabilirii potențialului tehnic al surselor regenerabile de energie. Chiar dacă conform Strategiei energetice cercetarea şi valorificarea surselor noi de energie, cu asimilarea potenţialului lor pentru dezvoltarea energeticii, este o prioritate a politicii de stat, nu au fost efectuate studii în acest domeniu.

Ministerul Economiei, ca organ ce urmează să elaboreze și să asigure implementarea politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, nu deține studii ample privind potențialul surselor regenerabile de energie din Republica Moldova, care au servit la stabilirea obiectivelor politicii de stat, ci unele informații privind disponibilul acestor surse.

La momentul auditului, Ministerul Economiei dispunea de studiul „Estimarea potenţialului energetic al biomasei din culturile agricole, pentru brichetare, la nivel de regiuni şi raioane, pentru 2009-2010”. Acest studiu a fost elaborat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ,,Viitorul”, la solicitarea Proiectului ,,Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de PNUD. Obiectivul principal al studiului a fost constituirea unui top al raioanelor după potențialul de biomasă obținut din reziduuri agricole. În baza rezultatelor obținute din acest studiu, a fost executată „Harta electronică a potențialului energetic din biomasă-total pe Republica Moldova”. Această hartă ilustrează potențialul energetic din biomasă pe fiecare raion în parte. La fel, pe aceasta sînt marcați producătorii de brichete și peleți și sistemele de încălzire instalate în instituțiile publice rurale.

În același timp, nu au fost efectuate studii de fezabilitate, pe fiecare tip de sursă în parte, care să servească la argumentarea necesității și oportunității valorificării surselor regenerabile de energie.

În cadrul Programului „Suportul reformei sectorului energetic”, în baza Acordului de finanțare, în perioada 2011-2014, bugetul va beneficia de un suport în valoare de 40 mil.euro acordat de Comisia Europeană. Prima tranșă de 13 mil.euro a fost debursată în anul 2011, următoarele fiind condiționate de realizarea Matricei de politici. În baza acestui Acord de finanțare, Ministerul Economiei beneficiază de un suport tehnic în valoare de 2,6 mil.euro în domeniul energetic, avînd un șir de angajamente stabilite în Matricea de politici, inclusiv pentru domeniul energiei regenerabile.

Conform acesteia, Ministerul Economiei urmează să elaboreze un șir de documente strategice, care au fost prevăzute și de legislația națională. De asemenea, urmau să fie cercetate potențialul de energie solară, precum și al biomasei în anul 2012. Totodată, este preconizată cercetarea potențialului eolian și elaborarea Atlasului vîntului pînă la finele anului 2013.

O altă acțiune importantă ține de revizuirea Strategiei energetice pînă în anul 2020. De facto, Ministerul Economiei a elaborat un nou proiect de Strategie energetică pînă în anul 2030, care conține o analiză a situației actuale, posibilele scenarii, precum și obiectivele ce urmează a fi atinse, aceasta fiind în proces de aprobare.

În același timp, auditul denotă că, pentru perioada auditată, Ministerul Economiei nu a actualizat legislația în vigoare, în special Legea energiei regenerabile, precum și nu a determinat ierarhia documentelor strategice ce urmează a fi aprobate.

Ambiguitatea legislației, precum și nedeterminarea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse vor crea dificultăți la implementarea politicii și, respectiv, la realizarea obiectivelor prestabilite

Cadrul legal nu prevede clar viziunea și obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile. Astfel, nu este prevăzută concepția valorificării surselor, nefiind determinate tipurile pe a căror utilizare se va axa, în principal, scopul folosirii acestora, limita cantității ce urmează a fi produsă.

Lipsa studiilor a condus la stabilirea unor obiective generale, precum și la imposibilitatea determinării priorităților și opțiunilor de diversificare a surselor energetice locale.

Un alt motiv ce va face imposibilă realizarea obiectivelor este că nu sînt prestabilite clar acțiunile ce urmează a fi realizate. Astfel, lipsa cadrului normativ relevant, în special a planurilor de acțiuni, supune riscului implementarea politicii de stat.

Nu este făcută o delimitare clară a legislației din domeniul energiei regenerabile, în unele cazuri, aceasta se intercalează cu cea privind eficiența energetică. Situația respectivă este cauzată de inconsecvența și lipsa consecutivității și continuității normelor juridice, creînd astfel premise pentru tratarea neunivocă la aplicarea acestora și cauzînd deficiențe la implementarea obiectivelor.

Recomandări Ministerului Economiei, în comun cu Agenția pentru Eficiență Energetică:

Să revizuiască și să actualizeze legislația în vigoare, întru asigurarea continuității politicii de stat și viabilității acțiunilor întreprinse în scopul realizării politicii de stat în domeniul surselor regenerabile de energie.

Să asigure deținerea informației structurate și generalizate pe tipuri de surse regenerabile de energie, privind potențialul acestora, scopul utilizării, întru determinarea oportunității valorificării acestora.

Să determine prioritățile, precum și opțiunile de valorificare a energiei regenerabile pe tipuri de surse, cu identificarea şi înlăturarea barierelor ce tergiversează implementarea surselor regenerabile de energie.

PROCESUL DE IMPLEMENTARE A POLITICII ÎN DOMENIUL ENERGIEI REGENERABILE NU DISPUNE DE UN CADRU NORMATIV DE SUPORT RELEVANT, NEFIIND DEZVOLTATE MECANISMELE ȘI ACȚIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE, PRECUM ȘI CELE CE ȚIN DE MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PROGRESULUI

Obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile au fost stabilite, însă nu a fost dezvoltat un cadru normativ de suport, care să asigure implementarea politicii. Totodată, mecanismul de monitorizare a realizărilor nu a fost determinat, ceea ce va crea dificultăți la evaluarea progresului în domeniu.

Procesul de implementare, monitorizare și evaluare a rezultatelor politicii de stat

Implementarea politicii de stat este un proces complex care presupune un șir de acțiuni, precum și existența unor mecanisme și instrumente. Acest fapt presupune și o monitorizare adecvată a realizării obiectivelor stabilite întru asigurarea realizării acestora.

Autoritatea de stat în domeniul energiei regenerabile este Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Agenţia, la nivelul autorităţilor publice centrale, are misiunea de a asigura şi a sprijini realizarea obiectivelor Programului naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice, acordînd autorităţilor administraţiei publice locale asistenţa necesară la elaborarea programelor şi planurilor locale pentru eficienţă energetică și monitorizînd realizarea acestora.

De asemenea, Agenţia are misiunea de a supraveghea evoluţia situaţiei în domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie, de a asigura pregătirea şi prezentarea sintezelor programelor, evaluarea proiectelor investiţionale în domeniu, elaborarea proiectelor de acte normative, precum şi crearea unei baze informaţionale în domeniile de competență.

În vederea realizării misiunii sale, una din funcțiile de bază ale Agenţiei este implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, pentru realizarea căreia Agenţiei i-au fost delegate atribuţiile corespunzătoare.

Totodată, întru asigurarea implementării politicii de stat, este necesar de a crea capacități instituționale. Astfel, în scopul planificării și monitorizării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice și valorificare a surselor regenerabile de energie în teritoriu, autoritățile administrației publice locale urmează să angajeze manageri energetici.

În scopul stimulării din partea statului a activităţilor de valorificare a surselor regenerabile de energie, au fost prevăzute măsurile organizatorico-economice, elaborate de organele de stat.

Procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării politicii de stat trebuie să fie coordonat de către Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică. În cadrul procesului de monitorizare trebuie să fie întocmite Rapoarte de progres, cu evaluarea rezultatelor.

Cadrul normativ de suport nu a fost dezvoltat suficient pentru a asigura implementarea corespunzătoare a politicii de stat

Actuala legislație nu prevede modalitatea, precum și în ce rezidă implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie.

Totodată, cu toate că au fost prevăzute măsuri organizatorico-economice, în scopul stimulării de către stat a activităţilor de valorificare a surselor regenerabile de energie, nu au fost precizate expres organele de stat ce urmează să le elaboreze.

Astfel, nu au fost determinate priorităţile în valorificarea surselor regenerabile de energie și prestabilite mecanismele economice şi măsurile de stimulare privind elaborarea şi implementarea tehnologiilor ecologice sau a celor cu deşeuri reduse şi nepericuloase în procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie.

Autoritățile de resort nu dețin informația deplină asupra domeniului. Una din atribuțiile AEE constă în crearea unei baze informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Cadrul legal nu prevede clar și expres tipul bazei informaționale și informația pe care trebuie să o conțină baza respectivă, cine este responsabil de colectarea și furnizarea informației și care este modalitatea de creare a acesteia, ceea ce permite interpretarea diferită și neunivocă a normei juridice. Astfel, AEE nu dispune de o bază ce ar cuprinde întreg domeniul energiei regenerabile.

Actualmente, AEE dispune de o bază de date referitor la clădirile publice, creată prin intermediul portalului geoportal.md, care include caracteristicile tehnice ale clădirilor, precum şi o descriere amplă a sursei de alimentare cu căldură. De asemenea, Agenția deține „Harta electronică a potențialului energetic din biomasă-total pe Republica Moldova”, care ilustrează potențialul energetic din biomasă pe fiecare raion în parte, fiind marcați producătorii de brichete și peleți și sistemele de încălzire instalate în instituțiile publice rurale.

Cu toate că politica de stat în domeniul energiei regenerabile se realizează în cadrul programelor de stat, de ramură şi locale, nu au fost aprobate planuri de acțiuni, care să conțină termene, responsabili, surse de finanțare și măsuri clare și expres stabilite ce urmează a fi întreprinse, în scopul atingerii obiectivelor ce țin de domeniul energiei regenerabile.

Pînă în prezent, AEE, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, au elaborat Planul național de acțiuni pentru eficiență energetică pentru anii 2013-2015 (în continuare – PNAEE), care este în proces de aprobare. Scopul acestuia se referă exclusiv la eficientizarea consumului de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, nefiind stabilite măsuri ce ar promova valorificarea și utilizarea surselor regenerabile de energie.

Totodată, reieșind din angajamentele TCE, urmează a fi transpusă Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în legislația națională pînă la 1 ianuarie 2014. În acest context, este prevăzut și termenul de elaborare a Planului naţional de acţiuni privind energia regenerabilă (în continuare – PNAER) pînă la 30 iunie 2013, care la momentul auditului se definitiva.

Concomitent, se remarcă că, pînă în prezent, autoritățile administrației publice locale, în comun cu AEE, nu au elaborat nici primul program propriu de eficiență energetică pentru perioada 2012-2014, nici planuri de acțiuni privind eficiența energetică pe fiecare an, cu identificarea măsurilor prioritare și a surselor de finanțare. AEE, în comun cu Ministerul Economiei, în cadrul unui proiect de asistență, elaborează și dezvoltă proiectele formularelor-model ale planului local de acțiuni în domeniul eficienței energetice pe anul 2013 și ale programului local în domeniul eficienței energetice 2013-2015.

De menționat că în proiectele programelor și planurilor locale de acțiuni în domeniul eficienței energetice nu sînt prevăzute acțiuni de valorificare a surselor regenerabile de energie. Totodată, autoritățile administrației publice centrale și locale nu au elaborate programe sau planuri locale de acțiuni în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie.

Potrivit informației prezentate de AEE, programele și planurile locale privind eficiența energetică nu vor conține măsuri planificate și pentru sursele regenerabile de energie, în același timp nefiind prevăzută elaborarea programelor și planurilor locale separate privind energia regenerabilă.

Astfel, în situația creată nu se asigură continuitatea acțiunilor de elaborare și implementare a PNAER și se pune la îndoială viabilitatea și capacitatea de realizare a obiectivelor acestuia.

De asemenea, AEE urma să lanseze proiecte-pilot în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Se remarcă faptul că aceasta a lansat doar proiecte orientate spre promovarea și susținerea utilizării energiei derivate din biomasă, adică a bioenergiei, în cadrul Proiectului ,,Energie și Biomasă” (Acordarea echipamentului de brichetare în rate pentru producătorii de combustibili solizi din biomasă; Identificarea şi gestionarea soluţiilor de piaţă pentru încălzirea pe biomasă accesibilă în zonele rurale; Pilotarea tehnologiei de cogenerare în cadrul unei întreprinderi din sectorul agroindustrial din Republica Moldova și proiectul-pilot ce ţine de echipamentul de peletare, prin formarea unui parteneriat public privat).

Auditul denotă că nu au fost lansate proiecte-pilot în alte domenii ale surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solară, energia eoliană, energia geotermică. AEE explică aceasta prin faptul că procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Republica Moldova se află la etapa de demarare.

O realizare în domeniu, totuși, o reprezintă crearea capacităților instituționale în teritoriu. Astfel, o parte din autorităţile administraţiei publice locale au angajat manageri energetici, care să fie responsabili de planificarea şi monitorizarea îndeplinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi valorificare a surselor regenerabile de energie în teritoriu, aceștia fiind instruiți în cadrul diverselor seminare și cursuri organizate de AEE în comun cu Ministerul Economiei și cu susținerea diferitor proiecte și programe.

Concomitent, în scopul promovării eficienței energetice și utilizării surselor regenerabile de energie, AEE, în comun cu Ministerul Economiei, acordă asistenţă consultativă şi informaţională agenţilor economici şi persoanelor fizice care activează în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, organizează seminare, conferinţe şi expoziţii.

De menționat că actele normative în vigoare stimulează investitorii în valorificarea surselor regenerabile de energie, prin asigurarea recuperării investițiilor prin intermediul tarifului. În același timp, studiile preliminare la acest capitol relevă că tariful la energia produsă din surse regenerabile de energie va fi superior celui actual, ceea ce va avea un impact negativ asupra consumatorului final, iar măsuri și instrumente de motivare în aceste scopuri nu sînt prevăzute.

La capitolul monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării politicii de stat se remarcă că legislația în vigoare nu prevede clar și exhaustiv măsuri și acțiuni de evaluare a progreselor în domeniul energiei regenerabile, astfel mecanismul de monitorizare a realizărilor nefiind bine dezvoltat.

O altă problemă la realizarea obiectivelor o va constitui lipsa informației precise privind cota inițială a surselor regenerabile de energie, deoarece nu există o procedură prestabilită de colectare a unor asemenea date, astfel nu poate fi evaluat nici progresul atins. În același timp, modalitatea de formare actuală a Balanței energetice nu presupune ținerea evidenței pe tipuri de surse regenerabile de energie.

Lipsa prevederilor exhaustive privind acțiunile și măsurile ce urmează a fi realizate va condiționa deficiențe la implementare, precum și imposibilitatea monitorizării și evaluării rezultatelor

Inexistența unei baze informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, adică lipsa unor estimări ample la nivel de republică a necesarului și potențialului diferitor surse regenerabile de energie duce la imposibilitatea planificării și executării acțiunilor de valorificare a acestora.

Nestabilirea procedurilor de colectare a datelor privind utilizarea surselor regenerabile de energie va crea dificultăți la monitorizarea realizării obiectivelor de stat, precum și a misiunii AEE de a supraveghea evoluția situației în domeniul surselor regenerabile de energie.

De asemenea, în prezent nu există o planificare clară și exhaustivă a măsurilor ce urmează a fi întreprinse în scopul atingerii obiectivelor ce țin de domeniul energiei regenerabile.

În același timp, este incertă modalitatea de monitorizare și asigurare a atingerii obiectivelor cuantificabile stabilite în Strategie, programe și planuri. Cadrul legal incomplet, cu prevederi neechilibrate și care nu păstrează o continuitate a creat situații incerte la elaborarea, care se află la etapa incipientă, a cadrului normativ de suport pentru realizarea și monitorizarea politicii de stat în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Această situație va afecta ulterior posibilitatea de implementare și monitorizare a realizării obiectivelor ce țin de domeniul energiei regenerabile.

Recomandări Ministerul Economiei, în comun cu Agenția pentru Eficiență Energetică:

Să elaboreze metodologia de acumulare a datelor și să stabilească modalitatea de creare a bazei informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, cu indicarea responsabililor, a conținutului bazei de date și a surselor de informație.

Să stabilească mecanismul și modalitatea de monitorizare a realizărilor în domeniul energiei regenerabile, precum și forma raportării privind implementarea programelor și planurilor în domeniu.

FINANȚAREA DOMENIULUI ENERGIEI REGENERABILE ESTE LA ETAPA INCIPIENTĂ, NEFIIND PREVĂZUTE MIJLOACE CONSTANTE (STABILE) ȘI ORIENTATE SPRE ATINGEREA OBIECTIVELOR

Domeniul energiei regenerabile nu este finanțat stabil, sursele existente fiind provizorii și, preponderent, de la donatori străini. Crearea Fondului pentru Eficiență Energetică, ca sursă de finanțare a activităților în domeniul eficienței energetice și al valorificării surselor regenerabile de energie, s-a efectuat cu întîrziere. Astfel, domeniul energiei regenerabile este finanțat la nivel de proiecte separate, și nu ca un complex de acțiuni ce ar contribui la promovarea valorificării surselor regenerabile de energie și, respectiv, la realizarea în termen a obiectivelor de stat.

Susținerea financiară a domeniului energiei regenerabile

Legea energiei regenerabile statuează imperativ finanțarea sectorului începînd cu anul 2008. Totodată, Strategia și Programul determină necesitatea alocării mijloacelor financiare în domeniu.

De asemenea, s-a prevăzut crearea Fondului pentru Eficiență Energetică în scopul finanțării proiectelor în domeniu. În același timp, Strategia prevedea instituirea Fondului Național pentru Energie Regenerabilă.

Fondul pentru Eficienţă Energetică este creat pentru identificarea, evaluarea şi finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, care contribuie la eficientizarea consumului de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivul principal de activitate al Fondului este atragerea şi gestionarea resurselor financiare în vederea finanţării şi implementării proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern.

Domeniul energiei regenerabile nu a fost finanțat de stat, ceea ce determină tergiversarea realizării obiectivelor în domeniu

Cu toate că Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei energetice prevedea investiții estimative și sursele de finanțare, iar cadrul legal – necesitatea stipulării în legile bugetare anuale a mijloacelor financiare pentru stimularea și susținerea valorificării surselor regenerabile de energie, acestea nu au fost stabilite.

Chiar dacă Fondul pentru Eficiență Energetică urma să reprezinte o sursă de finanțare directă a domeniului, acesta a fost creat cu întîrziere, în anul 2012, nefiind finanțat nici un proiect. De menționat că, în aceste scopuri, pentru anul 2012, în legea bugetară anuală au fost prevăzute mijloace în sumă de 100,0 mil.lei. Totodată, crearea acestui Fond la mijlocul anului 2012 și demararea procesului de selectare a proiectelor din luna noiembrie 2012 au determinat nevalorificarea acestor mijloace și amînarea finanțării proiectelor în domeniu.

Fondul urmează să realizeze obiectivul său prin promovarea şi finanţarea proiectelor fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului, care asigură sustenabilitatea consumului de energie, precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Totodată, reieșind din aspectele specifice, finanțarea proiectelor în cadrul FEE se va efectua conform proiectelor înaintate spre finanțare.

Cu toate că cadrul normativ prevede instrumente financiare pentru finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie: grant, garanţie, împrumut şi leasing utilizate de Fond, nu este stabilit modul de determinare a instrumentului care va fi selectat.

De asemenea Legea cu privire la eficiența energetică prevede că programele și proiectele de eficiență energetică importante pot fi finanțate din bugetul de stat, însă nu sînt stabilite criteriile de determinare a acestora.

De menționat că, în perioada anului 2011, în cadrul AEE s-a desfășurat Programul de implementare a proiectelor de eficiență energetică și valorificare a surselor regenerabile de energie pentru obiective publice, fiind alocate mijloace bugetare în sumă de 25 mil.lei. Programul respectiv a fost conceput pentru a crea un mecanism de susținere și implementarea măsurilor de eficiență energetică și valorificare a surselor regenerabile de energie. Mijloacele financiare au fost transferate autorităților publice locale cu titlu de investiții capitale, acest proiect fiind monitorizat de către AEE, banii fiind alocați pentru proiecte de eficiență energetică și surse regenerabile de energie. Astfel, în urma selectării proiectelor eligibile, de mijloace financiare în cadrul a 57 de proiecte au beneficiat 46 de primării.

Din totalul acestor proiecte, doar 7% (1,5 mil.lei) au ținut de domeniul energiei regenerabile, fiind utilizate pentru instalarea colectoarelor solare în scopul preparării apei calde menajere, majoritatea proiectelor avînd ca scop schimbarea geamurilor și ușilor.

La momentul actual, sectorul cel mai finanțat este producerea energiei din biomasă. Astfel, la capitolul utilizarea energiei regenerabile pentru încălzirea obiectelor sociale, se beneficiază de suport financiar în cadrul Proiectului „Energie și Biomasă”.

Proiectul „Energie și Biomasă” este un proiect de 4 ani, ce urmează a fi implementat în anii 2011-2014. Bugetul total al Proiectului este de 14,56 mil.euro, acordați de Uniunea Europeană (14,0 mil.euro) și PNUD (560, 0 mii euro). Scopul Proiectului este de a crea un sistem sigur, competitiv și durabil de producere a energiei din surse regenerabile, în special, biomasă din deșeuri agricole.

În perioada 2011-2012, au fost implementate un șir de proiecte privind instalarea sistemelor termice alternative și de procurare a cazanelor, în valoare de 5909,2 mii USD, cu o contribuție a comunității de 26408,2 mii lei.

Autoritățile locale care au beneficiat de mijloace financiare în cadrul acestui proiect au evaluat pozitiv rezultatele implementării, fiind menționată plusvaloarea adusă de utilizarea noilor cazane, cu unele excepții, însă, privind accesibilitatea combustibilului necesar.

În baza chestionarelor colectate de la autoritățile administrației publice locale, de asemenea, s-a constatat că principala sursă de finanțare a proiectelor în domeniu o reprezintă donatorii străini, însă nu s-a observat o tendință unică de finanțare a domeniului, ceea ce denotă lipsa unei concepții unice de finanțare a sectorului.

Matricea de politici prevede elaborarea unei mape a donatorilor, precum și ghișeul unic pentru investitori în domeniul surselor regenerabile de energie. De asemenea, Ministerul Economiei trebuie să-și îmbunătățească procedurile de monitorizare și coordonare a mijloacelor financiare, însă la momentul actual se efectuează doar monitorizarea surselor finanțate în baza programelor alocate strict ministerului, nefiind efectuate analize ample ce reflectă situația reală pe republică.

Finanțarea actuală a sectorului energiei regenerabile nu promovează valorificarea surselor regenerabile

Lipsa unui plan și concepții unice de finanțare, precum și a obiectivelor bine determinate va duce la finanțarea neuniformă a proiectelor și nu va contribui la atingerea obiectivelor de stat.

Stabilirea neclară a criteriilor de eligibilitate a proiectelor va determina finanțarea unor proiecte ce acoperă necesitățile curente ale beneficiarilor, iar nedeterminarea criteriilor de stabilire a instrumentelor financiare utilizate va crea inegalități între participanți și i-ar putea dezavantaja pe unii solicitanți, ceea ce va avea ca efect necointeresarea acestora în aplicarea la astfel de proiecte.

Finanțarea orientată pe proiecte ce au scopuri restrînse nu contribuie la promovarea valorificării surselor de energie regenerabile și, respectiv, nu va contribui la realizarea obiectivelor majore de stat.

Recomandări Ministerului Economiei:

Să stabilească o politică bine determinată de finanțare a proiectelor, în contextul realizării obiectivelor de stat, cu determinarea priorităţilor de finanțare orientate spre implementarea acțiunilor prevăzute din domeniul energiei regenerabile.

Concluzia generală a auditului: Întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii de energie regenerabilă, politica energetică de stat necesită să fie revizuită, actualizată și completată, cu determinarea mecanismelor și instrumentelor pentru realizarea acestor obiective și a mecanismului de monitorizare a realizărilor în scopul evaluării progresului în domeniu, precum și cu asigurarea susținerii financiare corespunzătoare.

Echipa de audit:

Șeful Direcție în cadrul Direcției generale II Olesea DJURENCO

Controlor de stat superior/auditor public superior Ina BACIU

Anexa 1

Domeniul de aplicare şi Metodologia de audit

Sfera auditului a fost limitată la determinarea în ce măsura Moldova își minimizează dependența de combustibilii fosili prin exploatarea în creștere a surselor regenerabile de energie, precum și la promovarea utilizării acestora și adoptarea unor măsuri de eficiență energetică.

Obiectivul auditului a fost: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, întocmindu-se un Raport de audit.

Abordarea de audit a fost orientată pe probleme. Reieşind din obiectivul determinat, a fost auditat nu doar Ministerul Economiei, ca autoritate centrală de specialitate, fiind colectate probe şi la alte entităţi cu atribuţii în domeniu.

În cadrul auditului s-a pus accentul pe eficacitate, acordîndu-se atenţie la evaluarea procesului adoptat în dezvoltarea politicii energetice prin verificarea existenței și stabilirii obiectivelor politicii energetice naționale (programe, planuri) și determinarea metodelor/măsurilor prin care acestea urmează a fi atinse; determinarea progresului în domeniu prin verificarea sistemului de management al implementării politicii energetice (programelor, planurilor) și a sistemului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor (programelor, planurilor) și analiza suportului financiar privind realizarea obiectivelor politicilor.

Astfel, în cadrul auditului mediului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calității acestor politici, realizării atribuțiilor și existenței instrumentelor necesare pentru exercitarea acestora.

În procesul auditului a fost auditată executarea atribuţiilor de către instituţiile responsabile – Ministerul Economiei și Agenția pentru Eficiență Energetică, cu colectarea probelor de la autorităţile administraţiei publice locale.

A fost analizată activitatea Ministerului Economiei privind realizarea atribuțiilor, precum și monitorizarea realizării documentelor strategice, coordonarea activității instituțiilor din domeniu și conlucrarea cu acestea. A fost verificată existența studiilor privind disponibilul de surse regenerabile de energie, potențialul acestora; identificarea problemelor prioritare în domeniul energiei regenerabile și care au fost procedurile/metodele ce au servit la stabilirea acestora; determinarea metodelor/măsurilor prin care acestea urmează a fi atinse. De asemenea, a fost revizuită realizarea Matricei de politici stabilite în cadrul Programului „Suportul reformei sectorului energetic” și a fost studiat procesul de coordonare de către Ministerul Economiei a procesului de monitorizare a Strategiei și Programului.

La Agenția pentru Eficiență Energetică s-a studiat cadrul legal în baza căruia acesta își desfășoară atribuțiile, s-a verificat implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, crearea cadrului de suport pentru realizarea politicii de stat (programe, planuri) și realizarea Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020.

A fost studiat cadrul normativ în baza căruia Fondul pentru Eficiență Energetică creează condiții necesare pentru finanțarea proiectelor relevante în domeniu și asigurarea suportului financiar în domeniul energiei regenerabile.

A fost analizată realizarea Programului de implementare a proiectelor de eficiență energetică și valorificare a surselor regenerabile de energie pentru obiective publice de către AEE. De asemenea, a fost evaluat impactul Proiectului „Energie și Biomasă”.

S-au remis chestionare în 15 raioane ale Republicii Moldova, în care a fost și urmează a fi implementat Proiectul „Energie și Biomasă” (raioanele: Anenii Noi, Cantemir, Cimișlia, Dondușeni, Fălești, Glodeni, Hîncești, Leova, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Ștefan Vodă, Telenești), cu generalizarea și constatarea situației în domeniu în baza răspunsurilor prezentate de 10 raioane (Anexa 2 la Raport).

Anexa 2

Informație generalizată

privind răspunsurile la chestionarele remise autorităților administrației publice locale

În scopul evaluării situației în domeniul energiei regenerabile, au fost chestionate, în baza unui formular-standard 15 raioane. Din 15 raioane chestionate au oferit răspunsuri 9 raioane.

Referitor la principalele surse de energie termică și electrică din raion (centralizat, individual), precum și tipul de resurse utilizate pentru producerea/obținerea acestora (gaze, cărbune, biomasă ș.a.), specifice sectorului public și celui rezidențial, majoritatea raioanelor au indicat că energia electrică este livrată centralizat, energia termică centralizată în raioane lipsește, la producerea acesteia folosindu-se diferite surse, precum: energia electrică, cărbune, lemn, gaze naturale și biomasă. Totodată, raionul Fălești a indicat că 15 localități din cadrul acestuia sînt conectate la sisteme de gaze naturale.

Cu privire la deținerea informațiilor generalizate privind sursele regenerabile de energie disponibile pe teritoriul raionului și potențialul acestora, precum și modalitatea de ţinere a acestei evidenţe și de către cine este organizată:

Majoritatea raioanelor nu dețin informații generalizate în domeniul respectiv, totodată, nu este organizată o modalitate de ținere a evidenței și nu sînt numite persoanele responsabile de aceasta. Cîteva raioane, însă, au indicat că dispun de unele informații referitor la potențialul de biomasă disponibil pe teritoriul raionului.

Privitor la proiectele investiţionale şi granturile din domeniul surselor regenerabile de energie, implementate în anii 2010-2012 şi în curs de implementare:

Majoritatea raioanelor au enumerat proiectele în cadrul Proiectului ,,Energie și Biomasă”, finanțat de UE și PNUD. Totodată, raioanele Fălești, Șoldănești și Soroca au menționat că au finalizat niște proiecte de instalare a bateriilor solare pentru încălzirea apei, finanțate din granturi, precum și din Fondul de Investiții Sociale din Moldova.

Referitor la evaluarea necesităților locale privind asigurarea localităților cu surse de energie termică, modalitatea de evaluare și perioada, precum și coordonarea cu organele respective:

Majoritatea raioanelor chestionate nu au oferit răspunsuri clare la întrebarea respectivă. Totodată, unele raioane (Fălești, Șoldănești) au menționat că nu au evaluat necesitățile locale privind asigurarea localităților cu surse de energie termică, altele (Cimișlia, Dondușeni, Ștefan Vodă) au indicat că au fost evaluate necesitățile de energie termică pe bază de biomasă în cadrul studiilor și al Proiectului ,,Energie și Biomasă”, iar altele au remarcat că necesitățile locale se efectuează pentru un sezon de încălzire de către autoritățile publice locale în coordonare cu Consiliul raional. Raionul Soroca a relatat la acest capitol despre Programul Național de Gazificare.

Cu privire la elaborarea programelor și planurilor locale în domeniul îmbunătățirii eficienței energetice și al valorificării surselor regenerabile de energie și rezultatele implementării acestora:

Din 9 raioane, un raion (Leova) a menționat că au fost elaborate programe pentru îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea surselor regenerabile de energie și Programul raional pentru eficiența energetică pentru perioada 2011-2020, un raion (Rezina) a indicat că acestea sînt în proces de elaborare, totodată, 2 raioane (Fălești, Șoldănești) nu au elaborat programe și planuri locale în domeniul îmbunătățirii eficienței energetice și al valorificării surselor regenerabile de energie. Unele raioane (Dondușeni, Ștefan Vodă) au menționat că măsurile de dezvoltare a surselor de energie alternativă și pe bază de biomasă sînt incluse în Programele de dezvoltare a localităților, în Programul strategic de dezvoltare social-economică a raionului.

De asemenea, de către unele raioane (Cimișlia, Sîngerei, Soroca) au fost indicate activități care nicidecum nu se referă la întrebarea menționată.

Privitor la existența în cadrul autorităţii publice locale a unor subdiviziuni sau specialişti privind domeniul energetic și, în special, a surselor regenerabile de energie, atribuțiile acestora:

În unele raioane (Cimișlia, Leova, Sîngerei, Soroca), potrivit prevederilor legale[14], au fost angajați cîte un manager energetic, care, conform fișei postului, are atribuția de elaborare a planurilor locale în domeniul eficienței energetice și surselor regenerabile de energie, monitorizarea consumurilor de resurse energetice, întocmirea rapoartelor anuale privind implementarea măsurilor de eficiență energetică și a proiectelor surselor regenerabile de energie ș.a. Alte raioane (Dondușeni, Fălești, Rezina, Șoldănești, Ștefan Vodă) nu dispun de subdiviziuni sau specialiști în domeniul respectiv, atribuțiile în domeniu fiind puse în sarcina specialiștilor din Consiliul raional, totodată, monitorizarea fiind realizată de către primar.

Cu referire la colaborarea cu autorităţile de specialitate (Ministerul Economiei, Agenția pentru Eficiență Energetică):

Unele din raioanele chestionate au răspuns că colaborează cu autoritățile de specialitate în caz de necesitate prin scrisori, fax, e-mail, telefon, altele – pentru implementarea și realizarea proiectelor investiționale și programelor de îmbunătățire a eficienței energetice.

Cu privire la localitățile și instituțiile care au beneficiat de mijloace în cadrul Proiectului ,,Energie și Biomasă”, valoarea, etapa de implementare a acestora și criteriul de selectare a beneficiarilor:

În unele raioane (Dondușeni, Fălești, Leova) proiectele sînt finalizate, în altele (Rezina, Soroca, Șoldănești) se află în proces de executare, iar în altele (Cimișlia) – la etapa de contractare. Totodată, unele raioane au menționat că beneficiarii au fost selectați conform PNUD (Cimișlia), altele (Dondușeni) au răspuns că criteriile de selectare a beneficiarilor au fost stabilite de Proiect, autoritățile publice locale solicitînd independent finanțarea lucrărilor în cadrul Proiectului, iar alt raion (Rezina) a remarcat că localitățile au fost selectate de AEE. Totodată, unele raioane (Fălești, Leova) au menționat că drept criterii de selectare a beneficiarilor au servit: materia primă disponibilă, posibilitatea de a participa la cofinanțarea lucrărilor, amenajarea sau construcția unui depozit pentru păstrarea combustibilului ș.a.

Referitor la criteriul de selectare a cazanelor și tipului de combustibil utilizat pentru fiecare localitate în parte:

Drept criteriu de selectare a cazanelor și tipului de combustibil pentru fiecare localitate în parte de către raioane au fost indicate: suprafața ce necesită a fi încălzită, dovada sursei sigure de aprovizionare cu combustibil din biomasă, disponibilitatea și accesibilitatea anumitei materii prime în teritoriul localității pentru producerea combustibilului, calculul termotehnic.

Privitor la accesibilitatea combustibilului utilizat pentru încălzire întru asigurarea continuității procesului de încălzire, sursele de achiziționare și comoditatea păstrării și utilizării acestuia:

Majoritatea raioanelor chestionate au comunicat că accesibilitatea și disponibilitatea combustibilului este asigurată de către agenții economici producători din regiune. Combustibilul este păstrat în edificii, spații, depozite special amenajate de către beneficiari, alte raioane planificînd construcția depozitelor pentru păstrarea combustibilului. Totodată, raionul Dondușeni a menționat că în una din localități în care a fost implementat Proiectul (s.Corbu) se atestă o situație de insuficiență a materiei prime pentru producerea brichetelor datorită necorespunderii normelor reale utilizate pentru încălzirea edificiilor publice cu normele tehnice de consum indicate în documentele tehnice ale cazanului.

Referitor la avantajul economic în urma utilizării sistemelor de încălzire instalate:

Unele raioane (Cimișlia, Șoldănești ) au răspuns că este imposibil de a stabili avantajele economice, deoarece proiectele nu au fost finalizate. Altele (Leova, Soroca) au menționat că chiar dacă proiectele au fost finalizate nu s-a încheiat un sezon complet de încălzire pentru a putea evalua unele avantaje economice. Iar alte raioane (Dondușeni, Fălești, Sîngerei) au indicat că în urma implementării proiectelor odată cu creșterea temperaturii medii a încăperilor cu 2-8 grade Celsius în unele localități cheltuielile s-au micșorat, în altele au crescut sau au rămas aproximativ aceleași.

Privitor la părerea raioanelor chestionate referitor la faptul dacă consideră rezonabilă și avantajoasă implementarea unor astfel de proiecte în alte instituții din raion, în special în cazurile finanțării din surse proprii:

Unele raioane (Leova, Cimișlia, Rezina, Sîngerei, Soroca, Șoldănești) consideră rezonabilă și avantajoasă implementarea proiectelor respective și în alte instituții din mai multe motive: disponibilitatea materiei prime în raion, micșorarea dependenței de gaze naturale, rezolvarea problemelor de mediu, crearea noilor locuri de muncă, reducerea cheltuielilor pentru încălzire.

Alte raioane (Fălești, Ștefan Vodă) menționează că este rezonabil, dar nu din surse proprii, iar altele (Dondușeni) indică ca impediment imposibilitatea asigurării continue cu combustibil.

Concluzii:

În rezultatul chestionării autorităților publice locale, se relevă faptul că acestea nu dispun de informații generalizate privind sursele regenerabile de energie disponibile pe teritoriul raionului și potențialul acestora. Totodată, nu este organizată o modalitate de ținere a evidenței și nu sînt numite persoanele responsabile de aceasta. De asemenea, nu au fost elaborate planuri și programe pentru îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea surselor de energie regenerabilă. Concomitent, o realizare în acest domeniu este instituirea managerilor energetici.

[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Ghidul INTOSAI „Auditarea energiei durabile”.

[3] Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.404-XIII din 16.03.1995.

[4] Legea nr.29-XV din 13.02.2003 „Pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei”.

[5] Legea nr.117-XVIII din 23.12.2009 „Pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice”.

[6] Legea energiei regenerabile nr.160-XVI din 12.07.2007 (în continuare – Legea energiei regenerabile).

[7] Art.6 din Legea energiei regenerabile.

[8] Hotărîrea Guvernului nr.958 din 21.08.2007 „Cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020”.

[9] Hotărîrea Guvernului nr.401 din 12.06.2012 „Cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică”.

[10] Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23.04.2009 „Privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE” (în continuare – Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile).

[11] Legea cu privire la eficienţa energetică nr.142 din 02.07.2010.

[12] Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10.11.2011 „Cu privire la Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020”.

[13] Legea nr.780-XV din 27.12.2001 „Privind actele legislative”.

[14] Art.22 din Legea nr.142 din 02.07.2010 ,,Cu privire la eficiența energetică”.