Curtea de Conturi, în prezenţa primarului mun. Bălţi dl Vasilii Panciuc, şefului Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat dl Anatol Harcenco, viceprimarului mun. Bălţi dna Marina Covali, şefului Direcţiei generale finanţe şi economie dna Vera Rusu, şefului Direcţiei privatizate a Agenţiei Proprietăţii Publice dl Mihai Dorul, şefului Direcţiei Învăţămînt Tineret şi Sport a Consiliului municipal Bălţi dna Tatiana Dubiţcaia, şefului Direcţiei statistică Bălţi dl Ion Tertea, şefului-adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Bălţi dna Tatiana Neghină, şefului Direcţiei juridice a primăriei mun. Bălţi dl Vitalii Balan, şefului-adjunct al Direcţiei proprietate municipală şi relaţii funciare dl Andrei Popa, primarului s.Elizaveta dna Pelagheia Balţat, primarului s.Sadovoe dl Sergiu Buzurnîi, administratorului Întreprinderii municipale „Gospodăria locativ-comunală” dl Andrei Ciornîi, călăuzindu-se de art. 2 alin.(1) şi art. 4 alin.(1) lit. a) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun. Bălţi în perioada 2011-2012.
Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art. 28, art. 30 alin.(4), art. 31 din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2012 şi 2013, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bălţi a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare cadrului normativ; administrării şi integrităţii patrimoniului public.
Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi2. Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi de reparaţiile capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) din cadrul mun.Bălţi.
Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi a constatat:
Măsurile realizate de către autorităţile executive din municipiul Bălţi în materie de management financiar nu au întrunit în măsură deplină rigorile de legalitate şi regularitate privind gestionarea fondurilor publice, fiind admise unele nereguli şi abateri. De asemenea, nereguli şi ineficienţă se atestă în procesul administrării patrimoniului proprietate publică.
Aceste deficienţe, în consecinţă, influenţează negativ asupra dezvoltării socioeconomice a UAT în ansamblu. Sintetizînd constatările expuse în Raportul de audit, Plenul relevă următoarele:
• Autorităţile administraţiei publice locale (în continuare - AAPL) din mun. Bălţi nu au realizat acţiuni punctuale şi complementare în materie de evaluări şi monitorizări a potenţialului economic, aferent formării bazei de impozitare, nu au asigurat un sistem de interacţiune a entităţilor de resort pentru o identificare concludentă a veniturilor bugetare. Astfel, auditul extern a elucidat rezerve semnificative neevaluate şi neincluse în circuitul finanţelor publice locale. În consecinţă, materia de impozitare nu este integral identificată şi, respectiv, nu serveşte suport relevant pentru formarea bugetelor locale. Aceste iregularităţi au generat atragerea transferurilor supradimensionate din bugetele de alt nivel, amplificînd deficitul de resurse financiare în ansamblu. Deficienţele în subprocesul de identificare şi mobilizare a veniturilor bugetare indică la faptul că premisele extinderii bazei financiare sînt evaluate la circa 50,0 mil.lei, din acestea 40,0 mil.lei constituie venituri pasibile pentru luarea în calcul la stabilirea relaţiilor cu bugetul de stat.
• Gestiunea cheltuielilor bugetelor UAT din cadrul municipiului nu corespunde exigenţelor şi normelor legale, în rezultat fiind admise un şir de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării banilor publici. Astfel, în perioada 2011-2012, de către entităţile supuse auditării au fost admise cheltuieli neregulamentare şi iraţionale în sumă totală de circa 34,7 mil.lei, inclusiv: 29,6 mil.lei – investiţii capitale; 0,9 mil.lei – retribuirea muncii; 4,2 mil.lei – alte cheltuieli. Nerespectarea limitelor maxime de cheltuieli aprobate a cauzat depăşiri în sumă totală de 1,9 mil.lei. Totodată, a fost admisă planificarea unor cheltuieli majorate faţă de prevederile legale cu 1,3 mil.lei.
• În cadrul AAPL din mun. Bălţi lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor. Lipsesc studiile de fezabilitate, care ar determina necesitatea şi eficienţa investiţiilor efectuate. Modul de determinare a obiectivelor finanţate din bugetul municipal este netransparent şi necorespunzător, iar deficitul de resurse financiare pentru proiectarea şi construcţia acestora generează imobilizarea mijloacelor bugetare de lungă durată, fără impact pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale a municipiului. În consecinţă, sursele bugetare imobilizate în construcţii în curs de execuţie, la situaţia din 01.01.2013, au constituit 85,8 mil.lei. Totodată, la 01.01.2013, sînt înregistrate 20 obiecte nefinalizate, pentru valorificarea cărora mai sînt necesare circa 91,8 mil.lei, surse financiare de care municipiul nu dispune.
• AAPL din mun. Bălţi, în calitate de autorităţi contractante, nu au întreprins măsurile necesare de eficientizare a procesului de achiziţie şi conformare cadrului legal. Cu nerespectarea cadrului regulamentar, au fost efectuate achiziţii publice evaluate la peste 6,6 mil.lei. Nu a fost asigurată aplicarea clauzelor privind garanţia de bună execuţie în sumă ce depăşeşte 1,6 mil.lei.
• Rezultatele verificărilor efectuate la entităţile din cadrul mun. Bălţi (supuse auditării) asupra regularităţii şi legalităţii gestionării patrimoniului public denotă aceeaşi stare nesatisfăcătoare, atestată în perioadele anterioare supuse auditului/controlului, exprimată prin: neconformarea managementului normelor regulamentare şi prudenţiale; neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile şi a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale; necuprinderea în operaţiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale, precum şi nereevaluarea corespunzătoare a activelor în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora; absenţa unei evidenţe concludente a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale etc., ceea ce determină raportarea denaturată a situaţiilor patrimoniale.
Activitatea neconformă a factorilor de decizie din cadrul AAPL din mun. Bălţi în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:
- neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile, în valoare de 108,0 mil.lei, precum şi neînregistrarea regulamentară privind grevarea drepturilor patrimoniale (2,3 mil.lei);
- neidentificarea şi necontabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică în valoare de circa 5,5 mil.lei;
- necontabilizarea terenurilor aferente imobilelor cu suprafaţa de 5,56 ha şi valoarea de 5,8 mil.lei;
- trecerea neregulamentară a fondurilor fixe în sumă totală de 2,7 mil.lei la obiectele de mică valoare şi scurtă durată;
- raportarea incorectă a situaţiilor patrimoniale, prin includerea fondului locativ privatizat în valoarea patrimoniului public (860,2 mil.lei) etc.
La darea în locaţiune şi/sau prelungirea contractelor de locaţiune a bunurilor imobile, AAPL din mun. Bălţi nu în toate cazurile au organizat licitaţii publice, procedurile respective nefiind transparente şi neasigurînd venituri maxime posibile în funcţie de conjunctura pieţei, care au fost estimate de audit la circa 1,7 mil.lei. Acest fapt se datorează şi implementării neconforme a recomandărilor precedente ale Curţii de Conturi la capitol în cauză.
AAPL nu au asigurat o evidenţă relevantă şi concludentă a patrimoniului public transmis agenţilor economici fondaţi. Nu a fost asigurată o gestiune eficientă a întreprinderilor fondate, activitatea economică a cărora nu a fost axată pe indicatori cost-eficienţă, managementul corporativ nefiind orientat la obiective de performanţă.
Managementul neriguros al fondului funciar, neimplementarea integrală a recomandărilor Curţii de Conturi, lipsa supravegherii asupra fondului funciar, precum şi indisciplina de urbanism şi amenajare au dus la perpetuarea gestiunii neconforme a fondului funciar, ceea ce a lipsit municipalitatea de venituri evaluate la circa 2,6 mil.lei. Totodată, primăria mun. Bălţi nu a asigurat înregistrarea în evidenţă a tuturor angajamentelor, apărute în rezultatul tranzacţiilor funciare în sumă de 5,1 mil.lei, precum şi ţinerea evidenţei integrale a sumelor calculate, conform ratei inflaţiei, asupra terenurilor realizate şi neachitate integral la moment.
• Managementul contabil iresponsabil, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, precum şi deţinerea de bunuri materiale, fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, nereguli în decontări, s-au soldat cu raportări denaturate ale situaţiilor patrimoniale.
Iregularităţile constatate sînt rezultatul managementului ineficient de care au dat dovadă factorii de decizie la utilizarea banilor publici şi la gestionarea patrimoniului public local, precum şi al lipsei unui sistem de control intern eficient în toate domeniile verificate.
Reieşind din cele expuse, în temeiul art. 7 alin.(1) lit. a), art. 15 alin.(2) şi alin.(4), art. 16 lit. c), art. 34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:
1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun. Bălţi în perioada 2011-2012, anexat la prezenta Hotărîre.
2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:
2.1. Consiliului municipal Bălţi, primarului mun. Bălţi, consiliilor locale şi primarilor satelor Sadovoe şi Elizaveta, şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;
2.1.1. Se cere Primăriei mun. Bălţi:
- în comun cu autorităţile economico-financiare, statistice, fiscale şi cadastrale, să realizeze acţiuni complexe şi coordonate întru evaluarea potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare exhaustive şi credibile, în aspect teritorial şi categorie de impozit/taxă;
- în colaborare cu autoritatea cadastrală, să realizeze acţiuni complexe şi ferme privind inventarierea şi cadastrarea bunurilor imobiliare (inclusiv a terenurilor), dislocate pe teritoriul gestionat de AAPL de toate nivelurile; crearea unui Registru unic exhaustiv al bunurilor imobiliare – proprietate publică locală în cadrul municipiului;
2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi se cere efectuarea unei investigaţii privind circumstanţele formării datoriilor fiscale ale întreprinderilor municipale faţă de sistemul bugetar, cu identificarea soluţiilor de rigoare conform cadrului legal în vigoare.
2.3. Inspectoratului Fiscal de Stat Bălţi pentru luare de atitudine, şi se cere confruntarea datelor din sistemul informaţional instituţional cu datele municipiului privind baza de impozitare în vederea evaluării rezervelor de extindere a ariei de percepere a veniturilor fiscale/nefiscale şi îmbunătăţirii gradului de conformare voluntară;
2.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare, luare de atitudine şi conformare, privind:
- activitatea irelevantă a autorităţilor financiare şi fiscale din mun. Bălţi în procesul de identificare, evaluare şi monitorizare a bazei de impozitare, aferente formării componentelor bugetului public naţional;
- adoptarea cadrului normativ aferent mecanismului de reevaluare a fondurilor fixe (clădiri, construcţii) şi revizuirea neîntîrziată a actului ministerial nr. 24/3-4(5)-99 din 04.04.2012 privind trecerea fondurilor fixe în categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, în vederea excluderii riscurilor generate în rezultatul diminuării valorii patrimoniului public;
- aprobarea reglementărilor în materie de evidenţă contabilă bugetară şi raportare financiară a situaţiilor patrimoniale pentru AAPL şi instituţiile din subordine;
2.5. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind:
- asigurarea raportării corespunzătoare de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei privind patrimoniul public gestionat;
- înregistrării corespunzătoare a patrimoniul public în Registrul patrimoniului public;
2.6. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat pentru eficientizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor publice locale, în vederea neadmiterii iregularităţilor constatate în Raportul de audit.
2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-ministrului Republicii Moldova, pentru informare;
2.8. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.
3. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor din precedentele misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 38 din 12.08.2011 „Privind Raportul auditului executării bugetului municipal Bălţi pe anii 2009-2010”.
4. Se ia act că pe parcursul auditului:
4.1. primăria mun. Bălţi a majorat valoarea mijloacelor fixe cu 6,8 mil.lei; a atribuit dobînda în sumă de 1,0 mil.lei, aferentă creditului, la costul obiectului de descentralizare a sistemelor de încălzire; a efectuat modificările corespunzătoare privind suprafaţa terenurilor realizate de 10,9 ha în valoarea de 13,4 mil.lei;
4.2. întru asigurarea activităţii regulamentare a unităţilor de comerţ în teritoriul administrat, Direcţia Generală Finanţe şi Economie a eliberat 1527 de autorizaţii de funcţionare a unităţilor comerciale;
4.3. Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport Bălţi:
- a majorat costul a 9 edificii cu 4,5 mil.lei şi a înregistrat în evidenţă 4 imobile (complexul sportiv „Constructorul”) în valoare totală de 566,7 mii lei;
- a iniţiat reevaluarea clădirii Şcolii Sportive nr. 1, în scopul contabilizării regulamentare a acesteia;
- a fost întocmit contractul de locaţiune cu S.A. „Poşta Moldovei”;
- a contabilizat bunurile în sumă de 257,9 mii lei, primite de la ONG „Moştenitorii”, a remis acesteia aviz de plată în sumă de 30,0 mii lei, pentru achitarea serviciilor comunale, precum şi a restabilit plata pentru pază interdepartamentală în sumă totală de 7,9 mii lei;
4.4. Secţia cultură a asigurat contabilizarea corespunzătoare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în sumă de 23,8 mii lei; a recalculat plata de arendă în sumă de 4,0 mii lei; a întocmit darea de seamă asupra achiziţiilor de valoare mică pentru anul 2012; a recuperat plăţile salariale achitate neregulamentar unor angajaţi din cadrul Palatului municipal de cultură Bălţi în suma de 19,1 mii lei;
4.5. Direcţia proprietate şi relaţii funciare a întreprins măsuri în vederea recuperării datoriilor neachitate pentru arenda şi folosirea terenurilor de 2,2 mil.lei, din care: 0,2 mil.lei au fost încasate, iar în privinţa recuperării a 1,9 mil.lei au fost înaintate acţiuni în instanţele de judecată (fiind deja adoptate hotărîri referitor la 0,3 mil. lei);
4.6. Primăria s. Sadovoe, în baza Deciziei consiliului local nr. 5/10 din 14.06.2013, a contabilizat 10 apartamente neprivatizate cu suprafaţa de 449,5 m2, cu valoarea de 1,1 mil.lei şi alte mijloace fixe în sumă de 100,0 mii lei.
5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct. 2.1. - subpct. 2.5. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art. 34 alin. (7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.
PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN
Nr. 36. Chişinău, 4 iulie 2013.
Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 36 din 4 iulie 2013
RAPORTUL auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din municipiul Bălţi în perioada 2011-2012
INTRODUCERE
Curtea de Conturi, călăuzindu-se de prevederile art. 28 şi art. 31 din Legea nr. 261-XVI din 05.12.2008[1] și în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2012, a iniţiat auditul bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din mun. Bălți, avînd drept scop evaluarea conformităţii exerciţiului bugetar, prin prisma corespunderii acestuia cadrului normativ în procesele de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; evaluarea conformităţii administrării şi asigurării integrității patrimoniului public.
Municipiul Bălți este o unitate administrativ-teritorială în componenţa căruia intră 2 UAT de nivelul I și oraşul Bălți, acesta fiind centrul cultural din nordul Republicii Moldova și al doilea oraş industrial, cu o populaţie de circa 127,8 mii de locuitori. Suprafaţa totală a teritoriului mun. Bălţi constituie 7,8 mii ha, inclusiv: mun. Bălţi – 4,1 mii ha; s. Elizaveta – 2,7 mii ha; s. Sadovoe – 1,0 mii ha. Mun. Bălţi este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor UAT.
Ca autoritate a APL de nivelul I, mun. Bălţi beneficiază de defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor (procentuale) stabilite pentru bugetele UAT de nivelul II. Totodată, în conformitate cu prevederile legale, municipiul beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-și, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. În anul 2012, din bugetul municipal au fost finanţate în total 124 de instituţii, iar numărul angajaţilor retribuiți din bugetul respectiv a constituit 4,3 mii de unităţi. În scopul asigurării activităţii în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor capitale, prestării serviciilor de interes local, captării, epurării şi distribuţiei apei etc., în municipiu sînt înregistrate 23 de întreprinderi, al căror fondator este CMB (cu excepția IMSP).
În perioada supusă auditării, responsabili de procesul bugetar în cadrul municipiului şi gestiunea patrimoniului public au fost:
1. CMB și consiliile locale ale UAT din componenţa municipiului, care sînt autorități deliberative ale APL prin care se realizează autonomia locală și conform art. 14 din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006[2] au drept de iniţiativă şi decid, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.
2. Primarul mun. Bălți și primarii UAT din componenţa municipiului, care, conform art. 26 din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 și art. 30 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003[3], sînt conducători ai administraţiei publice locale și ca autorități executive – executori (ordonatori) principali de buget ai bugetelor UAT.
3. Executorii (ordonatorii) secundari de buget, care, conform art. 30 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, sînt conducătorii ai instituţiilor publice finanţate de la bugetele UAT.
Cadrul legislativ şi normativ relevant
Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi gestiune a bugetului municipiului sînt reglementate de Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, Legea nr. 847-XIII din 24.05.1996[4], Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, precum şi de alte acte legislative şi normative în domeniul finanțelor publice. Evidenţa contabilă în autorităţile publice audiate este reglementată de Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007[5], Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr. 51 din 16.08.2004[6], nr. 93 din 19.07.2010[7], nr. 94 din 19.07.2010[8], precum şi de alte acte cu caracter normativ.
Contextul general privind exercițiul bugetar
Execuţia de ansamblu a bugetului UAT mun. Bălți pe anii 2011-2012 a înregistrat la venituri nivelul de 102,5% (274,9 mil.lei) și, respectiv, de 104,3% (294,6 mil.lei), iar la cheltuieli nivelul de 99,5% (282,9 mil.lei) și, respectiv, 98,2% (318,9 mil.lei), ca urmare nefiind realizate cheltuieli (în cifre absolute) de 1,2 mil.lei și, respectiv, de 6,0 mil.lei. În rezultatul execuţiei, deficitul bugetar înregistrat la finele anilor 2011-2012 a constituit 8,0 mil.lei și, respectiv, 24,3 mil.lei, sau cu 1,2 mil.lei și, respectiv, 17,6 mil.lei mai mult faţă de nivelul aprobat. Totodată, la 31.12.2011 și 31.12.2012, soldurile mijloacelor băneşti la conturile bugetului, la componenta de bază, au constituit 13,8 mil.lei și, respectiv, 18,6 mil.lei, acestea fiind respectiv pe ani în creştere cu 4,8 mil.lei.
Executarea veniturilor și cheltuielilor pe anii 2011-2012.
Tabelul nr. 1(mil.lei)
Tipul de buget și anul audiat | Venituri | Cheltuieli | Soldul mijloacelor disponibile la finele anului | Excedent (+)/ Deficit (-) | Nivelul cheltuieli faţă de încasări (%) |
| Aprobat | Rectificat | Executat | Nivelul executării, (%) | Aprobat | Rectificat | Executat | Nivelul executării (%) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5(4:2)/ (4:3) | 6 | 7 | 8 | 9=8/6 | 10 | 11 (4-8) | 12 (8:4) |
Anul 2011 Bugetele UAT municipiului Bălți, din care: | 249,7 | 268,1 | 274,9 | 110,1/102,5 | 256,5 | 284,1 | 282,9 | 110,3/99,5 | 13,8 | -8,0 | 102,9 |
| Bugetul municipal Bălți | 243,6 | 261,9 | 268,7 | 110,3/102,6 | 250,2 | 277,20 | 276,3 | 110,4/99,7 | 13,5 | -7,6 | 102,8 |
| Bugetul satelor(primăriile ) | 6,1 | 6,2 | 6,2 | 101,6/100,0 | 6,3 | 6,9 | 6,6 | 104,8/95,6 | 0,3 | -0,4 | 106,5 |
Anul 2012 Bugetele UAT municipiului Bălți, din care: | 273,5 | 282,4 | 294,6 | 107,7/104,3 | 280,2 | 324,9 | 318,9 | 113,8/98,2 | 18,6 | -24,3 | 108,2 |
| Bugetul municipal Bălți | 267,5 | 276,0 | 288,0 | 107,7/104,3 | 274,1 | 317,9 | 312,1 | 113,8/98,2 | 18,2 | -24,1 | 108,4 |
| Bugetul satelor (primăriile) | 6,0 | 6,4 | 6,6 | 110,0/103,1 | 6,1 | 7,0 | 6,8 | 111,5/97,1 | 0,4 | -0,2 | 103,0 |
Sursă: Dările de seamă ale DGFE pe anii 2011, 2012
Analiza bugetelor UAT denotă că, în anii 2011-2012, o sursă importantă a veniturilor o constituie transferurile de la bugetul de stat, ponderea cărora în veniturile totale a atins, respectiv, 38,8% și 24,2%. Totodată, în perioada menționată, ponderea veniturilor proprii din totalul veniturilor (mijloacele speciale și fondurile speciale) a constituit 61,2% și, respectiv, – 75,8 %, fiind într-o creștere nesemnificativă. Evoluția ponderii veniturilor proprii (în anii 2007-2012) în totalul veniturilor (inclusiv mijloacele speciale, fondurile speciale și granturile) relevă că, în 2012, acestea au înregistrat 75,8 %, diminuîndu-se față de anul 2007 cu 11,3%. De menționat că, pe fundalul reducerii veniturilor proprii, se atestă o dublare a ponderii transferurilor din bugetul de stat (în 2007 – 12,9%, în 2012 – 24,2%). În 2011, transferurile curente din bugetul de stat în bugetul municipal au constituit 99,1 mil.lei (sau 36,1% din totalul veniturilor), iar din bugetul municipal în bugetele UAT de nivelul I – 5,4 mil.lei. În anul 2012, transferurile curente din bugetul de stat au însumat 65,5 mil.lei (fiind în diminuare față de anul 2011 cu 33,6 mil.lei, sau cu 34%), iar către UAT de nivelul I – 5,0 mil.lei.
Potrivit dărilor de seamă ale IFS Bălți privind încasarea veniturilor, impozitele/taxele, colectate pe teritoriul municipiului şi acumulate la componentele BPN, în 2011, au constituit 877,3 mil.lei, majorîndu-se faţă de anul precedent cu 84,4 mil.lei (+10,6%), iar, în 2012 – 1053,5 mil.lei, sau cu o creştere de 176,2 mil.lei (+20,0%) faţă de anul precedent. În cadrul componentelor BPN veniturile s-au repartizat în felul următor:
Tabelul nr. 2 (mil.lei)
| Indicatori | Anul 2010 | Ponderea, % | Anul 2011 | Ponderea, % | Anul 2012 | Ponderea, % |
| Veniturile administrate de SFS (inclusiv DGMC): | 793,0 | 100 | 877,3 | 100 | 1053,5 | 100 |
| BS | 215,9 | 27,2 | 223,9 | 25,5 | 299,3 | 28,4 |
| BUAT | 132,1 | 16,7 | 156,8 | 17,9 | 211,4 | 20,1 |
| BASS | 360,3 | 45,4 | 401,7 | 45,8 | 438,4 | 41,6 |
| FAOAM | 84,7 | 10,7 | 94,9 | 10,8 | 104,4 | 9,9 |
Sursă: informația IFS mun. Bălți
Datele prezentate în tabel relevă că, în anii 2011-2012, în BUAT au fost încasate 17,9% şi, respectiv, 20,1% din veniturile colectate pe teritoriul municipiului, cu o tendinţă de creştere în valori absolute. Astfel, în 2011, la BUAT au fost încasate venituri cu 24,7 mil.lei mai mari decît în 2010, iar, în 2012 – cu 54,6 mil.lei mai mult faţă de 2011.
Informaţii detaliate privind structura veniturilor și cheltuielilor pe anii 2011-2012, precum şi evoluţia în dinamică a acestora sînt prezentate în Anexele nr. 1, nr. 2, nr. 3 și nr. 4 la prezentul Raport.
În anii 2011-2012, cheltuielile de casă în total pe bugetele UAT (de nivelurile I și II) din municipiu, comparativ cu indicii rectificați, au fost executate la nivel de 99,5% și, respectiv, 98,2 %. Se relevă că, din totalul cheltuielilor, 95,4% și, respectiv 96,8% sînt cheltuieli curente, iar 4,6% și, respectiv, 3,2% – cheltuieli capitale. Prin prisma clasificației economice, în anul 2012, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetare revine celor destinate remunerării muncii și plăților aferente – 48,5% (acestea fiind în scădere față de 2011 cu 0,8%), urmate de cheltuielile la art. 113.00 „Plata mărfurilor şi serviciilor” – 23,9% (în scădere față de anul 2011 cu 1,5%.). Totodată, prin prisma clasificației funcționale, în 2012, ponderea cea mai mare revine cheltuielilor efective reflectate la grupa 06 „Învățămînt” – 60,1 % (acestea fiind în creștere față de anul 2011 cu 2,6% ), la care gradul de realizare a constituit 97,2 %.
Deşi, execuţia bugetară pe anii 2011-2012 s-a încheiat cu un sold de mijloace bugetare în sumă de 13,8 mil.lei și, respectiv, de 18,6 mil.lei, în perioada de raportare nu au fost valorificate mijloacele financiare pe unele articole în parte în sumă totală de 7,1 mil.lei (1,1 mil.lei și, respectiv, 6,0 mil.lei), din care cele mai semnificative nevalorificări fiind la grupele: 06„Învățământ” – 5,8 mil.lei (0,3 mil.lei și 5,5 mil.lei); 01 „Serviciul de stat cu destinație generală” – 0,5 mil.lei (0,3 mil.lei și 0,2 mil.lei); 8 „Cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret” – 0,4 mil.lei etc.
La finele anului 2012, creanţele au înregistrat 0,07 mil.lei, acestea fiind cu 0,06 mil.lei mai mici față de anul precedent. Datoriile creditoare au însumat 17,1 mil.lei, fiind cu 0,9 mil.lei mai mari față de situația din 01.01.2012, din care 12,0 mil.lei (70%) sînt obligațiile tranzitorii ale lunii decembrie pentru remunerarea muncii; 5,2 mil.lei (30%) - serviciile și mărfurile prestate (energie electrică, apă și canalizare, amenajare etc.), toate plățile fiind curente.
Potrivit prevederilor legale[9], autoritățile executive ale UAT asigură colectările depline și în termenele stabilite ale veniturilor proprii. Cu toate că, în perioada audiată, în ansamblu veniturile bugetului mun. Bălți au fost executate la nivelul programat, auditul constată, că există unele deficienţe în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri bugetare. În acest context se relevă majorarea restanţelor, în anii 2011-2012, către BPN (inclusiv către BUAT). Astfel, în anul 2011, restanțele către BPN au crescut cu 4,1 mil.lei față de anul 2010, inclusiv la BUAT – cu 0,3 mil.lei. În 2012, majorarea față de anul precedent a constituit 8,7 mil.lei și, respectiv, 5,2 mil.lei, suma restanțelor neachitate la bugetele UAT fiind dublate față de anul 2011 (la 01.01.13 restanțele față de BUAT au constituit 10,4 mil.lei, din acestea 4,4 mil.lei fiind restanțele calculate de către un agent economic, care în 2013 a prezentat calcule privind diminuarea lor).
De menționat că principala cauză, care a influențat asupra creșterii restanțelor se explică prin diminuarea nivelului de achitare a impozitelor pe venit, pe proprietate etc., ceea ce denotă și un nivel superficial de monitorizare de către AAPL a activităţii organelor responsabile de încasarea veniturilor bugetare.
Se relevă că Rapoartele privind execuţia bugetului municipal și al primăriei s. Sadovoe pe anii 2011-2012 au fost aprobate cu întîrziere de 8 și 13 zile și, respectiv, de 64 și 13 zile. Totodată, Raportul primăriei s. Elizaveta pe anul 2012 a fost aprobat cu întîrziere de 42 de zile faţă de prevederile legale[10].
Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr. 5 la prezentul Raport.
CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Obiectivul I: Au identificat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal și regulator aferent?
Estimările financiare, în materie de analiză şi prognoză fiscală, reduse preponderent la previziuni scontate, în lipsa bazei analitice corespunzătoare, au generat discrepanţe la prognoza veniturilor, neidentificarea integrală a impozitelor/taxelor și respectiv rectificări considerabile la partea de venituri în subprocesul execuției bugetare.
Reieşind din atribuţiile care îi revin conform propriului Regulament, DGFE asigură aprecierea justă și economic argumentată a veniturilor şi prognozelor acestora, precum şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I. Totodată, DGFE este responsabilă de elaborarea proiectului bugetului municipal, formînd relaţiile interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I. Verificările efectuate denotă că, în pofida planurilor organizatorice de elaborare, prezentare şi examinare a propunerilor privind proiectul de buget municipal, acestea și măsurile respective nu prevăd acţiuni concrete şi punctuale de interacţiune a autorităţilor de resort (mai cu seamă, de profil economic, financiar, statistic, administrare fiscală, cadastrală etc.) pentru o evaluare fundamentată a potenţialului economic, aferent formării bazei de impozitare în aspect teritorial şi sectorial (domenii de activitate). Totodată, deşi agenţilor economici li se solicită prezentarea informaţiilor de rigoare pentru evaluarea şi planificarea veniturilor, DGFE nu dispune de instrumentele necesare pentru a impune prezentarea acestora. De asemenea, nici organele statistice teritoriale nu deţin informaţii pentru fiecare UAT de nivelul I (oraşe și sate), auditului şi DGFE fiindu-le prezentată informaţia în ansamblu pe municipiu, dar absolut neconcludentă. Astfel, dările de seamă statistice nu specifică locul desfăşurării activităţii de antreprenoriat, luîndu-se în considerare doar locul înregistrării agentului economic; nu conțin numărul integral al persoanelor implicate în cîmpul muncii etc. O asemenea situaţie s-a constatat şi referitor la datele furnizate de către IFS Bălți și DS, ambele cazuri fiind condiţionate de faptul, că dările de seamă (statistice şi fiscale) nu conţin date complete pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, numărul salariaților, salariile acestora etc., ceea ce nu permite o divizare clară şi credibilă, pe localităţi, a activităţii de antreprenoriat. Totodată, metoda de evaluare utilizată de către Î.S. „Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, afectînd încasările la bugetele UAT.
Urmare celor menţionate, informaţiile IFS Bălți, DS, OCT Bălți cît şi cele existente în sistemul informaţional al SFS și Î.S. „Cadastru”, nu au fost aplicabile în subprocesul de estimare a veniturilor pasibile încasării în bugetele UAT.
Auditul relevă că, în absenţa cadrului metodologic, planificarea veniturilor este lăsată la discreţia AAPL, în consecinţă fiind susţinut un fenomen de denaturare şi subestimare permanentă a veniturilor BUAT, ceea ce duce la supradimensionarea neîntemeiată a transferurilor din contul bugetelor de alt nivel și, implicit, generează riscuri în ansamblu pe sistemul bugetar.
Exerciţiul bugetar al mun. Bălți pentru anii 2011-2012 s-a încheiat cu realizarea veniturilor în raport de 110,1% şi, respectiv, 107,7% faţă de indicii aprobați. Astfel, în 2011, prognoza încasărilor în bugetul UAT a fost depăşită cu 25,2 mil.lei, iar, în 2012, respectiv, cu 21,1 mil.lei. Situaţia privind realizarea indicilor stabiliţi pentru sursele principale ale veniturilor proprii denotă că, în 2011-2012, gradul de realizare a acestora a variat semnificativ faţă de planul aprobat. În 2011, depăşirea indicatorilor bugetar-fiscali rectificaţi a fost înregistrată la 30 de categorii de impozite/taxe și la alte venituri locale în sumă totală de 22,3 mil.lei, iar, în 2012, respectiv, la 28 de categorii în sumă totală de 31,5 mil.lei. Totodată, în 2011, la 12 categorii de impozite /taxe și la alte venituri locale nu au fost acumulate mijloace în sumă totală de 1,8 mil.lei, iar în 2012, respectiv, la 16 categorii în sumă totală de 12,7 mil.lei. Decalajul dintre cifrele stabilite şi cele efectiv realizate relevă existenţa derapajelor în subprocesul de evaluare şi prognozare a veniturilor, ceea ce se exprimă prin absența și/sau relevanța bazei de date concludente şi veridice privind baza de impozitare. Această stare de lucruri denotă preocupări neadecvate în materie de identificare şi evaluare a potenţialului economic disponibil, neimplicarea şi lipsa de interacţiune dintre autorităţile de resort (economico - financiare, fiscale, statistice, cadastrale etc.). Astfel, evaluarea subprocesului de estimare şi administrare a veniturilor UAT pe unele impozite/taxe a constatat:
Ø Privitor la impozitele pe venit
Urmare a unui cadru neconform de monitorizare a potențialului economic și de evaluare neautentică a bazei impozabile, autoritățile de resort au subestimat veniturile din impozitele pe venit cu minimum 31,3 mil.lei. Pentru argumentarea celor expuse menționăm următoarele.
v Modalitatea de estimare/prognozare a veniturilor bugetare din impozitul pe venit din salariu (cap. 111/01) necesită îmbunătăţiri esenţiale. Astfel, datele prezentate DGFE de către IFS Bălți şi DS nu au permis o evaluare autentică a veniturilor din impozitul pe venit din salariu. Ca urmare, în perioada audiată, în cadrul estimărilor bazei de impozitare a venitului menţionat, DGFE s-a bazat doar parţial pe datele DS și IFS (de remarcat că, la solicitarea DGFE, IFS nu a prezentat probe la acest capitol pentru anul 2011), fiind utilizate doar numărul mediu incomplet de salariaţi (calcularea salariului mediu), iar pentru celelalte date – privind repartizarea numărului salariaţilor după mărimea venitului obţinut şi fondul de remunerare a muncii acestora, nefiind prezentate auditului fundamentările de rigoare. Astfel, conform calculelor DGFE, înaintate MF în 2010, suma estimată a impozitului pe venit din salariu pentru anul 2011 a constituit 88,5 mil.lei. În urma verificărilor suplimentare, MF a ajustat potențialul local la venitul respectiv la suma de 92,4 mil.lei (sau cu 3,9 mil.lei mai mult), însă, prin Decizia CMB (nr. 14/2 din 09.12.2010) şi deciziile consiliilor locale de nivelul I, venitul respectiv a fost aprobat în sumă totală de 89,5 mil.lei, sau cu o diminuare de 2,9 mil.lei față de recomandarea MF. Pentru 2012 încasările la impozitul respectiv au fost evaluate în sumă de 104,5 mil.lei, MF la rîndul său propunînd acest indice la venit în sumă de 114,0 mil.lei (cu 9,5 mil.lei mai mult față de evaluarea UAT). Totodată, pentru anul 2012, UAT a aprobat 104,5 mil.lei, sau cu o diminuare față de cifra recomandată de MF de 9,5 mil.lei. De menţionat că, urmare a corelării bugetului municipal prevederilor bugetului de stat, veniturile la impozitul respectiv pe anul 2011 au fost rectificate spre majorare față de cifra prognozată cu 11,4 mil.lei. În 2011, executarea reală la impozitul respectiv a constituit 104,2 mil.lei, sau cu o depășire de 10,9 mil.lei față de cifra aprobată de UAT, iar în 2012, respectiv, 116,5 mil.lei, ceea ce este cu 12,0 mil.lei mai mult, față de cifra aprobată. Totodată, auditul, luînd în calcul numărul persoanelor apte de muncă în mun. Bălți în perioada 2009-2010 (conform datelor DS), salariile medii și facilitățile utilizate de DGFE în cadrul elaborării bugetelor pentru anii 2011-2012 și estimînd posibilitățile de acumulare a impozitului respectiv, a obținut un potențial de circa 214,8 mil.lei (2011 – 99,8 mil.lei; 2012 – 115,0 mil.lei), ceea ce este cu 21,8 mil.lei mai mult, comparativ cu evaluarea DGFE și cu 17,1 mil.lei mai mult decît indicii aprobați de CMB.
Referitor la colectarea impozitului respectiv, auditul relevă că informaţiile interne ale IFS permit verificarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor – persoane fizice, numai în privinţa impozitului pe venit, reţinut din plăţile salariale, prin confruntarea informaţiilor prezentate. Totodată, verificarea plenitudinii şi corectitudinii declarării veniturilor persoanelor fizice, provenite din tranzacţiile de vînzare/schimb a activelor de capital (bunuri imobiliare, terenuri, acţiuni), este foarte dificilă şi nu poartă un caracter sistemic, dat fiind că autoritatea fiscală nu dispune şi nu operează cu relevanță informaţiile conexe (notari, firme de brokeraj, activităţi individuale etc.), care ar permite evaluarea obligaţiilor fiscale. Astfel, procedurile de planificare bugetară în cadrul DGFE s-au redus, mai cu seamă, la actualizarea realizărilor efective și scontate, neaplicînd instrumente analitice pentru formularea unor ținte credibile și mobilizatoare. Totodată, și execuția veniturilor la acest capitol relevă un decalaj dintre cifrele stabilite și cele realizate, ceea ce denotă existența derapajelor în subprocesul de evaluare și prognozare, condiționate de lipsa unor date concludente privind materia și baza de impozitare. În acest context se exemplifică că, la calcularea impozitului respectiv pe anii 2011-2012, nu a fost luat în calcul numărul real de salariați, care ar fi putut fi posibili de a fi remunerați, numărul mediu al acestora fiind diminuat cu 4,5 mii de persoane și, respectiv, cu 3,8 mii de persoane. Acest fapt a condiționat diminuarea prognozei la venituri, argumentul fiind confirmat și de MF, care a recomandat prognoza respectivă în cifre mai mari, față de prognoza prezentată de DGFE, cu 13,4 mil.lei .
Cele expuse mai sus au avut ca impact: diminuarea calculelor aprobate, față de executarea reală a impozitului pe venit din salariu cu suma de 23,0 mil.lei (în anul 2011 – 11.0 mil.lei; în anul 2012 – 12,0 mil.lei), fapt care a dus la stabilirea incorectă a relaţiilor interbugetare de susţinere financiară a teritoriului cu sumele respective; efectuarea rectificărilor la buget pe parcursul anului în sumă de 10,6 mil. lei (în anul 2011 – 6,6 mil.lei; în anul 2012 – 4,0 mil.lei), în baza veniturilor real executate. Situația respectivă a fost cauzată de lipsa bazei impozabile, bazată pe date relevante la acest tip de impozit, fapt ce nu a permis respectarea deplină a prevederilor Notelor metodologice[11] și lipsa unei conlucrări eficiente dintre primăria Bălți, IFS și DS.
v Estimarea impozitului pe venitul aferent tranzacțiilor de predare în posesie, sau folosință a proprietății imobiliare (cap. 111.05), este efectuată în lipsa unor probe relevante, iar discrepanța executării veniturilor față de estimarea acestui tip de impozit confirmă o evaluare incompletă și neveridică.
Atît DGFE, cât și AAPL de nivelul I nu au manifestat prudența respectivă în determinarea bazei de impozitare a părții de venituri pe anii 2011-2012, la cap. 111.05 „Impozit pe venitul aferent operațiunilor de predare în posesie/sau folosință a proprietății imobiliare”. Reieșind din faptul, că procedurile de planificare bugetară în cadrul DGFE s-au redus la ajustări în funcție de realizările anilor precedenți, nedispunînd de baza și obiectul impozabil la acest tip de impozit, atît în 2011, cît și în 2012, în lipsa unor probe argumentate, în anul 2011 bugetul a suportat rectificări spre micșorare cu 32,9 mii lei (66% față de cifra aprobată), iar în 2012 – spre majorare cu 37,5 mii lei (375% față de cifra aprobată). Aceste deficiențe au avut ca impact subestimarea, precum și diminuarea nejustificată a impozitului respectiv, efectul fiind stabilirea incorectă a relaţiilor interbugetare de susţinere financiară a teritoriului.
v Modalitatea de evaluare/prognozare a veniturilor din alte impozite pe venit (cap. 111/09) necesită îmbunătăţiri esențiale.
În anii 2011-2012, în cadrul elaborării bugetelor, DGFE nu a estimat baza fiscală și nu a prognozat veniturile la capitolul respectiv. Totodată, în cadrul corelării bugetului au fost aprobate venituri, bazîndu-se pe datele executării scontate, în lipsa bazei și a obiectului impozabil. În perioada menționată, executarea reală a acestui impozit a constituit 2,5 mil.lei și, respectiv, 3,2 mil.lei, ceea ce este cu 1,2 mil.lei mai mult decît cifra aprobată.
v Veniturile provenite din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi din dividende (cap. 111/20 și cap. 111/22) au fost subestimate.
Prognozarea veniturilor bugetare, provenite din sursele nominalizate, se practică în funcţie de evoluţia încasărilor în perioadele precedente, cu anumite actualizări/indexări, din considerente de insuficienţă de date relevante privind planurile de afaceri. Astfel, în anii 2010, 2011 și 2012, conform datelor IFS Bălți, la sursele nominalizate, de către agenţii economici au fost declarate spre achitare venituri în sumă totală, respectiv de 8,2 mil.lei, 10,7 mil.lei și 14,7 mil.lei. Prin urmare, eventualele venituri luate în calcul la formarea bugetelor pentru anii 2011-2012, în nici un caz nu puteau fi considerate inferioare celor efectiv realizate. Realmente, DGFE a propus spre aprobare indici la nivel de 59,7% (în anul 2011) și 28% (în anul 2012), executarea reală a veniturilor din impozitele respective, în anii menționați, fiind în sumă de 20,0 mil.lei, sau cu 13,0 mil.lei mai mult decît cifra aprobată.
Ø Privitor la impozitele pe proprietate
Primăria mun. Bălți, organele fiscale şi cadastrale nu au depus efort suficient la calcularea şi colectarea completă a impozitelor pe proprietate, astfel neasigurînd o evaluare credibilă a bazei impozabile pentru identificarea rezervelor evidente. Totodată, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din impozitele menţionate.
Pentru argumentarea celor expuse se exemplifică că, în anul 2011, încasările din impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare în bugetele UAT au fost la nivelul aprobat (5,3 mil.lei). Totodată, în anul 2012, realizarea veniturilor din sursa menționată a fost la nivelul de 96,7% (planificat – 6,1 mil.lei; executat – 5,9 mil.lei). Decalajul la executarea impozitelor pe proprietate de la 57,8% pînă la 179,6%, s-a datorat aprobării în buget a unor încasări irelevante, o cauză fiind și lipsa unui registru complet al deţinătorilor de bunuri imobiliare în UAT, cu indicarea valorii evaluate sau neevaluate (costului acestora), persoanelor şi bunurilor care sînt scutite de achitarea impozitului etc. Astfel, auditul relevă la capitolul respectiv un șir de incertitudini, care afectează evaluarea și executarea veniturilor. Pentru elucidarea celor expuse, se exemplifică următoarele:
v Reieșind din informația prezentată auditului, Î.S. „Cadastru” nu dispune de o informaţie exhaustivă, ce ar permite o evaluare corespunzătoare a bazei de impozitare pentru impozitul pe bunurile imobile. Astfel, Î.S. „Cadastru” nu deţine o informaţie sistematizată privind costul total al bunurilor imobile neevaluate în scopuri fiscale, nu dispune de o sinteză concludentă a datelor privind numărul de bunuri imobile care nu au fost evaluate, auditului fiindu-i prezentat doar costul bunurilor estimate. Totodată, urmare a confruntării informaţiei Î.S. „Cadastru” privind valoarea estimată a bunurilor imobiliare cu valoarea acestora, utilizată de către DGFE (informația IFS) în cadrul prognozării impozitelor pe proprietate pentru anul 2011, s-a constatat subevaluarea, de către DGFE, a veniturilor din sursa nominalizată, cu 0,6 mil.lei.
Se atestă că metoda utilizată de către Î.S. „Cadastru” la evaluarea bunurilor imobile nu asigură ajustarea la preţurile de piaţă, ca urmare fiind afectate încasările la bugetele UAT. Deși, conform prevederilor art. 279 alin.(5) din Codul fiscal[12], reevaluarea bunurilor imobiliare se cere a fi efectuată de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani, iar conform art. 285 alin.(1) din același cod, ARFC este responsabilă de a prezenta anual IFPS informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, evaluarea apartamentelor, în mun. Bălți, în scopul impozitării a fost efectuată 9 ani în urmă (în 2004); a caselor de locuit în localitățile urbane – cu 8 ani în urmă (în 2005); a garajelor – în anii 2006-2007; a altor imobile și terenuri – în anii 2007-2010. În acest sens se menționează că, potrivit Raportului auditului implementării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile în anii 2008-2009[13], valoarea bunurilor imobiliare din mun. Bălți, evaluată în scopuri fiscale, este semnificativ diminuată față de valoarea de piaţă a acestora. În acelaşi timp, la administrarea impozitului pe bunurile imobiliare, atît AAPL, cît şi autorităţile fiscale nu apreciază gradul de relevanţă a bazei impozabile față de conjunctura pieţei. Prin urmare, atît această situație, cît și faptul că bunurile imobiliare nu au fost reevaluate corespunzător de către Î.S. „Cadastru”, a influențat creşterea decalajului dintre valoarea estimată şi preţurile de piaţă, efectul fiind diminuarea veniturilor bugetare rezultate din proprietate.
v Din motivul că DGFE nu dispune de o sinteză concludentă a datelor privind obiectele și subiecții impunerii asupra bunurilor imobile și valorile impozabile ale acestora, potenţialul economic la aceste venituri în mun. Bălți a fost subevaluat. Astfel, probele de audit denotă că, în cadrul elaborării prognozei bugetului pentru anul 2012, DGFE a utilizat informația IFS. Urmare a contrapunerii informațiilor din formularele IFS (CF 1 – pentru persoane fizice; CF 21 – pentru persoanele juridice; CF 20 – perfectat separat referitor la persoanele fizice și juridice), s-au constatat discrepanțe semnificative. Astfel, pornind de la faptul că, potrivit pct. 1 din anexa nr. 2 la Legea nr. 1056-XIV din 16.06.2000[14] „impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă, precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, pentru persoanele juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător se stabileşte în mărime de 0,1 la sută din valoarea de bilanţ a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală”, urmare verificării informației referitor la 12 întreprinderi din municipiu, sau 28,5% din valoarea imobilelor persoanelor juridice din Bălți (privind baza impozabilă conform datelor OCT, datelor bilanțurilor contabile prezentate de către DS și datelor IFS (formularul CF 20)), s-a constatat că, potrivit dărilor de seamă financiare ale entităților, baza impozabilă constituie 641,3 mil.lei, impozitul calculat urmînd a fi de 0,6 mil.lei. Totodată, conform formularului CF 20, valoarea impozabilă a imobilelor celor 12 întreprinderi constituie 338,9 mil.lei, impozitul calculat urmînd a fi de 0,3 mil.lei, ceea ce relevă o diferență a valorii imobilelor de 302,4 mil.lei și a mărimii impozitului, respectiv, de 0,3 mil.lei. Cele expuse denotă că, în cadrul estimărilor impozitelor pe bunurile imobiliare pentru perioada 2011-2012, DGFE s-a călăuzit de date incomplete, nu a analizat la justa valoare datele entităților a căror patrimoniu nu a fost evaluat de către OCT. Ca urmare, pentru anul 2011, DGFE a aprobat venituri din impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice în sumă de 304,5 mii lei, fiind precizate la suma de 612,1 mii lei și executate în sumă de 672,4 mii lei (221,0% față de aprobat). Totodată, în anul 2012, au fost aprobate venituri din sursa nominalizată în sumă de 2,8 mii lei, precizate la suma de 593,5 mii lei și executate în sumă totală de 594,6 mii lei (sau la nivelul de 21235,7 % față de aprobat).
În contextul celor menționate se relevă, că lipsa unor date concludente privind obiectele și subiecții impunerii asupra bunurilor imobile au cauzat estimări diminuate la impozitul respectiv.
Deși, exercițiul bugetar 2011-2012 s-a încheiat cu deficit, iar baza impozabilă a bunurilor imobiliare din cadrul fondului locativ în municipiu este semnificativ diminuată ca urmare a nereevaluării acestuia pe parcursul ultimilor 9 ani, CMB a stabilit o cotă minimă de impunere (0,02% și, respectiv, 0,05%), astfel neidentificînd posibilitatea de a obține venituri suplimentare.
OCT Bălți a informat auditul că „ce ține de relevanța bazei impozabile, în raport cu conjunctura pieței (pînă la finalizarea implementării noului sistem de evaluare în scopul impozitării), aceasta poate fi ajustată prin revizuirea cotei de impozitare prin prisma art. 280, alin.(1), lit. a1) din Codul fiscal”. În acest sens, auditul a contrapus veniturile pasibile încasării în perioada 2011-2012, reieșind din aplicarea cotelor minime și maxime, față de baza efectivă impozabilă a fondului locativ în mun. Bălți (valoarea căruia din anul 2004 nu mai corespunde valorii rezonabile de piață). Urmare a calculelor efectuate, auditul relevă că, în perioada audiată, AAPL din mun. Bălți nu au utilizat posibilitățile de a obține venituri suplimentare din impozitul pe bunurile imobiliare de la persoane fizice de circa 16,2 mil.lei și, respectiv, 17,6 mil.lei.
Se cere nu numai sporirea responsabilității AAPL privind evidenţa cantitativ-valorică şi cadastrarea fondului imobilelor în scopul impozitării, dar, de asemenea este necesar a atrage atenţia la lipsa de preocupare punctuală a tuturor autorităților publice locale, pentru colectarea în termenele prescrise a sumelor calculate. Astfel, în anii 2010, 2011 și 2012, restanţele la impozitele pe proprietate au avut o tendință stabilă de creștere, constituind, respectiv, 0,5 mil.lei, 0,6 mil.lei și 1,5 mil.lei, înregistrînd la finele anului 2012 o creştere de 2,8 ori față de situația din 01.01.2011, pe cînd calcularea acestora s-a majorat numai de 1,6 ori. Un factor important care a cauzat majorarea restanțelor este inactivitatea, în 2012, a serviciului respectiv, care are sarcina să asigure acumularea veniturilor locale, rezultate din proprietate. Se relevă că, urmare a neîndeplinirii prevederilor legale, conform cărora, începînd cu 01.01.2012, atribuțiile Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale au fost transferate din componența IFS către primăria mun. Bălți (care, pe parcursul anului 2012, nu a creat serviciul respectiv), administrarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice, în 2012, practic nu a fost efectuată. În consecință, de rînd cu majorarea semnificativă a restanțelor la capitolul nominalizat, planul aprobat pentru anul 2012 a fost îndeplinit la nivel de 64,0%, sau nu au fost colectate venituri în sumă totală de 1,3 mil.lei.
v AAPL din mun. Bălți nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea impozitării regulamentare a bunurilor imobiliare în construcție aflate la o etapă de finisare de 50 % şi mai mult. Astfel, deși conform art. 278 din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sînt construcţiile aflate la o etapa de finisare de 50 % şi mai mult, AAPL nu în toate cazurile ţin evidenţa acestora, respectiv și Î.S. „Cadastru” nu efectuează evaluarea lor în scopuri fiscale, iar IFS nu le impozitează. Totodată, auditul relevă lipsa unor acte normative în scopul implementării prevederilor respective din Codul fiscal, precum şi a unei instituţii abilitate cu stabilirea gradului de finisare a construcţiei în acest scop. Urmare a verificărilor efectuate pe un eșantion de 11 construcții nefinalizate, începute cu mai mult de 3 ani în urmă (cu grad înalt de execuţie), auditul a identificat 2 construcții neînregistrate la OCT Bălți și neevaluate în scopuri fiscale, ceea ce determină riscul necalculării şi neîncasării impozitului respectiv la circa 18% din construcțiile nefinalizate din oraș.
v Auditul relevă că planificarea încasărilor impozitului funciar s-a efectuat fără a ţine cont, în mare măsură, de baza impozabilă (suprafaţa terenurilor şi/sau valoarea estimată a acestora). Astfel, primăria s. Elizaveta a indicat suprafețele terenurilor impozabile mai mici, ca situația reală a acestora, iar indicii la impozitul funciar (cap. 114.01-114.07) în prognoza bugetului UAT denotă diferențe semnificative cu datele Cadastrului UAT de nivelul I. Iregularitățile la componenta menționată s-au format atît ca rezultat al neincluderii în prognoza bugetului local a suprafețelor de teren agricol impozabile, cît și a diminuării indiciilor calitativi (bonitatea solurilor). Prin urmare, recalcularea veniturilor din impozitul funciar la terenurile cu destinație agricolă (cap. 114.01-114.07), incluse în prognoza bugetară pe anii 2011-2012, a identificat diminuări cu 30,4 mii lei și, respectiv, cu 40,2 mii lei. Suplimentar celor expuse mai sus, urmare a analizei Cadastrului funciar al primăriei s. Elizaveta, s-au constatat multiple date eronate privind destinația terenurilor. Astfel, grădinile cu o suprafață totală de 230,2 ha (cota 100 lei/ ha) au fost reflectate ca loturi auxiliare, iar loturile auxiliare cu suprafața totală de 363,25 ha – ca grădini; 28 ha de drumuri (din care - 14,5 ha drumuri de cîmp) au fost reflectate la cap. „Terenuri cu destinație agricolă” (col. 31 „Străzi și piețe”); 270,7 ha terenuri cu destinație agricolă (reflectate ca pîrloagă) în calculul impozitului funciar la prognoza pe anii 2011-2012 nu au fost incluse, însă, efectiv, impozitul pentru acestea se calculează și se achită.
Cele relatate au cauzat introducerea eronată a suprafeței terenurilor în Cadastrul funciar al municipiului, fapt care a lipsit DGFE de cifre veridice pentru evaluarea bazei impozabile, toate acestea invocînd o neconlucrare între serviciul evidenţă contabilă al primăriilor cu serviciul funciar, efectul fiind afectarea procesului de estimare/prognozare a veniturilor bugetare.
v Suplimentar celor expuse, auditul relevă existenţa unor factori obiectivi şi subiectivi care au determinat neîncasarea integrală a impozitelor pe proprietate. Astfel, conform art. 277 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, pentru bunurile imobiliare ale AAPL, transmise în arendă sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sînt arendaşii sau locatarii. Lipsa conlucrării instituţionale între APL, IFS și OCT în scopul constituirii bazei relevante de date privind terenurile şi bunurile imobiliare proprietate publică transmise în arendă sau locaţiune, a cauzat neacumularea veniturilor (în anul 2012) numai de la impozitul pe bunurile imobiliare (118 terenuri cu suprafața de 7,3 ha transmise în arendă) de circă 21,6 mii lei. Totodată, urmare a verificării selective privind corectitudinea calculării impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice, neînregistrate în calitate de întreprinzători, pentru anul 2011 (30 de obiecte), s-a constatat că, în pofida faptului că IFS avea identificate toate elementele necesare impunerii (subiectul, obiectul şi baza impozabilă), acesta nu a inclus în baza de date pentru impozitare 21 de obiecte (70% din total). Ca urmare, suma impozitului necalculat pentru anul 2011 a constitut 2,1 mii lei.
Ø Privitor la impozitele interne pe mărfuri și servicii
În perioada supusă auditării, AAPL ale UAT din mun. Bălți au demonstrat un management necorespunzător al veniturilor din impozitele interne pe mărfuri și servicii.
v Sînt necesare îmbunătăţiri ale mecanismului de monitorizare a prestării serviciilor de transport auto de călători, iar lipsa unui control corespunzător în asigurarea acestui proces lipsește bugetul municipal de venituri semnificative.
Conform prevederilor Regulamentului aprobat prin decizia CMB nr. 10/8 din 21.12.2006[15], responsabil pentru executarea prescripțiilor acestuia a fost desemnată Direcția gospodăriei comunale. Totodată, conform explicațiilor DGC, primăria nu a dispus de informații privind agenții economici care au prestat servicii de transport în regim de taxi în perioada 2011-2012. Deși potrivit pct. 60 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006[16] organizarea transporturilor în regim de taxi se efectuează de către AAPL, DGC nu a confirmat (la solicitarea echipei de audit) numărul mijloacelor de transport și al agenților economici care au prestat servicii auto de călători în regim de taxi în anii 2009-2012, ca cauză invocînd excluderea, prin decizia CMB nr. 3/14 din 28.07.2011, a prescripției privind monitorizarea de către AAPL a activității agenților economici în domeniu și eliberarea către aceștia a certificatelor respective de conformitate. Totodată, urmare a explicațiilor DGC, responsabili de respectarea condițiilor de transportare a pasagerilor sînt organele afacerilor interne, iar de respectarea disciplinei financiare și de încasarea veniturilor – IFS, ceea ce nu oferă claritate privind rolul DGC în acest scop.
DGC nu a prezentat auditului o informație argumentată, pentru perioada anilor 2011-2012, privind numărul unităților de transport de pînă la 8 locuri, care prestează servicii de transport în regim de taxi. Totodată, în cadrul elaborării bugetelor pentru anii 2011-2012, DGC a prezentat DGFE date contradictorii. Astfel, a indicat un număr mediu de transport public (8 locuri) de 141 și respectiv 250 de autoturisme, ceea ce reprezintă o bază de calcul de pînă la 0,7 mil.lei și 1,2 mil.lei (conform cotei aprobate de către CMB). În același timp, probele de audit denotă discrepanțe semnificative asupra numărului de mijloace de transport, utilizate de către diferite APL în scopul prestării serviciilor de călători. Astfel, reieşind din datele DGC, DS și din numărul de licențe eliberate în 2011, numărul mijloacelor de transport (8 locuri) a variat considerabil, fiind, respectiv, de 140, 150 și 270 de mijloace (s-a constatat, că în 2011 au fost eliberate de 2 ori mai multe licențe decît numărul mijloacelor de transport, conform datelor DGC). La rîndul lor, agenții economici transportatori, în anii 2010, 2011 și 2012, au raportat către IFS un număr de mijloace de transport de, respectiv 229, 145 și 107 unități, numărul acestora fiind în continuă descreștere. Totodată, conform informației IFS, la finele anilor 2010-2012, numărul aparatelor de casă, înregistrate de transportatorii auto de călători în regim de taxi (de pînă la 8 locuri), au constituit, respectiv, 303, 330 și 372 unități, ceea ce depășește cu mult media numărului mijloacelor de transport, raportate de agenții economici către IFS (în 2011 – de peste 2,3 ori; în 2012 – de 3,5 ori). În contextul celor expuse, se relevă că în mun. Bălți se menține un risc sporit de subevaluare și neîncasare a veniturilor din taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători, estimate de audit la circa 1,8 mil.lei, cauza fiind lipsa unei performanţe în monitorizarea și colectarea veniturilor bugetare în cadrul AAPL, implicate în acest proces. Astfel, absența unei preocupări constante în materie de identificare și evaluare a potențialului economic disponibil, neimplicarea și lipsa de interacțiune dintre autoritățile de profil (economice, financiare, fiscale și statistice) au ca impact neimpozitarea și respectiv neîncasarea unor venituri bugetare semnificative. Totodată, lipsa unui cadru regulator de interacțiune eficientă cu IFS, care ar permite AAPL din mun. Bălți să monitorizeze numărul efectiv al mijloacelor de transport (cu pînă la 8 locuri), poate favoriza apariţia riscului de transportare ilicită a călătorilor (bagaje) și neîncasarea taxelor locale, aprobate în buget. În acest context se menționează și despre neachitarea restanţelor agenţilor economici la taxa respectivă (la 31.12.2011 – 306,3 mii lei; la 31.12.2012 – 309,8 mii lei).
În concluzie se atestă că în mun. Bălți lipsește un mecanism relevant de evidență a transportatorilor de călători cu mijloace de transport public de pînă la 8 locuri, astfel fiind necesară impunerea și implementarea noilor instrumente de control din partea AAPL, organelor afacerilor interne și fiscale, în contextul situației create pentru a reduce nivelul evaziunii fiscale.
v Sistemul de administrare a taxelor din amplasarea publicității exterioare este afectat de unele iregularități, impactul fiind neaprobarea veniturilor respective la buget pe anii 2011-2012, în sumă totală de 2,4 mil.lei, cauzate, în principal, de sistemul de control insuficient privind monitorizarea veniturilor din partea autorităților locale și a imperfecțiunii cadrului legal.
În 2011-2012, veniturile din taxa pentru amplasarea publicității exterioare au fost aprobate în sumă, respectiv, de 1,7 mil.lei și de 1,8 mil.lei, acestea fiind executate în sumă de 1,9 mil.lei (113%) și, respectiv, de 1,7 mil.lei (94%). La elaborarea și aprobarea bugetelor locale pentru anii 2011-2012, DGFE a utilizat informațiile oferite de către Direcția arhitectură și construcții privind lista panourilor publicitare existente, datele privind executarea scontată a bugetelor UAT la aceste venituri etc. Totodată, se relevă că primăria Bălți nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile, stipulate în Regulamentul intern cu privire la publicitatea exterioară, ceea ce a cauzat o subestimare a bazei fiscale la taxa respectivă. Astfel, pronosticul bugetar a fost elaborat în lipsa informației complete privind baza de impozitare relevantă a acestora; fără asigurarea unei conlucrări eficiente între primărie și IFS pentru determinarea numărului real al subiecților impunerii și a taxei corespunzătoare spre achitare; fără elaborarea și implementarea unor proceduri eficiente ale controlului intern. Astfel, conform art. 290 din Codul fiscal, subiecții impunerii cu taxa respectivă sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare. Probele de audit acumulate (inclusiv prin inventarierea pe teren a panourilor publicitare amplasate în mun. Bălți) denotă că veniturile aprobate de CMB pentru anii 2011-2012 au avut o bază de calcul, respectiv, de 2,9 mil.lei și de 3,0 mil.lei, estimarea veniturilor la acest capitol fiind diminuată, în perioada menționată, cu circa 2,4 mil.lei (cîte 1,2 mil.lei anual). Prin urmare, contrar normelor regulamentare şi în lipsa unor proceduri bine determinate privind controlul intern, AAPL nu au organizat o monitorizare conformă a legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, iar IFS, responsabil de acumularea veniturilor respective, nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile. Totodată, în urma testării legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, efectuată de către responsabilii din cadrul DAC, s-a constatat că, în contradicţie cu prevederile Legii cu privire la publicitate[17], Codului fiscal şi Regulamentului intern cu privire la publicitatea exterioară, la situația din 01.11.2011, 25 de subiecţi ai impunerii, în lipsa autorizării corespunzătoare, au amplasat pe străzile mun. Bălți 60 obiecte de publicitate exterioară cu o suprafaţă totală de 992 m2, pentru care taxa respectivă ar fi trebuit să însumeze în total 0,3 mil.lei (pentru anul 2012 o astfel de informație nu a fost prezentată). De asemenea, urmare a confruntării datelor IFS, Trezoreriei și din rapoartele DAC, s-a constatat că unele plăți ale agenților economici (0,2 mil.lei) sînt înregistrate la conturile trezoreriale, plătitorii acestora nefiind reflectați în rapoartele DAC, ceea ce confirmă monitorizarea insuficientă și raportarea neveridică a situației privind publicitatea autorizată. În același context se relevă că AAPL din mun. Bălți au întreprins unele măsuri, inclusiv de înștiințare a autorităților de resort (IFS, organele afacerilor interne, alte instituții publice) în vederea întreprinderii măsurilor de rigoare în contracararea fenomenului de eschivare a contribuabililor de la obligațiunile de respectare a procedurii de autorizare și achitare a plăților bugetare, acestea finalizîndu-se fără rezultate.
v Auditul denotă o administrate neadecvată și a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova. Estimarea neconformă (urmare a utilizării unor date irelevante privind numărul mijloacelor de transport, precum și lipsa unei baze impozabile la acest capitol) a cauzat subestimarea veniturilor pe anii 2011-2012 în sumă totală de la 2,8 mil. lei la 4,8 mil.lei .
Pentru perioada anilor 2011-2012 au fost estimate și aprobate venituri în bugetul mun. Bălți din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate (50% din totalul acestora) în sumă de 4,6 mil.lei și, respectiv, de 5,5 mil.lei, asigurîndu-se o executare respectivă de 4,9 mil.lei (108%) şi de 8,0 mil.lei (145%). Conform prevederilor notelor metodologice, pentru calcularea taxelor rutiere se propune rebalansarea mărimilor cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate şi stabilirea acestora în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, masa totală şi sarcina masivă pe osie. Cotele concrete pe tipurile de autovehicule înmatriculate se conţin în formularul nr. 30[18] din Registrul de stat al transporturilor al Î.S. „CRIS Registru”. Totodată, urmare a contrapunerii datelor prezentate de către Î.S. „CRIS Registru” și DGFE, privind mijloacele de transport înregistrate în mun. Bălți cu datele prezentate de către IFS Bălți[19] pe anii 2011-2012, s-a constatat că, la elaborarea veniturilor bugetare, DGFE nu a luat în calcul toate mijloacele de transport înregistrate, această situaţie fiind și o consecinţă a neîndeplinirii cerinţelor Hotărârii Curții de Conturi nr. 21 din 20.04.2007[20]. Astfel, DGFE, la evaluarea veniturilor din taxa respectivă pentru anul 2011, a aplicat cotele taxei conform recomandărilor din Notele metodologice, care în final nu au fost aprobate în modul prevăzut de lege, neluînd în considerare nici creșterea așteptată a numărului mijloacelor de transport. Veniturile la acest capitol pentru anul 2011 au fost estimate de către DGFE în sumă de 4,6 mil.lei, dar, reieşind din datele Î.S. „CRIS Registru” (la situația din 01.06.2010), urmau a fi estimate la 6,6 mil.lei, sau cu 2,0 mil.lei mai mult. În conformitate cu informația Î.S. „CRIS Registru”, potențialul veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova, în anul 2012, a fost de la 8,3 mil.lei pînă la 10,3 mil.lei, ceea ce este aproximativ de 2 ori mai mult, față de veniturile estimate de către DGFE (5,5 mil.lei). Prin urmare, numărul mijloacelor de transport (27,7 mii) luat în calcul la prognoza veniturilor bugetului mun. Bălți pentru anul 2012 a fost mai mic cu 9,2 mii, față de numărul, înregistrat în Registrul oficial (36,9 mii), ceea ce a condus la diminuarea veniturilor la sursa menționată de la 2,8 mil.lei până la 4,8 mil.lei. De menționat, că conținutul celor expuse mai sus se confirmă prin executarea reală a veniturilor din taxa respectivă de 8,0 mil.lei (față de 5,5 mil.lei, aprobate de CMB), ceea ce e la nivelul potențialului veniturilor conform datelor I.S.„ CRIS Registru” (de 8,3 mil.lei).
Privitor la veniturile nefiscale
AAPL din mun. Bălți nu au asigurat o evaluare autentică a bazei de venituri pentru identificarea potențialului evident la capitolul monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în arendă a terenurilor aferente obiectelor private (cap. 121/33), ca urmare nefiind asigurată acumularea veniturilor de la 1,1 mil.lei până la 4,4 mil.lei. De asemenea, nu au fost întreprinse măsuri suficiente privind încasarea integrală a plăților respective, la 01.01.2013 fiind înregistrate restanțe la capitolul respectiv în sumă totală de 2,2 mil.lei. Astfel, potrivit art. 101 alin.(1) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997[21], în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile aferente, de la aceştia urmează să se încaseze anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata de arendă calculată conform art. 10 alin.(11) din Legea menționată şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinația respectivă. Probele de audit denotă că AAPL din mun. Bălți nu au fost preocupate suficient de formarea şi administrarea regulamentară a plăților din arenda terenurilor aferente. DPMRF nu dispune de o evidență analitică completă a plăților din arenda terenurilor (aferente obiectelor private) calculate, achitate și restanțele acestora, ceea ce creează impedimente în subprocesul de estimare/prognozare a veniturilor nefiscale. Astfel, AAPL din mun. Bălți, neasumîndu-și responsabilităţile delegate legal, nu au asigurat calcularea plăţilor respective (la cap. 121/33), estimate de către audit în sumă totală de 1,1 mil.lei (în 2011 – 0,9 mil.lei; în 2012 – 0,2 mil.lei). De asemenea, se atestă și neîntreprinderea măsurilor suficiente pentru colectarea în termenele corespunzătoare a sumelor calculate. Astfel, neținînd cont de decizia CMB (nr. 6/20 din 27.10.2011), primăria municipiului nu a asigurat încasarea de la cooperativele colective de garaje a plății pentru folosirea terenurilor cu suprafața de 24,9 ha, care numai pentru anul 2012 a fost estimată la suma de 0,9 mil.lei. Totodată, conform datelor DPMRF, la situația din 01.01.2013, restanţa la plățile pentru arenda și folosirea terenurilor aferente a constituit 2,2 mil.lei.
Primăria s. Elizaveta, dispunînd de unele rezerve la capitolul monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în arendă a terenurilor aferente obiectelor private, nu a asigurat evaluarea autentică a veniturilor respective, ca urmare bugetul local a fost lipsit de 10,1 mii lei. Totodată, primăria nu întreprinde măsuri suficiente privind încasarea integrală a plăților respective, la situația din 01.01.2013, restanțele neachitate constituind 13,1 mii lei. Primăria Sadovoe nu a inclus în planul veniturilor pentru anul 2011 plata pentru arenda terenurilor cu altă destinație în sumă de 70,8 mii lei, cauzele fiind diminuarea neîntemeiată a suprafeţelor utilizate. Totodată, în anii 2011-2012, primăria nu a calculat și încasat venituri în sumă de 2,5 mii lei, în conformitate cu un contract de arendă a terenurilor cu o altă destinaţie decît cea agricolă.
AAPL din mun. Bălți nu au elaborat și aprobat reglementări exhaustive referitor la stabilirea cotei-părţi de defalcare în bugetul municipal a veniturilor din profitul net al întreprinderilor municipale, în perioada supusă auditării nefiind prevăzute venituri bugetare la compartimentul respectiv.
Potrivit Regulamentului-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 387 din 06.06.1994[22], în statutul întreprinderii urmau să fie incluse aspectele privind cota-parte şi metoda de repartizare a profitului net în bugetul local. Deși în Raportul precedent[23] Curtea de Conturi a recomandat primăriei să înainteze spre aprobare CMB reglementări referitor la stabilirea cotei-părţi de defalcare în bugetul municipal a veniturilor din profitul net al Î.M., AAPL din mun. Bălți nu s-au conformat acestora, în anii 2011-2012 nefiind prevăzute venituri bugetare din sursa nominalizată.
Conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 121-XVI din 04.05.2007[24] și Hotărîrii Guvernului nr. 580 din 08.05.2008[25], în scopul consolidării disciplinei financiare şi sporirii eficienţei utilizării patrimoniului public, activitatea Î.M. urma să fie supusă unui monitoring financiar din partea AAPL, rezultatele acestuia urmînd a fi utilizate pentru prognozarea riscurilor fiscale, asigurarea transparenţei sistemului bugetar etc. Pornind de la faptul că, în 2011, 15 Î.M. (71% din totalul acestora) au raportat un rezultat financiar cu pierderi, ceea ce este cu 8 întreprinderi mai mult decât în anul 2010, se concluzionează că factorii de decizie din cadrul AAPL din mun. Bălți nu au mobilizat rezultatele de monitoring financiar pentru ridicarea eficienței activității Î.M.. Totodată, urmare a verificării statutelor Î.M. (aprobate de CMB) s-a constatat că, la capitolul „Modul de repartizare a veniturilor (beneficiului net)”, nu este prevăzută procedura de utilizare a profitului respectiv, ceea ce creează riscuri majore de utilizare ineficientă a acestuia. Astfel, luînd în considerare practica altor UAT, care au stabilit cote de defalcare din venitul net al Î.M. de pînă la 30% (spre exemplu practica municipiului Chișinău), suma defalcărilor respective în bugetul mun. Bălți urma să fie estimată la 1,0 mil.lei (în 2011 – 0,6 mil.lei şi în 2012 – 0,4 mil.lei).
v Unele din deciziile CMB (nr. 6/110 din 25.09.2008 și nr. 6/49 din 27.10.2011) au favorizat neincluderea la elaborarea și executarea bugetelor municipale pe anii 2011-2012 a veniturilor bugetare formate din chiria bunurilor proprietate publică (cap. 121.35) în sumă de 1,4 mil.lei, astfel fiind denaturate proiectul și execuția bugetară pentru perioada respectivă.
Deși, conform prescripțiilor din Clasificația veniturilor bugetare[26], veniturile din chiria bunurilor proprietate publică sînt venituri bugetare, a căror execuție, conform art. 28 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, urma a fi efectuată prin sistemul trezorerial, CMB a decis ca acestea să fie acumulate și gestionate de către Î.M. „GLC”. Totodată, potrivit pct. 13 din statutul Î.M. „GLC” și a Î.M.„DPEFL”, bunurile care constituie obiecte ale chiriei, nu sînt proprietate a întreprinderilor, dreptul de dare în locațiune a imobilelor fiind ale fondatorului.
În contextul celor relatate, în anii 2011-2012, CMB a contribuit (prin deciziile sale) la diminuarea raportării în darea de seamă bugetară a sursei de venituri proprii cu suma totală de 1,4 mil.lei (în 2011 – 0,6 mil.lei; în 2012 – 0,8 mil.lei), aceste venituri și cheltuieli nefiind reflectate în execuția bugetară a municipiului.
Gestionarea neconformă a veniturilor provenite din taxa de piață a determinat faptul că, în anul 2012, bugetul local a fost lipsit de venituri de circa 0,6 mil.lei.
În anii 2011-2012, veniturile efective din taxa de piață (cap. 122.27) au fost executate cu 0,9 mil.lei și, respectiv cu 1,0 mil.lei mai mult decît cele aprobate, ceea ce denotă o planificare neconformă a acestora. De menționat că, în perioada supusă auditării, pînă la aprobarea modificărilor și completărilor în Codul Fiscal[27], baza impozabilă la taxa de piață o constituia venitul din vînzări la acordarea locurilor pentru comerț, iar, începînd cu 13.01.2012, baza impozabilă constituie suprafața totală a terenului și a imobilelor amplasate pe teritoriul pieței. În contextul celor menționate se relevă, că urmare a aducerii tardive în concordanță a Deciziei CMB nr. 11/1 din 22.12.2011 cu modificările și completările operate în Codul Fiscal, Î.M. „Asociația Piețelor Bălți”, folosindu-se de lipsa bazei regulamentare, nu a calculat și încasat taxa de piață pentru perioada 13.01.2012 - 23.02.2012 în sumă de 0,6 mil.lei.
v Planificarea şi administrarea neconformă a veniturilor din taxa pentru amplasarea unităților comercială și/sau prestări de servicii de deservire socială (cap. 122/30) a determinat faptul că, în perioada 2011-2012, unii agenţi economici au desfăşurat activităţi comerciale în lipsa și/sau cu termen expirat a autorizaţiilor de funcţionare, iar alții eschivîndu-se de la calcularea integrală și achitarea taxei respective.
În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) din Codul Fiscal, unităţile comerciale achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară. Potrivit art. 6 alin.(1) din Legea nr. 231 din 23.09.2010[28], AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile care desfășoară activitate de comerț, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. În 2011, încasările la taxa respectivă au fost cu 0,7 mil.lei mai mult ca cele aprobate, iar în 2012, respectiv, cu 1.5 mil.lei mai mult. Totodată, urmare a verificărilor selective, efectuate de către audit la un eșantion de 100 de agenți economici, prin contrapunerea datelor privind calcularea taxei respective în anii 2011-2012, din baza de date a IFS cu informația DGFE, s-a constatat că 6 agenți economici nu au calculat integral taxa respectivă în sumă de 30,1 mii lei (în 2011 – 12,4 mii lei; în 2012 – 17,7 mii lei), ceea ce contravine prevederilor art. 293 din Codul fiscal. De asemenea, urmare verificărilor (cu ieșirea la fața locului) și testărilor efectuate la 341 de unități comerciale (8,4 % din numărul total de 4071 de unități, la 31.12.2012), s-a constatat că 114 unități (sau 33,0 % din cele testate) desfăşurau activitate comercială, avînd autorizaţiile expirate; 18 de unități (sau 5,3 % din cele testate) activau în lipsa autorizaţiei de amplasare (suma necalculată de către acestea conform estimărilor auditului fiind de 18,9 mii lei); 209 de unități dețineau autorizații pentru diferite perioade (2 ani, sau pe termen nelimitat). Astfel, extrapolînd rezultatele verificării, se poate concluziona că în mun. Bălți circa 39 % din agenții economici desfășoară activități comerciale sau prestează servicii neregulamentare (cu autorizații expirate sau în lipsa lor).
Totodată, probele de audit acumulate la primăriile s. Elizaveta și s. Sadovoe denotă că acestea nu s-au ghidat de numărul autorizațiilor eliberate de primării și agenților economici care desfășoară activități comerciale în teritoriul administrat, ca rezultat, în anii 2011-2012, nu au fost luate în calcul veniturile din sursa menționată în sumă de 18,1 mii lei și, respectiv, de 10,8 mii lei.
DGFE nu posedă date relevante în cadrul estimărilor bugetare despre obiectele și subiecții impunerii cu taxa pentru amplasarea unităților comerciale și/sau prestări de servicii de deservire socială, aceasta fiind o consecinţă a lipsei controlului corespunzător asupra activităţii comerciale, care, în temeiul Legii nr. 231 din 23.09.2010, urma să fie exercitat de către AAPL. Totodată, deşi mărimea taxei comerciale, conform deciziilor CMB, se stabileşte în funcție de suprafaţa şi de locul de amplasare a agentului economic etc., în autorizaţiile eliberate aceşti parametri importanţi nu figurează, fapt care nu a permis auditului să verifice (la fața locului) corectitudinea calculării taxei respective. De menţionat că, în urma controalelor efectuate de către Poliția municipală și IFS Bălți privind regularitatea desfăşurării activităţilor de întreprinzător (prezența autorizaţiei, licenţei etc.), conform informației IFS, în 2012, la 49 de agenţi economici au fost aplicate amenzi în sumă totală de 98,0 mii lei.
AAPL din mun. Bălți nu au efectuat o monitorizare şi o administrare conformă a parcărilor auto, ca urmare, în anii 2011-2012, nefiind asigurată acumularea veniturilor la bugetul municipal în sumă totală de circa 0,34 mil.lei. Astfel, urmare a verificărilor efectuate în procesul de audit și confruntării datelor privind parcările din diferite surse (inclusiv, IFS Bălți), s-a constatat că în mun. Bălți nu este asigurată o evidență strictă a subiecților și a obiectelor impunerii cu taxa de parcare. Prin urmare, conform informaţiei DGFE, în 2011, au fost eliberate 4 autorizații cu suprafaţa parcărilor de 1,02 ha, iar, în 2012, – 13, cu suprafaţa de 3,28 ha. De menționat că, urmare a verificărilor efectuate de către specialiștii Secției arhitectură și construcții din cadrul primăriei la finele anului 2011, au fost identificate 28 de parcări auto neautorizate, care ocupau o suprafață de 5,97 ha. Din acestea, pentru 13 parcări (cu suprafața de 2,61 ha) nu a fost calculată și achitată taxa respectivă estimată la suma de 141,6 mii lei. De asemenea, în 2012, în același mod au fost identificate 20 de parcări auto neautorizate, care utilizau suprafața de 3,78 ha, din care pentru 12 parcări (cu suprafața de 2,36 ha) nu s-a calculat și achitat taxa estimată la suma de 141,6 mii lei. Totodată, se relevă că urmare a analizei informației IFS, în anii 2011-2012, Î.M. „Stadionul Olimpia Bălți”, care a primit autorizație de funcționare pentru servicii de parcare, pe suprafața de 4637 m2, nu a calculat și nu a achitat taxa pentru parcare, care, conform estimărilor auditului, însumează circa 55,6 mii lei. În contextul celor expuse, auditul a fost informat că CMB (prin deciziile nr. 7/4 din 11.11.2011 și, respectiv, nr. 7/4 din 21.06.2012) a scutit contribuabilul nominalizat de taxa respectivă, fără ca factorii de decizie să prevadă procedura de utilizare a facilităților acordate, fapt care creează riscuri de utilizare ineficientă a mijloacelor financiare rezultate din facilități.
Se relevă că DGFE a estimat relativ corect veniturile din taxa de parcare, însă neîntreprinderea măsurilor pentru legalizarea parcărilor neautorizate în 2011-2012, cu suprafaţa de 3,0 ha şi, respectiv, de 2,76 ha, a lipsit bugetul municipal de venituri suplimentare estimate la suma de circa 0,34 mil.lei.
Ø Privitor la mijloacele speciale
AAPL din mun. Bălți nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a veniturilor prevăzute din mijloacele speciale.
Auditul denotă că formarea și evidența mijloacelor speciale în cadrul UAT verificate necesită îmbunătățiri esențiale. Astfel, veniturile planificate pentru anii 2011-2012 nu exprimă nivelul real de acumulare, din motiv că nu au fost pe deplin calculate şi impuse către plată, ceea ce nu corespunde prevederilor art. 4 şi art. 32 din Legea nr. 397-XV din 26.10.2003.
Pentru argumentarea celor expuse se exemplifică următoarele:
ü Pentru 2011-2012 primăria Bălți inițial a aprobat venituri de la transmiterea încăperilor în folosinţă de 0,5 mil.lei și, respectiv, de 0,8 mil.lei, acestea efectiv fiind realizate la nivel de 262,0 % și, respectiv, de 161,2 %. Totodată, urmare a analizei planurilor aprobate, s-a constatat că estimarea şi aprobarea veniturilor respective nu este suficient justificată. Astfel, în pofida faptului că au fost încheiate contracte de locaţiune a încăperilor cu 24 de locatari (1,2 mil.lei) şi, respectiv, cu 26 de locatari (1,2 mil.lei), veniturile respective au fost aprobate în mărimi diminuate față de posibilitățile contractate și efectiv realizate de 2,6 și, respectiv, de 1,6 ori, ceea ce denotă că în cadrul elaborării bugetului, cu abateri de la pct. 2 şi pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 94 din 31.12.2004[29], de către Primărie nu au fost luate în considerare posibilităţile reale de acumulare, cu circa 1,2 mil.lei (în 2011 – 0,7 mil.lei; în 2012 – 0,5 mil.lei).
ü Contrar prevederilor pct. 2 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 76 din 02.02.1999[30] și Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 450 din 16.06.2011[31], planificarea veniturilor mijloacelor speciale, ce ţin de taxa pentru instruirea copiilor în şcolile de muzică, s-a efectuat în proporţie mai mică, de 30% și, respectiv, de la 1.09.2011 – de 20% din cheltuielile curente, suportate de instituţie în anii precedenţi. Ca urmare, în 2011-2012, SC a diminuat veniturile pasibile încasării din taxa respectivă cu suma totală de 0,7 mil.lei. Analogic DÎTS a admis diminuarea veniturilor din sursa menţionată cu 10,8 mii lei.
ü DÎTS, SC, primăria s. Elizaveta nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, ca urmare nefiind încasate venituri de 1,7 mil.lei și nefiind restituite cheltuielile pentru serviciile comunale de peste 0,1 mil.lei. Nu se întreprind măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale, fapt ce a cauzat formarea datoriilor cu termen expirat în sumă de 0,7 mil.lei, precum și raportarea diminuată a acestora. Astfel:
- la darea în locaţiune a activelor neutilizate, DÎTS și CMB nu în toate cazurile au ţinut cont de prevederile Legii nr. 121-XVI din 04.05.2007 şi ale Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 483 din 29.03.2008[32]. Ca urmare, timp de 10 ani Î.S. „Poșta Moldovei” utilizează spații în clădirea școlii sportive nr. 1, în lipsa contractelor de locațiune (doar pentru ultimii 5 ani nefiind încasate venituri în sumă de 58,7 mii lei.);
- din momentul transmiterii edificiului Complexului sportiv „Stroiteli” (2009) de la Î.M. „Fotbal Club Bălți” către DÎTS, acesta este utilizat de către Asociația Obștească Clubului Sportiv „Olimpicul”, în lipsa contractului de locațiune, efectul fiind neîncasarea veniturilor în sumă de 918,4 mii lei;
- în incinta Gimnaziului nr. 14 își desfășoară activitatea o Asociație obștească, însă, în pofida acestui fapt, contabilitatea DÎTS (începînd cu luna iulie 2011), în lipsa argumentelor corespunzătoare, nu a calculat și nu a asigurat restituirea cheltuielilor pentru serviciile comunale în sumă totală de 120,0 mii lei, acestea fiind suportate de către DÎTS. Totodată, DÎTS nu a întocmit contractul de locațiune cu AOCTM, care a utilizat 692,6 m2 din incinta încăperilor gimnaziului nr. 14, fapt ce a dus la neîncasarea venitului de 595,6 mii lei;
- contrar prevederilor actelor normative în vigoare[33], în anii 2011-2012, SC nu a stabilit coeficientul amenajării tehnice la plata pentru chirie (unui agent economic), ca rezultat venitul din locațiune fiind diminuat cu suma totală de 3,5 mii lei. Totodată, scutirea neregulamentară de plata de locațiune a unor organizații obștești, a cauzat neîncasarea (de la o Asociație Obștească și un Centru social) veniturilor în suma estimată de către audit în sumă de 24,0 mii lei;
- ca urmare a neasigurării monitorizării şi administrării conforme a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, pe parcursul ultimilor 5 ani, primăria s. Elizaveta nu a beneficiat de venituri în sumă de 94, 2 mii lei.
Auditul relevă o situație neconformă la DÎTS privind estimarea și evidența veniturilor din mijloacele speciale. Astfel, în 2011-2012 planurile veniturilor respective au fost rectificate spre micșorare cu 0,3 mil.lei, deși veniturile efective (calculate), depășeau planul rectificat cu aceiași sumă. Analiza în dinamică a modului de efectuare a plăților pentru locațiune denotă o creștere a restanțelor cu termen expirat de la 0,2 mil.lei, în 2011, pînă la 0,6 mil.lei, în 2012 și, respectiv, 0,7 mil.lei, în trimestrul I 2013 (sau la nivelul de 250,4% față de situația din 01.01.2011). La situația din 01.01.2013, 50% din locatarii DÎTS înregistrează datorii cu termen expirat, care variază de la 2 luni la 5 ani, cel mai mare debitor fiind un agent economic privat. De menționat că, contrar prevederilor regulamentare, DÎTS nu a raportat în dările de seamă datoriile cu termen expirat.
Situaţiile sus-menţionate au fost cauzate de neasigurarea respectării prevederilor legale la încheierea contractelor de locaţiune cu unii agenţi economici; de lipsa în cadrul AAPL verificate a controlului intern respectiv și a unor politici de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public; de nerespectarea regulilor generale privind evidența contabilă; de neasigurarea inventarierii respective a creanțelor și datoriilor, ceea ce în consecinţă lipseşte bugetul local de venituri considerabile.
Privind mijloacele bănești din vînzarea și privatizarea terenurilor v Lipsa din partea AAPL a unui control eficient asupra utilizării conforme a fondului funciar determină riscul neîncasării veniturilor bugetare, provenite de la vînzarea și arenda terenurilor.
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, contrar prevederilor Codului funciar[34], AAPL din mun. Bălți nu au asigurat un monitoring adecvat al evidenței fondului funciar, aceasta fiind afectată de iregularități. Totodată, nerespectarea reglementărilor privind vînzarea/arenda terenurilor și lipsa de transparență în procesul de organizare și efectuare a licitațiilor a condiționat nerealizarea unor venituri din vînzarea și arenda terenurilor.
În anii 2011-2012, au fost organizate licitaţii pentru vânzarea terenurilor aferente obiectivelor private și licitații pentru obținerea dreptului de arendă, în urma cărora au fost încheiate 359 de contracte de vînzare-cumpărare, în sumă de 27,9 mil.lei şi 59 de contracte pentru obţinerea dreptului de arendă, în sumă de 1,9 mil.lei. Rezultatul examinării tranzacțiilor de comercializare și acordare a dreptului de arendă a terenurilor a constatat:
Numărul limitat de participanți la licitațiile funciare pune la îndoială procesul transparent al licitațiilor organizate de firmele angajate în acest scop.
ü Pentru organizarea licitațiilor privind comercializarea loturilor primăria Bălți a angajat prin contract o firmă privată. În anii 2011-2012, prin licitații funciare, au fost vîndute 135 de loturi, fiind încasate venituri în sumă totală de 14,3 mil.lei, sau cu 3,5 mil.lei mai mult decît prețul inițial stabilit. Totodată, urmare examinării proceselor-verbale de desfășurare a licitațiilor s-a constatat, că în 123 de cazuri (sau 91,1% din totalul licitațiilor) licitațiile privind comercializarea loturilor s-au desfășurat doar cu un participant, care ulterior a fost desemnat cîștigător, ceea ce pune la îndoială transparența licitațiilor organizate de firma angajată. În acelaşi timp, auditul menționează, că în cadrul procedurilor desfășurate, evaluarea și comercializarea terenurilor a fost efectuată de către aceiași firmă, în anii 2011-2012, fiindu-i achitate pentru serviciile acordate 531,8 mii lei, ceea ce condiționează un risc inevitabil privind conflictul de interese în domeniul expus.
Contrar prevederilor art. 2 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007[35] și art. 77 alin.(5) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, în lipsa procedurii de achiziții, primăria s. Elizaveta a contractat de la un agent economic servicii pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor şi concursurilor funciare privind comercializarea terenurilor primăriei. În rezultatul desfășurării licitațiilor, agentul economic menționat a însușit 10%, sau 194,3 mii lei, din valoarea loturilor comercializate, ca urmare suma menționată nu a fost atribuită la veniturile primăriei, serviciile agentului economic în cauză nefiind achitate prin sistemul trezorerial, prin ce nu au fost respectate prevederile art. 28 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003. Analogic, primăria s. Sadovoe a contractat neregulamentar de la o firmă servicii pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor funciare, fapt care a condiționat neîncasarea veniturilor de 8,7 mii lei și achitarea serviciilor contractate evitînd sistemul trezorerial.
· Atît modalitatea de determinare a preţului iniţial pentru adjudecarea dreptului de arendă, cît și veniturile încasate din adjudecarea dreptului de arendă nu au fost conforme cadrului regulamentar.
AAPL din mun. Bălți nu au stabilit reglementări corespunzătoare privind modalitatea de determinare a preţului iniţial pentru adjudecarea dreptului de arendă, precum și referitor la veniturile din această sursă, ca urmare stabilirea prețului respectiv fiind la discreția AAPL, totodată nefiind asigurată atribuirea corectă a veniturilor la contul respectiv. Prin urmare, în anii 2011-2012, mijloacele încasate din vînzarea dreptului de arendă a terenurilor în sumă de 1,8 mil.lei, în loc de a fi atribuite la contul de venituri 121.36 „Alte mijloace din proprietate”, au fost atribuite ca mijloace speciale, prin ce nu au fost respectate prevederile art. 6 din Legea nr. 397-XVI din 16.10.2003 și prescripțiile din Clasificația bugetară a veniturilor[36].
Totodată, în anii 2009-2011, primăria Sadovoe nu a asigurat planificarea veniturilor din „Plata pentru arenda terenurilor cu altă destinație” în sumă de 70,8 mii lei, cauzele fiind neluarea în calcul a suprafeţelor utilizate. De asemenea, primăria, avînd încheiat contractul pentru arenda unui teren cu o altă destinaţie decît cea agricolă, nu a calculat și încasat veniturile respective pentru anii 2011-2012 în sumă de 2,5 mii.lei.
Controlul neadecvat din partea AAPL asupra respectării prevederilor art. 4 alin.(9) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997, privind vînzarea terenurilor prin concurs sau licitaţii funciare, a cauzat neîncasarea veniturilor respective în bugetele locale.
Lipsa controlului respectiv din partea AAPL din mun. Bălți asupra terenurilor atribuite anterior în folosinţă sau în arendă a cauzat comercializarea ulterioară a acestor terenuri ca fiind aferente obiectivelor private, sau construcţiilor nefinalizate, astfel nefiind respectate prevederile regulamentare privind vînzarea terenurilor. În contextul celor expuse, auditul relevă că, în anii 2011-2012, în lipsa organizării licitațiilor publice, au fost vîndute ca terenuri aferente construcțiilor private diferite loturi cu suprafața de 10758,3 m2 în sumă de 1,8 mil.lei. În acest sens se exemplifică:
ü în anii 2011-2012, au fost comercializate 4 terenuri ca „fiind aferente loturilor de pe lângă casă”. Totodată, se relevă că în rezultatul contrapunerii cu datele din registrul bunurilor imobile, auditul a constatat că pe terenurile menționate nu sînt înregistrate construcții, la compartimentul „modul de folosință a lor” fiind înregistrate ca „terenuri pentru construcții”, ceea ce denotă că acestea urmau a fi comercializate prin licitații, conform prevederilor legale. Ca rezultat al situației menționate, venitul neîncasat (estimat de audit) a constituit suma de 68,1 mii lei;
ü în alt caz, în lipsa organizării licitațiilor, precum și a careva construcții înregistrate, primăria mun. Bălți a vîndut 3 terenuri aferente construcțiilor cu suprafața totală de 138 m2 în sumă de 12,9 mii lei. Urmare a nerespectării prevederilor regulamentare privind comercializarea terenurilor, primăria nu a acumulat venituri în suma de 33,5 mii lei;
ü în mun. Bălți se practică construcția unor imobile (garaje) în lipsa dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care acestea sînt amplasate. Ulterior, construcțiile edificate în mod neautorizat sînt înregistrate ca obiecte private, terenurile fiind comercializate ca aferente acestor construcții, în lipsa organizării licitațiilor conform prevederilor regulamentare. În condițiile menționate, în anii 2011-2012, ca aferente unor imobile au fost vîndute terenuri cu suprafața de 6,3 mii m2, în sumă totală de 0,6 mil.lei. De menționat că eschivarea de la procedura de licitație a lipsit bugetul municipal de venituri (estimate de audit) în sumă de 1,7 mil.lei. Totodată, auditul denotă, că practica, prin care terenurile destinate construcţiilor sînt date în arendă şi nu sînt vîndute prin licitaţie, nu este justificată, deoarece, la expirarea contractului de arendă, prezența construcţiilor cauzează deficiențe în comercializarea (conform prevederilor legale) acestora. Se relevă că darea în arendă a terenurilor pentru construcții, cu comercializarea ulterioară a lor, reprezintă o metodă de eschivare și diminuare a preţului de la normă. Prin urmare, acest model de comercializare a terenurilor nu numai reduce veniturile bugetare, dar poate fi calificat drept risc de fraudă.
Procesul neconform de administrare a terenurilor este precedat şi de faptul că, la adoptarea deciziilor de comercializare a terenurilor aferente construcţiilor private, în 60 de cazuri, primăria Bălți nu a solicitat de la cumpărători contractul de arendă asupra terenului aferent, conform cerinţelor pct. 9 alin.(5) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16.12.2008[37];
ü în baza deciziei CMB (nr. 2/43 din 23.02.2012) a fost expus pentru comercializare (prin licitație) un lot pentru construcții cu suprafața de 2200 m2 la prețul normativ de 318,3 mii lei. Ulterior, CMB (prin decizia nr. 12/22 din 25.10.2012) a dispus schimbarea destinației terenului menționat – în „lot pomicol”, fiind stabilit prețul de 9,4 mii lei, sau cu 308,9 mii lei mai puțin decît cel inițial aprobat. Ținînd, cont că monitorizarea ulterioară din partea AAPL asupra respectării destinației utilizării terenului practic nu este asigurată, aceasta permite beneficiarului să utilizeze terenul la propria discreţie sau să-l comercializeze, fapt care generează un risc evident de neîncasare a veniturilor bugetare;
ü neasigurarea respectării prevederilor regulamentare, precum și lipsa unui control adecvat din partea AAPL din s. Elizaveta privind vînzarea terenurilor prin concurs sau licitaţii funciare a cauzat neîncasarea veniturilor în bugetul local în sumă totală de 199,6 mii lei. Totodată, în anul 2008, primăria s. Elizaveta a vîndut unui agent economic (prin licitație) terenul cu suprafața totală de 5,0 ha la prețul de 1,8 mil.lei, cu acordarea eșalonării plății în sumă de 1,3 mil.lei pe o perioadă de doi ani (pînă la 31.12.2009). Deși, la situația din 31.12.2009, agentul economic menționat înregistra restanțe cu termenul de achitare expirat în sumă de 0,6 mil.lei, primăria nu a asigurat calcularea plăților suplimentare conform ratei inflației în sumă de circa 77,0 mii lei, precum și nu a solicitat achitarea penalităților pentru neachitare în termen (0,1% pentru fiecare zi de întîrziere), estimate de audit, în sumă de 292,4 mii lei, prin ce nu au fost respectate prevederile art. 4 alin.(4) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997.
Recomandări:
1. Primarul municipiului Bălți şi DGFE să asigure implementarea controlului financiar public intern privind elaborarea, aprobarea și monitorizarea proceselor operaționale, ce țin de prognozele bugetare pe toate tipurile de venituri, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităților.
2. DGFE, IFS mun. Bălți, primăriile s. Elizaveta și s. Sadovoe, în interacţiune cu alte autorităţi de profil, să asigure implementarea unui sistem analitic-informaţional exhaustiv şi fundamentat privind materia/baza de impozitare pe fiecare UAT şi categorii de plăţi, cu evaluările şi monitorizările de rigoare.
3. Primarul mun. Bălți:
- să asigure raportarea regulamentară a mijloacelor încasate din vînzarea dreptului de arendă a terenurilor și a altor venituri rezultate din proprietate;
- să asigure monitorizarea procesului de delimitare şi înregistrare a terenurilor proprietate publică, cu contabilizarea regulamentară a acestora;
- să asigure elaborarea şi aprobarea unui regulament privind procedurile de evidență (calculare, înregistrare, încasare) a rezultatelor tranzacțiilor funciare (arenda, vînzarea terenurilor etc.).
4. Primarul mun. Bălți și primarii satelor Sadovoe și Elizaveta:
- să implementeze proceduri eficiente de control intern, care să asigure o prognozare corectă a veniturilor în bugetele locale și să excludă diminuările în procesul de prognozare;
- să evalueze eficienţa şi oportunitatea desfăşurării licitaţiilor funciare de către intermediari, precum și să asigure transparența respectivă a acestora;
- să implementeze un sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar;
- să asigure inventarierea terenurilor proprietate publică, cu înregistrarea informaţiei privind fondul funciar aflat în proprietatea UAT, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia;
- să impună, conform prevederilor legale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică, totodată, asigurînd o evidenţă conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda terenurilor;
- să suspende activitățile neautorizate de comerţ, precum și să asigure elaborarea/aprobarea proceselor operaționale ce țin de acumularea veniturilor din taxele aferente activității comerciale pe teritoriul administrat.
OBIECTIVUL II: Au realizat UAT în mod regulamentar și legal gestiunea cheltuielilor bugetare?
Ø La planificarea unor cheltuieli pentru anii 2011-2012, AAPL din mun. Bălți, nerespectînd cadrul regulator, au admis majorarea nejustificată a cheltuielilor cu 1,3 mil.lei, fapt ce a condus la beneficierea de transferuri nejustificate din bugetul de alt nivel.
Pentru argumentare se exemplifică următoarele:
ü În anii 2011-2012 au fost planificate cheltuieli majorate pentru întreținerea centrelor sociale. Astfel, la elaborarea și coordonarea cu MF a bugetelor pentru perioadele menționate, AAPL din mun. Bălți au determinat cheltuielile Centrului social „Drum spre casă” reieșind din acordarea serviciilor respective pentru 55 de beneficiari, solicitînd mijloace financiare în sumă de 1,4 mil.lei și, respectiv, de 1,5 mil.lei[38]. Efectiv Centrului i-au fost aprobate devizele de cheltuieli pentru 40 de beneficiari, ceea ce denotă că calculele remise MF au fost majorate neîntemeiat cu 0,4 mil.lei anual (în total 0,8 mil.lei).
De menționat că, în anii 2011-2012, în 8 centre sociale au fost deserviți, respectiv, 164 și 176 de beneficiari, sau cu 72 și, respectiv, 60 de beneficiari mai puțin decît prevederile Regulamentelor acestora (236 anual). O prezență redusă a beneficiarilor (de 39 %) s-a constatat și în cadrul a două vizite efectuate în procesul auditului la 7 centre sociale (din 8 existente).
ü În anul 2012, au fost planificate 0,5 mil.lei pentru instituirea Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, acesta pe parcursul anului nefiind instituit. Astfel, conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 108-XVIII din 17.12.2009[39], în cadrul primăriilor municipiilor Bălţi şi Chişinău, începînd cu 01.01.2012, urmau să fie instituite servicii de colectare a impozitelor şi taxelor locale. În acest scop, primăria mun. Bălți, conform prevederilor notelor metodologice, a planificat cheltuieli de întreţinere a 8 unităţi de personal, în sumă de 0,5 mil.lei. Deoarece în anul 2012 serviciul respectiv nu a fost format, cheltuielile nominalizate au fost redirecționate în alte scopuri.
Recomandări:
5. Direcția Generală Finanțe și Economie să elaboreze criteriile de planificare a cheltuielilor pentru activitatea centrelor sociale, implementînd unele proceduri de control intern în domeniul respectiv.
Ø Unele UAT nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate.
Conform prevederilor Legii nr. 397-XV din 16.10.2003, cheltuielile stabilite în bugetele UAT reprezintă limitele maxime care nu pot fi depăşite, iar efectuarea acestora se realizează de către executorii de buget doar în limitele aprobate.
Pe parcursul anului 2011, bugetul municipal a fost rectificat/precizat prin 11 decizii ale CMB. La fel și în anul 2012 – prin 11 decizii, din care 7 privind repartizarea soldului disponibil, ceea ce denotă o practică neconformă a planificării cheltuielilor municipale şi condiționează utilizarea ineficientă a alocaţiilor bugetare. Deşi, în anii 2011-2012, cheltuielile efective ale bugetului municipal, per ansamblu, au fost realizate fără depăşirea nivelului stabilit, unele subdiviziuni ale primăriei, neconformîndu-se prevederilor regulamentare (art. 7 alin.(3) și art. 31 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003), au admis depăşiri ale cheltuielilor efective, faţă de cele rectificate, în sumă totală de 1,9 mil.lei, ceea ce a condiționat înregistrarea la sfîrșit de an a datoriilor creditoare.
În contextul celor menționate se exemplifică DÎTS, care, în pofida faptului că a efectuat un șir de rectificări în scopul ajustării cheltuielilor planificate (10 rectificări – în anul 2011 și 11 – în anul 2012), în anul 2011, a admis depășiri în sumă totală de 1,1 mil.lei, o cauză în acest sens fiind și alocarea insuficientă de mijloace bugetare către aceasta (din partea statului).
De menționat, că atingerea obiectivelor standardelor din învățămînt este asigurată prin implementarea curriculumului şcolar, aprobat de ME, care, la rîndul său, se efectuează în baza finanţării învățămîntului din BPN. Astfel, în anii 2011-2012, pentru asigurarea educaţiei unui elev în şcoală, gimnaziu şi liceu au fost alocaţi 6,3 mii lei și, respectiv, 6,85 mii lei, iar pentru un copil în instituţiile preşcolare – 9,0 mii lei și, respectiv, 9,6 mii lei.
DÎTS nu dispune de instrumente care i-ar permite evaluarea exhaustivă, dacă mijloacele alocate din buget pentru fiecare copil/elev asigură realizarea curriculumului şcolar. Din aceste considerente planificarea alocaţiilor instituţiilor de învățămînt pentru unele cheltuieli, ca: rechizite de birou; materiale de uz gospodăresc și didactice; reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperilor etc., a fost efectuată în baza solicitărilor directorilor de instituţii, iar pentru serviciile comunale – în baza cheltuielilor efective din anii precedenți.
Analiza datelor prezentate de către instituţiile de învățămînt denotă că alocaţiile bugetare, aprobate pe an, nu sînt suficiente. Astfel, avînd necesitatea de mijloace financiare pentru anul 2011 în sumă totală de 168,5 mil.lei (conform informaţiilor ordonatorilor de credite), au fost aprobate alocații în sumă de 145,1 mil.lei (86,1 % din necesități), care ulterior (pe parcursul anului) au fost rectificate pînă la suma de 165,8 mil.lei, sau 98,4% din solicitările formulate inițial. Această situație s-a datorat faptului că alocațiile financiare se planifică luînd în considerație numărul statistic al copiilor/elevilor, pe cînd real numărul acestora, care au frecventat instituțiile preșcolare și preuniversitare, a fost mai mare (numărul copiilor cu vârsta de 3-6 ani din instituţiile preşcolare, asiguraţi cu finanţare din bugetul de stat în 2011, a constituit 5,2 mii copii, real, la momentul plenificării, aceste instituții fiind frecventate de către 5,9 mii de copii; numărul de elevi din instituţiile preuniversitare, cu finanţare din bugetul de stat, a constituit 14,7 mii, real fiind frecventate de către 16,5 mii elevi). Astfel, pe parcursul anului 2011, instituțiile de învățămînt din mun. Bălți nu au fost finanțate la nivelul necesităților, una din cauze fiind numărul sporit de copii/elevi urmare a migrației acestora. De menționat, că în opinia DÎTS, mijloacele financiare evaluate de către MF asigură finanțarea integrală a cheltuielilor salariale şi de alimentaţie ale elevilor, pentru celelalte cheltuieli curente, necesitatea de mijloace financiare fiind diminuată esențial.
În anul 2012, 25 de instituții ale DÎTS au fost finanțate pe bază de formulă, calculele fiind efectuate în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 535 din 14.07.2011[40] și în baza Regulamentului aprobat de către CMB[41]. Situația privind finanțarea instituțiilor de învățămînt, în marea majoritate, a fost similară anului precedent. Totodată, se relevă că principalele cauze ale celor expuse constau în faptul că cheltuielile pentru întreţinerea copiilor cu vîrsta de pînă la 3 ani în instituţiile preşcolare nu sînt finanțate din bugetul de stat, precum şi în utilizarea ineficientă a spaţiilor în instituţiile de învățămînt. Astfel, urmare analizei gradului de completare a instituțiilor de învățămînt cu contingentul de elevi, s-a constatat că capacitatea de proiect a celor 25 de instituții este acoperită la nivelul mediu de 68,1 % (efectivul elevilor, la situația din 01.10.2012, a constituit 13,0 mii de persoane, capacitatea instituțiilor de învățămînt fiind de 19,1 mii de locuri), acest nivel variind în dependență de instituție de la 15% pînă la 80%.
În contextul celor relatate, auditul relevă că AAPL din mun. Bălți nu au întreprins măsuri de optimizare a cheltuielilor pentru întreținerea instituțiilor de învățămînt (lichidarea sau reorganizarea instituțiilor cu frecventări semnificativ diminuate față de proiect), efectul acestei situații fiind creșterea continuă a cheltuielilor de întreţinere a clădirilor instituţiilor preuniversitare, raportate la un elev și insuficiența de finanțare a costurilor aferente serviciilor educaţionale propriu-zise.
Managementul existent la Secția cultură nu a asigurat regularitatea utilizării alocațiilor în sumă de 52,6 mii lei.
SC nu dispune de justificarea documentară privind utilizarea alocărilor pentru organizațiile etnoculturale, în sumă de 28,7 mii lei. Astfel, contrar prevederilor art. 19 din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007, în 2012, responsabilii din cadrul SC au trecut neregulamentar la cheltuielile instituţiei suma de 28,7 mii lei, în lipsa justificării documentare a utilizării acesteia. De asemenea, contrar prescripțiilor pct. 92 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 93 din 19.07.2010, în 2012, au fost trecute neregulamentar la cheltuieli obiectele de mică valoare și scurtă durată (62 de huse) în valoare totală de 23,9 mii lei.
Recomandări:
6. Primăria mun. Bălți, DGFE, DÎTS, SC:
- să asigure un management eficient la utilizarea mijloacelor financiare, precum și executarea conformă a cheltuielilor preconizate, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare;
- să elaboreze criterii bine determinate de planificare a cheltuielilor pentru activitatea instituțiilor de învățămînt.
Ø Nu au fost respectate condițiile de salarizare a unităților de personal, precum și cadrul regulator la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor bugetare pentru retribuirea muncii, fiind necesară sporirea responsabilității la compartimentul dat a executorilor de buget. În anii 2011-2012, pentru retribuirea muncii și plățile aferente acesteia s-au utilizat neregulamentar și ineficient mijloace bugetare în sumă totală de 0,9 mil.lei.
În anii 2011-2012, cheltuielile pentru retribuirea muncii și contribuțiile aferente au reprezentat partea preponderentă în bugetul municipal, constituind 49,3% și, respectiv, 48,8% din cheltuielile totale. De menționat că, în perioada anilor 2011-2012, primăria mun. Bălţi a fost supusă inspectării de către DTIF Bălţi a Inspecţiei Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor (în aspectul cheltuielilor de personal, precum şi a majorărilor salariale), ca rezultat nefiind constatate abateri esențiale de la prevederile legale. Totodată, urmare verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit privind corectitudinea retribuirii muncii la primăria mun. Bălți, DÎTS, DASPF și SC, cu un fond de salariu pentru anii 2011-2012 în sumă totală de 13,4 mil.lei, au fost constatate unele abateri de la actele legislative şi normative în vigoare, care au condiționat efectuarea unor plăţi neregulamentare și ineficiente în sumă totală de 0,9 mil.lei (6,7% din totalul verificat).
Pentru argumentarea celor menționate, se exemplifică următoarele:
Neasigurarea respectării cadrului legal la eliberarea din funcție a unor angajați a cauzat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă totală de 362,1 mii lei. Astfel, AAPL din mun. Bălți au admis lichidarea filialei școlii medii nr. 4, în lipsa Deciziei CMB și Ordinului respectiv al DÎTS. Totodată, lichidarea acestei școli nu a fost coordonată cu ME, astfel nefiind respectate prevederile art. 401 alin.(3) din Legea nr. 547-XIII din 21.07.1995[42], potrivit cărora AAPL de nivelul II decid înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de învățămînt, prin coordonarea prealabilă cu ME. Acest fapt a avut ca efect nerespectarea art. 88 din Codul muncii[43], potrivit căruia angajatorul era obligat să emită un ordin, motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unităţii. Mai mult decît atît, deși termenul este de 2 luni, preavizarea angajaților a fost efectuată cu o lună înainte de lichidarea instituției. De menționat că, la momentul lichidării FȘM nr. 4, DÎTS dispunea de unități vacante în alte instituții din subordine, însă nu a întreprins măsuri de angajare a personalului preavizat. Astfel, urmare a eliberării neconforme din funcțiile deținute a 12 angajaţi (din care 54% cadre didactice pensionare), au fost suportate cheltuieli ineficiente prin achitarea indemnizațiilor de eliberare în sumă totală de 362,1 mii lei.
Lipsa controlului respectiv asupra corectitudinii calculării și achitării plăților aferente retribuirii muncii a cauzat achitarea unor datorii neînregistrate în evidența contabilă a DÎTS. Astfel, în anul 2012, nerespectînd prevederile art. 17, art. 18, art. 19 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007, în lipsa a careva datorii înregistrate regulamentar în evidența contabilă, precum și a documentelor justificative, DÎTS a transferat CNAS 460,5 mii lei, din care penalități 18,4 mii lei. De menționat că DÎTS a explicat această situație prin corectarea unor incorectitudini admise în anul 2001, fapt pus la îndoială de către echipa de audit, deoarece, începînd cu anul 2000, instituțiile bugetare se deservesc prin sistemul trezorerial, ceea ce nu permite apariția unor astfel de situații. Mai mult decît atît, pe parcursul ultimilor 5 ani suma sus-indicată nu figurează ca sumă calculată, nefiind înregistrată nici ca datorii cu termen expirat. Totodată, în cazul în care suma respectivă ar fi figurat în bazele de date ale IFS și CNAS ca obligație neachitată din anul 2001, urmau a fi aplicate efectele amnistiei fiscale la situația din 01.01.2007, conform prevederilor art. 34 din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997[44], ceea ce nu a fost efectuat. Prin urmare, DÎTS, în lipsa unor investigații suplimentare și fără a întreprinde măsuri de identificare a cazului expus mai sus, a transferat CNAS suma nominalizată mai sus, atribuind-o la cheltuielile curente ale instituției pentru anul 2012.
În anul 2012, DÎTS a achitat neregulamentar, din contul devizului de cheltuieli al școlii auxiliare Bălți, salariile angajaților Filialei Gimnaziului nr. 4 în sumă de 51,4 mii lei, aceștia nefiind angajații școlii auxiliare, prin ce nu au fost respectate prevederile art. 33 din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, potrivit cărora cheltuielile bugetare se efectuează numai în baza documentelor justificative, care confirmă plata şi alte drepturi băneşti.
Ca urmare a neconformării prescripțiilor pct. 5 din Condițiile de salarizare aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006[45] și ordinelor ministrului culturii, au fost admise cazuri de remunerare neregulamentară a unor angajați în sumă de 64,6 mii lei. Astfel, la 2 persoane din instituțiile de învățămînt artistic din cadrul Secției cultură (care paralel cu funcţia de bază au desfăşurat activitate didactică prin cumul la DÎTS) li s-a calculat suplimentar 2 salarii de funcție, ca urmare, în anii 2011-2012, fiindu-le calculate plăți peste normele stabilite regulamentar în sumă totală de 64,6 mii lei, ceea ce creează riscuri de achitare dublă a salariului pentru unele şi aceleaşi ore.
Nereguli și abateri ce țin de retribuirea muncii au fost constatate și în urma controlului efectuat de către DTIF Bălți. Astfel, verificările efectuate de instituția nominalizată la Palatul Municipal de Cultură al SC au scos la iveală încălcări și abateri ce constau în calcularea și achitarea neregulamentară a plăților salariale în sumă totală de 19,1 mii lei.
Recomandări:
7. Primarul mun. Bălți, DÎTS și SC să asigure implementarea unor proceduri de control intern care să asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate și identificarea soluţiilor de prevenire a fenomenului fraudei şi risipei de bani publici
Ø Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare unul dintre zonele afectate de iregularităţi.
În perioada audiată, din contul bugetului municipal au fost valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 29,6 mil.lei, din care: 6,4 mil.lei – în 2011 și 23,2 mil.lei – în 2012 (inclusiv: 1,4 mil.lei – din contul bugetului de stat și 28,2 mil.lei – din bugetul local). De menționat că 26,3 mil.lei, sau 88,7% din totalul de investiții, au fost valorificate prin intermediul Î.M. „DCC CU”.
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că la AAPL din mun. Bălți lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor. Prin urmare, modul de determinare/stabilire a obiectelor finanţate din bugetul UAT este netransparent şi ineficient, ceea ce generează iregularități și cheltuieli neregulamentare la valorificarea mijloacelor financiare publice pentru investițiile și reparațiile capitale. Ca urmare a verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit privind reparațiile capitale executate au fost constatate un şir de deficienţe care au dus la utilizarea neregulamentară a 29,6 mil.lei, ceea ce denotă că disciplina financiară la componenta respectivă nu a avut o tendinţă de îmbunătăţire, fiind afectată de prezenţa iregularităţilor la monitorizarea executării contractelor de antrepriză, precum și de nerespectarea legislației în vigoare ce ține de acest domeniu.
În acest sens, se exemplifică:
v Stabilirea obiectelor pentru cheltuielile capitale, fără a se ţine cont de investiţiile începute anterior şi nefinalizate, duce la imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, degradarea obiectelor din cauza neconservării lor, ceea ce, în final, determină ineficienţa cheltuielilor suportate.
Urmare a unor reglementări interne ale subdiviziunilor CMB, partea preponderentă de mijloace destinate investiţiilor și reparațiilor capitale sînt valorificate prin intermediul Î.M. „DCC CU”, aceasta activînd ca agent economic şi, totodată, exercitînd funcţia de executor de buget, ceea ce, în opinia auditului, condiţionează riscuri aferente utilizării conform destinaţiei a mijloacelor bugetare. Astfel, în anii 2011-2012, investiţiile și reparațiile capitale gestionate prin intermediul Î.M. „DCC CU” au fost aprobate în sumă totală de 29,6 mil.lei, cheltuielile de casă și cele efective fiind de 26,3 mil.lei (la nivel de 89,1%). Costul de deviz al lucrărilor de investiţii capitale începute în anii precedenți şi nefinalizate la 31.12.2012 a constituit 85,8 mil.lei, majorîndu-se față de situația de la început de an cu 11,4 mil.lei. La 01.01.2013 sînt înregistrate 20 de obiecte nefinalizate, pentru finisarea cărora sînt necesare circa 91,8 mil.lei, între timp surse financiare în acest scop practic lipsesc. De menţionat că 81,0% (sau 69,5 mil.lei) din totalul investiţiilor nefinalizate se referă la obiectele a căror construcţii au demarat în perioada 1991-2006. În acest context se exemplifică: Spitalului municipal (49,9 mil.lei); „Rețeaua de Canalizare” (7,7 mil.lei); „Încăperile subterane de pe str. Păcii” (3,4 mil.lei) etc. De menționat că, de rînd cu alte construcții în curs de execuție, clădirea nefinisată a Spitalului municipal, care fiind încorporată în clădirea spitalului municipal actual funcțional, pe parcursul a peste 20 de ani este în așteptarea investițiilor, iar degradarea fizică și morală, suferită în această perioadă, are ca efect unele cheltuieli, valorificate în anii precedenți, să fie ineficiente indirect sau inoportune, direct.
v Tergiversarea finanţării şi finalizării obiectelor iniţiate anterior, precum și elaborarea documentaţiei de proiect la obiectele pentru care lipsesc sursele de finanţare, determină necesitatea actualizării documentaţiei de proiect şi/sau irosirea mijloacelor bugetare. Astfel, la un obiect nefinalizat, început în anul 2006, pentru care au fost investite mijloace financiare în sumă totală de 7,2 mil.lei (lucrări de proiectate – 0,3 mii lei și de construcții – 6,9 mii lei), din cauza tergiversării finanțării obiectului, în 2012, primăria Bălți a mai cheltuit suplimentar 0,4 mil.lei, din care: 0,3 mii lei – pentru corectarea proiectului elaborat anterior și 0,1 mii lei – cheltuieli geologico-inginerești. Concomitent se menționează că lucrările tehnico-geologice (0,1 mil.lei) au fost executate și contabilizate efectiv în 2009 în lipsa procedurii de achiziție publică, fapt ce contravine prevederilor Legii nr. 96-XVI din 13.04.2007, contractul respectiv nefiind înregistrat la AAP. De menționat că achitarea serviciilor geologico-inginerești s-a efectuat în 2012, în baza unui alt contract (nr. 18 din 04.04.2012, înregistrat la AAP), încheiat asupra lucrărilor deja executate în 2009 și a unei achiziții dintr-o singură sursă în această privință, ceea ce denotă o atitudine formală a autorităților administrației publice privind procedurile de achiziții publice. Totodată, se relevă că, în baza Hotărîrii Guvernului nr. 587 din 08.08.2012[46], MF urma să aloce mijloace financiare în sumă de 1,5 mil.lei pentru finalizarea etapei întîi a proiectului, însă, deoarece atît AAPL din mun. Bălți cît și Î.M. „DCC CU” (în calitate de beneficiar) nu a prezentat ministerului de resort documentele corespunzătoare de confirmare, mijloacele financiare menționate nu au fost alocate integral.
v Nereflectarea regulamentară la majorarea valorii mijloacelor fixe a investiţiilor capitale valorificate în sumă de 16,2 mil.lei, a condiționat diminuarea valorii obiectivelor edificate, cu suma respectivă.
Potrivit pct. 46 și, respectiv, pct. 76 din Instrucțiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanțelor nr. 93 și nr. 94 din 19.07.2010, în cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale aflate la balanţa altor structuri (fondator al cărora este autoritatea publică locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit structurii la balanţa căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar al acestora. Însă, AAPL din mun. Bălți nu s-au conformat prevederilor regulamentare menționate, fiind admise un șir de iregularități care au cauzat atît diminuarea valorii patrimoniului public cît și denaturarea datelor referitor la evidența acestuia. În contextul celor expuse, se relevă că:
- primăria mun. Bălți nu a înregistrat la majorarea valorii mijloacelor fixe cheltuielile capitale acceptate prin deciziile CMB în sumă totală de 8,0 mil.lei (0,8 mil.lei – în anul 2011 și 7,2 mil.lei – în 2012), din care 6,8 mil.lei pînă la momentul auditării nu sînt atribuite la valoarea imobilelor. Totodată, primăria nu a atribuit regulamentar la costul unui obiect valorificat cheltuielile aferente dobînzii pentru împrumutul contractat în sumă de 0,5 mil.lei, ca urmare valoarea investiţiei la acest obiect fiind diminuată considerabil;
- primăria mun. Bălți nu a acceptat majorarea valorii obiectului cu cheltuielile capitale în valoare de 1,3 mil.lei, cu toate că acestea au fost efectuate cu acordul bilateral al părților. Astfel, în baza deciziilor CMB şi a acordului dintre părţi, unui agent economic i-a fost permisă efectuarea reconstrucţiei clădirii de pe str. Decebal nr. 125 (construcția mansardei peste cele 2 etaje existente). Deși, reconstrucția a fost autorizata, fiind acceptată recepția finală, CMB nu a aprobat cheltuielile în sumă totală de 1,3 mil.lei, fapt ce condiţionează riscul de diminuare a valorii imobilului în caz de vînzare a acestuia sau de litigiu; de neîncasare a veniturilor din arenda terenului, de la 63,0 mii lei pînă la 315,0 mii lei, precum și din locaţiunea încăperilor de 132,2 mii lei (în 2012). De asemenea, pînă la finalizarea auditului nu a fost soluţionată transmiterea din proprietatea de stat către AAPL Bălţi a terenului aferent imobilului cu suprafaţa de 1,22 ha (ca rezultat al avizului negativ din partea MTID), ceea ce nu a permis modificarea veniturilor din arenda terenului pentru anii 2011-2012. În contextul celor expuse se relevă că acordarea de către primăria mun. Bălți a dreptului de a edifica construcţii în condiţiile relaţiilor de arendă cu neacceptarea cheltuielilor capitale valorificate determină incertitudine asupra dreptului de proprietate a imobilelor publice, precum şi neîncasarea veniturilor pasibile în bugetul municipal;
- deși, primăria mun. Bălți și DÎTS, în baza acordului de colaborare[47], au semnat un proces-verbal (la 17.10.2011) prin care s-a constatat finalizarea lucrărilor de reconstrucție a Grădiniței de copii nr. 25, pînă la moment nu au fost întreprinse măsuri în vederea majorării costului obiectului cu valoarea investițiilor capitale, în sumă de 3,3 mil.lei, ceea ce a avut ca impact diminuarea valorii patrimoniului public;
- 8 instituții de învățămînt din oraș (14% din totalul acestora) nu au majorat valoarea mijloacelor fixe (clădirilor) cu valoarea reparațiilor capitale, în sumă totală de 1,3 mil.lei, executate din contul mijloacelor alocate prin intermediul asociaților părintești;
- deși Î.M. „DCC CU” a solicitat CMB transmiterea mijloacelor financiare în sumă de 1,2 mil.lei către beneficiari, acestea nu au fost transmise regulamentar, fiind raportate ca active în curs de execuție ale Î.M. „DCC CU”. Astfel, în pofida faptului că gazificarea propriu-zisă a caselor de locuit, prevăzută din contul bugetului municipal, s-a efectuat în perioada 2005-2010, în evidenţa contabilă a Î.M. „DCC CU” (la finele anului 2012) este înregistrată valoarea lucrărilor deja recepţionate în sumă totală de 1,2 mil.lei, care nu a fost transmisă conform destinaţiei subdiviziunilor respective, fapt ce are ca efect denaturarea rapoartelor financiare și neatribuirea conformă a cheltuielilor la majorarea valorii obiectului respectiv;
- primăria s. Sadovoe, de comun cu FISM, nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea înregistrării regulamentare a cheltuielilor capitale în sumă de 0,6 mil.lei (anul 2008) valorificate la obiectul „Grădinița de copii s. Sadovoe”, ceea ce contravine pct. 63 şi pct. 64 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 94 din 19.07.2010.
v Valorificarea a 13,3 mil.lei în investiții și reparații capitale s-a efectuat în lipsa devizelor de cheltuieli, verificate și expertizate în modul stabilit, ceia ce contravine prevederilor art. 13 din Legea nr. 721-XIII din 02.02.1996[48] și condiţionează existenţa unui risc înalt de utilizare ineficientă a mijloacelor publice. Astfel, cu abateri de la prevederile regulamentare menționate s-au efectuat:
- lucrări suplimentare la un obiect în valoare de 4,5 mil.lei, achiziționate de Î.M. „DCC CU” în lipsa devizului de cheltuieli, verificat și expertizat în modul stabilit. Totodată, deși lucrările menționate au fost finalizate și obiectele au fost date în exploatare în luna octombrie 2012, pînă la finele anului acestea nu au fost verificate și legalizate regulamentar, fiind trecute în I trimestru al anului 2013;
- cheltuieli capitale la o clădire în sumă de 7,2 mil.lei, acceptate de către CMB, fără ca documentaţia de proiect (devizele de cheltuieli) să fie expertizată corespunzător, efectul fiind condiţionarea unui risc înalt de utilizare ineficientă a mijloacelor publice;
- lucrări de reparații capitale în cadrul a 17 contracte de valoare mică, în sumă totală de 0,9 mil.lei, achiziționate de către Î.M. „DCC CU” pentru unele obiecte, în lipsa verificării și expertizării devizelor de cheltuieli în modul stabilit, caietele de sarcini la lucrările contractate fiind întocmite de către persoane neautorizate în domeniu (specialiști din cadrul primăriei, persoane fizice).
În anul 2012, primăria s. Elizaveta a contractat, ulterior fiind executate lucrări în cadrul unui subproiect, în bază caietului de sarcini, în sumă de 0,7 mil.lei (inclusiv, contribuția primăriei – 0,1 mil.lei), în lipsa proiectului elaborat, verificat și expertizat în modul stabilit. Totodată, la întocmirea devizului de cheltuieli şi a procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate la subproiectul menționat din sursele financiare ale FISM nu au fost respectate cerinţele Hotărîrii Guvernului nr. 1570 din 09.12.2002[49] (pct. 1- pct. 3), referitor la întocmirea documentaţiei menţionate prin metoda de resurse potrivit CP L .01.01.2001[50], fapt ce nu a permis auditului verificarea normelor de utilizare a materialelor de construcţie, manoperei, mecanismelor şi altor resurse folosite la executarea lucrărilor.
v În cadrul valorificării investițiilor capitale din contul banilor publici, autorităţile contractante, contrar prevederilor art. 42 alin.(8) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, precum şi clauzelor contractuale, nu au cerut de la antreprenori și contractanți asigurarea executării lucrărilor, sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, valoarea totală a acestora fiind estimată de audit la 1,6 mil.lei. Astfel, în cadrul achiziţiei și contractării lucrărilor pentru două obiecte, Î.M. „DCC CU” nu a asigurat perceperea regulamentară a garanţiei de bună execuţie în sumă totală de 1,1 mil.lei. Totodată, grupul de lucru din cadrul primăriei mun. Bălți nu a cerut de la antreprenori asigurarea executării lucrărilor şi livrării bunurilor, sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, valoarea acestora fiind estimată de audit la suma totală de 0,5 mil.lei. De menționat că absența garanțiilor de bună execuție lipsește autoritățile contractante de anumite pârghii de constrîngere în cazul executării unor lucrări necalitative.
Se relevă că în cadrul Î.M. „DCC CU” lipsesc procedurile reglementate privind monitorizarea contractelor de antrepriză (inclusiv cu perioada de garanție de 5-10 ani), ceea ce determină riscul că lucrările aflate sub garanție să fie reparate din contul bugetului municipal, în lipsa utilizării garanțiilor antreprenorilor responsabili. Astfel, conform prevederilor contractuale între Î.M. „DCC CU” (în calitate de beneficiar) și antreprenori, ultimii au obligația de a înlătura, în perioada de garanție, toate defecțiunile constatate la obiectele edificate/renovate pe cheltuială proprie în urma unei notificări transmise de către beneficiar. Totodată, urmare verificărilor efectuate privind monitorizarea contractelor de antrepriză pe anii 2011-2012 în sumă totală de 22,9 mil.lei (3,4 mil.lei – în 2011; 19,5 mil.lei – în 2012), s-a constatat că entitățile nu țin o evidență a contractelor respective, în care să fie prevăzute garanțiile (pe termen de 5-10 ani) pentru lucrările efectuate, ceea ce determină riscul ca defecțiunile constatate la lucrările aflate sub garanție să fie reparate din contul bugetului municipal, fără a ține cont de garanțiile antreprenorilor responsabili.
Cele relatate la acest compartiment invocă riscul unor investiții necalitative și suportării cheltuielilor suplimentare, cauzate de faptul că subdiviziunile CMB nu au efectuat o supraveghere conformă asupra calității monitorizării executării contractelor. Totodată, abaterile constatate sînt cauzate de: lipsa strategiei privind executarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale; construcţia unor obiective noi fără a fi finalizate cele începute anterior; nerespectarea procedurilor legale privind modul de angajare, valorificare şi formare a valorii obiectelor; lipsa specialiştilor calificaţi în UAT etc.
Recomandări:
8. Primarul mun.Bălți, DGFE și DÎTS:
- să asigure elaborarea unei strategii privind proiectele investiționale (inclusiv, reparații capitale), cu stabilirea priorităților în vederea finanțării construcțiilor în curs de execuție, a surselor de finanţare, a principiilor de economicitate şi eficienţă, în scopul utilizării raţionale a finanţelor publice;
- să implementeze proceduri și procese de control intern, care să eficientizeze valorificarea mijloacelor alocate, pentru investiții și reparații capitale, precum și să asigure respectarea prevederilor regulamentare în cadrul achiziționării și contractării lucrărilor de reparații capitale; să asigure depunerea garanțiilor de bună execuție a lucrărilor.
9. Primarul mun. Bălți, DÎTS și primăria s. Sadovoie să asigure contabilizarea regulamentară a cheltuielilor pentru reparații capitale, cu atribuirea conformă a acestora la majorarea valorii fondurilor fixe.
Ø Procesul achiziţiilor de mărfuri şi servicii în cadrul entităţilor audiate nu întotdeauna a întrunit aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită îmbunătăţire, deoarece este unul dintre cele mai afectate de nereguli la execuţia cheltuielilor bugetare.
Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 prevede că autorităţile contractante sînt obligate să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Deşi misiunea de audit a constatat că AAPL din mun.Bălți, în calitate de autorităţi contractante, au întreprins unele măsuri de eficientizare a acestui proces, în perioada supusă auditării au fost admise multiple încălcări şi neajunsuri privind achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale.
Pentru argumentare celor expuse se exemplifică următoarele:
În anii 2011-2012, cu abateri de la prevederile regulamentare[51], primăria mun. Bălți a contractat de la un agent economic 13 achiziții sub formă de servicii de evaluare a bunurilor imobile publice şi de organizare a licitaţiilor în valoare de 0,8 mil.lei. Totodată, în opinia auditului, evaluarea terenurilor și a bunurilor imobile publice de către o firmă privată și organizarea tot de ea a licitațiilor, în scopul comercializării acestora, nu exclude posibilitatea apariției riscurilor privind conflictul de interese în acest scop. Astfel, deși conform prescripțiilor pct. 7 din Regulamentul aprobat prin Hotîrîrea Guvernului nr. 136 din 10.02.2009, în cazurile de expunere la vînzare a bunurilor proprietate a UAT, AAPL (prin decizie) instituie Comisia de licitaţie din reprezentanţi ai consiliului şi primăriei UAT, precum şi ai subdiviziunilor abilitate ale acestora, specialişti din domeniul privatizării și inspectoratelor fiscale etc., în Regulamentul aprobat prin Decizia CMB nr. 4/11 din 16.08.2007[52] este prevăzut că licitațiile se organizează de către primăria municipiului, ultima avînd dreptul de a-și delega, în bază de contract, funcțiile de organizare a licitațiilor altor persoane juridice. Ca urmare, pe parcursul perioadei supuse auditării, funcţiile de evaluare, organizare şi desfăşurare a licitaţiilor şi concursurilor imobiliare și funciare au fost executate de către un agent economic, căruia i-au fost achitate, pentru anii 2011-2012, mijloace bugetare în sumă de 531,8 mii lei. De menționat că contractarea serviciilor de evaluare a bunurilor imobile şi de organizare a licitaţiilor de la agentul economic menționat, în anul 2011, a fost efectuată prin 6 achiziţii în sumă totală de 308,1 mii lei, iar, în 2012, prin 7 achiziţii – de 454,5 mii lei. Se relevă că la etapa de achiziție, contractare și achitare a serviciilor respective, primăria mun. Bălți nu a specificat distinct valoarea de achiziție a serviciilor de evaluare și valoarea serviciilor de organizare a licitațiilor, prin ce nu a respectat prevederile art. 9 alin.(2) din Legea nr. 134-XIII din 03.06.1994.
Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotîrîrea Guvernului nr. 136 din 10.02.2009, sursele financiare pentru organizarea licitaţiilor provin din taxa de participare la licitație, sursă nerambursabilă, care se transferă la contul organizatorului licitației. Totodată, potrivit pct. 16 din Regulamentul menționat, taxa respectivă se stabileşte de către Comisia de licitaţie, mărimea ei urmînd a nu fi sub nivelul mărimii unui salariu minim pe ţară, stabilit în condiţiile Legii nr. 1432-XIV din 28.12.2000[53], care prin Hotărîrea Guvernului nr. 15 din 19.01.2009[54] a fost stabilit cu începere de la 01.01.2009 în cuantum de 600 lei lunar. Contrar prevederilor regulamentare, Comisia de licitație, referindu-se la atribuțiile sale conform pct. 10 alin. b) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10.02.2009, a stabilit taxa pentru persoanele fizice de 72 lei, iar pentru persoanele juridice în sumă de 180 lei, acestea fiind semnificativ diminuate față de mărimea salariului minim pe ţară (600 lei). Astfel reieșind din cele menționate, în 2011, de la desfășurarea a 96 de licitații (fiind comercializate bunuri publice de circa 5,8 mil.lei) urma a fi încasată taxa de participare la licitații în sumă de 57,6 mii lei (96 x 600 lei), iar, în anul 2012, de la desfășurarea a 98 (fiind comercializate bunuri publice de circa 10,3 mil.lei) – 58,8 mii lei, în total 116,4 mii lei, aceste mijloace financiare nefiind încasate de către primărie. De menționat că taxa de participare, suplimentar achitărilor efectuate de către Primărie în scopul organizării licitațiilor, a fost încasată tot de către agentul economic nominalizat mai sus.
În contextul celor expuse se relevă că AAPL nu au asigurat principiile de economicitate în cadrul licitațiilor funciare organizate, micșorînd veniturile pasibile de încasare, delegînd contra plată funcțiile prevăzute de către AAPL altor entități private și, în opinia echipei de audit, astfel invocînd și riscul apariției unor conflicte de interese.
v Calitatea dosarelor achiziţiilor publice pe anii 2011-2012 nu corespunde prevederilor art. 32 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 şi pct. 6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 9 din 17.01.2008[55], acestea nefiind întocmite pentru fiecare procedură de achiziţie în parte, nefiind cusute, numerotate pentru asigurarea integrității lor şi minimizarea riscului de sustragere, schimbare a unor documente, astfel diminuîndu-se şi posibilitatea monitorizării conformităţii procedurilor de achiziţii publice.
v APL nu au asigurat întocmirea planului de achiziții publice, de lucrări capitale, precum și elaborarea și publicarea anunțurilor de intenție privind achizițiile preconizate, fapt ce contravine art. 13 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007. Astfel, în pofida faptului că cadrul legal prevede expres planificarea procedurilor de achiziţii publice prin întocmirea anunţurilor de intenţie, care urmează a fi publicate în BAP şi pe pagina internet a Agenţiei, AAPL din mun. Bălți nu efectuează o asemenea planificare. Acest fapt reprezintă o neconformare/rezistență a autorităților contractante pe segmentul asigurării transparenței în planificarea și utilizarea surselor financiare, creîndu-și artificial posibilitatea de a desfășura proceduri de achiziție publică după bunul plac (invocînd perioada de timp, situațiile de urgență etc.). Astfel, în planul achizițiilor pentru anul 2011 nu și-au găsit reflectare lucrările de construcții și reparații capitale, iar în unele cazuri, în acestea nu se conțin informații despre: obiectul/scopul contractului, modalitatea de achiziţie, procedura de atribuire; data estimată pentru începerea și finalizarea procedurii; responsabilul de atribuire a contractului etc. De asemenea, la elaborarea planului nu s-a ţinut cont de contractele de achiziţii publice aflate în derulare. Totodată, contrar art. 19 alin.(1) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 și pct. 27 din Regulamentul aprobat Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 10.12.2008, nu s-a asigurat publicarea anunțurilor de intenție pentru achizițiile lucrărilor de construcții și reparații capitale pe anul 2011 în BAP și pe pagina web a primăriei. Similar, în anul 2012, acestea au fost publicate doar parțial și nu includ toate lucrările care au fost achiziționate. Efectul celor descrise mai sus este apariția riscurilor de apreciere incorectă a necesităților; divizarea contractelor de achiziții publice; imposibilitatea oferirii unei imagini reale în ansamblu asupra volumului necesităților și a gradului de prioritate al acestora; reducerea transparenței procesului de achiziții publice.
v Grupul de lucru pentru achiziții publice din cadrul primăriei mun. Bălți a preferat organizarea unor achiziții conform procedurii cererii ofertelor de prețuri și dintr-o singură sursă, eschivându-se de la licitaţia publică, iar în unele cazuri, neregulamentar divizînd și majorînd achizițiile (4,5 mil.lei). Astfel, deși prevederile art. 33 alin.(2) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 stabilesc că procedura de bază privind atribuirea contractului de achiziţii publice este licitaţia deschisă publică și alte proceduri pot fi folosite numai în condiţiile expres stabilite de lege, în anul 2012, ponderea licitațiilor deschise (după valoare), în cadrul primăriei mun. Bălți, s-a diminuat cu 10,2 %, față de 2010, totodată procedurile de achiziții prin cererea ofertelor de prețuri majorându-se cu 2 %, iar procedurile dintr-o singură sursă – cu 8%.
Potrivit prevederilor art. 67 alin.(1) și art. 69 alin.(1) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, contractul de achiziţii publice se cere a fi încheiat pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, iar autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte separate. Însă, datorită disfuncționalității procesului de achiziții la etapa de planificare a contractelor, AAPL din mun. Bălți, utilizînd diferite mecanisme, practică divizările de achiziții prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării unor altor proceduri decît cele prevăzute regulamentar. Astfel, factorii de decizie din cadrul primăriei, nerespectînd cadrul regulamentar, au contractat la un obiect lucrări suplimentare și majorări ale prețului stabilit inițial, ca rezultat valoarea inițială contractată fiind majorată cu 4,5 mil.lei, sau cu 39,5%.
Situația constatată la acest compartiment condiționează riscuri privind încălcarea principiului tratamentului egal al potențialilor ofertanți, precum și de efectuare a unor cheltuieli mai mari, astfel, nerespectîndu-se principiul utilizării eficiente a fondurilor publice.
v Ca urmare a lipsei controlului corespunzător din partea DÎTS privind monitorizarea contractelor de achiziții publice, unii agenți economici au livrat mărfuri și servicii, care nu corespund specificațiilor din contractele încheiate și ofertelor cîștigătoare (în sumă de 82,8 mii lei), prin ce nu au fost respectate prevederile art. 69 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007. Astfel, pe parcursul anilor 2011-2012, DÎTS, la recepționarea lucrărilor executate de un agent economic, a acceptat lucrări nespecificate prin procedura de achiziții și necontractate (53,2 mii lei – reparația frigiderelor; 7,3 mii lei – alte servicii livrate la preț majorat față de cel contractat). Totodată, de la un alt agent economic, avînd contractate servicii de deservire a programei pentru calcularea salariului, au fost procurate și materiale necontractate în sumă de 22,3 mii lei. Deși prevederile regulamentare[56] prevăd expres că formularele tipizate ale documentelor primare cu regim special trebuie să conțină, ca elemente obligatorii „etaloanele cantitative și valorice, în care sînt exprimate faptele economice”, DÎTS, în lipsa monitorizării executării conforme a contractelor, a acceptat lucrările executate de agentul economic nominalizat în sumă totală de 290,7 mii lei, fără indicarea etaloanelor cantitative și valorice ale faptelor economice, astfel, existînd riscuri de achitare a unor cheltuieli neîntemeiate sau de neexecutare a volumului total de lucrări contractate.
v DÎTS şi Serviciul achiziţii publice din cadrul primăriei mun. Bălți nu au asigurat înregistrarea contractelor încheiate şi a dărilor de seamă privind procedura de achiziţie publică în termenele stabilite de cadrul legal. Astfel, potrivit art. 70 alin.(1) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 şi pct. 7 lit. i) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1380 din 10.12.2007, autoritatea contractantă este obligată să întocmească darea de seamă privind procedura de achiziţie şi să o prezinte AAP în termen de 5 zile de la data încheierii contractului, prevederi care nu au fost respectate de către DÎTS și Secția achiziții publice din cadrul primăriei, termenul de întîrziere variind de la 1 pînă la 18 zile (s-au constatat 80 de cazuri din 183 verificate, sau 44% din totalul acestora). În contextul celor relatate se relevă că responsabilii din cadrul primăriei explică fenomenul constatat prin tergiversarea prezentării spre verificare Serviciului achiziţii publice a dărilor de seamă respective.
Nu a fost asigurată executarea regulamentară a prevederilor art. 21 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, privind anunțurile de atribuire a contractelor de achiziții.
Potrivit prevederilor art. 21 alin.(1) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, autoritatea contractantă este obligată să publice în BAP şi pe pagina web a Agenţiei anunţul de atribuire a contractului de achiziţii publice nu mai tîrziu de 30 de zile calendaristice de la data încheierii acestuia. În rezultatul verificărilor efectuate s-a constatat, că pe parcursul anului 2012, 4 contracte de achiziții în valoare de 1,9 mil.lei au fost înregistrate cu depășirea a 63 de zile de la termenul prevăzut regulamentar.
v AAPL din mun. Bălți nu au asigurat respectarea prevederilor regulamentare privind achizițiile publice de valoare mică. Astfel, la selectarea operatorului economic în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică de valoare mică nu s-a ținut cont de prevederile pct. 15 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 148 din 14.02.2008[57], fiind admise iregularități care se exprimă prin următoarele:
ü DÎTS nu a prevăzut în planul anual şi trimestrial de achiziţii publice valoarea integrală a achiziţiilor publice de valoare mică, cauzele invocate de factorii de decizie fiind motivele de urgenţă, urmare a apariţiei unor necesităţi neplanificate sau evenimente imprevizibile. Auditul a constatat că DÎTS, în lipsa planurilor respective pentru anii 2011-2012, a contractat mărfuri şi servicii în sumă totală de 36,3 mil.lei. Totodată, în majoritatea cazurilor, achizițiile publice de valoare mică au fost efectuate dintr-o singură sursă, fără ca entitatea să prezinte dovezi și să se asigure că oferta operatorului economic selectată este cea mai avantajoasă economic, exprimată prin: preţ avantajos, termene de livrare, condiţii de livrare, condiţii de plată, calitate superioară etc.
ü Potrivit prescripțiilor pct. 25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 148 din 14.02.2008, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial AAP o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică. Însă, contrar prevederilor regulamentare, în anii 2011-2012, DÎTS nu a întocmit și nu a prezentat dările de seamă privind 86 contracte de achiziţie publică de valoare mică în sumă de 1,1 mil.lei. Situații similare au fost constatate la SC și Î.M. „DCC CU”, acestea neasigurînd întocmirea și prezentarea în termen către AAP a dărilor de seamă respective, în sumă totală de 5,2 mil.lei (3,0 mil.lei și, respectiv, 2,2 mil.lei). De asemenea, au fost constatate incorectitudini la modul de întocmire a contractelor de valoare mică. Astfel, responsabilii din cadrul SC, în perioada 2011-2012, au întocmit neregulamentar contracte de valoare mică pentru energia electrică, gaz și energia termică, în sumă totală de 5,5 mil.lei, pe cînd acestea urmau a fi încheiate, prin contracte dintr-o singură sursă.
Lipsa monitorizării din partea grupului de lucru pentru achiziţii al primăriei mun. Bălţi, a determinat contractarea cheltuielilor ineficiente în sumă de 66,0 mii lei. Astfel, în cadrul desfăşurării licitațiilor publice privind lucrările de reparaţie şi întreţinere a străzilor din mun. Bălţi, în anul 2012, au fost acceptate şi achitate nejustificat antreprenorului Î.M. „DRCD” cheltuielile pentru supravegherea tehnică în sumă totală de 66,0 mii lei. Totodată, auditul menționează că executantului i s-au acceptat cheltuielile de „supraveghere a lucrărilor, îndeplinite de el însuși”, în lipsa includerii și acceptării acestora în documentele prezentate la licitaţie, fapt ce confirmă caracterul neregulamentar al lor.
Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice a cauzat contractarea de bunuri materiale, lucrări și servicii (valoarea cărora a însumat peste 1,8 mil. lei) cu evitarea procedurilor de achiziţii publice, precum și procurarea bunurilor și/sau prestarea serviciilor în lipsa surselor financiare în sumă de 0,1 mil.lei etc. Este cazul mijloacelor bugetare, alocate în calitate de transferuri din bugetul mun. Bălți și utilizate prin intermediul Î.M. „GLC”, ultimul dispunînd efectiv de funcţia de executor de buget. Astfel, acesta activînd ca agent economic, şi totodată, exercitînd funcţii de executor de buget, nu se conformează prevederilor de asigurare conformă a procesului de achiziții publice, reieșind din prevederile art. 2 și art. 12 din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007, ceea ce condiţionează riscuri aferente utilizării regulamentare a mijloacelor bugetare.
Prin urmare, prezența vulnerabilităților în procesul de achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor din mijloacele publice concluzionează, că managementul în materia acestora este necorespunzător și necesită îmbunătățiri esențiale.
Recomandări:
10. CMB și primarul mun. Bălți să organizeze desfășurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru din cadrul subdiviziunilor CMB, cu implementarea procedurilor de control intern la achiziționarea mărfurilor, lucrărilor și serviciilor (inclusiv descrierea proceselor aferente acestora), care să asigure conformarea procedurilor de achiziţii publice la cadrul legal, monitorizarea executării contractelor, precum și înlăturarea iregularităților constatate de audit la acest compartiment.
Ø CMB urmează să-şi revizuiască actele normative interne ce ţin de utilizarea fondului de rezervă, astfel ca să utilizeze mijloacele publice în mod regulamentar, transparent şi conform destinaţiei.
Deși, auditul precedent a atenționat AAPL din mun. Bălți privind neregulile în modul de utilizare a Fondului de rezervă și a recomandat reexaminarea Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a acestuia, cu definirea clară a setului de criterii care definesc cheltuielile „cu caracter excepţional şi imprevizibil” (cu excluderea finanţării cheltuielilor ce nu se asimilează celor cu caracter imprevizibil şi nu ţin de competenţa AAPL)[58], în perioada supusă auditării, CMB a comis aceleași nereguli, utilizînd surse pentru acoperirea cheltuielilor care nu cad sub incidența celor cu caracter imprevizibil. Astfel, auditul a constatat că unele cheltuieli suportate din contul FR în anii 2011-2012 nu se asimilează celor cu caracter imprevizibil, stabilite de Regulamentul-tip, din care: 622,8 mii lei – pentru ajutorarea păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, care, conform prevederilor Legii nr. 827-XIV din 18.02.2000[59] şi Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1083 din 26.10.2000[60], sînt pasibile achitării din FMSSP, alocarea mijloacelor financiare fiind efectuată fără a lua în considerare nivelul venitului lunar minim garantat al beneficiarilor și condițiilor stabilite conform art. 5 - art. 7 din Legea nr. 133-XVI din 13.06.2008[61]. De asemenea, din FR a fost alocată suma de 130,0 mii lei pentru activitatea Consiliului veteranilor, din care: 62,4 mii lei – pentru majorarea pensiilor conducerii și președinților organizațiilor primare ale Consiliului (nefiind respectate prevederile art. 16 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, conform cărora toți cetățenii sînt egali în fața legii); 56,1 mii lei – pentru acordarea ajutorului material membrilor Consiliului veteranilor; 11,5 mii lei – alte cheltuieli. Astfel, cheltuielile din FR nu numai că nu au fost reglementate, dar și au fost efectuate în lipsa actelor de evaluare a beneficiarilor și în lipsa documentelor care justifică, că beneficiarii fac parte din categoria respectivă a persoanelor socialmente vulnerabile; din sursa bugetară respectivă au fost majorate neregulamentar pensiile unor categorii de populație etc., iar toate acestea creează riscul unor alocări neîntemeiate din contul FR.
Recomandări:
11. CMB să examineze oportunitatea ajustării Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor Fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor „cu caracter excepţional şi imprevizibil”;să implementeze proceduri de control intern privind asigurarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor Fondului de rezervă.
Ø Absența metodologiei de reglementare a modului de calculare şi evaluare a transferurilor din bugetul municipal pentru acoperirea pierderilor suportate de Î.M. „DTB” la acordarea de înlesniri pentru călătoriile în transportul public unor categorii de beneficiari, condiţionează riscuri sporite de alocare neîntemeiată a resurselor financiare. Astfel, resursele, alocate din bugetul mun. Bălți, ca transferuri pentru acoperirea pierderilor suportate de Î.M. „DTB” prin acordarea de înlesniri la călătoriile în transportul public unor categorii de beneficiari, nu în toate cazurile au fost justificate. În acest scop, în anul 2011, din contul bugetului municipal au fost alocate 12,6 mil.lei, iar în anul 2012 – 11,2 mil.lei. De regulă, alocările respective sînt justificate prin referința la prevederile actelor normative[62] și solicitările în acest sens din partea Î.M. „DTB”. Totodată, auditul relevă că pînă în prezent nu a fost elaborat și aprobat mecanismul (Regulamentul) de realizare a plăților respective, astfel fiind ignorate cerințele pct. 2 din Decizia CMB nr. 23/17 din 21.02.2002. De menționat că, în lipsa reglementărilor respective, primăria anual încheie contracte cu Î.M. „DTB” privind acoperirea pierderilor în urma acordării înlesnirilor unor categorii de populație, în mărime de 75 lei lunar pentru fiecare persoană (reieșind din calculul 50 de călătorii cu costul a 1,50 lei, și diferența de preț a abonamentului în sumă de 45 lei pentru elevi). Aceste pierderi se acoperă în baza raportului de acordare a serviciilor de transport, întocmit de către Î.M. „DTB”, sursele pentru care se aprobă anual în bugetul municipal.
Beneficiarii înlesnirilor sînt: veteranii de război; polițiștii; membrii gărzii populare; carabinierii, categoriile acestora fiind justificate prin informațiile autorităților abilitate în acest sens. Se relevă că, în anul 2012, DASPF, a confirmat înlesnirile pensionarilor pentru dreptul de a beneficia de călătorii gratuite pentru 9,2 mii persoane, sau 84,3% din toți beneficiarii de înlesniri. Totodată, DASPF nu dispune de o evidență veridică și sigură privind numărul beneficiarilor (beneficiarilor-pensionari al înlesnirilor). Astfel, listele beneficiarilor pentru anii 2010-2012 nu sînt sistematizate și vizate de responsabilii respectivi; rezultatele verificărilor/audierilor/deciziilor nu sînt justificate printr-un proces-verbal, aprobat în modul stabilit; în liste nu se menționează schimbarea vizei de domiciliu a pensionarului și nu este posibilă urmărirea fluctuației acestora (inclusiv, în urma decesului sau dezicerea de pensie în urma schimbării locului de trai în altă țară etc.). Prin urmare, auditul a fost lipsit de posibilitatea de a obține o cifră veridică privind numărul de pensionari și fluctuația acestuia, cauza fiind neprezentarea argumentelor de rigoare în această privință din partea DASPF. Mai mult decît atît, DASPF a explicat că, în perioada 10.09.2012-16.09.2012, urmare unui sondaj, Î.M. „DTB” a numărat toate persoanele care beneficiază de înlesniri, fiind calculat numărul mediu de beneficiari pe rută, care ulterior a fost atribuit la numărul lunar de rute, acesta fiind utilizat la calcularea înlesnirilor finanțate din bugetul local. Totodată, sondajul menționat nu este demn de încredere deoarece: a) a fost efectuat fără avizul și participarea reprezentanților primăriei; b) a fost efectuat în luna septembrie, cînd cetățenii sînt într-o mișcare sporită etc.; c) nu au fost efectuate sondaje și în alte perioade ale anului (iarna, primăvara, vara – cînd temperaturile sînt ridicate, iar activitatea cetățenilor este scăzută) etc.
Prin urmare, absenţa metodologiei de stabilire a numărului de persoane, care beneficiază de scutiri, nu face posibilă stabilirea necesarului real de mijloace bugetare pentru compensarea veniturilor ratate ale Î.M. „DTB” și creează riscuri înalte privind recuperarea din bugetul local a serviciilor care, efectiv, nu au fost acordate. În același timp se relevă că, în anii 2011-2012, ponderea transferurilor bugetare în totalul veniturilor Î.M. „DTB” a constituit 48,8% (12,6 mil.lei) și, respectiv, 47,3% (11,2 mil.lei), jumătate din veniturile acesteia fiind alocațiile bugetare, entitatea respectivă urmînd a întreprinde măsuri de eficientizare a propriei activități. Suplimentar, auditul relevă și un management necorespunzător al Î.M. „DTB”, exprimat prin faptul că entitatea a finalizat activitatea în anul 2012 cu pierderi de 3,2 mil.lei, acestea majorîndu-se față de anul 2011 cu 2,6 mil.lei.
Recomandări:
12. CMB:
- să aprobe și să implementeze un mecanism clar şi transparent privind compensarea cheltuielilor Î.M. „DTB” la prestarea serviciilor de transport persoanelor, care beneficiază de scutiri, cu asigurarea revizuirii contingentului de beneficiari, pentru aprecierea volumului de finanțare reieșind din serviciile real acordate;
- să întreprindă măsuri de rigoare privind eficientizarea activității Î.M. „DTB”.
Ø În Raportul anterior de audit aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 38 din 12.08.2011 a fost menționat despre lipsa unor criterii clare, precum şi a unui control intern corespunzător asupra modului de acordare păturilor socialmente vulnerabile a compensaţiei la energia termică în perioada rece a anilor 2007-2010, care au rezultat cu încălcări grave a disciplinei financiare. În condiții analogice, în anul 2011 au fost achitate 3,4 mil.lei din sursele bugetare. Astfel, auditul a constatat că, de către primăria Bălți au fost achitate sub formă de compensații nominative (pentru perioada rece a anului 2011) suma totală de 5,0 mil.lei, aceasta fiind transferată nemijlocit către furnizorii energiei termice, din care: 3,4 mil.lei – ca datorie creditoare către întreprinderile de termoficare, aceasta nefiind asigurată cu fundamentările de rigoare pe fiecare beneficiar, fapt menționat și în materialele auditului precedent. Prin urmare, 3,4 mil.lei au fost achitați în condiții analogice anilor 2008-2011, ca datorii creditoare la compensațiile nominative pentru căldură, în lipsa unor criterii clare şi a unui mecanism exhaustiv de acordare a acestora, ceea ce a cauzat cheltuieli neregulamentare din contul bugetului municipal. Totodată, auditul menționează că pentru îndeplinirea cerințelor din Hotărărea Curții de Conturi nominalizată mai sus, CMB a aprobat Regulamentul privind modalitatea de compensare unor categorii de populaţie a tarifului la energia termică livrată (Decizia nr. 6/3 din 27.10.2011), prin care a fost stabilită mărimea compensaţiei, categoriile beneficiarilor şi sursa de finanțare a lor, precum şi metoda de determinare a mărimii compensaţiei.
Recomandări:
13. CMB să implementeze proceduri de control intern care să asigure respectarea prevederilor regulamentare și transparența respectivă la acordarea compensaţiei la energia termică păturilor socialmente vulnerabile.
OBIECTIVUL III: Au raportat UAT în modul corespunzător, a gestionat și a asigurat integritatea fondurilor aferente patrimoniului?
În cadrul AAPL din mun. Bălți s-a format o stare defectuoasă în materie de administrare/gestionare a patrimoniului public, la origine aflîndu-se un management neconform de gestionare a fondurilor publice, determinat de: lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, responsabil fiind regulatorul în domeniu, în persoana MF; neconformarea managementului normelor regulamentare şi prudenţiale; absenţa unei evidenţe concludente a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; ineficiența procedurilor de control intern; neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile şi a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale; necuprinderea în operaţiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale, precum şi neevaluarea corespunzătoare a activelor fixe în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora; înfiinţarea unor întreprinderi municipale, fără reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor fondatorului şi ale managerului în administrarea patrimoniului transmis în gestiune; abandonul Î.M. cu restanțe impunătoare către BPN și fondarea altora cu activități similare celor abandonate; absenţa informaţiilor de rigoare (complete şi veridice) privind fondul funciar gestionat; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă și eficientă a patrimoniului public local; neimplementarea integrală a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi; alte abateri/nereguli.
În contextul celor relatate se exemplifică următoarele:
Ca rezultat al absenței Normelor metodologice privind evidenţa proprietăţii publice a UAT (care urmau a fi elaborate de MF şi aprobate de Guvern, reieşind din prevederile art. 13 din Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999[63]), precum și absenței cadrului normativ metodologic aferent de evidență a patrimoniului public (în special, a terenurilor publice) se generează incoerențe în asigurarea evidenței autentice a valorilor patrimoniale ale UAT: Astfel:
Potrivit art. 13 din Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999, evidenţa proprietăţii publice a UAT se ţine în contabilitate, în mod distinct, conform Normelor metodologice elaborate de MF şi aprobate de Guvern. Această cerinţă este reglementată şi în alte acte legislative cu incidenţă în domeniul dat, inclusiv, în actele normative elaborate de MF. Lipsa unei abordări punctuale în acest sens are ca efect că AAPL, deși au întreprins măsuri pentru soluţionarea problemei privind evaluarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor proprietate publică, procedura s-a dovedit a fi una parțială și incompletă. Astfel, AAPL Bălți în perioada supusă auditului au întreprins un șir de măsuri, pentru asigurarea evidenței patrimoniului în teritoriul administrat. În acest scop, prin Decizia CMB nr. 1/26 din 26.01.2012 a fost aprobat Cadastrul funciar pe anul 2011, conform căruia primăria a fost obligată să contabilizeze terenurile publice ale municipiului în expresie cantitativă și valorică. Pentru executarea deciziei respective, în aprilie 2012, la contul contabil 014 „Terenuri” au fost contabilizate terenurile cu suprafața de 1,6 mii ha și valoarea totală de 1979,6 mil.lei. De menționat că, pentru aprecierea valorii suprafețelor terenurilor, UAT a aplicat prețurile specificate în Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997. Însă, lipsa cadrului regulator adecvat în acest scop, neaplicarea formulelor contabile corespunzătoare la momentul încheierii tranzacțiilor funciare și altele au generat unele iregularități privind evidența și contabilizarea patrimoniului respectiv. Astfel:
ü AAPL din mun. Bălți, asigurînd contabilizarea terenurilor în baza prețului normativ, au obținut o valoare totală a acestora (1,98 mlrd.lei), care diferă esențial de datele cadastrale și de prețurile funciare comerciale, formate în mun. Bălți, deoarece ultimele sînt stabilite în funcție de locul de amplasare (în centru – fiind mai mari, la periferie – respectiv, mai mici etc.). Ca urmare, în cazul comercializării, transmiterii etc. a unor suprafețe din terenurile respective, acestea suprafețe numără valori semnificativ majorate pe unitate (m2; ar; ha), față de valoarea efectivă contabilizată de către primărie, situația dată condiționînd faptul că, la o anumită perioadă de timp, o parte din terenurile aflate în evidența efectivă a Primăriei, deși cantitativ vor înregistra suprafețe, valoric, acestea vor rămîne la cifra „0” (fără valoare), fapt ce va crea o situație patrimonială neveridică, contrar prevederilor regulamentare.
ü În anul 2012, primăria mun. Bălți a contabilizat necorespunzător (conform situaţiei cadastrale din anul 2011) fondul terenurilor publice în valoare totală de 1,9 mlrd.lei, fără a dispune de evidenţa analitică a acestora, conform cerinţelor pct. 34 și pct. 40 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul MF nr. 93 din 19.07.2010, totodată nefiind respectate și prevederile art. 17 și art. 19 din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007, ceea ce condiționează riscul şi condiţii de raportare neconformă a situațiilor patrimoniale. Totodată, din evidenţa contabilă pe anul 2012 nu au fost excluse terenurile comercializate cu suprafaţa de 10,9 ha în valoare de 13,4 mil. lei, fapt care a denaturat datele patrimoniale şi cele raportate.
ü Ca urmare a neefectuării inventarierii respective a suprafețelor de terenuri, la transmiterea (în baza deciziei CMB nr. 5/28 din 26.04.2012) terenurilor de la primărie la evidența DÎTS nu a fost transmis terenul cu suprafața de 0,7 ha, aferent clădirii Școlii serale (str. Burebista, nr. 10), acesta, rămănînd în continuare în evidența contabilă a primăriei. De menționat că ulterior (în baza contractului de vînzare-cumpărare din 13.07.2012) imobilul în cauză și terenul aferent acestuia au fost comercializate, DÎTS diminuînd din evidență clădirea, iar proprietarul înregistrînd la OCT bunul imobil procurat (terenul și clădirea) la valoarea totală de 1,5 mil.lei. În pofida celor relatate, la situația din 01.01.2013, terenul aferent de 0,7 ha se numără în evidența primăriei, fapt ce contravine art. 29 alin.(6) din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007 şi prescripţiilor Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministerului finanțelor nr. 93 din 19.07.2010, efectul din aceasta fiind denaturarea raportului financiar pentru anul 2012 (1,5 mil.lei). Astfel, cauzele principale care au generat situația vizată se prezintă a fi neefectuarea inventarierilor corespunzătoare, precum și nedelimitarea adecvată a terenurilor.
ü Nedelimitarea terenurilor, precum și lipsa controlului respectiv din partea AAPL din mun. Bălți privind utilizarea fondului funciar din teritoriul administrat, nu a permis o monitorizare eficientă a terenurilor aflate în folosința unor agenți economici. Astfel, la comercializarea bunurilor imobile de către un agent economic nu s-au luat în considerație prevederile art. 3 alin.(3) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997, potrivit cărora pentru perfectarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare se prezintă documentele, în care sînt indicaţi parametrii cantitativi şi calitativi ai terenului, precum şi dreptul deţinătorului asupra terenului. Urmare a neargumentării depline a suprafețelor vîndute, CSJ a obligat Primăria să emită o altă decizie prin care să fie revăzut bunul imobil realizat, hotărîrea nefiind definitivată pînă la moment. Totodată, la reexaminarea tranzacției s-a constatat că efectiv suprafața terenului imobilului este de 0,7937 ha, sau cu 0,064 ha mai mare față de suprafața înregistrată în Registrul bunurilor imobile (0,7297 ha). Prin urmare, neformarea bunului imobil conform prevederilor regulamentare, precum și litigiile de judecată au condiționat faptul că AAPL nu au încasat plata pentru folosință a terenului public pentru anii 2011-2012 în sumă de 27,0 mii lei.
În pofida faptului că primăria mun. Bălți a depus efort în vederea înregistrării în evidență a terenurilor publice (în baza Cadastrului funciar pe anul 2011), un șir de întreprinderi municipale și alte subdiviziuni ale CMB nu au asigurat contabilizarea conformă a terenurilor primite în gestiune. Astfel, Î.M. „Hotelul Bălți”, Î.M. „DCC CU”, Î.M. „DTB” nu au contabilizat terenurile aferente imobilelor cu suprafața totală de 5,56 ha în valoare de 5,8 mil.lei, fapt ce contravine prevederilor Legii contabilității.
Lipsa unui sistem informaţional de date, care ar asigura evidenţa amplă şi veridică a calculării şi achitării plăţilor funciare nu a permis echipei de audit să exprime o opinie fundamentată privind calcularea și formarea veniturilor din comercializarea, folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, arenda acestora etc.
Potrivit art. 9 alin. (2) lit. i) şi lit. j) din Legea nr. 121-XVI din 04.05.2007, de competenţa APL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Totodată, conform art. 17 alin.(1) şi alin.(3), art. 27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, fără înregistrarea în evidenţă este interzisă. Prin urmare, primăria mun. Bălți, neconformîndu-se prevederilor regulamentare, nu a asigurat o contabilizare conformă a tuturor angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată; nu deține evidența analitică și sintetică completă a tranzacțiilor funciare (inclusiv, referitor la majorările calculate din comercializarea terenurilor, ținînd cont de inflație și penalitățile respective). Primăria nu deţine un sistem informaţional de date care ar asigura evidenţa amplă şi veridică a calculării şi achitării plăţilor funciare (acestea se ţin manual de către specialiștii cadastrali). De menționat că, în cadrul primăriei, întocmirea și eliberarea facturilor de strictă evidență la comercializarea terenurilor publice este pusă pe seama DPMRF, fără ca contabilitatea să facă înscrieri asupra angajamentelor apărute în cadrul tranzacțiilor respective, veniturile aferente acestora fiind încasate la conturile respective ale DGFE. Ca urmare, contrar prevederilor regulamentare, primăria nu are înregistrate în evidenţă toate angajamentele apărute în urma tranzacțiilor funciare (conform contractelor de vînzare-cumpărare), în sumă de 5,1 mil. lei. Totodată, contrar art. 4 alin.(4) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997, contabilitatea Primăriei nu a asigurat ţinerea evidenţei integrale a sumelor calculate, conform ratei inflaţiei, referitor la terenurile realizate şi neachitate integral la moment. Astfel, conform datelor DPMRF, la situația din 31.12.2012, soldul sumelor neachitate în urma tranzacțiilor de arendă funciară constituie 2,2 mil.lei, în evidența contabilă (la conturile extrabilanțiere pentru anul 2012) fiind înregistrate numai 0,7 mil.lei, sau cu 1,5 mil.lei mai puțin.
Cele menționate confirmă un cadru de contabilizare și monitorizare irelevante a veniturilor provenite din comercializarea bunurilor proprietate publică, persoanele responsabile în acest scop urmînd a întreprinde măsuri de reglementare a procedeelor descrise. Cauza deficienţelor constatate este absența unor proceduri de control intern în domeniul politicilor de contabilizare, inclusiv în aspectul tranzacțiilor funciare, efectul din aceasta fiind apariția unor riscuri de diminuare a părţii de venituri a bugetului UAT. Totodată, auditul menționează că situațiile expuse mai sus sînt și un rezultat al lipsei unui cadru normativ metodologic și de evidență a patrimoniului public, elaborat de MF și aprobat de Guvern în contextul prevederilor art. 13 din Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999.
Recomandări:
14. Consiliul municipal Bălți, primăria mun. Bălți:
- să implementeze un sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar (inclusiv la toate subdiviziunile), care să asigure o evaluare exhaustivă a terenurilor proprietate publică, contabilizarea conformă a angajamentelor în urma tranzacțiilor funciare, inventarierea și raportarea regulamentară a situațiilor funciare, cu întreprinderea măsurilor în vederea înlăturării iregularităților constatate de audit;
- să asigure evidenţa plăţilor funciare, conform prevederilor cadrului legal existent, în baza documentelor confirmative, cu stabilirea persoanelor responsabile de evidenţa plăţilor respective şi încasarea acestora în conformitate cu prevederile regulamentare.
15. Î.M. „Hotelul Bălți”, ÎM „DCC CU”, ÎM „DTB” să întreprindă măsuri în vederea înregistrării în evidența contabilă a terenurilor aferente construcțiilor aflate în gestiune, conform prevederilor legale.
Ø Neidentificarea, nedelimitarea şi neînregistrarea integrală a patrimoniului public (de stat, al UAT) și a celui privat, precum şi neînregistrarea conformă a drepturilor patrimoniale la OCT, constituie un impediment semnificativ la acumularea veniturilor pasibile din acest domeniu şi generează un risc major de pierdere a patrimoniului public local. Astfel, deşi AAPL încearcă să-şi justifice inacţiunile prin lipsa mijloacelor financiare și alte impedimente, se denotă că nu au fost identificate şi înaintate către Guvern soluţii relevante în vederea depăşirii situaţiei create. În acest sens, auditul relevă că, deși rapoartele precedente ale Curții de Conturi conțin recomandări la acest capitol, nu s-au conformat totalmente acestora: CMB, primăria mun. Bălți, DÎTS, SC, Î.M. „GLC”, Î.M. „DTB”, Î.M. „Regia Apă-Canal Bălți” etc., care, nerespectînd prevederile art. 4 şi art. 5 din Legea nr. 1543-XIII din 25.02.1998[64] şi ale Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007, nu au asigurat înregistrarea unui șir de imobile în Registrul cadastral al drepturilor de proprietate. Astfel, primăria mun. Bălți nu a asigurat înregistrarea imobilele publice cu destinație locativă în sumă de 224,9 mil.lei (din gestiunea Î.M. „GLC”); bunurile imobile neînregistrate ale DÎTS constituie 58,9 mil.lei, sau 41% din totalul acestora; ale Î.M. „Regia Apă-Canal Bălți” – 47,3 mil.lei, sau 89% din totalul imobilelor; la Î.M. „GLC” nu a fost evaluată și contabilizată în modul corespunzător valoarea a 8 fonduri fixe (inclusiv, 4 imobile nu sînt înregistrate la OCT, din care 2, conform datelor OCT, au o valoare de 0,45 mil. lei); Î.M. „DTB” – 0,06 mil.lei; SC – 2 clădiri cu suprafața de 729,1 m2, valoarea acestora constituind „zero lei”, ceea ce generează majorarea riscului de pierdere a lor; primăria s. Elizaveta – 5 imobile cu valoarea de 0,03 mil.lei; primăria s. Sadovoe – imobile în valoare de 1,1 mil.lei etc. Totodată, nu la toate imobilele specificate au fost efectuate înregistrările regulamentare privind grevarea drepturilor patrimoniale, prevăzute de art. 24 alin.(3) din Legea nr. 1543-XIII din 25.02.1998, inclusiv Î.M. „DTB” – la terenurile aferente imobilelor transmise în gestiune economică cu suprafața de 3,84 ha. Totodată, primăria s. Elizaveta nu a contabilizat stadionul și nu a asigurat înregistrarea terenului acestuia (1,01 ha) în Registrul cadastral al drepturilor de proprietate, fapt ce generează un risc de pierdere a drepturilor de proprietate asupra patrimoniului respectiv.
Recomandări:
16. CMB, primăria mun. Bălți și primăriile s. Elizaveta și s Sadovoe; să asigure efectuarea inventarierii patrimoniului, cu evaluarea și contabilizarea conformă a acestuia, precum și înregistrarea la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică gestionat, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare (inclusiv la toate subdiviziunile și întreprinderile fondate).
Ø Deficienţele existente în evidenţa şi administrarea patrimoniului public în cadrul AAPL afectează buna gestiune a acestuia, iar caracterul formal al inventarierilor anuale au avut ca efect necontabilizarea unor imobile, construcții etc., precum și trecerea neregulamentară a unor bunuri din categoria fondurilor fixe la categoria obiectelor de mică valoare și scurtă durată.
ü Deși, în anii 2011-2012, la cele 60 de instituții de învățămînt din cadrul DÎTS au fost efectuate mai multe inventarieri, nici într-un caz nu au fost constatate lipsuri sau surplusuri. Totodată, iregularitățile admise la efectuarea inventarierilor denotă caracterul formal al procesului. Astfel, în listele de inventariere perfectate la Școala-internat auxiliară, în loc de valoarea de bilanț, la 3 poziții a fost indicat „numărul de inventar”, ca rezultat fiind majorată nejustificat valoarea de bilanț a imobilelor cu 3,4 mil.lei. Urmare a confruntării listelor de inventariere cu datele OCT, precum și luînd în considerație existența reală a unor clădiri și imobile, s-a constatat că în listele pe anul 2011 nu au fost incluse imobile cu valoarea totală de 6,0 mil.lei, iar pe anul 2012 – de 3,5 mil.lei. De asemenea, în rezultatul verificărilor la fața locului a fost identificată prezența efectivă a unei clădiri cu 2 niveluri, care, deși este utilizată de către Școala sportivă nr. 1, pe parcursul ultimilor 10 ani, nu figurează în evidența DÎTS și în cadrul materialelor privind inventarierile anuale.
Misiunea de audit a constatat că, în cadrul inventarierilor anuale, nu au fost identificate efectiv 34 de clădiri, în sumă totală de 1,7 mil.lei (anii 2003-2013). De rînd cu cele expuse, se relevă că DÎTS nu a contabilizat un șir de imobile și alte instalații de transmitere. La situația din 01.01.2013, sînt contabilizate doar 4 rețele termice (prin care S.A. „CET Nord” furnizează energie termică către instituțiile DÎTS), altele 49 cu lungimea de peste 11,0 mii metri nu sînt înregistrate nici în evidența contabilă a DÎTS și nici a S.A. „CET Nord”, cauza fiind neluarea acestora la evidență ca obiecte separate la momentul dării în exploatare a edificiilor (conform explicațiilor verbale ale contabilului-șef al DÎTS). De menționat că, în 3 cazuri, DÎTS a contabilizat cheltuielile de reparații capitale a rețelelor termice în sumă totală de 299,0 mii lei, deși acestea nu figurează în evidența contabilă a direcției.
De asemenea, nu a fost asigurată contabilizarea a 7 terenuri de fotbal. Totodată, la recepționarea de la de la Î.M. „Fotbal Club” a Complexului sportiv „Constructorul” (2009), deși prin actul de primire-predare din 24.04.2009 au fost transmise 4 imobile, DÎTS a comasat aceste imobilele într-un singur obiect, care la situaţia din 31.12.2012 valora 0,6 mil.lei, astfel denaturînd datele cu privire la numărul imobilelor.
Potrivit prescripțiilor din Catalogul mijloacelor fixe[65], spaţiile verzi şi plantaţiile decorative (arbori şi arbuşti) pe străzi, în pieţe, parcuri, grădini publice, scuaruri, pe teritoriul întreprinderilor, în curţile clădirilor de locuit sînt atribuite la categoria fondurilor fixe. Totodată, nu există reglementări exhaustive privind evidența acestora. Ca urmare, misiunea de audit a constatat că peste 1,7 mii arbori și arbuști în valoare estimată la circa 1,4 mil.lei nu sînt înregistrați în evidența contabilă a DÎTS.
Primăria s. Elizaveta nu a evaluat și nu a contabilizat regulamentar terenul stadionului (1,3 mil.lei), precum și 249 de arborii de diferite specii (circa 0,2 mil.lei) de pe terenul aferent clădirilor primăriei și gimnaziului din sat. La fel, timp de 10 ani (anii 2003-2013), în cadrul inventarierilor anuale, primăria nu a identificat prezenţa efectivă a monumentelor[66], fapt ce denotă că inventarierile poartă un caracter formal (monumentele nefiind contabilizate, iar terenul aferent acestora nefiind delimitat). La situația din 31.12.2012, primăria s. Sadovoe nu a înregistrat în evidență fondul locativ cu suprafața de 449,5 m2 în valoare de 1,1 mil.lei, precum și alte mijloace fixe în sumă de 0,1 mil.lei.
Din contul transferurilor bugetare au fost efectuate cheltuieli aferente amenajării terenurilor de joacă, în valoare de 2,6 mil.lei. În pofida faptului că lucrările de amenajare au fost raportate și transmise primăriei mun. Bălți (conform facturilor fiscale la momentul îndeplinirii lucrărilor), acestea nu au fost înregistrate regulamentar nici în evidența Î.M. „GLC” și nici a primăriei mun. Bălți. Contrar prevederilor la art. 17 alin. (4) din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007, care stabilesc că contabilitatea activelor pe termen lung se ţine pe fiecare obiect de evidenţă, în expresie cantitativă şi valorică, primăria mun. Bălți nu a inclus în bilanț valoarea a 16 monumente (inclusiv, 2 de importanţă naţională).
Prin urmare, efectuarea superficială a inventarierilor (cu nerespectarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007, precum și prescripțiilor din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 27 din 28.04.2004[67] (pct. 41-50) și Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. nr. 60 din 29.05.2012[68]) a cauzat diminuarea valorii patrimoniului public, nu a asigurat controlul respectiv asupra integrităţii şi folosirii eficiente a fiecărui imobil, ceea ce denotă o atitudine iresponsabilă privind contabilizarea conformă şi gestionarea regulamentară a patrimoniului public.
ü Evidența mijloacelor fixe la unele AAPL supuse auditării nu oferă o informație concludentă privind patrimoniul gestionat și gradul de uzură al acestuia. Astfel, contrar prescripțiilor din Catalogul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003[69] şi pct. 56 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 93 din 19.07.2010, DÎTS nu a asigurat efectuarea revizuirii duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. Ca urmare, din 215 clădiri (conform evidenței contabile), în 155 cazuri (72,1 %) acestea au rămas fără valoare, efectul fiind ieşirea contabilă a activelor înaintea expirării termenelor regulamentare.
Mai mult decît atît, ca rezultat a celor menționate, precum și al neevaluării adecvate a fondurilor fixe, în anul 2012, DÎTS, călăuzindu-se de circulara MF[70], a trecut unele bunuri în valoare de 2,5 mil.lei din categoria fondurilor fixe (inclusiv imobile și alte instalații de transmitere) la categoria obiectelor de mică valoare și scurtă durată, fapt ce generează riscul dezintegrării și înstrăinării fondurilor publice prin metode abuzive și contrar intereselor statului. În mod analogic primăria s. Elizaveta a trecut de la fonduri fixe la OMVSD bunuri în valoare de peste 0,2 mil.lei. Astfel, MF în calitate de regulator național în domeniu, a emis un act normativ prin care a autorizat instituțiile publice de a trece mijloacele fixe cu valoarea de la 3 mii lei la 6 mii lei la OMVSD, cu predarea ulterioară în arhivă a fișelor de inventariere care au fost deschise pentru evidența analitică a acestora. În opinia auditului, circulara în cauză a MF autorizează ieșirile neautorizate de fonduri fixe și nu ține cont de prevederile actelor normative în vigoare asupra evidenței activelor de lungă durată (în special, grupa clădiri) și, totodată, specificul evidenței OMVSD. Prin urmare, ținînd cont de faptul că în sectorul public la moment nu este asigurată evaluarea adecvată a fondurilor fixe (în mun. Bălți valoarea imobilelor este semnificativ diminuată), trecerea unor grupe de fonduri fixe în categoria OMVSD doar reieșind din criteriul valoric al acestora facilitează ieșirile neautorizate, efectul din aceasta fiind diminuarea valorii patrimoniului public.
Lipsa mijloacelor necesare pentru întreţinerea edificiilor şi căminelor instituţiilor de învățămînt, nerenovarea acestora pe parcursul a 10-14 ani au cauzat neexploatarea îndelungată şi deteriorarea lor, ceea ce determină riscul de dezintegrare şi pierdere a patrimoniului public local. Totodată, unele active de lungă durată nu sînt evaluate și contabilizate corespunzător. Astfel, cinci imobile din cadrul DÎTS (în valoare de 6,0 mil.lei) nu se utilizează de la 2 pînă la 14 ani, cauzele neutilizării fiind diferite. Spre exemplu: clădirea Școlii - internat (str. Decebal nr. 99 a) nu se utilizează de 4 ani din cauza numărului scăzut de elevi; clădirea Liceului Teoretic „A.I. Cuza” (str. Kievului nr. 73) – de 14 ani din cauza lipsei de mijloace financiare pentru reparațiile capitale. Tabăra de odihnă „Vostok” din s. Rădoaia, aflată în gestiunea DÎTS, cu o capacitate de 120 de locuri şi suprafaţa de 3,15 ha nu este utilizată conform destinaţiei din anul 2007. Ca urmare, pe tot parcursul acestei perioade, autoritatea publică a suportat cheltuieli ineficiente de întreținere a obiectului (în 2011-2012, numai pentru pază, cheltuielile au constituit 126,9 mii lei). Totodată, terenul aferent taberei (suprafaţa 3,15 ha), aflîndu-se la evidența cadastrală a primăriei comunei Heciul Nou (r-nul Sângerei) nu a fost evaluat de către aceasta (conform prevederilor legale, ar valora în jur de 4,5 mil.lei) şi nu a fost luat în evidenţa contabilă, ca teren aferent, fapt ce contravine prevederilor Legii contabilității. Totodată, DÎTS, cu abateri de la actele normative în vigoare, nu a înregistrat la OCT valoarea imobilelor Taberei de odihnă „Vostok” în sumă de 1,4 mil.lei.
Recomandări:
17. Primăria mun. Bălţi, DÎTS, primăriile s. Elizaveta și s. Sadovoe să asigure inventarierea regulamentară a patrimoniului public, înregistrarea în evidența contabilă și raportarea veridică a acestuia, precum și reevaluarea fondurilor fixe conform prevederilor legale.
Ø În perioada 2011-2012, în lipsa acordului fondatorului, ÎM „DCC CU” a comercializat active neutilizate în procesul tehnologic, în sumă totală de 0,4 mil.lei, fapt ce contravine art. 13 din Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 387 din 06.06.1994[71] și statutului întreprinderii. Astfel, în perioada 2011-2012, Î.M. „DCC CU”, în lipsa acordului fondatorului (CMB), neregulamentar a comercializat unele active neutilizate în procesul tehnologic, în valoare de 0,4 mil.lei, obținînd venit net în sumă de 141,0 mii lei, care a fost utilizat de întreprindere în diferite scopuri. De menționat că pe parcursul efectuării misiunii de audit au fost prezentate procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de administrare al întreprinderii, prin care s-a acceptat comercializarea bunurilor și utilajelor neutilizate, totodată, nefiind prezentate documentele privind aprobarea de către fondator a listei activelor neutilizate în procesul tehnologic, propuse spre comercializare în perioada de referință.
Recomandări:
18. CMB, de comun cu subdiviziunile și întreprinderile din subordine, să asigure respectarea prevederilor legale la comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic, cu implementarea unor proceduri de control intern care să excludă iregularitățile din domeniul nominalizat.
Ø Modul de evidenţă a patrimoniului valorificat din contul mijloacelor bugetare prin intermediul Î.M. „DCC CU” și a patrimoniului transmis în gestiune economică către întreprinderile municipale nu este reglementat suficient, ceea ce condiționează denaturări ale situațiilor patrimoniale și generează iregularități la gestionarea acestuia . Astfel:
Deşi investițiile valorificate prin intermediul Î.M. „DCC CU” sînt din contul mijloacelor bugetare alocate, evidenţa analitică urmînd a fi ţinută la conturile respective, bunurile valorificate din contul acestora sînt înregistrate ca valoare a Î.M. „DCC CU” la contul nr. 121 „Active în curs de execuții”. În contextul celor expuse, precum și ținînd cont că în temeiul pct. 15 din SNC 5[72] rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară a entității, auditul relevă că raportarea de către Î.M. „DCC CU” (la situaţia din 01.01.2013) la contul „Active în curs de execuții” a valorii obiectelor recepţionate din contul mijloacelor bugetului municipal, în sumă totală de 85,8 mil.lei (care s-a majorat față de 01.01.2012 cu 11,4 mil.lei.), nu este argumentată din motivul, că activele în curs de execuție au fost edificate din contul mijloacelor bugetului municipal și, respectiv, prezintă proprietatea municipală. Mai mult decît atît, ținînd cont de faptul că, potrivit normelor legale[73] întreprinderea municipală nu poartă răspundere pentru obligaţiile fondatorului și viceversa, misiunea de audit menționează că raportarea în activul Î.M. „DCC CU” a patrimoniului municipal (85,8 mil.lei) prezintă un risc de pierdere a acestuia în caz de urmărire şi sechestrare pentru datorii sau în alte cazuri de neonorare a obligațiunilor de către întreprinderea municipală.
Totodată, cele relatate denotă că Î.M. „DCC CU” nu a asigurat transmiterea în termen a obiectelor valorificate către beneficiarii finali din cadrul CMB, pentru o evidență conformă a acestora, în vederea asigurării utilizării conform destinației a alocațiilor bugetare aprobate, după cum prevede art. 35 alin.(6) lit. c) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003. Prin urmare, valoarea reparațiilor capitale finalizate, care urmau să fie transmise de către Î.M. „DCC CU” beneficiarilor la situația din 31.12.2012, au constituit 13,5 mil.lei, inclusiv: 12,7 mil.lei – lucrările privind descentralizarea sistemului de încălzire la 7 grădinițe de copii subordonate DÎTS.
Există neconcordanţe între politicile de contabilitate ale instituţiilor bugetare şi întreprinderilor municipale fondate. Astfel, instituţiile bugetare țin evidența fondurilor fixe transmise în gestiune economică a Î.M. la contul activ 136 „Investiții pe termen lung în părți legate”, la I.M. acestea fiind înregistrate la contul activ 123 „Mijloace fixe”, fapt care generează o raportare financiară denaturată a situaţiilor patrimoniale pentru unele și aceleași bunuri.
Contrar prevederilor art. 14 alin.(2) lit. b) și lit. c) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, în lipsa deciziei Consiliului local, primăria s. Sadovoe a transmis în gestiunea Î.M. „Apă-Canal Bălți” sistemul de alimentare cu apă a s. Sadovoe, în valoare de 0,9 mil.lei (valorificat prin intermediul FISM în anul 2009).
Recomandări:
19. CMB, primarul mun. Bălți, de comun cu Î.M. „DCC CU”, să implementeze proceduri de control intern care să asigure gestionarea eficientă și evidența conformă a patrimoniului valorificat din contul mijloacelor bugetare, precum și transmiterea regulamentară a acestuia către beneficiarii finali.
Ø În pofida măsurilor întreprinse de către primăria mun. Bălţi, nu s-a reuşit asigurarea înregistrării complete și conforme în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale fondatorului a mijloacelor fixe transmise în gestiunea economică a întreprinderilor municipale fondate.
AAPL din mun. Bălți nu s-au conformat recomandărilor precedente ale Curții de Conturi în vederea înregistrării conforme a patrimoniului public transmis în gestiune Î.M.. Astfel, la situația din 31.12.2012, AAPL din mun. Bălți nu au înregistrat, la contul 136 „Investiții pe termen lung în părți legate”, valoarea integrală de bilanț a bunurilor din gestiunea întreprinderilor municipale fondate. Rapoartele financiare nu includ bunurile patrimoniale în valoare de 5,2 mil.lei, prin ce nu au fost respectate prescripțiile din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 94 din 19.07.2010.
Totodată, se relevă că 96% (sau 476,2 mii lei) din suma totală a patrimoniului Î.M. „Fotbal Club Bălți” de 0,5 mil.lei, constituie valoarea a 6 apartamente, care, din considerentele că entitatea se află în proces de insolvabilitate, au fost reevaluate la situația din 21.10.2010 la suma totală de 2,8 mil.lei, sau de 6 ori mai mult ca valoarea inițială a acestora.
Ø Sistemul de monitoring financiar la întreprinderile municipale nu s-a soldat cu consolidarea disciplinei financiare şi sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public. Totodată, AAPL nu au exercitat controlul corespunzător asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului UAT transmis în gestiune.
CMB exercită dreptul de administrare a patrimoniului public la 23 de Î.M. şi la 3 IMSP, din care 10 întreprinderi municipale nu activează sau se află în procedură de insolvabilitate și/sau lichidare. În conformitate cu rapoartele financiare ale 14 Î.M., valoarea activelor totale la situaţia din 31.12.2012 a constituit 1417,5 mil.lei, majorîndu-se cu 97,3 mil.lei, comparativ cu situaţia pe anul precedent. Conform rezultatelor financiare pe anii 2011-2012, deși veniturile din vînzări au înregistrat creșteri de la 178,1 mil.lei la 204,0 mil.lei, pierderile nete au însumat, respectiv, 48,7 mil.lei şi 8,9 mil.lei. La situația din 31.12.2012, 8 Î.M. (sau 57%), din cele 14 care au desfășurat activitate, au finalizat anul cu pierderi (8,9 mil.lei).
De menționat că, în anii 2011-2012, majoritatea Î.M. au înregistrat indicatori economico-financiari sub nivelul recomandabil. Astfel, 9 (64%) și, respectiv, 6 (43%) Î.M. nu au asigurat rentabilitatea vînzărilor; 10 (71%) și, respectiv, 11 (78%) Î.M. nu au asigurat rentabilitatea utilizării activelor; 11 (78%) și, respectiv, 9 (64%) Î.M nu au asigurat coeficienții lichidității absolute. Totodată, potrivit informației IFS Bălți, în anul 2012, întreprinderile municipale au înregistrat o majorare a datoriilor neachitate față de BPN cu 3,5 mil.lei, care la situația din 31.12.2012 au însumat 16,1 mil.lei, cele mai mari fiind înregistrate la: Î.M. „DSARC 2” – 5,2 mil.lei; Î.M. „DPEFL” – 4,9 mil.lei; Î.M. „Regia Apă-Canal Bălți” – 1,4 mil.lei etc.
Situaţiile menționate se datorează atît factorilor interni şi externi, cît şi managementului irelevant al întreprinderilor municipale, care se exprimă prin: (1) inconsecvențe ale cadrului regulator și ale acțiunilor întreprinse de fondator; (2) raporturi neconforme între fondator şi managementul entităţilor etc.
În contextul celor relatate se exemplifică un șir de iregularități admise la gestionarea patrimoniului transmis în gestiunea Î.M. și la administrarea activității acestora:
ü În anii 2011-2012, pentru a corecta deficiențele admise la gestionarea patrimoniului, justificării transmiterii regulamentare a acestuia întreprinderilor municipale, precum și asigurării unei evidențe conforme a patrimoniului transmis în gestiunea întreprinderilor municipale, în baza deciziilor CMB, unele întreprinderi municipale au fost obligate să transmită primăriei mun. Bălți mijloacele sale fixe, care, după înregistrarea corespunzătoare la primărie, au fost transmise ulterior în gestiune economică a Î.M. De menționat că Î.M. au confirmat tranzacția patrimoniului prin facturi fiscale, ceea ce a generat aplicarea TVA. Ca urmare, 6 Î.M. au calculat TVA în sumă de 3.0 mil.lei, fapt care a influențat negativ asupra situațiilor financiare ale acestor entități.
ü Misiunea de audit relevă că, în cazul a 4 Î.M., care au înregistrat datorii semnificative la BPN[74] (13,2 mil.lei), CMB a fondat alte întreprinderi care au preluat activitățile celor datornice, datoriile rămînînd în contul Î.M. a căror activități au fost sistate. Astfel, începînd cu data de 17.05.2011, Î.M. „GLC” (fondată la 05.05.2011 și înregistrată la 13.05.2011, cu un capital statutar de 5,4 mii lei) a preluat activitățile Î.M. „DPEFL”. Prin urmare, în baza deciziilor CMB, fondurile fixe cu valoarea inițială de 1100,2 mil.lei (inclusiv fondul locativ de 1080,7 mil.lei și fonduri fixe cu destinație productivă de 19,5 mil.lei), gestionate anterior de către Î.M. „DPEFL”, au fost transmise Î.M. „GLC”, fără dreptul includerii acestora în capitalul statutar (numai cu drept de gestiune economică). În acest mod, CMB a contribuit la sistarea activității Î.M. „DPEFL”, abandonînd-o cu datorii față de BPN, care, la situația din 31.12.2012, au însumat 4,8 mil.lei. Cele menționate contravin prevederilor art. 30 alin.(1) și alin. (2) din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992, potrivit cărora se permite suspendarea activităţii întreprinderii la decizia fondatorului, în cazul în care aceasta nu are datorii faţă de BPN, faţă de alţi creditori și după efectuarea controlului fiscal, cu publicarea deciziei privind suspendarea activității întreprinderii în Monitorul Oficial și informarea în scris a creditorilor.
În perioada 2010-2013, IFS Bălți, în urma controalelor efectuate la Î.M. „DPEFL”, a calculat plăți de bază suplimentare și a aplicat sancțiuni economice în sumă totală de 3,3 mil.lei, din care agentul economic a achitat doar 87,1 mii lei. În urma examinării în instanța de judecată, IFS Bălți a remis (la 20.03.2012) spre executare executorilor judecătorești titlul privind încasarea plăților respective, care, la rîndul său, (la 16.10.2012) au informat autoritatea fiscală că debitorul Î.M. „DPEFL” nu activează și nu dispune de bunuri care ar putea fi sechestrate pentru achitarea datoriilor. La moment, IFS este în litigiu cu Î.S. „Camera Înregistrării de Stat”, obiectul litigiului fiind anularea deciziei de înregistrare a Î.M. „GLC”, din motivul că aceasta a fost înregistrată cu încălcarea prevederilor art. 13 (alin. 8.) din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992, potrivit cărora în cazul în care pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la BPN, persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi pînă la înlăturarea circumstanţelor menţionate.
Se relevă că deoarece persoanele cu funcții de răspundere au refuzat prezentarea documentelor ce țin de activitatea Î.M. „DPEFL”, auditul a fost lipsit de posibilitatea expunerii unei opinii asupra situației economice a acesteia. Totodată, conform datelor DS, IFS și CTAS, întreprinderea nominalizată nu a prezentat raportul financiar pe anul 2012, dările de seamă fiscale (IAL 09; declarația persoanei juridice pe impozitul pe venit etc.) și rapoartele ce țin de contribuțiile de asigurări obligatorii. De menționat că deși, în anul 2011, Î.M. „DPEFL” și-a sistat activitatea, la situația din 31.12.2011, aceasta a mai acumulat datorii în sumă de 747,4 mii lei, datoriile față de BPN majorîndu-se pînă la suma de 3,7 mil.lei, în bilanțul contabil fiind reflectate obligațiunile bugetare în sumă de 3,3 mil.lei, sau cu 0,4 mil.lei mai puțin decît în fișa IFS Bălți. De asemenea, pe parcursul anului 2012, în lipsa activităților desfășurate, întreprinderea a majorat datoriile cu 1,0 mil.lei, la 31.12.2012, datoriile față de BPN constituind 4,8 mil.lei. Aceiași situație se atestă și în anul 2013. Concomitent cu obligațiunile fiscale, la situația din 31.12.2011, Î.M. „DPEFL” a înregistrat datorii la remunerarea muncii de 0,7 mil.lei, precum și alte datorii de 0,2 mil.lei etc.
În contextul celor relatate, reieșind din circumstanțele care au condiționat sistarea activității Î.M. „DPEFL” și dispariția din evidența acesteia a patrimoniului gestionat anterior, se atestă existența unui risc major ca bugetul întreprinderii să fie prejudiciat cu suma de 8,7 mil. lei, cauza fiind neîntreprinderea acțiunilor de recuperare a creanțelor cu un termen de achitare de peste 2,5 ani (ca urmare a sistării activității), rezultate din nerecuperarea a 1,0 mil.lei – creanțe conform facturilor comerciale; 7,2 mil.lei – creanțele populației pentru servicii; 0,5 mil.lei – creanțe din darea în chirie/locațiune a unor încăperi etc.
Contrar prescripțiilor pct. 13 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 387 din 06.06.1994 și statutul întreprinderilor, managerii Î.M. „DPEFL” și ai Î.M. „GLC” au efectuat unele tranzacții patrimoniale și financiare în lipsa acordului fondatorului. Astfel, în anul 2011, Î.M. „GLC” a procurat de la Î.M. „DPEFL” bunuri în sumă totală de 1,4 mil.lei (inclusiv TVA 0,2 mil.lei), care la momentul auditării nu sînt achitate integral. Pentru a evita apariția unor litigii privind datoriile conform contractelor încheiate între Î.M. „GLC”, Î.M. „DPEFL” și agenții economici, datoriile creditoriale ale Î.M. „DPEFL” în sumă totală de 0,9 mil.lei au fost cesionate Î.M. „GLC”, totodată fiind transmise și creanțele în sumă de 0,3 mil.lei, fără a dispune de autorizația respectivă a fondatorului. La momentul auditării, datoria de Î.M. „GLC” neachitată Î.M. „DPEFL” timp de peste 2 ani a constituit 0,9 mil.lei.
Reieșind din cele constatate mai sus, auditul consideră acțiunile CMB, în cadrul constituirii Î.M. „GLC” și organizării activității Î.M. „DPEFL”, ca fiind iresponsabile și neargumentate prin probe relevante. Astfel:
pornind de la faptul că, potrivit art. 20 alin.(2) din Legea nr. 845-XVI din 03.01.1992, Î.S. şi Î.M. sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul lor, CMB, prin retragerea patrimoniului de la Î.M. „DPEFL”, a creat condiții ca aceasta să nu-și onoreze obligațiunile către BPN și alți creditori;
la 05.05.2011, CMB a decis diminuarea capitalului statutar al Î.M. „DPEFL” de la 14,3 mil.lei la 0,005 mil.lei, în lipsa calculelor și argumentelor în acest scop, deși, conform prevederilor art. 112 din Codul Civil[75], capitalul statutar reprezintă valoarea minimală a activelor nete pe care trebuie să le dețină societatea comercială. Totodată, contrar prevederilor regulamentare, în raportul financiar al Î.M. „DPEFL”, la situația din 31.12.2011, capitalul statutar este „zero” lei;
potrivit prevederilor art. 19 alin.(1) din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare. Însă, nerespectînd reglementările în cauză, de rînd cu alte modificări intervenite în evidența contabilă a întreprinderii, din bilanțul contabil al Î.M. „DPEFL” au fost excluse: rezervele prevăzute de statutul entității (contul contabil 322) în sumă de 24,6 mil.lei; alte rezerve (contul contabil 323) – de 939,2 mil.lei, care reprezintă ecartul din reevaluarea fondurilor fixe, auditului nefiindu-i prezentate calculele și documentele contabile în acest scop; au fost anulate diferențele din reevaluarea activelor pe termen lung (contul contabil 341) – 33,2 mil.lei (care întrunesc rezultatul din reevaluarea clădirilor de producere, distinct pe fiecare clădire), fără a ține cont de faptul că la scoaterea din uz a mijloacelor fixe reevaluate sumele majorării și reducerii valorii de bilanț a acestora se trec, respectiv, la veniturile și cheltuielile de investiții, cu consecințele fiscale de rigoare.
În total, în condițiile expuse, capitalul propriu al Î.M. „DPEFL”, reflectat în bilanțul contabil al entității la situația din 31.12.2011, a fost diminuat cu 948,1 mil.lei. Cele expuse indică la faptul că AAPL din mun. Bălți în loc să asigure o activitate eficientă și să exercite un control adecvat privind executarea obligațiunilor funcționale de către managerii Î.M. „DPEFL” și Î.M. „GCL”, prin acțiunile sale au creat riscuri majore de neasigurare a integrității și de fraudare a activității întreprinderilor menționate, astfel acestea generînd datorii esențiale față de BPN și alți creditori, în lipsa surselor disponibile de acoperire etc. O situație analogică celei descrise mai sus înregistrează și alte întreprinderi municipale: „DSARC-2”; Î.M. „SSMEST”; Î.M. „Direcția Grădinilor Publice”, echipa de audit fiind lipsită de posibilitatea de a-și expune opinia din cauza timpului limitat asupra auditului propriu-zis.
Ø Evidenţa fondului locativ la Î.M. „GLC” nu corespunde rigorilor, acest domeniu necesitînd îmbunătățiri semnificative.
Nerespectarea de către AAPL din mun. Bălți a prescripțiilor regulamentare privind controlul asupra activităţii economico-financiare a întreprinderilor fondate şi evidenţa patrimoniului public, a cauzat neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale fondatorului și ale Î.M. „GLC” a fondului locativ, transmis în administrare, precum și raportarea eronată a acestuia în Registrul patrimoniului public. Astfel, valoarea fondului locativ (1085,13 mil.lei, la situația din 31.12.2012) din evidența contabilă a primăriei mun. Bălți și din bilanțul contabil al Î.M. „GLC” nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat în sumă totală de 860,2 mil.lei, prin ce nu au fost respectate prevederile art. 17 din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007 și art. 14 alin.(1) din Legea nr. 1324-XII din 10.03.1993[76], ceea ce a condiționat includerea unor date eronate în evidența întreprinderii și a primăriei. Cele menționate sînt și o consecință a faptului că AAPL nu au asigurat înființarea regulamentară a asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu au transmis acestora în gestiune clădirile regulamentar[77] (inclusiv valoarea lor), iar persoanele responsabile de gestionarea și evidența fondului locativ nu și-au îndeplinit adecvat obligațiile.
Ținerea în evidența primăriei a valorii fondului locativ privat (proprietatea persoanelor fizice și juridice) a cauzat denaturarea dării de seamă privind valoarea patrimoniului public al UAT mun. Bălți, astfel fiind neargumentat raportată o valoare majorată a proprietății publice.
Recomandări:
20. CMB:
- să întreprindă măsuri în vederea recuperării creanțelor Î.M. „DPEFL” în sumă de 8,7 mil.lei, precum și de rezolvare a situației privind datoria s Î.M. „GLC” față de Î.M. „DPEFL” în sumă de 0,9 mil. lei;
- să asigure respectarea cadrului legal în relațiile și obligațiile Î.M. „DPEFL” și Î.M. „GLC”, cu înlăturarea deficiențelor constatate de audit;
- să asigure implementarea unor proceduri de control intern în vederea îmbunătățirii modului de administrare și activității întreprinderilor municipale.
21. CMB, primarului mun. Bălți, de comun cu administratorii întreprinderilor municipale:
- să informeze organele de drept asupra lipsei documentelor ce țin de activitatea Î.M. „DPEFL” și celorlalte întreprinderi municipale, după caz;
- să organizeze un sistem de monitoring financiar și o analiza permanentă a activității întreprinderilor municipale în contextul prevederilor actelor normative, cu determinarea impactului financiar și fiscal;
- să efectueze o reverificare a obligațiilor financiare față de BPN, cu asigurarea achitării restanțelor respective;
- să asigure prezentarea, de către întreprinderile municipale autorităților de resort, a rapoartelor financiare și fiscale întocmite conform prevederilor legale;
- să întreprindă măsuri privind gestionarea regulamentară a patrimoniului întreprinderilor fondate, sporind eficienţa utilizării acestuia;
- să asigure inventarierea bunurilor patrimoniale publice, cu înregistrarea conformă a acestora în evidența contabilă, luînd în considerare constatările de audit;
- să asigure raportarea conformă a capitalului propriu al entităților.
CONCLUZII GENERALE DE AUDIT
Echipa de audit rezumă prezenţa abaterilor şi neregulilor în materie de management financiar, exprimate prin nepreocuparea relevantă a autorităților de profil în materie de identificare/evaluare/monitorizare a potențialului economic aferent formării bazei de impozitare concludente. Cadrul regulator/procedural neconform și interacțiunea ineficientă a autorităților economico-financiare, fiscale, statistice, cadastrale etc. nu este raportat la obiectivele performante de extindere a veniturilor bugetare, în ansamblu, și a celor locale, în special.
Nu corespunde rigorilor şi managementul execuţiei cheltuielilor, ceea ce a generat utilizarea neregulamentară a mijloacelor publice în domeniul valorificării investițiilor și reparațiilor capitale, retribuirii muncii, achizițiilor etc. AAPL din mun. Bălți manifestă iresponsabilitate şi la gestionarea patrimoniului public, inclusiv a celui aflat în administrarea întreprinderilor municipale.
Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa unui sistem de control intern adecvat pe componentele respective de activităţi, precum şi de responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.
Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în componenţa: controlorilor de stat principali/auditori publici, dna Valentina Deliu (șef de echipă) și dna Aurica Rusu, controlorilor de stat superiori/auditori publici, dna Elena Colibă, dnul Ion Pleșca și dna Tamara Morozan.
Responsabil de efectuarea şi monitorizarea misiunii de audit:
Şeful Direcţiei generale III
(Auditul autorităţilor publice locale ) Vladimir POTLOG
Echipa de audit:
Controlor de stat principal/auditor public Valentina DELIU
Controlor de stat principal/auditor public Aurica RUSU
Controlor de stat superior/auditor public Elena COLIBA
Controlor de stat superior /auditor public Ion PLEȘCA
Controlor de stat superior /auditor public Tamara MOROZAN
Lista abrevierilor
| Abrevierea | Termenul abreviat |
| AAP | Agenția Achiziții Publice |
| AAPL | Autoritățile administrației publice locale |
| APL | Autoritățile publice locale |
| AOCTM | Asociația Obștească copiilor și tineretului Moștenitorii |
| ARFC | Agenția Relații Funciare și Cadastru |
| BPN | Bugetul public național |
| BUAT | Bugetul unității administrativ-teritoriale |
| CMB | Consiliul municipal Bălți |
| CNAS | Casa Națională de Asigurări Sociale |
| CSJ | Curtea Supremă de Justiție |
| CTAS | Casa Teritorială de Asigurări Sociale |
| DAC | Direcția Arhitectură și Construcții |
| DASPF | Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei |
| DGC | Direcția Gospodăriei Comunale |
| DGFE | Direcţia Generală Finanţe și Economie |
| DÎTS | Direcția Învățămînt, Tineret și Sport |
| DPMRF | Direcția proprietate municipală și relații funciare |
| DS | Direcția Statistică |
| DTIF Bălţi | Direcția Teritorială a Inspectării Financiare Bălți |
| FISM | Fondul investițiilor sociale din Moldova |
| FMSSP | Fondul Municipal de Susținere Socială a Populației |
| FR | Fondul de rezervă |
| FȘM | Filiala Școlii Medie |
| IFS | Inspectoratul Fiscal de Stat |
| IFPS | Inspectoratul Principal Fiscal de Stat |
| IMSP | Instituţie medico-sanitară publică |
| Î.M. | Întreprindere municipală |
| Î.M. „DCC CU” | Întreprindere municipală Direcția de Construcții Capitale Comandător Unic |
| Î.M.„DPEFL” | Întreprinderea Municipală „Direcția de Producere și Exploatare Fondului Locativ” |
| Î.M.„DRCD” | Întreprindere municipală „Direcția Reparații și Construcție Drumurilor” |
| Î.M.„DSARC 2” | Întreprindere municipală „Direcţia specializată de antrepriză, reparaţie şi construcţie nr.2 din Bălţi" |
| Î.M. „DTB” | Întreprindere municipală Direcția Troleibuze Bălți |
| Î.M.„GLC” | Întreprindere municipală „Gospodăria Locativ Comunală” |
| Î.M.„SSMEST„ | Întreprindere municipală „Serviciul Specializat de Montare și Exploatarea a Securității Traficului” |
| Î.S. | Întreprindere de stat |
| Î.S. „CRIS Registru | Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” |
| ME | Ministerul Educației |
| MF | Ministerul Finanţelor |
| MTID | Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumurilor |
| OCT | Oficiul cadastral teritorial |
| OMVSD | Obiecte de mică valoare și scurtă durată |
| S.A. | Societate pe acțiuni |
| SC | Secția Cultură |
| SFS | Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova |
| SNC | Standarde Naționale de Contabilitate |
| UAT | Unitate administrativ-teritorială |
| |