HOTĂRÂRE nr. 22 din 26.04.2013   CURTEA DE CONTURI   publicat 31.05.2013

privind Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Ministerul Culturii şi unele instituţii din subordine

În vigoare din 31.05.2013
pe legis.md/id/6930
Trimiteri: 476 legate   29 nerezolvate   15 fără țintăActe din afara site-ului: 4 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (29)
Fără țintă (15)
Din afara site-ului: fără adresă (4)

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului culturii dl B.Focșa, șefului adjunct al Direcției finanțele în învățămînt, cultură și știință a Ministerului Finanțelor dna R.Ghilan, șefului Direcției audit intern a Ministerului Educației dl S.Căinăreanu, șefului Direcției privatizare a Agenției Proprietății Publice dna D.Cebotarean, rectorului Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice dna V.Melnic, directorului Colegiului de Muzică ,,Ștefan Neaga” dl G.Perju, directorului Colegiului de Arte Plastice ,,Alexandru Plămădeală” dl I.Svernei, directorului Colegiului Național de Coregrafie, mun.Chișinău dl I.Gorșcov, directorului Liceului-internat Republican de Muzică ,,Ciprian Porumbescu” dna G.Buinovschi, directorului Liceului-internat Republican de Muzică ,,Serghei Rahmaninov” dl V.Bagrin, directorului adjunct al Liceului-internat Republican de Arte Plastice ,,Igor Vieru” dna C.Chelaru, directorului general al Bibliotecii Naționale dl A.Rău, directorului general al Bibliotecii Naționale pentru Copii ,,Ion Creangă” dna C.Balaban, directorului general al Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei dl E.Sava, directorului general al Muzeului Național de Artă dl T.Zbîrnea, directorului Casei-Muzeu ,,A.S.Pușkin”, mun.Chișinău dna A.Stacanova, directorului Colegiului de Muzică și Pedagogie din Bălți dl V.Vlas, directorului Colegiului de Arte, or.Soroca dna T.Grițenco, precum și a altor persoane cu funcții de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat: Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii și unele instituții din subordine (Anexa nr.1); Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la instituţiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.2); Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naționale și la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.3); Raportul privind executarea cerințelor și implementarea recomandărilor înaintate Ministerului Culturii și instituțiilor din subordine prin hotărîrile aprobate anterior de Curtea de Conturi (Anexa nr.4).

Misiunile de audit s-au desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012[2], tranzitoriu pe anul 2013, avînd ca scop evaluarea regularităţii situaţiilor financiare, întru asigurarea faptului că acestea nu conţin denaturări semnificative, precum şi a gestionării patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut în urma aplicării procedurilor de evaluare a sistemului de control intern și procedurilor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode (examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.), ținîndu-se cont de semnificaţie, nivelul materialităţii şi riscurile identificate, fiind auditate: Aparatul central al Ministerului Culturii, 9 instituții de învăţămînt artistic (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Colegiul de Arte, or.Soroca, Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”, Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”, Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”), Bibliotecile Naționale (Biblioteca Națională și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”) și 3 muzee (Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă, Casa-Muzeu „A.S. Pușkin”, mun.Chișinău).

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi a constatat:

Ministerul Culturii este organul central de specialitate care coordonează activitatea culturală. În calitatea sa de executor primar de buget, are obligația să analizeze şi să asigure elaborarea proiectului bugetului ministerului şi al instituţiilor subordonate, conform programelor de activitate; să repartizeze echitabil mijloacele financiare; să asigure exercitarea controlului asupra utilizării şi valorificării mijloacelor bugetare și a patrimoniului public, destinate dezvoltării culturii; să asigure prezentarea, în modul stabilit, a dărilor de seamă contabile şi statistice.

Activitatea ministerului, precum și a instituţiilor din subordine este reglementată de legile şi hotărîrile Parlamentului, de hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului din domeniul respectiv, de actele normative ale Ministerului Culturii, precum şi de statutele, regulamentele instituțiilor. În calitate de executori de buget, acestea sînt obligate să întocmească și să prezinte rapoarte financiare în conformitate cu Legea contabilităţii[3] şi potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor, să asigure utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetului de stat, precum și administrarea rațională a patrimoniului public.

Ministerului Culturii i-au fost aprobate pe anul 2012 mijloace financiare de la bugetul de stat în sumă de 247,3 mil.lei (de la componenta de bază – 227,4 mil.lei, din mijloace speciale – 19,9 mil.lei). În această perioadă, au fost executate cheltuieli în sumă de 244,6 mil.lei, sau cu 2,7 mil.lei mai puțin față de suma aprobată.

Verificările auditului regularităţii exerciţiului bugetar 2012 la Ministerul Culturii şi la unele instituţii din subordine au relevat carenţe în procesul de planificare bugetară, iregularităţi la executarea şi raportarea utilizării mijloacelor publice, precum şi un control insuficient al ministerului asupra sistemului general de gestiune a patrimoniului instituţiilor din subordine şi unităţilor economice administrate.

Avînd în vedere competenţele legale şi responsabilităţile părţilor implicate în procesul de administrare, monitorizare şi raportare a situaţiei financiare şi a celei patrimoniale, se relevă următoarele:

Ministerul Culturii, ca organ central de specialitate, în calitatea sa de executor primar de buget, fondator și deținător al pachetului de acțiuni ale statului:

N-a conformat rețeaua entităților din domeniul culturii incluse în lista instituțiilor subordonate, aprobată de Guvern, cu situația reală, iar irelevanța reglementărilor în domeniu a determinat statutul dublu al activității organizațiilor teatral-concertistice.

N-a asigurat prezența tuturor elementelor sistemului de control intern asupra aplicării conforme a normelor de drept, fapt care a generat cheltuieli suplimentare în sumă de 230,6 mii lei la disponibilizarea personalului.

A stabilit unor cadre didactice și personalului de conducere din instituțiile de învățămînt subordonate, pentru anii de studii 2011/2012 și 2012/2013, norma didactică peste normele aprobate de Guvern.

N-a respectat cadrul legal în domeniul achiziţiilor, auditul atestînd: irelevanţa activităţii grupului de lucru pentru achiziţii; nemonitorizarea executării contractelor de achiziții publice, în special nerespectarea termenelor de livrare Bibliotecii Naționale a 6500 de exemplare de cărți în sumă de 325,6 mii lei; încheierea unor acorduri adiționale, cu majorarea valorii contractelor (la 2 agenți economici – cu 100%, sau cu suma de 544,9 mii lei).

N-a încasat plățile calculate pentru locațiunea imobilelor în sumă de 48,5 mii lei, iar în condițiile neconformării contractuale în ce privește raportarea nu s-a obținut o tranșă a unui grant în sumă de 361,9 mii lei, înregistrînd datorii față de instituțiile din subordine în sumă de 318,7 mii lei.

În condițiile nestabilirii responsabilităților de monitorizare la toate etapele de realizare a măsurilor culturale și de raportare a cheltuielilor, a achitat onorarii cu depășirea normelor stabilite în sumă de 202,6 mii lei și nu i s-au prezentat dări de seamă asupra cheltuielilor în sumă de 5204,5 mii lei.

În lipsa contractelor, a selectat și finanțat programe/proiecte/acţiuni culturale desfăşurate de unele asociaţii obşteşti în sumă de 664,0 mii lei; a finanțat proiecte pînă la justificarea documentară a cheltuielilor în sumă de 713,0 mii lei, iar în lipsa prezentării proiectelor/programelor culturale, a finanțat unele societăți obștești cu suma de 1446,7 mii lei.

N-a monitorizat gestionarea patrimoniului public, admițînd nereguli, exprimate prin: neasigurarea în deplină măsură a înregistrării la organele cadastrale de către instituţiile din subordine a drepturilor patrimoniale asupra a 77 de imobile cu suprafaţa totală de 52726,0 m2, a 6 terenuri cu suprafaţa de 52,0 ha; neasigurarea înregistrării în evidența contabilă de către Aparatul central al ministerului a 4 imobile cu suprafața de 3641,4 m2 și a 2 terenuri cu suprafața de 1,2 ha, precum și de către instituțiile din subordine - a 14 imobile cu suprafața de 3895,8 m2 și a 37 de terenuri cu suprafața de 279,8 m2. Controlul insuficient asupra gestionării patrimoniului public a cauzat divergențe între datele contabile și datele privind imobilele înregistrate la organele cadastrale și în lista instituțiilor subordonate, aprobată de Guvern, precum și iregularități la gestionarea întreprinderilor de stat.

În calitatea sa de deținător al pachetului de acțiuni, n-a obținut rezultativitate în administrarea proprietății publice a S.A. „Circul din Chișinău”, iar ca rezultat al neachitării plăților salariale la 2 foști angajați în sumă de 14,3 mii lei, n-a prevenit intentarea procesului de insolvabilitate, fiind generat riscul de înstrăinare a patrimoniului statului în această Societate.

N-a soluționat, conform cadrului regulator, problema privind acumularea și utilizarea plăților pentru arenda monumentelor.

N-a asigurat un control intern suficient la etapele de planificare și de executare a cheltuielilor pentru investițiile capitale, elaborînd documentația de proiect pentru unele obiecte la care nu s-au executat lucrări, fiind utilizate mijloace financiare în sumă de 3737,0 mii lei. Nefinanțarea în volum deplin a investițiilor planificate duce la majorarea costului de deviz al proiectelor de reconstrucție și la apariția riscului de deteriorare a imobilelor reconstruite. Totodată, achitarea serviciilor de proiectare care real n-au fost executate a generat datorii în sumă de 300,0 mii lei.

N-a respectat regulile generale ale contabilităţii, fapt ce a cauzat raportarea eronată a situației financiare reale, în evidența contabilă a ministerului nefiind reflectate lipsurile în sumă de 279,1 mii lei și materialele de construcție obținute de la demolarea unor obiecte în sumă de 2,6 mii lei; n-au fost excluse din evidență bunurile real negestionate în sumă de 170,3 mii lei, precum și nu s-au elucidat situațiile privind datoriile formate.

O problemă majoră privind determinarea statutului juridic și protejarea de către stat a monumentelor de istorie și arhitectură ține de imperfecțiunea cadrului normativ, schimbarea și fracționarea adresei fără modificarea în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, precum și de informațiile distincte ale Ministerului Culturii privind obiectivele ce fac parte din patrimoniul cultural.

Instituțiile de învățămînt din subordinea Ministerului Culturii, ca executori de buget și ca responsabili de administrarea, raportarea situațiilor financiare și patrimoniale, în lipsa unui management adecvat și a unor elemente de control intern, au admis nereguli/abateri de la cadrul normativ existent, fiind relevată și prezența unor incertitudini în aplicarea normelor legale, care se expun după cum urmează:

Nu este elaborat cadrul regulator aferent specificului învățămîntului artistic. De asemenea, instituțiile din acest domeniu nu sînt supuse evaluării și acreditării de mai mult timp, în condițiile neexercitării acestor funcții de către Agenția de Asigurare a Calității din cadrul Ministerului Educației.

Unele instituții de învățămînt n-au respectat planurile de înmatriculare a studenților cu finanțare bugetară și prin contract, aprobate de Guvern.

Se atestă situația problematică privind nerestituirea cheltuielilor bugetare efectuate pentru instruirea elevilor care au abandonat studiile/exmatriculați, acestea constituind la 4 instituții suma de 1290,6 mii lei.

Nerespectînd prevederile legale, Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” nu a prioritizat achitarea burselor, acestea fiind achitate din sursele financiare rămase după executarea altor cheltuieli. Totodată, n-au fost calculate burse în sumă de 91,6 mii lei pentru elevii care dispun de acest drept legal.

Datorită managementului financiar neadecvat, 4 instituții de învățămînt n-au încasat venituri de mijloace speciale de la transmiterea gratuită în locațiune a spațiilor în sumă totală de 236,3 mii lei, iar Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” și Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” și-au asumat și plata pentru serviciile comunale, care a constituit 54,0 mii lei și, respectiv, 93,6 mii lei.

Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” și Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” au stabilit taxe de studii în bază de contract într-un cuantum de 3 ori și, respectiv, de 2 ori mai mare decît cel reglementat, fapt ce a contribuit la obținerea mijloacelor speciale suplimentare, în anii de studii 2011/2012 și 2012/2013, în sumă de 63,7 mii lei și, respectiv, de 363,8 mii lei.

Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău a încasat de la 14 elevi înscriși suplimentar la studii în grupa gimnazială mijloace speciale în sumă de 35,0 mii lei.

Managementul neadecvat și lipsa procedurilor de control intern asupra executării contractelor de locaţiune au generat formarea datoriilor debitoare la 3 instituții de învățămînt în sumă de 861,9 mii lei. Totodată, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice datoriile locatarilor au constituit suma de 1067,0 mii lei, din care 341,1 mii lei – datorii practic irecuperabile.

Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” n-a planificat pe categorii de mijloace speciale și n-a gestionat prin conturi trezoreriale sponsorizări în sumă de 129,5 mii lei, care nu au fost înregistrate în evidența contabilă, dar s-au utilizat direct de către persoana care le-a primit pentru organizarea unor concursuri.

Managementul insuficient și lipsa sistemului de control intern la unele instituții au contribuit la planificarea și efectuarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii contrar prevederilor legale, inclusiv: Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” – în sumă de 172,2 mii lei; Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”– de 41,4 mii lei; Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți – de 49,3 mii lei; Colegiul Național de Coregrafie, mun. Chișinău – de 15,4 mii lei.

Nu s-a asigurat adecvat de către toate instituțiile de învățămînt controlul managerial asupra procesului de achiziţii din banii publici.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Colegiul Național de Coregrafie, mun. Chișinău, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” n-au asigurat în măsură deplină înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile. Totodată, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, Colegiul de Arte, or.Soroca n-au reflectat în evidența contabilă unele imobile.

Capacităţile de proiect ale unor instituţii de învăţămînt artistic s-au utilizat în mod neuniform, la unele instituţii fiind instruiţi elevi într-un număr foarte redus, fapt ce condiţionează majorarea cheltuielilor pentru instruirea unui elev și, respectiv, un nivel redus de eficienţă a cheltuielilor în domeniul învăţămîntului artistic.

Managementul financiar irelevant în cadrul instituțiilor de învățămînt artistic a condiționat admiterea unor abateri, nereguli şi deficienţe la ținerea evidenței contabile și raportarea situațiilor financiare.

Bibliotecile Naționale și muzeele auditate nu şi-au îndeplinit în măsura cuvenită funcţia de gestionar al fondurilor publice, avînd o responsabilitate scăzută pentru executarea și raportarea datelor, auditul constatînd următoarele:

Insuficiența managementului conducerii Bibliotecii Naționale și controlul ineficient din partea ministerului au condiționat calcularea și achitarea, din contul mijloacelor aferente funcțiilor vacante în anul 2012 (65 de funcții vacante), a unor plăți neregulamentare în sumă totală de 1936,1 mii lei.

Managementul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a condiționat efectuarea unor plăţi neregulamentare la achitarea suplimentelor pentru cumularea funcțiilor de către personalul de conducere în sumă de 83,0 mii lei.

Aplicarea neconformă de către Muzeul Național de Artă a prevederilor legale a condiționat neîncasarea veniturilor de mijloace speciale în sumă de 30,5 mii lei.

Neasigurarea încasării de către Biblioteca Națională a datoriilor formate de la darea în locațiune a spațiilor în sumă de 486,9 mii lei.

Neasigurarea înregistrării la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra a 2 imobile cu suprafețele de 77,8 m2 și 78,5 m2 de către Biblioteca Națională, a unui imobil cu suprafața de 75,0 m2 - de către Biblioteca Națională pentru Copii ,,Ion Creangă”, a 5 imobile amplasate pe str. A.Pann 19 și a 2 imobile de pe str.A.Pann 17, cu suprafața totală de 676,4 m2 - de către Casa-Muzeu ,,A.S.Pușkin”, mun.Chișinău.

Neînregistrarea în evidenţa contabilă de către Muzeul Național de Artă a 3 terenuri cu suprafața totală de 1,94 ha și de către Biblioteca Națională - a terenului cu suprafața de 0,63 ha.

N-au fost transmise Bibliotecii Naționale 6500 exemplare de cărți în sumă totală de 325,6 mii lei de către Î.S. „Tipografia Centrală” și Î.S. Editura „Lumina”, conform Programului editorial 2012 (subvenționat de la bugetul de stat).

Situația problematică determinată de neconcordanțele între reglementările din Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 și Legea cu privire la biblioteci, care nu stabilește expres competența Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

1. Se aprobă Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii și unele instituții din subordine (Anexa nr.1); Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la instituţiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.2); Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naționale și la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.3); Raportul privind executarea cerințelor și implementarea recomandărilor înaintate Ministerului Culturii și instituțiilor din subordine prin hotărîrile aprobate anterior de Curtea de Conturi (Anexa nr.4).

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit nominalizate în pct.1 se remit, după caz:

2.1. Ministerului Culturii, pentru documentare, referitor la rezultatele auditurilor, şi întreprinderea măsurilor de rigoare conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor, şi se cere:

2.1.1. examinarea în cadrul Colegiului ministerului a rezultatelor auditurilor prin prisma responsabilității persoanelor cu funcţii de răspundere, asigurînd realizarea unor acţiuni concrete pentru lichidarea neregulilor constatate, cu sesizarea, după caz, a organelor de drept, pentru examinare conform competenţelor;

2.1.2. intensificarea controlului asupra respectării cadrului normativ din domeniul de activitate şi a reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor din subordine, în vederea asigurării unei bune guvernări a fondurilor publice;

2.1.3. înaintarea, în modul stabilit, către Guvern a propunerilor privind ajustarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.696 din 19.11.2009 la numărul real de activități ale instituţiilor, întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni aflate în subordinea sa;

2.1.4. crearea unui sistem de management financiar şi control intern bazat pe responsabilizarea managerilor întreprinderilor şi instituţiilor din subordine, întru utilizarea eficientă a fondurilor publice;

2.1.5. elaborarea şi aprobarea cadrului regulator privind finanțarea, utilizarea, evidenţa şi raportarea cheltuielilor pentru măsurile culturale și artistice desfășurate;

2.1.6. examinarea și soluţionarea problemelor ce ţin de înregistrarea, administrarea şi monitorizarea patrimoniului statului;

2.1.7. consolidarea și intensificarea administrării regulamentare a patrimoniului cultural, în scopul excluderii riscului de înstrăinare și demolare a monumentelor de arhitectură;

2.1.8. inițierea procedurilor legale privind virarea plăților de la arenda monumentelor, prevăzute în art.35 și art.38 din Legea privind ocrotirea monumentelor;

2.1.9. intensificarea măsurilor de monitorizare a proceselor de gestionare a finanţelor publice în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale, prin delimitarea responsabilităţilor între minister şi beneficiarii de investiţii/reparaţii capitale din subordine;

2.2. instituțiilor de învățămînt artistic, Bibliotecilor Naționale și muzeelor auditate, pentru documentare şi implementarea recomandărilor auditului;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi luare de atitudine conform competenţelor, şi se cere:

2.3.1. în comun cu Ministerul Culturii, să decidă asupra modului de finanțare a cheltuielilor pentru întreținerea Societății Orbilor din Moldova și Casei Republicane de Cultură a Surzilor, care, în lipsa prezentării proiectelor/ programelor culturale, în anul 2012 au fost finanțate din contul alocațiilor de la bugetul de stat pentru susținerea proiectelor culturale ale asociațiilor obștești;

2.3.2. în comun cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, să reactualizeze criteriile și cadrul normativ de aprobare a statelor-tip de personal pentru instituțiile finanțate din bugetele de toate nivelurile, să conformeze cadrul regulator privind finanțarea instituțiilor publice în bază de standarde de cost;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare şi luare de atitudine, în vederea examinării situațiilor privind:

2.4.1. procesul de insolvabilitate a S.A.„Circul din Chișinău” vizavi de includerea acesteia în Lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.945 din 20.08.2007 „ Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”, situație ce majorează riscul de înstrăinare a patrimoniului cultural de stat unic de valoare națională;

2.4.2. înstrăinarea și demolarea patrimoniului cultural, ca rezultat al neîntreprinderii măsurilor adecvate de către autoritățile publice centrale de specialitate și al neactualizării Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;

2.4.3. nefuncționalitatea Agenției de Asigurare a Calității din cadrul Ministerului Educației, în ce privește procesul de evaluare și acreditare a instituțiilor de învățămînt, inclusiv artistic;

2.4.4. statutul juridic dublu de activitate al organizaţiilor teatral-concertistice din subordinea Ministerului Culturii și modul de finanţare a acestora;

2.5. Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei parlamentare permanente cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, precum și Comisiei parlamentare permanente economie, buget și finanțe, pentru informare;

2.6. Președintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse privind executarea subpunctelor 2.1., 2.2. și 2.3. din prezenta Hotărîre şi implementarea recomandărilor din Rapoartele de audit se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Dat fiind reiterarea în Rapoartele de audit, anexate la prezenta Hotărîre, a recomandărilor misiunilor de audit extern precedente, se exclude din regim de monitorizare: Hotărîrea Curții de Conturi nr.66 din 18 decembrie 2008 „Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către instituțiile teatral-concertistice în perioada anilor 2005-2008 (I semestru)”; Hotărîrea Curții de Conturi nr.18 din 21 mai 2009 „Privind Raportul auditului regularității gestionării patrimoniului public prin locațiune/arendă la Ministerul Culturii și Turismului pe anul 2008” și Hotărîrea Curții de Conturi nr.3 din 19 februarie 2009 ,,Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către muzeele subordonate Ministerului Culturii și Turismului în perioada anilor 2005-2008 (9 luni)”.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Preşedintele Curţii de Conturi Serafim URECHEAN

Nr.22. Chişiniău, 26 aprilie 2013

Anexa nr.1 la Hotărîrea Curţii de Conturi nr.22 din 26 aprilie 2013

RAPORTUL

de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii și la unele instituții din subordine

I. Introducere

Auditul regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii și la unele instituții din subordine s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[4] şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012[5], tranzitoriu pe anul 2013.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite de către Ministerul Culturii (în continuare – MC, sau ministerul) și unele instituţii din subordine pe anul 2012, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, iar utilizarea mijloacelor publice şi efectuarea operaţiunilor financiare sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Responsabilitatea conducerii Ministerului Culturii constă în analiza şi elaborarea prognozelor privind dezvoltarea instituţională a domeniului culturii, sistemului de învăţămînt artistic, resurselor umane şi managementului financiar; asigurarea elaborării proiectului bugetului ministerului şi al instituţiilor subordonate; repartizarea echitabilă a mijloacelor financiare şi gestionarea lor eficientă; organizarea şi finanţarea activităţilor de creaţie prin achiziţii, concursuri şi alte modalităţi specifice; reglementarea şi monitorizarea editării de carte din surse bugetare; exercitarea controlului asupra utilizării şi valorificării fondurilor publice destinate dezvoltării culturii; asigurarea prezentării, în modul stabilit, a dărilor de seamă contabile şi statistice etc.

Responsabilitatea conducerii instituţiilor din subordine auditate constă în întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu Legea contabilităţii[6], asigurarea utilizării regulamentare a finanțelor publice, administrarea rațională a patrimoniului de stat etc. Totodată, executorii de buget poartă răspundere pentru asigurarea bunei guvernări, prin implementarea adecvată a sistemului de management financiar şi control intern, în scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi realizate prin efectuarea eficientă și eficace a operaţiunilor, conformitatea cu legislaţia şi cu regulamentele aplicabile, siguranţa şi optimizarea activelor şi pasivelor, cu obligația de a preveni erorile și fraudele.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor şi opiniilor de audit asupra raportului financiar pe anul 2012, regularităţii gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009[7]. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a sistemului de control intern și procedurilor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode. Astfel, probele de audit au fost acumulate la fața locului prin observații directe, prin metoda examinării documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare, dărilor de seamă fiscale și statistice. De asemenea, s-a efectuat analiza informației parvenite de la persoanele terțe: Ministerul Finanțelor, Biroul Național Statistică, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În procesul auditului s-a efectuat inventarierea unor mijloace fixe și bunuri materiale, au fost intervievați angajați ai instituției și persoane care au beneficiat de susținere financiară din partea ministerului, precum și s-au solicitat explicații de la persoanele cu funcții de răspundere ale entității.

II. Prezentare generală

Ministerul Culturii este organul central de specialitate care coordonează activitatea culturală. Resursele financiare destinate funcționării regulamentare a Aparatului central al Ministerului Culturii (în continuare – Aparatul central), a instituțiilor și organizațiilor din subordine se constituie din alocaţii de la bugetul de stat (componenta de bază și mijloace speciale), subvenţii şi beneficii, bunuri transmise în mod gratuit, alte surse neinterzise de legislaţie.

Evidenţa contabilă urmează a fi ținută conform regulilor generale obligatorii ale contabilităţii şi de raportare financiară în sectorul public, prevăzute în Legea contabilităţii şi în Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice[8].

Auditul a supus verificării cheltuielile efectuate pentru întreţinerea Aparatului central al Ministerului, a 9 instituții de învăţămînt artistic (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Colegiul de Arte, or.Soroca, Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”, Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”, Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”), bibliotecilor naționale (Biblioteca Națională și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”) și a 3 muzee (Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Arte Plastice, Casa-Muzeu „A.S. Pușkin”, mun. Chișinău).

Constatările de audit sînt expuse în 3 rapoarte separate: „Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii și la unele instituții din subordine” (Anexa nr.1); „Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la instituţiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii” (Anexa nr.2); „Raportul de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naționale și unele Muzee din subordinea Ministerului Culturii” (Anexa nr.3).

În prezentul Raport de audit sînt expuse cele mai semnificative constatări ale auditului în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii.

III. Constatări, concluzii şi recomandări

3.1. Cu privire la cadrul instituțional

Prin Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009[9], pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, structurii şi efectivului-limită ale Aparatului central al acestuia, au fost aprobate Lista instituţiilor și organizațiilor subordonate Ministerului Culturii, Lista instituţiilor şi organizaţiilor administrate şi monitorizate de către Ministerului Culturii și Lista societăţilor pe acţiuni în care Ministerul Culturii exercită drepturile de acţionar şi administrator al proprietăţii de stat.

Auditul a constatat că listele instituțiilor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 nu corespund situației reale privind rețeaua entităților din domeniul culturii. Astfel, în listele menționate nu este inclus Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, reorganizat din Centrul Naţional de Creaţie Populară, iar 4 societăți pe acțiuni (S.A. „Librăria Centrală Anenii Noi”; S.A. „Librarul”; S.A. „Unlib”; S.A. „Ciuleandra”) și Î.S „Poligraf- service” n-au fost excluse după privatizarea lor în anii 2009-2011.

Întru realizarea Planului de acțiuni privind eficientizarea procesului de administrare și deetatizare a bunurilor proprietate publică de stat 2011-2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.586 din 29.07.2011[10], Ministerul Culturii, ca autoritate publică centrală, urma să efectueze o analiză privind reorganizarea întreprinderilor de stat administrate în societăţi pe acţiuni ori instituţii publice, sau, după caz, preluarea funcţiilor acestora de către alte instituţii publice, cu înaintarea propunerilor de rigoare Ministerului Economiei. În acest aspect, ministerul nu s-a determinat asupra situației vizînd 38 de întreprinderi care de mult timp nu prezintă dări de seamă/rapoarte financiare, majoritatea neactivînd din mai multe considerente.

Auditul a constatat situația neschimbată referitor la existența statutului juridic dublu al organizațiilor teatral-concertistice, cu toate că asupra acestui fapt s-au expus și auditurile precedente efectuate de Curtea de Conturi, cu înaintarea recomandărilor corespunzătoare. Astfel, instituțiile teatrale, prin prisma art.3 al Legii nr.1421-XV din 31.10.2002[11], sînt instituţii publice, concomitent definite ca întreprinderi de stat. Potrivit prevederilor art.23 alin.(2) al Legii nr.1421-XV din 31.10.2002, administrarea teatrului, circului şi organizaţiei concertistice de stat se efectuează de către director, căruia îi revine responsabilitatea pentru administrarea eficientă și buna funcționare a instituției. În același timp, conform Legii cu privire la întreprinderea de stat, organul colegial de administrare a întreprinderii este Consiliul de administrație.

Concluzii:

Ministerul Culturii n-a supus revizuirii cadrul instituţional, cu conformarea reglementărilor şi optimizărilor structurale respective, și n-a întreprins măsuri față de entitățile care nu-și raportează activitatea, în vederea asigurării unui management instituţional eficient.

Notă: Ministerul Culturii a elaborat în decembrie 2011 propuneri de politică publică ,,Eficientizarea Instituțiilor-Teatral Concertistice din Republica Moldova”, care urmează a fi implementate începînd cu anul 2014.

Recomandări Ministerului Culturii:

1. Să conformeze Lista instituțiilor și organizațiilor subordonate ministerului la situația reală, înaintînd propunerile de rigoare.

3.2. Cu privire la execuţia de ansamblu a alocaţiilor aprobate

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2012, Ministerului Culturii i-au fost aprobate mijloace financiare de la bugetul de stat în sumă de 247,3 mil. lei, inclusiv de la componenta de bază – 227,4 mil. lei, și din mijloace speciale – 19,9 mil.lei, cheltuielile (în total) fiind executate în sumă de 244,6 mil. lei, sau cu 2,7 mil.lei mai puţin faţă de suma aprobată.

În anul 2012, prin intermediul MC, s-au finanţat acţiuni la 3 grupe principale de cheltuieli: învăţămîntul (gr.6); cultura, arta, sportul și activitățile pentru tineret (gr.8); asigurarea și asistenţa socială (gr.10).

Execuţia de ansamblu a alocaţiilor bugetare (inclusiv din fondul de rezervă al Guvernului), în aspectul clasificaţiei funcţionale, pe tipuri de cheltuieli şi instituţii, se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Sursă: Datele selectate din Raportul privind executarea bugetului Ministerului Culturii pe anul 2012

Ponderea majoră în totalul surselor de finanţare a executării de casă a cheltuielilor ministerului revine mijloacelor bugetului de stat de la componenta de bază – 92,0%, iar de la componenta mijloace speciale – 8,0%, acestea provenind din acordarea serviciilor cu plată, din darea în locațiune a imobilelor și din sponsorizări.

Deși, în general, pe minister a fost respectată limita de cheltuieli aprobată la unele grupe, această limită nu s-a menținut la nivelul mijloacelor aprobate. Astfel, la grupa „Învățămînt secundar” limita componentei de bază a fost depășită cu 223,8 mii lei. O depășire cu 209,4 mii lei s-a înregistrat și la întreținerea Aparatului central al Ministerului.

La situația din 31.12.2012, în total pe minister, la componenta de bază s-au înregistrat datorii debitoare în sumă de 1805,6 mii lei și datorii creditoare în sumă de 8001,7 mii lei, iar la componenta mijloace speciale suma datoriilor debitoare a constituit 1254,8 mii lei și a celor creditoare – 7881,6 mii lei.

Executarea cheltuielilor de la componenta de bază a bugetului de stat, în aspectul clasificaţiei economice, la 31.12.2012, se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

(mii lei)

IndiciArt.Precizat
pe an
Executat de casăCheltuieli
efective
Ponderea, %Nivelul de executare, %Abateri
AB1234 = Sum /35=3/16=3-1
Cheltuieli, total, inclusiv:227423,6226994,4227002,5100,099,7-711,4
Retribuirea muncii11182707,682702,82623,136,499,9-84,5
Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii11217746,217744,617811,17,100,4+ 64,9
Plata mărfurilor şi serviciilor11325146,324839,824657,110,998,1-489,2
Deplasări în interes de serviciu114185,185,1195,00,1105,4+ 9,9
Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni în interiorul ţării1162698,83698,42726,91,211,0+ 28,1
Transferuri către populaţie1357491,87467,37467,33,399,7-24,5
Cheltuieli capitale2009597,79506,58923,63,993,0-674,1
Documente executate1182378,12378,02420,01,1101,8+41,9
Transferuri în scopuri de producție13276514,876514,876554,833,8100,1+30,0
Transferuri către instituțiile financiare și alte organizații1342957,22957,22950,01,399,8-7,2

Sursă: Raportul privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază a Ministerului Culturii pe anul 2012

În totalul cheltuielilor efective, ponderea majoră revine cheltuielilor pentru retribuirea muncii – 36,4%, fiind urmate de cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 10,9%, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii – 7,9%, cheltuielile capitale – 3,9% etc., aspecte care au fost selectate pentru auditare în mod prioritar la toate entitățile supuse auditului.

3.3. Privind regularitatea utilizării mijloacelor pentru întreţinerea Aparatului central al MC

Pentru întreţinerea Aparatului central al MC în anul 2012, de la componenta de bază au fost preconizate mijloace publice în sumă de 3711,9 mii lei, cheltuielile efective constituind 3922,0 mii lei, iar cele de casă – 3711,7 mii lei, acestea fiind verificate de către audit integral. Verificările auditului au relevat mai multe deficienţe vizînd modul de administrare a unor cheltuieli şi de gestionare a patrimoniului public.

3.3.1. Cu privire la executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii

Potrivit Raportului privind executarea bugetului MC pe anul 2012 (componenta de bază), la retribuirea muncii au fost executate cheltuieli de casă în sumă de 2530,1 mii lei (100% faţă de limita precizată) şi cheltuieli efective de 2573,8 mii lei, sau cu 43,7 mii lei mai mult decît cele precizate. Datoriile creditoare în sumă de 252,2 mii lei reprezintă salariile calculate şi neachitate pentru luna decembrie 2012. Auditul a constatat depășirea limitei aprobate de cheltuieli, condiționată de suportarea cheltuielilor în sumă de 16,0 mii lei în legătură cu rechemarea din concediu a 4 persoane, cărora li s-au achitat salariul, indemnizațiile de concediu anual, precum și s-au calculat prime unice în lipsa economiei la acest articol de cheltuieli.

În baza hotărîrilor de judecată, ministerul a restabilit în funcție 4 persoane disponibilizate, achitînd suplimentar 179,7 mii lei, pentru absenţa forţată de la serviciu, prejudiciul moral și cheltuielile de judecată.

De asemenea, în rezultatul nerespectării legislației[12] de către unii responsabili, ministerul a admis în cadrul Aparatului central cheltuieli în sumă de 50,9 mii lei.

Concluzii:

Deși majoritatea calculelor la remunerarea muncii s-au efectuat regulamentar, în unele cazuri s-a admis aplicarea incorectă și neunitară a legislației muncii, ceea ce a determinat admiterea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 230,6 mii lei.

Recomandări Ministerului Culturii:

2. Să instituie proceduri adecvate de control intern ce vizează procesul de disponibilizare a personalului în vederea respectării integre a legislației muncii, întru evitarea cheltuielilor neconforme și/sau neeficiente.

3.3.2. Cu privire la regularitatea cheltuielilor pentru plata mărfurilor și serviciilor, inclusiv a procedurilor de achiziții

Pentru procurarea mărfurilor și serviciilor, Aparatului central al Ministerului Culturii i-au fost aprobate pe anul 2012 mijloace în sumă de 13035,5 mii lei – de la componenta de bază, și de 1043,3 mii lei – de la componenta mijloace speciale. Cheltuielile efective au constituit 12729,2 mii lei, inclusiv de la componenta de bază – 12720,6 mii lei, și din mijloace speciale – 8,6 mii lei.

În anul 2012, MC a efectuat achiziții în valoare totală de 12975,3 mii lei, cu organizarea a 8 licitații publice, 5 proceduri de achiziții prin cererea ofertelor de prețuri, 27 de proceduri de achiziție dintr-o singură sursă și 203 achiziții de valoare mică, fiind încheiate 246 de contracte.

În baza ordinului ministerului, a fost desemnat grupul de lucru pentru achiziții, în componența căruia n-a fost prevăzută funcția de secretar, după cum prevăd actele normative în vigoare[13], aceasta fiind exercitată de diferiți angajați ai ministerului.

Verificările auditului au relevat prezenţa unor lacune și neregularităţi în procesul de planificare şi de efectuare a achiziţiilor publice, acestea exprimîndu-se prin: neelaborarea și nepublicarea în Buletinul Achiziţiilor Publice a anunțului de intenție; neîntocmirea planului anual și a planurilor trimestriale de efectuare a achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii[14]; nerespectarea cadrului normativ[15] ce ţine de stabilirea atribuțiilor grupului de lucru și a funcțiilor fiecărui membru al grupului. De asemenea, s-a constatat nerespectarea actelor normative[16] ce țin de întocmirea dosarelor aferente procedurilor de achiziții după încheierea contractelor de achiziții publice; neînregistrarea în Registrul unic a ofertelor operatorilor economici la momentul depunerii lor[17]; nerespectarea prevederilor legale[18] referitor la semnarea de către membrii grupului de lucru pentru achiziții a declarațiilor de confidențialitate și imparțialitate și nepublicarea în Buletinul Achizițiilor Publice a anunțurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice. Totodată, nu s-au prezentat la Agenția Achiziții Publice dările de seamă aferente contractelor de valoare mică; în 5 cazuri nu au fost respectate termenele de prezentare a dărilor de seamă, iar în 8 cazuri nu s-a asigurat depunerea garanției de executare a contractelor încheiate în sumă de 224,4 mii lei.

Au fost admise unele neregularități la executarea achizițiilor, contractarea și prestarea serviciilor de editare a cărții naționale. Astfel, MC, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul editorial-poligrafic şi al managementului cărţii[19], i-au fost prevăzute mijloace pentru realizarea Programului editorial 2012 (subvenționat de la bugetul de stat), în sumă de 1050,0 mii lei. În scopul achiziționării serviciilor de editare în baza Programului editorial 2012, ministerul a organizat, la 05.04.2012, o licitație publică, cu participarea a 5 operatori economici, care au prezentat oferte la serviciile de editare a 34 titluri de carte. Urmare desfăşurării licitaţiei publice, ministerul a încheiat cu Î.S. „Tipografia Centrală” și Î.S. „Editura Lumina” (ofertele cu cele mai mici prețuri) 2 contracte de achiziții în sumă totală de 544,9 mii lei. Verificările efectuate asupra respectării cadrului normativ la desfășurarea acestor licitații au relevat abateri de la prevederile legale[20], exprimate prin încheierea acordurilor adiționale privind majorarea prețului inițial contractat și prin includerea unor elemente noi (onorariul de autor și remunerarea pictorilor). Astfel, valoarea contractului a fost majorată, prin acorduri adiționale, cu 100%, constituind 445,5 mii lei – la contractul încheiat cu Î.S. „Editura Lumina”, și 99,4 mii lei – la contractul încheiat cu Î.S. „Tipografia Centrală”. Totodată, devizul de cheltuieli aprobat în aceste scopuri a fost depășit cu 39,0 mii lei. Entitatea a motivat acest caz prin faptul că ofertele prezentate la licitația de achiziționare a serviciilor de editare nu au fost reale, avînd un preț foarte mic, iar în această situație nu era posibilă editarea cărților.

Auditul a constatat unele neregularități și la executarea contractelor încheiate pentru completarea gratuită a fondului bibliotecilor cu edițiile procurate din mijloacele financiare de susţinere a editării cărţii naţionale. Astfel, în urma neexecutării obligațiilor stabilite în 2 contracte de prestare a serviciilor de editare, încheiate de MC cu Î.S. „Tipografia Centrală” și Î.S. „Editura Lumina” în perioada anului 2012, n-au fost repartizate Bibliotecii Naționale 6500 exemplare de cărți în sumă de 325,6 mii lei. Mai mult decît atît, ministerul a încheiat decontările cu entitățile menționate în baza facturilor fiscale din 11.09.2012 și 20.12.2012, fără ca acestea să livreze Bibliotecii Naționale numărul de cărți contractate. Auditul denotă că n-au fost repartizate Bibliotecii Naționale și 406 exemplare de cărți în sumă totală de 74,3 mii lei, contractate pentru editare și achitate în perioada anilor 2010-2011. Și în acest caz, datoria a fost decontată în baza facturii, fără livrarea edițiilor de carte.

Se menționează că pînă la momentul actual nu sînt aprobate reglementări[21] privind modul de utilizare a mijloacelor și de distribuire a cărților editate.

Concluzii:

Se atestă neasigurarea în deplină măsură a managementului ministerial asupra procesului de achiziții. Verificările asupra regularității procedurilor de achiziții publice au relevat nereguli ce țin de activitatea grupului de lucru pentru achiziții, organizarea etapei de planificare, ținerea registrelor și întocmirea dosarelor de achiziții, astfel majorîndu-se riscul denaturării întregului proces de achiziții. Prin încheierea acordurilor adiționale în procesul de achiziționare a titlurilor de carte, s-a majorat valoarea contractelor cu 544,5 mii lei și, respectiv, a fost depășit devizul de cheltuieli aprobat cu 39,0 mii lei.

Totodată, lipsa cadrului regulator privind procedura de organizare, desfășurare și raportare a selectării edițiilor de carte subvenționate din banii publici majorează riscul utilizării ineficiente a acestor bani.

Notă: Pînă la raportarea rezultatelor auditului, Ministerul Culturii a prezentat (01.03.2013), spre aprobare, Guvernului proiectul Hotărîrii despre aprobarea Regulamentului cu privire la selectarea, editarea și achiziția cărții naționale din mijloacele prevăzute în bugetul de stat.

Recomandări Ministerului Culturii:

3. Să elaboreze și să implementeze procesele operaționale aferente controlului intern asupra conformării la prescripțiile legii și remedierii tuturor deficiențelor admise în domeniul achizițiilor publice prin prisma Legii privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

3.3.3. Cu privire la regularitatea gestionării şi raportării mijloacelor speciale

Pentru anul 2012, ministerului i-au fost precizate mijloace speciale în sumă de 17950,8 mii lei. Veniturile de casă şi cele efective au constituit 16287,7 mii lei şi, respectiv, 17287,7 mii lei, fiind înregistrate datorii debitoare în sumă de 6688,5 mii lei şi datorii creditoare – de 433,5 mii lei. Comparativ cu situaţia din 01.01.2012, datoriile debitoare sînt în descreştere cu 1152,6 mii lei, iar datoriile creditoare – cu 178,8 mii lei.

Potrivit datelor raportate, la 01.01.2013, mijloacele speciale înregistrate în conturile trezoreriale ale Aparatului central al MC au constituit 1082,0 mii lei, față de 1492,3 mii lei – calculate în această perioadă, inclusiv pe categorii: 39,8 mii lei – „Servicii cu plată”; 1027,9 mii lei – „Sponsorizări”; 11,8 mii lei – „De la darea în arendă a spațiilor”. Datoriile debitoare înregistrate la sfîrșitul perioadei de gestiune au constituit 667,2 mii lei, iar datoriile creditoare – 5292,6 mii lei. S-a constatat că datoriile creditoare au fost formate în rezultatul substituirii ministerului în calitate de beneficiar al mijloacelor financiare acumulate de la donatorii autohtoni și străini pentru finanțarea lucrărilor de restaurare a Complexului monastic ,,Căpriana”, care în anul 2007, prin Hotărîre de Guvern, a fost transmis de la balanța Cancelariei de Stat.

La categoria „Servicii cu plată”, mijloacele au fost acumulate de la expertiza şi certificarea valorilor culturale mobile şi imobile și de la eliberarea documentelor de participare a agenţilor economici la licitaţiile organizate de minister. Deși în activitatea de certificare ministerul se conduce de Regulamentul privind exportul şi importul bunurilor culturale şi normele privind metodologia exportului bunurilor culturale, care nu fac parte din patrimoniul cultural naţional, aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii, acesta, n-a fost publicat regulamentar[22] în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Notă: Ministerul Culturii a elaborat proiectul de Hotărîre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind exportul bunurilor culturale mobile, care se află în stadiu de definitivare în urma avizării de către ministerele și instituțiile de competență.

Conform Raportului privind acumularea și utilizarea mijloacelor speciale pe anul 2012, ministerul a aprobat venituri de la darea în locaţiune a bunurilor imobile aflate la balanţa sa în sumă de 57,8 mii lei. Pentru această perioadă au fost calculate plăţi în sumă de 60,3 mii lei, fiind acumulate venituri doar în sumă de 11,8 mii lei. Nivelul scăzut de monitorizare a executării contractelor a generat, la sfîrșitul anului, înregistrarea datoriilor debitoare în sumă de 305,3 mii lei și a datoriilor creditoare – de 179,0 mii lei, nefiind aplicate penalități conform prevederilor contractelor încheiate.

Deși ministerul are transmise în locațiune spații neutilizate (393,1 m2), în anul 2012, datorită neexecutării de către locatar (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor) a clauzelor contractului încheiat, n-au fost încasate venituri în sumă de 20,4 mii lei. Totodată, se relevă existența unui litigiu de judecată între MC și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, al cărui obiect îl constituie încasarea datoriilor la plățile pentru locațiune în sumă totală de 51,1 mii lei, formate în perioada 01.01.2010 – 31.12.2011. Ministerul, fără a ține cont de datoriile formate, a permis Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor să transmită în sublocațiune spațiile respective (120,0 m2), ultima încasînd pe parcursul anului 2012 venituri în sumă de 122,2 mii lei.

S-a constatat că, potrivit contractului încheiat, pentru organizarea Festivalului „Mărţişor-2012”, MC urma să primească cu titlu de contribuții de la unele fonduri internaționale în valută națională 1189,7 mii lei. Conform rapoartelor prezentate auditului, la situația din 01.12.2012, au fost transferate 70 % din suma stabilită în contract, ce constituie 827,9 mii lei. Una din cauzele nevărsării integrale a veniturilor este neraportarea conformă a condițiilor stipulate în contract. În aceste circumstanțe, finanțarea ultimei tranșe de 30% din suma contractată nu s-a efectuat, MC înregistrînd la finele anului datorii față de unele instituții concertistice în sumă de 318,7 mii lei, – mijloace proprii utilizate pentru realizarea acțiunilor din cadrul proiectului.

Concluzii:

Managementul administrării și gestionării mijloacelor speciale a condiționat neîncasarea plăților calculate pentru locațiunea imobilelor în sumă de 48,5 mii lei, neobținerea unei tranșe din Grantul contractat în sumă de 361,9 mii lei, cu înregistrarea datoriilor față de instituțiile din subordine în sumă de 318,7 mii lei.

Recomandări Ministerului Culturii:

4. Să întreprindă, în condițiile legii, măsuri de încasare a mijloacelor de la darea în locațiune a imobilelor, de elucidare a situațiilor privind datoriile înregistrate în evidența contabilă și de executare a condițiilor contractelor încheiate.

Să întreprindă măsuri în vederea publicării reglementărilor privind exportul și importul bunurilor culturale.

Cu privire la regularitatea cheltuielilor pentru măsuri culturale

Pe parcursul anului 2012, pentru desfășurarea măsurilor culturale, ministerul a utilizat din diferite surse mijloace financiare în sumă de 9565,4 mii lei, inclusiv: 4008,7 mii lei – de la componenta de bază; 1023,4 mii lei – de la componenta mijloace speciale, și 4538,4 mii lei – din fondul de rezervă al Guvernului. Situația privind cheltuielile aferente măsurilor desfășurate se prezintă în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Sursă: Informația din Rapoartele Ministerului Culturii privind executarea bugetului pe anul 2012

Verificările asupra regularității utilizării mijloacelor la desfășurarea unor măsuri culturale au relevat unele disfuncționalități, care necesită reglementări în aspectul modului de utilizare a mijloacelor, asigurării respectării regularității și clauzelor contractelor încheiate cu organizatorii evenimentelor culturale, precum și unele nereguli, după cum urmează:

Lipsa reglementărilor unificate care ar prevedea modul de organizare, desfășurare și de finanțare a tuturor acțiunilor culturale determină necesitatea revizuirii/actualizării actualului cadru juridic în dependență de statut și de aria măsurilor culturale.

Unele acte normative[23] n-au fost respectate în aspectul modului de organizare a acțiunilor preconizate și termenului de prezentare a documentelor care justifică estimarea cheltuielilor de către participanți, ceea ce afectează calitatea procesului de estimare, planificare a cheltuielilor pentru acțiunile în cauză.

La desfășurarea unor acțiuni culturale nu s-a asigurat regularitatea contractării serviciilor cu persoanele fizice. Astfel, 5 contracte de achiziții de valoare mică au fost încheiate la desfășurarea Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor” după executarea reală a cheltuielilor. În aceste condiții, au fost achitate 60,0 mii lei, cu riscul de realizare a serviciilor cu nerespectarea destinației.

Ministerul n-a asigurat legalitatea[24] efectuării achizițiilor publice la desemnarea persoanei care urmează să organizeze unele manifestări culturale, fapt care a condiționat riscul reducerii transparenței achizițiilor, cu divizarea lor.

N-a fost respectat cadrul legal[25] la achitarea onorariilor. Astfel, unui participant autohton i-au fost achitate onorarii în sumă de 17,5 mii lei și la 17 persoane invitate – de 185,1 mii lei. Deși actele normative prevăd că pentru persoanele invitate din străinătate onorariile pot fi suplimentate din sponsorizări şi donații, MC le-a achitat peste normele stabilite, din contul mijloacelor bugetului de stat.

Unor organizatori de manifestări culturale li s-a transferat suma totală contractată (dar nu 10%, după cum prevedeau documentele de licitație), fără ca aceștia să prezinte dările de seamă asupra cheltuielilor efectuate. Astfel, atît mijloacele primite de la bugetul de stat, cît și cele din sponsorizări, distribuite persoanelor fizice, au fost trecute la cheltuieli în baza unor procese-verbale de primire a serviciilor, iar cele distribuite persoanelor juridice – în baza unor facturi, fără a fi prezentate ministerului (potrivit clauzelor contractului încheiat) dările de seamă financiare. În total, pe parcursul anului 2012, au fost trecute la cheltuieli, în lipsa dărilor de seamă, mijloace financiare în sumă de 5204,5 mii lei, ce constituie 54,4 % din totalul sumei executate în aceste scopuri.

Notă: În perioada efectuării auditului, ministerului i s-au prezentat dări de seamă asupra cheltuielilor efectuate în sumă de 1845,4 mii lei.

Concluzii:

Lipsa reglementărilor unificate privind modul de desfășurare a acțiunilor culturale și de planificare a costurilor acestora, precum și controlul insuficient din partea ministerului asupra cheltuielilor efectuate au condiționat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă de 60,0 mii lei la contractarea serviciilor; de 202,6 mii lei – la achitarea onorariilor cu depășirea normelor stabilite, precum și în sumă de 5204,5 mii lei – fără prezentarea dărilor de seamă asupra cheltuielilor efectuate.

Recomandări Ministerului Culturii:

6. Să examineze situația privind necesitatea elaborării unui cadru normativ unificat privind modul de desfășurare a acțiunilor culturale, cu stabilirea responsabilităților de monitorizare la toate etapele de realizare a acestora (planificare, organizare, desfășurare, finanțare și efectuarea cheltuielilor) și de raportare a cheltuielilor.

7. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea implementării unui proces de monitorizare a executării clauzelor contractuale privind prezentarea dărilor de seamă financiare și a documentelor de justificare a cheltuielilor, cu determinarea persoanelor responsabile.

3.3.5. Cu privire la regularitatea utilizării mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru susținerea proiectelor culturale ale asociațiilor obștești

Conform Legii cu privire la asociațiile obștești[26], statul poate să acorde sprijin asociaţiilor obşteşti prin finanţarea cu destinaţie specială, la cererea acestora, a unor programe sociale, ştiinţifice şi culturale.

Potrivit Raportului privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază la 01.01.2013, pentru susținerea proiectelor culturale ale asociațiilor obștești au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 2409,7 mii lei, care s-au finanțat în aceeași sumă, cheltuielile efective constituind 1402,5 mii lei. Pe parcursul anului au fost finanțate, în total, 11 asociații obștești.

Verificarea finanțării și utilizării mijloacelor alocate pentru susținerearelevă prezența unor neregularități și abateri de la cadrul normativ, și anume:

Cu nerespectarea termenelor regulamentare[27], MC a selectat programe, proiecte și acţiuni culturale de la 2 asociații obștești după data-limită de prezentare, de la 4 asociații care au prezentat documentaţie incompletă, de la 5 asociații după data-limită de prezentare și cu documentație incompletă. Ministerul motivează acest fapt prin neprezentarea în termenul stabilit a proiectelor de către unele asociații. Totodată, nu i s-au prezentat auditului justificările de prolongare a termenului de prezentare.

Nerespectînd prevederile pct.31 și pct.36 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009, MC a alocat 664,0 mii lei la 8 asociații obștești, fără încheierea contractelor respective.

Nu s-a respectat[28] modul de acordare a alocațiilor aferente realizării programului, la 11 asociații obștești fiind alocate în avans 713,0 mii lei, iar ultima tranșă urmînd a fi alocată regulamentar după încheierea activităţii şi prezentarea documentelor justificative şi a raportului privind realizarea programului, proiectului sau a acţiunii culturale.

La alocarea de mijloace unor asociații nu s-a ținut cont de cuantumul sumelor aprobate pentru fiecare proiect în parte de către Consiliul de experți, care a evaluat și aprobat programele, proiectele și acțiunile culturale. Astfel, Uniunea Teatrală, pentru realizarea a 3 proiecte culturale, a beneficiat, în februarie-martie 2012, de susținere financiară în sumă totală de 100,0 mii lei, prezentînd ministerului Raportul privind realizarea programului în ianuarie 2013, deși urma a fi prezentat trimestrial. S-a constatat că mijloacele alocate au fost utilizate pentru realizarea doar a 2 din cele 3 proiecte culturale aprobate de Consiliul de experți.

Auditul a constatat finanțarea pe parcursul anului 2012 a Casei Republicane de Cultură a Surzilor din Moldova și a Societății Orbilor din Moldova, în lipsa proiectelor sau programelor culturale, în sumă de 383,9 mii lei și, respectiv, de 1062,8 mii lei.

Datele din dările de seamă cu privire la executarea alocațiilor bugetare (în aspectul clasificației bugetare), prezentate lunar de către beneficiari, confirmă că resursele alocate s-au utilizat pentru întreținerea asociațiilor respective (cheltuielile pentru retribuirea muncii și plățile aferente, cheltuielile pentru plata mărfurilor și serviciilor), fapt ce nu se încadrează în prevederile legale[29].

Concluzii:

Controlul insuficient asupra respectării modului de alocare și utilizare a mijloacelor financiare bugetare destinate programelor, proiectelor sau acţiunilor culturale a condiționat selectarea unor asociații după termenul-limită de prezentare sau la prezentarea incompletă a documentelor de solicitare. S-au alocat mijloace în sumă de 664,0 mii lei în lipsa contractelor, iar finanțarea proiectelor în sumă de 713,0 mii lei s-a efectuat pînă la justificarea documentară a cheltuielilor. Ministerul Culturii a finanțat Societatea Orbilor din Moldova și Casa Republicană de Cultură a Surzilor, în lipsa prezentării proiectelor, programelor culturale, cu suma de 1446,7 mii lei.

Recomandări Ministerului Culturii:

8. Să asigure implementarea regulamentară a procesului de selectare și de finanțare a programelor, proiectelor/acţiunilor culturale desfăşurate de asociaţiile obşteşti, cu gestionarea regulamentară a banilor publici.

3.4. Cu privire la regularitatea administrării și gestionării patrimoniului public

Potrivit datelor evidenţei contabile la situaţia din 01.01.2013, Ministerul Culturii dispune de patrimoniu în valoare totală de 740805,6 mii lei.

Conform prevederilor legale[30], ministerul urma să evalueze și să supună înregistrării obligatorii în Registrul bunurilor imobile, precum și în evidența contabilă clădirile și terenurile aferente aflate în gestiunea Ministerului Culturii și instituțiilor subordonate.

Verificările efectuate de audit asupra regularității gestionării bunurilor patrimoniale în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii au relevat că:

n-a fost asigurată reflectarea în evidenţa contabilă a unor imobile. Deși ministerul deține titlurile de proprietate, nu sînt înregistrate în evidența contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii 2 terenuri amplasate în mun.Chișinău, inclusiv terenul cu suprafața de 0,3317 ha (neevaluat și transmis cu drept de superficie pe o perioadă de 99 de ani către ICS „Universal Proiect” S.R.L.) și terenul cu suprafața de 0,955 ha, atribuit legal[31] ministerului în anul 2006, pentru construcția blocului de studii al Colegiului Național de Coregrafie, mun.Chișinău.

n-a fost luat la evidență imobilul amplasat pe str.Columna 60, cu suprafața de 306,0 m2, transmis ministerului cu titlu gratuit, la 15.09.2011, din gestiunea Î.S. „Buciumul” (aflat în proces de lichidare). Din iulie 2012 acest imobil a fost transmis cu titlu gratuit Î.S. „Tipografia Centrală”, fără a fi reflectat, pînă la finalizarea auditului, în evidența contabilă a ultimei. De facto, imobilul, în decurs de 2 luni, a fost transmis de către Î.S. „Tipografia Centrală” în locațiune S.R.L. „Alexcrist” în baza contractului, pe un termen de 3 ani, fiind înregistrat în registrul de evidență a contractelor în perioada auditului.

nu s-a asigurat corectitudinea raportării unor imobile. Astfel, o clădire cu suprafața de 1239,4 m2, amplasată în or. Glodeni, și 3 clădiri cu suprafața totală de 2402,0 m2, amplasate în or.Soroca, conform datelor OCT, se află în proprietatea ministerului, dar de facto sînt reflectate în rapoartele instituțiilor de învățămînt din localitățile menționate.

nu s-au exclus discrepanțele dintre datele evidenței contabile și datele Registrului bunurilor imobile, ținut de OCT. Astfel, în evidența contabilă a ministerului este înregistrat un edificiu cu suprafața de 393,1 m2 (transmis în locațiune Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, cu aceeași suprafață), în Registrul bunurilor imobile această suprafaţă fiind indicată cu 114,5 m2 mai puțin.

n-a fost evaluată și înregistrată nici la OCT, nici în evidența contabilă clădirea cu suprafața de 652,4 m2 și terenul aferent (str. M.Eminescu 31), transmise în baza Hotărîrii Guvernului nr.986 din 21.09.1998[32]. De facto, numai clădirea este înregistrată în evidența contabilă a Colegiului Național de Coregrafie, mun.Chișinău.

n-a fost asigurată excluderea din evidența contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii a unor imobile care în prezent nu-i aparțin. Astfel, la momentul efectuării auditului, în evidență erau înregistrate 2 imobile (cu suprafața de 1768 m2 și, respectiv, de 2616,7 m2), înstrăinate în anii 2000-2009 și care nu se mai află în gestiunea sa.

La finalizarea auditului, Î.S. „Tipografia Centrală” a prezentat echipei de audit documentele justificative privind rezilierea din 31.12.2012 a contractului de locațiune încheiat cu S.R.L. „Alexcrist”. Totodată, conform Raportului financiar pe perioada de 9 luni ale anului 2012, imobilul cu suprafața de 2616,7 m2 a fost exclus din evidența contabilă.

3.4.1. Cu privire la regularitatea administrării de către minister a patrimoniului public în cadrul instituțiilor din subordine

Verificările de audit au relevat un nivel redus al monitorizării și gestionării patrimoniului public de către minister și instituțiile subordonate, fiind admise mai multe nereguli la înregistrarea, evaluarea și evidența imobilului. Situațiile generalizate, constatate de audit, se prezintă în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.4

Sursă: Rapoartele MC prezentate Agenției Proprietății Publice

La cele 40 de instituții din subordine s-a constatat: 37 de terenuri cu suprafața de 279,77 ha și 14 clădiri cu suprafața de 3895,8 m2 n-au fost înregistrate în evidența contabilă; 6 terenuri cu suprafața de 52,03 ha și 77 de clădiri cu suprafața de 52726,03 m2 n-au fost înregistrate la OCT, 28 de terenuri cu suprafața de 221,86 ha și 72 de clădiri cu suprafața de 82907,15 m2 n-au fost evaluate de OCT. Concomitent, au fost constatate devieri privind suprafața clădirilor între datele contabilității și datele OCT și din Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005[33]. Totodată, în scopul realizării etapei a doua (anii 2003-2010) a Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998[34], instituțiile subordonate ministerului, în comun cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale, au efectuat inventarierea clădirilor proprietate publică la situația din 01.01.2004, a căror listă a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

Verificările auditului au relevat divergențe între datele contabile și datele imobilelor înregistrate la OCT, precum și prevăzute în Listele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005. Astfel, la OCT suprafețele imobilelor a 13 instituții au fost înregistrate cu 60,2 mii m2 mai puțin, iar la 4 instituții - cu 2,6 mii m2 mai mult față de datele evidenței contabile. În Lista aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, suprafețele imobilelor la 29 de instituții sînt indicate cu 103,5 mii m2 mai puțin, iar la 8 instituții - cu 14,2 mii m2 mai mult față de datele evidenței contabile. Pînă la momentul actual, ministerul n-a propus modificările respective la această hotărîre.

Auditul a constatat iregularități și la gestionarea întreprinderilor de stat. Astfel, conform prevederilor Legii nr.146-XIII din 16.06.1994 și Legii nr.121-XVI din 04.05.2007[35], Ministerul Culturii urma să administreze întreprinderile de stat din subordine prin intermediul Consiliului de administraţie şi al administratorului întreprinderii (organul executiv). Nerespectînd prevederile legale[36], ministerul n-a desemnat membrii Consiliului de administraţie la 2 întreprinderi de stat (Î.S. „Gaudeamus-cinema”, Î.S. Publicația Periodică Revista Social-Culturală „Moldova”). O situație analogică se atestă și în activitatea a 4 teatre şi la o instituţie concertistică care dispun de forma organizatorico-juridică de întreprindere de stat, la care n-a fost elaborat Regulamentul de activitate a Consiliului de administrație.

Deşi, potrivit art.7 din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994, în componenţa Consiliului de administraţie creat în cadrul unor întreprinderi de stat au fost incluşi în mod obligatoriu reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor, aceştia n-au constituit majoritatea, întrucît entitățile date au delegat cîte un reprezentant.

Nerespectîndu-se prevederile art.7 alin.(8) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994, la toate întreprinderile, Consiliul de administrație n-a aprobat: direcţiile prioritare şi planurile anuale de dezvoltare a întreprinderilor, devizul anual de venituri şi cheltuieli, dările de seamă trimestriale ale administratorului referitor la rezultatele activităţii economico-financiare a întreprinderii. De asemenea, n-au fost prezentate auditului probe referitor la convocarea ședințelor Consiliului de administrație, care urmau să aibă loc nu mai rar decît o dată în trimestru.

Prin decizia MC, în anii 2007-2008 Î.S. ,,Agenția de Impresariat” i-au fost transmise în gestiune 3 edificii, care anterior aparțineau, respectiv, Î.S. OCI „Moldova-Concert”, S.A. „Circul din Chișinău” și Ministerului Culturii. Conform statutului, întreprinderea dată urma să desfășoare peste 13 genuri de activitate, principalul fiind activitatea de impresariat. Verificările auditului au constatat că în perioada anului 2012, precum și în anii precedenți activitatea acestei întreprinderi s-a axat doar pe darea în arendă a imobilului. Mijloacele acumulate în anul 2012 în sumă de 1941,1 mii lei au fost utilizate la întreținerea personalului și achitarea serviciilor comunale. La situația din 01.01.2013, întreprinderea a înregistrat datorii creditoare în sumă de 1873,6 mii lei (față de 2667,6 mii lei – la 31.12.2009), inclusiv față de personal – de 599,0 mii lei, și datorii debitoare – de 878,0 mii lei.

Pînă la momentul actual nu este majorat regulamentar capitalul social în baza imobilului transmis din gestiunea S.A. „Circul din Chișinău” în valoare de 11641,0 mii lei. Activitatea întreprinderii în astfel de condiții generează riscul de înstrăinare a patrimoniului public, ministerul motivînd că organul cadastral n-a acceptat înregistrarea din cauza modificării în actul de primire-predare a suprafeței totale a imobilului, iar actul ulterior întocmit n-a fost acceptat de către administratorul circului. Totodată, conform documentelor suplimentare prezentate auditului, Î.S. ,,Cadastru”, la cererea prealabilă a Î.S. ,,Agenția de Impresariat”, a comunicat că, întru efectuarea unor rectificări în Registrul bunurilor imobile, urmează a fi prezentate actele prevăzute de legislația în vigoare (art.26, art.28 din Legea cadastrului bunurilor imobile).

Pe parcursul anului 2012, Ministerul Culturii a administrat pachetul de acţiuni ale statului în 3 societăţi pe acţiuni, inclusiv: S.A. „Moldova-film” – 100%, S.A. „Moldcinema” – 100%, S.A. „Circul din Chişinău” – 83,32%.

Auditul a constatat că S.A.„Circul din Chișinău” deține în proprietate edificiul Complexului cultural de prezentări artistice ,,Circul din Chișinău”, cu valoarea de bilanț de 58278,7 mii lei, capitalul social constituind 67748,6 mii lei. Prin Hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 20.11.2012, s-a dispus intentarea procesului de insolvabilitate a S.A. „Circul din Chișinău”, la cererea introductivă depusă de 2 foști angajați, care au pretins încasarea plăților salariale în sumă totală de 14,3 mii lei. Verificarea documentelor MC cu privire la procesul de insolvabilitate intentat relevă că, deși în ședința de judecată creditorii (cele 2 persoane fizice) au înaintat un demers, prin care au solicitat instanței retragerea cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate, fapt consemnat în procesul-verbal al ședinței de judecată, directorul S.A. „Circul din Chișinău”, fiind de acord cu poziția administratorului provizoriu, a lăsat la discreția instanței soluționarea demersului înaintat, iar conform deciziei instanței de judecată, a fost intentat procesul de insolvabilitate.

Astfel, Ministerul Culturii, în calitatea sa de fondator unic, care îşi exercită drepturile de gestionar al acestei societăți pe acțiuni, prin intermediul atribuțiilor, neachitînd plățile salariale celor 2 persoane, nu a prevenit intentarea procesului de insolvabilitate, fiindu-i refuzată intervenirea în procesul de insolvabilitate ca acționar și administrator al proprietății statului.

Notă: La 28.03.2013, ministerul a prezentat auditului documentele ce confirmă aflarea pe rol a litigiului de judecată cu privire la procesul de insolvabilitate a S.A. ,,Circul din Chișinău”.

3.4.2. Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului cultural

În Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XII din 22.06.1993[37], sînt înscrise 5706 obiecte cu statut de monumente de importanță națională, inclusiv în mun.Chișinău – 425, mun.Bălți – 43, mun.Bender –37, mun.Tiraspol – 58, în Zona de Nord – 3007, în Zona de Centru – 1720 și , respectiv, în Zona de Sud – 416.

Auditul a constatat nerespectarea prevederilor legale[38] conform cărora organele de stat pentru ocrotirea monumentelor urmau să efectueze inventarierea și să reactualizeze, în intervalul de 3 ani, Registrul monumentelor ocrotite de stat. La rîndul său, Ministerul Culturii urma să centralizeze, să verifice și să prelucreze rezultatele acestor date. Totodată, s-au constatat divergențe între datele Registrului monumentelor ocrotite de stat și datele Registrului bunurilor imobile, ținut de oficiile cadastrale, în ce privește adresa de amplasare a clădirilor–părți componente ale monumentelor de istorie și arhitectură. Aceste circumstanțe, precum și informațiile diferite ale ministerului referitor la părțile integre ale monumentelor creează o situație incertă și generează interpretări diferite cu privire la statutul acestora, fapt care a condiționat privatizarea neregulamentară[39] a unor clădiri înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Astfel, Conacul urban Inglezi (1873-1875) este înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531 din 22.06.1993, în calitate de monument de categorie națională cu numărul 249, amplasat în mun.Chișinău, str.Mihai Eminescu 52. Conform procesului-verbal al Comisiei de expertizare istorico-arhitecturală, semnat de 4 persoane, inclusiv din cadrul ministerului și Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, și aprobat la 04.07.2011 de către viceministrul culturii, acest Conac este constituit din 3 obiective de bază: clădirea centrală a Conacului cu poarta de intrare (A01), clădirea Remizei pentru trăsuri cu grajdul de cai (B05) și edificiul pentru portar la intrarea secundară pe teritoriul Conacului (V02). Verificările efectuate de audit denotă că 2 (din cele 3) părți componente ale Conacului urban Inglezi – B05 (suprafața la sol de 214,60 m2) și V02 (suprafața la sol de 63,50 m2), cărora în anul 2011 li s-au atribuit adrese poștale diferite, au fost înstrăinate, în baza Hotărîrii Comisiei de privatizare nr.23 din 26.12.2012, unor agenți economici.

Ca bază a înstrăinării imobilelor menționate a servit și informația Ministerului Culturii către Agenția Proprietății Publice din 14.12.2011, în care se specifică că obiectele istorice privatizate sînt amplasate, conform datelor OCT, pe str.M. Eminescu 52/1 (fosta B05) și, respectiv, 52/2 (fosta V02) și nu sînt înregistrate cu statut de monumente ale Republicii Moldova ocrotite de stat. În acest context, ministerul consideră crearea Comisiei de expertizare ca fiind nelegitimă (în lipsa ordinului), iar semnăturile aplicate asupra procesului-verbal – neveridice. Totodată, prezentînd scrisoarea din 25.03.2013 a Institutului Patrimoniului Cultural (cu o zi înainte de examinarea raportului), persoana care a alcătuit-o și a participat la întocmirea procesului-verbal al Comisiei de expertizare istorico-arhitecturală a afirmat că pe adresa dată este înregistrată o singură clădire în perioada 1873-1875.

O altă problemă și situație de risc care au stat la baza privatizării și demolării unor monumente de arhitectură țin de faptul că unele clădiri de acest tip aveau statut locativ, iar Ministerul Culturii n-a avut încheiate cu proprietarii contracte de asigurare a monumentelor sub formă de bunuri imobile, aceste clădiri fiind privatizate contrar legii, iar ulterior comercializate unor agenți economici și demolate. În acest sens, exemplificăm cazul privatizării și demolării unui imobil din Complexul de clădiri şi grădina peisajeră ale Școlii de pomicultură şi viticultură, care este înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat în calitate de monument de categorie națională, cu valoare istorico-arhitecturală, amplasat în mun. Chișinău, str.Sarmizegetusa 48. Conform concluziei Comisiei de expertizare istorico-arhitecturală (aprobată de minister la 21.03.2011), Complexul cuprinde 4 clădiri (blocul central și alte 3 clădiri fără denumiri înscrise cu fracțiile 48/8, 48/9 și 48/12), toate avînd o valoare arhitecturală și istorică deosebită, fapt ce a determinat înscrierea Complexului, inclusiv a terenului, ca grădină peisajeră în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Conform probelor obținute de audit, imobilul înscris cu fracția 48/12 a fost privatizat în anii precedenți de către 4 persoane fizice, care în anul 2011 l-au înstrăinat unui agent economic, acesta ulterior demolîndu-l.

Pe marginea proiectului de decizie a Consiliului municipal Chișinău privind darea în arendă a terenului respectiv și desființarea apartamentelor privatizate, Ministerul Culturii, în anul 2011, a expus 2 concluzii diferite cu privire la statutul acestei clădiri. În prima concluzie, adresată Consiliului municipal Chișinău, ministerul a reiterat că imobilul înscris cu fracția 48/12 este parte componentă a Complexului de clădiri al Școlii de pomicultură și viticultură, cu statut de monument protejat de categorie națională, înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, iar în a doua concluzie Ministerul Culturii afirmă că imobilul situat pe str. Sarmizegetusa 48/12, la moment dispunînd de adresă distinctă, nu este inclus în lista specificată, prin urmare nu dispune de statut de monument protejat de categorie națională, fapt ce a permis demolarea imobilului menționat.

În unele cazuri, monumentele de istorie și arhitectură nu sînt înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Astfel, clădirile amplasate pe str.Armenească 96, str.Moara Roșie 5 și str. Serghei Lazo 24 din mun.Chișinău, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat nu sînt înregistrate la organele cadastrale, ceea ce prezintă un risc al neintegrității și înstrăinării neregulamentare a acestor clădiri.

Un risc de înstrăinare și demolare a monumentelor prezintă și divergențele între adresa reală de amplasare a monumentului și cea indicată în Registrul bunurilor imobile. Astfel, Conacul urban, înscris cu nr.269 în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, în realitate amplasat pe str.31 August 1989 nr.153, în Registrul bunurilor imobile este înregistrat pe str.31 August 1989 nr.53.

Auditul a identificat riscul dispariției unor monumente protejate în condițiile Legii nr.1530-XII din 22.06.1993, datorită anexării lor la clădiri neînregistrate în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu modificarea adresei juridice și neînregistrarea acestei modificări în Registrul bunurilor imobile, precum și fără modificarea corespunzătoare în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Astfel, Conacul urban Cazimir – Cheşco este înregistrat în calitate de monument de însemnătate națională în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu nr.254, pe adresa str.S.Lazo 24. Conform Hotărîrii Guvernului nr.351 din 23.03.2005, acesta se află în gestiunea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, în care este amplasat blocul de studii nr.4, cu suprafața de 382,0 m2, pe adresa - mun.Chișinău, str.S.Lazo 24. La întocmirea dosarului tehnic cadastral (03.07.2007), imobilul menționat a fost anexat la clădirea blocului de studii nr.3 al Academiei, care are o suprafață de 1224,8 m2 și nu dispune de statut de monument protejat. Totodată, a fost modificată adresa - în str.31 August 1989 nr.137, precum și datele evidenței contabile. Datele Registrului bunurilor imobile relevă înregistrarea pe adresa dată doar a blocului nr.3 (1224,8 m2), care nu dispune de statut de monument protejat, situație ce generează un risc major de dispariție a monumentului de categorie națională – Conacul urban Cazimir – Cheşco, în contextul neinițierii procedurii de modificare corespunzătoare a Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Auditul menționează și necesitatea îmbunătățirii procesului de monitorizare a executării contractelor de locațiune și de restaurare a patrimoniului cultural, încheiate în anii precedenți. Astfel, la 25.03.2003, Ministerul Culturii a încheiat un contract de colaborare cu S.R.L. „Iux Com”, conform căruia ultima s-a obligat, pe lîngă construcția propriului imobil, să reconstituie în aceiași parametri tridimensionali sala fostului Teatru din anul 1818 (imobilul din str.Columna 102 ,,Casa Boierului Krupenski”, înscris cu nr.260 în Registrul monumentelor de importanță locală), iar la finalizarea edificării să transmită gratis această sală în posesia ministerului, pentru instituirea și amplasarea Muzeului Teatrului, Literaturii și Artei Scenografice din Basarabia. Totodată, s-a obligat să procure, în decurs de 2 săptămîni de la data încheierii contractului, birotică pentru instituirea pe lîngă Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a unui Centru de editare de materiale promoționale. Verificările relevă că la momentul efectuării auditului clădirea încă nu era transmisă în posesia ministerului, iar Centrul menționat n-a fost instituit. De asemenea, ministerul nu deține informații cu privire la respectarea de către S.R.L. „Iux Com”, la reconstrucția clădirii, a parametrilor tridimensionali și decorativi originali.

Pînă în prezent nu este soluționată, conform cadrului regulator, problema privind acumularea și utilizarea plăților de la arenda monumentelor, inclusiv a zonelor lor de protecție. Astfel, reieșind din prevederile art.27 alin.(3) din Legea nr.413-XIV din 27.05.1999[40], art.35 și art.38 din Legea nr.1530-XII din 22.06.1993, mijloacele obținute de la transmiterea în folosință temporară a monumentelor, inclusiv a zonelor lor de protecție[41], urmau a fi utilizate pentru finanţarea activităţii privind evidenţa, studierea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea şi restaurarea monumentelor. Astfel, 9 instituții din subordinea Ministerului Culturii au obținut mijloace în sumă totală de 10434,2 mii lei de la transmiterea în folosință temporară a spațiilor/suprafețelor de 12501,2 m2 din clădirile înregistrate în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, care beneficiază de statut protejat, utilizînd mijloacele respective, în baza devizelor de venituri şi cheltuieli aprobate, în alte scopuri decît ocrotirea monumentelor.

Auditul a constatat că în ultimii ani n-au fost respectate întocmai prevederile legislaţiei naţionale în domeniul protejării patrimoniului cultural–istoric, iar nesancţionarea celor care, prin acţiunile lor, distrug obiectele de patrimoniu cultural determină riscul admiterii și în continuare a ilegalităţilor în domeniul dat. Astfel, conform Raportului Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor a Ministerului Culturii (în continuare–Agenția), în baza inspectărilor efectuate în perioada anilor 2010-2012 în 32 de raioane și 3 municipii din Republica Moldova, se relevă 103 cazuri de demolare a imobilelor ocrotite de stat. În anul 2012, Agenția, a întocmit și a transmis organelor Procuraturii 8 sesizări privind asemenea cazuri, din care 2 sesizări au servit drept temei pentru pornirea cauzei penale. Conform datelor Agenției, în stare de degradare se află 40 de monumente, dintre care 30 – în stare de degradare avansată, iar altele 17 – ruinate. Auditul a constatat că pînă la momentul actual atît clădirile, cît și zonele protejate înscrise în Registrul monumentelor nu dispun de pașapoarte tehnice (în care să fie stabilite zonele de protecție a acestora), de planuri cadastrale, dosare de inventar, acte de verificare a stării tehnice, precum și nu sînt asigurate prin încheierea contractelor de dare în arendă/folosință. Factorii de decizie ai ministerului motivează degradarea și distrugerea edificiilor cu statut de monument protejat prin faptul că MC nu dispune de capacitățile instituționale necesare pentru ținerea evidenței patrimoniului cultural construit în condițiile legislației naționale în vigoare[42], Convențiilor UNESCO și Consiliului Europei ratificate de Republica Moldova[43], precum și prin lipsa unei instituții de proiectare și cercetare științifico-practică care ar asigura ținerea Registrului național al patrimoniului cultural imobil. De asemenea, ministerul motivează această situație și prin lipsa specialiștilor în proiectarea lucrărilor de restaurare, rezolvarea problemelor tehnice ale obiectivelor conservate/restaurate în conformitate cu standardele naționale și internaționale în domeniu.

Concluzii:

Nivelul actual al managementului și al sistemului de control intern în cadrul ministerului și instituțiilor subordonate a condiționat gestionarea irelevantă a patrimoniului public, neasigurînd în deplină măsură înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra 77 de clădiri cu suprafața totală de 52,7 mii m2 și a 6 terenuri cu suprafața de 52,03 ha, fapt ce nu permite identificarea prin sistemul contabil a operațiunilor de scoatere din uz a acestora.

Modul insuficient de administrare și monitorizare a patrimoniului S.A. „Circul din Chișinău” condiționează apariția unui risc major de înstrăinare a proprietății statului.

Actualul sistem de protejare a patrimoniului cultural nu este suficient pentru monitorizarea stării de lucruri în domeniu atît la nivel național, cît și la nivel local. Managementul irelevant din partea organelor de stat pentru ocrotirea monumentelor la toate nivelurile a condiționat gestionarea neregulamentară a monumentelor de istorie și arhitectură ce constituie patrimoniu cultural naţional. Informațiile distincte ale Ministerului Culturii asupra monumentelor de istorie și arhitectură, pe fundalul unor imperfecțiuni ale cadrului normativ, precum și schimbarea, fracționarea de către autoritățile locale și cadastrale a adresei indicate în Registru, fără anunțarea prealabilă a Ministerului Culturii în vederea înaintării în Parlamentul RM a propunerilor pentru modificarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, generează o problemă majoră privind determinarea statutului juridic și protejarea de către stat a acestor obiective ca patrimoniu cultural.

Notă: Ministerul Culturii a elaborat Strategia de dezvoltare a culturii ,,Cultura 2020”, care prevede și documentarea patrimoniului cultural.

Recomandări Ministerului Culturii:

9. Să examineze, de comun acord cu autoritățile publice de competență, posibilitatea inițierii procedurii de reactualizare a Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, prin prisma Legii privind ocrotirea monumentelor, cu ajustarea la Registrul bunurilor imobile, ținut de organele cadastrale.

10. Să examineze situațiile și factorii care stopează procesul de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile şi terenurilor aferente, cu asigurarea înregistrării integrale a drepturilor patrimoniale.

11. Să întreprindă măsuri de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.351 din 23.05.2005 în aspectul racordării la situaţia reală a imobilelor în care sînt amplasate instituţiile, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni din subordinea Ministerului Culturii.

12. Să asigure executarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.289 din 07.05.2012, perfecționînd în continuare capacitatea de gestionare a patrimoniului cultural prin crearea unui management adecvat.

13. Să examineze oportunitatea revizuirii statutului/cadrului regulator cu privire la activitatea Î.S. „Agenția de impresariat”, întru excluderea riscului de înstrăinare a imobilelor statului în rezultatul creării datoriilor semnificative faţă de personal si alţi creditori.

3.5. Cu privire la efectuarea unor cheltuieli pentru investiții capitale

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2012, Ministerului Culturii i-au fost prevăzute alocații destinate investiţiilor capitale în sumă de 11328,2 mii lei. În urma rectificărilor legii bugetare anuale, alocaţiile definitivate la acest capitol au însumat 7772,2 mii lei, sau 68,6% din limitele iniţial aprobate. Cheltuielile executate de la componenta de bază au constituit 7680,6 mii lei. Auditul relevă că, din numărul total al obiectelor aprobate iniţial pentru investiţii capitale, n-au fost executate în termen şi în volum deplin 2 obiecte. Alocaţiile bugetare nevalorificate au constituit 91,6 mii lei.

Mijloacele alocate au fost preconizate pentru restaurarea a 7 clădiri care aparțin muzeelor și teatrelor din subordine. Pentru reparaţii capitale, inițial în planul de finanţare al Ministerului Culturii au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 900,0 mii lei. În rezultatul modificărilor, au fost precizate 1444,0 mii lei, dar s-au executat în sumă de 1442,9 mii lei.

Ministerul Culturii, în anul 2012, și-a asumat responsabilitatea asupra utilizării mijloacelor prevăzute pentru investițiile capitale la 2 obiecte, din cele 7 preconizate, la care urmau a fi valorificate 1750,0 mii lei și, respectiv, 710,0 mii lei.

Urmare licitațiilor desfășurate de către minister la 12.03.2012 și la 22.06.2012, au fost încheiate 2 contracte de executare a lucrărilor de restaurare, inclusiv la Sala cu Orgă – pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a cupolei și montarea sistemului de ventilare şi condiţionare a aerului în sumă de 1589,2 mii lei, și la Teatrul „B.P. Hajdeu”, or. Cahul – pentru servicii de proiectare a lucrărilor de reconstrucţie a edificiului avariat în sumă de 678,0 mii lei.

Verificările asupra utilizării mijloacelor în urma achizițiilor efectuate și contractelor încheiate au relevat unele deficiențe și situații problematice, care se exprimă prin următoarele:

Nu s-au respectat termenele de efectuare a lucrărilor prevăzute de contractele încheiate. Astfel, la finalizarea auditului (01.03.2013), la Sala cu Orgă lucrările au fost executate la nivel de 89,8% (1427,2 mii lei) din valoarea contractului, deși acestea urmau a fi finalizate pînă la 22.11.2012. La Teatrul „B.P Hajdeu”, or.Cahul n-au fost prezentate documentele de executare a contractului nici la 01.01.2013, deși termenul de executare a lucrărilor a fost stabilit pînă la 01.08.2012.

Nerespectînd condițiile de achitare prevăzute de contract, pentru lucrările de proiectare a reconstrucției teatrului, MC a transferat în avans antreprenorului suma totală contractată de 678,0 mii lei.

Neasigurarea coordonării documentației de proiect și a devizului de cheltuieli cu Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor (în continuare - SSVEPC) atît la obiectele menționate, cît și la alte lucrări de reconstrucție ține de lipsa în baza naţională de deviz a normativelor pentru întocmirea devizelor la aprecierea costului lucrărilor de restaurare. Normativele menționate n-au fost elaborate, deși, conform informației Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, bazată pe indicațiile Guvernului (nr.02004-1239 din 21.11.2008), ministerul urma să le prezinte Guvernului pînă la 01.02.2009, acestea fiind doar incluse de către ultimul în Proiectul Planului tematic de elaborare a documentelor normative în construcţii pe anii 2009-2010, care urma a fi aprobat de Guvern. Cele menționate au generat efectuarea lucrărilor de restaurare a cupolei Sălii cu Orgă în lipsa documentaţiei de proiect şi a devizului de cheltuieli aprobat de SSVEPC, prin ce n-au fost respectate prevederile art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996[44].

Auditul a constatat cazuri de elaborare a proiectelor de reconstrucție care ulterior n-au dispus de acoperire financiară conform planului aprobat de MC. Astfel, pentru elaborarea proiectului de reconstrucție a Teatrului „B.P. Hajdeu”, or.Cahul, în anul 2012 s-au cheltuit 678,0 mii lei, fără a fi alocate mijloace pentru reconstrucție în anul 2013. Examinările efectuate de audit asupra cheltuielilor înregistrate la contul contabil „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale” denotă că pentru elaborarea proiectelor au fost utilizate mijloace, în baza Hotărîrilor de Guvern, și în anii precedenți, ulterior construcțiile propriu-zise nefiind începute/conservate. Astfel, pentru construcţia Complexului de studii al Colegiului Naţional de Coregrafie, mun.Chișinău (costul de deviz – 79,4 mil.lei), în anul 2008, s-au utilizat pentru elaborarea documentaţiei de proiect 1619,0 mii lei; pentru construcţia blocului de studii cu 3 niveluri al Colegiului de Arte, or. Soroca (costul de deviz – 21,9 mil.lei), în anul 2007, s-au utilizat 599,0 mii lei; pentru reconstrucţia Teatrului Republican „Luceafărul”, mun.Chișinău (costul de deviz –51,7 mil.lei), în anul 2011, s-au utilizat 841,0 mii lei, dar de facto construcțiile au fost conservate și n-au început. În cazurile menționate s-au efectuat cheltuieli în sumă de 3737,0 mii lei.

Nefinanțarea în volum deplin a investițiilor planificate duce la majorarea costului de deviz al proiectelor de reconstrucție și la apariția riscului de deteriorare a imobilelor reconstruite. Astfel, la Muzeul Naţional de Artă (Casa Herţa şi Casa Kligman din bd. Ştefan cel Mare 115), lucrările de restaurare au demarat în anul 2006, fiind investite, pînă în anul 2012, mijloace financiare în sumă de 18,2 mil.lei (46,7%), față de costul de deviz de 30,2 mil.lei. La edificiul „Dadiani” din str.31 August 1989 nr.115, lucrările au demarat în anul 2006 și s-au investit 15,4 mil.lei (57,9%), față de costul de deviz de 36,6 mil.lei. În total, pe parcursul anilor 2006-2010, la 26 de obiecte cu costul de deviz de 288,1 mil.lei au fost executate lucrări în sumă de 111,03 mil.lei, inclusiv în anul 2012 – în sumă de 6,5 mil.lei. Nefinisarea acestor construcţii condiţionează riscul ca unele imobile să se deterioreze din nou, iar în condițiile economiei de piață – modificarea prețului de deviz și apariția necesității efectuării unor lucrări suplimentare. Astfel, la restaurarea blocului administrativ al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, lucrările au început în anul 2008, cu costul de deviz de 2867,5 mii lei, şi pînă la finalizare – în luna septembrie 2012, cheltuielile de executare a acestor lucrări au constituit 6488,0 mii lei, ori cu 3620,5 mii lei mai mult faţă de devizul de cheltuieli prevăzut în documentele de proiect.

Examinările efectuate de audit asupra datoriilor formate la 01.01.2013 denotă generarea unora dintre acestea ca rezultat al achitării de către minister a lucrărilor/serviciilor care de facto n-au fost executate. Astfel, la 14.07.2011, ministerul a încheiat cu un antreprenor contractul privind elaborarea documentației de proiect a lucrărilor de reconstrucţie a edificiului Teatrului „Eugene Ionescu”. Conform contractului, antreprenorul urma să prezinte beneficiarului serviciile de proiectare, iar ministerul trebuia să achite serviciile pînă la 31.11.2011, în conformitate cu Graficul de predare-primire. De facto, nerespectînd condițiile contractului, antreprenorul n-a predat nici la situația din 01.01.2013 documentele de proiect, iar ministerul a transferat la 27.07.2011 un avans în sumă de 73,3 mii lei. Totodată, ministerul, la 25.08.2011, a acceptat factura prezentată de antreprenor și a achitat 226,3 mii lei pentru servicii care de facto nu erau executate, astfel generînd formarea la situația din 01.01.2013 a datoriei de 300,0 mii lei, care în prezent constituie obiect de examinare în instanța de judecată.

Auditul a constatat că bunurile obţinute în rezultatul demolării unor părți ale construcțiilor aferente imobilului din str.Sciusev 103, lit. A, al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, în urma reconstrucției, n-au fost evaluate și înregistrate în evidența contabilă a subdiviziunilor.

Notă: La momentul efectuării auditului a fost înregistrată în evidența contabilă a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală piatră (cotileț) în volum de 15 m3, obținută de la demolarea clădirii demolată în anul 2011.

Concluzii:

Documentația de proiect și devizul de cheltuieli nu se aprobă în modul stabilit de lege. Unii antreprenori n-au respectat termenul de executare a lucrărilor și ministerul n-a asigurat aplicarea sancțiunilor impuse de prevederile contractuale, iar achitarea unor lucrări în avans a generat formarea datoriilor în sumă de 300,0 mii lei. A fost elaborată documentația de proiect la unele obiecte la care nu s-au executat lucrări, ca rezultat mijloacele financiare utilizate au constituit 3737,0 mii lei. Planificarea fragmentată a investițiilor duce la majorarea costului de deviz al proiectelor de reconstrucție, precum și la apariția riscului de deteriorare a imobilelor.

Cele menționate au fost cauzate de lipsa normativelor pentru întocmirea devizelor la aprecierea costului lucrărilor de restaurare, de controlul intern insuficient în cadrul Ministerului Culturii la etapele de planificare și de executare a cheltuielilor, precum și de nedeterminarea responsabilităţilor privind monitorizarea lucrărilor, ceea ce duce la valorificarea ineficientă a banilor publici destinați investițiilor capitale.

Recomandări Ministerului Culturii:

14. Să efectueze o inventariere regulamentară a obiectelor de investiţii capitale nefinalizate, cu prioritizarea finanţării acestora şi înaintarea propunerilor corespunzătoare.

15. Să asigure, în condiţiile legii, încasarea datoriilor formate în rezultatul achitărilor în prealabil.

3.6. Cu privire la managementul auditului intern

Potrivit schemei de încadrare a Aparatului central al Ministerului Culturii, Serviciul audit intern include 2 unităţi, dintre care, la momentul efectuării auditului, o funcție era vacantă. Serviciul audit intern, în perioada anului 2012, a efectuat 3 misiuni de audit (din 6 planificate). În cadrul misiunilor de audit au fost identificate unele riscuri ce țin de gestionarea neregulamentară a mijloacelor bugetare și repartizarea cărților editate, eliminîndu-se anumite cazuri de încălcare a legislaţiei în vigoare, în rezultatul cărora materialele au fost remise la organele de control financiar, precum și la Comisia de disciplină.

Verificările efectuate asupra respectării cadrului normativ privind activitatea auditului intern relevă prezenţa unor neregularităţi, şi anume:

Cu nerespectarea prevederilor art.22 alin.(2), lit. b) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010, nu este elaborat și aprobat Planul strategic al activității de audit intern, precum și nu este elaborată Instrucţiunea proprie de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public.

Nerespectînd prevederile art.27 alin.(2) din Legea nr.229 din 23.09.2010, conducătorul unității de audit intern participă la efectuarea unor inspecţii și la realizarea altor sarcini operaționale neprevăzute în Planul anual al activității Serviciului audit intern.

Concluzii:

Pe parcursul anului 2012, Serviciul audit intern a activat în lipsa Planului strategic al activității și a normelor metodologice pentru implementarea auditului în sectorul public.

Recomandări Ministerului Culturii:

16. Să reglementeze și să conformeze activitatea auditului intern la prevederile legale, identificînd rezervele de îmbunătăţire a sistemului de management şi control intern în cadrul ministerului.

Cu privire la regularitatea raportării și ținerii evidenței contabile

Evidența contabilă în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii urma a fi ţinută în conformitate cu prevederile Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.93 din 19.07.2010. Totodată, auditul menționează prezența unor nereguli ce nu depășesc pragul de semnificație, nefiind denaturate datele raportate.

Astfel, verificările efectuate au relevat cazuri de nerespectare a Instrucţiunii menționate, care vizează neîntocmirea regulamentară a dosarelor contabile, nearanjarea și nebroșurarea notelor contabile, neîncheierea contractelor privind responsabilitatea materială individuală cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale, de păstrarea și evidența numerarului.

Pînă la finalizarea auditului, n-a fost efectuată inventarierea pe anul 2012. Totodată, se atestă atitudinea formală la efectuarea inventarierii bunurilor materiale pe anul 2011 și raportării rezultatelor acesteia în anul 2012, ceea ce prezintă un risc sporit al neveridicității situației la începutul anului 2012. În acest context, conform ordinului ministrului culturii, Comisia de inventariere (6 membri) urma să efectueze inventarierea pînă la 15.12.2011, iar preşedintele Comisiei urma să prezinte rezultatele ei pînă la 25.12.2011. Contrar cerinţelor Regulamentului[45], Comisia, fiind responsabilă de corectitudinea şi oportunitatea perfectării materialelor inventarierii, n-a asigurat întocmirea regulamentară a rezultatelor acesteia. Astfel, după 7 luni de la data emiterii ordinului, a fost întocmit un proces-verbal de verificare, fără a fi întocmite și listele de inventariere pe subdiviziuni, precum și registrul de verificare a rezultatelor inventarierii, după cum prevede Regulamentul. Mai mult decît atît, în baza procesului-verbal menționat, s-au trecut la pierderi bunuri materiale în valoare de 279,1 mii lei, inclusiv în valoare de 185,3 mii lei – ca utilizate și necasate în perioada de 6 ani, și în valoare de 93,8 mii lei – ca lipsuri în urma neidentificării persoanelor responsabile de gestionarea şi păstrarea bunurilor.

Atitudinea neconformă privind efectuarea inventarierii a condiționat înregistrarea în evidența contabilă a mijloacelor fixe care real nu se află în administrarea Aparatului central al Ministerului Culturii. Astfel, autoturismul GAZ – 31029, la momentul efectuării auditului, era înregistrat în evidența contabilă a Aparatului central, deși acesta, prin Ordinul ministrului culturii din anul 2005, a fost transmis Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” şi este înregistrat în evidența instituţiei respective. Microbuzul de marcă „TOYOTA”, care este înregistrat în evidența contabilă a Aparatului central al ministerului în valoare de 40,0 mii lei, a fost transmis gratuit, pe un termen nedeterminat, Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, conform unui contract din anul 2005 (prelungit în anul 2007). Verificările auditului la această instituție au relevat că atît automobilul, cît și alte bunuri transmise concomitent (Risograf, cu unele părți componente), în valoare de 130,3 mii lei, nu sînt înregistrate în evidența contabilă a acesteia și, de facto, lipsesc la entitate.

În evidenţa contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii sînt înregistrate 52 de filme artistice, documentare şi de scurt metraj pe suport Betacam SP, în valoare de 9037,1 mii lei, dintre care 33 de filme în valoare de 5304,7 mii lei nu au fişe de inventar și nu este documentată transmiterea lor pentru păstrare în Colecţia de Stat a Fondului Cinematografic al S.A. „Moldova-film”.

Se atestă că bunurile și mijloacele fixe care lipsesc la instituția respectivă sînt reflectate în evidența contabilă și în rapoartele anuale, fapt ce denotă raportarea neveridică a situației reale a patrimoniului.

Verificările asupra regularității cheltuielilor efectuate pentru deplasări în interes de serviciu relevă existența unor neregularități, și anume: nerespectarea, în unele cazuri, a termenului legal[46] de prezentare a informației privind scopul și rezultatele deplasării; necontabilizarea în termenul prevăzut de actele normative[47] a dărilor de seamă privind sumele utilizate, care au condiționat formarea la 01.01.2013 a datoriei în sumă de 1,7 mii lei.

Concluzii:

Managementul financiar şi unele elemente ale sistemului de control intern în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii nu asigură respectarea regulilor generale de reglementare a contabilităţii, regularitatea funcţionării adecvate a serviciului contabil, ceea ce cauzează raportarea eronată, nereflectîndu-se o situaţie identică cu datele evidenţei contabile.

Inventarierea mijloacelor fixe și a altor bunuri materiale, în unele cazuri, se execută cu abateri de la prevederile regulamentare, exprimate prin neincluderea în listele de inventariere şi nereflectarea în registrul de verificare a rezultatelor inventarierii, astfel nereflectîndu-se în evidența contabilă lipsurile în sumă de 279,1 mii lei, materialele de construcție obținute de la demolarea unor obiecte în sumă de 2,6 mii lei, precum și prin neexcluderea din evidență a bunurilor care efectiv lipsesc la entitate, în valoare de 170,3 mii lei, nedocumentarea tranzacțiilor de transmitere a bunurilor în sumă de 9037,1 mii lei și neelucidarea situațiilor privind datoriile formate.

Recomandări Ministerului Culturii :

17. Să asigure regularitatea efectuării inventarierii tuturor activelor, cu stabilirea existenței, stării reale și necesității lor în activitatea autorității publice și reflectarea rezultatelor inventarierii în conformitate cu cerinţele legale.

Notă: În perioada efectuării auditului, din evidența contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii a fost exclus automobilul transmis Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” și s-a documentat transmiterea filmelor artistice în Fondul Cinematografic al S.A. „Moldova-film”.

IV. Opinii de audit

Opinie fără rezerve privind raportul financiar:

În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, raportul consolidat, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei financiare şi a celei patrimoniale ale Aparatului central al Ministerului Culturii la data de 31.12.2012, fiind întocmit în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.

Opinie cu rezerve privind regularitatea:

În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, cu excepţia efectelor posibile ale aspectelor ce ţin de neregularităţile şi deficienţele constatate la remunerarea muncii angajaţilor, organizarea achiziţiilor publice, înregistrarea drepturilor asupra unor imobile, stingerea datoriilor etc., gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat regulamentar.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza activităţilor de audit efectuate de către echipa de audit, în următoarea componență:

Responsabil de executarea auditului Tudor Suhan și consolidarea raportului: șef de Direcție în cadrul Direcției generale de audit I:

(auditul bugetului de stat şi patrimoniului), auditor public

Echipa de audit:

Controlor de stat superior, . MisailI.Bulmaga auditor public I.Bulmaga

Controlor de stat superior

Responsabil de monitorizarea realizării și raportării auditului: Natalia Trofim șeful Direcției generale de audit I:

(auditul bugetului de stat şi patrimoniului), auditor public

Anexa nr.2 la Hotărîrea Curţii de Conturi nr.22 din 26 aprilie 2013

RAPORTUL de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la instituţiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii I. Introducere

Auditul regularităţii exerciţiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la instituţiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[48] şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012[49], tranzitoriu pe anul 2013.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite pe anul 2012, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, iar utilizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat, precum şi operaţiunile financiare efectuate sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Responsabilitatea conducerii instituțiilor de învățămînt artistic auditate ține de întocmirea şi prezentarea în termen a rapoartelor financiare, în conformitate cu Legea contabilităţii şi normele aprobate de Ministerul Finanţelor, de asigurarea utilizării regulamentare a fondurilor publice, precum şi de administrarea raţională a patrimoniului de stat aflat în gestiune.

Totodată, executorii de buget poartă răspundere pentru implementarea adecvată a sistemului de management financiar şi control intern, în scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi realizate în condițiile unei bune guvernări a fondurilor publice, cu obligația de a preveni erorile și fraudele.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea unor operaţiuni şi tranzacţii financiare, în scopul obţinerii probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor şi opiniilor de audit asupra raportului financiar pe anul 2012, regularităţii gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009[50]. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a elementelor de control intern şi procedurilor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode: examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

II. Prezentare generală

Ministerul Culturii are în subordine 9 instituţii de învăţămînt artistic de profil (muzică, teatru, coregrafie, arte plastice), inclusiv: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, 5 colegii şi 3 licee, cu un potenţial de personal scriptic didactic de 874 de profesori şi un contingent de circa 3000 de elevi şi studenţi.

Instituțiile de învățămînt artistic din cadrul Ministerului Culturii își organizează activitatea, inclusiv procesul educaţional, în baza Legii nr.547-XIII din 21.07.1995[51], Legii nr.413-XIV din 27.05.1999[52], Statutelor/regulamentelor aprobate și înregistrate în modul stabilit.

Auditul a supus verificării eșantionate regularitatea cheltuielilor efectuate de către Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice; Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”; Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău; Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”; Colegiul de Arte, or.Soroca; Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți; Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”; Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”; Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”.

III. Constatări, concluzii şi recomandări

3.1 Cu privire la cadrul instituțional

Potrivit cadrului legal, instituțiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii urmează să activeze în baza statutelor/regulamentelor aprobate în modul stabilit, constatările de audit relevînd neracordarea prevederilor acestora la prevederile Regulamentului-cadru elaborat de către minister, aferent specificului domeniului de activitate.

Totodată, auditul a constatat că nu este determinat statutul juridic al Colegiului Național de Coregrafie, mun.Chișinău privind inițierea învățămîntului primar și secundar (gimnazial) în cadrul Colegiului, fapt ce nu se încadrează în prevederile legale[53], potrivit cărora învăţămîntul artistic şi sportiv se organizează pentru copiii cu aptitudini în domeniul muzicii, coregrafiei, artelor plastice şi teatrale, sportului, în licee cu clasele I-XII, sau cu clasele IV-XII, în funcţie de profil.

Auditul relevă că titulatura Liceului Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” nu corespunde prevederilor actelor normative[54], conform cărora liceul este denumit Liceul- internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”.

În scopul dezvoltării învățămîntului artistic, creării condițiilor optime de afirmare a școlii naționale de arte, Ministerul Culturii, conform Hotărîrii Colegiului și Ordinului Ministerului Culturii din 28.10.2011, urma, în termen de 2 luni, să elaboreze mecanisme legale de susţinere a educaţiei artistice (concepţii, strategii, acte normative şi legislative, programe guvernamentale etc.), precum și să optimizeze reţeaua instituţiilor de învăţămînt artistic, cu implementarea tendinţelor de modernizare. Aceste acțiuni, pe parcursul anului 2012, n-au fost realizate.

Auditul menționează situația problematică, precedată de nefuncționalitatea Agenției de Asigurare a Calității[55], cînd majoritatea instituțiilor din învățămîntul artistic activează în lipsa evaluării și acreditării.

Concluzii: Pentru desfășurarea învățămîntului artistic nu este elaborat un cadru regulator specific acestui domeniu. Nu este adus în concordanță cu prevederile legale statutul gimnaziului care funcționează în cadrul Colegiului Național de Coregrafie, mun.Chișinău. Cele menționate condiționează impedimente în activitatea sistemului, situația fiind determinată și de managementul irelevant în cadrul ministerului și în instituțiile de învățămînt artistic.

Recomandări Ministerului Culturii:

1. Să întreprindă măsuri concrete privind racordarea cadrului regulator în domeniul învățămîntului artistic la legislația comunitară.

2. În comun cu Ministerul Educației, să soluționeze situația privind evaluarea și acreditarea instituțiilor de învățămînt artistic din subordine.

3.2. Cu privire la regularitatea valorificării capacității instituționale și executării planului de înmatriculare cu finanțare bugetară

Învățămîntul artistic din subordinea Ministerului Culturii se constituie din 3 instituții de învățămînt secundar general, 5 instituții de învățămînt mediu de specialitate și o instituție de învățămînt artistic superior. La începutul anului de studii 2012/2013, numărul elevilor/studenților în învățămîntul secundar general a constituit 432 de persoane, în învățămîntul mediu de specialitate – 293 de persoane, iar în învățămîntul artistic superior – 415 persoane. Dinamica numărului de elevi încadrați la studii în domeniul învățămîntului artistic, în ultimii 3 ani, se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Numărul persoanelor înmatriculate
Denumirea
instituţiei
2010-20112011-20122012-2013
TOTAL116211851140
Învățămîntul artistic superior,inclusiv:416409415
1.Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice416409415
Învăţămîntul mediu de specialitate, inclusiv:305323293
2.Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”817686
3.Colegiul de Arte Plastice ,,Alexandru Plămădeală”898473
4.Colegiul de Muzică si Pedagogie din Bălţi575247
5.Colegiul de Arte, or.Soroca645351
6.Colegiul Naţional de Coregrafie, mun. Chișinău145836
Învăţămîntul secundar-general441453432
7.Liceul „Serghei Rahmaninov”454744
8.Liceul „Ciprian Porumbescu”362351344
9.Liceul „Igor Vieru”345544

Sursă: Rapoartele instituțiilor de învățămînt artistic

Datele din tabel indică că numărul elevilor/studenților înmatriculați în anul de studii 2012/2013 s-a micșorat cu 2,0% în comparație cu anul de studii 2010/2011 și cu 3,8 % față de anul de studii 2011/2012.

Verificările efectuate de audit au relevat nerespectarea planurilor de înmatriculare în instituțiile de învățămînt artistic superior și mediu de specialitate, precum și a planurilor de absolvire. Situația generalizată a acestor constatări se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Astfel, pentru anul de studii 2012/2013, înmatricularea studenților atît în instituțiile de învățămînt artistic superior, cît și în cele de învățămînt mediu de specialitate, secția de zi cu finanțare bugetară, s-a efectuat în conformitate cu planurile aprobate. Pentru aceeași perioadă, în bază de contract, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” au înmatriculat cu 43 și, respectiv, cu 12 studenți mai puțin decît prevedea planul aprobat.

În anul 2012, deși Academia de Muzică,Teatru și Arte Plastice a respectat planul total de înmatriculare, aprobat de Guvern[56], în aspectul specialităților nu s-a respectat. Astfel, au fost înmatriculați la unele specialități mai mult cu 12 persoane – cu finanțare bugetară și cu 9 persoane – pe bază de contract.

Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” n-a executat planul de înmatriculare pentru anul de studii 2011/2012, cu 6 persoane – la studii cu finanțare bugetară, și cu 56 de persoane – pe bază de contract. Totodată, nerespectînd prescripțiile Hotărîrii Guvernului nr.453 din 16.06.2011[57], a înmatriculat 19 studenți cu finanțare bugetară și 4 - prin contract la 3 specialități neprevăzute în Hotărîre. Analogic, pentru anul de învățămînt 2012/2013, a înmatriculat 17 studenți cu finanțare bugetară și 3 - prin contract la 3 specialități (tapiserie artistică, ceramică artistică, design poligrafic) neprevăzute regulamentar. Înmatriculările respective au fost efectuate din contul altor specialități, la care nu s-a înmatriculat nici o persoană, cum ar fi „Grafica” și „Arte decorative”.

Majoritatea instituţiilor de învăţămînt supuse auditului n-au încheiat cu elevii instruiţi din contul mijloacelor bugetare contracte privind instruirea şi plasarea lor în cîmpul muncii după absolvire, în funcţie de necesităţile statului, acestea urmînd să reglementeze şi responsabilităţile elevilor în cazurile de abandonare a studiilor. Deși cadrul regulator[58] prevede restituirea de către elevii exmatriculați a cheltuielilor, nu este elaborat un mecanism privind cazurile în care cei exmatriculați sînt obligați să le restituie. Asemenea cheltuieli au fost constatate la: Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice – în sumă de 1290,6 mii lei; Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”- în sumă de circa 2,0 mil.lei; Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” - de 195,0 mii lei; Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți - de 462,6 mii lei.

Concluzii: Managementul unor instituții de învățămînt artistic auditate n-a asigurat respectarea planurilor cotelor de înmatriculare, aprobate de Guvern, privind înmatricularea studenților cu finanțare bugetară și a celor pe bază de contract, inclusiv în aspectul planurilor separate pe specialități, fiind admisă substituirea neregulamentară a specialităților. Se denotă situația problematică privind restituirea cheltuielilor bugetare efectuate pentru instruirea elevilor care au abandonat studiile sau au fost exmatriculați. Aceste deficiențe invocă necesitatea consolidării managementului Ministerului Culturii în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare pentru întreţinerea instituţiilor de învăţămînt artistic.

Recomandări Ministerului Culturii și instituțiilor de învățămînt artistic auditate:

3. Să examineze situația privind valorificarea capacității instituționale, în vederea menținerii contingentului de studenți înmatriculați în învățămîntul artistic superior și mediu de specialitate conform planurilor de înmatriculare aprobate, cu o posibilă optimizare a sistemului de învățămînt artistic.

4. Să asigure elaborarea unui mecanism de aplicare a normei responsabilităţilor elevilor/studenților în cazurile de abandonare/exmatriculare, cu o eventuală încheiere cu elevii instruiţi a contractelor privind plasarea lor în cîmpul muncii după absolvire, inclusiv cu asigurarea restituirii cheltuielilor suportate.

3.3. Cu privire la regularitatea executării cheltuielilor

În anul 2012, Ministerului Culturii, pentru tipul instituțiilor „Învățămînt”, i-au fost alocate 105250,0 mii lei, inclusiv de la componenta de bază – 92801,1 mii lei, și din mijloace speciale – 12448,9 mii lei, fiind executate în sumă de 102790,9 mii lei (de la componenta de bază – 92687,9 mii lei (99,9%), din mijloace speciale – 10103,0 mii lei (81,2%)). În aspectul treptelor de învăţămînt, în totalul cheltuielilor de bază executate, ponderea cea mai mare revine învăţămîntului superior artistic – 40,03%, fiind urmat de învăţămîntul mediu de specialitate – 37,65%, și de învățămîntul secundar general – 22,32 %. O situație analogică se relevă și la executarea cheltuielilor din mijloace speciale.

Executarea cheltuielilor, în aspect de componente ale bugetului de stat, pe anul 2012 se prezintă în Tabelul nr.3

Tabelul nr.3

Sursă: Rapoartele privind executarea cheltuielilor de către instituțiile de învățămînt artistic

Auditul atestă că majoritatea instituțiilor de învățămînt artistic au executat cheltuielile în limitele aprobate. Totodată, unele instituţii de învăţămînt artistic au efectuat cheltuieli efective cu depăşirea limitelor de alocaţii în aspectul cheltuielilor economice. Se exemplifică, în acest sens, Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”, la care cheltuielile efective în anul 2012 au depăşit cu 96,9 mii lei limita aprobată, inclusiv fiind admise supracheltuieli la articolul „Retribuirea muncii” în sumă de 50,8 mii lei, prin ce nu s-au respectat prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.1996[59]. La Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, cheltuielile efective au depășit cheltuielile de casă cu 82,9 mii lei, sau cu 2,2%, această depășire fiind generată de majorarea cheltuielilor efective pentru retribuirea muncii și plățile obligatorii aferente.

Examinările efectuate asupra executării cheltuielilor de la componenta de bază au relevat că unele instituții au probleme și deficiențe la stabilirea și achitarea burselor. Astfel, conform prevederilor art.10 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996, cheltuielile de personal și de achitare a burselor sînt prioritare, restul cheltuielilor fiind executate în conformitate cu priorităţile stabilite individual de către fiecare executor de buget. Neținînd cont de aceste prevederi, Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” nu dă prioritate achitării burselor, acestea fiind achitate din sursele financiare rămase după executarea altor cheltuieli. Totodată, contrar prescripțiilor Hotărîrii Guvernului nr.467 din 02.05.2006[60], liceul nu calculează și nu achită burse de întreținere tuturor elevilor care dețin dreptul de a beneficia de aceste burse. La 03.12.2012 au fost achitate burse de întreținere în sumă de 22,4 mii lei, sau cu 129,6 mii lei mai puțin decît urmau a fi calculate regulamentar. De asemenea, auditul atestă nerespectarea de către responsabilii liceului a prevederilor legale[61] , care nu permit stabilirea burselor de întreținere pentru elevii al căror domiciliu permanent se află în mun.Chişinău, acestora fiindu-le acordate astfel de burse în sumă de 10,8 mii lei.

De asemenea, auditul a constatat că majoritatea instituțiilor de învățămînt artistic nu au întreprins măsurile corespunzătoare pentru încasarea în volum deplin a veniturilor provenite din mijloace speciale. Astfel, Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” a transmis Centrului Național de Tineret „Clasa Vedetelor” (asociație obștească), în folosință gratuită, spații cu suprafața de 180,3 m2, pentru perioada 01.06.2010-31.12.2014, conform contractului de comodat din 04.06.2010, aprobat de Ministerul Culturii. Pînă la finele anului 2012, Colegiul n-a obținut venituri în sumă de 115,1 mii lei, inclusiv în anul 2012 – de 46,4 mii lei.

Cu nerespectarea normelor legale, Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău a încheiat cu 2 locatari contracte (aprobate de minister) pe o perioadă ce depășește limitele anului bugetar, cuantumul chiriei nefiind modificat, ținînd cont de Legea bugetului de stat pe anul 2012, în rezultat neobținînd venituri în sumă de 5,0 mii lei.

De asemenea, Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”și Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”, nerespectînd prescripțiile Hotărîrii Guvernului nr.483 din 29.03.2008[62] și prevederile Legii bugetare anuale, au transmis în folosință gratuită spațiile ospătăriei și utilajul pentru pregătirea bucatelor (fără a încheia un contract de locațiune a spațiului, fără achitarea arendei utilajului, inclusiv a serviciilor comunale) Î.S. Alimentație Publică „Rîșcani-ȘC” (în continuare – Î.S.A.P „Rîșcani-ȘC”), care prestează servicii de alimentație publică. În anul 2012, ca rezultat al gestionării neregulamentare a patrimoniului, Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” n-a obținut venituri din mijloace speciale în sumă de circa 50,0 mii lei, iar Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” – de 66,2 mii lei. Concomitent, ambele instituții își asumă plata serviciilor comunale din contul mijloacelor bugetare pentru spațiile puse la dispoziția cantinei Î.S.A.P. „Rîșcani-ȘC”, ceea ce contravine prevederilor actelor normative. În aceste condiții, cheltuielile suplimentare s-au estimat la circa 54,0 mii lei - pentru Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, și 93,6 mii lei - pentru Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”. De menționat că aceste instituții au permis activitatea Î.S.A.P „Rîșcani-ȘC” în baza contractelor încheiate, fără aprobarea lor de către Ministerul Culturii (organul ierarhic superior). Astfel, conform probelor de audit, alimentația elevilor din licee se efectuează contra plată (de 3 ori pe zi), prețul de livrare fiind calculat în conformitate cu pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995[63], cu un adaos comercial de 30% (mărimea maximă permisă pentru întreprinderile de alimentaţie publică de categoria a III-ea), și constituie zilnic 22 lei - la Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, și 25 lei – la Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”, plăți care se achită de către părinți. În lipsa clauzelor contractuale, la unele produse realizate adaosul comercial constituie 50%.

În anul 2012, liceele nominalizate nu au respectat prevederile actelor normative[64], conform cărora normele financiare pentru alimentația copiilor (elevilor) urmau a fi aplicate în limita alocațiilor bugetare și majorate din contul mijloacelor speciale. Ministerul Culturii și administrația liceelor n-au examinat posibilitatea constituirii conturilor de mijloace speciale din sumele achitate de către părinți pentru alimentația elevilor.

Aceeași situație se atestă și la Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”, unde elevii și profesorii sînt alimentați o dată în zi, achitările efectuîndu-se direct persoanei care distribuie mîncarea. Alimentația este organizată în cantină, în lipsa autorizației sanitare de funcționare, prin ce nu se respectă Regulile şi Normativele sanitaro-epidemiologice[65].

Unele instituţii de învăţămînt mediu de specialitate, în lipsa controlului din partea Ministerului Culturii, au stabilit taxe de studii în bază de contract într-un cuantum mai mare decît cel reglementat. Astfel, la stabilirea taxei de studii în bază de contract, unele entităţi supuse auditului nu s-au condus de prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.1311 din 21.12.2005[66]. Se exemplifică în acest sens Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, unde consiliul profesoral a majorat cuantumul taxei de studii pentru anul de învățămînt 2012/2013 de la 6100-8100 (stabilit prin actele normative) pînă la 7364-24538 lei. Analogic au fost majorate taxele pentru anul de studii 2011/2012. În aceste circumstanțe, pentru perioada dată au fost obținute venituri din mijloace speciale în sumă de 57,7 mii lei, iar pentru anul de studii 2012/2013 – de 6,0 mii lei.

Conform Anexei nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 21.12.2005, la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, cuantumul plății pentru studiile pe bază de contract ale unui elev constituie 4700 lei, indiferent de specialitatea și anul de studii. De facto, pentru anul de studii 2011/2012, taxele au fost stabilite contrar prescripțiilor hotărîrii menționate – de la 8700 lei pînă la 10000 lei. Ca rezultat al nerespectării cuantumului plății pentru studiile pe bază de contract, în anul de studii 2011/2012, colegiul a obținut venituri suplimentare în sumă totală de 343,1 mii lei, iar în 9 luni ale anului 2012 – de 20,7 mii lei (în total – 363,8 mii lei). În această situație, s-a micșorat numărul de persoane înmatriculate la studii și, respectiv, s-au majorat datoriile debitoare ale elevilor pentru anii de studii, care la 31.12.2012 au constituit pentru 37 de persoane suma de 230,5 mii lei.

Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău, fără a ține cont de prevederile Anexei nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 21.12.2005, a stabilit și a încasat de la 14 elevi înscriși suplimentar la studii în gimnaziu (Secția dans popular) taxa pentru studii în sumă de 2500 lei, prevăzută de facto pentru elevii înmatriculați în anul I-IV la colegiu, astfel acumulînd suplimentar mijloace speciale în sumă de 35,0 mii lei.

Managementul neadecvat și lipsa procedurilor de control intern în cadrul Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga” au determinat calcularea taxelor pentru studiile pe bază de contract și pentru chiria în cămin a elevilor cu nerespectarea Modului de formare și utilizare a mijloacelor speciale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 21.12.2005. Acest fapt a condiționat și denaturarea datelor raportului financiar la 01.10 2012, veniturile efective pe mijloace speciale fiind diminuate cu 118,1 mii lei, situație corectată în timpul auditului. Totodată, nemonitorizarea executării contractelor de locațiune a determinat formarea datoriilor debitoare, care la 31.12.2012 au constituit suma de 95,9 mii lei.

Nu s-au soldat cu rezultatele scontate măsurile întreprinse de către Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice privind recuperarea datoriilor formate de către locatari. La situația din 01.01.2013, suma acestor datorii a constituit 1095,9 mii lei, față de 1075,3 mii lei - la 01.01.2012. Din suma menționată, 581,1 mii lei sînt datorii ale persoanelor care nu mai locuiesc în blocul locativ, avînd un risc potențial de nerecuperare. De asemenea, auditul a constatat că Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice a transmis în instanța de judecată dosare privind evacuarea din blocul locativ a persoanelor care nu activează în cadrul instituției date, fiind evacuate 12 persoane, a căror datorii sînt de 432,3 mii lei. Instituția n-a aplicat sancțiuni (penalități) față de locatari, precum prevăd clauzele contractelor încheiate, datoria acestora la 01.01.2013 constituind 473,5 mii lei, față de 571,4 mii lei – la 01.01.2012.

Unele instituții au transmis, fără acordul ministerului, în locațiune unele imobile, nefiind întreprinse măsuri adecvate de încasare a datoriilor formate de către acestea. Astfel, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, fără acordul ministerului, a transmis, conform contractului încheiat, suprafața de 205,6 m2 în locațiune unui agent economic, care la 11.10.2010 înregistra o datorie debitoare în sumă de 134,1 mii lei, administrația instituției neluînd măsuri de încasare a datoriei. Pe lîngă aceasta, conducerea colegiului, cu acordul Ministerului Culturii, a transmis în locațiune altui agent economic încăperile din subsolul blocului de studii cu suprafața totală de 205,6 m2, din care 142,2 m2 sînt utilizați ca bar și sală de dans (vizualizarea auditului la fața locului a atestat la acel moment vînzarea băuturilor alcoolice), fapt ce nu se încadrează în limitele cadrului legal[67].

Unele instituții de învățămînt n-au planificat și n-au gestionat mijloacele speciale prin conturile trezoreriale, separat pe fiecare categorie, după cum prevede Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.94 din 31.12.2004[68]. Pentru organizarea Concursului Internațional al Tinerilor Interpreți „Eugen Coca”, Ministerul Culturii a aprobat Regulamentul privind desfășurarea acestuia, care nu prevedea modul de încasare și utilizare a mijloacelor financiare. Nerespectînd prevederile pct.1 și pct.11 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.94 din 31.12.2004, conducerea Liceului-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” n-a constituit în modul stabilit contul de mijloace speciale la categoria 005 „Alte mijloace speciale”. Astfel, n-au fost reflectate în evidența contabilă mijloacele primite de la Primăria mun.Chișinău în sumă de 22,0 mii lei, de la Ministerul Culturii – de 30,0 mii lei, și mijloacele proprii în sumă de 32,3 mii lei. Aceste mijloace bănești, în sumă totală de 129,5 mii lei, nu au fost înregistrate în evidența contabilă a liceului, fiind gestionate nemijlocit de responsabilul pentru desfășurarea concursului. Analogic, mijloacele achitate de participanții la concurs pentru cazare, în sumă de 25,3 mii lei, au fost achitate administratorului căminului, ulterior utilizîndu-se direct pentru necesități gospodărești.

Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, în anul 2012, a beneficiat de ajutor material din partea Asociației Obștești „Art Liceum”, care a fost înființată în anul 2011, în conformitate cu prevederile Legii nr.837-XIII din 17.05.1996[69], din inițiativa părinților elevilor talentați din domeniul artelor plastice și a altor persoane care doresc să contribuie la creșterea și promovarea noilor talente în domeniul artelor plastice. Pe parcursul anului au fost primite de la asociația menționată materiale și servicii în sumă de 245,8 mii lei, care, fiind considerate de entitate ca ajutoare umanitare, nu au fost contabilizate în conformitate cu metodologia de evidență și raportare a mijloacelor speciale.

Concluzii: Nivelul redus al managementului financiar și al sistemului de control intern a condiționat admiterea unui șir de nereguli, inclusiv la utilizarea mijloacelor financiare primite în numerar. Ca rezultat al majorării cuantumului taxelor de studii pe baza de contract, s-a atestat obținerea veniturilor neîntemeiate în sumă totală de 57,7 mii lei; transmiterea neregulamentară, în folosință gratuită, a unor spații, ceea ce a generat micșorarea veniturilor de la darea în locațiune cu suma de 46,4 mii lei; planificarea, calcularea și achitarea neconformă a burselor; denaturarea datelor raportate privind încasarea și utilizarea mijloacelor speciale; depășirea cheltuielilor efective față de limitele cheltuielilor aprobate; neîncasarea în termen şi în volum deplin a datoriilor locatarilor de la darea în chirie; neorganizarea în mod legal a procesului de alimentație a elevilor în liceele-internat; nedocumentarea și nereflectarea în evidență a bunurilor materiale primite cu titlu gratuit ca mijloace speciale.

Recomandări instituțiilor de învățămînt artistic auditate:

5. Să întreprindă măsurile de rigoare vizînd înlăturarea neregulilor stabilite și să examineze situația în care au fost gestionate mijloacele speciale, să monitorizeze permanent regularitatea calculării și achitării burselor elevilor, corectitudinea și plenitudinea acumulării mijloacelor și transmiterii în locațiune a patrimoniului gestionat.

Recomandări Ministerului Culturii:

6. În comun cu Ministerul Finanţelor, să elaboreze un mecanism de control privind asigurarea normelor financiare la alimentaţia copiilor.

7. Să examineze situațiile constatate la Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, cu determinarea statutului ajutorului material acordat liceului de către Asociația Obștească „Art Liceum”, precum și la Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”, referitor la administrarea mijloacelor bănești în numerar, eliminînd riscul de fraudă.

8. În comun cu conducerea instituțiilor de învățămînt artistic auditate, să examineze deciziile privind majorarea cuantumului taxelor de studii pe bază de contract și cazurile de transmitere gratuită a imobilelor în locațiune, totodată asigurînd controlul eficient asupra planificării, calculării și achitării burselor și salariilor și eliminarea riscului de fraudă.

3.4. Cu privire la regularitatea cheltuielilor pentru remunerarea muncii

Verificările efectuate de audit asupra respectării cadrului legal la capitolul remunerarea muncii au scos la iveală mai multe carenţe, care au generat efectuarea cheltuielilor neregulamentare.

Conform prevederilor art.53 din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, norma didactică a cadrelor din învăţămîntul artistic urma a fi stabilită de Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei, în comun cu Ministerul Economiei şi cu alte ministere de resort. Auditul a constatat că, de facto, normele respective nu au fost elaborate, instituțiile conducîndu-se de Instrucţiunea „Privind modul de salarizare a angajaților din sfera educației și lista persoanelor cărora li se stabilește spor pentru cumularea funcțiilor”, aprobată prin Ordinul fostului Minister al Educației al USSR nr.94 din 16.05.1985, prevederile acestuia fiind depășite pentru sistemul actual.

Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” a admis neregularități la planificarea fondului de remunerare a muncii, precum și la calcularea efectivă a plăților salariale pentru angajați. Astfel, fondul de salarii planificat, inclus în proiectul de buget prezentat Ministerului Culturii, a fost calculat cu denaturarea indicilor de calcul, prin majorarea nejustificată a indemnizației de conducere pentru director și adjuncții săi, a sporului la salariul de funcție (tarifar) pentru gradul didactic deținut de corpul profesoral, precum și a sporului la salariul de funcție (tarifar) pentru vechimea în muncă. Surplusul format de mijloace financiare, de circa 235,0 mii lei, s-a utilizat pe parcursul anului pentru plata premiilor lunare, sporurilor pentru intensitatea muncii în cuantum de la 50%-450% la salariul de funcție, suplimentelor lunare pentru majorarea volumului de lucru de la 90%-395% la salariul de funcție (ținîndu-se cont de faptul că legislația nu limitează plata sporurilor achitate din economia fondului de salarii), precum și pentru achitarea altor adaosuri și plăți.

Totodată, auditul a constatat admiterea de către acest liceu a unor neregularități la calcularea și achitarea unor plăți salariale, după cum urmează:

N-a fost elaborat regulamentul[70] prin care urmau să se stabilească, cu consultarea comitetelor sindicale și cu acordul ministerului, indicii şi condiţiile de premiere, precum şi mărimile premiilor angajaţilor .

Neținîndu-se cont de prevederile legale[71], s-a calculat și achitat la 4 persoane angajate în funcția de muncitor (ușier) spor lunar pentru vechime în muncă în sumă de 11,6 mii lei.

Fără a se ține cont de prevederile legale[72], au fost calculate sporuri pentru intensitatea muncii la salariul de bază pentru alt personal decît cel de specialitate și pentru funcționarii administrativi (muncitori și dereticătoare), în mărime de 70%, 85%, 110%, ce constituie suma de 20,2 mii lei.

Personalului de conducere i-a fost majorat sporul pentru eficiență înaltă și intensitatea muncii cu mai mult de 50%, prevăzute de norma legală, în aceste condiții achitîndu-se 51,5 mii lei.

Nu s-au respectat condițiile de aplicare a indemnizaţiilor de conducere indicate în actele normative[73]. Astfel, indemnizația de conducere pentru director și directorii adjuncți s-a stabilit în mărime de 30% și, respectiv, de 25%, care corespunde instituțiilor de învățămînt de categoria a III-ea, în timp ce Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” este o instituție de învățămînt de categoria IV, fiind achitate 2,5 mii lei.

S-au calculat și achitat neregulamentar la 2 cadre didactice adaosuri pentru intensitatea muncii și eficiență înaltă în sumă de 44,4 mii lei anual, președintelui și la 4 membri al Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității Procesului Educațional, precum și președintelui Comisiei metodice - în sumă totală de 42,0 mii lei.

Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, la 31.12.2012, a înregistrat 31,5 unităţi de personal vacante, sau 12% din numărul total (14 unităţi de personal auxiliar şi de deservire, 13,5 unități de personal pedagogic, 4,5 unități de personal de profil etc.), majoritatea funcţiilor vacante fiind cumulate de personalul angajat. În aspect de vîrstă, ponderea cadrelor didactice este cuprinsă între 60-81 ani, în medie variind între 20,2% - 30%. În anul 2012, cu profesori titulari (avînd funcţia de bază în colegiu) au fost acoperite 101 din 147 de posturi didactice (68,7%), iar 46 de posturi – cu profesori cumularzi externi (32,3%). O situație similară se atestă și la Colegiul de Arte, or.Soroca, unde, conform statelor de personal, urma a fi încadrat personal pedagogic în număr de 88,3 unităţi, în realitate numărul mediu al profesorilor încadraţi constituind 38 de persoane şi 13 persoane de cumularzi din afara instituției, restul posturilor vacante fiind repartizate personalului de bază. La Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți urmau să fie angajate 93,9 unităţi de personal pedagogic, numărul mediu real încadrat constituind 81 de persoane, dintre care 57 – angajați de bază, şi 24 – cumularzi din afara instituției, celelalte 12 unități vacante s-au repartizat personalului de bază.

Verificările efectuate asupra regularității plăților calculate relevă că la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” s-a stabilit pentru corepetitori salariul lunar în sumă de 2200 lei, față de 2000 lei prevăzut de actele normative[74], astfel achitîndu-se neregulamentar mijloace bugetare în sumă de 41,4 mii lei. Analogic, la Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, pentru perioada 2011-2012 s-au achitat neregulamentar corepetitorilor 55,8 mii lei, iar pentru perioada 2012-2013 - 15,2 mii lei.

La Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău, cu abateri de la prevederile legale[75], s-a permis personalului cu funcţii de conducere şi corpului profesoral cumularea de funcţii în orele de program. Astfel, funcția de intendent a fost cumulată de către directorul adjunct pe gospodărie, iar funcția de educator - de către directorul adjunct pe obiecte generale, fiind achitate plăți salariale în sumă de 15,4 mii lei.

Auditul a constatat că funcția de director adjunct pe obiecte de specialitate o deține o persoană netitulară, angajată în colegiu prin cumul, acest fapt fiind condiționat de lipsa reglementărilor corespunzătoare, condiții în care, în viziunea auditului, este prezent riscul neexecutării eficiente a obligațiunilor.

Totodată, conducerea colegiului, cu acordul ministerului, a stabilit pentru persoanele cu funcții de conducere norma didactică cu depășirea marjei prevăzute în pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006. Astfel, auditul a constatat depășirea normei didactice cu 1678 de ore, fiind achitate 51,3 mii lei. Cu abateri de la normele regulamentare, directorul nu a întocmit fișele postului, cu determinarea atribuțiilor, competențelor și obligațiunilor de funcție ale angajaților.

La Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, norma didactică a conducătorului s-a aprobat contrar pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, achitîndu-i-se suma de 3,3 mii lei. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli pentru reparația curentă a blocului de studii din fondul de salarizare a lucrătorilor netitulari, în baza actelor de recepție întocmite neregulamentar în sumă de 48,0 mii lei, în acestea nefiind stipulat volumul lucrărilor executate și prețul unitar al acestora.

Totodată, Colegiul de Arte, or.Soroca a stabilit norme didactice peste limită directorului şi la 3 directori adjuncți, fapt ce a contribuit la efectuarea cheltuielilor, în perioada septembrie 2011-decembrie 2012, în sumă de 106,3 mii lei. Analogic, pentru aceeași perioadă, la Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, cu depășirea normelor stabilite, au fost remunerați directorul și directorii adjuncți cu suma de 49,3 mii lei.

Auditul remarcă că depășirea normelor didactice de către instituțiile menționate este cauzată și de acțiunile neregulamentare ale Ministerului Culturii, care, prin ordin, a stabilit unor cadre didactice și personalului de conducere, pentru anii de studii 2011/2012 și 2012/2013, norma didactică cu depășirea normelor stabilite de Guvern.

Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”, la angajarea personalului, nu încheia contracte individuale de muncă cu cadrele didactice angajate prin cumul, ceea ce contravine art.267 alin.(1) și alin.(5) din Codul muncii, cărora le-au fost achitate 262,7 mii lei. Auditul denotă lipsa reglementărilor ce țin de acordarea premiilor, nefiind respectat modul legal de cumulare a funcțiilor de către personalul auxiliar, fiind tabelată o persoană cu 40 de zile de muncă pe lună.

Concluzii: Managementul neadecvat din partea conducerii instituțiilor, lipsa cadrului regulator privind calcularea și achitarea diferitor tipuri de plăți, controlul ineficient din partea Ministerului Culturii, precum și emiterea unor ordine neregulamentare de către acesta au determinat admiterea mai multor nereguli la planificarea fondului de salarizare, la elaborarea actelor interne privind premierea angajaților, la stabilirea normelor didactice, a suplimentelor și indemnizațiilor. La unele instituții se remarcă nesuplinirea funcțiilor prevăzute în statele de personal, nerespectarea modului legal de cumulare a funcțiilor vacante și de angajare a personalului.

Recomandări instituțiilor de învățămînt artistic auditate:

9. Să asigure implementarea unui management eficient, care va suprima neregulile și deficiențele la calcularea și achitarea plăților salariale, la încadrarea personalului și cumularea funcțiilor vacante.

Recomandări Ministerului Culturii:

10. Să examineze situația în cadrul instituțiilor de învățămînt artistic privind neregulile constatate la compartimentul retribuirea muncii, inclusiv la angajarea prin cumul, și să întreprindă măsuri în condițiile legii în vederea examinării responsabilității manageriale, cu o posibilă recuperare a mijloacelor.

11. Să monitorizeze regularitatea formării datoriilor creditoare la plățile salariale și corectitudinea planificării fondului de salarii, cu aplicarea măsurilor de rigoare întru prevenirea riscului de achitare neregulamentară.

12. De comun acord cu Ministerul Educației, să înainteze propuneri de elaborare, aprobare și modificare a actelor normative referitor la stabilirea normelor didactice și a statelor de personal din instituțiile de învățămînt artistic subordonate.

13. Să reexamineze Ordinul nr.237 din 11.10.2012, prin care s-au aprobat unor cadre didactice și personalului de conducere normele didactice contrar pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, în scopul aducerii acestuia în concordanță cu prevederile legale.

3.5. Cu privire la regularitatea achizițiilor publice

Verificările efectuate asupra regularității desfășurării achizițiilor publice, contractării mărfurilor și executării contractelor încheiate relevă prezenţa unor carențe și nereguli caracteristice tuturor instituțiilor auditate care au efectuat achiziții, şi anume:

Cu nerespectarea prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007, instituțiile n-au elaborat planul anual şi cel trimestrial de efectuare a achiziţiilor.

Contrar prevederilor pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007[76], în ordinele de creare a grupului de lucru pentru achiziții n-au fost stabilite funcţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al grupului, necesare spre a fi exercitate în cadrul procedurii de achiziţie publică.

Membrii grupului de lucru pentru achiziții n-au semnat pe propria responsabilitate declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate, astfel nerespectînd prevederile legale[77].

Contrar prevederilor actelor normative[78], nu s-a respectat procedura de întocmire și păstrare a dosarelor achizițiilor publice.

Concomitent, la Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, nerespectîndu-se prevederile actelor normative[79], nu au fost înregistrate invitațiile transmise operatorilor economici, lipsesc caracteristicile tehnice și de măsurare, cerințele privind calitatea bunurilor solicitate, informaţia despre preţul ofertei, precum și nu este întocmit caietul de sarcini. Auditul a constatat o diferență de 2 zile în termenul-limită de prezentare a ofertelor indicate în invitația la concurs și în darea de seamă privind procedura de achiziție, prezentată Agenției Achiziții Publice. De asemenea, nu s-au înregistrat ofertele, n-a fost întocmit procesul-verbal al grupului de lucru pentru achiziții cu privire la deschiderea ofertelor, a fost desemnată drept cîștigătoare oferta prezentată de un operator economic după termenul-limită de prezentare a ofertelor, indicat în invitația de participare la concurs.

Încălcări analogice au fost constatate și la Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, inclusiv neînregistrarea invitațiilor de participare la concurs și a ofertelor, lipsind documentele de intrare şi ieşire.

Concluzii: Se atestă lipsa unui control managerial adecvat și activitatea nerelevantă a grupurilor de lucru pentru achiziții privind desfăşurarea achiziţiilor publice, care n-au asigurat inițierea și desfășurarea regulamentară și transparentă a procedurilor de achiziții, în consecință creînd premise de realizare ineficientă a achizițiilor și de utilizare neeficace a mijloacelor bugetare.

Recomandări Liceului-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” și Colegiului de Muzică și Pedagogie din Bălți:

14. Să implementeze un control intern riguros prin stabilirea reglementărilor, măsurilor concrete şi a responsabililor în vederea asigurării unui proces de achiziţii publice conformat la prescripţiile legii.

Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului public

Conform prevederilor legale[80], Ministerul Culturii și instituțiile de învățămînt artistic din subordine, în limitele fondurilor alocate, urmau să asigure executarea lucrărilor cadastrale asupra bunurilor imobile aflate în gestiune, cu prezentarea către organele cadastrale teritoriale a informaţiei privind delimitarea hotarelor.

Verificările auditului au relevat că, în perioada raportată, la unele instituţii de învăţămînt nu s-au întreprins măsuri rezultative privind asigurarea integrităţii patrimoniului public. Astfel, cu abateri de la prevederile legale, Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău nu a înregistrat la organul cadastral drepturile patrimoniale asupra imobilului cu suprafața de 944,43 m2, utilizat ca bloc de studii și transmis Ministerului Culturii de către Primăria mun.Chișinău, conform Hotărîrii Guvernului nr.986 din 21 septembrie 1998[81]. Acest imobil este înregistrat în evidența contabilă a colegiului în lipsa documentelor de proprietate, iar la organul cadastral nu este înregistrat nici după colegiu, nici după minister. Mai mult decît atît, imobilul menționat a fost reconstruit în anul 2006 din mijloacele alocate colegiului[82], fiindu-i extinsă suprafața cu 292,0 m2. Pînă la momentul actual, reconstrucția dată nu este legalizată, iar în lipsa proceselor-verbale de dare în exploatare, a fost înregistrată în evidența contabilă suprafața nou-formată, în baza documentelor primare, cu titlu de construcție separată.

De asemenea, nu este înregistrat la organul cadastral blocul de studii cu 4 niveluri (anul construcției 1987) al Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, cu suprafața la sol de 1876 m2 și cu valoarea de bilanț de 7381,2 mii lei.

La Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți, nu sînt supuse înregistrării obligatorii la organul cadastral 3 imobile (cazangeria, garajul, depozitul) cu suprafața totală de 206,1 m2 , în valoare de 107,8 mii lei, aflate în gestiunea instituției. De asemenea, nu este evaluat un imobil cu suprafața de 453,0 m2, care, conform datelor OCT, se află în gestiunea instituției.

Totodată, la momentul efectuării auditului, în evidența contabilă a colegiului rămînea înregistrată o clădire (casă de locuit) cu suprafața de 52,3 m2, deși aceasta anterior a fost supusă privatizării.

Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” n-a înregistrat la organul cadastral blocul de studii (2 niveluri) cu suprafața de 756 m2, căminul cu suprafața de 142 m2, cantina cu suprafața de 135 m2, precum și terenul aferent cu suprafața de 0,29 ha, deși dosarul cadastral a fost întocmit în anul 2008. Totodată, în evidența contabilă clădirile gestionate sînt înregistrate sub un singur obiect, fapt ce nu se încadrează în prevederile legale[83]. Potrivit rezultatelor evaluării stării clădirii liceului-internat, au fost constatate multiple deficienţe, ce contravin Regulilor şi Normativelor sanitaro-epidemiologice[84], unele încăperi instructiv-educative fiind amplasate în subsol.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice n-a înregistrat la organul cadastral blocul de studii nr.4, situat pe str. S.Lazo 24, cu titlu de monument de arhitectură. Acest imobil, fiind anexat la clădirea blocului de studii nr.3, a fost înregistrat în evidența contabilă sub unul și același număr de inventar și pe aceeași adresă (str.31 August 1989 nr.137).

Auditul a atestat și nereflectarea unor imobile în evidența contabilă a instituției. Astfel, nu este înregistrat în evidența contabilă terenul cu suprafața de 63,3 mii m2 aferent imobilelor Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, terenul cu suprafața de 0,776 ha al Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga”, precum și terenul cu suprafața de 0,47 ha, înregistrat la OCT și gestionat de Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți.

efectuat la Colegiul de Arte, or.Soroca relevă că numărul și suprafața clădirilor înregistrate în evidența contabilă nu se află în concordanță cu cele înregistrate la organul cadastral teritorial și cu cele indicate în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005. Astfel, în evidența contabilă sînt înregistrate 12 imobile cu suprafața de 7282,9 m2, pe cînd la OCT – 8 imobile cu suprafața de 1330,2 m2, iar în Hotărîrea Guvernului – 12 imobile cu suprafața totală de 3925,9m2, fapt ce generează riscul raportării neveridice a bunurilor imobile aflate în gestiunea instituției.

În perioada supusă auditului, capacităţile de proiect ale unor instituţii de învăţămînt artistic s-au utilizat în mod neuniform, la unele din ele fiind instruiţi elevi într-un număr redus, fapt ce condiţionează majorarea cheltuielilor pentru instruirea unui elev, precum și nivelul redus al eficienţei cheltuielilor în domeniul învăţămîntului. Astfel, conform proiectului, blocul de studii al Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga” are capacitatea de instruire a 700 de elevi, real în colegiu îşi fac studiile 290 de elevi cu frecvenţă la zi, sau cu 410 elevi mai puțin decît capacitatea de proiect a blocului.

Conform proiectului, blocul de studii al Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” are capacitatea de instruire a 400 de elevi, dar de facto, la 01.10.2012, în colegiu îşi făceau studiile 279 de elevi cu frecvenţă la zi, sau cu 121 de elevi (30,2%) mai puțin decît capacitatea de proiect a blocului. De asemenea, Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” dispune de capacități de proiect care sînt utilizate la nivel de 81%, iar Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” - de 89%.

În cadrul Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga”, cu încălcarea pct.5 din Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25.01.2007, la cazarea locatarilor nu s-au respectat normele sanitare (minimum 6 m2 pentru o persoană).

Concluzii: Prezenţa unui management necorespunzător şi lipsa elementelor de control intern au condiţionat gestionarea neregulamentară a patrimoniului public. Astfel, Ministerul Culturii n-a monitorizat, iar instituţiile de învățămînt artistic n-au asigurat în măsură deplină înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor și terenurilor.

Din lipsa înregistrării şi ţinerii evidenţei contabile a unor terenuri (cantitativ şi valoric), este imposibilă identificarea prin sistemul contabil a operaţiunilor de scoatere din uz a unor terenuri.

Auditul menționează că capacităţile de proiect ale unor instituţii de învăţămînt artistic s-au utilizat în mod neuniform, fapt ce condiţionează majorarea cheltuielilor pentru instruirea unui elev.

Recomandări instituțiilor de învățămînt artistic auditate:

15. Să efectueze inventarierea regulamentară a terenurilor, cu asigurarea înregistrării drepturilor patrimoniale, precum şi cu reflectarea în evidenţa contabilă a tuturor operaţiunilor economice aferente scoaterii din uz a mijloacelor fixe.

5. Cu privire la regularitatea ținerii evidenței contabile

Evidenţa contabilă în instituțiile de învățămînt artistic auditate relevă prezența unor deficiențe și neregularități, inclusiv:

Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău n-a efectuat reevaluarea și inventarierea fondului de bibliotecă, prin ce nu s-a respectat cadrul normativ[85]. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe nu se ţine regulamentar[86] pe fişe de inventar, acestora neatribuindu-le numere de inventar.

Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” nu a reflectat în evidența contabilă veniturile colectate de la părinți, care se utilizează pentru întreținerea și alimentația copiilor, precum și pentru reparația curentă a încăperilor, astfel nerespectîndu-se cadrul normativ[87].

Colegiul de Arte, or.Soroca nu ține regulamentar[88] evidența analitică a decontărilor cu persoanele cazate în cămin, fiind condiționat riscul denaturării datelor raportului privind încasarea și utilizarea mijloacelor speciale, precum și datoriile persoanelor cazate în căminul instituției.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice nu asigură respectarea cadrului regulator[89] la întocmirea foilor de parcurs. De asemenea, nu se respectă cadrul normativ[90] la întocmirea dărilor de seamă privind cheltuielile și rezultatul deplasării.

Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” a generat datorii debitoare în sumă de 82,7 mii lei, formate preponderent din plățile în avans către furnizorii de energie electrică, termică, apă și canalizare, iar datoriile debitoare în sumă de 23,9 mii lei, cu termenul de prescripție expirat, au fost trecute neregulamentar[91] la micșorarea finanțării.

Concluzii: Managementul financiar irelevant, instituit la unele instituţii, a condiționat prezenţa unor abateri, nereguli şi deficienţe, urmare lipsei unui control intern viabil asupra: reevaluării și inventarierii fondului de bibliotecă, reflectării regulamentare în evidența contabilă a veniturilor provenite din mijloace speciale, ținerii evidenței analitice a decontărilor,întocmirii regulamentare a documentelor contabile, încasării și formării datoriilor cu termenul de prescripție expirat, fapt ce generează riscul denaturării rapoartelor financiare.

Recomandări instituţiilor de învăţămînt artistic auditate:

16. Să întreprindă măsuri privind respectarea cadrului legal la inventarierea și evaluarea bunurilor, reflectarea veniturilor și cheltuielilor în evidența contabilă, precum și la revizuirea și reflectarea veridică în evidența contabilă și în rapoartele financiare a datoriilor.

IV.

OPINII DE AUDIT

În baza activităţilor de audit efectuate la instituțiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii, echipa de audit a exprimat opinii separate pentru fiecare entitate, care se anexează.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (N.Furnica, T.Herțanu); Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” (D.Ivanov, N.Onofrei); Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” (D.Ivanov, D.Mihai); Colegiul Național de Coregrafie, mun.Chișinău (V.Gheorghița); Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți (N.Misail, I.Bulmaga), Colegiul de Arte, or.Soroca (N.Misail, I.Bulmaga); Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” (N.Furnica, T.Herțanu), Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” (D.Mihai); Liceul-internat de Arte Plastice „Igor Vieru” (N.Onofrei, V.Gheorghiță).

Responsabil de executarea auditului

și consolidarea raportului: Tudor Suhan,

șef de Direcție în cadrul Direcției generale de audit I (Auditul bugetului de stat şi patrimoniului), auditor public

Responsabil de monitorizarea realizării și raportării auditului: Natalia Trofim șeful Direcției generale de audit I (Auditul bugetului de stat şi patrimoniului), auditor public

Opiniile la Raportul auditului regularității exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la instituțiile de învățămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii

Nr.
d/o
Denumirea instituţieiOpinie privind raportul financiarOpinie privind regularitatea
1.Academia de Muzică, Teatru şi Arte PlasticeOpinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, oferă o imagine veridică și completă a situațiilor financiare ale Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice la situația din 31.12.2012, precum și a rezultatelor și fluxurilor de trezorerie ale acesteia, în conformitate cu principiile contabile general acceptabile.
Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit referitor la aspectele regularității, cheltuielile declarate în rapoartele financiare, precum și operațiunile și tranzacțiile financiare, cu excepția problemelor menționate în raport, a căror valoare se încadrează în pragul de semnificație, au fost efectuate legal și regulamentar.
2.Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, situaţiile financiare şi patrimoniale, reflectate în rapoartele financiare ale Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga”, prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă pentru anul financiar, care s-a încheiat la 31.12.2012.
Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat legal şi regulamentar, cu excepţia unor neregularităţi constatate la calcularea salariilor tarifare corepetitorilor.
3.Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, situaţiile financiare şi patrimoniale, reflectate în rapoartele financiare ale Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă pentru anul financiar, care s-a încheiat la 31.12.2012.
Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat legal şi regulamentar.
4.Colegiul de Muzică şi Pedagogie din BălţiOpinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, raportul financiar, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situației financiare și a celei patrimoniale ale Colegiului de Muzică și Pedagogie din Bălți la data de 31.12.2012.
Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, cu excepția efectelor aspectelor ce țin de neregularitățile și deficiențele constatate la remunerarea muncii, gestionarea patrimoniului public și achizițiile publice, s-au efectuat legal şi regulamentar.
5.Colegiul de Arte, or. SorocaOpinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, situaţiile financiare şi patrimoniale, reflectate în rapoartele financiare ale Colegiului de Arte, or. Soroca, prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă pentru anul financiar, care s-a încheiat la 31.12.2012.
Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat legal şi regulamentar.
6.Colegiul Naţional de Coregrafie, mun. ChişinăuOpinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, oferă o imagine veridică și completă a situației financiare a Colegiului Național de Coregrafie, mun. Chișinău pe anul 2012, precum și a rezultatelor operațiunilor și fluxurilor de trezorerie ale acestuia, în conformitate cu principiile contabile general acceptabile.
Opinia cu rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, cu excepția efectelor aspectelor ce țin de neregularitățile și deficiențele constatate la gestionarea și administrarea patrimoniului public, calcularea neregulamentară a taxelor pentru studii pe bază de contract, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat regulamentar.
7.Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, oferă o imagine veridică și completă a situației financiare a Liceului-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” la situația din 31.12.2012, precum și a rezultatelor și fluxurilor de trezorerie ale acestuia, în conformitate cu principiile contabile general acceptabile.
Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit referitor la aspectele regularității, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, cu excepția problemelor menționate în raport, a căror valoare se încadrează în pragul de semnificație, cheltuielile declarate în rapoartele financiare, precum și operațiunile și tranzacțiile financiare au fost efectuate legal și regulamentar.
8.Liceul-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, oferă o imagine veridică și completă a situației financiare a Liceului-internat Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” la situația din 31.12.2012, precum și a rezultatelor operațiunilor și fluxurilor de trezorerie ale acestuia , în conformitate cu principiile contabile general acceptabile.
Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit referitor la aspectele regularității, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, cu excepția problemelor menționate în raport, a căror valoare se încadrează în pragul de semnificație, cheltuielile declarate în rapoartele financiare, precum și operațiunile și tranzacțiile financiare au fost efectuate legal și regulamentar.
9.Liceul-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”Opinie fără rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, oferă o imagine veridică și completă a situației financiare a Liceului-internat Republican de Arte Plastice „Igor Vieru” pe anul 2012, precum și a rezultatelor operațiunilor și fluxurilor de trezorerie ale acestuia, în conformitate cu principiile contabile general acceptabile.
Opinia cu rezerve:
În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, cu excepția efectelor aspectelor ce țin de neregularitățile și deficiențele constatate la organizarea achizițiilor publice, la calcularea și achitarea salariilor și burselor, gestionarea mijloacelor publice și administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat regulamentar.

Anexa nr.3 la Hotărîrea Curţii de Conturi nr.22 din 26 aprilie 2013

RAPORTUL de audit al regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naționale și la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii I. Introducere

Auditul regularităţii exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naționale și la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[92] şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012 [93], tranzitoriu pe anul 2013.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite pe anul 2012 de către Bibliotecile Naționale și unele muzee auditate, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi a celei patrimoniale, iar utilizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat, precum şi operaţiunile financiare efectuate sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Responsabilitatea conducerii entităților auditate constă în întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu Legea contabilităţii şi potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor și în gestionarea regulamentară a fondurilor publice, care ar asigura buna guvernare și implementarea adecvată a sistemului de management financiar și control intern, cu obligația de a preveni erorile și fraudele.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit relevante şi adecvate pentru susţinerea concluziilor şi opiniilor de audit asupra Raportului financiar pe anul 2012, regularităţii gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009[94]. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a riscului şi procedurilor de audit ulterioare, precum şi a efectuării testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode: examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

II. Prezentare generală

Conform Anexei nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009[95], în subordinea Ministerului Culturii funcționează Biblioteca Națională și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”.

Biblioteca Națională, cu sediul în municipiul Chișinău, este principala bibliotecă a statului care răspunde de conservarea, valorificarea și salvgardarea moștenirii culturale scrise. Biblioteca funcționează în conformitate cu principiile directoare UNESCO referitoare la acest tip de biblioteci și este parte componentă a Bibliotecii Digitale Europene. Biografia Bibliotecii Naționale începe la 22 august 1832, data la care a avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale. În prezent, Biblioteca Națională este unul din obiectivele de valoare deosebită ale patrimoniului național și prezintă tezaurul moștenirii culturale scrise și imprimate a Republicii Moldova.

Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” a fost creată prin ordinul Ministerului Culturii și este o instituție cultural-educativă care asigură completarea, conservarea și valorificarea repertoriului de publicații pentru copii și adolescenți scoase pe teritoriul Republicii Moldova, promovează noi tehnologii avansate și noi strategii de informare a copiilor.

În subordinea Ministerului Culturii funcționează 6 muzee, din care auditul a verificat 3 muzee Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Artă, Casa-Muzeu ,,A.S.Puşkin”, mun.Chișinău.

Muzeele auditate reprezintă instituții de cercetare, conservare și valorificare a patrimoniului artistic, avînd drept scop prezentarea patrimoniului artistic în vederea receptării corespunzătoare a mesajului său educațional și formativ; documentarea în vederea depistării, cunoașterii, achiziționării de opere de artă pentru completarea colecțiilor sale; cercetarea fundamentală și aplicată, conform programelor anuale și de perspectivă, a patrimoniului pe care îl dețin; conservarea și restaurarea operelor de artă din patrimoniu; elaborarea și derularea proiectelor și programelor în vederea punerii în valoare a patrimoniului muzeal; cooperarea intermuzeală internă și internațională.

Resursele financiare destinate funcționării regulamentare a entităților auditate, precum și administrării raționale a patrimoniului public aflat în gestiune se constituie din alocaţii de la componenta de bază a bugetului de stat şi componenta mijloace speciale. Evidenţa contabilă urmează a fi ținută conform regulilor generale obligatorii ale contabilităţii şi de raportare financiară în sectorul public, prevăzute în Legea contabilităţii[96] şi în Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010[97].

III. Constatări, concluzii şi recomandări

3.1. Cu privire la cadrul instituțional

Biblioteca Națională activează în baza art.10 din Legea nr.286-XIII din 16.11.1994[98], Statutului privind organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Naționale, aprobat prin ordinul Ministerului Culturii.

Referitor la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, auditul denotă că sistemul național de biblioteci, reglementat prin art.3 din Legea cu privire la biblioteci, nu reglementează statutul ei, aceasta fiind în subordinea Ministerului Culturii, inclusă în Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 cu titlu de Bibliotecă Națională. Activitatea instituției este determinată de Statutul aprobat prin ordinul Ministerului Culturii.

Recomandări Ministerului Culturii:

1. Să examineze situația statutului juridic al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, în condițiile în care Legea cu privire la biblioteci nu include tipul respectiv de bibliotecă națională.

3.2. Cu privire la executarea cheltuielilor

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2012, Ministerului Culturii, la tipul instituțiilor „Biblioteci”, i-au fost alocate mijloace în sumă de 14062,0 mii lei, inclusiv de la componenta de bază – 12765,1 mii lei, și componenta mijloace speciale – 1296,9 mii lei, fiind executate în sumă de 14012,5 mii lei, din care de la componenta de bază – 12765,1 mii lei (99,9 %), și componenta mijloace speciale – 1247,4 mii lei (81,2%).

Situația privind executarea cheltuielilor pe anul 2012 se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Sursă: Rapoartele bibliotecilor privind executarea cheltuielilor

Sursele preconizate de la componenta de bază au fost alocate conform planului precizat. Cheltuielile efective n-au depășit limitele aprobate și cheltuielile de casă, Biblioteca Națională, precum și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” formînd la sfîrșit de an datorii creditoare în sumă totală de 753,1 mii lei și, respectiv, datorii debitoare în sumă de 45,4 mii lei. La muzeele supuse auditului, suma datoriilor debitoare a constituit 18,6 mii lei, iar a celor creditoare – 585,2 mii lei. O situație analogică s-a constatat și la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor speciale. Analiza efectuată relevă că în plan general cheltuielile au fost efectuate regulamentar, deși verificarea de către audit a datelor înscrise în conturile de execuție pentru anul 2012 denotă unele nereguli la efectuarea cheltuielilor în aspectul clasificației economice, acestea fiind relevate în prezentul Raport.

3.3. Cu privire la regularitatea retribuirii muncii

Întru asigurarea activității Bibliotecii Naționale, pentru anul 2012, Ministerul Culturii a aprobat state de personal în număr de 267 de unități, cu fondul de salarizare de 6443,0 mii lei. Numărul mediu real de angajați a constituit 202 persoane (din care 15 persoane aflate în concediu pentru îngrijirea copilului). Ca rezultat, entitatea a înregistrat 65 unități de funcții vacante, inclusiv 4 șefi de secții, 26 de specialiști principali, 15 bibliotecari, 20 unități de personal auxiliar și funcționari. Biblioteca Națională a planificat și a solicitat de la Ministerul Finanțelor fondul total de retribuire a muncii personalului, inclusiv pentru funcțiile vacante, în mărime de 1936,1 mii lei. Mijloacele aferente funcțiilor vacante au fost utilizate neregulamentar pentru achitarea diferitor plăți, și anume:

Nefiind prevăzute în Condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de cultură și artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006[99], au fost achitate din mijloacele financiare aferente funcțiilor vacante sporuri pentru înaltă eficiență, intensitatea muncii în sumă de 756,4 mii lei.

Din aceeași sursă, nerespectîndu-se pct.7 din Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006[100], au fost achitate premii în sumă de 95,3 mii lei, cu depășirea fondului lunar de salarizare pe an.

Cu nerespectarea pct.4 din Condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de cultură și artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, au fost achitate neregulamentar, în baza atestărilor (evaluărilor) efectuate în lunile aprilie, octombrie, decembrie ale anului 2012, plăți suplimentare în mărime de 419,1 mii lei.

Nerespectîndu-se prevederile art.30 alin.(3) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355 din 23.12.2005[101], în 22 de cazuri s-au achitat suplimente, pentru executarea unor sarcini suplimentare lucrului de bază, a obligaţiilor unor lucrători temporar absenţi, cu depășirea salariului tarifar, în sumă de 9,8 mii lei.

Biblioteca Națională conform Ordinului său din ianuarie 2012, urma să creeze un fond special de retribuire a activităților de cercetare, tehnologizare în mărime de 15% din contul mijloacelor extrabugetare și din fondul netitular. De facto, fondul respectiv n-a fost creat, iar cu nerespectarea Condițiilor de salarizare a personalului din instituțiile de cultură și artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 la executarea unor proiecte de dezvoltare și modernizare a activității, au fost utilizate din contul mijloacelor aferente funcțiilor vacante 95,8 mii lei pentru retribuirea muncii a 4 persoane din cadrul instituției.

Nedispunînd de mijloace suficiente pentru retribuirea personalului netitular, în anul 2012, cu încălcarea art.58 din Codul muncii[102], conducerea Bibliotecii Naționale a încheiat cu 53 de persoane contracte individuale de muncă în lipsa ordinelor, inclusiv cu 32 de persoane din afara instituției și cu 21 - din cadrul entității, utilizînd 464,1 mii lei și, respectiv, 96,0 mii lei din contul economiei aferente funcțiilor vacante.

Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, nerespectînd prevederile Legii nr.355-XVI din 23.12.2005, a permis personalului cu funcţii de conducere să cumuleze alte funcții în orele de program. În alte cazuri, cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare de funcții a depăşit salariul tarifar pentru funcția cumulată. Ca rezultat, au fost calculate și achitate neregulamentar plăți salariale în sumă de 83,0 mii lei.

Managementul neadecvat din partea conducerii Bibliotecii Naționale și controlul ineficient din partea ministerului au condiționat efectuarea neregulamentară a plăților în sumă de 1936,1 mii lei din contul mijloacelor aferente a 65 de funcții vacante, inclusiv în scopul achitării sporului pentru înaltă eficiență și intensitate a muncii - în sumă de 756,4 mii lei, premiilor - în sumă de 95,3 mii lei, plăților în baza unor atestări - în sumă de 419,1 mii lei, suplimentelor pentru executarea obligaţiilor unor lucrători temporar absenţi - în sumă de 9,8 mii lei, plăților diferitor persoane încadrate în proiectele de dezvoltare și modernizare a activității instituției - în sumă de 95,4 mii lei, precum și în baza unor contracte de muncă - în sumă totală de 560,1 mii lei.

Managementul irelevant din cadrul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a condiționat achitarea neregulamentară a suplimentelor pentru cumularea funcțiilor personalului de conducere în sumă de 83,0 mii lei.

Prin Ordinul conducerii Bibliotecii Naționale nr.45 din 11.03.2013, au fost abrogate contractele de muncă cu persoanele din afara schemei de încadrare.

Recomandări Ministerului Culturii:

2. Să analizeze situația creată privind modul în care au fost gestionate mijloacele alocate pentru remunerarea personalului Bibliotecii Naționale și să revizuiască statele de personal ale entității reieșind din necesitățile funcționale și principiile de activitate ale instituției.

Recomandări conducerii Bibliotecii Naționale și a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei:

3. Să întreprindă măsuri adecvate pentru înlăturarea încălcărilor și deficiențelor constatate de audit.

3.4. Cu privire la regularitatea executării veniturilor și cheltuielilor din mijloace speciale

Pe anul 2012, Bibliotecile Naționale au preconizat venituri de la darea în locaţiune a bunurilor imobile aflate la balanţă în sumă de 1210,5 mii lei, fiind încasate 1315,1 mii lei. Muzeele supuse auditului au încasat venituri din darea în locațiune a imobilelor și acordarea serviciilor cu plată în sumă de 3540,3 mii lei, față de 3493,1 mii lei preconizate.

Situația privind executarea veniturilor din mijloace speciale în anul 2012 de către entitățile supuse auditului se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

(mii lei)

Denumirea instituțieiAnul 2012
PrecizatExecutatEfectiv
Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei2331,82407,92389,4
Muzeul Național de Artă1116,31087,41095,5
Casa-Muzeu „A.S. Pușkin”, mun.Chișinău45,045,045,0
Total, muzee3493,13540,33529,9
Biblioteca Națională1190,51296,21219,3
Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”20,019,119,4
Total, biblioteci1210,51315,11238,7

Sursă: Rapoartele privind încasarea și utilizarea mijloacelor speciale

Se denotă că atît Bibliotecile Naționale, cît și muzeele, la componenta mijloace speciale, au realizat venituri și au efectuat cheltuieli în limita celor prognozate, totodată auditul constatînd nerespectarea cadrului normativ de către muzee la capitolul darea în locațiune a imobilelor, după cum urmează:

· toate muzeele supuse auditului n-au respectat termenul de dare în locațiune, care, conform prevederilor legale[103], nu poate depăși un an, de facto, contractele de locațiune fiind încheiate pe un termen de 3-5 ani;

nu s-a stabilit procedura de selectare a locatarilor, fapt care urma a fi indicat în acordul de dare în locaţiune;

lipsesc actele de primire-predare a bunurilor închiriate, iar cele prezentate nu sînt și complete: în unele nu se indică locul şi data întocmirii actului, bunurile transmise, starea lor, numărul cadastral, valoarea iniţială de bilanţ, uzura contabilă, valoarea reziduală şi alte date, numărul şi data încheierii contractului de locaţiune, conform căruia se efectuează predarea-primirea în locaţiune a bunurilor, termenul locaţiunii;

Muzeul Național de Artă, în contractele de locaţiune, n-a stipulat scopul folosirii bunurilor închiriate, iar cu nerespectarea prevederilor legale[104], a diminuat tariful de bază pentru chiria anuală a 1m2 de spațiu, ca rezultat fiind generată în anul 2012 neobținerea veniturilor în sumă de 30,5 mii lei.

Biblioteca Națională nu a asigurat reluarea în termenul stabilit de către Consiliul de administrație a procedurilor de încasare a datoriilor aferente contractelor de locațiune și evacuarea debitorului, urmare nerespectării termenului de eșalonare a datoriilor solicitat de către debitor. Astfel, în anul 2012, în evidența contabilă a Bibliotecii Naționale este înregistrată datoria unui agent economic aferentă locațiunii în sumă de 486,9 mii lei, formată începînd cu anul 2008. Conform hotărîrilor judecătorești din anii 2009 și 2010, datoriile urmau a fi încasate, iar debitorul evacuat. La 27.02.2012, Consiliul de administrație a acceptat solicitarea agentului economic de a eșalona datoria începînd cu luna martie 2012, cu achitarea a 20,0 mii lei lunar, iar în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare a angajamentelor asumate, în timp de o lună entitatea va cere reluarea executării hotărîrilor judecătorești. Pe tot parcursul anului 2012, agentul economic a achitat doar 40,9 mii lei din totalul datoriei, iar Biblioteca Națională nu a întreprins măsuri privind reluarea în termenul stabilit a procedurilor de executare a titlurilor executorii privind încasarea datoriilor aferente contractelor de locațiune și evacuarea debitorului.

Notă: La finalizarea auditului, a fost prezentată cererea Bibliotecii Naționale nr.45 din 13.03.2013, adresată executorului judecătoresc, prin care se solicită executarea titlurilor executorii pentru încasarea datoriilor de la agentul economic.

Concluzii: Managementul Bibliotecii Naționale asupra execuției mijloacelor speciale denotă neîncasarea datoriilor formate de la darea în locațiune a spațiilor, creînd premise de gestiune neconformă a fondurilor publice. Muzeul Național de Artă, deși a asigurat regularitatea execuției mijloacelor speciale, în unele cazuri admițînd aplicarea neconformă a prevederilor legale, a condiționat neobținerea veniturilor în sumă de 30,5 mii lei.

Recomandări conducerii Bibliotecii Naționale:

4. Să întreprindă măsuri prevăzute de legislație în vederea încasării datoriilor de la darea în arendă a spațiilor.

Recomandări conducerii Muzeului Național de Artă:

5. Să eficientizeze administrarea patrimoniului muzeal și să reexamineze clauzele contractelor de dare în locaţiune a spaţiilor neutilizate, cu aducerea acestora în conformitate cu actele normative.

3.5. Cu privire la regularitatea achizițiilor publice

Verificările efectuate asupra respectării cadrului normativ al achiziţiilor publice relevă prezenţa unor lacune și nereguli, care au afectat regularitatea achiziţiilor publice efectuate de către entitățile supuse auditului.

Entitățile auditate, în calitate de autorități contractante, n-au asigurat executarea cadrului normativ[105] privind planificarea procedurilor de achiziții publice, elaborarea și publicarea în Buletinul Achiziţiilor Publice a anunțului de intenție. Astfel, nu s-a oferit o imagine de ansamblu asupra volumului necesităților și gradului de prioritate a acestora, nu s-a asigurat transparența și posibilitatea participării la licitație a unui număr mai mare de operatori economici.

Deși entitățile auditate dispun de act administrativ de creare a grupului de lucru, n-au stabilit expres[106] atribuțiile grupului și funcțiile fiecărui membru în parte. Această situație este condiționată de lipsa controlului intern suficient asupra activității grupului de lucru, controlul neadecvat din partea conducătorului grupului de lucru.

Auditul a constatat că nestabilirea atribuțiilor, în unele cazuri, a contribuit la luarea unor decizii privind determinarea ofertei cîștigătoare la deschiderea ofertelor, deși, conform cadrului normativ[107] , toţi membrii grupului de lucru urmau să semneze ofertele prezentate de către operatorii economici, fără ca la momentul deschiderii acestora să fie luată o decizie privind respingerea sau determinarea ofertei ca fiind cîştigătoare.

Contrar prevederilor legale[108], n-au fost publicate în Buletinul Achizițiilor Publice anunțurile de atribuire a contractelor de achiziții publice. Totodată, ignorîndu-se cadrul normativ[109], n-au fost prezentate Agenției Achiziții Publice dările de seamă aferente contractelor de valoare mică, fapt ce prezintă supravegherea necorespunzătoare a procesului de încheiere a contractelor.

Nerespectîndu-se prevederile normative[110], n-a fost asigurată perfectarea, după încheierea contractelor, a dosarelor achizițiilor publice, fapt ce determină riscul sustragerii, pierderii, schimbării unor anumite documente sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conțin.

Cu nerespectarea art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a divizat achiziţia prin încheierea a 3 contracte separate (de 149,0 mii lei, 20,5 mii lei și 19,6 mii lei), cu aplicarea diferitor proceduri la contractarea serviciilor de elaborare a documentației de proiect și a devizului de cheltuieli la reconstrucția „Conacului familiei Lazo” din s.Piatra, raionul Orhei.

Managementul achizițiilor publice relevă prezența unor disfuncționalități și nereguli, care necesită perfecțiune în aspectul planificării și realizării procedurilor de achiziții.

Recomandări bibliotecilor naționale și muzeelor:

6. Să asigure regularitatea efectuării achiziţiilor publice prin conformarea la prevederile cadrului legal.

3.6. Cu privire la regularitatea investițiilor capitale

În anul 2012, Muzeului Național de Artă, pentru executarea lucrărilor de restaurare și consolidare a imobilului „Dadiani”, i-au fost alocate mijloace în sumă de 2683,8 mii lei. Lucrările în valoare de 36661,2 mii lei au fost executate în baza contractului încheiat în anul 2005 cu S.R.L. „Moldconstruct Market”. Contractul de antrepriză nu prevede termenul de executare a lucrărilor de restaurare și consolidare a imobilului „Dadiani” și nici termenul de valabilitate a acestuia. În aceste condiții, persistă riscul neexecutării lucrărilor de restaurare prin tergiversarea termenului de executare și neasigurarea garanţiilor calității lucrărilor executate de către antreprenor, precum și deteriorării lucrărilor deja efectuate. Valoarea totală a lucrărilor executate în perioada de 7 ani este de 14854,2 mii lei (alocate integral), ceea ce constituie 40,5% din valoarea totală de proiect. Soldul investițiilor neacoperite cu finanțare este de 21807,1 mii lei. În opinia auditului, una din cauzele tergiversării termenului de executare a lucrărilor de restaurare și consolidare a imobilului „Dadiani” este alocarea insuficientă şi fragmentată a mijloacelor financiare.

În scopul asigurării execuției corecte a lucrărilor de construcție, administrația muzeului, în anul 2009, a încheiat contractul de prestare a serviciilor de supraveghere tehnică cu un specialist atestat cu dreptul de supraveghetor tehnic, care, conform clauzelor contractuale, avea responsabilitatea de a verifica calitatea şi volumul lucrărilor de restaurare şi consolidare la imobilul muzeului de pe str. 31 August 1989, nr.115. În anul 2010, persoana care, conform contractului, executa funcția de supraveghetor tehnic a fost angajată în funcția de director adjunct pe construcţii, acesta, conform fişei postului, avînd în obligațiunea sa controlul calităţii şi volumului lucrărilor de construcţie şi reparaţii capitale. În viziunea auditului, în aceste circumstanțe, executarea concomitentă de către o singură persoană atît a funcției de supraveghetor tehnic, cît și a funcției de director adjunct pe construcții generează riscul exercitării incorecte a funcțiilor ce țin de executarea lucrărilor de construcție a imobilului muzeului.

Concluzii: Planificarea şi alocarea fragmentată a mijloacelor băneşti pentru investiții capitale condiţionează riscul de nefinalizare în termene proxime a lucrărilor de restaurare, precum şi de depăşire considerabilă a cheltuielilor prevăzute în contract pentru consolidarea imobilului „Dadiani”. Administraţia muzeului, la numirea în funcţia de director adjunct pe construcţii a persoanei angajate anterior în calitate de supraveghetor tehnic, a generat riscul exercitării incorecte a funcțiilor ce țin de efectuarea lucrărilor de construcție a imobilului muzeului.

Notă: Întru remedierea situațiilor constatate, administrația muzeului a asigurat soluționarea problemei abordate prin revizuirea statelor de personal și suprimarea funcției de director adjunct pe construcții.

Recomandări Ministerului Culturii:

7. Să asigure prioritizarea finanțării investițiilor capitale aferente obiectelor de artă.

4. Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului public

Rezultatele verificărilor efectuate de audit asupra regularităţii şi legalităţii gestionării patrimoniului public de către entitățile auditate denotă admiterea unor iregularităţi, care se rezumă la neasigurarea evaluării și înregistrării depline la organul cadastral a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și la neînregistrarea acestuia în evidenţa contabilă, ceea ce determină lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public și raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale.

Cu nerespectarea prevederilor art.17 alin.(4) din Legea contabilității şi pct.40 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr.93 din 19.07.2010, nu au fost evaluate şi nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă terenurile din gestiunea Muzeului Național de Artă, cu suprafața totală de 1,09 ha. De asemenea, s-au constatat devieri privind suprafața unor imobile înregistrată în evidența contabilă și în datele cadastrale. Astfel, imobilele „Casa Hertza” și „Casa Cligman”, situate pe bd.Ștefan Cel Mare 115 și, respectiv, 113, sînt înregistrate în evidența contabilă cu suprafața de 715,5 m2 și, respectiv, de 1102,6 m2, iar la OCT – cu suprafața de 777,3 m2 și, respectiv, de 923,3 m2, sau cu 61,8 m2 mai mult și, respectiv, cu 179,3 m2 mai puțin suprafața înregistrată în contabilitate față de datele cadastrale. Cu circa 113,1 m2 mai puțin decît în evidența contabilă este înregistrată la OCT suprafața edificiului principesei „Dadiani”. Auditul relevă și divergențe între datele contabilității, datele cadastrale și datele imobilelor înscrise în Lista bunurilor imobile proprietate publică[111].

Nerespectîndu-se prevederile pct.20 din Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003[112], la muzeele auditate, actele de donaţie nu conţin informaţii privind valoarea materială a obiectelor donate și nu sînt perfectate fişe de evidenţă analitică, cu înregistrarea în registrele de inventar pe domenii. Pînă în prezent nu este elaborat un mecanism de valorificare materială a bunurilor donate, care ulterior ar servi ca informaţie pentru evidenţa valorică, inclusiv a bunurilor muzeale mobile donate.

Biblioteca Națională n-a înregistrat în evidenţa contabilă 2 terenuri cu suprafața de 0,85 ha. N-au fost supuse înregistrării obligatorii la organele cadastrale 2 imobile cu suprafața de 77,8 m2 și 78,5 m2, iar imobilul cu suprafața de 2000,9 m2, deși e înregistrat, n-a fost evaluat. Auditul relevă și prezența devierilor privind suprafața și numărul imobilelor între datele evidenței contabile (4 imobile cu suprafața totală de 11621,0 m2), datele din Lista bunurilor imobile proprietate a statului aflate în administrarea Ministerului Culturii, la situația din 01.12.2012 (2 imobile cu suprafața totală de 3256,0 m2), și datele cadastrale (2 imobile cu suprafața totală de 3250,3 m2).

Notă: La finalizarea auditului Biblioteca Națională, în luna februarie 2013, a luat la evidență terenul cu suprafața de 0,2172 ha, amplasat pe adresa mun. Chișinău, str.31 August 1989, nr.78, cu valoarea de 5281,3 mii lei, estimată de OCT.

Verificările efectuate de audit la Camera Națională a Cărții relevă că n-au fost transmise Bibliotecii Naționale, conform cadrului regulator[113], în perioada 2006-2012, pentru completarea gratuită a exemplarelor de depozit legal, 600 titluri de publicații. Cauza netransmiterii constă în neexecutarea de către autori/edituri a obligațiilor contractuale de transmitere a publicațiilor Camerei Naționale a Cărții și în nesesizarea de către ultima a organelor competente, pentru aplicarea sancțiunii contravenționale[114].

Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” n-a înregistrat la organul cadastral un imobil cu suprafața de 75,0 m2 , aflat în gestiune. Totodată, 2 imobile cu suprafața totală de 938,6 m2 , deși sînt înregistrate la OCT, n-au fost evaluate.

Verificările efectuate de audit asupra gestionării patrimoniului public de către Biblioteca Națională pentru Copii ,,Ion Creangă” relevă prezența devierilor privind numărul și suprafața imobilelor între datele evidenței contabile (3 imobile cu suprafața totală de 886,0 m2), datele din Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 (4 imobile cu suprafața totală de 1402 m2) și datele OCT (2 imobile cu suprafața totală de 938,6 m2).

Casa-Muzeu ,,A.S.Pușkin”, mun. Chișinău n-a asigurat înregistrarea la OCT a drepturilor patrimoniale asupra a 5 imobile amplasate pe adresa str. A. Pann 19 și a 2 imobile situate pe adresa str.A.Pann 17, cu suprafața totală de 676,4 m2. Totodată, blocul administrativ și sala de expoziții sînt reflectate în evidența contabilă cu un singur număr de inventar, astfel nerespectîndu-se pct.50 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr.93 din 19.07.2010. Una din construcții, situată pe adresa str.A.Pann, a fost trecută de la categoria „Mijloace fixe” la categoria „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, ceea ce contravine pct.34 din Instrucțiunea menționată. Auditul a constatat devieri privind suprafața și numărul de imobile între datele evidenței contabile și datele din Lista aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

Pentru verificarea existenței și atestării integrității obiectelor muzeale la Casa-Muzeu ,,A.S.Pușkin”, mun. Chișinău, inclusiv filiala s.Dolna, nu a fost supus controlului intramuzeal patrimoniul muzeal, astfel nerespectîndu-se pct.48 din Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003, care prevede verificarea integrală a acestuia o dată la 3-5 ani.

Concluzii: Nu toate entitățile supuse auditului au asigurat regularitatea și plenitudinea înregistrării la organele cadastrale teritoriale a bunurilor imobile administrate şi a drepturilor de proprietate, iar neconcordanța acestor date prezintă un risc de neasigurare a integrităţii proprietății publice, prin înstrăinarea patrimoniului neînregistrat.

Nerespectîndu-se cadrul legal, la muzeele auditate, actele de donaţie nu conţin informaţii privind valoarea materială a obiectelor donate, precum și nu este elaborat un mecanism de atribuire a valorii materiale bunurilor mobile donate, care ulterior ar servi ca informaţie pentru evidenţa valorică a patrimoniului respectiv. Nu sînt întocmite fișele de inventar pentru bunurile mobile.

Recomandări conducerii Muzeului Național de Artă:

8. Să asigure evaluarea terenurilor pe care sînt amplasate bunurile imobile aflate în gestiune și înregistrarea valorii acestora în evidenţa contabilă.

9. Să întreprindă măsuri privind întocmirea fişei analitice de evidenţă pe fiecare bun cultural, în conformitate cu cerinţele cadrului normativ.

Recomandări Ministerului Culturii:

10. Să elaboreze, în comun cu instituţiile muzeistice, un mecanism de atribuire a valorii materiale bunurilor mobile donate, care ulterior va servi ca suport pentru evidenţa valorică a patrimoniului mobil.

5. Cu privire la regularitatea raportării și ținerii evidenței contabile

Evidenţa contabilă în entitățile supuse auditului urmează a fi ţinută conform Legii contabilităţii, Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, Regulamentului privind dările de seamă contabile ale instituţiilor publice, Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetului național prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanțelor.

Totodată, la unele entități s-au constatat abateri și disfuncționalități la ținerea evidenței contabile și raportarea datelor. Astfel, în evidența contabilă a Bibliotecii Naționale n-au fost înregistrate la conturile extrabilanțiere bunurile materiale în valoare totală de 18,1 mii lei, sechestrate de către executorul judecătoresc și transmise în contul stingerii datoriei unui agent economic.

Muzeul Național de Artă a admis unele abateri de la actele normative privind corectitudinea completării foilor de parcurs.

Notă: La finalizarea auditului a fost prezentată nota contabilă, prin care se relevă luarea la evidență de către Biblioteca Națională a bunurilor materiale în valoare de 18,1 mii lei, sechestrate și transmise spre păstrare.

Totodată, datele înregistrate în Raportul de executare a bugetului instituţiei publice pe anul 2012 al Bibliotecii Naționale, la toate alineatele art.111 ,,Retribuirea muncii”, au fost denaturate. Devierile dintre datele reflectate în Raportul privind executarea bugetului instituției pe anul 2012 și cele reale se prezintă în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Sursă: Rapoartele privind executarea cheltuielilor de către instituțiile de învățămînt artistic

Datele din tabel denotă denaturări semnificative în aspect de alineate de cheltuieli la articolul 111 ,,Retribuirea muncii”, reflectate în Raport (Formularul nr.2), suma totală nefiind influențată.

Auditul a constatat că n-a fost asigurată transmiterea către Biblioteca Națională, conform Ordinului Ministerului Culturii, a 6 calculatoare (donația unei Fundații străine). În anul 2010, ministerul a primit 10 calculatoare (model Fujitsu Siemens). Conform actului de donație, ministerul urma, în baza ordinului, să asigure transmiterea lor către Biblioteca Națională. Conform verificărilor faptice, s-a constatat că ministerul abia la 02.01.2012 a transmis Bibliotecii Naționale 10 calculatoare, din care doar 4 primite din donație, restul 6 calculatoare fiind înlocuite cu alte 6 calculatoare asamblate în Republica Moldova (model SAMSUNG), dintre care unul este în stare nefuncțională.

Concluzii: Deși entitățile auditate au asigurat în mare parte respectarea regulilor generale de organizare a evidenţei contabile, controlul intern neadecvat în cadrul unor instituții a condiționat admiterea unor nereguli și deficiențe, exprimate prin incorectitudinea întocmirii documentelor contabile, denaturarea unor date contabile, reflectarea mijloacelor fixe cu abateri de la prevederile legale, nesupunerea controlului intramuzeal a patrimoniului muzeal, precum și nereguli la transmiterea unor bunuri materiale.

Recomandări bibliotecilor naționale și muzeelor:

11. Să asigure ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu regulile generale de contabilitate, stabilite în Legea contabilității.

IV.

OPINII DE AUDIT

În baza activităţilor de audit efectuate la Biblioteca Națională, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă , Casa-Muzeu „A.S.Pușkin”, mun.Chișinău, echipa de audit a exprimat opinii separate pentru fiecare entitate, care se anexează.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la Biblioteca Națională și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă (N. Misail, I. Bulmaga); Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei (D. Ivanov); Casa-Muzeu „A. S. Pușkin”, mun. Chișinău (V. Gheorghița, T. Herțanu); Muzeul Național de Artă (N. Onofrei, D. Mihai).

Responsabil de executarea auditului

și consolidarea raportului: Tudor Suhan

șef de Direcție în cadrul Direcției generale de audit I:

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului), auditor public

Responsabil de monitorizarea realizării și raportării auditului: Natalia Trofim șeful Direcției generale de audit I:

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului), auditor public

Opiniile la Raportul auditului regularității exercițiului bugetar 2012 și gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naționale și la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii

Nr.
d/o
Denumirea instituţieiOpinie privind raportul financiarOpinie privind regularitatea
1.Biblioteca NaţionalăOpinie fără rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, raportul financiar, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă a situației financiare și celei patrimoniale ale Bibliotecii Naționale la data de 31.12.2012 și este întocmit în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.Opinie cu rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice și administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat regulamentar, cu excepția efectelor posibile ale aspectelor ce țin de neregularitățile și deficiențele constatate la retribuirea muncii angajaților, la organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, la înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra unor imobile, la evaluarea și înregistrarea acestora în evidența contabilă, la stingerea datoriilor.
2.Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”Opinie fără rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, raportul financiar, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă a situației financiare și celei patrimoniale ale Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” la data de 31.12.2012 și este întocmit în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.Opinie cu rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice și administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat regulamentar, cu excepția efectelor posibile ale aspectelor ce țin de neregularitățile și deficiențele constatate la organizarea și efectuarea achizițiilor publice, la înregistrarea și evaluarea unor imobile.
3.Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a MoldoveiOpinie fără rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, raportul financiar, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă a situaţiei financiare şi celei patrimoniale ale Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei la data de 31.12.2012 și este întocmit în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.Opinie fără rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat legal şi regulamentar, cu excepţia unor neregularităţi constatate la calcularea suplimentelor pentru cumularea funcțiilor personalului de conducere și la achiziţionarea serviciilor pentru elaborarea documentației de proiect.
4.Muzeul Naţional de ArtăOpinie fără rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine veridică și completă a situației financiare a Muzeului Național de Artă pe anul 2012, precum și a rezultatelor operațiunilor și fluxurilor de trezorerie ale acestuia în conformitate cu principiile contabile general acceptabile.Opinie fără rezerve: În opinia echipei de audit referitor la aspectele regularității, cu excepția problemelor menționate în raport, a căror valoare se încadrează în pragul de semnificație, cheltuielile declarate în rapoartele financiare, precum și operațiunile și tranzacțiile financiare au fost efectuate legal și regulamentar.
5.Casa-Muzeu „A.S.Puşkin”, mun. ChişinăuOpinie fără rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine veridică și completă a situației financiare la Casa-Muzeu „A.S.Pușkin”, mun.Chișinău pe anul 2012, precum și a rezultatelor operațiunilor și fluxurilor de trezorerie ale acesteia în conformitate cu principiile contabile general acceptabile.Opinie cu rezerve: În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, cu excepția aspectelor ce țin de neregularitățile și deficiențele constatate privind modul de organizare și funcționare a Casei-Muzeu „A.S. Pușkin”, mun. Chișinău, fără delimitarea clară a statutului entității, sub toate aspectele s-au efectuat regulamentar.

Anexa nr.4 la Hotărîrea Curţii de Conturi nr.22 din 26 aprilie 2013

Raportul

privind executarea cerințelor și implementarea recomandărilor înaintate Ministerului Culturii și instituțiilor din subordine prin Hotărîrile adoptate anterior de Curtea de Conturi

I. Introducere

În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi[115], Direcţia generală metodologie, planificare şi analiză a verificat măsurile întreprinse de către factorii de decizie din cadrul Ministerului Culturii și instituțiilor din subordine pentru executarea cerinţelor expuse în: Hotărîrea Curții de Conturi nr. 66 din 18.12. 2008 „Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către instituțiile teatral-concertistice în perioada anilor 2005-2008 (I semestru)”; Hotărîrea Curții de Conturi nr. 18 din 21.05.2009 „Privind Raportul auditului regularității gestionării patrimoniului public prin locațiune/arendă la Ministerul Culturii și Turismului pe anul 2008” și Hotărîrea Curții de Conturi nr. 3 din 19 02.2009 „Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către muzeele subordonate Ministerului Culturii și Turismului în perioada anilor 2005-2008 (9 luni)”.

Verificările respective s-au desfășurat conform Standardelor de audit ale Curții de Conturi și Regulamentului cu privire la monitorizarea executării cerințelor și implementării recomandărilor Curții de Conturi, în vederea obținerii probelor și documentelor justificative, care să ateste executarea cerințelor și implementarea recomandărilor expuse în Rapoartele de audit și Hotărîrile menționate.

Potrivit cerinţelor din Hotărîrile menţionate, Ministerul Culturii și instituțiile din subordine, în termen de 6 luni, urmau să asigure executarea acestora şi implementarea recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi.

În perioada anilor 2008-2012, Ministerul Culturii și instituțiile din subordine nu au prezentat Curţii o informaţie relevantă privind măsurile întreprinse în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor înaintate, fapt prin care nu a fost respectate prevederile art.35 alin.(2) lit.e) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008. Acest argument a servit temei pentru iniţierea prezentei verificări.

Activitatea de verificare s-a desfășurat la Ministerul Culturii și instituțiile din subordine cu analizarea documentelor justificative privind acțiunile întreprinse în vederea executării cerințelor și implementarea recomandărilor Curții de Conturi.

II. Constatări, concluzii şi recomandări

Urmare a analizei informațiilor și documentelor prezentate de către Ministerul Culturii și instituțiile din subordine, s-a constatat că, deși s-au întreprins unele măsuri în vederea executării/ implementării cerințelor/ recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi, acestea nu au fost eficiente. Drept rezultat, unele cerințe au rămas neexecutate, altele s-au executat prin remedierea lor temporară (soluții tehnice de moment), fără a fi asigurată tratarea sistemică a deficiențelor și a abaterilor constatate anterior, prin implementarea procedurilor sistemului de control intern, acestea persistînd pînă în prezent. Prin urmare, atît ministerul, cît și entitățile din subordine au restanțe la capitolul „responsabilitatea managerială la promovarea bunelor practici de guvernare în gestionarea mijloacelor și patrimoniului public”.

Referitor la recomandările implementate

În scopul asigurării executării Hotărîrilor Curții de Conturi, Ministerul Culturii a realizat următoarele acțiuni :

la ședința Colegiului ministerului din 7 iulie 2009 au fost discutate abaterile și neregulile constatate în rapoartele de audit, conducătorii și contabilii-șefi ai instituțiilor subordonate fiind atenționați asupra acestora;

a fost revizuit cadrul legal privind forma organizatorico-juridică a unor instituții teatral-concertistice și muzee, drept urmare fiindu-le modificate statutele și instituirea Consiliului de administrare. Unele instituții din subordine au fost introduse în Registrul de stat al instituțiilor de cultură și artă al Ministerului Culturii. Cu toate acestea, informația care se conține în Registru nu este exhaustivă și nu corespunde rigorilor Regulamentului cu privire la regulile de ținere a Registrului de stat al instituțiilor de cultură și artă[116];

au fost efectuate modificări în cadrul normativ-legislativ referitor la modalitatea de angajare a conducătorilor entităților din subordine, remunerarea personalului din instituțiile teatrale, concertistice și de circ. Însă, în pofida măsurilor întreprinse, mai persistă nereguli ce țin de remunerarea angajaților din cadrul instituțiilor subordonate;

s-au exclus cazurile de contractare a creditelor de la angajații instituției, contrar prevederilor legislației în vigoare;

mijloacele bugetare alocate instituţiilor subordonate sînt fundamentate pe programe, cu aprobarea indicatorilor de performanţă în domeniul culturii. Instituțiile subordonate prezintă ministerului dări de seamă trimestriale şi anuale „Despre executarea programelor”, care, ulterior, sînt generalizate și prezentate Ministerului Finanţelor;

în cadrul instituțiilor teatral-concertistice, comercializarea biletelor a fost conformată rigorilor privind ținerea operațiunilor de casă. De asemenea, unele bunuri aflate în gestiune au fost înregistrate în evidența contabilă;

au fost revăzute și ajustate contractele de locațiune indicate în Rapoartele de audit, cu aplicarea corectă a coeficienților și cu revizuirea suprafețelor transmise în locațiune; au fost sancționați unii angajați responsabili de autorizarea contractelor de locațiune/arendă; conducătorii instituțiilor subordonate au fost atenționați asupra încălcărilor depistate la darea în locațiune a patrimoniului. Cu toate acestea, măsurile respective nu au avut impactul scontat, în cadrul auditurilor pe exercițiul bugetar 2012 fiind constatate unele nereguli la aspectul vizat.

IFPS a efectuat un control tematic la Î.S. ,,Teatrul Național de Operă și Balet”, în rezultatul căruia au fost aplicate sancțiuni entității pentru încălcarea legislației fiscale.

Referitor la recomandările neimplementate

Ministerul Culturii nu a asigurat :

inventarierea bunurilor administrate, nefiind asigurată și ajustarea valorii acestora la cea de piaţă. Prin neîntreprinderea măsurilor respective, ministerul a neglijat inclusiv indicațiile Guvernului[117], prin care se solicita ca, în termen de 3 luni, să asigure inventarierea bunurilor imobile proprietate publică a statului, aflate în gestiunea ministerului şi a instituțiilor subordonate acestuia, cu prezentarea acestei informaţii Agenţiei Proprietăţii Publice, pentru generalizare şi înaintare Guvernului spre aprobare;

elaborarea politicilor unice de contabilitate, ţinînd cont de specificul activităţii instituțiilor subordonate. Nu s-au întreprins măsuri și în vederea corelării mărimii capitalului social cu activele nete, precum și utilizării mijloacelor publice destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, conform normelor legale;

înregistrarea, la organul cadastral, a imobilelor gestionate și terenurilor aferente acestora;

reexaminarea eficienţei privind administrarea contractelor de dare în locaţiune a spaţiilor şi terenurilor muzeelor, asigurarea încasării creanţelor formate în urma transmiterii în locaţiune/arendă a bunurilor imobile. Actualele audituri pe exercițiul bugetar 2012 denotă deficiențe la compartimentul vizat;

ținerea evidenței bunurilor culturale mobile în Registrul de stat al patrimoniului cultural mobil, elaborarea şi aprobarea metodologiei evidenţei valorice şi cantitative a bunurilor muzeale mobile.

Cerințe /recomandări care nu pot fi implementate

Ținînd cont de faptul că auditurile precedente au fost efectuate în anul 2008 și, respectiv, în anul 2009, monitorizarea în continuare a unor recomandări este irațională, întrucît a expirat termenul de prescripție a unor operațiuni economico-financiare. Astfel, s-a constatat lipsa, la instituțiile verificate, a pîrghiilor privind restituirea sau justificarea unor cheltuieli, dat fiind că lucrările s-au efectuat în perioada anilor 2005-2008, termenul de prescripție a operațiunilor fiind expirat, iar documentele contabile transmise la arhivă. Mai mult decît atît, materialele auditurilor anterioare au fost remise organelor de drept.

Prin urmare, nu este posibilă:

asigurarea restituirii sumelor achitate nejustificat antreprenorilor de către Î.S. Teatrul Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu” și filiala OCI ,,Moldova-Concert” din or.Comrat, în sumă de 180,0 mii lei și, respectiv, 16,3 mii lei;

solicitarea de către Î.S. Filarmonica Națională ,,Serghei Lunchevici” și Î.S. Teatrul Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu” de la antreprenori privind justificarea cheltuielilor incluse în procesele - verbale de recepție a lucrărilor acceptate în sumă de 21,3 mii lei și, respectiv, 1164,9 mii lei.

Nu au fost întreprinse măsurile de rigoare și de către Inspecţia de Stat în Construcţii privind efectuarea controlului asupra volumelor şi calităţii lucrărilor la Casa-memorială „Constantin Stamati”, cu sediul în satul Ocniţa, raionul Ocniţa.

În același timp, reiterarea acestei cerințe nu este rațională, dat fiind că expertizarea volumelor de lucrări efectuate în anul 2009 nu este posibilă, ținînd cont de faptul că de la executarea lucrărilor de reparație a trecut o perioadă îndelungată de timp.

III. Concluzii

Analiza documentelor prezentate de către Ministerul Culturii și instituțiile din subordine relevă întreprinderea măsurilor privind executarea/implementarea unor cerințe/recomandări, fapt ce conferă o justificare rezonabilă pentru a le exclude din regimul de monitorizare.

În același timp, nivelul scăzut de executare a cerințelor și de implementare a recomandărilor, înaintate anterior de Curte, generează unele carențe și iregularități în gestionarea mijloacelor și patrimoniului atît de către Ministerul Culturii, cît și de unele instituții din subordine. Drept urmare, aceste cerințe/ recomandări au fost reiterate în actualele Rapoarte de audit pe exercițiul bugetar 2012.

Cele menționate denotă iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul ministerului și instituțiilor subordonate privind executarea cerințelor înaintate de Curte, precum și neimplementarea unor proceduri ale sistemului de control intern de către acestea.

Controlor de stat superior Victoria Olaru

[1] Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

[2] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

[3] Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04. 2007.

[4] Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

[5] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22 decembrie 2011 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

[6] Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04. 2007.

[7] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

[8] Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare - Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

[9] Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009„Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

[10] Hotărîrea Guvernului nr.586 din 29.07.2011 „Cu privire la unele măsuri ce țin de eficientizarea procesului de administrare și deetatizare a bunurilor proprietate publică de stat” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.586 din 29.07.2011).

[11] Legea nr.1421-XV din 31.10.2002 „Cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice” (în continuare – Legea nr.1421-XV din 31.10.2002).

[12] Art.66 alin. (5) din Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28. 03. 2003; pct.22, pct.39 lit.(d) din Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009.

[13] Pct.2 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007).

[14] Art.13 alin.(1) lit.b) și art.19 din Legea privind achizițiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.7 lit.a) și lit.b) din Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

[15] Pct.5 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

[16] Punctele 2,3,4,5,6,8 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

[17] Pct.29 din Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008.

[18] Art.14 alin.(3),art.21 alin.(1) din Legea privind achizițiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare - Legea nr.96-XVI din 13.04.2007) .

[19] Art.41din Legea cu privire la activitatea editorială nr.939-XIV din 20.04.2000.

[20] Art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 și pct.25 din Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

[21] Art.22 alin.(3) și alin.(4) din Legea cu privire la activitatea editorială nr.939-XIV din 20.04.2000.

[22] Art.1 din Legea nr.173-XIII din 06.07.1994 „Privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale”.

[23] Hotărîrea Guvernului nr.1350 din 07.12.2004 „Cu privire la aprobarea unor regulamente ale festivalurilor internaţionale şi a modificărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.859 din 26 iulie 2004”.

[24] Art.27, art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.8, pct.9 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

[25] Hotărîrea Guvernului nr.622 din 31.05.2006 „Privind reglementarea cuantumului plăţilor şi modalitatea de achitare a onorariilor în cadrul acţiunilor culturale”.

[26] Art.8 alin.(1) din Legea cu privire la asociațiile obștești nr.837-XIII din 17.05.1996 (în continuare - Legea nr.837-XIII din 17.05.1996).

[27] Pct.11 și pct.27 lit. a) din Regulamentul cu privire la modul de finanțare din bugetul de stat a programelor, proiectelor sau acțiunilor culturale desfășurate de asociațiile obștești, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009 (în continuare - Regulamentul aprobat prin Hotărîtrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009).

[28] Pct.34 și pct.35 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009.

[29]Art.9 alin.(2) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (în continuare - Legea nr.847-XIII din 24.05.1996); art.2 pct.5) din Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011.

[30] Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit. a) și lit.b), art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.17 alin.(1) și alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.40 al Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.93 din 19.07.2010; art.5 alin.(4) lit. b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

[31] Hotărîrea Guvernului nr.670 din 19.06.2006 „Cu privire la construcția complexului de studii al Colegiului Național de Coregrafie”; Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.56/31-1 din 17.10.2006.

[32] Hotărîrea Guvernului nr.986 din 21.09.1998 „Cu privire la transmiterea imobilului nr.31 de pe str.M Eminescu de la balanță la balanță”.

[33] Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 „Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005).

[34] Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 ,,Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”.

[35] Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 „Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (în continuare - Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

[36] Art.6 alin.(2) lit.d) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994 (în continuare – Legea nr.146-XIII din 16.06.1994).

[37] Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XII din 22 iunie 1993 „Pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor”.

[38] Art.18 din Legea privind ocrotirea monumentelor nr.1530-XII din 22.06.1993 (în continuare - Legea nr.1530-XII din 22.06.1993).

[39] Art.17 alin.(4) din Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999; art.13 alin.(1) lit.b) și art.50 alin.(3) lit.b) din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr.121-XVI din 04.05.2007 și pct.3 lit. b) din Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008.

[40] Legea culturii nr.413-XIV din 27.05 1999.

[41] Lista zonelor de protecţie a monumentelor n-a fost întocmită şi propusă spre confirmare Guvernului (art.12 din Legea nr.1530-XII din 22.06.1993).

[42] Pct.4 din Regulamentul privind zonele protejate naturale și construite, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 05.10.2000.

[43] Convenția pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei și Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic, ratificate prin Legea nr.533-XV din 11.10.2001 privind ratificarea unor convenții ale Consiliului Europei în domeniul culturii; Convenția privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, ratificată prin Legea nr.1113-XV din 06.06.2002 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural.

Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

[45] Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

[46] Pct.9 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012.

[47] Pct.10 din Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.1992.

[48] Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

[49] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22 decembrie 2011 „Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

[50] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

[51] Legea învățămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 (în continuare – Legea nr.547-XIII din 21.07.1995).

[52] Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999 .

[53] Art.25 alin.(2) din Legea învățămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995.

[54] Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia .

[55] Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 25.12.2006 „Cu privire la crearea Agenției de Asigurare a Calității”.

[56] Hotărîrea Guvernului nr.404 din 13.06.2012 „Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2012 în învăţămîntul secundar profesional, mediu de specialitate şi superior” .

[57] Hotărîrea Guvernului nr.453 din 16.06.2011 „Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2011 în învăţămîntul superior, mediu de specialitate şi secundar profesional” .

[58] Pct. 3.3. lit. e) din Anexa la Hotărîrea Guvernului nr.923 din 04.09.2001 „Cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenților instituțiilor de învățămînt superior și mediu de specialitate de stat”.

[59] Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996 ( în continuare – Legea nr. 847- XIII din 24.05.1996).

[60] Hotărîrea Guvernului nr.467 din 02.05.2006 „Cu privire la noile condiţii de acordare a burselor elevilor talentaţi din liceele-internat republicane cu profil arte şi elevilor talentaţi din clasele IV-IX a Colegiului Naţional de Coregrafie” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.467 din 02.05.2006).

[61] Pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.467 din 02.05.2006.

[62] Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate”.

[63] Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 „Cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)” .

[64] Pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.198 din 16.04.1993„Cu privire la protecția copiilor și familiilor socialmente vulnerabile” și Hotărîrea Guvernului nr.234 din 25 februarie 2005 „Cu privire la alimentarea elevilor”; Ordinul Ministerului Educației nr.38 din 23.01.2012 „Cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituțiile instructiv-educative”.

[65]Regulile şi Normativele sanitaro-epidemiologice „Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal”, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr.21 din 29.12.2005 .

[66] Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 21.12.2005 „Cu privire la aprobarea nomenclatoarelor serviciilor cu plată prestate de către Ministerul Culturii şi instituţiile subordonate” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 21.12.2005).

[67] Art.62 alin.(5) din Legea învățămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995; pct.8 din Regulile de comercializare cu amănuntul a producţiei alcoolice, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.212 din 04.04.1995

[68] Ordinul ministrului finanțelor nr.94 din 31.12.2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor special ale instituțiilor publice finanțate de la buget ” (în continuare – Ordinul ministrului finanțelor nr.94 din 31.12.2004).

[69] Legea cu privire la asociațiile obștești nr.837-XIII din 17.05.1996 .

[70] Pct.13 din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 „Cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006).

[71] Pct.6 din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

[72] Pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006.

[73] Pct.1 din Condițiile de salarizare pentru cadrele didactice și alte categorii de personal din instituțiile și organizațiile de învățămînt preuniversitar, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr 381 din 13.04 2006.

[74] Pct.5 din Condițiile de salarizare pentru cadrele didactice şi alte categorii de personal din instituţiile şi organizaţiile de învăţămînt preuniversitar, aprobate prin Hotărîrea Guvernului 381 din 13.04 2006.

[75] Art.30 alin. (2) din Legea salarizării nr.355-XVI din 23.12.2005 .

[76] Pct.5 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 .

[77] Art.14 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct. 9 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

[78] Pct.6 din Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 „Privind aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției publice”.

[79]Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 „Privind aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri” .

[80] Art.2, art.3, art.4 alin.(1) și art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 .

[81] Hotărîrea Guvernului nr.986 din 21.09. 1998 „Cu privire la transmiterea imobilului nr.31 de pe str. M.Eminescu de la balanță la balanță”.

[82] Hotărîrea Guvernului nr.1112 din 20.08. 2002 „Cu privire la acțiunile prioritare de salvgardare, restaurare și extindere a edificiului Colegiului republican de coregrafie din mun.Chișinău”.

[83] Pct.36 din Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile bugetare, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 din 19.07.2010).

[84] Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal", aprobate prin Hotărîrea nr.21 din 29.12.2005 a medicului-șef sanitar de stat al Republicii Moldova.

[85] Pct.32 alin.(5) din Instrucţiunea privind evidenţa colecţiilor de bibliotecă și Hotărîrea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Economiei nr.28 din 04.09.1996.

[86] Pct.50 și pct.52 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 din 19.07.2010.

[87] Pct. 164 și pct.165 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 din 19.07.2010.

[88] Art.6 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.2.13.4. din Anexa nr.6, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 21.12.2005, și pct.126 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 din 19.07.2010.

[89] Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice nr.108 din 17.12.1998 „Cu privire la aprobarea instrucțiunilor privind completarea și prelucrarea foii de parcurs”.

[90] Pct.9 din Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova”.

[91] Pct.146 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 din 19.07.2010.

[92] Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

[93] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22 decembrie 2011 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

[94] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularității”.

[95] Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 ,,Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009).

[96] Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea contabilităţii).

[97] Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

[98] Legea cu privire la biblioteci nr.286-XIII din 16.11.1994 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea cu privire la biblioteci).

[99] Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 ,,Cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare”.

[100] Pct.7 din Anexa nr.4 - Condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de cultură și artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

[101] Art.30 alin.(2) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005 (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).

[102] Art.58 alin.(1) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003.

[103] Pct.12 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

[104] Anexa nr.8 din Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011(cu modificările și completările ulterioare).

[105]Art.13 alin.(1) lit.b) și art.19 din Legea privind achizițiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007); pct.7 lit. a) și lit.b) din Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 ,,Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007); Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 ,,Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”.

[106] Pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

[107] Pct.14 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

[108] Art.21 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

[109] Pct.25 din Regulamentul achizițiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

[110] Punctele 2, 3, 4, 5, 6, 8 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

[111] Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 ,,Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005).

[112] Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003 ,,Despre aprobarea regulamentelor pentru punerea în aplicare a Legii muzeelor nr.1596-XV din 27.12.2002” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003).

[113] Art. 22 din Legea privind activitatea de evaluare nr.93-XIV din 20.04.2000.

[114] Art.73 alin.(1), art.400 din Codul contravențional nr.218-XVI din 24.10.2008.

[115] Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.53 din 15 decembrie 2009 (cu modificările ulterioare).

[116] Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1242 din 15.10.2003.

[117] Indicația Guvernului nr.0202-34 din 27.04.2010.