Aprobat: prin Hotărîrea Curţii Curţii de Conturi nr. 38 din 3 august 2012
RAPORTUL auditwui evaluării sistemului de management financiar la achiziţionarea rachetelor antigrindină de către Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice Lista abrevierilor
II.
PREZENTARE GENERALĂ
Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice este o instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, care a fost reorganizat din Întreprinderea de Stat „Serviciul Antigrindină” prin Hotărîrea Guvernului nr.1120 din 27.10.2005[2], fiind succesorul de drepturi și obligații al acesteia.
Potrivit Regulamentului cu privire la Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1120 din 27.10.2005, SSIAPH are misiunea de a asigura organizarea și executarea lucrărilor privind influențele active asupra norilor, în scopul reducerii daunelor cauzate de căderile de grindină culturilor agricole și altor bunuri materiale, precum și a altor lucrări ce țin de domeniul influențelor active asupra proceselor hidrometeorologice.
În acest context, sarcinile fundamentale ale Serviciului țin de:
a) reglementarea de stat în domeniul influenţelor active asupra proceselor meteorologice şi altor procese geofizice;
c) monitorizarea lucrărilor privind influenţele active asupra proceselor meteorologice şi altor procese geofizice;
d) controlul departamental asupra respectării cerinţelor standardelor, regulamentelor şi normelor referitoare la influenţele active asupra norilor;
e) precum și de alte lucrări de influenţe active asupra proceselor meteorologice și geofizice.
Structura instituțională a Serviciului include: aparatul central și 12 unități speciale pentru influențe asupra proceselor meteorologice în teritoriu, din care 8 funcționează în regim operativ, iar 4 – în regim de pază. Capacitatea de radiolocație a fenomenelor meteorologice a SSIAPH este asigurată de 17 radare, din care 8 funcționează, celelalte se află în stare de conservare. Unitățile speciale coordonează activitatea a 108 puncte de lansare a rachetelor. Acestea protejează împotriva grindinei o suprafață de 1400 mii ha (inclusiv 1057,6 mii ha sînt terenuri agricole) din 24 de raioane ale țării, ceea ce constituie 46% din teritoriul țării.
Potrivit datelor statistice din ultimii ani, cele mai intense procese de cădere a grindinei se manifestă în zonele de Centru și Nord ale Republicii Moldova. Prin urmare, în zonele respective sînt amplasate cele mai multe puncte de lansare. Astfel, în zona Centru sînt situate 34 de puncte de lansare, la Nord, respectiv, 62 de puncte de lansare, SSIAPH protejînd, astfel, o suprafață de 1261 mii ha, din care 947,1 mii ha reprezintă terenuri agricole.
Cele mai mari suprafețe protejate sînt în raioanele Sîngerei – 103,4 mii ha, Drochia – 100 mii ha, UTA Gagauzia – 100,1 mii ha, sau 54,2 % din suprafața totală a APL, Florești – 97,9 mii ha, sau 88,36% din suprafața totală a APL și Fălești 93,7 mii ha, sau 87,32% din suprafața totală a APL. În raioanele Cahul, Cantemir, Hîncești, Orhei, Șoldănești în medie doar 20% din suprafețe sînt protejate de către Serviciu. Totodată, Serviciul nu are amplasate puncte de lansare în vederea întreprinderii măsurilor de protecție antigrindină în raioanele: Anenii Noi, Basarabeasca, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Leova, Rezina și Ștefan Vodă, mun.Chișinău, care întrunesc o suprafața totală de 815,5 mii ha, inclusiv 603 mii ha de terenuri agricole, ceea ce constituie circa 27% din suprafața totală a Republicii Moldova. În Anexa nr.1 la Raportul de audit sînt expuse suprafețele protejate de către SSIAPH și numărul punctelor de lansare pe raioane, care au rămas nemodificate pe parcursul anilor 2010-2012.
SSIAPH este condus de director, numit în și eliberat din funcție prin ordinul MAIA. În cadrul SSIAPH sînt angajate 1135 de persoane, în perioada 2010-semestrul I al a.2012, salariul mediu lunar al unui angajat fiind de 1245 lei.
MAIA, în calitate de autoritate publică centrală, îi revine atribuția de:
a) promovare a politicii tehnico-ramurale unice;
b) acordarea asistenţei juridice şi metodico-normative Serviciului;
c) controlul activităţii financiar-economice şi contabile a Serviciului, prezentarea anuală, în modul stabilit, a rapoartelor privind activitatea acestuia;
d) aprobarea anuală a volumului lucrărilor de combatere a căderilor de grindină (suprafaţa terenurilor protejate de căderi de grindină), ţinînd cont de mijloacele alocate de la bugetul de stat.
Cadrul normativ și legislativ relevant
În activitatea sa SSIAPH se conduce de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1120 din 27.10.2005, Regulamentul intern al SSIAPH, aprobat de către director la 27.10.2005, documentația tehnologică și metodică „Privind organizarea și schemele tehnologice ale Punctelor de influență”, Instrucțiunea de colaborare între Î.S. „MoldATSA”, Ministerul Apărării, SSIAPH în vederea executării lucrărilor ce țin de lansarea rachetelor speciale în scopul influențelor active, precum și de alte acte normative tehnologice, aprobate de către directorul SSIAPH.
Bazele juridice, organizatorice şi financiare privind elaborarea şi utilizarea bugetului Serviciului sînt reglementate de Legea nr.847-XIII din 24.05.1996[3], Legile bugetului de stat pe anul 2010[4], pe anul 2011[5] și pe anul 2012[6], CCTM pe anii 2009-2011[7] și CBTM pe anii 2012-2014[8].
Evidența contabilă a SSIAPH este reglementată de Legea 113-XVI din 27.04.2007[9], Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996[10], Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010[11], precum şi de alte acte cu caracter normativ.
Sfera și abordarea auditului
Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[12], bazîndu-se pe o abordare orientată spre verificarea conformității procesului de planificare și utilizare a mijloacelor bugetare pentru procurarea rachetelor antigrindină, precum și spre identificarea impedimentelor existente în activitatea Serviciului privind diminuarea pagubelor provocate de căderile de grindină prin intermediul influențelor, cu aplicarea unor proceduri aferente atît auditului regularității, cît și auditului performanței.
Pentru a ghida activitatea de audit și a cuprinde aspectele cele mai semnificative aferente misiunii de audit, au fost abordate următoarele obiective de audit:
Politicile sectoriale în domeniul agriculturii privind protejarea terenurilor agricole de căderi de grindină sînt suficient de argumentate și în concordanță cu resursele financiare alocate?
Procesul de achiziție conduce la minimizarea costurilor de procurare a rachetelor?
Ce dificultăți există în activitatea SSIAPH privind influenţele active asupra norilor în scopul reducerii daunelor cauzate de căderile de grindină?
Misiunea de audit a supus verificărilor anii 2010, 2011 și semestrul I al anului 2012. Probele de audit s-au colectat în cadrul entității auditate – SSIAPH și la terțe persoane (Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale și Î.S. „MoldATSA”), totodată fiind utilizate datele prezentate de către IFS și informațiile din sistemul informațional al Serviciului Vamal.
Întru realizarea obiectivelor auditului și colectarea probelor de audit, s-au efectuat următoarele proceduri de audit:
Au fost analizate politicile sectoriale în domeniul protejării terenurilor agricole de căderi de grindină, stipulate în CCTM și CBTM, cuantumul mijloacelor bugetare alocate SSIAPH conform legilor bugetare anuale, datele și justificările care au servit drept temei pentru elaborarea bugetului SSIAPH în bază de program.
Au fost analizate datele rapoartelor financiare, inclusiv rapoartele privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază, în vederea identificării și evaluării mijloacelor alocate pentru procurarea rachetelor antigrindină.
A fost verificat procesul de achiziții publice; evaluate acțiunile autorităților statului, prin prisma Hotărîrii Guvernului nr.582 din 17.08.1995[13], privind procesul de reglementare a asamblării și circulației rachetelor antigrindină, activități care se află sub incidența principiilor monopolului de stat.
A fost analizat sistemul de management financiar și control din cadrul SSIAPH, inclusiv activitățile de control ale proceselor operaționale.
Au fost analizate impedimentele din activitatea Serviciului privind reducerea daunelor cauzate de căderile de grindină.
Au fost aplicate diferite tehnici şi metode, de analiză, confruntare și evaluare a informațiilor acumulate, efectuate interviuri ale personalului Serviciului, precum și observaţii directe, în cadrul ieșirilor în teritoriu, fiind vizitate Unitățile Speciale Edineț, Soroca, Sîngerei, Cornești și Călărași. De asemenea, s-au efectuat vizite la unele APL pe teritoriul cărora au fost înregistrate pagube materiale.
Ținînd cont de faptul că unele componente ale sistemului de management financiar al Serviciului, precum și că politicile sectoriale încorporează un șir de activități indispensabile, fiind imposibil de evaluat separat doar procesul de planificare, achiziționare și utilizare a rachetelor antigrindină, auditul a efectuat o evaluare complexă a acestora.
III.
CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Obiectivul 1: Politicile sectoriale în domeniul agriculturii privind protejarea terenurilor agricole de căderi de grindină sînt suficient de argumentate și în concordanță cu resursele financiare alocate?
În perioada anilor 2010-2012, atît politicile sectoriale elaborate de MAIA privind protejarea terenurilor agricole de căderi de grindină, stipulate în CCTM și CBTM, la compartimentul „Planul strategic de cheltuieli în domeniul agriculturii”[14], cît și fundamentările anuale ale bugetului SSIAPH, elaborat în bază de program, conțin unii indicatori de performanță, însă, conform acestora, nu este posibilă o evaluare certă privind realizarea obiectivului de reducere considerabilă a prejudiciilor cauzate de influența nefastă a grindinei pe teritoriul protejat al Republicii Moldova. Deși, în perioada auditată, bugetul anual al SSIAPH a fost în continuă creștere, acesta a fost într-un cuantum mai mic decît alocațiile prevăzute entității în CCTM pe anii 2009-2011 și CBTM pe anii 2012-2014. Nu s-au soldat cu rezultate nici măsurile întreprinse de Serviciu în vederea constituirii mijloacelor speciale provenite din efectuarea lucrărilor antigrindină contra plată. Ca urmare, entitatea n-a dispus de mijloacele financiare necesare pentru dotarea suficientă cu rachete antigrindină.
Politicile sectoriale privind protejarea terenurilor agricole de căderi de grindină pentru perioada anilor 2010-2012 au fost stipulate în „Planul strategic de cheltuieli în domeniul agriculturii” din CCTM pe anii 2009-2011și CBTM pe anii 2012-2014. Cu toate că componenta respectivă conține instrumentarul necesar scopului menționat (politici pentru realizarea obiectivelor pe termen mediu, costurile acțiunilor asigurate de la bugetul de stat, acțiuni prioritare de politică), lipsesc indicatorii măsurabili care ar justifica eficiența și eficacitatea utilizării mijloacelor bugetare ce ar permite evaluarea activității SSIAPH. În acest context, se relevă faptul că în CBTM pe anii 2012-2014, la rubrica „Indicatorii de monitorizare a programului”, sînt incluse „Numărul de puncte de lansare stabilit către anul 2012 – 108 unități”, precum și „Suprafața protejată – 1,4 mil.ha”, care, în viziunea auditului, nu pot servi ca temei relevant pentru fundamentarea alocării de mijloace bănești pentru activitatea Serviciului contra căderilor de grindină. În aceste circumstanțe, nu este asigurată interconexiunea indicatorilor menționați cu indicatorii care ar stabili nivelul pagubelor acceptabile pe terenurile protejate etc.
Totodată, deși în procesul de estimare și elaborare a bugetului SSIAPH, atît SSIAPH, cît și MAIA au stabilit indicatori de performanță, aceștia n-au fost elaborați potrivit prevederilor pct.3.6 din Regulamentul privind modul de elaborare, monitorizare și raportare a bugetelor pe programe[15]. În acest context, se menționează că indicatorii respectivi nu sînt focalizați pe rezultate, justificați și verificabili, siguri și clari, precum și nu reflectă costul efectiv, sub toate aspectele activității entității. De exemplu, în „Propunerile de buget pe programe pentru anul 2012-2014”, prezentate Ministerului Finanțelor de către MAIA, indicatorul de produs nu este indicat, iar în ceea ce privește indicatorul de eficiență se menționează că acesta „se calculează la sfîrșitul sezonului de protecție”.
În perioada 2010-2012, cuantumul de alocații bugetare prevăzute pentru SSIAPH a fost în continuă creștere, de la 42,3 mil.lei (în anul 2010) pînă la 53,0 mil.lei (în anul 2012). În același timp, se atestă că bugetul Serviciului este într-un cuantum mai mic, decît cel prevăzut în CCTM și CBTM. Astfel, se relevă că în CBTM, pe anul 2012, pentru finanțarea SSIAPH erau preconizate mijloace în sumă totală de 56,9 mil.lei, sau cu 3,9 mil.lei mai mult, decît real s-a alocat entității în perioada respectivă. Cu toate acestea, în perioada auditată, la baza finanțării SSIAPH au stat politicile stipulate în CBTM, adică asigurarea protejării suprafeței de 1,4 mil.ha, cu stabilirea numărului punctelor de lansare de 108,0 unități. Astfel, n-a fost asigurată legătura între alocarea resurselor și rezultatele activităților ce urmau a fi realizate de către SSIAPH.
Totodată, auditul relevă neconcordanța între costul stipulat în politicile sectoriale menționate (2010 – 44,4 lei/ha, 2011 – 45,3 lei/ha) și tariful de 26 lei/ha, prevăzut în Hotărîrea Guvernului nr.1120 din 27.10.2005, ultimul nefiind ajustat pe parcursul ultimilor ani. Concomitent, se menționează că, reieșind din datele evidenței contabile ale entității privind cheltuielile efective, costul lucrărilor de protecție antigrindină pentru 1 ha în 2010 au constituit 37,1 lei/ha, iar în 2011 – 34,2 lei/ha.
Execuția mijloacelor bugetare pentru întreținerea SSIAPH, inclusiv pentru procurarea rachetelor în perioada anilor 2010-semestrul I al anului 2012, se prezintă în Tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază pe anii 2010-semestrul I al anului 2012
Datele din tabel denotă că mijloacele pentru procurarea rachetelor s-au majorat de la 17,0 mil.lei (a.2010) pînă la 23,7 mil.lei (a.2011), ponderea acestora în totalul cheltuielelor executate fiind de 40,16% și, respectiv, 47,28 %. Cît privește anul 2012, mijloacele bugetare pentru procurarea rachetelor au fost planificate într-un cuantum mai mic decît în anul 2011. Procurarea rachetelor antigrindină s-a efectuat doar din contul mijloacelor bugetare.
Potrivit demersurilor SSIAPH, adresate pe parcursul anului MAIA, se atestă că mijloacele bugetare care i-au fost alocate nu erau suficiente pentru dotarea și buna desfășurare a activității celor 108 puncte de lansare. Conform normelor tehnologice stabilite de SSIAPH, eficiența optimă a entității este posibilă în condițiile cînd fiecare punct de lansare este asigurat, în medie, cu cel puțin 70 de rachete antigrindină pe sezon, ceea ce constituie în total circa 7,6 mii de rachete. De fapt, dotarea s-a realizat la un nivel insuficient, ceea ce a avut un impact negativ asupra procesului de protejare a terenurilor agricole de căderi de grindină, situația respectivă fiind dezvoltată în alte compartimente ale prezentului Raport.
Conform prevederilor Regulamentului cu privire la modul de constituire și utilizare a mijloacelor speciale ale SSIAPH[16], Serviciul este abilitat cu dreptul de a constitui mijloace speciale din execuția lucrărilor antigrindină, potrivit contractelor încheiate cu agenţii economici atît din ţară, cît şi de peste hotare, în baza tarifului aprobat anual pentru lucrările de protecţie antigrindină a unui hectar de terenuri agricole de căderi de grindină.
Se relevă că, deși pe parcursul anilor 2010-2012 SSIAPH a remis solicitări în adresa APL privind contribuirea la finanțarea lucrărilor de protejare din contul mijloacelor publice locale și cu aportul financiar al agenților economici din teritoriu, aceste solicitări n-au fost susținute. În același timp, este necesar de menționat că în cadrul unei vizite efectuate de către echipa de audit în una din localitățile afectate de grindină (pe perioada anului 2012), s-a constatat că agenții economici sînt disponibili de a contracta servicii de protecție antigrindină. Astfel, în contextul efectelor nefaste ale căderilor de grindină, agenții economici au conștientizat necesitatea coparticipării la finanțarea lucrărilor desfășurate de SSIAPH, prin urmare, Serviciul urmează să interacționeze cu aceștia în contextul cooperării lor și beneficiilor pe care le vor obține.
O provocare-cheie în vederea asigurării durabilității Serviciului ar fi soluțiile propuse în Propunerea de Politică Publică privind identificarea mecanismelor de finanțare durabilă a SSIAPH. În aceasta rolul SSIAPH este definit ca unul necesar și important, identificîndu-se mecanismele de finanțare a Serviciului, cu implicarea mai multor actori, cum ar fi: bugetul de stat, companiile de asigurări, agenții economici cointeresați. Totodată, în documentul respectiv se face o analiză a opțiunilor și a punctelor slabe de implementare a metodelor de finanțare. Reforma instituțională a SSIAPH ar conduce la motivarea orientării activității spre alte direcții de activitate și i-ar permite acumularea unor surse financiare necesare pentru eficientizarea acesteia.
Recomandări:
1. MAIA, în comun cu SSIAPH, să întreprindă măsuri în vederea elaborării și stabilirii în politicile sectoriale privind protejarea terenurilor de căderi de grindină a indicatorilor de performanță axați pe rezultate măsurabile, cu stabilirea acestora la aprobarea bugetului SSIAPH în bază de program.
2. MAIA, în comun cu SSIAPH, să examineze oportunitatea modificării Hotărîrii Guvernului nr.1120 din 27.10.2005 privind reglementarea tarifului pentru lucrările de protecţie antigrindină a unui hectar de terenuri agricole, ținînd cont de faptul că acesta nu corespunde costurilor reale.
3. MAIA, în comun cu SSIAPH, să întreprindă măsuri în vederea constituirii în condiții regulamentare a mijloacelor speciale din execuția lucrărilor antigrindină, conform contractelor încheiate cu agenţii economici cointeresați.
4. MAIA să întreprindă măsuri în vederea promovării și aprobării Propunerii de Politică Publică privind identificarea mecanismelor de finanțare durabilă a SSIAPH și să identifice posibilitatea evaluării activității SSIAPH de către terțe persoane (experți în domeniu) conform bunelor practici.
Obiectivul II: Procesul de achiziție conduce la minimizarea costurilor de procurare a rachetelor?
În perioada auditată, SSIAPH a achiziționat rachete antigrindină, prin procedura de achiziție dintr-o singură sursă, de la Întreprinderea mixtă moldo-rusă „Moldantigrad” S.A., ultima fiind abilitată cu drept exclusiv de asamblare a rachetelor în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.1380 din 13.12.2004[17]. În perioada anilor 2010-semestrul I al anului 2012, cheltuielile de asamblare a rachetelor „Alazani-6” au constituit circa 6,0 mil.lei, ceea ce reprezintă circa 18% din costul total al rachetelor achiziționate de către SSIAPH (32,9 mil.lei). Potrivit informației prezentate de societate, costul final al unei rachete realizate SSIAPH, este aproximativ identic cu cel oferit de furnizorul din Federația Rusă. Concomitent, se menționează că activitatea societății cade sub incidența monopolului de stat, urmînd a fi supravegheată și reglementată de către Ministerul Apărării. Auditul a constatat că, în perioada auditată, Ministerul Apărării nu și-a exercitat dreptul prevăzut de Hotărîrea Guvernului nr.582 din 17.08.1995[18], nesupunînd verificărilor activitatea desfășurată de către societate. În acest context, auditul menționează prezența riscului de majorare a cheltuielilor de asamblare incluse în costul de realizare a rachetelor.
Analizînd procesul de achiziție efectuat de către Serviciu pe parcursul anilor 2010-2012, s-a constatat că acesta corespunde cadrului normativ relevant în domeniu. În această ordine de idei, se relevă că procurarea rachetelor antigrindină se desfășoară prin metoda de achiziție dintr-o singură sursă, ceea ce corespunde prevederilor art.53 alin.(1) lit„c” din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007[19] potrivit cărora „se efectuează achiziția dintr-o singură sursă în cazul cînd de bunurile necesare dispune un singur operator economic și în cazul cînd operatorul economic este stabilit prin lege”. Astfel, în perioada auditată, SSIAPH a achiziționat rachete antigrindină de la un singur operator economic – Întreprinderea mixtă moldo-rusă „Moldantigrad” S.A., care a fost împuternicită, prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 13.12.2004, de a „eficientiza lucrările de protecție împotriva căderilor de grindină și de a asigura cu necesarul de rachete antigrindină la un preț redus”, precum și de „a se ocupa cu asamblarea rachetelor antigrindină”.
Pe parcursul anilor 2010-2012, Serviciul a încheiat cu societatea menționată 5 contracte de achiziții publice, cu valoarea totală de 61,61 mil.lei[20] (din care 28,6 mil.lei - pentru rachete de producție bulgară și 32,9 mil.lei – pentru rachete de producție rusă), astfel fiind procurate 10,7 mii rachete. În perioada auditată, au fost procurate rachete de producție bulgară „Loza2” și rachete de producție rusă de tip „Alazani-6”, ambele fiind necesare în procesul tehnologic de combatere a fenomenului de grindină.
Datele privind achizițiile efectuate, precum și minimul necesar de rachete sînt prezentate în Tabelul nr.2.
| Tabelul nr.2 |
| Perioada | Sold la început de perioadă, nr.unități | Rachete achiziționate | Total rachete în stoc pe an | Minim necesar regulamentar, nr.unități | Număr de rachete insuficiente, nr.unități | Nivelul de suplinire, % |
| 2010 | 2796 | 3000 | 5796 | 7560 | -1764 | 76,67 |
| 2011 | 713 | 4020 | 4751 | 7560 | -2809 | 62,84 |
| 2012 | 1139 | 3700 | 4839 | 7560 | -2721 | 64,00 |
| Total 3 ani | 2796 | 10720 | 13516 | 22680 | -7294 | 59,59 |
Sursă: Rapoartele anuale privind activitatea entității pe perioada anilor 2010-2011, informații interne ale entității
Datele din tabel denotă că SSIAPH n-a fost dotat suficient cu rachete antigrindină, acesta activînd în condițiile unui deficit de la 1764 de unități în anul 2010, pînă la 2809 unități – în anul 2011, ceea ce cauzează ineficiența activității sistemului de protejare contra fenomenelor de căderi de grindină al Serviciului și producerea pagubelor materiale importante în zonele protejate de către instituție.
Pe parcursul anului 2010, prețul de livrare al unei rachete de producție rusească a constituit 5,9 mii lei, acesta majorîndu-se nesemnificativ, în perioada anilor 2011 și 2012 (5,91 mii lei). Concomitent, potrivit informației prezentate de către societate, prețul de livrare al unei rachete asamblate pe teritoriul țării este aproximativ identic cu cel oferit de producătorul din Federația Rusă (la rachetele asamblate).
Totodată, analiza datelor din sistemul informațional al SV, precum și a altor documente[21] denotă că cheltuielile de asamblare, în perioada anilor 2010-2012, au constituit circa 6 mil.lei (fără impozitele și taxele achitate la bugetul de stat), sau circa 18% din costul rachetelor. Astfel, auditul relevă necesitatea supravegherii și reglementarii din partea statului a activităților de asamblare a rachetelor, conform prevederilor cadrului normativ în vigoare.
În acest context, auditul menționează că fabricarea diferitor tipuri de mijloace deflagrante și pirotehnice, precum și comercializarea acestora cad sub incidența principiilor monopolului de stat potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.582 din 17.08.1995. În aceste circumstanțe, activitatea Î.M. „Moldantigrad” S.A. urma a fi supravegheată și reglementată de către organul administrației publice centrale, și anume de Ministerul Apărării. Astfel, Ministerul, în scopul promovării politicilor de stat de maximă eficiență, urma să aplice metode generale și speciale de reglementare, îndeosebi ce țin de:
respectarea standardelor de securitate a lucrărilor;
supravegherea metrologică de stat;
respectarea cerinţelor documentaţiei tehnice normative;
volumul de fabricare, comercializare şi achiziţionare a mărfurilor;
volumul de producţie pentru necesităţile statului;
grupurile de consumatori care urmează să fie deserviţi în mod obligatoriu;
calitatea şi ritmicitatea livrărilor producţiei de profil;
reglementarea preţurilor prin stabilirea coeficienţilor maximi ai preţurilor fixe;
înregistrarea preţurilor declarate, stabilirea plafoanelor de rentabilitate.
Auditul relevă că Ministerul Apărării nu și-a executat dreptul prevăzut de Hotărîrea Guvernului nr.582 din 17.08.1995, nesupunînd, astfel, verificărilor activitatea de monopol în domeniul fabricării materiei explozive și pirotehnice, precum și de comercializare a lor. Cele menționate au fost cauzate de faptul că prevederile actului normativ respectiv stipulau doar dreptul Ministerului Apărării, dar nu și obligația acestuia de a reglementa activitatea societății. Totodată, echipa de audit consideră că în cadrul procesului de reglementare a coeficienților maximi ai prețurilor, precum și în vederea stabilirii plafoanelor de rentabilitate trebuie implicată autoritatea publică centrală care are abilități de a stabili principiile politicilor economiei naționale.
Cît privește adaosul comercial aplicat de către societate la rachetele de proveniență bulgărească, acesta, în perioada anilor 2010-2012, a constituit 663,4 mii lei (3% la suma totală a mărfii).
Obiectivul III: Ce dificultăți există în activitatea SSIAPH privind influenţele active asupra norilor în scopul reducerii daunelor cauzate de căderile de grindină?
Constrîngerile existente în activitatea SSIAPH, cum ar fi dotarea insuficientă a entității cu rachete antigrindină, restricțiile de lansare a rachetelor în direcția hotarelor de stat și în cadrul coridoarelor aeriene, neimplementarea unor elemente ale sistemului de control intern, afectează eficiența activității SSIAPH privind protejarea suprafețelor cu culturi agricole. Astfel, pe unele suprafețe protejate, agenții economici au înregistrat pagube în proporții semnificative.
În conformitate cu Legea privind controlul financiar public intern[22], managerul entității este responsabil de organizarea sistemului de management financiar și control al entității, în scopul atingerii obiectivelor puse în sarcina instituției gestionate. Analiza cadrului regulator intern în baza căruia își desfășoară activitatea SSIAPH, precum și a altor probe colectate denotă existența în cadrul entității a anumitor elemente ale sistemului de control intern. Concomitent, auditul relevă că procesele actuale de control intern ale SSIAPH necesită a fi dezvoltate și îmbunătățite.
Astfel, se menționează că SSIAPH nu dispune de reglementări privind procesul de distribuire a rachetelor la unitățile speciale și punctele de lansare. În realitate, distribuirea rachetelor se face uniform pentru fiecare punct de lansare la începutul fiecărui sezon (începe la 1 aprilie și se încheie la 30 septembrie). Ulterior, în dependență de fenomenele meteo generatoare de grindină, se adoptă decizii privind redistribuirea rachetelor antigrindină. Totodată, auditul menționează că, potrivit practicilor în domeniu, avînd în vedere că fenomenele hidrometeorologice nu pot fi prognozate din timp, este necesar să existe rezerve de rachete antigrindină la unitățile speciale, fapt care în realitate nu este posibil, din cauza resurselor limitate ale entității. Cît privește evidența rachetelor antigrindină, aceasta este organizată regulamentar.
Evaluarea de către audit a activităților de control aferente executării lucrărilor privind influențele active asupra proceselor hidrometeorologice, denotă că SSIAPH are instituite procesele operaționale, însă, în viziunea auditului, acestea urmează a fi îmbunătățite. Astfel, activitățile de influențe active contra căderilor de grindină la nivel de unitate se efectuează în baza unor norme tehnologice[23] și sînt dirijate de către conducătorul grupului de acțiune. Acesta prezintă conducerii SSIAPH o informație privind lucrul efectuat în procesul de prelucrare a norilor cu grindină. Totodată, menționăm că auditului nu i-au fost prezentate documente privind controalele exercitate asupra activităților întreprinse de către Unitățile Speciale în procesul de influențe active. Prin urmare, de către secțiile responsabile ale aparatului central, fiecare situație de influențe active este evaluată verbal, nefiind documentată, ceea ce nu face posibilă o apreciere coerentă și responsabilă a deciziilor adoptate de către personalul unităților speciale, prin ce nu se respectă pct.27 din Hotărîrea Guvernului nr.1120 din 27.10.2010. Aspectul respectiv conduce la reducerea capacității de estimare și diminuare a riscului factorului uman. Auditul menționează că SSIAPH face o analiză și evaluare a situațiilor la sfîrșit de an, ce este inclusă în raportului anual privind activitatea acestuia. În această ordine de idei, se relevă că în unele țări limitrofe activitatea de influențe active atmosferice este analizată, evaluată și monitorizată atît de către autoritatea centrală de specialitate, cît și de către terțe persoane.
Este necesar de menționat că de către conducerea SSIAPH nu sînt efectuate evidența și înregistrarea tuturor riscurilor relevante activității de combatere a căderilor de grindină, în acest sens, nu se ține Registrul riscurilor.
În vederea realizării scopului propus de audit de a constata nivelul de suplinire cu numărul necesar de rachete, precum și de a identifica cauzele care afectează eficiența activităților de protejare desfășurate de către SSIAPH, echipa de audit a acumulat probe de audit de la Unitățile Speciale care au participat la activitatea de combatere a căderilor de grindină pe teritoriile APL unde s-au produs daune materiale considerabile. Informațiile privind stocul de rachete, precum și utilizarea lor pe parcursul acțiunilor de influențe active sînt expuse în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit. Din datele respective reiese că Unitățile Speciale nu erau dotate cu un număr suficient de rachete antigrindină. Totodată, potrivit explicațiilor factorilor responsabili din cadrul unităților, pentru combaterea integrală a fenomenelor hidrometeorologice, era necesar un număr mai mare de lansări, astfel, acestea fiind incapabile de a riposta căderilor de grindină, ținînd cont de faptul că stocurile s-au epuizat integral în procesul de acțiuni desfășurate. În acest context, exemplificăm situația constatată la US Edineț, care a fost implicată în procesul de combatere a căderilor de grindină ce s-au produs în satul Colicăuți, raionul Briceni. Pe parcursul zilei de 5 iunie 2012, în localitatea menționată au fost înregistrate două fenomene de căderi de grindină, din care primul fenomen (înregistrat la ora 15:03) a fost combătut, pe cînd cel de-al doilea fenomen (înregistrat la ora 19:24), în pofida măsurilor întreprinse de US Edineț, a provocat daune în proporții deosebit de mari. Potrivit Registrelor de ținere a evidenței rachetelor, la combaterea primului fenomen au fost utilizate 30 de rachete antigrindină. În timpul celui de-al doilea fenomen, de asemenea, au fost lansate 30 de rachete, dar stocul s-a epuizat, ceea ce n-a oferit posibilitatea de a continua procesul de combatere a grindinei. În același timp, procesul respectiv a fost afectat și de restricția de lansare în cadrul coridoarelor aeriene, fapt confirmat și prin probele acumulate de audit. Astfel, conform datelor prezentate de Î.S. „MoldATSA”, de la ora 19:36 pînă la ora 19:40, a fost emisă interdicția de lansare pentru US Edineț, care gestiona procesul de combatere a fenomenului.
Un alt factor care se răsfrînge negativ asupra activităților de prelucrare a norilor sînt restricțiile de lansare în direcția hotarelor de stat [24]. Acest fapt limitează posibilitățile de activitate a Unităților Speciale, ceea ce duce la producerea unor daune în proporții mai mari în zonele din apropierea frontierei de stat. În acest context, auditul relevă că MAIA urmează să negocieze cu țările limitrofe încheierea unor acorduri de colaborare internațională în domeniul realizării acţiunilor de prevenire a fenomenelor meteorologice periculoase.
Toate impedimentele menționate afectează activitatea de protecție contra căderilor de grindină a terenurilor agricole aflate în perimetrul teritoriului protejat de către SSIAPH.
În scopul evaluării eficacității lucrărilor antigrindină și a perfecționării metodicii intervențiilor, SSIAPH face parte din comisiile formate pentru examinarea gradului de afectare a culturilor agricole după căderile de grindină.
Datele privind pagubele înregistrate, precum și alți indicatori ce caracterizează activitatea de protejare contra căderilor de grindină sînt expuse în Tabelul nr.3.
Tabelul nr.3
| Anul | Suprafața protejată, mii ha | Suprafața afectată pe teritoriul protejat, recalculată la 100% daune, mii ha | Nr. punctelor de lansare | Nr. de zile cu influențe active | Nr. de celule convective (nori) cu grindină prelucrate | Consumul de rachete pe an, unități | Consum mediu punct de lansare, unități | Eficiența activităților de protejare (raportată de Serviciu) |
| 2008 | 1400 | 3,7 | 108 | 39 | 812 | 5470 | 51 | 90,7 % |
| 2009 | 1400 | 3,3 | 108 | 28 | 414 | 3229 | 30 | 90,8 % |
| 2010 | 1400 | 3,8 | 108 | 50 | 736 | 5065 | 47 | 89,7% |
| 2011 | 1400 | 2,5 | 108 | 32 | 518 | 3612 | 34 | 86,2 % |
Sursă: Rapoartele SSIAPH privind rezultatele protecției antigrindină pe anii 2010 și 2011[25]
Din datele raportate de SSIAPH reiese că, în perioada anilor 2008-2010, suprafața afectată pe teritoriul protejat, recalculată la 100% daune, a fost la un nivel constant. În anul 2011 se observă o reducere a suprafețelor afectate. Concomitent, pe parcursul ultimilor ani, se constată o reducere și a coeficientului de eficiență al SSIAPH, în anul 2011 acesta diminuîndu-se cu 4,5 puncte procentuale, față de perioada anului 2008, care constituie, respectiv, 86,2%.
Prejudiciile cauzate de căderile de grindină sînt evaluate și de către MAIA și SSEPC, autoritățile publice locale, precum și de către companiile de asigurare (în cazuri de asigurare benevolă a producătorilor agricoli). Auditul relevă că nu există o metodologie unică de constatare și evaluare a pagubelor materiale produse în rezultatul calamităților naturale. În acest context, se exemplifică următoarele: potrivit Rapoartelor cu privire la situațiile excepționale cu caracter natural, întocmite de către SPCSE, în perioada lunilor mai-iunie 2012, daunele cauzate de căderile de grindină pe teritoriul raionului Briceni au fost evaluate în sumă totală de 49,3 mil lei. Pentru aceeași perioadă, MAIA a evaluat pagubele înregistrate în același raion în sumă de, respectiv, 4,8 mil.lei. Totodată, conform actului comisiei pentru situații excepționale, instituită în cadrul comunei Colicăuți, raionul Briceni, daunele cauzate de căderile de grindină au constituit 71,1 mil.lei. În acest sens, menționăm că la nivel statal nu se dispune de date credibile privind mărimea daunelor cauzate de căderile de grindină.
Recomandări:
5. SSIAPH să asigure implementarea sistemului de management financiar și control, în conformitate cu prevederile Legii nr.229 din 23.09.2010, inclusiv prin preluarea bunelor practici privind administrarea și documentarea proceselor de influențe asupra proceselor hidrometeorologice.
6. SSIAPH, în comun cu MAIA, să identifice surse financiare suplimentare pentru procurarea rachetelor antigrindină, în conformitate cu normele tehnologice stabilite.
7. MAIA să întreprindă măsuri în vederea negocierii cu țările limitrofe a încheierii unor acorduri de colaborare internațională în domeniul realizării acţiunilor de prevenire a fenomenelor meteorologice periculoase.
Concluzii generale
Lipsa surselor financiare pentru asigurarea unei dotări suficiente cu rachete antigrindină, restricțiile de lansare în direcția frontierei de stat, deasupra localităților și în cadrul coridoarelor aeriene, neimplementarea unor elemente de management performant afectează activitatea SSIAPH, și, respectiv, reduce capacitatea acestuia de a micșora pagubele cauzate de căderile de grindină.
Totodată, auditul denotă că nealocarea în cuantumul necesar a mijloacelor bugetare SSIAPH pentru procurarea rachetelor antigrindină diminuează eficiența mijloacelor bugetare alocate producătorilor agricoli din fondul de subvenționare, avînd în vedere faptul că ulterior culturile agricole sînt distruse ca urmare a căderilor de grindină.
Cele menționate atestă necesitatea identificării surselor suplimentare de finanțare a Serviciului, în vederea asigurării durabilității lui. Acest fapt este menționat și în Propunerea de Politică Publică[26], elaborată la solicitarea MAIA, care propune mecanisme de instituționalizare a Serviciului, precum și finanțarea acestuia cu implicarea mai multor surse de bugetare și actori, cum ar fi bugetul de stat, companiile de asigurări, agenții economici cointeresați.
De asemenea, auditul relevă necesitatea elaborării și aprobării unor indicatori relevanți, care ar sta la baza evaluării activității SSIAPH, precum și a implementării unui sistem de control intern adecvat, inclusiv al controlului activităților și proceselor ce țin de identificarea, înregistrarea, evaluarea și monitorizarea sistematică a riscurilor. Totodată, este imperioasă revizuirea cadrului regulator de funcționare a SSIAPH, avînd în vedere că în multe aspecte acesta este depășit.
În contextul politicii guvernamentale privind implementarea conceptului E-guvernare, SSIAPH urmează să asigure transparență și interacțiune cu mediul extern, prin intermediul lansării unei pagini electronice, în scopul promovării unui grad înalt de încredere la realizarea activităților de influențe active ale proceselor hidrometeorologice.
Prezentul raport de audit a fost întocmit în baza probelor de audit acumulate de către echipa de audit în componența: Verdeș Viorica – controlor principal de stat (șeful echipei de audit) și Olaru Victoria – controlor de stat.
| Echipa de audit | |
Șeful echipei de audit – controlor principal de stat | Viorica Verdeș |
| Responsabil de monitorizare | Angela Frunze |
| Șeful Direcției generale metodologie, analiză și planificare |