HOTĂRÂRE nr. 31 din 20.07.2012   CURTEA DE CONTURI   publicat 24.08.2012

privind Raportul auditului performanţei “Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat”

În vigoare din 24.08.2012
pe legis.md/id/49692
Trimiteri: 46 legate   1 nerezolvatăActe din afara site-ului: 13 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (1)
  • pct.6 lit. r) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Din afara site-ului: fără adresă (13)

Curtea de Conturi, în prezența viceministrului mediului dl R.Bajureanu, directorului Agenției „Apele Moldovei” dl M.Adam, directorului Unității de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare dna A.Samson, sefului Secției coordonarea asistenței externe a Cancelariei de Stat dna L.Ciurea, şefului-adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor dl V.Pană, directorilor întreprinderilor „Apă-Canal”: Bălți; Cahul; Florești; Soroca; Orhei dnii: V.Corcodel; V.Zagaevschi; S.Rusu; A.Samburschii; M.Chiperi, directorului interimar al întreprinderii „Apă-Canal” Ungheni dl P.Scutaru, primarului or.Florești dl Gr. Cojocaru, viceprimarilor: mun.Bălți; or.Orhei dnii: O.Mahu; V.Munteanu, precum și altor persoane responsabile din cadrul autorităților vizate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului performanţei ,,Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea și construcția sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătățiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum și a sistemului de management în cadrul autorităților publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat ”.

Misiunea de audit s-a desfășurat în conformitate cu prevederile art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2011 şi 2012, urmărind scopul realizării angajamentelor asumate de Guvernul Republicii Moldova față de Comisia Uniunii Europene pentru Programul de Suport al Politicii Sectoriale în domeniul apelor.

Scopul misiunii a constat în evaluarea performanţelor atinse în implementarea Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare și a altor proiecte, activitățile cărora au tangență cu Proiectul național, precum și în estimarea contribuției Ministerului Mediului, Agenției „Apele Moldovei”, Unității de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare (în continuare – Unitatea de implementare a proiectelor), autorităților administrației publice locale și a beneficiarilor de mijloace în realizarea obiectivelor proiectelor și administrarea eficientă a sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare renovate.

Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv al auditului să răspundă la următoarea întrebare:

Mijloacele investite în cadrul Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și suportul financiar din contul altor surse contribuie la atingerea obiectivelor și la îmbunătățirea sistemelor de apă potabilă și canalizare?

Auditul a fost efectuat la Ministerul Mediului, Agenția „Apele Moldovei”, Unitatea de implementare a proiectelor, 7 întreprinderi „Apă-Canal” și la 4 autorități ale administrației publice locale de nivelul I.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi a constatat:

Pentru atingerea obiectivelor primordiale privind dezvoltarea și asigurarea durabilității la serviciile de aprovizionare cu apă și canalizare, prin majorarea ponderii populației cu acces la surse sigure de apă și cu acces la canalizare, sînt necesare investiții semnificative. Bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale nu pot satisface aceste necesități, fiind necesare măsuri concrete în vederea identificării și atragerii în sector a surselor externe.

Ministerul Mediului, prin intermediul Agenției „Apele Moldovei”, este împuternicit să identifice și să atragă investiţiile cu cel mai înalt nivel al randamentului, să combine oportunităţile cu finanţarea externă şi să asigure implementarea eficientă a proiectelor investiționale.

Banca Mondială promovează concepția că donatorii trebuie să-şi unească eforturile pentru a realiza un impact mai mare asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova şi pentru susţinerea eforturilor ţării în vederea realizării Strategiei naționale de sector și de finanţare a acestuia. Totuși, o bună parte din donatori refuză conlucrarea, venind cu investiții direct la beneficiarii finali, ceea ce complică situația privind gestionarea eficientă a investițiilor acordate de donatorii externi.

Se relevă că nici Ministerul Mediului, nici Agenția „Apele Moldovei” nu dispun de un mecanism funcțional și eficient de acumulare a informaţiei privind situația reală din sector pentru fiecare localitate din Republica Moldova, care ar permite crearea unei baze de date privind starea ramurii, din care motiv este complicată exercitarea atribuţiilor ce ţin de evaluarea sectorului.

Verificările efectuate de către echipa de audit în cadrul auditului performanței, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, denotă că, deși au fost întreprinse unele măsuri pentru îmbunătățirea gestionării sectorului de aprovizionare cu apă și canalizare, acestea n-au fost suficiente pentru a dezvolta la nivelul necesar capacitățile instituționale de selectare a beneficiarilor de proiecte, de elaborare, expertizare și acceptare a documentației de proiect de către toți actorii implicați în realizarea, monitorizarea și evaluarea activităților, fiind relevate carențe și iregularități în stabilirea scopurilor, obiectivelor și indicatorilor de performanță. Nereușitele și neregulile identificate au constrîns eventualul impact pozitiv asupra realizării obiectivelor proiectelor în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare.

Factorii determinanți care au generat neatingerea scontată a obiectivelor proiectelor și gestionarea ineficientă a creditelor destinate implementării proiectelor, precum și a bunurilor renovate/construite sînt următorii:

reorganizarea frecventă a instituțiilor guvernamentale responsabile de pregătirea proiectelor și de gestionarea acestora;

lipsa strategiilor și planurilor de afaceri în cadrul întreprinderilor „Apă-Canal”;

imperfecțiunea cadrului normativ ce reglementează procesul vizat, precum și a documentației normative depășite în construcții;

conlucrarea ineficientă între autoritățile administrației publice centrale (responsabile de elaborarea politicilor și implementarea acestora) și autoritățile administrației publice locale (care implementează proiecte în domeniul apei și canalizării);

calitatea joasă a proiectelor tehnice detaliate elaborate;

procedurile anevoioase la achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor;

coordonarea insuficientă a activităților în cadrul proiectelor între actorii implicați și donatori;

nestabilirea responsabilităților distincte de coordonare, executare și monitorizare în procesul de implementare a proiectelor;

gestionarea slabă a riscurilor în realizarea contractelor;

neasigurarea unui grad avansat de răspundere managerială la utilizarea eficientă a fondurilor publice de către beneficiarii de credite în cadrul proiectelor etc.

În contextul celor expuse în Raport și în Hotărîre, se concluzionează că sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare a fost sprijinit/încurajat de donatorii externi, mai cu seamă de către Banca Mondială, întru ameliorarea situației în domeniul respectiv, precum și pentru îmbunătățirea calității apei potabile. Însă, este necesar de menționat că nu toate proiectele care derulează în acest sector sînt însoțite de un management instituțional coerent și cu capacități de experiență potrivite în domeniul respectiv, precum și cu viziuni clare privind implementarea obiectivelor proiectelor inițiate, ca rezultat nefiind aplicată o abordare sistemică atît de către persoanele responsabile de elaborarea și monitorizarea acestora, cît și de către managerii entităților beneficiare de credite. În consecință, modul de implementare necorespunzătoare a unor obiective ale proiectelor, vizate în Raport, riscă să submineze rezultatele scontate și să genereze pierderea încrederii din partea partenerilor de dezvoltare.

Întru excluderea riscurilor identificate și atingerea impactului scontat, sînt necesare măsuri de remediere a deficiențelor, de consolidare a capacităţilor instituționale în vederea atingerii obiectivelor proiectelor investiționale, precum și a gestionării eficiente a surselor direcționate în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, inclusiv prin găsirea unor soluții optime de îmbinare a principiilor transparenței, economicității și eficacității la reformarea sectorului respectiv.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului performanței ,,Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea și construcția sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătățiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum și a sistemului de management în cadrul autorităților publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat ”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.-2.6. și se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Ministerului Finanțelor, Ministerului Mediului, Agenției ,,Apele Moldovei”, Unității de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare, întreprinderilor „Apă-Canal” și Consiliilor orășenești din localitățile Bălți, Soroca, Căușeni, Cahul, Florești, Orhei și Ungheni, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficiențelor și neregulilor constatate, precum și implementării recomandărilor expuse în Nota informativă înaintată de echipa de audit, în Raportul de audit și în prezenta Hotărîre, și se recomandă:

2.2. Ministerului Mediului și Agenției „Apele Moldovei”:

consolidarea comunicării cu donatorii, autoritățile administrației publice locale, beneficiarii de proiecte și cu Unitatea de implementare a proiectelor, intervenind cu propuneri concrete de remediere a situațiilor dificile care apar pe parcursul realizării proiectelor, contribuind implicit la realizarea conformă și în termenele stabilite a politicilor în sectorul apei și canalizării;

2.2.2. intensificarea procesului de monitorizare a realizării activităților în cadrul tuturor proiectelor din sectorul apei și canalizării, în special al Proiectului de îmbunătățire a sistemelor de aprovizionare cu apă, finanțat de Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă, precum și al Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă, de implementarea cărora nemijlocit sînt responsabili;

2.2.3. fortificarea capacităților instituționale în domeniul implementării eficiente a proiectelor investiționale în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare;

2.3. Ministerului Mediului examinarea oportunității excluderii practicii de achiziționare a bunurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul Unității de implementare a proiectelor prin intermediul a 2 structuri (Comisia de licitații și Grupul de achiziții), prin instituirea unui singur grup de achiziții, în scopul evitării evaluărilor duble ale ofertelor de achiziții, care ar contribui la accelerarea procesului respectiv;

2.4. Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor examinarea oportunității elaborării și aprobării documentelor normative în construcții, conform bunelor practici europene, inclusiv în domeniul proiectării și construcției stațiilor de epurare după tehnologia Zonelor umede construite, reieșind din faptul că acestea sînt utilizate pe larg peste hotare și este unica tehnologie de epurare a apelor uzate propusă pentru finanțare de potențialii donatori.

2.5. Ministerului Finanțelor urgentarea procesului de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.246 din 08.04.2010[2] privind acordarea facilităţilor fiscale şi vamale și pentru mijloacele publice oferite în calitate de cofinanțare din Fondul Ecologic Național și/sau pentru alte surse privind acoperirea deficitului de resurse la realizarea obiectivelor în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu înaintarea modificărilor respective Guvernului, pentru aprobare;

2.6. Guvernului Republicii Moldova, pentru:

- informare, și se recomandă:

2.6.1. solicitarea de la Ministerul Mediului a unui Raport privind mersul implementării proiectelor în domeniul apei și canalizării, cu identificarea situațiilor reale create în sector și a factorilor ce creează impedimente în realizarea angajamentelor asumate față de partenerii externi care susțin reformarea sectorului de apă și canalizare;

- luare de atitudine privind:

consolidarea coordonării asistenței externe oferite de diferiți donatori pentru realizarea proiectelor distincte în sectorul apei și canalizării, în special a proiectelor destinate autorităților administrației publice locale, care nu sînt consultate cu organele centrale responsabile de elaborarea și implementarea politicilor în sectorul vizat;

2.6.3 derularea anevoioasă a activităților și nivelul scăzut de valorificare a surselor externe alocate pentru implementarea proiectelor în domeniul apei și canalizării, în special a Proiectului de îmbunătățire a sistemelor de aprovizionare cu apă, finanțat de Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă (stopat) și a Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă, care se implementează cu întîrzieri majore;

2.6.4 necesitatea consolidării capacităților instituționale ale Ministerului Mediului, precum și solicitarea îmbunătățirii conlucrării acestuia cu donatorii, beneficiarii și responsabilii de implementarea și monitorizarea proiectelor;

2.6.5 examinarea propunerilor de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.246 din 08.04.2010 în vederea posibilității acceptării acestora.

3. Materialele cu privire la contractul de antrepriză nr.2 din 21.04.2006, încheiat între Compania S.C. ,,Acvahelios Tehnologie” S.R.L. și Departamentul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, se remit Procuraturii Generale, pentru examinare conform competențelor, atît în aspect penal, cît și în aspect civil, în ordine de regres față de persoanele vinovate de achitarea neîntemeiată a mijloacelor în sumă de 306,8 mii dolari SUA (din contul creditului acordat Guvernului Republicii Moldova de Fondul Kuweitian) pentru lucrările neexecutate.

4. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Comisiilor permanente: economie, buget şi finanţe; mediu şi schimbări climatice ale Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1.-2.6. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN

Nr. 31. Chişinău, 20 iulie 2012.

RAPORTUL AUDITULUI PERFORMANŢEI

"Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat"

LISTA ABREVIERILOR

Termenul abreviatDetaliere
AAPCAutorități ale administrației publice centrale
AAPLAutorități ale administrației publice locale
ACDTAgenția Construcții și Dezvoltare a Teritoriului
AIDAsociația Internațională de Dezvoltare
BERDBanca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BMBanca Mondială
DEPDocumentul de evaluare a Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare
DSTDrepturi Speciale de Tragere
FENFondul Ecologic Național
FNDRFondul Național de Dezvoltare Regională
MCDTMinisterul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului
MFMinisterul Finanțelor
MMMinisterul Mediului
Proiectul naționalProiectul național de aprovizionare cu apă și canalizare
Proiectul-pilotProiectul-pilot de aprovizionare cu apă și canalizare
SCADASupervisory Control and Data Acquisition sau, conform altor publicaţii, Security Control and Data Acquisition (Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date)
SIDAAsociația Suedeză pentru Dezvoltare Internațională
UATUnitate administrativ-teritorială
UEUniunea Europeană
UIPUnitatea de implementare a proiectelor
ZUCZone umede construite

SINTEZĂ

Curtea de Conturi a inițiat auditul performanței realizării obiectivelor Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și a altor surse destinate sectorului, pentru a verifica gradul de implementare a obiectivelor proiectelor, a evalua eficacitatea măsurilor întreprinse la pregătirea și implementarea proiectelor de către instituțiile abilitate, precum și pentru a determina ce acțiuni urmează a fi întreprinse în vederea realizării obiectivelor propuse și eficientizării utilizării mijloacelor financiare direcționate în sector.

Constatările și concluziile din Raportul de audit prezintă nivelul de realizare a obiectivelor proiectelor, efectul acțiunilor întreprinse, cauzele care au produs impedimente la atingerea performanțelor Proiectelor investiționale și eficienței utilizării surselor direcționate în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare. Raportul relevă, de asemenea, și dificultățile cu care se confruntă întreprinderile la deservirea creditelor și cauzele parvenirii acestora.

În urma aplicării procedurilor de audit s-au constatat mai multe deficiențe și factori care acționează negativ asupra realizării obiectivelor proiectelor investiționale inițiate în sector, implementării în termenele stabilite și absorbției eficiente a sumelor obținute din finanțări externe și alocate din bugetul public, precum și asupra rambursării creditelor.

MM și Agenția „Apele Moldovei” nu dețin informații despre starea tehnică și lucrările de reabilitare care se efectuează în fiecare localitate din Republica Moldova. În afară de aceasta, nu este stabilit un mecanism eficient de coordonare și verificare a investițiilor în construcția/reabilitarea sistemelor, precum și privind starea tehnică curentă a sistemelor.

Pentru sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare nu este elaborată o strategie sectorială de cheltuieli, care să asigure corelarea priorităților investiționale cu sursele disponibile la nivel de sector, să reflecte modificările parvenite după alocarea resurselor și să servească drept bază la elaborarea bugetelor anuale pentru sectorul respectiv.

Evaluarea unor proiecte investiționale în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, în perioada anilor 2007-2011, care au tangență și cu Proiectul național, efectuată la MM, Agenția „Apele Moldovei”, Unitatea de implementare a proiectelor, 7 întreprinderi „Apă-Canal” și la 4 primării sătești, a relevat probleme și deficiențe la diferite etape aferente proiectelor investiționale, precum și la înregistrarea și evidența contabilă a patrimoniului public, și anume:

La pregătirea, estimarea, evaluarea și direcționarea proiectelor:

Autoritățile guvernamentale responsabile nu reușesc să îndeplinească condițiile de punere în aplicare a Acordurilor de finanțare. Ca rezultat, se consumă perioade îndelungate pînă la demararea finanțării și activităților de implementare a proiectelor și, în final, nu se reușește absorbția surselor în termenele convenite în acordurile de finanțare.

Lipsește o schemă și un Program sectorial, aprobate și balansate, în baza cărora să fie apreciate investițiile prioritare și direcționate sursele, și, ca urmare, sînt propuse spre finanțare unele proiecte care nu se soldează cu succese.

Instituțiile guvernamentale investite în diferite perioade cu atribuţii și drepturi în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare n-au demonstrat capacități pentru pregătirea, evaluarea, estimarea și implementarea proiectelor cu finanțare externă.

Reorganizarea frecventă a instituțiilor guvernamentale responsabile de sector au creat dificultăți în implementarea proiectelor.

Nedispunerea de către Agenția „Apele Moldovei” și MM a situației reale din sector pentru fiecare localitate din Republica Moldova a contribuit la stabilirea unor obiective și indicatori necorelați cu sursele financiare disponibile.

În sector nu este desemnată o instituție cu responsabilități și capacități corespunzătoare de pregătire, evaluare, estimare, prioritizare a proiectelor investiționale, care ar facilita atragerea investițiilor și ar îmbunătăți direcționarea programatică a tuturor surselor în sector.

La implementarea proiectelor:

Documentația normativă în construcții, utilizată la elaborarea proiectelor tehnice detaliate și realizarea lucrărilor în sector este depășită și condiționează supradimensionarea sistemelor și utilizarea ineficientă a surselor financiare și, în final, tarife majorate la serviciile prestate.

În cadrul instituțiilor guvernamentale nu sînt formate, selectate și menținute capacități necesare pentru implementarea proiectelor.

Calitatea joasă a proiectelor tehnice detaliate elaborate implică impedimente la realizarea în termen și privind calitatea lucrărilor îndeplinite.

Beneficiarii de surse din credite și granturi nu se conformează condițiilor stabilite în acorduri și nu realizează recomandările consultanților din studiile de fezabilitate.

Instituțiile guvernamentale responsabile nu identifică riscurile care ar putea apărea la implementarea proiectelor și, respectiv, nu întreprind măsuri pentru atenuarea acestora.

Nu sînt implementate programele de educație, instruire și informare a beneficiarilor aferente culturii consumului de apa potabilă în localitățile rurale, participării la cofinanțarea sistemelor, precum și tehnologiilor noi.

Întreprinderile „Apă-Canal” nu dispun de strategii și planuri de afaceri în care să fie prioritizate investițiile necesare.

Bunurile materiale procurate în cadrul Proiectului-pilot în valoare de 16,8 mil.lei se află în stoc la 4 întreprinderi „Apă-Canal” și nu contribuie la îmbunătăţirea eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Tergiversările în implementarea proiectelor generează nedebursarea în termenele stabilite a creditului contractat. Astfel, în perioada anilor 2009-2012, au fost debursate 7,4 mil.dolari SUA, sau 52,1% din suma totală a creditului, fiind efectuate cheltuieli de 6,9 mil.dolari SUA.

N-a fost realizat obiectivul privind reabilitarea stației de tratare a apei din or.Cahul, care presupunea sporirea calității apei potabile livrate consumatorilor.

N-a fost inițiată reconstrucția stației de pompare a apei și construcția a 4 km de colector sub presiune din or.Soroca, nefiind atins obiectivul general de îmbunătățire a calității apelor rîului Nistru.

Întîrzierile în realizarea activităților preconizate pentru construcția sistemului de epurare a apelor reziduale din or.Orhei menține riscul sporit de valorificare în termen a grantului Comisiei UE în valoare de 2,8 mil.euro, iar, ca urmare, și eșuarea Proiectului în ansamblu.

Executarea lucrărilor de reabilitare în localitățile rurale este la nivel scăzut, fiind valorificate doar 18,8% din suma creditului (4,0 mil.dolari SUA), destinată componentei respective.

Aprovizionarea cu apă potabilă și cu canalizare este una din problemele nesoluţionate în Republica Moldova, deoarece 45,0% din populaţie nu are acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă, iar 65,0% – la sisteme de canalizare.

Unul din obiectivele Guvernului este asigurarea durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare prin majorarea ponderii populaţiei cu acces la surse sigure de apă și cu acces la canalizare atît prin reabilitarea, cît și prin extinderea reţelei de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Cu toate că în ultimii ani în domeniul aprovizionării cu apă au fost obținute unele realizări, reabilitarea apeductelor n-a fost susţinută de construcţia sistemelor de canalizare și a instalaţiilor de epurare a apelor reziduale. Această situaţie creează un risc sporit de poluare a apelor.

Deosebit de nefavorabilă este situaţia în mediul rural, fiind construite sau reabilitate unele sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, în lipsa sistemelor de canalizare.

Starea și gradul înalt de uzură a mijloacelor fixe, utilizarea echipamentelor și rețelelor depășite fizic și moral, cu un consum excesiv de energie, pierderile mari de apă în reţele au un impact negativ asupra situației economico-financiare a întreprinderilor prestatoare de servicii din sector și generează imposibilitatea acestora de a forma fonduri de dezvoltare destinate investițiilor în domeniu.

În scopul restabilirii şi dezvoltării sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi de canalizare, prestării unor servicii de bună calitate consumatorilor, soluţionării problemelor ce ţin de utilizarea raţională şi păstrarea resurselor acvatice și protecţia mediului înconjurător, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1406 din 30.12.2005, a aprobat Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015[3], care prevedea necesitatea reabilitării urgente, renovarea tehnică şi dezvoltarea sistemelor locale de alimentare cu apă şi canalizare pentru a îndeplini obiectivele prestabilite. La acel moment, responsabilă de implementarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova a fost desemnată Agenţia pentru Dezvoltare Regională.

Programul prevedea că lucrările de reabilitare se vor efectua din contul bugetului de stat, cu atragerea mijloacelor financiare locale şi externe. Concomitent, s-a propus autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile să asigure atragerea și a altor mijloace financiare, inclusiv private, care să suplimenteze sumele alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, precum și să elaboreze studii de fezabilitate.

Ulterior, Guvernul, prin Hotărîrea nr.662 din 13 iunie 2007[4], a aprobat Strategia privind aprovizionarea cu apă și canalizare a localităților din Republica Moldova, prin care a actualizat politica în sector, stabilind și direcţiile prioritare de realizare a acesteia, precum și a evaluat volumul de mijloace financiare necesare pentru a fi investite în construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare în localităţile din Republica Moldova, pentru perioada 2008-2012, în sumă de 3,6 mild.lei și, pentru anii 2013-2025, în sumă de 23,4 mild.lei.

Se relevă că, pe parcursul anilor 2008-2011, sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare a fost finanţat din diverse surse: bugetul de stat, bugetele locale, donatorii străini, FEN, FNDR etc. Potrivit datelor oficiale ale MF privind executarea bugetului de stat, precum și despre utilizarea mijloacelor financiare alocate din FEN[5], valoarea totală a mijloacelor alocate sistemului în această perioadă a constituit echivalentul a 544,1 mil.lei.

Este salutabil faptul susținerii sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare și din partea unor donator străini, care acordă granturi pentru realizarea proiectelor direct AAPL. Conform datelor din diverse rapoarte, studii, mass-media etc., volumul unor asemenea granturi acordate de numai 4 donatori, pe parcursul perioadei menționate, a alcătuit 41,6 mil.dolari SUA și 3,0 mil.euro (echivalentul a circa 550,0 mil.lei), ceea ce depășește alocațiile totale de la toate componentele bugetului de stat pentru proiectele coordonate cu organul central responsabil de sector – MM. Nu este exclus faptul inițierii și/sau derulării și a altor proiecte în cadrul AAPL, despre care nu se cunoaște nici la nivelul MM, nici la cel al Agenției „Apele Moldovei” – organul responsabil de implementarea politicilor în domeniul respectiv.

Scoatem în evidență faptul că, la momentul actual, la nivel central, nu se dispune de o informație exhaustivă privind toate proiectele ce derulează și/sau se află la etapa de pregătire pe întreg teritoriul țării. O atare situație afectează atît cantitatea, cît și calitatea măsurilor realizate în susținerea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare și, în final, conduce la utilizări excesive de timp și resurse publice pentru unele și aceleași activități (în special, la efectuarea studiilor de fezabilitate la unul și același obiectiv în aceeași localitate din contul diferitor surse etc.).

Ținînd cont de faptul că Curtea de Conturi a auditat rezultatele atinse conform scopurilor stabilite în unele proiecte finanțate din bugetul de stat, în special din FEN în cadrul unui audit separat[6], acest audit s-a axat pe obiectivele implementate de Unitatea de implementare în cadrul a 4 proiecte, cu suportul financiar al BM și al altor donatori.

În anii 2003-2008, BM a susţinut sectorul vizat prin intermediul Proiectului-pilot, acordînd asistenţă financiară pentru îmbunătăţirea şi reformarea sectorului. Astfel, AID a acordat Republicii Moldova un împrumut în valoare inițială de 8,8 mil.DST (echivalentul a 12,0 mil.dolari SUA)[7] pentru implementarea în cadrul a 5 Regii „Apă-Canal” beneficiare și a unei localități rurale (s.Corjova) a Proiectului național, cofinanţat de către Guvernul Republicii Moldova, mijloacele fiind utilizate integral[8].

Cel de al doilea proiect finanțat de BM în sectorul respectiv este Proiectul naţional, care și va fi supus auditului respectiv.

Informație generală privind Proiectul național de aprovizionare cu apă și canalizare

Cînd și cine a lansat etapa de pregătire a Proiectului?În anul 2007 a fost lansată etapa de elaborare a studiului de fezabilitate privind selectarea întreprinderilor „Apă-Canal” care urmau a fi incluse în Proiectul național, activitățile fiind finanțate din contul creditului destinat Proiectului-pilot[9], aflat în proces de implementare (462,3 mii dolari SUA), care a fost finalizată la 09.11.2007.
Care sînt instituțiile-cheie responsabile de pregătirea proiectului?Instituțiile-cheie: Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, Agenția „Apele Moldovei”, Unitatea de implementare a proiectelor, întreprinderile „Apă-Canal”.
Cînd și cine a semnat Acordul de finanțare pentru Dezvoltare și ce prevăd condițiile generale ale acestuia?Acordul de finanțare pentru Dezvoltare a fost semnat la 02.06.2008 de către Guvernul Republicii Moldova și AID în valoare de 8,6 mil.DST (inițial echivalentul a circa 14,0 mil.dolari SUA). Creditul este acordat pe o perioadă de rambursare de 40 de ani, inclusiv cu termenul de grație de 10 ani și cu rata dobînzii anuale de 0,75%.
Care sînt obiectivele principale ale Proiectului?Obiectivele principale ale Proiectului constau în: îmbunătăţirea acoperirii, calităţii, eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare în localităţile urbane şi rurale selectate; fortificarea capacităţilor autorității publice centrale de a pregăti şi supraveghea programul său investiţional, precum şi de a acorda asistenţă tehnică întreprinderilor ,,Apă-Canal”.
Care sînt componentele Proiectului?Componenta 1: Servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare în întreprinderile „Apă-Canal” selectate (8,0 mil.dolari SUA) urma să contribuie la îmbunătăţirea acoperirii calităţii, eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare în 7 localități urbane selectate.
Componenta 2: Servicii de aprovizionare cu apă în comunităţile rurale selectate (4,0 mil.dolari SUA) urma să contribuie la reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă din 50 de localităţi rurale selectate.
Componenta 3: Fortificarea capacităţilor (1,0 mil.dolari SUA) inițial urma să sporească capacitatea MCDT, Agenției ”Apele Moldovei” și MM de pregătire, estimare, evaluare şi supraveghere a implementării proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare.
Componenta 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice (1,0 mil.dolari SUA) urma să contribuie la demonstrarea şi propagarea de către întreprinderile municipale de alimentare cu apă a modalităților corespunzătoare de sporire a eficientei energetice în activitățile de alimentare cu apa si canalizare si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la efectuarea auditurilor energetice, a optimizărilor hidraulice și la reabilitarea echipamentului electromecanic, după caz.
În ce perioadă urma a fi implementat Proiectul?Decembrie 2008-iunie 2013.
Care sînt responsabilitățile fiecărui actor implicat în realizarea Proiectului?Ministerul Mediului, conform Regulamentului[10], exercită următoarele atribuții în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare:
- elaborează, promovează şi coordonează realizarea politicii de stat şi a documentelor de politici în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare;
- elaborează planuri de management şi asigură implementarea acestora în scopul satisfacerii necesităţilor populaţiei şi agenţilor economici cu servicii de alimentare cu apă şi canalizare;
- asigură realizarea măsurilor ce decurg din colaborarea interstatală în domeniul resurselor de apă şi atrage investiţii la construcţia obiectelor de alimentare cu apă şi de canalizare, de gospodărire a apelor şi de hidroamelioraţie.
Agenția „Apele Moldovei” a fost responsabilă de implementarea Proiectului național pe parcursul unui an de la intrarea în vigoare a acestuia (decembrie 2008-decembrie 2009). Potrivit documentelor de evaluare și aprobare a creditului, aceasta a fost responsabilă de implementarea tuturor componentelor Proiectului, inclusiv de managementul financiar şi managementul contractelor.
Agenția „Apele Moldovei”, începînd cu 22.12.2009, este autoritatea administrativă responsabilă de implementarea politicii de stat în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare, care își desfășoară activitatea în subordinea Ministerului Mediului. Aceasta a asigurat, în perioada decembrie 2007-decembrie 2009, condițiile necesare pentru desfășurarea activității UIP, directorul general al acesteia exercitînd și funcția de președinte al Comitetului de supraveghere al Unității de implementare, care este organul suprem de conducere al unității respective. Din 22.12.2009 activitatea UIP este coordonată de Ministerul Mediului, iar președintele Comitetului de supraveghere este ministrul mediului.
Unitatea de implementare a proiectului este responsabilă de implementarea tuturor componentelor Proiectului, inclusiv de acţiunile de procurare, de managementul financiar şi de managementul contractului, în coordonare cu toate întreprinderile „Apă-Canal” şi comunităţile rurale.
Ministerul Finanţelor deservește datoria aferentă Proiectului, inclusiv direct de la bugetul de stat a Componentelor 2-4, iar a Componentei 1 aferente reabilitării sistemelor orășenești, prin recreditarea întreprinderilor „Apă-Canal”.

Auditul se va referi tangențial și la unele succese/insuccese în cadrul altor proiecte implementate de Agenția ,,Apele Moldovei” și MM, ce țin de domeniul ameliorării sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare în localitățile Republicii Moldova, activități aferente obiectivelor comune, gestionarii cărora sînt beneficiari și ai Proiectului naţional.

Astfel, în vizorul auditului a fost implementarea a 6 proiecte investiționale în sectorul aprovizionării cu apă și canalizare cu valoarea totală a finanțării de 81,8 mil.dolari SUA, care urmează a fi implementate pînă la finele anului 2013. La 01.07.2012 erau debursate surse numai în valoare de 37,4 mil.dolari SUA, sau 45,7%. Informația privind implementarea Proiectelor investiționale în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare se prezintă în Anexa nr.1.

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, în calitate de instituție care efectuează auditul public extern, fiind motivată de interesul societății, Guvernului Republicii Moldova, precum și al donatorilor și creditorilor internaționali față de realizarea obiectivelor proiectelor investiționale în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, a realizat un audit al performanței în domeniul respectiv. Auditul a fost inițiat în scopul îmbunătățirii performanței de pregătire, evaluare și implementare a Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, sporirii eficienței utilizării mijloacelor din credite, granturi și bugetul public național, direcționate spre realizarea obiectivelor sectoriale, cu identificarea cauzelor și neregulilor, formulînd recomandări menite să aducă plusvaloare în domeniul vizat.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea performanţelor atinse în implementarea Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și în cadrul altor 3 proiecte, activitățile cărora au tangență cu Proiectul național, avînd ca scop să stabilească contribuția MM, Agenției „Apele Moldovei”, Unității de implementare a proiectelor, autorităților administrației publice locale, precum și a beneficiarilor de mijloace în realizarea obiectivelor Proiectului și administrarea eficientă a sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare renovate, cu înaintarea unor recomandări destinate îmbunătățirii gestionării domeniului dat. Aspectele respective au fost analizate prin prisma indicatorilor de performanță, stabiliți pentru componentele Proiectului în cauză.

Obiectivul specific al auditului urmează să răspundă la următoarea întrebare:

Mijloacele investite în cadrul Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și suportul financiar din contul altor surse contribuie la atingerea obiectivelor și la îmbunătățirea sistemelor de apă potabilă și canalizare?

Sperăm că constatările și concluziile din Raportul de audit vor fi în atenția tuturor părților interesate (Parlament, Guvern, AAPL, societate, întreprinderile municipale ,,Apă-Canal”, beneficiarii serviciilor de apă și canalizare etc.) și că sînt expuse pe înțelesul cetățeanului, care își exprimă dreptul de a se încredința că administrația publică demonstrează responsabilitatea corespunzătoare în materie de administrare a mijloacelor și a patrimoniului public, precum și că recomandările oferite vor contribui la promovarea spiritului de responsabilitate, la pregătirea, evaluarea și implementarea proiectelor investiționale, care vor face sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare mai atractiv pentru potențialii donatori.

Domeniul de aplicare și Metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.2.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

OBIECTIVUL AUDITULUI: Mijloacele investite în cadrul Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și suportul financiar din contul altor surse contribuie la atingerea obiectivelor și la îmbunătățirea sistemelor de apă potabilă și canalizare?

Atît Proiectul-pilot, cît și Proiectul național care este o continuitate a primului, prevedeau îmbunătăţirea acoperirii, calităţii, eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare în localităţile urbane şi rurale selectate; fortificarea capacităţilor autorității publice centrale de a pregăti şi supraveghea programul său investiţional, precum şi de a acorda asistenţă tehnică întreprinderilor ,,Apă-Canal”. Însă eforturile în administrarea eficientă a resurselor nu în toate cazurile au îndreptățit așteptările, nefiind dezvoltate suficient nici capacitățile instituționale ai actorilor implicați în gestionarea proiectelor. O parte din mijloacele creditului destinat Proiectului-pilot au fost utilizate ineficient pentru procurarea unor bunuri materiale, care sînt depozitate perioade îndelungate și nu se utilizează, alte obiecte fiind reabilitate în cadrul Proiectului-pilot nu sînt gestionate eficient și nu și-au atins scopul. Se tergiversează implementarea Proiectului național, la 01.07.2012 fiind debursate mijloace în valoare de 7,4 mil.dolari SUA față de suma care urma a fi debursată în această perioadă de 12,0 mil.dolari SUA, ceea ce constituie 61,7%. În cadrul Proiectului național obiectivele privind reabilitarea stației de tratare a apei potabile din or.Cahul, precum și construcția colectorului apelor uzate din or.Soroca, pentru care au fost utilizate mijloace creditare la efectuarea studiului de fezabilitate, au eșuat, persistînd, totodată, un risc major și de nerealizare a proiectului privind construcția unei stații de epurare ZUC în or.Orhei. N-au fost realizate în termenele stabilite nici obiectivele Componentelor 2-4 ale Proiectului național, ca rezultat, o parte din mijloacele investite n-au contribuit la îmbunătățirea sistemelor de apă și canalizare. Cele constatate sînt consecințele preocupărilor necorespunzătoare și, respectiv, ale unui management instituțional incoerent și nesistemic. Este necesară o optimizare în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării Proiectului național și altor proiecte care au tangență cu acesta, precum și o îmbunătățire a sistemului de management în cadrul autorităților responsabile de implementarea lor.

1. Proiectul național de aprovizionare cu apă și canalizare este o continuitate a Proiectului-pilot în domeniul respectiv

O parte din mijloacele Proiectului-pilot s-au utilizat la activități necesare pentru inițierea Proiectului național, prin ce s-a încercat de a asigura durabilitatea sectorului.

Unul din obiectivele comune ale Proiectului-pilot si ale Proiectului naţional prevedea de a direcționa întreprinderile „Apă-Canal” spre o funcţionare ce le-ar asigura acestora acoperirea cheltuielilor din contul veniturilor obținute din activitatea operaţională și le-ar permite înlocuirea treptată a echipamentelor învechite.

Ținînd cont de faptul că la închiderea Proiectului-pilot la 5 întreprinderi „Apă-Canal” (4 din ele fiind beneficiari ai ambelor proiecte) se înregistrau stocuri de bunuri materiale de circa 2,9 mil.dolari SUA (30,0 mil.lei), precum și că o parte din mijloacele destinate Proiectului-pilot au fost utilizate pentru efectuarea studiilor de fezabilitate în cadrul Proiectului național, echipa de audit a considerat oportună evaluarea situației privind măsurile întreprinse de către managementul întreprinderilor „Apă-Canal”, în vederea gestionării eficiente în continuare a bunurilor stocate și a unor mijloace fixe reabilitate/construite din contul creditului destinat Proiectului-pilot, precum și a mijloacelor direcționate pentru efectuarea studiilor de fezabilitate.

În contextul celor expuse, în Diagrama nr.1 se prezintă grafic mijloacele direcționate întreprinderilor „Apă-Canal” din contul ambelor Proiecte.

Diagrama nr.1

Mijloacele direcționate întreprinderilor „Apă-Canal” din Proiectul-pilot, Componenta A (anii 2003-2008), și din Proiectul național, Componenta 1 (anii 2008-2012

Sursă: Datele Ministerului Finanțelor privind recreditarea

Datele prezentate în Diagrama nr.1 relevă că întreprinderile „Apă-Canal” (Bălți, Cahul, Orhei și Soroca) au beneficiat de mijloace financiare din ambele Proiecte, o întreprindere (Ștefan Vodă) – doar de mijloacele Proiectului-pilot, iar alte 3 întreprinderi (Ungheni, Căușeni și Florești) – numai de mijloacele Proiectului național.

Sursele din creditul destinat implementării Proiectului-pilot, Componenta A „Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de aprovizionare cu apă în zona urbană” (11,6 mil.dolari SUA), s-au direcționat la cele 5 întreprinderi urbane indicate în diagramă, pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă – 75%, precum și pentru reabilitarea sistemelor de canalizare – 25%, iar cele din Proiectul național, Componenta 1 „Servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare în întreprinderile „Apă-Canal selectate” (8,0 mil.dol.SUA), s-au direcționat la cele 7 întreprinderi urbane, pentru reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă – 85,0% (6,8 mil.dol.SUA) şi canalizare – 15,0 % (1,2 mil.dol.SUA).

O parte din bunurile materiale procurate din contul creditului destinat Proiectului-pilot nu sînt utilizate mai bine de 5 ani

Circa 50,0% din bunurile materiale care se înregistrau în stoc la finele Proiectului-pilot nu sînt utilizate de întreprinderile „Apă-Canal” și nu contribuie la îmbunătăţirea calităţii, eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare. Valoarea acestor bunuri înregistrate la situația definitivării prezentului audit constituia 16,8 mil.lei, echivalentul a 1,4 mil.dol.SUA.

La 01.07.2008, data închiderii Proiectului-pilot, la beneficiarii acestuia se aflau în stoc bunuri materiale în valoare de 30,0 mil.lei (2,9 mil.dolari SUA), ceea ce constituie 25,0% din suma totală direcţionată în cadrul Proiectului pentru Componenta A „Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de aprovizionare cu apă în zona urbană”.

Potrivit Acordului de credit, întreprinderile „Apă-Canal” beneficiare urmau să asigure folosirea tuturor bunurilor și serviciilor finanțate din mijloacele creditului subsidiar în exclusivitate pentru realizarea scopurilor Proiectului-pilot, însă beneficiarii n-au atins acest rezultat, creînd rezerve de bunuri (țevi și materiale necesare instalării acestora) care nu se utilizează mai bine de 5 ani.

Întreprinderile „Apă-Canal” (Bălți, Cahul, Orhei, Ștefan Vodă și Soroca) nu dispun de specificațiile tehnice ale uzinei producătoare, care să confirme termenele și condițiile de păstrare a bunurilor aflate în stoc. Potrivit opiniilor experților tehnici, intervievați în cadrul auditului, asemenea bunuri materiale pot fi depozitate numai în baza specificațiilor tehnice ale uzinelor producătoare, deoarece persistă riscul că țevile respective să se uzeze mai mult atunci cînd sînt depozitate, decît atunci cînd sînt instalate.

Imaginea nr.1 scoate în evidență situația alarmantă înregistrată la Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca. Țevile înregistrate în stoc în valoare de 1,5 mil.lei, pe parcursul a mai mult de 6 ani, sînt păstrate sub cerul liber, fiind supuse deteriorării.

Imaginea nr.1

Sursă: Fotografie făcută de echipa de audit

Misiunea de audit a constatat că, deși la Componenta 1 a Proiectului național s-a planificat instalarea ţevilor rămase în stoc de la Proiectul-pilot, în realitate au fost prevăzute mijloace financiare pentru acoperirea cheltuielilor de instalare a țevilor doar la o singură întreprindere – „Apă-Canal” Bălţi, fiind reabilitată o porțiune de 4,7 km de rețea de distribuire a apei, cu utilizarea țevilor aflate în stoc în valoare de 4,9 mil.lei. La momentul definitivării auditului, din contul creditului s-au contractat suplimentar lucrări de reabilitare a unei porțiuni de rețea de 1 km, la care se vor utiliza și țevile din stoc.

Cît privește situația respectivă aferentă la celelalte 3 întreprinderi „Apă-Canal” (beneficiari al Proiectului național), menționăm următoarele: La Î.M. „Apă-Canal” Cahul în stoc se găsesc doar materiale care pot fi utilizate numai la reparația apeductului reabilitat în cadrul Proiectului-pilot, iar pentru Î.M. Regia „Apă-Canal” Orhei și Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca în Proiectul național nu sînt prevăzute lucrări de reabilitare a apeductelor în cadrul cărora ar fi posibil de utilizat țevile din stoc.

Totuși, se menționează faptul că, după finalizarea Proiectului-pilot, o parte din țevi (15,3 mil.lei) au fost utilizate pentru instalarea sistemelor de apă și canalizare de către întreprinderi în regie proprie, precum și pentru reparaţia apeductelor reabilitate în cadrul Proiectului-pilot. În consecință, la 01.06.2012, întreprinderile respective înregistrau stocuri de materiale de 16,8 mil.lei (1,4 mil.dolari SUA)[11], inclusiv Î.M. Regia „Apă-Canal” Bălţi – 12,0 mil.lei (71,4% din suma totală).

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că materialele procurate pentru Î.M. Regia „Apă-Canal” Bălţi erau destinate reabilitării a 16 porţiuni de apeduct din mun.Bălţi. De fapt, din lipsa mijloacelor bănești necesare instalării acestora, au fost reabilitate doar 4 porţiuni. Astfel, 33,3% din sursele creditare utilizate pentru procurarea materialelor n-au contribuit la realizarea obiectivelor Proiectului pilot de îmbunătățire a performanței tehnice și a eficienței sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare în mun.Bălți

Se relevă că pentru creditul utilizat la procurarea bunurilor respective, Î.M. Regia „Apă-Canal” Bălţi a achitat dobînzi și taxe de angajament în valoare de 740,0 mii lei ,care sînt raportate la cheltuieli.

O situație analogică se înregistrează și la celelalte 4 întreprinderi care dispun de stocuri de bunuri materiale.

Cele menționate sînt cauzate de: lipsa argumentărilor privind prioritățile în cadrul implementării Proiectului-pilot; planificarea neechilibrată a sumelor alocate la categoriile de cheltuieli „Lucrări” și „Bunuri” și la achiziționarea bunurilor materiale separat de lucrări, ceea ce, în final, a determinat necontractarea volumului necesar de lucrări de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare și, implicit, imposibilitatea utilizării integrale a țevilor și materialelor procurate; lipsa documentației de proiect și deviz; posibilitățile financiare reduse ale întreprinderilor de a efectua reabilitarea sistemelor în regie proprie.

În contextul celor expuse, se concluzionează că pentru suma creditului care a fost utilizată la procurarea bunurilor aflate în stoc pe parcursul a mai mult de 5 ani, întreprinderile au achitat dobînzi şi taxe de angajament în sumă de 1,2 mil. lei.

Se menționează că Î.M. Regia „Apă-Canal” Orhei și Î.M. ,,Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca în cadrul altui Proiect („Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă”) au propus utilizarea bunurilor materiale aflate în stoc la executarea lucrărilor respective, însă atît reprezentanții BERD, cît și consultanții Companiei ,,EPTISA” care efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de reabilitare, n-au acceptat utilizarea acestora, argumentînd prin faptul că lucrările de reabilitare și extindere nu se pot realiza decît printr-o calitate corespunzătoare a materialelor utilizate, care prezintă o garanție a calității atribuită de producător. Astfel, țevile stocate vor putea fi utilizate de către întreprinderile „Apă-Canal” numai pe măsura apariției mijloacelor financiare ce le va permite instalarea/reabilitarea sistemelor de apă și canalizare în regie proprie sau în cazul necesitații înlăturării în regim de urgență a accidentelor produse pe porțiunile de rețea cu țevi de tipul respectiv.

Recomandări:

Conducerii MM și Regiilor ,,Apă-Canal” Bălți, Î.M. Regia ,,Apă-Canal” Orhei și Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca să întreprindă măsurile de rigoare în vederea găsirii unor posibilități de utilizare a bunurilor stocate perioade îndelungate, în scopul eficientizării gestionării acestora.

Conducerii MM și Agenției ,,Apele Moldovei”, în scopul eficientizării utilizării banilor publici, să inițieze un dialog cu potențialii donatori în vederea acceptării de către aceștia a utilizării bunurilor procurate în cadrul altor proiecte investiționale.

Consiliilor orășenești Orhei, Soroca, Ștefan Vodă și Consiliului mun.Bălți, să examineze posibilitatea alocării întreprinderilor „Apă-Canal” a mijloacelor financiare pentru susținerea activităților de reabilitare a sistemelor de apă și canalizare, ținînd cont de posibilitatea utilizării stocurilor de materiale disponibile.

Unele mijloace fixe reabilitate în cadrul Proiectului-pilot nu sînt utilizate, astfel nefiind asigurată gestionarea eficientă a acestora

Misiunea de audit a constatat că, din sursele creditului acordate pentru implementarea Proiectul-pilot, în or.Soroca au fost reabilitate 10 fîntîni arteziene, precum și 2 staţii de pompare și liniile electrice destinate funcționării acestora, fiind utilizate mijloace în mărime de 4,7 mil.lei. Bunurile respective nu sînt utilizate de la momentul reabilitării, deoarece, începînd cu decembrie 2007, a fost repus în funcţiune apeductul Soroca-Bălţi și Î.M. „Direcţia Apeducte și Canalizare” Soroca procură apă de la Întreprinderea interraională de stat ,,Acva-Nord”. În consecință, întreprinderea menționată a conservat fîntînile arteziene, însă aceasta este obligată să ramburseze creditul contractat, precum și să achite taxa de angajament și dobînzile aferente creditului, care numai pînă la momentul auditului constituiau 340,0 mii lei, ca urmare fiind majorate cheltuielile întreprinderii.

Ø 560,0 mii dolari SUA din sursele creditare ale Proiectului-pilot au fost utilizați pentru elaborarea studiilor de fezabilitate în cadrul Proiectului național, unele din aceste produse necontribuind la îmbunătățirea aprovizionării cu apă potabilă și canalizare

Conform DEP, la baza Proiectului național stau studiile de fezabilitate, inclusiv designurile tehnice pentru componentele Proiectului, elaborate de consultanți în cadrul studiilor de fezabilitate.

La repartizarea inițială a creditului pe componente în cadrul Proiectului-pilot, o parte din mijloace n-au avut un scop bine determinat, fiind identificate ca mijloace „nealocate”. Din contul acestor mijloace, precum și din contul altor componente ale Proiectului-pilot au fost redistribuiți 560,0 mii dolari SUA pentru efectuarea studiilor de fezabilitate destinate Proiectului național.

Auditul a constatat că pregătirea Proiectului național a demarat în februarie 2007, cu inițierea studiului de fezabilitate în cadrul a 10 orașe, fiind efectuate cheltuieli pentru aceste servicii în mărime de 458,2 mii dolari SUA. Studiile de fezabilitate au fost elaborate de către o companie străină pentru 10 întreprinderi „Apă-Canal”, în baza cărora au fost selectate 7 din ele[12], care în calitate de beneficiari au fost incluse spre finanțare în cadrul Proiectului național din contul creditului în valoare de 8,0 mil.dolari SUA.

Studii de fezabilitate au fost realizate și pentru 66 de localități rurale de către o companie locală, precum și de către un consultant local, acestora fiindu-le achitate mijloace în sumă de 97,6 mii dolari SUA și, respectiv, 4,1 mii dolari SUA. Scopul studiului de fezabilitate pentru localitățile rurale a constat în selectarea satelor fezabile care ar putea fi finanţate în volum de 4,0 mil.dolari SUA din contul creditului destinat Proiectului național.

Din cele 66 de sate vizate, 17 sate au fost incluse în cadrul Proiectului național, la Componenta 2 „Servicii de aprovizionare cu apă în comunităţile rurale selectate”, totodată fiind incluse și alte 2 sate, la care n-au fost efectuate studii de fezabilitate, în total Proiectul cuprinzînd 19 localități rurale.

Potrivit Acordului de finanțare, comunităţile rurale urmau a fi selectate pe baza următoarelor două criterii de eligibilitate: (1) localitatea trebuia să fie inclusă în lista din Strategia Guvernului;(2) localitatea a suferit din cauza secetei din anul 2007.

Misiunea de audit a constatat că la selectarea localităților rurale n-au fost respectate întocmai criteriile menționate. Situația respectivă se prezintă în Diagrama nr.2.

Diagrama nr.2

Corespunderea localităților rurale incluse în Proiectul național criteriilor de selectare și fezabilității și sursele alocate pentru Componenta 2

Sursă: Informația selectată de echipa de audit din documentele oficiale și rapoartele Unității de implementare a proiectului

În context, se exemplifică includerea în Proiect a s. Cotova, r-nul Drochia, care nu corespundea nici unuia din criteriile de selectare și care a refuzat efectuarea studiului de fezabilitate, însă acesta a fost inclus în Proiectul național, inițial de către Agenția „Apele Moldovei”, iar ulterior de Ministerul Mediului, fiindu-i elaborată documentația tehnică detaliată pentru care s-au suportat cheltuieli din sursele creditare în sumă de 325,0 mii lei, deși potrivit procesului-verbal a consiliului local, satul respectiv nu necesita apeduct, deoarece fiecare gospodărie dispune de fîntîni, precum și de un apeduct.

Reieșind din cele expuse, se concluzionează că mijloacele din sursele creditului, destinate implementării Componentei 2 a Proiectului național, în mărime de 325,0 mii lei, au fost utilizate irațional. Pe lîngă aceasta, mijloacele respective și dobînzile aferente urmează a fi rambursate creditorului din surse bugetare.

De asemenea din sursele creditului Proiectului-pilot, pentru studiile necesare construcției stației de epurare din or. Soroca, au fost utilizate mijloace în sumă de 34,3 mii dolari SUA, ulterior aceasta nefiind construită.

În unele localități incluse în Proiectul național pentru unele și aceleași investiții s-au efectuat mai multe studii de fezabilitate, fapt ce a condiționat utilizarea ineficientă a surselor atît din credit, cît și din bugetele locale în sumă de cel puțin 200,0 mii lei.

Misiunea de audit concluzionează că pentru studiile de fezabilitate în aceleași localități sînt direcționate surse atît din credit/donații, cît și din bugetul local, în consecință ineficient fiind consumat timp și resurse, o parte din care sînt compromise, ceea ce demonstrează lipsa de coordonare a activităților date în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare de către autoritățile responsabile.

2. Nu s-a reușit realizarea la nivelul cuvenit a obiectivelor Proiectului național

Deși procesul de implementare a Proiectului național a cunoscut unele îmbunătățiri, n-a avansat la nivelul cerințelor și obiectivelor stabilite. Implementarea necorespunzătoare a acestuia a fost afectată de schimbările frecvente ale autorităților publice responsabile de coordonarea și monitorizarea activității în cadrul Proiectului, ceea ce n-a permis în toate cazurile eficientizarea procesului decizional în vederea soluționării optime și în termene rezonabile a dificultăților apărute în procesul de implementare. Nu în toate cazurile acțiunile întreprinse în vederea implementării unor componente au fost concludente și eficiente. În consecință, obiectivele stabilite au fost atinse parțial.

Informația generală despre realizarea Proiectului național

Din sursele creditului contractat în valoare totală de 14,0 mil.dolari SUA, în perioada anilor 2009-2012, au fost debursate 7,4 mil.dolari SUA, sau 52,1% din suma totală a creditului, fiind efectuate cheltuieli de 6,9 mil.dolari SUA (82,0 mil.lei).

Diagrama nr.3

Evoluția debursărilor creditului în cadrul Proiectului național în anii 2009-2012

Sursă: Informația prezentată de Unitatea de implementare

Datele prezentate în diagramă relevă că, la momentul auditului, conform DEP, urmau a fi debursate mijloace din credit în valoare de circa 12,0 mil.dolari SUA, de fapt, fiind debursate mijloace numai în mărime de 7,4 mil.dolari SUA, sau la nivel de 61,7%. Ponderea cea mai mare a debursărilor revine anului 2011, pe parcursul căruia s-au debursat 3,7 mil.dolari SUA, sau 26,4% din suma totală a creditului contractat. Totodată, nici în acest an n-a fost atins nivelul de debursare preconizat. Această situație este cauzată de faptul că beneficiarii Proiectului n-au asigurat executarea în termenele stabilite a lucrărilor și achiziționarea bunurilor necesare pentru realizarea activităților prevăzute preponderent la Componentele 1 și 2, care dețin o pondere majoră în totalul cheltuielilor ce urmau a fi executate din contul creditului.

Direcționarea surselor creditare și cheltuielile executate pe componentele Proiectului se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr. 1

Executarea cheltuielilor din sursele creditului, raportate de la începutul implementării Proiectului, la situația din 30.06.2012

Destinația cheltuielilor pe componentePrevăzut
în DEP
Cumulativ de la începutul Proiectului (anii 2009-2012)Executarea, %
mil.dolari SUAmil.dolari SUAechivalent
mil.lei
1. Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în localitățile urbane, inclusiv:8,05,262,165,0
Lucrări6,03,339,255,0
Bunuri1,51,618,7106,7
Servicii de consultanță0,50,34,260,0
2. Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localitățile rurale, inclusiv:4,00,88,920,0
Lucrări3,60,55,613,9
Servicii de consultanță0,30,33,3100,0
Educație igienică0,10,00,00,0
3. Consolidarea capacității instituționale, inclusiv:1,00,78,570,0
Bunuri pentru MM0,10,11,1100,0
Servicii de consultanță (instruiri)0,50,11,620,0
Costuri operaționale UIP0,40,55,8125,0
4. Îmbunătățirea eficienței energetice1,00,22,520,0
Audit energetic0,10,22,5200,0
Instalarea echipamentului0,90,00,00,0
Total general14,06,982,049,3

Sursă: Rapoartele privind executarea devizelor de cheltuieli ale Unității de implementare a proiectelor

Din cele prezentate rezultă că, la momentul auditului, la Componenta 1 au fost executate cheltuieli în mărime de 5,2 mil.dolari SUA (la nivel de 65,0%), soldul mijloacelor nevalorificate din credit constituind 3,8 mil.dolari SUA. Conform DEP, la această perioadă debursarea creditului urma să fie minimum la nivel de 85,0% (circa 7,0 mil.dolari SUA).

Astfel, nu s-a reușit realizarea la nivelul cuvenit a următoarelor acțiuni prioritare prevăzute în DEP:

N-a fost realizat obiectivul privind reabilitarea stației de tratare a apelor din or.Cahul, pentru care au fost preconizate mijloace creditare în mărime de 490,0 mii dolari SUA. N-au fost utilizate mijloacele pentru reabilitarea conductelor de apă în sumă de 440,0 mii dolari SUA. La momentul auditului a fost declanșată procedura de achiziționare a lucrărilor respective.

N-a fost inițiată reconstrucția stației de pompare a apei și construcția a 4 km de colector sub presiune din or.Soroca și, respectiv, n-au fost prestate servicii de consultanță în valoare de 500,0 mii dolari SUA.

La achiziția lucrărilor de construcție a colectorului sub presiune în or.Orhei, de la deschiderea ofertelor pînă la semnarea contractului au trecut 4 luni. În această situație a fost extins termenul, deoarece nu se cunoștea din ce surse va fi acoperit deficitul bugetar de circa 1,5 mil.lei și numai după confirmarea faptului că suma menționată va fi alocată din FEN a fost semnat contractul.

Au fost utilizate parțial mijloacele destinate lucrărilor de reabilitare a stației de pompare din or. Ungheni (doar la nivel de 46,0% din volumul preconizat).

În acest context, se exemplifică următoarele:

Ø Unul din obiectivele Componentei 1 a Proiectului privind sporirea calității apei potabile în or.Cahul este compromis

Se relevă că cea mai fezabilă investiție identificată pentru or.Cahul a fost reabilitarea staţiei de tratare a apelor, în acest scop fiind estimate investiții în valoare de 490,0 mii dolari SUA. În anul 2010, cu acordul BM, a fost elaborat Proiectul de execuție „Reabilitarea stației de tratare a apei potabile,”fiind achitate surse din credit în mărime de 50,0 mii dolari SUA.

Misiunea de audit a constatat că, deși inițial BM n-a avut obiecții la reabilitarea stației de tratare, ulterior, după elaborarea proiectului de execuție, experții acesteia și-au schimbat prioritatea inițială și au recomandat construcţia unei stații noi performante în detrimentul reabilitării stației vechi, justificînd necesitatea construcției prin ineficiența reabilitării stației de tratare existente, care este într-o stare deplorabilă. De asemenea, s-a considerat că opţiunea de reabilitare a staţiei n-ar permite asigurarea unui proces modern, eficient şi durabil de tratare a apei şi n-ar fi eficient din punct de vedere al costurilor.

Starea clădirii stației de tratare a apei potabile din or.Cahul este prezentată în Imaginile nr.2-3.

Imaginile nr.2-3

Sursă: Fotografii făcute de către echipa de audit

Urmare analizei situației create, în final a fost luată decizia de a examina posibilitatea de construcție a unei noi stații de tratare. Conform estimărilor efectuate, pentru proiectarea și construcția unei noi stații sînt necesare investiții de 3,4 mil.dolari SUA, sau de 6 ori mai mari față de mijloacele preconizate pentru reabilitarea stației de tratare.

Din lipsa unor astfel de surse, atît factorii de decizie ai raionului, cît și specialiștii întreprinderii n-au susținut propunerea privind construcția unei noi stații de tratare, iar BM n-a acceptat reabilitarea stației de tratare. În consecință, în aprilie 2012, Unitatea de implementare, în cadrul ședinței de lucru, la finalizarea misiunii BM, a propus ca sursele din credit repartizate pentru reabilitarea stației de tratare, să fie direcționate pentru reabilitarea a 5,8 km de apeduct din or.Cahul, cu valoarea de 6,4 mil.lei, pentru achiziționarea și instalarea sistemului SCADA – 2,2 mil.lei, precum și pentru instalarea a două pompe la stațiile de pompare – 251,0 mii lei.

În contextul celor expuse, se concluzionează că n-a fost realizat unul din obiectivele Proiectului, prevăzut pentru or.Cahul, care presupunea sporirea calității apei potabile livrate consumatorilor, nefiind realizat nici indicatorul de performanță aferent probelor de apă potabilă. Totodată, pentru mijloacele utilizate din credit pentru elaborarea Proiectului de execuție privind reabilitarea stației de tratare în valoare de 50,0 mii dolari SUA urmează a fi achitate dobînzile aferente, iar ulterior – rambursat și creditul.

Ø Managementul necorespunzător în cadrul Proiectelor a lipsit or.Soroca de stația de epurare a apelor uzate

După cum s-a menționat, din creditul destinat implementării Proiectului-pilot, în anul 2006 au fost utilizate mijloace în mărime de 34,3 mii dolari SUA pentru efectuarea studiului de fezabilitate și studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru construcția stației de epurare a apelor uzate din or.Soroca.

În afară de aceasta, pentru elaborarea proiectului tehnic detaliat, din contul grantului alocat de Fondul Global de Mediu pentru implementarea Proiectului de infrastructură a mediului, au fost utilizate mijloace în mărime de 6,3 mil.lei. De asemenea, din contul surselor bugetare, pînă în anul 2005, au fost utilizate mijloace în sumă de 0,6 mil.lei pentru elaborarea proiectului tehnic privind construcția stației de epurare respective.

Se exemplifică că, în anul 2007, a fost încheiat un acord cu BM privind acordarea grantului menționat în valoare de 4,6 mil.dolari SUA în scopul implementării Proiectului de infrastructură a mediului, în cadrul căruia urma a fi îmbunătățită calitatea serviciilor sanitare în or.Soroca, prin construcția unei noi stații de epurare a apelor uzate ZUC. În afară de mijloacele grantului, Proiectul respectiv urma a fi cofinanțat și de Guvernul Republicii Moldova (1,3 mil.dolari SUA), și din contul creditului destinat Proiectului național (0,5 mil.dolari SUA). Reieșind din cele menționate, Guvernul Republicii Moldova și Î.M. ,,Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca aveau responsabilitatea de a construi sistemul de colectare din contul mijloacelor respective. În aceste scopuri, de către Î.M. ,,Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca în cadrul Proiectului național au fost contractate surse de 0,5 mil.dolari SUA.

Pe parcursul a 3 ani de implementare a Proiectelor respective s-a reușit numai elaborarea desenelor tehnice detaliate, iar construcția stației de epurare (obiectivul principal al Proiectului de infrastructură a mediului și al Proiectului național) nici n-a demarat, nefiind atins obiectivul general de îmbunătățire a calității apelor rîului Nistru, deși în această perioadă, au fost utilizate mijloace pentru elaborarea studiilor menționate și pentru proiectare din contul Proiectului-pilot, Proiectului de infrastructură a mediului, precum și din contul mijloacelor bugetare în sumă totală de 7,4 mil.lei. De asemenea, pentru efectuarea vizitelor de studiu din contul Proiectului de infrastructură a mediului au fost efectuate cheltuieli în mărime de 32,2 mii dolari SUA.

BM, în anul 2010, a anulat grantul Fondului Global de Mediu, destinat implementării Proiectului de infrastructură a mediului, ținînd cont de nereușitele înregistrate în cadrul realizării acestuia, ceea ce a influențat negativ și la valorificarea mijloacelor creditului destinat Proiectului național.

În rezultatul neimplementării proiectelor respective, or.Soroca este lipsit de stație de epurare. Sistemul principal de canalizare datează din anii ”70, nefiind renovat în toată această perioadă. Vechea stație de epurare este amplasată pe teritoriul Ucrainei și datorită acestui fapt, precum și deteriorării, aceasta nu funcționează din anul 1999. Ca urmare, apele uzate gravitaţional se deversează în rîul Nistru fără nici o epurare.

Ø Persistă riscul eșuării construcției sistemului de epurare a apelor reziduale din or.Orhei

Întîrzierile în realizarea activităților preconizate pentru Componenta 1 a Proiectului național sînt condiționate și de tergiversările implementării subproiectului „Construcția colectorului sub presiune de la stația de pompare spre stația de epurare în or.Orhei”.

Construcția sistemului de epurare a apelor reziduale din or.Orhei include construcția colectorului sub presiune de la stația de pompare spre noua stație de epurare (finanțată în cadrul Proiectului național cu mijloace în sumă de 0,5 mil.dolari SUA), precum și construcția unei stații de epurare ZUC şi a colectorului apelor efluente (finanțată din contul grantului Comisiei Europene de 2,8 mil.euro).

Potrivit contractelor, construcția colectorului urma a fi finalizată pînă la 01.08.2012, iar a stației de epurare – pînă la 30.09.2012.

Se atestă că pe parcursul a mai mult de 2 ani de la intrarea în vigoare a Proiectului național n-au demarat lucrările în cadrul acestuia, deoarece construcția colectorului și a stației de epurare sînt legate între ele, iar finanțarea surselor din grant a fost inițiată abia la finele anului 2010, cu elaborarea studiului de impact asupra mediului și lucrărilor de proiectare în sumă de 135,5 mii euro.

Se denotă că, pînă la 01.07.2012, nu era aprobat nici un act de recepție a lucrărilor executate la construcția stației de epurare, iar conform informațiilor experților, la această dată, erau executate lucrări în volum de circa 10,0%. Totodată, din sursele Proiectului național au fost valorificate mijloace în mărime de 284,4 mii dolari SUA (56,9% din suma direcționată în aceste scopuri din credit).

Se menționează că, pînă la momentul finalizării auditului, n-au fost utilizate mijloace din FEN, deși există Decizia MM din 29 februarie 2012 cu privire la susținerea financiară a construcției ambelor obiective cu 18,0 mil. lei.

Auditul relevă nerespectarea de către antreprenori a graficului de efectuare a lucrărilor, fapt ce menține riscul de nerealizare a angajamentelor asumate în termenele stabilite.

Cele relatate sînt condiționate de:

tergiversarea procesului de achiziții, din lipsa ofertelor, deoarece tehnologia solicitată la construcția stației de epurare cu capacitatea proiectată este una nouă, iar ofertele depuse depășeau bugetul disponibil din credit și grant pentru această activitate;

insuficiența surselor din grant și credit (ținîndu-se cont de estimările efectuate conform proiectelor tehnice detaliate), respectiv, pentru construcția colectorului de 1,5 mil.lei și, construcția stației de epurare şi a colectorului apelor efluente de 18,0 mil.lei. Numai după asumarea de către MM a angajamentului privind completarea deficitului respectiv din FEN cu mijloace în sumă de 19,5 mil.lei, BM a permis atribuirea contractelor;

erorile proiectului tehnic detaliat al stației de epurare și neexpertizarea acestuia de către o instituție abilitată în domeniu;

interpretări diferite ale unor clauze contractuale de către antreprenor și Unitatea de implementare;

înaintarea de către Centrul Național de Sănătate Publică a cerinței de a construi un laborator la stația de epurare, care nu este prevăzut de documentația de proiect.

În contextul celor expuse, se relevă un risc sporit de nevalorificare a surselor grantului în termenul stabilit de BM (30.09.2012), precum și de eșec al obiectivului privind construcția stației de epurare, iar, în consecință, colectorul construit din sursele creditului nu va putea fi utilizat.

Recomandări:

4. Conducerea Î.M. „Direcția de Apeducte” Soroca, în comun cu Consiliul raional și Consiliul orășenesc, să ia o decizie conformă referitor la ameliorarea situației precare a sistemului de canalizare în or.Soroca.

5. Conducerea Î.M. „Apă-Canal” Cahul, în comun cu Consiliul raional și Consiliul orășenesc, să decidă asupra situației privind reabilitarea stației existente de tratare a apelor sau construcția unei noi stații, cu identificarea donatorilor și obținerea surselor necesare în scopul atingerii parametrilor ceruți ai apei potabile livrate consumatorilor or.Cahul.

6. Conducerea Î.M. Regia „Apă-Canal” Orhei să întreprindă neîntîrziat măsurile de rigoare în vederea mobilizării personalului responsabil pentru a asigura o conlucrare eficientă cu donatorii și antreprenorii, întru soluționarea problemei valorificării mijloacelor acordate de donatori, precum și pentru finalizarea construcției stației de epurare, a colectorului apelor efluente și a colectorului sub presiune spre noua stație de epurare din or.Orhei.

Costul unor activități prioritare estimate și aprobate inițial în DEP a fost diminuat, mijloacele respective fiind redirecționate la alte activități care n-au contribuit la eficientizarea activității întreprinderilor

Misiunea de audit a constatat că, în perioada derulării proiectului, costul unor activități prioritare aprobate în DEP a fost modificat. Astfel, pentru S.A. „Servicii Comunale Florești” era prevăzută procurarea echipamentului și apometrelor în valoare totală de 250,0 mii dolari SUA, de fapt, a fost procurat echipament în sumă de 767,7 mii dolari SUA. Astfel, suma din credit de 413,0 mii dolari SUA a fost direcționată, conform solicitării conducerii societății și cu acceptul UIP, de la extinderea și reabilitarea apeductului la procurarea sistemului pentru citirea indicilor apometrelor de la distanță, pe cînd din totalul de 7,5 mii apometre procurate din mai multe surse și instalate la consumatori numai 22,0% pot fi citite de la distanță. Totodată, una din cauzele înregistrării pierderilor de apă la întreprinderea respectivă este starea precară a rețelelor, 70,0% din care, potrivit Raportului studiului de fezabilitate, este în stare critică și necesită reabilitare.

În afară de aceasta, 3 cartiere noi ale orașului nu dispun de apeduct, fiind necesară extinderea apeductului cu 4,5 km, iar rețelele de canalizare necesită extindere de 17,0 km.

În mod analogic, Î.M. „Apă-Canal” Ungheni, pentru reabilitarea apeductului a utilizat numai 500,0 mii dolari SUA, din suma estimata în DEP de 800,0 mii dolari SUA, iar din mijloacele neutilizate, 191,6 mii dolari SUA au fost redirecționați de către conducerea întreprinderii, cu acceptul UIP, la procurarea a 5,9 mii apometre pentru consumatorii individuali, întru reducerea apei nefacturate. Se menționează că majoritatea apometrelor (5,1 mii apometre cu valoarea de 166,0 mii dolari SUA, sau 86,0% din numărul total), la 01.04.2012, se aflau în stoc.

Se relevă că pentru creditul utilizat la procurarea bunurilor respective, întreprinderile menționate achită dobînzi, care sînt raportate la cheltuieli, pe cînd o bună parte din bunuri nu sînt utilizate.

Activitățile reale executate pe beneficiarii Componentei 1 sînt prezentate în Anexa nr.3.

Recomandări:

7. Conducerea Î.M. „Apă-Canal” Ungheni să întreprindă măsuri de rigoare în vederea micșorării stocului de apometre achiziționate, întru eficientizarea activității întreprinderii.

8. Conducerea Unității de implementare, în comun cu primăria or.Ungheni, să monitorizeze situația privind instalarea integrală a contoarelor pînă la finele Proiectului.

Ø Procesul de achiziționare a bunurilor, lucrărilor și serviciilor poate fi îmbunătățit

Unul din principiile de bază, promovat de BM pentru procesele de achiziții, este asigurarea eficienţei acestora, prin producerea de rezultate pozitive, fără întîrzieri prelungite, însă, urmare evaluărilor ale 24 de proceduri de achiziții publice, efectuate de către misiunea de audit, s-au relevat unele carențe în domeniul respectiv, inclusiv:

În 9 cazuri a fost tergiversat termenul de evaluare a ofertelor, cauzat de neasigurarea la ședințele Comisiei de licitație și/sau ale Grupului de lucru a majorității membrilor acestora.

Constituirea pe lîngă Comisia de licitație și a Grupului pentru achiziții, condiționează extinderea în timp a procedurilor, din cauza că, în unele cazuri, Comisia de licitație nu acceptă recomandările Grupului de lucru și pînă se ajunge la un consens se tergiversează procesul de achiziții. De asemenea, evaluarea ofertelor durează, deoarece nu se reușește convocarea în termenele rezonabile a membrilor acestora, care sînt din diferite instituții și localități.

În unele cazuri contractanții n-au respectat termenele stabilite privind realizarea angajamentelor contractuale, din cauza extinderii numărului de localități supuse studiului de fezabilitate; prezenței diferitor opinii între donatori, proiectanți și responsabilii de expertizarea proiectelor față de baza normativă în construcții în vigoare.

Recomandări:

9. Conducerea MM și a Comitetului de supraveghere să examineze oportunitatea instituirii unei Comisii de licitație, care să includă și experți tehnici competenți, în scopul evitării a două etape de evaluare a ofertelor, care ar contribui la accelerarea procesului de achiziții.

Se concluzionează că cele constatate la Componenta 1 a Proiectului național sînt o consecință a unui cumul de factori, mai cu seamă în materie de lipsă de viziuni clare privind implementarea unor activități atît din partea persoanelor din cadrul autorităților publice responsabile, cît și al managerilor entităților beneficiare de mijloacele creditului, care, totodată, sînt și responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor publice. Dacă nu se va îmbunătăți modul de realizare a unor acțiuni elucidate, persistă riscul de eșuare a implementării acestora. Remedierea deficienților constatate impune întreprinderea unor măsuri urgente de îmbunătățire a realizării segmentului vizat de către managerii entităților respective.

Persistă un risc sporit că obiectivele de dezvoltare a Componentei 2 a Proiectului național nu vor fi atinse

În anul 2008, obiectivul Componentei 2 a Proiectului național, evaluat și aprobat de BM și Guvernul RM, a fost: ,,Reabilitarea fîntînilor arteziene existente şi sistemelor de aprovizionare cu apă prin apeduct în 50 de sate, în scopul asigurării apei sigure pentru fiecare şcoală, centru medical sau centru administrativ din sate, şi pentru cei care doresc să plătească pentru conectarea la sistemul de apeduct”.

În octombrie 2009, BM a propus și Agenția „Apele Moldovei” (ulterior – MM) a susținut schimbarea obiectivului Componentei 2, după cum urmează: „Reabilitarea/construcția apeductului pe întreaga localitate rurală”. Astfel, obiectivul componentei rurale a fost totalmente modificat în perioada de implementare a Proiectului.

În baza obiectivului extins al Componentei 2, din mijloacele creditului, în anii 2010-2011, au fost elaborate proiecte tehnice detaliate pentru 14 localități. Pentru alte 5 localități rurale documentația de proiect și deviz s-a elaborat din sursele bugetare. Conform proiectelor date, pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă în cele 19 localități, erau necesare surse în sumă totală de 87,9 mil. lei, sau circa 7,5 mil.dolari SUA. Deci, după ce s-au elaborat proiectele tehnice detaliate a devenit clar că suma de 4,0 mil.dolari SUA, direcționată la implementarea acestei componente, nu este suficientă pentru a realiza obiectivul de dezvoltare. La finele anului 2011, din contul creditului au fost contractate lucrările de reabilitare în 5 sate în valoare totală de 10,8 mil.lei, pentru care s-au elaborat proiecte tehnice detaliate din contului surselor bugetare. Astfel, pînă la momentul actual, din credit au fost efectuate cheltuieli pentru 19 localități rurale, inclusiv pentru 14 – lucrări de proiectare și pentru 5 – parțial lucrări de reabilitare.

Auditul a constatat că, din cele 19 sate incluse în Proiect, în 2 sate n-a fost efectuat studiul de fezabilitate, 9 localități, sau 47,4% nu sînt incluse în Anexa nr.1 ,,Lista localităților prioritare pentru aprovizionare cu apă și canalizare pentru perioada 2008-2012” la Strategia Guvernului, alte 9 sate n-au fost afectate de seceta din anul 2007, iar 3 sate s-au dovedit a fi nefezabile, astfel, nefiind respectate toate criteriile eligibile stabilite în Acordul de finanțare la selectarea localităților rurale pentru includerea în Proiect.

Se menționează că, pînă la 01.07.2012, pentru implementarea obiectivului Componentei 2 a Proiectului, din sursele creditului de 4,0 mil.dolari SUA, au fost valorificate 0,8 mil.dolari SUA, sau 18,8%, obiectivul de dezvoltare fiind realizat parțial în 5 localități din 50 incluse în Acordul de finanțare.

Din suma totală de 0,8 mil.dolari SUA, pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă sînt efectuate cheltuieli în mărime de 0,5 mil.dolari SUA, iar pentru lucrările de proiectare – 0,3 mil.dolari SUA. Din 14 localități cu proiecte elaborate din credit se preconizează să mai fie efectuate lucrări de reabilitare în 3 sate, în valoare de 1,4 mil.dolari SUA.

Reieșind din cele expuse, se relevă un risc sporit că în 11 sate, care au fost incluse în Proiect, nu se va realiza obiectivul de dezvoltare al Componentei 2 ,,Reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă”, acestea ramînînd în final numai cu proiectele tehnice detaliate.

Cauzele neexecutării obiectivelor Componentei 2:

- Schimbarea autorităților guvernamentale responsabile de pregătirea și implementarea Proiectului, precum și a echipelor BM, persoanele responsabile din cadrul acestora avînd viziuni diferite referitor la obiectivele componentei rurale.

- Modificarea de către echipa BM, în comun cu Agenția ,,Apele Moldovei” și, ulterior, cu MM, a obiectivului de dezvoltare al Componentei 2 și stabilirea unui obiectiv ambițios de dezvoltare în condiția surselor financiare modeste alocate în aceste scopuri.

- Tergiversările de timp la efectuarea achizițiilor și extinderea cu 4 luni a efectuării studiului de fezabilitate.

- Evaluarea de către BM a proiectelor tehnice detaliate pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă în 19 localități și prezentarea comentariilor, care a durat pe parcursul a mai mult de 6 luni.

- Valorile exagerate ale investițiilor, generate de utilizarea documentelor normative în proiectare și construcții depășite, care conduc la supradimensionarea sistemelor și, corespunzător, la majorarea costurilor investițiilor.

Se atestă că modificarea Acordului de finanţare, pentru ajustarea obiectivului de dezvoltare al Componentei 2, a fost solicitată de la BM de către Ministerul Finanțelor, începînd cu anul 2010, de 2 ori, dar pînă la momentul actual, solicitarea n-a fost acceptată de BM.

Localitățile rurale beneficiare de mijloacele creditului în cadrul Componentei 2 a Proiectului sînt prezentate în Anexa nr.4.

Obiectivele prestabilite la Componenta 3 a Proiectului nu s-au realizat

Obiectivul Componentei 3 „Fortificarea capacităţilor” urma să sporească capacitatea MCDT, Agenției ,,Apele Moldovei”, MM de pregătire, estimare şi supraveghere a implementării Proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum și să consolideze capacitațile Agenţiei „Apele Moldovei” în domeniul pregătirii, evaluării şi supravegherii acestora, astfel asigurînd capacitatea de implementare a Strategiei Guvernului privind sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Pînă în prezent nu este realizat obiectivul Componentei 3 de fortificare a capacităților, care urma să fie implementat pînă la 1 iulie 2011, cînd MM urma să absoarbă Unitatea de implementare a proiectelor.

Menținerea intactă a Unității de implementare pînă la închiderea oficială a Proiectului național, 30 iunie 2013, a fost solicitată de la BM de două ori, dar pînă la momentul actual n-a fost primit un răspuns pozitiv din partea BM, deși misiunile BM de supraveghere recomandau includerea acestei solicitări în cererile pentru amendamente la Acordul de finanțare.

Auditul a constatat că, real pentru realizarea obiectivului acestei componente din suma destinată de 1,0 mil.dolari SUA au fost efectuate cheltuieli doar pentru procurarea echipamentului în valoare totală de 87,1 mii dolari SUA, fiind întocmit și prezentat BM, pentru aprobare, un plan de instruiri pentru personalul MM care este implicat în implementarea Proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.

S-a constatat că, deși bunurile au fost procurate din sursele creditare destinate implementării Componentei 3 a Proiectului național, contabilitatea MM neîntemeiat a reflectat bunurile în evidența contabilă a FEN.

Cu toate că MM a solicitat UIP procurarea a două servere, de fapt, pînă la momentul efectuării verificărilor este utilizat numai unul, iar altul în valoare de 121,9 mii lei nu este pus în funcțiune utilă pe parcursul a mai mult de 1 an. Utilajul respectiv a fost procurat pentru a stoca baza de date de la Serviciul Vamal aferentă importului produselor care poluează mediul, dar din motivul neelaborării programului și lipsei rețelei necesare acesta nu poate fi utilizat. În consecință, utilajul respectiv staționează și se uzează moral.

Cauza principală a nerealizării obiectivului componentei date este că pe perioada de implementare a Proiectului s-au schimbat 4 instituții guvernamentale, nefiind posibilă asigurarea consolidării capacităților instituționale ale acestora în domeniul respectiv.

Reieșind din cele expuse, se concluzionează că mijloacele creditare n-au fost utilizate conform destinației.

Recomandări:

10. Conducerea MM:

să asigure o interacțiune și o conlucrare eficientă cu Unitatea de implementare în vederea fortificării realizării obiectivului Componentei 3;

să întreprindă măsuri de utilizare conform destinației a echipamentului transmis de Unitatea de implementare, în vederea consolidării sectorului de apă și canalizare.

Performanțele realizate în cadrul Componentei 4 denotă neatingerea corespunzătoare a obiectivelor stabilite, astfel subminînd progresul asumat

Realizarea Componentei 4 urma să contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice a operatorilor din sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, însă finanțarea limitată a acoperit numai o parte nesemnificativă din necesitățile preconizate.

Scopul inițial al componentei vizate a fost de a acorda sprijin tuturor întreprinderilor „Apă-Canal” din sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, iar ulterior acesta a fost limitat doar la cele 6 întreprinderi beneficiare de mijloace din contul creditului Proiectului național.

Modificările survenite au fost condiționate de faptul că, la începutul derulării Proiectului național, SIDA și-a exprimat interesul de a participa, în calitate de cofinanțator, iar urmare refuzului acesteia, mijloacele creditare au fost redirecționate sub formă de grant, pentru efectuarea auditului energetic (0,1 mil.dolariSUA) și procurarea unor echipamente (0,9 mil.dolari SUA) numai pentru cele 6 întreprinderi „Apă-Canal”.

Misiunea de audit a constatat că pînă la 01.07.2012 din sursele creditare au fost utilizate mijloace în sumă de 0,2 mil.dolari SUA, urmare realizării auditurilor energetice pentru cele 6 întreprinderi „Apă-Canal”, iar înlocuirea echipamentului învechit sau neeconomic se preconizează a fi realizată abia în semestrul II al anului 2012.

În vederea implementării recomandărilor înaintate de auditul energetic, s-a elaborat un plan de investiții prioritare pentru fiecare întreprindere „Apă-Canal”. Ulterior, în temeiul bugetului disponibil, au fost selectate activitățile prioritare menite să asigure sporirea eficienței energetice în cadrul întreprinderilor auditate, fiind organizată licitația respectivă și semnat contractul de executare a lucrărilor în volum de 8,5 mil.lei.

Creditul din cadrul Proiectului național este deservit de Ministerul Finanțelor

MF deservește datoria de 6,0 mil.dolari SUA, sumă destinată pentru implementarea activităților prevăzute în cadrul Componentelor 2-4, precum și mijloacele creditare în sumă de 594,4 mii dolari SUA, debursate în cadrul Proiectului-pilot pentru efectuarea studiilor la pregătirea Proiectului național. În rezultatul desfășurării misiunii de audit, s-a constatat că majoritatea întreprinderilor „Apă-Canal” nu dispun de surse pentru deservirea datoriei, deoarece situația economico-financiară a acestora este precară. Astfel, Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca și Î.M. Regia ,,Apă-Canal” Orhei la termenul scadenței de achitare a creditului au împrumutat surse financiare de la Consiliile orășenești, în alte cazuri MF acoperă deservirea datoriilor prin micșorarea transferurilor de la bugetul de stat către autoritățile administrației publice locale.

2. Unii indicatori de performanță nu sînt realizați

Pentru monitorizarea şi evaluarea progresului obținut în realizarea obiectivelor Proiectului naţional, inițial au fost stabiliți 7 indicatori de rezultate ale Proiectului și 6 indicatori de rezultat intermediar.

Potrivit bunelor practici, analiza detaliată și aprecierea realizării indicatorilor rezultatelor Proiectului se efectuează la sfîrșitul perioadei de implementare a Proiectului, fiind evaluată atingerea valorilor-țintă ale indicatorilor de performanță și, corespunzător, ale obiectivelor Proiectului.

Se atestă că, de la etapa inițială de implementare a Proiectului național, pe parcursul Misiunii BM din 1-9 decembrie 2009, lista indicatorilor de performanță stabiliți la etapa de aprobare a Proiectului a fost revizuită de către echipa BM și Unitatea de implementare. În baza noii Liste a indicatorilor de performanță, aceștia, în perioada anilor 2009-2011, au fost monitorizați de Unitatea de implementare și raportați trimestrial BM.

În anul 2011, Unitatea de implementare a monitorizat și a raportat 13 indicatori de performanță, inclusiv 5 indicatori de rezultat intermediar și 8 indicatori de rezultat.

Informația aferentă indicatorilor de performanță este prezentată în Anexa nr. 5.

Urmare analizei Raportului privind realizarea indicatorilor de performanță pentru anul 2011, s-a relevat că, pînă la momentul actual, n-au fost realizați și raportați unii indicatori de rezultat intermediar, inclusiv: numărul de angajați ai MM responsabili de aspectele fiduciare ale Proiectului; numărul de zile de instruire destinate consolidării capacității Agenției ,,Apele Moldovei” și MM (care se referă la progresele înregistrate în realizarea obiectivului Componentei 3 ,,Sporirea capacității Agenției ,,Apele Moldovei” și MM de evaluare și supraveghere a proiectelor din sector”, implementarea căruia a demarat în anul 2012); numărul și nivelul de angajamente suplimentare de finanțare a sectorului, care se referă la realizarea rezultatului intermediar de sporire și continuare a eforturilor de majorare a nivelului de finanțare externă pentru sector.

Se relevă că unii indicatori n-au înregistrat progrese. Astfel, cantitatea totală anuală a consumului de energie electrică la întreprinderile ,,Apă-canal” Căușeni, Florești, Orhei s-a majorat comparativ cu valoarea inițială stabilită a indicatorului. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în realizarea indicatorului ,,numărul de sate cu contract de reabilitare semnat”. Cele menționate reflectă neatingerea obiectivelor Componentelor 4 și 2.

Întreprinderile ,,Apă-Canal”: Cahul, Căușeni, Ungheni nu înregistrează progrese la realizarea indicatorului de rezultat „Apa nefacturată” aferent obiectivului ,,Îmbunătățirea eficienței serviciilor”.

Urmare procedurilor de audit aplicate, se relevă că nici una din întreprinderile ,,Apă-Canal” nu asigură realizarea indicatorului de rezultat ,,Rata financiară de lucru de cel mult 90%”, adică raportul dintre costurile operaționale în numerar (fără uzură) și veniturile operaționale în numerar.

Nu se ating țintele stabilite la indicatorul „Numărul sistemelor de aprovizionare cu apă în localitățile rurale care corespund standardelor bacteriologice”, aferent îmbunătățirii calității serviciilor de apă în localitățile rurale. Nerealizarea acestui indicator este cauzată de faptul că nici într-o localitate rurală nu s-au finalizat lucrările de reabilitare a apeductelor prevăzute în cadrul Proiectului.

Nerealizarea indicatorilor de performanță stabiliți, în cea mai mare măsură, se datorează faptului recunoscut și de Misiunile BM că pentru Proiect au fost prevăzute obiective ambițioase, care nu corespund surselor disponibile din credit.

Se atestă că în cererile de modificare a Acordului de finanțare adresate BM de către MF în anii 2010 și 2011 se solicita ajustarea indicatorilor de performanță, dar pînă la 16.07.2012 acceptul BM n-a parvenit. În cadrul ultimei Misiuni a BM din aprilie 2012 s-a convenit de a restructura Acordul de finanțare a Proiectului național, în vederea stabilirii unor obiective măsurabile, bazate pe acțiuni realiste, care ar putea fi îndeplinite și în conformitate cu indicatorii de performanță clar definiți. Astfel, noua listă de indicatori de performanță a fost remisă, spre aprobare, BM la 4 mai 2012.

Reieșind din cele menționate, se concluzionează că unii indicatori de performanță nu sînt realizați, iar alții sînt realizați parțial. Acest fapt denotă progrese neînsemnate la realizarea îndeosebi a obiectivelor Componentelor 2, 3 și 4 ale Proiectului, precum și a unor rezultate intermediare propuse la etapele anterioare implementării Proiectului. Cele menționate sînt cauzate de: tergiversările în implementarea Proiectului național; capacitățile slabe ale instituțiilor guvernamentale la pregătirea și evaluarea Proiectului; modificarea pe parcursul implementării a obiectivului Componentei 2; schimbarea frecventă a instituțiilor guvernamentale responsabile de pregătirea, evaluarea și implementarea Proiectului; neîntreprinderea măsurilor de rigoare pentru redresarea situației economico-financiare a întreprinderilor „Apă-Canal”.

3. Coordonarea activităților cu donatorii în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare necesită îmbunătățire

Pentru atingerea obiectivelor primordiale privind dezvoltarea și asigurarea durabilității la serviciile de aprovizionare cu apă și canalizare prin majorarea ponderii populației, cu acces la surse sigure de apă și cu acces la canalizare sînt necesare investiții semnificative. Potrivit estimărilor Guvernului expuse în Strategia privind aprovizionarea cu apă și canalizare a localităților din Republica Moldova, volumul de investiții necesare implementării activităților propuse pentru perioada 2008-2012 constituie 3,5 mild.lei, iar pentru anii 2013-2025 – pînă la 23,4 mild.lei. Este evident faptul că bugetul de stat și bugetele UAT nu pot satisface aceste necesități, pe care motiv Guvernul, AAPC și AAPL urmează să întreprindă măsuri concrete în vederea identificării și atragerii în sector a surselor externe.

MM, prin intermediul Agenției „Apele Moldovei”, este împuternicit să identifice și să atragă investiţiile cu cel mai înalt nivel de randament, să combine oportunităţile cu finanţarea externă şi să asigure implementarea eficientă a proiectelor investiționale.

Banca Mondială a oferit suport în vederea consolidării capacităților instituționale de atragere a investiţiilor adiționale în sector

Potrivit Regulamentului de activitate, Agenția „Apele Moldovei” este responsabilă de „asigurarea atragerii investiţiilor la construcţia obiectelor de alimentare cu apă şi canalizare”. În perioada anilor 2007-2011, Agenția „Apele Moldovei” a fost susținută de BM, prin oferirea asistenței în consolidarea capacităților instituționale ale Agenției „Apele Moldovei”.

La 05.12.2007, Agenția „Apele Moldovei” împreună cu BM au organizat și au desfășurat seminarul de coordonare a donatorilor pentru sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, care a avut ca obiectiv extinderea și majorarea finanțării externe pentru sector, pentru care și-au exprimat interesul 7 donatori:

BM – pentru finanțarea Proiectului național (14,0 mil.dolari SUA);

Comisia Uniunii Europene – pentru finanțarea sistemului de canalizare în or. Orhei (4,0 mil.dolari SUA);

Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare – pentru finanțarea sistemelor de aprovizionare cu apă în sectorul rural (2,6 mil.dolari SUA);

Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (1,0 mil.dolari SUA în r-nul Cantemir);

Agenția Internațională pentru Cooperare din Turcia – pentru sistemul de alimentare cu apă în or.Ceadîr-Lunga (5,0 mil.dolari);

IRCON din Republica Cehă – cu 1,0 mil.dolari SUA, exprimîndu-și interesul privind cofinanțarea investițiilor în acest sector;

Banca Europeană de Investiții – de pînă la 7,0 mil.dolari SUA.

Astfel, cei 7 donatori menționați și-au exprimat un interes posibil pentru finanțarea sectorului, în perioada anilor 2008-2011, cu mijloace în valoare de circa 35,0 mil.dolari SUA.

Ulterior, pe parcursul vizitelor efectuate în anii 2008-2009, echipele BM organizau întrevederi cu donatorii activi în sector. În cadrul întrunirii din septembrie 2009, organizată de misiunea BM, donatorii au accentuat că pentru ca în Republica Moldova să fie realizate strategiile de reformă și ca să crească investițiile în sectorul de apă și canalizare, este important să fie create capacităţi solide capabile să implementeze proiectele în sector. Donatorii au mai subliniat că dialogul din sector trebuie să se poarte cu o autoritate desemnată de Guvern, responsabilă pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, care va demonstra angajamentul solid al Guvernului în promovarea reformelor din sector pentru investiţiile atît de necesare. Donatorii au convenit că Guvernul trebuie să indice clar ministerul desemnat în acest sens, care va purta dialogul de politici în sector şi va monitoriza implementarea reformelor şi a proiectelor investiţionale.

Banca Mondială a acordat asistenţă Agenției ,,Apele Moldovei” la atragerea surselor de finanţare de la diferiți donatori pentru realizarea obiectivelor Proiectului Național

Ca urmare a oferirii donatorilor la momentul oportun a informației cu privire la sector, priorităţi de investiţii şi studiile de fezabilitate pentru proiectele selectate privind aprovizionarea cu apă şi canalizare, s-a reușit finanțarea paralelă din diferite surse a priorităților investiționale ale Proiectului național, la atragerea cărora a contribuit și BM. Astfel, Comisia UE a oferit un grant paralel pentru finanţarea construcţiei sistemului de epurare a apei în or.Orhei în sumă de 2,8 mil.euro, valorificat prin Proiectul dezvoltării regionale și protecției sociale (partea D). Agenția Elvețiană pentru Cooperare şi Dezvoltare este pregătită de semnarea Acordului de colaborare cu MM, în baza căruia va acorda asistență la: organizarea întrunirilor, lucrul cu locuitorii, formarea asociațiilor de consumatori, contribuția personală a locuitorilor. Cu suportul Agenției „Apele Moldovei”, în anul 2009 s-a obținut finanțarea sub formă de grant de la Comisia Europeană în valoare de 45,0 mil.euro pentru realizarea Proiectului „Programul de susținere a politicilor în sector”. Cu Banca Europeană de Investiţii, la 16.09.2010, a fost semnat Acordul de cofinanțare a Programului de dezvoltare a Companiilor de aprovizionare cu apă potabilă, prin acordarea unui credit de 10,0 mil.euro.

Acțiunile Agenției „Apele Moldovei” au atins parțial scopul propus privind coordonarea cu donatorii a asistenței financiare aferente sectorului

Agenția „Apele Moldovei”, în perioada anilor 2007-2009 (pînă la subordonarea MM), a încercat să coordoneze asistența financiară a diferitor donatori, dar a reușit parțial să o facă, deoarece o bună parte din donatori au refuzat conlucrarea cu Agenția „Apele Moldovei”, cauza fiind cea expusă: donatorii doreau să conlucreze cu un minister desemnat de Guvern. Astfel, începînd cu anul 2007, Agenția „Apele Moldovei” a convocat periodic ședințe cu donatorii, solicitînd de la aceștia coordonarea și prezentarea planurilor de investiții, dar, în realitate, majoritatea donatorilor n-au dat curs acestui apel.

La momentul actual, Agenția „Apele Moldovei” conlucrează periodic (cînd apar probleme de ordin tehnic și de proiectare) cu Agenția Elvețiană pentru Cooperare şi Dezvoltare, care reprezintă Guvernul Confederației Elvețiene și acționează prin Biroul de Cooperare din Elveția pentru Republica Moldova. În unele cazuri donatorul respectiv, care activează în comun cu Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, la inițierea proiectelor în sector s-a adresat Agenției „Apele Moldovei”, pentru consultare referitor la prioritățile investiționale în sector.

Din decembrie 2009 coordonarea cu donatorii este dirijată de către Ministerul Mediului

Rezultatele intervievării factorilor de decizie din cadrul Agenției „Apele Moldovei” denotă că aceștia observă o ușoară înviorare în conlucrarea cu donatorii, datorită coordonării acestui segment de către MM. De exemplu, Agenția Austriacă pentru Dezvoltare în anul 2010 a majorat investițiile sale de la 1,0 mil.euro anual, pînă la 5,0 mil.euro pentru implementarea Proiectului de aprovizionare cu apă a r-lui Nisporeni, iar Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare, în coordonare cu MM și Agenția „Apele Moldovei”, elaborează Planul general de aprovizionare cu apă și canalizare a r-lui Ialoveni.

Totuși, în pofida faptului că pe parcursul ultimilor 5 ani s-au desfășurat un șir de ședințe la Agenția „Apele Moldovei” și MM, cu participarea donatorilor, o bună parte din donatori refuză conlucrarea, venind cu investiții direct la beneficiarii finali.

BM, în timpul misiunilor de supraveghere a proiectelor finanțate în Republica Moldova, promovează concepția că donatorii trebuie să-şi unească eforturile pentru a realiza un impact mai mare asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare şi pentru susţinerea eforturilor ţării de realizare a Strategiei naționale de sector.

4. Monitorizarea implementării activităților în cadrul altor proiecte care susțin sectorul aprovizionării cu apă și canalizare necesită implicare mai insistentă din partea responsabililor de implementare

Proiectul de îmbunătățire a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localități finanțat de Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă

Auditul constată că, în anul 2000, Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă (în continuare – Fondul Kuweitian) a acordat un grant în valoare de 150,0 mii dinari kuweitieni (echivalentul a 500,0 mii dolari SUA), pentru efectuarea studiului de fezabilitate în scopul prioritizării localităților Republicii Moldova, pentru ameliorarea sistemelor de aprovizionare cu apă. Totodată, Fondul Kuweitian a informat că, în cazul în care în baza acestui studiu Republica Moldova va decide să contracteze un credit, în condiții favorabile, de la Fondul Kuweitian, cu suma respectivă va fi majorată valoarea creditului. Sursele destinate finanțării studiului de fezabilitate au fost gestionate de Ministerul Economiei, care a contractat serviciile de consultanţă de la Consorțiul anglo-kuweitian GIBB/KCIC, care, la rîndul său, pentru realizarea acestei sarcini, a subcontractat consultanți locali. Studiul de fezabilitate a fost elaborat prin studierea a 53 de localități în care sănătatea populației este afectată de calitatea necorespunzătoare a apei, conform listei prezentate de Ministerul Sănătății. Din 53 de localități, au fost selectate 6 localități prioritare: orașele Strășeni, Taraclia și Hîncești și satele Carbalia din UTA Găgăuzia, Sărata Veche și Risipeni din r-nul Fălești în care urma să se implementeze Proiectul.

Tergiversarea procesului de recreditare și plasarea poverii studiilor de fezabilitate realizate în 53 de localități pe contul a 6 beneficiari au stopat ritmul de implementare a Proiectului

Conform Acordului de credit[13] (în vigoare de la 22.03.2005), Fondul Kuweitian a acordat Guvernului Republicii Moldova un credit în sumă de 1,9 mil.dinari kuweitieni (în continuare – D.K.), echivalentul a 6,5 mil.dolari SUA, pe un termen de 20 de ani, cu perioada de grație de 5 ani, pentru implementarea Proiectului de îmbunătăţire a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localităţi ale Republicii Moldova.

Acordul de credit prevede că Ministerul Finanțelor și beneficiarii Proiectului vor încheia contracte de recreditare pentru sumele care vor fi utilizate la îmbunătățirea sistemului de aprovizionare cu apă din localitățile respective. Astfel, în anul 2006 au fost încheiate 6 contracte de recreditare în sumă totală de 6,5 mil.dolari SUA, cu Consiliile raionale:

Fălești – 445,9 mii dolari SUA;

Hîncești – 2720,9 mii dolari SUA;

Strășeni – 1391,5 mii dolari SUA;

Taraclia – 1770,6 mii dolari SUA și

Comitetul executiv al UTA Găgăuzia – 166,1 mii dolari SUA.

Suma de 500,0 mii dolari SUA utilizată la elaborarea studiilor de fezabilitate pentru 53 de localități a fost repartizată și inclusă în contractele de recreditare a 6 localități. Acest fapt a condiționat ulterior nedorința Consiliilor raionale de a accepta sumele repartizate pentru studiile de fezabilitate.

Conform Acordului de credit, implementarea Proiectului urma să fie realizată nu mai tîrziu de 31.12.2008.

În scopul gestionării şi monitorizării procesului de implementare a Proiectului, prin Hotărîrea Guvernului nr.1204 din 05.11.2004[14], a fost instituit Comitetul de supraveghere a Proiectului.

S-a constatat că Proiectul, inițial a fost implementat de Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, ulterior – de Agenţia pentru Dezvoltare Regională[15] și ACDT, în cadrul cărora a fost creată Unitatea de implementare a proiectului, iar începînd cu 15.09.2008, Agenția „Apele Moldovei”[16]promovează implementarea proiectului dat.

Se atestă că pe parcursul unui an de la intrarea în vigoare a creditului din acesta nu s-au efectuat debursări (22.03.2005-06.02.2006), iar în anul 2006 s-a debursat 1,0 mil.dolari SUA, în anul 2007 s-a efectuat numai o singură debursare în sumă de 0,2 mil.dolari SUA.

Din sursele debursate s-a elaborat documentația de proiect și deviz pentru cele 6 localități, s-au contractat servicii pentru supravegherea tehnică a lucrărilor și, în anul 2006, s-a desfășurat achiziția lucrărilor de reabilitare a 10 fîntîni și de forare a încă 10 fîntîni în sumă totală de 6,2 mil.lei. Pentru serviciile de consultanță la proiectarea și supravegherea lucrărilor a fost contractat Consorțiul anglo-kuweitian, care a efectuat studiul de fezabilitate, iar pentru executarea lucrărilor de reabilitare a fost contractată o companie locală.

Imprudența și loialitatea la selectarea antreprenorului au compromis realizarea în termen a Proiectului

Potrivit informațiilor prezentate auditului, Compania S.C. „Acvahelios Tehnologie” S.R.L., declarată cîștigătoare a achiziției lucrărilor de reabilitare și forare a fîntînilor, nu dispunea de calificare și echipamentul necesar pentru efectuarea lucrărilor, ceea ce a condiționat faptul că 3 membri ai grupului de lucru n-au susținut atribuirea contractului menționat companiei respective. Cu toate acestea, la 21.04.2006, Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului a încheiat un contract de antrepriză cu Compania S.C. „Acvahelios Tehnologie” S.R.L. în valoare de 6,2 mil.lei.

S-a constatat că, deşi compania a executat numai circa 15% din lucrări, pe parcursul perioadei iunie-octombrie 2006, acesteia i-au fost achitate 4,1 mil.lei, sau 65% din valoarea totală a contractului.

Responsabilii de supravegherea tehnică informau periodic Unitatea de implementare și conducerea ACDT asupra faptului că antreprenorul nu inițiază lucrările și nu dorește să livreze Companiei de supraveghere tehnică informația privind termenele și consecutivitatea executării lucrărilor, pentru a asigura supravegherea corespunzătoare a lucrărilor, precum și despre faptul că lucrările nu sînt executate calitativ[17]. Astfel, Compania care executa lucrările nu dorea să conlucreze cu consultanții care executau supravegherea tehnică, iar Unitatea de implementare nu aplana situația și nu întreprindea măsuri pentru realizarea lucrărilor. În urma acestui fapt, firma de consultanţă a refuzat să lucreze în Proiect, iar Fondul Kuweitian, la începutul anului 2007, a blocat finanțarea Proiectului.

Comitetul național pentru asistență externă acordată Republicii Moldova a întreprins măsuri de deblocare a Proiectului

La 30.05.2007, în cadrul ședinței Comitetului național pentru asistență externă acordată Republicii Moldova s-a discutat necesitatea deblocării stării de lucruri create la realizarea Proiectului, fiind menționate cauzele ce au generat situația respectivă: incapacitatea Unității de implementare din cadrul ACDT de a asigura o conlucrare cu consultantul internațional și executarea necalitativă a lucrărilor de către antreprenor. De asemenea, la ședință s-a discutat chestiunea repartizării surselor creditului pentru studiul de fezabilitate și s-a decis: (1) MF va asigura preluarea asupra bugetului de stat a obligației privind restituirea mijloacelor pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru 47 de localități care n-au intrat în Proiect, pentru care a fost realizat studiul de fezabilitate, iar suma aferentă localităților beneficiare va fi atribuită Consiliilor raionale corespunzătoare; (2) ACDT va asigura formarea unei entități unice responsabile de implementarea tuturor proiectelor în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare.

Deși la momentul încheierii Acordului de credit era deja creată Unitatea de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare[18], implementarea Proiectului n-a fost direcționată acesteia. Ca rezultat, în perioada anilor 2004-2007, s-au schimbat 3 echipe de implementare a Proiectului finanțat de Fondul Kuweitian, care n-au fost capabile să monitorizeze și să implementeze corespunzător Proiectul.

Încercările Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului de a impune Compania S.C. „Acvahelios Tehnologie” S.R.L. să recupereze pierderile n-au fost suficiente

În anul 2008, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului a adresat o cerere de chemare în judecată a Companiei S.C. „Acvahelios Tehnologie” S.R.L., solicitînd rezilierea Contractului de antrepriză nr.2 din 21.04.2006 și restituirea sumei achitate de 306,8 mii dolari SUA (echivalentul a 4,1 mil.lei).

În decembrie 2008, Curtea de Apel Economică a adoptat o hotărîre, prin care a reziliat contractul de antrepriză, dar a respins cererea privind restituirea sumei de 306,8 mii dolari SUA. Se relevă că, deși hotărîrea era cu drept de recurs în termen de 20 de zile, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului nu s-a folosit de dreptul oferit de lege și n-a întreprins măsuri pentru recuperarea sumei achitate neîntemeiat.

Nu s-a simțit impulsionare în realizarea Proiectului nici după ultima schimbare a responsabilului de implementare

După cum s-a menționat, începînd cu 15.09.2008, activitățile de implementare a Proiectului revin Agenției „Apele Moldovei”. Din momentul preluării responsabilităților menționate, s-a efectuat o singură debursare din credit pentru achitarea datoriei în sumă de 60,8 mii dolari SUA Companiei de consultanță Jacobs GIBB/KCIC pentru serviciile prestate. Alte activități în cadrul Proiectului n-au fost realizate.

De la semnarea Acordului de credit (27.07.2004) pînă la momentul actual, partea moldovenească a solicitat de 3 ori de la conducerea Fondului Kuweitian prelungirea termenului de implementare a Proiectului. Ultimul termen a expirat la 30.06.2012, dar nici pînă la această dată nu s-a reușit asimilarea surselor și realizarea obiectivelor Proiectului.

Ultima evaluare din anul 2012 denotă insuficiența surselor contractate inițial pentru executarea lucrărilor de reabilitare a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localități

În anul 2012 s-au evaluat lucrările necesare ce urmează a fi executate pentru implementarea Proiectului. În rezultatul evaluării preliminare de către proiectant, s-a constatat că sursele contractate inițial pentru executarea lucrărilor de reabilitare a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localități sînt insuficiente, deoarece costurile de deviz elaborate în anul 2007 s-au majorat substanțial (circa 50%). În această conjunctură, la 07.03.2012, Agenția „Apele Moldovei” a solicitat Fondului Kuweitian extinderea termenului de implementare cu 24 de luni și majorarea creditului cu 4,5 mil.dolari SUA. Fondul Kuweitian a acceptat prelungirea termenului solicitat cu condiția prezentării unei cereri oficiale din partea Guvernului Republicii Moldova. Cît privește majorarea finanțării creditului, urmează să fie elaborat un studiu de fezabilitate pentru aprecierea exactă a mijloacelor financiare necesare implementării Proiectului. Totodată, Agenția „Apele Moldovei” a solicitat Fondului Kuweitian ca mijloacele financiare pentru elaborarea studiului de fezabilitate să fie acoperite din creditul respectiv.

Generalizînd cele expuse, se concluzionează că de la intrarea în vigoare a creditului (22.03.2005) pînă la momentul actual, cu excepția elaborării documentelor de proiect și deviz pentru 6 localități, n-a fost realizată pînă la capăt nici o activitate și, corespunzător, nici un obiectiv, la implementarea Proiectului nu s-au înregistrat progrese, fiind efectuate cheltuieli neîntemiate în sumă de 4,1 mil.lei pentru achitarea lucrărilor necalitative sau nerealizate, iar din bugetul de stat s-au efectuat cheltuieli pentru achitarea dobînzilor aferente creditului debursat în sumă de 0,1 mil.dolari SUA și rambursarea creditului în sumă de 0,5 mil.dolari SUA. Cele menționate au fost cauzate de schimbarea frecventă a instituțiilor guvernamentale care au gestionat Proiectul și de lipsa personalului calificat în cadrul acestora, capabil să evalueze și să implementeze proiecte investiționale finanțate din surse externe.

Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă se implementează cu întîrzieri

La începutul anului 2011, BERD a demarat implementarea „Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă”, Proiect comun al Comisiei Uniunii Europene şi BERD. Beneficiarii finali vor fi întreprinderile ,,Apă-Canal” din 6 oraşe (Florești, Soroca, Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga) care doresc să restructureze şi să extindă activităţile lor la nivel regional. Pentru implementarea Proiectului menționat BERD și Banca Europeană de Investiţii acordă împrumuturi Guvernului Republicii Moldova de cîte 10,0 mil.euro fiecare, și este oferit un grant de 10,0 mil.euro din partea Facilității Investiţiilor de Vecinătate (NIF) al UE. Astfel, Proiectul implică un program în valoare totală de 30,0 mil.euro, și anume: 20,0 mil.euro – credit acordat Guvernului Republicii Moldova și 10,0 mil.euro – sub formă de grant. Guvernul a decis să acorde Regiilor „Apă-Canal” creditul contractat de la Banca Europeană de Investiții sub formă de grant.

Obiectivul Proiectului este de a promova reforma sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare, de a crea modele de operatori independenți care să presteze servicii la standarde acceptabile. Regiile selectate în cadrul acestui Proiect vor fi susținute în extinderea serviciilor lor în afara orașului, în vederea asigurării eficienței investiției și costurilor operaționale cu tarife accesibile.

Se prevede ca Proiectul să fie finalizat pînă la 31.12.2013, cînd va demara și rambursarea creditului.

În cadrul Proiectului vor fi finanțate 3 tipuri de lucrări: reabilitarea/ extinderea sistemului de aprovizionare cu apă în 6 orașe; extinderea sistemului de aprovizionare cu apă de la 6 orașe spre alte 30 localități; reabilitarea/extinderea sistemului de canalizare în 3 orașe.

Regiile ,,Apă-Canal” din cele 6 localități se angajează: (1) să ajusteze tarifele și să asigure rentabilitatea întreprinderilor de aprovizionare cu apă pentru a îmbunătăți randamentul lor financiar și operațional, precum și viabilitatea lor financiară în general; (2) să regionalizeze activitatea întreprinderilor menționate prin extinderea operațiunilor acestora în localitățile vecine selectate (devenind, astfel, companii regionale).

Implementarea Proiectului de aprovizionare cu apă și canalizare se prevede în următoarele raioane și localități:

Florești (or.Florești, or.Ghindești, or.Mărculești, satele: Ghindești, Mărculești, Lunga, Izvoare, Domulgeni, Cenușa, Vărvăreuca);

Orhei (or.Orhei, satele: Step-Soci, Budei, Seliște, Lucășeuca, Burhuta);

Ceadîr-Lunga (or.Ceadîr-Lunga, satele: Baurci, Cazaclia, Beșghioz, Tomai);

Soroca (or.Soroca, satele Zastînca, Egoreni, Rublenița, Regina Maria, Hristici);

Hîncești (or.Hîncești, satele: Bozieni, Logănești, Mereșeni, Fîrlădeni, Buțeni);

Leova (or.Leova, satele: Sărata Nouă, Cazangic).

Conform Acordului de împrumut încheiat cu BERD, Regiile ,,Apă-Canal” achită comisionul unic de acordare în mărime de 100,0 mii euro, sau 1% din suma creditului și comision de angajament în mărime de 0,5% anual pentru suma neretrasă din credit.

La 01.07.2012, pentru împrumutul acordat de BERD au fost achitate dobînzi în mărime de 3,6 mii euro și comisionul de angajament în mărime de 92,9 mii euro.

Deși, potrivit contractului de subîmprumut, primăriile localităților beneficiare ale Programului urmau să achite Regiilor ,,Apă-Canal” din regiune sumele aferente creditului BERD (comisionul de acordare, dobînzile și comisionul de angajament), direcționate fiecărei localități, acestea nu și-au onorat obligațiunile, suma totală fiind achitată de Regiile ,,Apă-Canal”. Achitarea comisionului de angajament pentru suma neretrasă din credit după expirarea a 180 de zile de la semnarea Acordului de credit este condiționată de tergiversarea în timp a implementării Programului.

De asemenea, conform Acordului de împrumut semnat între Banca Europeană de Investiții și Guvernul Republicii Moldova, acesta din urmă va achita un comision unic în mărime de 50,0 mii euro și taxa de angajament în mărime de 0,1% anual pentru soldul creditului nedebursat.

Pînă la 01.07.2012, din bugetul de stat, a fost achitat comisionul unic pentru acordare de 50,0 mii euro și taxa de angajament pentru neutilizarea împrumutului contractat în mărime de 17,7 mii euro, echivalentul a 280,1 mii lei.

În opinia Companiei de consultanță „EPTISA”, care acordă suport la implementarea Proiectului, cauzele de întîrziere a implementării Proiectelor sînt: (1) întreprinderile „Apă-canal” n-au elaborat documentația tehnică pentru lucrările care urmează a fi executate în cadrul Proiectului sau n-au expertizat-o în modul stabilit; (2) calitatea proastă a documentației de proiect și deviz care, după revizuirea de către experții Companiei „EPTISA”, este restituită pentru a fi corectată sau elaborată din nou; (3) calitatea sursei de apă care, în multe cazuri, este nepotabilă.

În cadrul Programului respectiv, la 14.06.2012 s-au inițiat lucrările de reabilitare și construcție a 20 km de rețele de canalizare în or.Orhei. Valoarea totală a lucrărilor constituie 1,6 mil.euro. Pentru implementarea programului în or.Ceadîr-Lunga, a fost semnat contractul pentru 2 loturi din 4, iar la Hîncești a fost desemnat cîștigătorul pentru executarea lucrărilor de construcție a apeductului în toate localitățile incluse în Proiect.

Se menționează că, urmare efectuării auditului în cadrul entităților respective, au fost întocmite și prezentate acestora Note informative privind rezultatele auditului, iar întru remedierea celor expuse au fost înaintate recomandări de înlăturare a deficiențelor care urmează să contribuie și la ameliorarea situației în domeniul abordat.

Concluzie generală

Generalizînd cele menționate, se atestă că, pe parcursul ultimilor 10 ani, problema accesului redus al populației la apa potabilă calitativă și sisteme de canalizare, cauzat de calitatea necorespunzătoare a apei potabile, de starea deplorabilă de aprovizionare cu apă și canalizare, de poluarea continuă a apelor de suprafață și subterane, a fost și rămîne în vizorul Guvernului, AAPC și AAPL. S-au depus eforturi pentru a îmbunătăți starea lucrurilor în sectorul respectiv, fiind identificate și alocate surse financiare interne și externe, îndreptate spre extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și reabilitarea apeductelor și a sistemelor de canalizare, îmbunătățirea calității apei potabile, reformarea întreprinderilor „Apă-Canal” în vederea prestării serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare calitative și la un preț accesibil, fiind obținute unele realizări.

În același timp, constatările din Raport evidențiază prezența unor nereguli, disfuncționalități și necoordonări la etapa de stabilire a priorităților și selectare a beneficiarilor de Proiecte; la elaborarea, expertizarea și acceptarea documentației de proiect de către toți actorii implicați în realizarea, monitorizarea și evaluarea activităților; la coordonarea acțiunilor aferente unuia și aceluiași obiectiv finanțat din diferite surse; la etapa de luare a deciziilor importante etc.

În această ordine de idei, evidențiem unele probleme cu care se confruntă toate părțile participante la realizarea Proiectelor, efectele cărora împiedică procesul de reformare a sectorului în ansamblu, precum și implementarea Proiectelor, în particular, după cum urmează:

Legislaţia naţională nu prevede exhaustiv atribuţiile organelor centrale de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul alimentării cu apă potabilă, acestea fiind formulate în mod general, fără divizare pe niveluri.

Reorganizarea frecventă a instituțiilor guvernamentale responsabile de pregătirea Proiectelor și de gestionarea acestora conduce la nereușite și utilizări ineficiente în procesul de realizare a activităților Proiectelor.

Insuficiența efectivului de personal în general și lipsa personalului calificat/specializat capabil să evalueze și să implementeze proiecte investiționale finanțate din surse externe în cadrul organelor AAPC și AAPL reprezintă un impediment major la realizarea cu succes a Proiectelor. (Economisim mijloace publice la întreținerea a 1-2 unități în cadrul cîtorva AAPC și AAPL și pierdem zeci de milioane de lei ca efect al lipsei de implicare profesionistă în implementarea și monitorizarea proiectelor).

Conlucrarea și coordonarea activităților în sector între AAPC (responsabile de elaborarea politicilor și implementarea acestora) și AAPL (care implementează proiecte în domeniul apei și canalizării) este slabă și necesită îmbunătățire. Se relevă că nici Agenția „Apele Moldovei”, nici Ministerul Mediului nu dețin informația privind situația reală din sector pentru fiecare localitate din Republica Moldova.

Ministerul Mediului nu dispune de un mecanism funcțional și eficient de acumulare a informaţiei privind situația în sector, care ar permite crearea unei baze de date privind starea ramurii, din care motiv este complicat ca MM să-și exercite atribuţia ce ţine de evaluarea sectorului.

Apar probleme majore la implementarea proiectelor legate de cadrul normativ-regulator din domeniul construcției. Auditul atestă că documentația normativă în construcții, utilizată la elaborarea proiectelor tehnice detaliate și realizarea lucrărilor în sector, elaborată încă în perioada sovietică, provoacă nedumerirea donatorilor și condiționează supradimensionarea sistemelor și utilizarea ineficientă a surselor financiare și, în final, tarife majorate la servicii.

Calitatea joasă a proiectelor tehnice detaliate elaborate provoacă impedimente la realizarea în termen și afectează calitatea lucrărilor.

Beneficiarii de surse din credite și granturi nu se conformează condițiilor stabilite în acorduri și nu realizează recomandările consultanților stipulate în studiile de fezabilitate.

Este evident faptul că numai examinarea minuțioasă a problemelor de către Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Mediului, Agenția „Apele Moldovei”, UIP, AAPL, beneficiarii de proiecte și donatori va permite, pe de o parte, găsirea soluției optime de îmbinare a principiilor transparenței, economicității și eficacității la reformarea sectorului de aprovizionare cu apă și canalizare prin activitățile propuse la nivel de proiecte susținute atît din sursele interne, cît și din cele externe, iar, pe de altă parte, obținerea rezultatelor care vor satisface așteptările tuturor actorilor participanți la proces.

5. Alte probleme constatate în cadrul auditului

Se relevă că în cadrul auditului performanței au fost identificate unele deficiențe care nu țin nemijlocit de obiectivele auditului, însă reieșind din faptul că acestea urmează a fi înlăturate în regim de urgență, pentru a dispune de o evidență veridică a bunurilor materiale, auditul s-a axat și pe aceste probleme.

Astfel, au fost constatate nereguli și deficiențe la înregistrarea în evidența contabilă a bunurilor aferente sistemului de aprovizionare cu apă și canalizare, condiționate de neîntocmirea corespunzătoare a documentelor respective, după cum urmează:

În perioada anilor 2007-2011, Consiliile orășenești Orhei, Soroca, Căușeni, Cahul, Florești și Ungheni au transmis bunuri cu titlu gratuit și au alocat mijloace financiare, care constituie patrimoniu public în valoare de 33,1 mil.lei, întreprinderilor ,,Apă-Canal”, fără a le înregistra la majorarea capitalului social al acestora.

Politica de contabilitate a întreprinderilor „Apă-Canal” verificate nu include reguli de contabilizare a bunurilor materiale primite cu titlu gratuit și a surselor financiare alocate pentru finanțări cu destinație specială. Acest fapt a condiționat înregistrarea incorectă a mijloacelor și bunurilor intrate la 2 întreprinderi (Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca și Î.M. Regia „Apă-Canal” Orhei) în sumă totală de 7,2 mil.lei, iar 3 întreprinderi (Î.M. Regia „Apă-Canal” Bălți,

S.A. „Servicii Comunale Florești” și Î.M. „Apă-Canal” Ungheni)

au înregistrat neregulamentar la venituri bunurile materiale primite cu titlu gratuit în valoare totală de 39,3 mil.lei.

Neîntocmirea corespunzătoare a documentelor primare justificative la 4 primarii (s.Văleni, s.Sarata Nouă, s.Beștemac și s.Colibași), în baza cărora se efectuează înregistrările contabile și nefamiliarizarea specialiștilor contabili cu prevederile actelor normative aferente, ca urmare nefiind reflectate în evidența contabilă unele fapte economice în valoare de 5,5 mil.lei, precum și formarea incorectă a valorii inițiale a obiectelor de inventar la 2 primării (s.Văleni și s.Colibași) în valoare de 10,6 mil.lei.

La Agenția „Apele Moldovei

” sursele alocate din bugetul de stat în sumă de 9,8 mil. lei, pentru elaborarea schemei complexe de alimentare cu apă și canalizare a localităților pînă în anul 2015

și documentației de proiect și deviz pentru aprovizionarea cu apă a 7 localități rurale, n-au fost reflectate la mijloace fixe, fiind diminuată valoarea patrimoniului de stat.

Alocațiile de la componenta de bază a bugetului de stat pentru elaborarea Strategiei dezvoltării resurselor de apă în sumă de 7,6 mil.lei nu sînt reflectate în evidența contabilă a Agenției „Apele Moldovei”, fiind decontate la cheltuieli.

Echipa de audit:

Șeful echipei

Controlor principal de stat, auditor public A. Ghilețchi

Membrul echipei

Controlor de stat V. Capcelea

Anexa nr.1

* Guvernul va aloca sursele creditului sub formă de grant

Sursă: Acordurile de finanțare/grant și informațiile Ministerului Finanțelor

Anexa nr.2

Domeniul de aplicare şi metodologia Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi, în conformitate cu Programele activității de audit pe anii 2011 și 2012, a inițiat auditul performanței realizării obiectivelor Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și a altor surse destinate sectorului, pentru a verifica gradul de implementare a obiectivelor Proiectelor, a evalua eficacitatea măsurilor întreprinse la pregătirea, implementarea Proiectelor de către instituțiile abilitate și pentru a determina ce acțiuni urmează a fi întreprinse în vederea realizării obiectivelor propuse și eficientizării utilizării mijloacelor financiare direcționate în sector.

În cadrul auditului au fost evaluate performanțele implementării Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și alte 3 proiecte investiționale tangențiale Proiectului național, după cum urmează: 1) Proiectul-pilot de aprovizionare cu apă și canalizare, 2) Proiectul infrastructurii de mediu (Stația de epurare or.Soroca) și 3) Proiectul dezvoltării regionale și protecției sociale (partea D – stația de epurare din or.Orhei), în anii 2007-2011. Perioada dată a fost selectată, deoarece cuprinde procesul realizat de la inițierea Proiectului național pînă la momentul actual. Astfel, auditul a evaluat performanțele atinse la fiecare etapă, pentru formarea viziunilor clare și obiective asupra eficienței măsurilor întreprinse de instituțiile guvernamentale responsabile de sector.

Auditul a inclus, de asemenea, și evaluarea mersului implementării altor 2 proiecte investiționale, și anume: (i) ,,Proiectul de îmbunătățire a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localități”, finanțat de Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă, deoarece, exercitînd auditul la Agenția ,,Apele Moldovei”, am identificat deficiențe și la realizarea acestui Proiect; (ii) ”Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă”, deoarece în cadrul desfășurării procedurilor de audit la 3 beneficiari ai Proiectului național am identificat tergiversarea implementării Proiectului Comisiei Uniunii Europene, care generează achitarea de către întreprinderile ,,Apă-Canal” a taxelor și dobînzilor, nefiind demarată implementarea.

Examinările s-au efectuat prin teste de fond, proceduri analitice și teste ale detaliilor, rapoartelor financiare și de progres, studiilor de fezabilitate, tranzacțiilor și înregistrărilor, asupra procedurilor de procurări, selectate prin eșantionare și au avut drept scop obținerea de probe relevante și rezonabile, care să susțină concluziile și credibilitatea constatărilor de audit.

În cadrul auditului, au fost intervievați oficialii-cheie ai AAPL, entităților auditate, care și-au expus părerea privind procesul de implementare a Proiectelor și cauzele nerealizării obiectivelor acestora.

Activitatea de audit a fost desfășurată în conformitate cu Programul activității de audit, cu Standardele de audit ale Curții de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanței, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaționale de Audit.

Misiunea de audit a fost exercitată la Unitatea de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare, la Agenția „Apele Moldovei”, la 7 întreprinderi ,,Apă-Canal”: Î.M. Regia „Apă-Canal” Bălți , Î.M. Regia „Apă-Canal” Orhei, Î.M. „Apă-Canal” Ungheni, Î.M. „Apă-Canal” Cahul, Î.M. „Apă-Canal” Căușeni, S.A. „Servicii Comunale Florești” și Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca și la 4 autorități publice locale de nivelul I: primăria Colibași, r-nul Cahul, primăria Văleni, r-nul Cahul, primăria Beștemac, r-nul Leova și primăria Sărata Nouă, r-nul Leova.

În cadrul auditului au fost efectuate unele verificări și s-au obținut informații de la Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor și Fondul de Investiții Sociale.

Pentru a realiza obiectivele prestabilite, misiunea de audit a întreprins activități specifice prin aplicarea unor tehnici speciale de audit și a utilizat diferite metode de colectare a probelor. Prin urmare:

pentru a stabili criteriile de audit, am studiat Acordurile de finanțare, DEP și Manualele Operaționale ale Proiectelor;

pentru a evalua etapa de pregătire a Proiectului național, am studiat studiile de fezabilitate și materialele aferente Misiunilor BM de pregătire a Proiectului național;

pentru a identifica sursele de finanțare a etapei de pregătire și evaluare a Proiectului național, am studiat informațiile aferente implementării Proiectului-pilot;

pentru a evalua gradul în care au fost urmate de către beneficiarii Proiectului și instituțiile guvernamentale responsabile de sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare recomandările, prioritizările și estimările investițiilor propuse în studiile de fezabilitate, am formulat întrebări și am obținut răspunsuri și copii ale documentelor aferente domeniului dat de la conducătorii întreprinderilor și instituțiilor, am analizat activitățile și valoarea acestora, pentru fiecare beneficiar din DEP și cele real executare;

pentru evalua mersul implementării Proiectului național, am analizat Rapoartele de activitate și dările de seamă privind debursările și cheltuielile din sursele creditului;

pentru a determina performanțele implementării Proiectului național de către fiecare beneficiar, am evaluat realizarea activităților în fiecare localitate și am determinat tangența Proiectului național cu alte 3 Proiecte investiționale;

pentru a determina gradul în care proiectele tangențiale influențează implementarea Proiectului național, am studiat performanța implementării celor 3 proiecte tangențiale;

pentru a stabili corectitudinea includerii în Proiect a localităților rurale, am analizat respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite pentru selectare;

pentru a determina performanța implementării Proiectului național, am analizat realizarea indicatorilor de performanță pentru obiectivele aferente fiecăreia din cele 4 Componente ale Proiectului național;

pentru a determina cauzele tergiversării implementării Proiectelor și dacă sursele s-au utilizat eficient, am evaluat selectiv 24 de proceduri de achiziții;

pentru a determina eficiența utilizării surselor și bunurilor achiziționate din credite/donații, am analizat documentele și informațiile obținute de la 11 beneficiari și instituțiile guvernamentale responsabile și am verificat selectiv echipamentele livrate de Unitatea de implementare către MM;

pentru a identifica situația la fața locului privind mersul implementării Proictelor, am efectuat vizite în teritoriu la 5 întreprinderi ,,Apă-Canal”, la Întreprinderea interraională de stat ,,Acva-Nord” și la 3 primării sătești şi am intervievat 31 de persoane responsabile, inclusiv 9 conducători de întreprinderi, 2 președinți de raion, 11 primari și 9 reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale;

pentru a identifica domeniile care necesită îmbunătățire și a formula recomandări, am obținut opinii de la 2 experți locali și de la 2 consultanți internaționali;

pentru a evalua mersul deservirii creditelor, am obținut și am analizat informațiile aferente de la MF;

pentru a determina corectitudinea raportării la majorarea valorii patrimoniului public a surselor alocate din bugetul public în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, am analizat documentele aferente transmiterii și înregistrării bunurilor și surselor financiare;

pentru a evalua mersul implementării proiectelor, am studiat documentele aferente vizitelor Misiunilor BM;

pentru a determina performanțele atinse în realizarea obiectivelor la diferite etape ale Proiectelor, am studiat Cererile de modificare ale Acordului de finanțare și Amendamentele acceptate la acesta.

Anexa nr.3

Activitățile real executate în cadrul Componentei 1 a Proiectului național, la 01.07.2012

Descrierea activităţilor
conform DEP
Costul estimat (mii dolari SUA)Descrierea activităţilor
real executate
Costul activităților real executate la 01.07.2012 (mii dolari SUA)% executării
TOTAL8000TOTAL5216,965,2%
1. Orașul Bălți15001. Orașul Bălți1245,183,0%
1.1. Reabilitarea și construcția a 12 km de rețea de distribuție a apei10501.1. Reabilitarea a 4,7 km de rețea de distribuție a apei1201,7114,4%
1.2. Procurarea și instalarea transformatorului pentru stația de pompare20000
1.3. Procurarea unui excavator1001.2. Procurarea unui excavator36,736,7%
1.4. Servicii de consultanță (pentru a fi combinate cu alte localități)1501.3. Servicii de consultanță6,74,5%
2. Orașul Cahul15002. Orașul Cahul626,541,8%
2.1. Reabilitarea stației de tratare a apei, incluzînd filtre rapide4902.1. Echipament de laborator107,2
2.2. Reabilitarea a 8,2 km de conducte, inclusiv fîntîni, supape și accesorii8602.2. Reabilitarea a circa 14 km de rețea de aprovizionare cu apă420,248,9%
2.3. Servicii de consultanță (pentru a fi combinate cu alte localități)1502.3. Servicii de consultanță99,166,1%
3. Orașul Căușeni10003. Orașul Căușeni786,578,7%
3.1. Reabilitarea stației principale de pompare a apei2003.1. Reabilitarea stației principale de pompare a apei482,860,4%
3.2. Reabilitarea a 5 km de conducte magistrale de distribuție a apei4003.2. Reabilitarea a 5 km de conducte magistrale de distribuție a apei
3.3. Proiectarea și reabilitarea a 1 km de rețea de canalizare1003.3. Proiectarea și reabilitarea a 1 km de rețea de canalizare
3.4. Reabilitarea a 2 stații de pompare a apelor uzate1003.4. Reabilitarea a 2 stații de pompare a apelor uzate
3.5. Construcția unei stații de clorinare
3.5. Servicii de consultanță (pentru a fi combinate cu alte localități)1003.6. Servicii de consultanță123,3123,3%
3.6. Procurarea unui excavator și a unui camion de spălare a rețelelor1003.7. Procurarea unui excavator și a unui camion de spălare a rețelelor180,4180,4%
4. Orașul Florești10004. Orașul Florești992,599,3%
4.1. Reabilitarea și construcția a 8 km de rețea de distribuție a apei6504.1. Reabilitarea a 8 km de rețea de distribuție a apei226,234,8%
4.2. Procurarea apometrelor504.2. Procurarea apometrelor5491098,0%
4.3. Echipament2004.3. Procurarea a 2 excavatoare și a echipamentului158,679,3%
4.4. Servicii de consultanță (pentru a fi combinate cu alte localități)1004.4. Servicii de consultanță4,74,7%
4.5. Procurarea sistemului SCADA54
5. Orașul Orhei5005. Orașul Orhei284,456,9%
5.1. Construcția colectorului spre noua stație de epurare a apelor uzate5005.1. Construcția colectorului spre noua stație de epurare a apelor uzate284,456,9%
6. Orașul Soroca5006. Orașul Soroca00,0%
6.1. Reconstrucția stației de pompare a apelor uzate150Debursări nu s-au efectuat
6.2. Construcția a 4 km de colector sub presiune300
6.3. Servicii de consultanță (pentru a fi combinate cu alte localități)50
7. Orașul Ungheni20007. Orașul Ungheni1281,964,1%
7.1. Reabilitarea stației de tratare a apei4007.1. Reabilitarea stației de tratare a apei183,245,8%
7.2. Procurarea unui camion3507.2. Procurarea unui camion de spălare a rețelelor și procurarea echipamentului200,157,2%
7.3. Proiectarea și reabilitarea a 10 km de conducte magistrale8007.2. Reabilitarea a 10 km de rețele de aprovizionare cu apă și a stației de pompare491,761,5%
7.4. Echipament de laborator2507.4. Echipament de laborator97,338,9%
7.5. Servicii de consultanță (pentru a fi combinate cu alte localități)2007.4. Servicii de consultanță11859,0%
7.5. Procurarea apometrelor191,6

Sursă: Documentul de evaluare a Proiectului național, Informația prezentată de Unitatea de implementare

Anexa nr.4

Localitățile rurale beneficiare de mijloacele creditului în cadrul Componentei 2 a Proiectului național

Nr. d/oDenumirea localitățilorDestinație investiții din creditPerioada includerii în ProiectValoarea lucrărilor conform devizelor expertizateCostul serviciilor de proiectareTotal din creditLocalități incluse în Strategia GuvernuluiLista localităților afectate de secetăLocalități nefezabile
1s. Beștemac,
r-nul Leova
Lucrărioct. 20112443,12443,1++
2s. Sărata Nouă ,
r-nul Leova
Lucrăriiulie 20112401,72401,7+-
3s.Gura-Bîcului,
r-nul Anenii Noi
Proiect și devizaug. 2010139,6139,6--
4s. Șerpeni, r-nul Anenii NoiProiect și devizaug. 2010272,7272,7--
5s. Calfa,
r-nul Anenii Noi
Proiect și devizaug. 2010139,6139,6-+
6s. Chetrosu,
r-nul r. Drochia
Proiect și devizaug. 2011240,0240,0+-
7s. Cotova, r-nul DrochiaProiect și devizaug. 2010325,0325,0--
8s. Colibași,
r-nul Cahul
Lucrărinoiem. 20113117,03117,0++
9s. Văleni,
r-nul Cahul
Lucrăriaugust 20111576,01576,0++
10s. Seliște,
r-nul Nisporeni
Proiect și devizaugust 2010199,4199,4--
11s. Grozești,
r-nul Nisporeni
Proiect și devizaugust 2010199,4199,4++
12s. Drepcăuți ,
r-nul Briceni
Proiect și devizaugust 2010300,0300,0--
13s. Dubăsarii Vechi, r-nul CriuleniProiect și devizaug.2010/ mai 2012148,5148,5--
14s. Năvârneți ,
r-nul Fălești
Proiect și devizaug.2010/ mai 20128308,3300,08608,3++
15s. Nișcani,
r-nul Călărași
Proiect și devizaugust 2010272,7272,7++
16s. Pîrîta,
r-nul Dubăsari
Lucrărinoiem. 20111319,61319,6+-
17s. Pohrebeni
r-nul Orhei
Proiect și devizaug.2010/ mai 20121925,978,02003,9-+
18s. Sănătăuca,
r-nul Florești
Proiect și devizaug.2010/ mai 20127257,4210,07467,4++
19s. Zahorna,
r-nul Șoldănești
Proiect și devizaug.2010/ mai 2012112,0112,0-+
Total28349,02936,931285,9

Sursă: Raportul Studiului de fezabilitate, efectuat în 60 de localități, Listele localităților întocmite la diferite etape ale Proiectului național, Informațiile Agenției „Apele Moldovei” și Unității de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare

Anexa nr.5

Realizarea indicatorilor de performanță pentru anul 2011

Nr.
d/o
IndicatoriMăsurare
Valoarea de bazăProgres cumulativValoarea-ținta la finele Proiectului
Localitate/valoareDataLocalitate/valoareDataLocalitate/valoareData
1Rata gospodăriilor conectate la o rețea de aprovizionare cu apă prin apeduct – Indicator de rezultatBălți8331.12.2007Bălti89,531.12.2011Bălti8531.12.2012
Cahul95Cahul95Cahul95
Căușeni76Căușeni78Căușeni80
Florești85Florești77,7Florești90
Orhei60Orhei91Orhei92
Ungheni80Ungheni87,4Ungheni85
2Rata gospodăriilor conectare la o rețea de canalizare –Indicator de rezultatBălti7331.12.2007Bălti8031.12.2011Bălti7331.12.2012
Cahul76Cahul76Cahul77
Căușeni32Căușeni32Căușeni35
Florești42Florești42,3Florești42
Orhei58Orhei52,5Orhei58
Ungheni59Ungheni60Ungheni60
3Numărul de ore de aprovizionare cu apă –Indicator de rezultatBălti2431.12.2007Bălti2431.12.2011Bălti2431.12.2012
Cahul19Cahul24Cahul20
Căușeni15Căușeni24Căușeni20
Floreşti24Florești24Florești24
Orhei24Orhei24Orhei24
Ungheni24Ungheni24Ungheni24
4Rata mostrelor de aprovizionare cu apa care corespund standardelor de calitate din Republica Moldova -– Indicator de rezultatBălti9831.12.2007Bălti10031.12.2011Bălti9831.12.2012
Cahul99Cahul100Cahul100
Căușeni92Căușeni94Căușeni98
Florești100Florești100Florești100
Orhei100Orhei100Orhei100
Ungheni100Ungheni100Ungheni100
5Apa nefacturată, adică apa captată măsurată și estimată minus consumul de apă măsurat și estimat raportat la apa captată măsurată și estimată (%) – Indicator de rezultatBălti5831.12.2007Bălti41,731.12.2011Bălti5231.12.2012
Cahul35Cahul48,3Cahul33
Căușeni55Căușeni52,8Căușeni50
Florești57Florești48,8Florești50
Orhei53Orhei46Orhei52
Ungheni44Ungheni42,1Ungheni40
6Rata financiară de lucru, adică raportul dintre costurile operaționale în numerar (fără uzură)/veniturile operaționale in numerar –Indicator de rezultatBălti1,0531.12.2007Bălti1,0431.12.2011Bălti0,9031.12.2012
Cahul1,08Cahul0,97Cahul0,85
Căușeni1,14Căușeni0,91Căușeni0,91
Florești0,78Florești0,89Florești0,80
Orhei0,86Orhei1,65Orhei0,90
Ungheni0,93Ungheni1,00Ungheni0,90
7Numărul de angajați ai Regiilor ,,Apă- Canal” pentru una (1) mie gospodarii conectate la o rețea de aprovizionare cu apa – Indicator de rezultat intermediarBălti1031.12.2007Bălti8,931.12.2011Bălti931.12.2012
Cahul14Cahul13Cahul13
Căușeni12Căușeni10,4Căușeni12
Florești22Florești16,7Florești18
Orhei20Orhei18,5Orhei16
Ungheni11Ungheni12Ungheni10
8Nivelul actual de instruire acordată, măsurat in zile de instruire –Indicator de rezultat intermediarBălti7531.12.2007Bălti4831.12.2011Bălti9031.12.2012
Cahul0Cahul65Cahul0
Căușeni24Căușeni24Căușeni28
Florești12Florești20Florești26
Orhei56Orhei16Orhei85
Ungheni75Ungheni10Ungheni90
9Cantitatea totală anuală a consumului de energie electrică măsurat în MWh – Indicator de rezultat intermediarBălti1021631.12.2007Bălti9696,431.12.2011Bălti31.12.2012
Cahul2259Cahul2250Cahul
Căușeni600Căușeni638Căușeni
Florești1058Florești1215,3Florești
Orhei1606Orhei1754,9Orhei
Ungheni1975Ungheni1763Ungheni
10Numărul de sisteme de aprovizionare cu apă reabilitate în regiunile rurale – Indicator de rezultat031.12.2007031.12.20112231.12.2012
11Numărul sistemelor de aprovizionare cu apă în localitățile rurale care corespund standardelor bacteriologice – Indicator de rezultat84%31.12.200784%31.12.2011100%31.12.2012
12Numărul de sate pentru care s-a semnat contract de reabilitare a apeductelor –Indicator de rezultat intermediar031.12.2007Sărata Nouă, Văleni, Colibași, Pîrîta, Beștemac531.12.20112231.12.2012
13Numărul de angajați ai MM responsabili de aspectele fiduciare ale Proiectului – Indicator de rezultat intermediar031.12.2007031.12.2011431.12.2012

Sursă: Raportul de activitate al Unității de implementare pe anul 2011

[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 „Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte”. M.O., nr. 52-53/308 din 14.04.2010.

[3] Hotărîrea Guvernului nr.1406 din 30.12.2005 ,,Cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015” (în continuare – Programul de alimentare cu apă și canalizare).

[4] Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13.06.2007 ,,Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova” (în continuare – Strategia Guvernului).

[5] Datele nu conțin alocațiile din bugetele locale, precum și din fondurile ecologice locale.

[6] Hotărîrea Curții de Conturi nr.14 din 12.04.2012 ,,Privind Raportul auditului performanței în domeniul mediului-aprovizionarea cu apă și canalizarea localităților „Situația privind aprovizionarea cu apă și canalizarea localităților din republică este alarmantă și în impas”.

[7] Ulterior suma debursată a fost mai mare datorita creșterii cursului DST.

[8] Curtea de Conturi a auditat acest Proiect, cu expunerea rezultatelor în Hotărîrea nr.4 din 24.02.2009.

[9] Acordul de finanţare a Proiectul-pilot de aprovizionare cu apă şi canalizare (Creditul 3763-MD din 20 mai 2003).

[10] Hotărîrea Guvernului nr.847 din 18.12.2009 ,,Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.847 din 18.12.2009).

[11] Î.M. Regia „Apă-Canal” Bălți (31.10.2008 – 21,8 mil.lei; 01.07.2012 – 12,0 mil.lei); Î.M. Regia „Apă-Canal” Orhei (5,2 mil.lei; 2,5 mil.lei); Î.M.,,Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca (1,5 mil.lei; 1,5 mil.lei); Î.M. ,,Apă-Canal” Cahul (0,9 mil.lei; 0,3 mil.lei) și Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Ștefan Vodă (0,6 mil.lei; 0,5 mil.lei).

[12] S.A.,,Servicii Comunale Florești”; Î.M. „Direcția Apeducte și Canalizare” Soroca; Î.M. Regia ,,Apă-Canal” Bălți; Î.M. „Apă-Canal” Cahul; Î.M. „Apă-Canal” Căușeni; Î.M. Regia ,,Apă-Canal” Orhei; Î.M. „Apă-Canal” Ungheni.

[13] Acordul de credit din 27.07.2004 între Republica Moldova și Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă, ratificat prin Legea nr.381-XV din 18.11.2004, intrat în vigoare la 22.03.2005 (în continuare – Acordul de credit).

[14] Hotărîrea Guvernului nr.1204 din 05.11.2004 ,,Cu privire la instituirea Comitetului de supraveghere a Proiectului de îmbunătăţire a sistemelor de aprovizionare cu apă în şase localităţi ale Republicii Moldova, finanţat de către Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă”.

[15] Hotărîrea Guvernului nr.1244 din 30.11.2005 ,,Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1204 din 5 noiembrie 2004”.

[16] Hotărîrea Guvernului nr.1056 din 15.09.2008 „Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii și statelor de funcții ale Agenției „Apele Moldovei””(pct.6 lit. r)).

[17] Adresările Companiei Jacobs GIBB /KCIC.

[18] Hotărîrea Guvernului nr.986 din 11.08.2003 „Cu privire la crearea Unității de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare”.