HOTĂRÂRE nr. 27 din 15.06.2012   CURTEA DE CONTURI   publicat 20.07.2012

privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011

În vigoare din 20.07.2012
pe legis.md/id/14195
Trimiteri: 18 legate

Curtea de Conturi, în prezența președintelui raionului Rîșcani dl Ion Parea, șefului adjunct al Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat Bălți, reprezentantul Guvernului în raionul Rîșcani dl Valeriu Dodiță, șefului Direcției administrarea proprietății publice a Agenției Proprietății Publice pe lîngă Ministerul Economiei dl Mihail Doruc, șefului Direcției Generale Finanțe a Consiliului raional Rîșcani dna Galina Tăbîrță, șefului Direcției Generale Învățămînt,Tineret și Sport a Consiliului raional Rîșcani dl Viorel Dandara, șefului Secției cultură dna Emilia Garbuz, șefului Direcției construcții comunale și drumuri dl Ion Costețchi, precum și a altor persoane cu funcții de răspundere din cadrul autorităților administrației publice locale din raion, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîșcani pe anul 2011.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi (2011-2012), avînd drept scop verificarea respectării de către autoritățile administrației publice locale din raionul Rîșcani a prevederilor regulamentare în exercițiul bugetar; corespunderii cadrului normativ și analitic a procedurilor de evaluare, planificare și colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și de planificare, executare și raportare a cheltuielilor bugetare; administrării și integrității patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[2]. Probele de audit au fost obținute prin examinarea rapoartelor privind execuția bugetară, rapoartelor financiare ale entităților auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepție a lucrărilor ce țin de valorificarea investițiilor și de reparațiile capitale; analiza indicatorilor și a unor date semnificative; observații directe, precum și prin studierea explicațiilor persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul entităților supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităților administrativ-teritoriale (UAT).

Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi a constatat:

Autoritățile administrației publice locale din raionul Rîșcani nu au fost responsabile, în măsura necesară, de asigurarea unei disciplini financiar-bugetare, care să întrunească rigorile de legalitate și regularitate în procesul bugetar și al gestionării patrimoniului public, aceasta afectînd capacitatea de realizare a priorităților economice și sociale ale teritoriului administrat. În această ordine de idei, se exemplifică următoarele.

Nerespectînd prevederile legale şi atribuţiile stipulate în Regulamentul propriu, Direcția Generală Finanțe nu a inițiat acțiuni consolidate, cu implicarea tuturor autorităților responsabile de procesele aferente formării indicatorilor fiscal-bugetari la elaborarea proiectului bugetului raionului, precum şi n-a asigurat evaluarea credibilă şi economic fundamentată a veniturilor bugetare, inclusiv prin corectitudinea de rigoare a analizei surselor de venituri ale UAT de nivelul I. S-a relevat că indicii bugetari stabiliți de autoritățile publice locale și acceptați de Direcția Generală Finanțe sînt diminuați, nu întrunesc rigorile analitice și nu reflectă potențialul real de mobilizare a surselor aferente finanțelor publice. Situația dată a generat subestimări la unele categorii de venituri bugetare, în ansamblu pe raion, în sumă de minimum 7,1 mil.lei. Acest derapaj sporește gradul de interdependență financiară a raionului în relațiile cu bugetul de stat şi, respectiv, compromite performanța raportată de administrațiile publice locale privind execuția bugetelor de toate nivelurile. În acest context, se atestă necesitatea stringentă ca Direcția Generală Finanțe, în comun cu Secția economie, Inspectoratul Fiscal, Serviciul Statistică, să demareze un program de date analitice pentru evaluarea bazei de impozitare pe toate categoriile de taxe și impozite (contingent), formată pe teritoriul raionului.

Deficiențele instituționale existente în procesul de evaluare/planificare, precum şi nepreocuparea corespunzătoare a autorităților publice locale de extinderea bazei de impozitare constituie impedimentele majore în sporirea și consolidarea surselor proprii. Astfel, verificările selective ale auditului denotă rezerve privind realizarea veniturilor proprii în sumă totală estimată pînă la 5,1 mil.lei, cele mai semnificative ținînd de:

neîncasarea plăților pentru arenda terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, bugetele locale fiind lipsite de surse în sumă de pînă la circa 1,2 mil.lei;

ratarea veniturilor de la arenda terenurilor agricole, precum și a bazinelor acvatice – 0,9 mil.lei;

administrarea necorespunzătoare a veniturilor din taxa de piață –1,4 mil.lei;

încasarea impozitului pe bunurile imobiliare – 0,4 mil.lei;

veniturile pasibile încasării din activitatea de antreprenoriat (taxa pentru patentă, activități ilegale de antreprenoriat) – 0,3 mil.lei;

impozitul funciar – 0,1 mil.lei;

veniturile ratate în urma neîncasării mijloacelor speciale – 0,2 mil.lei, precum și admiterea formării datoriilor cu termenul de prescripție expirat la plata pentru locațiune în sumă de 0,6 mil.lei;

administrarea necorespunzătoare a veniturilor din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială în sumă de pînă la 0,1 mil.lei.

Nu corespunde normelor legale și managementul financiar în materie de execuție a cheltuielilor bugetare în instituții, în consecință constatîndu-se o serie de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează buna gestionare a banilor publici, și anume:

La redistribuirea transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a UAT, sursele destinate domeniului învățămîntului în sumă de 2,4 mil.lei au fost utilizate în alte scopuri, inclusiv la finanțarea cheltuielilor pentru investiții și reparații capitale la instituțiile medico-sanitare din raion – 1,8 mil. lei.

Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul Direcției Generale Învățămînt, Tineret și Sport, precum și ai AAPL de nivelul I în exercitarea controlului asupra cheltuielilor pentru alimentarea copiilor din cadrul instituţiilor preșcolare din raion a generat multiple nereguli la componenta dată. Astfel, s-au constatat lipsuri de produse alimentare; produse alimentare alterate sau fără documente de proveniență, destinate alimentației copiilor; păstrarea în condiții nocive a produselor alimentare etc.

ü Lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiționale și capitale, care ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieșind din prioritățile raionului, necesitățile de mijloace financiare și posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale. Totodată, se atestă prezența multiplelor încălcări la valorificarea mijloacelor bugetare în scopurile indicate, care au generat efectuarea cheltuielilor neregulamentare şi iraţionale pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 9,2 mil.lei, din care cele mai semnificative fiind: cheltuielile pentru investiții și reparații capitale în sumă totală de 4,1 mil.lei, efectuate în lipsa proiectelor verificate şi expertizate în modul stabilit; unele cheltuieli ineficiente – 3,2 mil.lei, inclusiv fără acoperire financiară - 2,4 mil.lei; recepționarea unor lucrări efectiv neexecutate în sumă de 0,2 mil.lei. La efectuarea unor lucrări de reparații capitale s-au identificat cazuri de nesoluționare a conflictelor de interese. Toate neregulile admise în acest domeniu au ca impact diminuarea eficienței utilizării mijloacelor publice.

Nerespectarea procedurilor legale la achiziţia bunurilor, serviciilor publice în sumă de 1,2 mil.lei, în unele cazuri acestea fiind desfășurate într-un mod formal, după angajarea serviciilor sau lucrărilor. Concomitent, prezența unor încălcări de ordin procedural au limitat condițiile de liberă concurență și transparență a procesului de achiziționare a bunurilor și serviciilor.

Disciplina precară în managementul resurselor umane, exprimată prin remunerarea unor angajați care efectiv nu se aflau pe teritoriul țării, precum și prin achitarea neregulamentară a salariilor în sumă totală de 0,6 mil.lei. S-a identificat prezența unor abateri la cumularea funcțiilor de către unii angajați ai instituțiilor publice, ultimii îndeplinind în paralel mai multe funcții, cu un orar integral de lucru. În unele cazuri, nu au fost prezentate auditului probe privind lucrul efectiv exercitat la cumularea funcțiilor.

Achitarea lucrărilor de proiectare în sumă de 0,2 mil.lei în temeiul unor acte de primire-predare neveridice, dat fiind că lucrările de proiectare efectiv nu s-au executat. Concomitent, sumele respective au fost trecute la cheltuieli, neînregistrîndu-se ca creanțe.

Există deficiențe și la gestionarea patrimoniului public local, unele din ele nefiind soluționate pe parcursul a mai mulți ani. În acest context, se exemplifică următoarele:

Autoritățile administrației publice locale (AAPL) nu dețin o evidență exhaustivă a patrimoniului care le aparține cu drept de proprietate. Astfel, verificările selective ale auditului denotă că unele primării nu aveau înregistrate în evidența contabilă patrimoniu în valoare de 15,3 mil.lei, transmis în capitalul social al întreprinderilor înființate. AAPL nu dispun de politici privind reglementarea modului de gestionare a patrimoniului public local, fapt ce constituie un impediment în asigurarea unui management eficient, astfel lipsind bugetele locale de o sursă suplimentară de venituri. În acest context, se relevă că timp îndelungat unele întreprinderi municipale fondate de AAPL înregistrează pierderi din activitatea economico-financiară, iar altele nu funcționează. Există unele deficiențe și la contabilizarea patrimoniului transmis în gestiune instituțiilor medico-sanitare.

Unele AAPL nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea sa şi modul de utilizare a acestuia, ceea ce poate duce la folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică locală. De asemenea, terenurile proprietate publică locală nu sînt înregistrate în evidența contabilă a AAPL, fapt generat de lipsa unor reglementări privind organizarea evidenței contabile a patrimoniului public.

O problemă nesoluționată de mai mulți ani rămîne a fi neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului public local. Astfel, nu au fost supuse cadastrării rețelele de gazoduct – de 24,6 mil.lei. Mai mult decît atît, valoarea unor rețele de gazoduct nu figurează în evidența contabilă a APPL.

Consiliul orășenesc Rîșcani nu a întreprins măsurile de rigoare privind recuperarea pagubei materiale în sumă de 112,0 mii lei de la primarul or. Rîșcani, suma respectivă constituind valoarea automobilului de serviciu, care, fiind utilizat în mod abuziv în scopuri personale, este grav accidentat și imposibil de restaurat.

Unele instituții publice locale nu au asigurat respectarea procedurii de casare a patrimoniului public, concomitent neînregistrînd în evidența contabilă utilajele și materialele obținute în urma lichidării. S-au constatat cazuri de comercializare a acestor bunuri, nefiind depuse la conturile instituțiilor mijloacele bănești rezultate din tranzacțiile respective.

În opinia echipei de audit, neregularităţile şi devierile existente în toate domeniile supuse verificării se datorează:

ü lipsei unor proceduri formalizate de control intern atît la etapa de planificare, cît şi la etapa de executare a veniturilor şi cheltuielilor;

ü necunoaşterii de către personalul de conducere şi cel de execuţie al AAPL din raion a prevederilor legale privind administrarea şi gestionarea patrimoniului public local (îndeosebi, în calitate de fondatori ai unor entităţi);

ü iresponsabilităţii unor factori de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) și alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîșcani pe anul 2011, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Rîșcani, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor orașelor/satelor/comunelor verificate, și se cere:

2.1.1 asigurarea implementării recomandărilor auditului indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum și cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.1.2. Aparatul președintelui raionului, în comun cu autoritățile economice, financiare, fiscale și cadastrale, să realizeze acțiuni complexe și coordonate întru evaluarea potențialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare autentice în aspect teritorial și categorie de impozit/taxă;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru luare de atitudine privind activitatea necorespuzătoare a Direcției Generale Finanțe în evaluarea și prognozarea autentică a veniturilor proprii; neidentificarea soluțiilor de extindere a bazei de impozitare și, respectiv, nediminuarea gradului de interdependență în raportul dintre bugetele locale și bugetul de stat; necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive în materie de evidență contabilă a patrimoniului public, inclusiv a terenurilor.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare:

3.1. Preşedintelui Republicii Moldova și Preşedintelui Parlamentului;

3.2. Comisiilor permanente parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională;

3.3. Guvernului Republicii Moldova;

4. Materialele privind auditul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîșcani pe anul 2011 se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare după competenţă, inclusiv materialele privind achitarea de către 2 primării, în baza unor documente neveridice, a lucrărilor de proiectare în sumă de 0,2 mil. lei.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 şi pct.4 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Preşedintele Curţii de Conturi Serafim URECHEAN

Nr . 27. Chisinău, 15 iu rie 2012.

[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Hotărîrea Curții de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit și Standardelor auditului regularității”.