HOTĂRÂRE nr. 25 din 07.06.2012 CURTEA DE CONTURI publicat 20.07.2012
privind Raportul auditului paralel al Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi al Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federaţia Rusă din Republica Moldova
Trimiteri: 79 legate 16 nerezolvate 5 fără țintăActe din afara site-ului: 22 fără adresă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.
Nerezolvate (16)
Fără țintă (5)
Din afara site-ului: fără adresă (22)
- Acordului cu privire la simplificarea deplasării şi îndeplinirii formalităţilor referitoare la producţia pomilegumicolă Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul privind desfășurarea unor acțiuni de audit paralel de către Curtea de Conturi a Federației Ruse și Curtea de Con… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul respectiv stipulează că fiecare dintre Părți are dreptul de a efectua controale selective asupra producției impo… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul privind procedura de cooperare reciprocă la evaluarea igienică a producției potențial periculoase Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Convenției între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind colaborarea în domeniul carantinei plan… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor între statele membre ale CSI din Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului adițional la Memorandum referitor la inofensivitatea producției de origine vegetală exportată din Republica Mo… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul privind procedura de cooperare reciprocă la evaluarea igienică a producției potențial periculoase Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire comerțul liber din Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Protocolul interdepartamental cu privire la colaborarea metodologică și informațională în domeniul statisticii vamale a… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului cu privire la simplificarea deplasării și îndeplinirii formalităților referitoare la producția pomilegumicolă Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire la principiile de colaborare și condi… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Protocolului bilateral privind livrarea mărfurilor în cadrul cooperării de producție pe anul Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind cooperarea culturală și științifică din Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului între Ministerul Culturii și Turismului al Republicii Moldova și Agenția Federală pentru Turism a Federației R… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului între Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Ministerul Sănătății al Federației Ruse privind colaborare… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului privind colaborarea în domeniul migrației de lucru dintre Serviciul Federal de Migrațiuni al Federației Ruse ș… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul |Federației Ruse privind colaborarea în domeniul standardizării Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii al Federaţiei Ruse despre recunoaşter… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Convenției între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind colaborarea în domeniul carantinei plan… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire la principiile de colaborare și condi… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
Curtea de Conturi, în prezența dlui Valeriu Lazăr, viceprim-ministru, ministrul economiei, copreședintele Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă; dlui Ștefan Chitoroaga, viceministrul agriculturii și industriei alimentare; dlui Mihai Magdei, viceministrul sănătății; dlui Corneliu Trofăilă, directorul Departamentului venituri și tehnologii informaționale al Serviciului Vamal; dlui Adrian Timotin, șef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat; dlui Andrei Gurin, șeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice; dnei Rodica Sturza, directorul Î.S. „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice”, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de prevederile art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului paralel al Curții de Conturi a Republicii Moldova și al Curții de Conturi a Federației Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federația Rusă din Republica Moldova.
Misiunea de audit s-a efectuat conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012[2], avînd ca scop evaluarea executării prevederilor Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020, aplicabilității actelor legislative și normative ale Republicii Moldova, care statuează domeniul reglementării de stat a livrărilor de produse alimentare în Federația Rusă, plenitudinii și eficacității activității organelor de control (supraveghere) fitosanitare ale Republicii Moldova în domeniul reglementării livrărilor de produse alimentare, precum și identificarea impedimentelor în cadrul exportului produselor alimentare în Federația Rusă.
Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Standardelor de audit ale Curţii de Conturi[3]. Probele de audit s-au colectat atît în cadrul entităților auditate, cu examinarea informațiilor prezentate de autoritățile centrale de specialitate, implicate în procesul auditat, cît și de la terțe persoane, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, observaţii directe şi vizualizări la faţa locului.
Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi
A CONSTATAT:
Programul de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020 (în continuare – Programul) a fost elaborat în scopul realizării de către Republica Moldova și Federația Rusă a unui complex de acțiuni pentru dezvoltarea relațiilor economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, unor progrese în domeniul ramurilor economiilor naționale.
Se remarcă obținerea unor rezultate la realizarea obiectivului principal al Programului, ce ține de creșterea schimbului de mărfuri între aceste două state.
În anul 2011, în ce priveşte volumul schimbului comercial cu Republica Moldova (1448,5 mil. dolari SUA), Federaţia Rusă s-a situat pe prima poziţie din ţările partenere ale republicii în comerțul exterior (urmată de România și Ucraina).
Exporturile efectuate de către agenţii economici din Republica Moldova în Federaţia Rusă, în anul 2011, au însumat 625,5 mil. dolari SUA, sau de 1,5 ori mai mult în raport cu anul 2010 și de 2,2 ori - în raport cu anul 2009. Ponderea exporturilor efectuate în Federaţia Rusă, în anul 2011, în totalul exporturilor Republicii Moldova a constituit 28,2%.
Importurile din Federaţia Rusă, în anul 2011, au înregistrat valoarea de 823,0 mil. dolari SUA, constituind ponderea de 15,8% în totalul importurilor Republicii Moldova.
În contextul realizării obiectivelor Programului, se relevă și activitatea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă, care în perioada anilor 2009-2011 s-a întrunit în 3 ședințe, în cadrul cărora au fost examinate chestiunile ce se referă la actualitatea situației social-economice a statelor, care în ansamblu corespund scopului și sarcinilor din Program.
În perioada auditată s-a atestat activitatea autorităților abilitate întru executarea hotărîrilor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, care s-a soldat cu inspectarea și completarea Listei exportatorilor producției alcoolice în număr de 46 de întreprinderi, întocmirea Registrului exportatorilor produselor pomilegumicole în număr de 175 de întreprinderi, acreditarea a 10 agenți economici exportatori ai produselor de origine animală din Republica Moldova și obținerea de către aceștia a dreptului de export al produselor alimentare în Federația Rusă.
În ultimii ani, a fost adoptat un cadru legal relevant în vederea asigurării sistemului efectiv de control al calității produselor alimentare.
Totodată, evaluarea realizării prevederilor Programului a identificat unele probleme și carențe, care se exprimă prin următoarele:
Comisia interguvernamentală de colaborare economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă nu a aprobat Planul de acțiuni coordonat privind realizarea Programului. Astfel, Programul nu prevede concretizarea acțiunilor, coordonarea direcțiilor și termenelor de executare, controlul și responsabilitatea autorităților de stat și a structurilor economice asupra realizării lui.
În perioada auditată, se relevă unele probleme în relațiile comerciale între aceste state, care afectează exporturile produselor alimentare din Republica Moldova în Federația Rusă, pe motiv de necorespundere calității și inofensivității producției exportate din Republica Moldova.
Deși volumul schimbului de mărfuri și exporturile acestora din Republica Moldova în Federația Rusă, în perioada anilor 2009-2011, au crescut de 2,2 ori, acest fapt n-a avut impactul economic corespunzător asupra sectorului real al economiei republicii, fiind condiționat de creșterea reexporturilor din țările terțe prin Republica Moldova.
Cadrul legal existent nu soluționează toate problemele în ce privește controlul calității produselor alimentare, acesta urmînd a fi perfecționat la următoarele segmente: (i) delimitarea strictă și exhaustivă a competențelor autorităților de resort, pentru excluderea dublării acțiunilor între organele de stat; (ii) consolidarea instituțională a organelor implicate în procesele de verificare a stabilirii și respectării cerințelor sanitar-epidemiologice, măsurilor sanitar-veterinare și fitosanitare la importul (exportul) produselor alimentare; (iii) intensificarea controlului de stat asupra inofensivității produselor alimentare; (iiii) necesitatea armonizării cadrului legal al ambelor state în ce privește standardizarea calității, inofensivității și certificării produselor alimentare etc.
Ø Au fost identificate probleme și impedimente, examinate în cadrul ședințelor Comisiei interguvernamentale și nesoluționate pînă în prezent, ce afectează exportul produselor vinicole pe piața Federației Ruse, cum ar fi: nestabilirea locurilor suplimentare pentru vămuirea producției alcoolice; nesimplificarea regimului de livrări pentru întreprinderile moldovenești care furnizează în prezent producție alcoolică pe piața rusă în regim de „fereastră unică” și nedeterminarea exhaustivă a procedurilor de confirmare a calității și inofensivității producției; neacreditarea Î.S. „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice” în sistemul ”Rospotrebnadzor”-ului; neextinderea sortimentului de producție alcoolică; limitarea numărului de întreprinderi vinicole moldovenești recomandate pentru exportul producției alcoolice pe piața rusă; neprezentarea de către ”Rospotrebnadzor” a informației suplimentare celei prezentate anterior Părții moldave privind cerințele de evaluare a producției alcoolice aplicate în Federația Rusă.
Ø Reieșind din procesele existente de certificare, se remarcă un mecanism anevoios, neunificat, în care sînt implicate diverse autorități și alte structuri, pentru obținerea certificării fitosanitare și de inofensivitate, nefiind clar delimitate atribuțiile acestora, ceea ce tergiversează procesul de obținere a documentelor ce atestă calitatea produselor pentru export.
Politica de stat în domeniul exportului producției alcoolice pe piața Federației Ruse promovată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în perioada auditată, nu a atins obiectivul de creștere a exportului acestei producții și nu a contribuit la menținerea nivelului livrărilor din anul 2008.
Ø Prezența în cadrul legislativ existent a neconcordanței competențelor la adoptarea și implementarea măsurilor privind calitatea și inofensivitatea produselor vinicole exportate a generat incertitudini privind certificarea obligatorie a fiecărui lot de marfă.
Nu și-a găsit abordarea cuvenită, în cadrul ședințelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, subiectul privind respectarea Acordurilor bilaterale în domeniul standardizării, metrologiei și certificării, fapt ce se manifestă prin lipsa informării reciproce despre necorespunderea unor partide de vinuri importate din Republica Moldova în Federația Rusă cerințelor de inofensivitate, nerecunoașterea reciprocă a avizelor igienice (certificatelor), neefectuarea expertizei independente, precum și nestabilirea unui laborator arbitrar coordonat de către Părți.
Ø Serviciul Vamal nu a asigurat respectarea prevederilor legale la importul în țară a produselor alcoolice returnate din Federația Rusă, acestea nefiind supuse verificărilor de rigoare de către Î.S. „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice”, în vederea stabilirii cauzei reale a returnării și determinării de către Organismul de Certificare a acțiunilor corective necesare.
Ø Furnizorii de produse alimentare nu respectă regulile prestabilite de Organismele de Certificare privind înregistrarea tuturor reclamațiilor primite referitor la conformitatea produsului, precum și întreprinderea măsurilor adecvate aferente unor astfel de reclamații, cu documentarea acțiunilor întreprinse.
Ø Distribuirea Centrelor de standardizare în subordinea mai multor autorități centrale de specialitate din diferite domenii (Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Economiei) complică procedurile de certificare a calității produselor de origine vegetală destinate exportului.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, nu au asigurat, în termenele stabilite regulamentar, crearea unui nou organism responsabil de siguranța alimentelor – Agenția pentru Siguranța Alimentelor, conform Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011 ”Cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015”.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, nerespectînd condițiile regulamentare, a inclus în Lista agenților economici potențiali exportatori ai producției pomilegumicole, remisă autorităților Federației Ruse, agenți economici care nu sînt producători sau exportatori de produse autohtone și nu întrunesc cerințele corespunzătoare.
Se atestă prezența cazurilor de reexport în Federația Rusă a producției pomilegumicole în lipsa certificatului de inofensivitate, eliberat de autoritățile Republicii Moldova, act prevăzut în Memorandumul cu privire la inofensivitatea producției de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federația Rusă, ceea ce duce la denigrarea imaginii calității produselor autohtone.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Serviciul Vamal nu au executat cerințele regulamentare privind formarea posturilor de control sanitar-veterinar în cadrul posturilor vamale, pentru supravegherea mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, aflate în regim de import, tranzit sau export.
Ø Actualmente în Republica Moldova lipsește mecanismul de evidenţă şi control al fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice şi alcoolului etilic, inclusiv al calităţii materiei prime utilizate şi producţiei fabricate. Deținătorul sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al circulației alcoolului etilic și a producției alcoolice” - Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" a fost dizolvată, iar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat i-au revenit funcțiile de evidență a mărcilor de acciz, fiind exclus sensul de formare a Registrului - contracararea falsificării producţiei alcoolice, controlul calităţii producţiei puse în circulaţie și extinderii pieţelor de desfacere.
Problemele constatate de audit reprezintă un risc pentru activitatea producătorilor autohtoni în privința exportului eficient al producției, luîndu-se în considerație și volumul mare de reexport al producției din alte țări. O astfel de situație poate afecta această ramură, care este un element important în dezvoltarea economiei naționale.
Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15, art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
HOTĂRĂŞTE:
[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
[2] Hotărîrea Curții de Conturi nr.80 din 22.12.2011 „Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările şi completările ulterioare).
[3] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
1. Se aprobă Raportul auditului paralel al Curții de Conturi a Republicii Moldova și al Curții de Conturi a Federației Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federația Rusă din Republica Moldova.
2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:
2.1. Părții moldave a Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă, pentru implementarea recomandărilor auditului, în vederea asigurării realizării depline a obiectivelor Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020;
2.2. Guvernului Republicii Moldova:
2.2.1. pentru documentare și responsabilizarea autorităților centrale de specialitate privind elaborarea și înaintarea , în modul stabilit, a propunerilor de modificare/perfecționare a legislației, ce ar asigura realizarea obiectivelor Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020;
2.2.2. în vederea continuării acțiunilor de corelare a legislației naționale în domeniul inofensivității produselor alimentare, inclusiv formarea unui nou organism responsabil de siguranța alimentelor – Agenția pentru Siguranța Alimentelor, prevăzut de Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011 „Cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015”, care ar unifica reglementările raporturilor în domeniul siguranței alimentelor, ar elimina orice suprapunere a domeniilor de competență, stabilite în prezent prin diferite acte normative elaborate separat de autoritățile guvernamentale, cu un caracter neuniform și fragmentar;
2.2.3. pentru monitorizarea întreprinderii măsurilor corespunzătoare întru executarea de către MAIA a Hotărîrii Guvernului nr.1183 din 20.10.2008 ”Privind instituirea Agenției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Produselor de Origine Animală și aprobarea Regulamentului, structurii și efectivului-limită ale acesteia” referitor la definitivarea instituirii posturilor de control sanitar-veterinar la frontiera de stat;
2.2.4. în vederea definitivării formalităților privind semnarea Acordului cu privire la simplificarea deplasării şi îndeplinirii formalităţilor referitoare la producţia pomilegumicolă;
2.3. Ministerului Economiei, pentru implementarea recomandărilor auditului și continuarea acțiunilor privind promovarea conformă a politicii statului în vederea asigurării exportului producției agroalimentare autohtone, și se cere elaborarea și înaintarea propunerilor de modificare a legislației privind modul de certificare la parametrii de inofensivitate a produselor alcoolice destinate exportului, abordînd, în acest sens, și oportunitatea încheierii unui acord interguvernamental/interdepartamental cu privire la comercializarea acestor produse;
2.4. Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru implementarea recomandărilor auditului, cu perfectarea unui plan de măsuri și indicarea persoanelor responsabile de executarea acestora, și se cere:
2.4.1. determinarea și aplicarea mecanismelor ce ar asigura calitatea și inofensivitatea producției agricole (alcoolice, pomilegumicole, de origine animală), precum și sporirea volumului exportului de producție autohtonă în Federația Rusă;
2.4.2. elaborarea unor măsuri de rigoare, cu monitorizarea executării acestora, privind cazurile de livrare a producției necalitative, inclusiv identificarea pîrghiilor care ar elimina netransparența cazurilor de export al mărfii necalitative;
2.4.3. asigurarea acreditării Î.S. „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice”;
2.4.4. asigurarea continuității colaborării cu factorii de decizie din Federația Rusă, în vederea inspectării întreprinderilor autohtone producătoare de carne;
2.4.5. asigurarea, în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în limita competențelor, a funcționalității Registrului de stat al circulației alcoolului etilic și a producției alcoolice în strictă conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1441 din 19.12.2006 ”Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice”;
2.5. Ministerului Sănătății, pentru implementarea recomandărilor auditului, și se cere:
2.5.1. în comun cu autoritățile centrale de specialitate interesate, întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea asigurării executării prevederilor Memorandumului referitor la inofensivitatea producției de origine vegetală reexportate din Republica Moldova;
2.5.2. asigurarea dotării cu echipamentele necesare a structurilor din subordine în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 165 din 17.03. 2011 Cu privire la aprobarea Programului de stat privind dezvoltarea și dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice pentru anii 2011-2016”;
2.6. Serviciului Vamal, pentru informare despre rezultatele auditului și înăsprirea măsurilor de neadmitere a încălcării legislației la vămuirea produselor returnate din Federația Rusă de către structurile din subordine.
.
3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare:
3.1. Președintelui Republicii Moldova;
3.2. Președintelui Parlamentului Republicii Moldova;
3.3. Comisiei permanente economie, buget şi finanţe și Comisiei permanente securitate națională, apărare și ordine publică ale Parlamentului Republicii Moldova.
4. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN
Nr. 25. Chişinău, 7 iunie 2012.
Raportul
auditului paralel al Curții de Conturi a Republicii Moldova și al Curții de Conturi a Federației Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federația Rusă din Republica Moldova1
Curtea de Conturi, în temeiul art.10, art.28, art.30 și art.31 alin.(1) lit.c) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 și potrivit Programului activităţii de audit a Curții de Conturi pe anul 2012[4], a efectuat auditul paralel al Curții de Conturi a Republicii Moldova și al Curții de Conturi a Federației Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federația Rusă din Republica Moldova.
Scopul auditului:
- evaluarea executării prevederilor Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020;
- studierea aplicabilității cadrului legislativ național care vizează domeniul reglementării de stat a livrărilor de produse alimentare în Federația Rusă;
- evaluarea plenitudinii și eficacității activității organelor de control (supraveghere) fitosanitare ale Republicii Moldova în domeniul reglementării livrărilor de produse alimentare în Federația Rusă;
- identificarea impedimentelor în cadrul exportului de produse alimentare în Federația Rusă, legate de politicile statului în domeniile exportului/ reexportului, importului, certificării originii mărfurilor, evaluării conformității și inofensivității producției alcoolice, vegetale și de origine animală.
Metodologia de audit și domeniul de aplicare. Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[5] și Acordul privind desfășurarea unor acțiuni de audit paralel de către Curtea de Conturi a Federației Ruse și Curtea de Conturi a Republicii Moldova din 11 octombrie 2011. Probele de audit au fost colectate în cadrul examinării Programului de cooperare economică între Federația Rusă și Republica Moldova pe anii 2009-2020 , proceselor-verbale, informațiilor și altor documente prezentate de entitățile auditate: Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Sănătății, Agenția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Produselor de Origine Animală, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice, Î.S. „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice” (în continuare - CNVCPA), Î.S. ”Fiscservinform”, Serviciul Vamal, alte organe. De asemenea, au fost organizate întruniri cu agenții economici din domeniul agroindustrial, intervievări și ieșiri la fața locului, aplicînd diferite proceduri de fond, tehnici şi metode.
Constatări, concluzii, recomandări
I. Cu privire la Programul de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020
1.1. Mecanismul de realizare a Programului de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020 nu funcționează corespunzător, nu conține descrieri și termene concrete de realizare a acțiunilor și activităților, declarînd doar intențiile Federației Ruse și ale Republicii Moldova de a acționa în diverse direcții de colaborare economică.
Programul de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020 (în continuare – Programul) a fost elaborat în scopul realizării de către Federația Rusă și Republica Moldova ( în continuare – Părți) a unui complex de acțiuni pentru dezvoltarea relațiilor economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, unor progrese în domeniul ramurilor economiilor naționale, precum și creșterii, în acest context, a schimbului de mărfuri.
În calitate de mecanism de executare a Programului, s-a prevăzut realizarea de către organele de stat și agenții economici din Federația Rusă și Republica Moldova a unor acțiuni concrete, ce urmează a fi stabilite în Program și în Planul de acțiuni privind realizarea acestui Program.
Conform acestui Program, aprobarea Planului coordonat de acțiuni privind realizarea Programului a fost încredințată Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă ( în continuare – Comisia interguvernamentală moldo-rusă).
Auditul a
Concluzii:
Lipsa Planului de acțiuni privind realizarea Programului nu asigură obținerea efectelor scontate, din motivul neconcretizării acțiunilor, necoordonării direcțiilor și termenelor de executare, controlului și responsabilității organelor de stat și a structurilor economice asupra realizării lui.
1.2. Activitatea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă s-a axat pe actualitatea situației social-economice a statelor în perioada respectivă.
Activitatea Părții moldave a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse este reglementată de Regulamentul-tip de activitate a părții moldave a comisiilor mixte interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, științifică și tehnică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.920 din 03 septembrie 1998[6], una din sarcinile principale ale Comisiei fiind aprofundarea și coordonarea relațiilor economice, comerciale, științifice și tehnice, precum și exercitarea controlului asupra îndeplinirii acordurilor bilaterale.
În perioada anilor 2009-2011 au avut loc 3 ședințe ale Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, după cum urmează: ședința a 10-ea din 7 noiembrie 2008, în or. Moscova; ședința a 11-ea din 5 februarie 2010, în or. Chișinău; ședința a 12-ea din 17 martie 2011, în or. Moscova.
Potrivit Proceselor-verbale ale ședințelor Comisiei interguvernamentale moldo- ruse, precum și informației Ministerului Economiei, în ordinea de zi a ședințelor au fost incluse următoarele subiecte:
Despre colaborarea comercial-economică;
Cu privire la Programul de colaborare economică între Republica Moldova și Federația Rusă pe anii 2009-2020;
Cu privire la simplificarea deplasării și îndeplinirii formalităților referitoare la producția pomilegumicolă;
Despre schimbul de informații vamale;
Cu privire la colaborarea în domeniile standardizării, metrologiei și evaluării conformității;
Cu privire la colaborarea între Camerele de Comerț și Industrie;
Cu privire la colaborarea în domeniul complexului termoenergetic;
Cu privire la colaborarea în domeniul energetic;
Cu privire la colaborarea în domeniul complexului agroindustrial;
Cu privire la exportul producției vinicole moldovenești pe piața rusă;
Cu privire la colaborarea în domeniul producției vegetale;
Cu privire la livrările de producție animalieră pe piața rusă;
Cu privire la colaborarea în domeniul industriei și la unele chestiuni ce țin de domeniul militar-industrial;
Cu privire la colaborarea în domeniul umanitar și al ocrotirii sănătății;
Cu privire la dezvoltarea cadrului contractual legal;
Alte chestiuni.
Potrivit informației Ministerului Economiei, toate chestiunile ce se referă la realizarea Programului au fost incluse în ordinea de zi a ședinței Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, iar măsurile de realizare a lor și-au găsit reflectarea în procesele-verbale respective.
Concluzii:
În ansamblu, problemele examinate în cadrul ședințelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse au fost actuale situației social-economice a statelor în perioada respectivă și corespund scopurilor și sarcinilor Programului. Lipsa Planului de acțiuni aprobat complică expunerea precisă de către auditori asupra realizării obiectivelor și sarcinilor acestui Program.
II. Cu privire la cooperarea comercial-economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă în anii 2009-2011
Au fost obținute rezultate privind realizarea obiectivului principal al Programului, ce țin de creșterea volumului comerțului exterior între țări.
Federația Rusă ocupă poziția întîi între țările-parteneri ale Republicii Moldova în comerțul exterior. Astfel, conform datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (fără a ține cont de unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului), volumul schimbului de mărfuri, în anul 2011, a constituit 1 448,5 mil. dolari SUA, majorîndu-se cu 46,2% comparativ cu anul 2010 și cu 119% față de anul 2009. În anul 2011, balanţa comercială cu Federaţia Rusă s-a încheiat cu un deficit de 197,5 mil. dolari SUA (în anul 2010 – 182,5 mil. dolari SUA ).
Schimbul comercial al Republicii Moldova în anii 2008-2011, inclusiv cu țările CSI și Federaţia Rusă, se prezintă în tabelul ce urmează:
(mil. dol. SUA)
| Indicatorii | Perioada | Anul 2011 față de anii precedenți, % |
| 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2008 | 2009 | 2010 |
| Exportul – total | 1591,1 | 1283,0 | 1541,5 | 2221,6 | 139,6 | 173,2 | 144,1 |
| Țările CSI, incl. | 623,0 | 490,4 | 624,0 | 919,3 | 147,6 | 187,4 | 147,3 |
| Federația Rusă | 313,7 | 286,5 | 404,0 | 625,5 | 199,4 | 218,3 | 154,8 |
| Ponderea FR în totalul exportului | 19,7 | 22,3 | 26,2 | 28,2 | | | |
| Importul – total | 4898,8 | 3278,3 | 3855,3 | 5191,6 | 106,0 | 158,4 | 134,7 |
| Țările CSI, incl. | 1737,3 | 1141,8 | 1256,8 | 1713,4 | 98,6 | 150,1 | 136,3 |
| Federația Rusă | 666,1 | 374,5 | 586,5 | 823,0 | 123,6 | 219,8 | 140,3 |
| Ponderea FR în totalul importului | 13,6 | 11,4 | 15,2 | 15,8 | | | |
| Schimbul comercial - total | 6489,9 | 4561,3 | 5396,8 | 7413,2 | 114,2 | 162,5 | 137,4 |
| Țările CSI, incl. | 2360,3 | 1632,2 | 1880,8 | 2632,7 | 111,5 | 161,2 | 140,0 |
| Federația Rusă | 979,8 | 661,0 | 990,5 | 1448,5 | 147,8 | 219,0 | 146,2 |
| Balanța comercială - total | -3307,7 | -1995,3 | -2313,8 | -2970,0 | | | |
| cu țările CSI, incl. | -114,3 | -651,4 | -632,8 | -794,1 | | | |
| cu Federația Rusă | -352,4 | -88,0 | -182,5 | -197,5 | | | |
Sursă: Datele Biroului Național de Statistică
În anul 2011, exportul în Federația Rusă a constituit 625,5 mil. dolari SUA, ceea ce este de 1,5 ori mai mult comparativ cu anul 2010 și de 2,2 ori mai mult față de anul 2009. Ponderea exporturilor efectuate în Federaţia Rusă în anul 2011 în totalul exporturilor Republicii Moldova a constituit 28,2%, faţă de 26,2% - înregistrată în anul 2010, 22,3% - în anul 2009, și 19,7% - în anul 2008.
Principalele mărfuri exportate în Federația Rusă sînt: produsele alimentare (37,4%), mașinile și aparatajul, utilajul electrotehnic (12,8%), producția industriei chimice, produsele farmaceutice (13,5%), țesăturile și articolele textile (10,5%).
Auditul a remarcat nivelul înalt al reexporturilor de mărfuri în Federația Rusă. Valoarea acestora în anul 2009 a constituit 91,4 mil. dolari SUA ( 31,9% din volumul total al exporturilor în acest an); în anul 2010 – 145,9 mil. dolari SUA ( respectiv-36,1%), și în anul 2011 - 380,0 mil. dolari SUA (60,8% ). Comparativ cu anul 2009, reexporturile de mărfuri în această țară s-au majorat de 4,1 ori, astfel contribuind la creşterea sporită a exporturilor în Federația Rusă.
Importul mărfurilor din Federația Rusă în anul 2011 a constituit 823,0 mil. dolari SUA, majorîndu-se cu 40,3% comparativ cu anul 2010, ceea ce reprezintă 15,8% din volumul total al importurilor Republicii Moldova.
În structura importurilor din Federația Rusă în Republica Moldova prevalează produsele minerale (67,1%), produsele agricole (8,8%), producția industriei chimice (6,4%), mașinile și aparatajul, utilajul electrotehnic (5,1%), masa plastică și articolele din aceasta, cauciucul (2,2%).
Concluzii:
În perioada anilor 2009-2011 au crescut de 2,2 ori exporturile de mărfuri din Republica Moldova pe piața Federației Ruse. Totodată, majoritatea exporturilor, neavînd impact economic asupra sectorului real al economiei republicii, nu pot fi considerate ca produs al creșterii ramurilor economiei naționale, deoarece acestea reprezintă mărfuri importate, care ulterior au fost reexportate integral fără a fi modificate.
III. Cu privire la exportul produselor alimentare în anii 2009-2011 din Republica Moldova în Federaţia Rusă
Se relevă unele probleme în relațiile comerciale dintre aceste două state, care afectează exportul produselor alimentare și, în special, al producției alcoolice, produselor regnului vegetal și ale regnului animal.
Exportul produselor alimentare (producția de origine vegetală, de origine animală, vinicolă) în Federația Rusă în anul 2011 a constituit 234,1 mil.dolari SUA (37,4% în structura exportului), în anul 2010 – 231,2 mil.dolari SUA (57,2%), și în anul 2009 – 171,8 mil.dolari SUA (60%).
Situația exportului produselor alimentare în anii 2009-2011 din Republica Moldova în Federația Rusă se prezintă în tabelul ce urmează: (mii dolari SUA)
| Indicatori | Anul 2009 | Anul 2010 | Anul 2011 |
| Total, export, inclusiv: | 286491,6 | 403978,4 | 625530,0 |
| I. Animale vii și produse ale regnului animal | 3557,9 | 10907,1 | 23733,1 |
| II. Produse ale regnului vegetal | 70058,7 | 103104,9 | 128328,1 |
| III. Grăsimi și uleiuri | 2676,1 | 4850,2 | 1183,4 |
IV. Produse alimentare, băuturi alcoolice, oțet ( în afară de tutun) | 95478,8 | 112294,6 | 80808,2 |
| Total,produse alimentare | 171770,6 | 231156,8 | 234052,8 |
| Ponderea produselor alimentare, % | 60,0 | 57,2 | 37,4 |
Sursă: Datele Biroului Național de Statistică
De menționat că în anii 2009 - 2011, chiar dacă în structura exportului produselor alimentare o cotă considerabilă o deține reexportul (fructe și legume din Turcia și Grecia), n-a fost atins nivelul din anul 2005, care a constituit 278,3 mil. dolari USD.
Factorul principal care condiționează micșorarea exportului de produse alimentare, îndeosebi al producției alcoolice, în perioada indicată, este înăsprirea controlului și introducerea unei supravegheri speciale, din anii 2005-2006, din partea organelor Federației Ruse asupra calității și inofensivității producției exportate din Republica Moldova.
Auditul denotă că problemele ce țin de exportul produselor alimentare au fost incluse permanent în agenda Comisiei interguvernamentale moldo-ruse.
IV. Cu privire la exportul producţiei alcoolice
4.1. Politica de stat în domeniul promovării exportului producției alcoolice pe piața Federației Ruse, în perioada auditată, nu a atins obiectivul de creștere a exportului acestei producții și nu a contribuit la menținerea nivelului livrărilor din anul 2008.
În vederea lichidării problemelor legate de calitatea mărfurilor exportate în Federația Rusă, apărute în anul 2010, Ministerul Economiei, în calitate de Organism Național de Evaluare a Conformității, a elaborat și a aprobat, cu suportul MAIA, Planul de măsuri pentru asigurarea inofensivității și calității produselor vinicole și pomilegumicole exportate în Federația Rusă, semnat la 06 octombrie 2010, de către Viceprim-ministru, ministru al economiei.
Potrivit cadrului regulator[7], politica de stat în sectorul vitivinicol, inclusiv în domeniul importului-exportului producţiei alcoolice, este promovată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Ponderea exportului producției alcoolice în Federaţia Rusă în totalul exportului din Republica Moldova a producției alcoolice în anul 2008 a constituit 30,1% , în anul 2009 – 33,2%, în anul 2010 – 35,4%, și în anul 2011 – 27%, fapt ce denotă exportul masiv al produselor vinicole, în special pe piaţa Federației Ruse. În acelaşi timp, se constată o scădere esențială a exportului produselor alcoolice în anul 2011.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare ( în continuare – MAIA), ca organ responsabil de realizarea politicii de stat în domeniul exportului producției alcoolice, n-a asigurat, în anii 2009-2011, menținerea nivelului exportului acestei producții. Exportul producției alcoolice în Federația Rusă a constituit în anul 2011 suma de 47,9 mil. dolari SUA, ceea ce e cu 8,2% sub nivelul din anul 2009 și cu 13% - sub nivelul din anul 2010.




Sursă: Datele Biroului Național de Statistică
Din anul 2005, după introducerea, în martie 2006, de către Serviciul Federal ”Rospotrebnadzor” a măsurilor de supraveghere asupra producției alcoolice moldovenești, exportul acesteia s-a diminuat de 4,9 ori - de la 233,6 mil. dolari SUA (în anul 2005) pînă la 47,9 mil. dolari SUA (în anul 2011).
Supravegherea şi controlul de stat asupra executării prevederilor legale de competență se exercită de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice (în continuare - ISSPA) pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum și de alte organe abilitate, în condiţiile legii.
MAIA a aprobat, pe anii 2009-2011, Programele activității de control al agenților economici producători și comercializatori de producție alcoolică, efectuată de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, acesta urmînd să efectueze controale la 239 de agenți economici. Potrivit Dărilor de seamă privind rezultatele activității ISSPA pe anii 2009, 2010, 2011, s-au efectuat 777 de controale la agenții economici deținători de licențe în domeniul fabricării și comercializării producției alcoolice, inclusiv controale planificate la 192 de agenți economici (din 239 preconizate).
În anii 2007-2011, întreprinderile vinicole moldovenești au trecut etapele de obţinere a dreptului de reluare a exportului și de includere a lor în Lista agenţilor economici care deţin permisiunea Serviciului Federal „Rospotrebnadzor” de a exporta producţie alcoolică pe piaţa Federaţiei Ruse.
Ca urmare a acțiunilor MAIA (conform Poruncii Guvernului din 22.11.2006), au fost supuse controlului circa 174 de întreprinderi vinicole, din care, în rezultatul inventarierii, s-au selectat întreprinderile care întrunesc cerinţele înaintate de către Serviciul Federal „Rospotrebnadzor” (prin scrisoarea din 25.01.2007), pentru care au fost perfectate dosarele corespunzătoare.
Întru reluarea exportului producției alcoolice pe piața Federației Ruse, MAIA și Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, cu participarea experţilor Serviciului Federal „Rospotrebnadzor”, au întreprins măsuri privind inspectarea întreprinderilor vinicole, organizarea seminarelor, cu expunerea cerințelor înaintate privind calitatea producției vinicole; au emis prescripții privind respectarea regulilor şi normelor sanitar-epidemiologice, ceea ce, în opinia auditului, a contribuit la crearea unor condiții mai favorabile pentru agenții economici în cadrul exportului produselor fabricate. În urma a trei inspectări, a fost stabilită Lista întreprinderilor, în număr de 46, cu drept de export al producţiei alcoolice finite ambalate, şi de 13 - cu drept de export în vrac al producţiei fabricate. Real au efectuat exportul în Federația Rusă 31 de întreprinderi. Impactul pozitiv în cadrul reluării exportului producției alcoolice pe piața Federației Ruse se datorează, în mare parte, eliminării restricțiilor la exportul vinului și divinului în vrac.
Concluzii:
Autoritățile abilitate cu dreptul de control în domeniu n-au asigurat pe deplin efectuarea la agenții economici a controalelor planificate, ceea ce poate afecta calitatea produselor alcoolice.
Totodată, măsurile întreprinse în anii 2007-2011 de către MAIA, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, cu participarea experţilor Serviciului Federal „Rospotrebnadzor”, întru reluarea exportului producției alcoolice pe piața Federației Ruse, au contribuit, în opinia auditului, la crearea unor condiții mai favorabile pentru agenții economici în cadrul exportului produselor fabricate.
4.2. În ultimii ani a fost adoptat un cadru legal relevant în vederea asigurării unui sistem efectiv de control al calității produselor alimentare.
În legătură cu problemele apărute în anii 2005-2006 la exportul produselor din Republica Moldova în Federația Rusă și cu conștientizarea de către producători și autoritățile publice a necesității reluării exporturilor, Parlamentul, Guvernul și autoritățile centrale de profil din republică au adoptat un număr semnificativ de acte legislative și normative, în scopul perfecționării cadrului legal ce vizează infrastructura calității produselor alimentare.
Printre cele mai importante legi adoptate în perioada menționată se numără Legea viei şi vinului, care a stabilit bazele juridice, economice şi sociale în domeniul viticulturii şi vinificaţiei și reglementează raporturile ce apar în activitatea de producere, prelucrare şi comercializare a materialului de înmulţire şi celui săditor viticol, a strugurilor pentru masă şi pentru vin, a vinurilor şi a altor produse pe bază de must şi vin.
Un rol important în reglementarea infrastructurii calității revine aprobării, în anul 2006, a Legii privind activitatea de reglementare tehnică[8], care a stabilit cerințele generale față de conținutul și modul de elaborare, publicare și aplicare a reglementărilor tehnice, pentru a asigura transparența procesului de reglementare și circulația liberă a produselor și serviciilor. Atît legea menționată, cît și Legea viei şi vinului au servit drept bază pentru elaborarea și aprobarea, la 11.05.2009, a Hotărîrii Guvernului „Pentru aprobarea Reglementării tehnice „Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor”[9].
În pofida existenței unui cadru normativ vast, adoptat pe parcursul anilor precedenți, acesta urmează a fi în continuare perfecționat, capitol la care autoritățile publice de profil au restanțe. Astfel, deși, potrivit Planului de măsuri, s-a preconizat ca în I trimestru al anului 2011 să se efectueze unele modificări în cadrul normativ-legislativ, pînă în prezent aceasta nu s-a reușit. În anii 2009-2010, MAIA a elaborat și a înaintat Guvernului, spre aprobare, completări la Legea viei şi vinului și la Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice[10], acestea fiind restituite ministerului pentru perfecționare. Pentru aceeași perioadă, s-a preconizat modificarea și completarea Reglementării tehnice „Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor”, inclusiv în ce privește reglementarea procedurilor de evaluare a conformității, cu lista parametrilor de inofensivitate, ceea ce pînă în prezent, de asemenea, nu s-a realizat.
În vederea perfecționării cadrului legal al sistemului calității, a fost aprobată Concepția infrastructurii calității în Republica Moldova și Planul de acțiuni pentru implementarea ei[11]. În Concepție se conține analiza situației actuale a sistemului infrastructurii calității din Republica Moldova, în baza căreia este stabilit un set larg de obiective și direcții specifice activității în următoarele domenii: standardizare și reglementări tehnice, metrologie și acreditare, evaluarea conformității, supravegherea pieței și protecția consumatorului.
Concluzii:
Pentru a efectua schimbări pozitive în calitatea produselor, este important de a crea mecanisme necesare de asigurare a controlului asupra aplicării efective a actelor normative adoptate, precum și de operare a modificărilor și ajustărilor propuse, asupra cărui fapt urmează să-și direcționeze eforturile autoritățile publice de profil.
4.3. Problemele apărute în anul 2006 privind calitatea produselor vinicole au compromis și sistemul de activitate a Organismelor de Certificare (în continuare - O.C.).
În contextul dat, drept răspuns la cerințele Guvernului Federației Ruse, s-a decis crearea unei autorități de certificare unice– Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice, cu statut de întreprindere de stat, care a fost desemnată pentru testarea produselor alcoolice și eliberarea certificatelor de conformitate a calității. În perioada anilor 2007-2009, statul a acordat suport întreprinderii, asigurînd-o cu imobil, pentru reconstrucția căruia și dotarea laboratorului de încercări s-au alocat și mijloace din bugetul de stat în sumă de 12,1 mil. lei.
Urmare unor acțiuni de demonopolizare a pieței de certificare a produselor alcoolice, în anul 2010 au fost desemnați încă doi agenți economici (O.C.) în domeniul respectiv, și anume: de la Institutul Național de Standardizare și Metrologie (INSM) și de la Centrul de Standardizare și Metrologie (CSM) Ceadîr-Lunga. În cadrul întreprinderilor funcționează și laboratoare de încercări.
În conformitate cu cerințele cadrului normativ în vigoare, atît cele 3 O.C., cît și laboratoarele de încercări au fost acreditate de către Î.S. „Centrul de acreditare în domeniul evaluării conformității produselor”, ceea ce dovedește că acestea întrunesc cerințele stabilite prin standardele de referință pentru realizarea activităților de evaluare a calității și testarea produselor.
Se relevă că certificatele de conformitate europeană pentru vinuri (VI-I), eliberate de către CNVCPA, sînt recunoscute de către țările UE, respectiv, CNVCPA fiind și unicul organ inclus în Registrul Comisiei Europene. Urmează de remarcat că la un nivel mai înalt este dotat și laboratorul de încercări din cadrul CNVCPA, care este recunoscut la nivel internațional. Evaluările efectuate pe parcursul auditului în comun cu experți din domeniu au relevat că laboratorul dispune de capacitatea de a verifica 50 de indicatori, din cei 52 de indicatori stabiliți spre a putea fi verificați de către Serviciul Federal „Rospotrebnadzor”. Totodată, a fost acreditat domeniul de evaluare pentru 29 de indicatori, ținînd cont de faptul că nu toți cei 50 de indicatori sînt solicitați pentru testare de către agenții economici. Urmare verificărilor efectuate la CNVCPA, se relevă că procedural este respectat și procesul de certificare a produselor alcoolice, entitatea implementînd un control intern eficient.
Cît privește dotarea laboratoarelor din cadrul INSM și CSM Ceadîr-Lunga, se remarcă că acestea sînt acreditate doar la indicii obligatorii și, respectiv, nu pot face față cerințelor de stabilire a conformității produselor pentru alți indici solicitați la importul mărfurilor în Federația Rusă, ceea ce generează anumite riscuri în acest sens. Referitor la CSM Ceadîr-Lunga, se menționează că a fost încheiat un contract cu CNVCPA privind prestarea serviciilor de verificare a indicilor de inofensivitate la produsele certificate. S-a constatat necesitatea dotării entității cu echipamentul necesar, în acest sens fiind oportună implicarea autorităților de profil.
O problemă care permanent a fost în vizorul Comisiei interguvernamentale moldo-ruse și ulterior atribuită în competența organelor de resort a fost acreditarea laboratorului CNVCPA în sistemul „Rospotrebnadzor”. La finele lunii decembrie 2011, acesta a fost evaluat de către experții Serviciului Federal „Rospotrebnadzor”, care au constatat că activitatea lui corespunde rigorilor, cu unele excepții: a) entitatea nu dispune de un fond al bazei normative din Federația Rusă, cu actualizarea continuă a acestuia; b) personalul laboratorului nu a fost atestat la cerințele și criteriile sistemului „Rospotrebnadzor”. Ca rezultat, s-a dispus ca laboratorul să întreprindă acțiuni corective, care în termen restrîns au fost remediate, despre ce a fost informat Serviciul Federal „Rospotrebnadzor”, însă problema privind acreditarea nu s-a soluționat.
Concluzii:
Efortul statului depus la consolidarea instituțională a Î.S. „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice”, pentru a face față cerințelor privind calitatea, înaintate de autoritățile din Federația Rusă, s-a soldat cu unele rezultate pozitive.
În cadrul entității a fost implementat un management adecvat pentru certificarea produselor alcoolice. Totodată, urmează a fi finalizată procedura de acreditare a laboratorului CNVCPA în sistemul „Rospotrebnadzor”, după cum s-a decis de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă.
4.4. În procesul de stabilire a cerințelor privind calitatea și inofensivitatea pentru produsele alcoolice exportate în Federația Rusă există dificultăți.
În temeiul hotărîrii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, adoptată la ședința a 8-a (finele anului 2006), Părțile au convenit că autoritățile Federației Ruse vor înainta cerințe privind calitatea și siguranța producției alcoolice moldovenești. Întru realizarea celor stabilite, Serviciul Federal „Rospotrebnadzor” a remis în adresa autorităților moldovenești scrisoarea din 25.01.2007 (nr.0100/602-07-39), potrivit căreia, produsele urmau a fi testate sub aspectul a 15 indicatori reglementați în Federația Rusă, care sînt identici celor reglementați și în Republica Moldova. Concomitent, potrivit scrisorii, produsele exportate pot fi evaluate sub aspectul a 52 de indici ai calității și inofensivității recomandați de Comunitatea Europeană și Organizația Internațională a Viei și Vinului.
În pofida faptului că Părțile au convenit asupra indicilor de calitate și inofensivitate, în anul 2010, Serviciul Federal „Rospotrebnadzor” a interzis importul în Federația Rusă a unor loturi de vin moldovenesc, pe motivul depistării în acesta a contaminatului „dibutilftalat”, care nu figura în lista indicatorilor prestabiliți, și fără ca autoritățile din Republica Moldova să fie informate oficial despre cerințele suplimentare. Mai mult decît atît, nici în Republica Moldova, nici în Federația Rusă nu există un document normativ care ar reglementa metodologia de determinare a „dibutilftalat”-ului, precum și concentrația maxim admisibilă a acestuia în vinuri. Potrivit experților în domeniu, unica normă legală existentă este cea stabilită de UE, prin Directiva CE 19/2007, în vigoare din 01.07.2008, cu limita de migrare specifică a „dibutilftalat”-lui în produse alimentare de 0,3 mg/kg de produs. Potrivit probelor prezentate de MAIA, în unele cazuri, vinul returnat din Federația Rusă conținea o concentrație net inferioară celei stabilite de către normele internaționale.
Totodată, conform Planului de măsuri, în anul 2010 MAIA urma să coordoneze cu Serviciul Federal „Rospotrebnadzor” lista indicilor privind calitatea și inofensivitatea actualizați, metodele de determinare a acestora, cu indicarea limitelor admisibile și a documentelor normative conform cărora urmează să se verifice vinurile moldovenești exportate în Federația Rusă. Cu toate acestea, MAIA nu a reușit să realizeze ceea ce s-a prestabilit, dat fiind că Serviciul Federal „Rospotrebnadzor” n-a dat curs solicitărilor înaintate de minister.
Întru soluționarea situației create, auditul a constatat ca rezonabilă propunerea adresată Guvernului de către Ministerul Economiei[12], prin care se relevă faptul că „pentru țările care impun bariere în calea comerțului și se implică în condițiile contractuale inițial încheiate între agenții economici (care se referă la cerințele de calitate și inofensivitate pentru produs, reieșind din cerințele normative aprobate de țara importatoare), este necesar de a încheia acorduri /convenții de comercializare la nivel de Guvern. În aceste acorduri să fie stabilite cerințele de calitate și inofensivitate, precum și limitele admisibile ale acestora, cu indicarea metodelor de încercări prin care se evaluează conformitatea produsului”. Totodată, ar fi necesar ca aceste condiții să fie stipulate în contractele încheiate între agenții economici din ambele state.
Concluzii:
Deși, în temeiul hotărîrii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, Părțile au convenit asupra prezentării indicilor suplimentari privind calitatea și inofensivitatea la produsele alcoolice moldovenești exportate în Federația Rusă, aceste înțelegeri nu se respectă integral, ceea ce creează disensiuni în relațiile bilaterale.
4.5. Politicile promovate de organele centrale de specialitate ale administrației publice privind procesul de certificare a produselor alcoolice prezintă incertitudini.
Potrivit Legii viei şi vinului, calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin trebuie dovedită prin: certificate de calitate şi rapoarte de încercări, eliberate de laboratoarele acreditate şi desemnate în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementată de lege, sau declaraţii de conformitate ale agenților economici despre corespunderea produselor alcoolice reglementărilor tehnice. Dacă, din ianuarie 2007 pînă la finele anului 2009, certificarea produselor alcoolice exportate a fost obligatorie pentru fiecare lot exportat, odată cu operarea modificărilor în Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic și a producției alcoolice, care au stabilit regulile aplicabile pentru certificarea produselor din domeniul reglementat, au survenit modificări și în procesul de certificare a produselor alcoolice. Astfel, pentru produsele fabricate în serie, care au fost supuse certificării pe parcursul ultimilor 3 ani, cu condiția că întreprinderile producătoare dispun de laboratoare de încercări acreditate sau atestate, se eliberează certificatul în serie valabil pentru o perioadă de 3 ani (schema 3A). La produsele care întrunesc condițiile menționate, concomitent întreprinderile avînd implementat un sistem de management al calității, eliberarea certificatului de conformitate se efectuează pentru o perioadă de 5 ani. La eliberarea certificatelor în serie, o cerință obligatorie este evaluarea periodică a procesului tehnologic la întreprinderi - o dată în an, totodată producătorul asumîndu-și responsabilitatea pentru verificarea periodică a inofensivității produselor, care se efectuează în laboratoarele acreditate. La fel, cadrul regulator prevede certificarea pe lot, care se efectuează la solicitarea agentului economic exportator și în procesul căreia se verifică atît indicii privind inofensivitatea, cît si indicii privind calitatea la produsele din lotul dat.
În același timp, una din măsurile preconizate în Planul de măsuri privind asigurarea calității și inofensivității produselor alcoolice, ține de implementarea de către MAIA, începînd cu luna octombrie 2010, a certificării obligatorii a fiecărui lot de marfă exportată în Federația Rusă, cu efectuarea încercărilor de laborator la parametrii esențiali privind inofensivitatea prestabiliți. Deși MAIA a informat Ministerul Economiei că a implementat cerința respectivă potrivit Ordinului nr.161 din 29.07.2010, aceasta nu corespunde realității. Auditul a constatat că conținutul documentului respectiv face referință la alte aspecte ce țin de intensificarea controlului de stat asupra calității și inofensivității produselor alcoolice, ceea ce denotă că Ministerul Economiei nu a monitorizat cele raportate de MAIA, iar ultimul a manifestat iresponsabilitate în această situație.
Referitor la subiectul privind certificarea fiecărui lot la parametrii de inofensivitate, MAIA a înaintat Guvernului propuneri de operare a modificărilor în actele normative corespunzătoare, dar care pînă în prezent nu s-au efectuat, dat fiind că acestea au fost restituite ministerului spre reexaminare. Totodată, există mai multe viziuni ale experților din domeniu privind necesitatea implementării acestei măsurii. Astfel, există opinia că este necesar de a revedea procedura de certificare pentru export, deoarece certificarea în serie nu include verificarea inofensivității pentru fiecare partidă de producție exportată, fapt care generează riscuri privind calitatea acestora. Concomitent, potrivit altor păreri ale experților, procedura de certificare ar fi rezonabilă în contextul funcționării mecanismului de recunoaștere reciprocă a certificatelor de conformitate, emise de Organismele de Certificare din ambele state, în caz contrar, certificarea obligatorie a fiecărui lot de produse atît în Republica Moldova, cît și în Federația Rusă devine o povară pentru producători. În acest context, auditul relevă necesitatea ca Ministerul Economiei, în calitate de Organism Național de Evaluare a Conformității, în comun cu MAIA și alte Părți implicate în proces, să analizeze acest subiect, cu înaintarea propunerilor de modificare a cadrului juridic în vigoare.
Verificările efectuate la Organismele de Certificare denotă că, în perioada anilor 2009-2010, au fost eliberate certificate în serie la 31 de întreprinderi vinicole exportatoare de produse în Federația Rusă, inclusiv de CNVCPA - la 29 de agenți economici, și de INSM – la 2 agenți economici. Concomitent, o analiză a procesului de certificare a loturilor de produse exportate în Federația Rusă în anul 2011 relevă că, la solicitarea producătorilor, CNVCPA a eliberat certificate pe loturi la exportul produselor vinicole în vrac pentru o cantitate de 963,0 mii dal., precum și la produse îmbuteliate -100,5 mii dal. Celelalte două Organisme de Certificare nu au efectuat astfel de certificări. Prin urmare, în anul 2011, circa 42 % din marfa exportată în Federația Rusă a fost certificată pe loturi. În rest, conform condițiilor contractuale, exportatorii de produse vinicole în Federația Rusă au exportat marfa în baza certificatelor în serie, declarațiilor de conformitate, bazate pe rapoarte de încercări proprii sau certificate de calitate întocmite de laboratorul întreprinderii. În asemenea cazuri, există un risc mai sporit de export al mărfii necalitative, responsabilitatea, după caz, revenind agenților economici exportatori/importatori.
Concluzii:
Ministerul Economiei și MAIA nu întotdeauna au dat dovadă de responsabilitate la adoptarea și implementarea măsurilor privind calitatea și inofensivitatea produselor vinicole exportate în Federația Rusă, lipsind continuitatea în politicile elaborate si promovate de autorități. Aceste circumstanțe au generat incertitudini privind certificarea obligatorie a fiecărui lot de marfă.
4.6. O problemă majoră, a cărei soluționare ar putea diminua/exclude divergențele legate de calitatea produselor exportate, precum și ar asigura realizarea unei colaborări economice eficiente între Republica Moldova și Federația Rusă, este respectarea Acordurilor interguvernamentale și celor interdepartamentale care vizează domeniul respectiv.
Auditul a constatat că, pe parcursul anilor 2009-2011, organele abilitate nu au fost informate în scris despre neconformitățile care au stat la baza pretențiilor invocate de către Federația Rusa privind inofensivitatea si calitatea producției.
În vederea înlăturării obstacolelor din relațiile economice și comerciale, precum și asigurării compatibilității și schimbului reciproc de mărfuri, caracterului inofensiv al mărfurilor pentru viața și sănătatea omului, precum și al mediului ambiant, între Guvernele Republicii Moldova și Federației Ruse au fost semnate două Acorduri (bilateral și multilateral)[13] privind colaborarea în domeniul standardizării, metrologiei și certificării.
Componenta ce ține de asigurarea calității și inofensivității producției reciproc livrate este reglementată și în alte Acorduri încheiate de statele membre ale CSI, precum și în Acordurile interdepartamentale, semnate de Părți.
În pofida existenței unui cadru normativ internațional destul de amplificat în domeniul menționat, acesta nu a fost aplicat într-o manieră conformă dintre Părți. Cea mai importantă problemă în aplicabilitatea Acordurilor respective, apărută în anul 2006 și care persistă pînă în prezent, este aspectul privind recunoașterea certificatelor de conformitate emise de organismele de certificare din ambele state.
În acest context, menționăm că nu se respectă prevederile Acordului, încheiat între Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Ministerul Sănătății al Federației Ruse din 19.02.1999, despre recunoașterea reciprocă a avizelor (certificatelor) igienice[14]. Astfel, potrivit art.6 și art.7 din Acord, Părțile recunosc reciproc avizele igienice și procesele-verbale ale investigațiilor de laborator, precum și certificatele de conformitate. Acordul respectiv stipulează că fiecare dintre Părți are dreptul de a efectua controale selective asupra producției importate. În asemenea cazuri Părțile se vor informa în scris, iar în vederea rezolvării problemelor curente apărute, Părțile creează un grup de lucru din specialiști experți. Auditul a constatat că pe parcursul anilor 2009-2011 organele abilitate nu au fost informate in scris despre neconformitățile care au stat la baza pretențiilor invocate de către Federația Rusa privind inofensivitatea si calitatea producției.
Procedura de recunoaștere a avizelor igienice (certificate) este stabilită și în Acordul privind procedura de cooperare reciprocă la evaluarea igienică a producției potențial periculoase, importată în statele membre ale CSI, semnat la Ciolpon-Ata, la 16.04.2004. Totodată, potrivit acestui Acord, Părțile se informează reciproc despre cazurile de import al produselor care nu corespund normelor stabilite, iar în cazul apariției unor divergențe, Părțile urmează să convină asupra expertizei independente efectuate de către un laborator de arbitraj acreditat într-o țară terță. Conform informațiilor MAIA, astfel de acțiuni nu se întreprind. În acest context, se relevă că au rămas neexecutate și prevederile pct.2.2.8. al Planului de măsuri, aprobat de Ministerul Economiei, prin care s-a preconizat ca MAIA, în comun cu Partea rusă, să desemneze un laborator de arbitraj pentru eliminarea divergențelor referitor la rezultatele încercărilor privind calitatea și inofensivitatea produselor alcoolice.
În contextul celor expuse, auditul a constatat că, datorită importanței deosebite a aspectelor relevate, acestea merită a fi analizate și examinate în cadrul ședințelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, cu înaintarea cerințelor de rigoare autorităților de profil. Pînă în prezent, subiectul privind respectarea Acordurilor bilaterale menționate nu și-a găsit abordarea cuvenită.
Concluzii:
Necoordonarea acțiunilor în cadrul respectării prevederilor Acordurilor interstatale se manifestă prin lipsa informării reciproce privind ”necorespunderea cerințelor de inofensivitate” a unor partide de vinuri importate din Republica Moldova în Federația Rusă, nerecunoașterea reciprocă a avizelor igienice (certificate), neefectuarea expertizei independente, precum și nestabilirea unui laborator arbitrar coordonat de către Părți.
4.7. În procesul de monitorizare a produselor alcoolice necalitative returnate în țară există deficiențe.
Auditul a constatat nerespectarea de către Serviciul Vamal a prevederilor legale la importul în țară a produselor alcoolice returnate din Federația Rusă, care nu au fost supuse verificărilor de rigoare de către CNVCPA.
Deși MAIA a manifestat preocupări în acest sens, sesizînd prin demersuri Serviciul Vamal despre faptul că în procesul de vămuire a produselor alcoolice reimportate pe motive de calitate nu se solicită prezența specialiștilor CNVCPA pentru prelevarea probelor și verificarea conformității produselor respective, deficiența menționată nu a fost înlăturată.
Potrivit datelor Serviciului Vamal, în perioada anilor 2009-2011, au fost returnate produse alcoolice (vinuri) din Federația Rusă în sumă totală de 18,1 mil. lei, inclusiv în anul 2010 – în sumă de 14,3 mil. lei. De menționat că, la vămuirea produselor respective, organele vamale nu au solicitat prezența specialiștilor CNVCPA pentru prelevarea probelor și verificarea conformității produselor alcoolice reimportate, potrivit cerințelor prestabilite. Astfel, din verificările la CNVCPA reiese că, în perioada indicată, la solicitarea ISSPA, doar într-un singur caz a fost verificată calitatea produselor vinicole brute restituite din Federația Rusă și s-a efectuat analiza comparativă cu probele de control (probele prelevate la export). Urmare investigațiilor, s-a constatat că produsele vinicole nu corespundeau cerințelor documentației normative în vigoare, drept cauză invocîndu-se schimbarea proprietăților calitative ale produselor în procesele de păstrare şi de transportare. Alte verificări nu s-au efectuat. Prin urmare, produsele restituite nu au fost supuse verificărilor regulamentare[15], pentru stabilirea cauzei reale a returnării acestora în țară, precum și pentru determinarea de către O.C. a acțiunilor corective necesare referitor la marfa respectivă. În viziunea auditului, acest fapt constituie un impediment în identificarea problemelor privind calitatea, care apar la export, în constrîngerea agenților economici exportatori de marfă necalitativă, precum și a O.C. care au eliberat certificate la produsele neconforme.
Potrivit informației plasate pe site-ul ,,Rospotrebnadzor”, în perioada auditată, au fost depistate cazuri de import al producției alcoolice neconforme în cantitate de circa 3159,6 mii litri, de către 21 de întreprinderi din Republica Moldova. Totodată, potrivit datelor Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în această perioadă, agenții economici au returnat 1239 mii litri, precum și băuturi tari – 5,2 mii litri (alcool pur).
Informația despre situația privind returnarea producției alcoolice din Federația Rusă în anii 2009-2011 se prezintă în tabelul ce urmează:
Tabel
Sursă: Informația Serviciului Vamal
Auditul relevă că, în perioada supusă auditului, MAIA și ISSPA nu dispuneau de informația oficială privind cantitatea producției vinicole neconforme stabilită de Federația Rusă, precum și referitor la utilizarea ulterioară a cantității nereturnate în țară. Potrivit informației prezentate de către MAIA, au fost supuse analizei și verificării 2 cazuri de returnare a producției Î.M. „Lion Gri” S.R.L. și ÎCS „DK – Intertrade” S.R.L., înregistrate în zonele economice libere. După efectuarea expertizelor, MAIA nu s-a expus exhaustiv asupra situației și motivelor invocate de autoritățile ruse.
Concluzii:
Produsele returnate în țară pe motiv de necalitate nu au fost supuse verificărilor regulamentare, pentru stabilirea cauzei reale a returnării acestora, precum și pentru determinarea de către O.C. a acțiunilor corective necesare.
Deoarece MAIA nu s-a expus exhaustiv asupra cauzei returnării producției vinicole la 2 agenți economici verificați (Î.M. „Lion Gri” S.R.L. și ÎCS „DK – Intertrade” S.R.L.), auditul nu a avut posibilitatea să se expună asupra nivelului de responsabilitate a instituțiilor antrenate în certificarea produselor exportate și eficiența măsurilor întreprinse de minister în acest sens.
4.8. Un alt flagel la capitolul calitatea îl constituie neînregistrarea de către producători a reclamațiilor privind conformitatea produselor, din motiv ca agenţii economici nu au primit aceste reclamaţii în modul stabilit.
Potrivit regulilor prestabilite, O.C. solicită furnizorului de produse certificate să respecte înregistrarea tuturor reclamațiilor primite referitor la conformitatea produsului, precum și să întreprindă măsuri adecvate aferente unor astfel de reclamații, cu documentarea acțiunilor întreprinse. S-a relevat că, deși Serviciul Federal „Rospotrebnadzor” informa în permanență opinia publică despre exportatorii și produsele alcoolice necalitative exportate în Federația Rusă, nici o reclamație oficială nu a fost înregistrată la producători. Astfel, la CNVCPA fiind analizate rapoartele de evaluări anuale întocmite pe parcursul anului 2011 la 21 de producători-exportatori, inclusiv la 12 exportatori care figurau în listele Serviciului Federal „Rospotrebnadzor”, nici la unul dintre aceștia nu a fost înregistrată vre-o reclamație în condica de reclamații. De asemenea, conform explicațiilor CNVCPA, în adresa întreprinderii nu au parvenit reclamații oficiale privind problemele calității produselor certificate, ceea ce, de asemenea, constituie un impediment în stabilirea cauzei reale a restituirii mărfii. De menționat că aceasta a limitat CNVCPA și în efectuarea unor evaluări inopinate la producători, în vederea stabilirii neconformităților, ținîndu-se cont de faptul că asemenea acțiuni se efectuează doar în baza unor reclamații.
Concluzii:
Neînregistrarea reclamațiilor constituie un obstacol în identificarea și analiza cauzelor necorespunderii produselor standardelor calității, precum și în întreprinderea măsurilor de prevenire și contracarare a acestei situații.
4.9. Obiectivul principal privind crearea și ținerea Registrului de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, cu deținerea unui mecanism unic de evidenţă şi control al fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice şi alcoolului etilic, nu a fost realizat.
În anul 2006, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1441 din 19.12.2006, a aprobat Concepţia sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice”. În urma procedurilor de audit, s-a constatat, că actualmente în Republica Moldova lipsește/nu s-a format mecanismul de evidenţă şi control al fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice şi alcoolului etilic, inclusiv al calităţii materiei prime utilizate şi producţiei fabricate. Deținătorul Registrului - Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin", a fost dizolvată, iar funcțiile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat s-au limitat la evidența mărcilor de acciz, fiind exclus obiectivul/sensul inițial de formare a Registrului - contracararea falsificării producţiei alcoolice, atingerea unor performanţe în domeniul controlului calităţii producţiei puse în circulaţie, extinderii pieţelor de desfacere.
Concluzii:
Ignorarea de către autoritățile de competență a scopului pentru care a fost instituit Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice condiționează neasigurarea securității economice a statului.
4.10. În procesul exportului producției alcoolice de către producătorii moldoveni în Federația Rusă există unele probleme și impedimente.
În perioada anilor 2009-2011, în cadrul exportului producției alcoolice au existat probleme, neajunsuri și divergențe, ceea ce n-a contribuit la crearea condițiilor de concurență loială pentru agenții economici exportatori ai producției alcoolice fabricate în Republica Moldova.
În cadrul ședințelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, la propunerea MAIA, au fost examinate problemele privind exportul producției alcoolice moldovenești pe piața rusă, existente din anul 2006. Suplimentar, în urma întrevederilor cu producătorii producției alcoolice în cadrul auditului, precum și a răspunsurilor lor la întrebările chestionarului solicitat de la 32 de întreprinderi autohtone, au fost identificate un șir de probleme și impedimente nesoluționate, care afectează exportul produselor vinicole pe piața Federației Ruse, acestea fiind expuse după cum urmează:
- Furnizorii de producție vinicolă activează pe parcursul a 7 ani (din martie 2006) în regim de „exercitare a acțiunilor de supraveghere permanentă” din partea Serviciului Federal ”Rospotrebnadzor”, în condiții diferite decît cele ale producătorilor din alte state care livrează produse similare în Federația Rusă, ceea ce generează costuri suplimentare pentru antreprenorii autohtoni și contribuie la denigrarea imaginii produselor naționale.
- Existența principiului (în vigoare din anul 2007) de import al producției alcoolice moldovenești în regim de „fereastră unică”, care s-a dovedit a fi o barieră economică între producătorii din Republica Moldova și importatorii din Federația Rusă. Pînă în prezent, Serviciul Federal Vamal din Rusia n-a examinat propunerea Părții moldave despre mărirea numărului locurilor de vămuire a producției alcoolice moldovenești livrate pe piața rusească, conform angajamentelor fixate în Procesul-verbal nr.12. Din Partea moldavă au fost propuse adăugător vămile Breansk, Port-Kavkaz și Temriuk.
- Părțile n-au determinat laboratorul arbitral de examinare a divergențelor privind calitatea și inofensivitatea producției alcoolice.
- În pofida acordurilor existente între Republica Moldova și Federația Rusă, nu sînt recunoscute certificatele de conformitate și inofensivitate pentru producția vinicolă moldovenească. Se aplică certificarea completă (neselectivă) repetată la terminalele vamale și în regiunile Federației Ruse.
- Nu se acceptă propunerile Părții moldave privind extinderea asortimentului producției alcoolice exportate pe piața Federației Ruse (votcă, lichior, balsam, aperitive).
- Lipsește un Acord de comercializare a producției alcoolice din Republica Moldova în Federația Rusă, care ar stipula cerințele privind calitatea și inofensivitatea față de produsele alcoolice exportate.
- Serviciul Federal ”Rospotrebnadzor” nu prezintă indicii privind calitatea și inofensivitatea, suplimentar la cei indicați în Scrisoarea Serviciului Federal ”Rospotrebnadzor” nr.0100/602-07-39 din 25.01.2007, în pofida multiplelor adresări ale MAIA al Republicii Moldova către acesta, astfel nefiind respectate angajamentele specificate în Procesul-verbal nr.12 al ședinței Comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 13.03.2011.
- Înlocuirea postului vamal „Borovskii”, terminalul „Solnțevo”, or. Moscova prin postul vamal „Seleatino”, care, în lipsa posibilităților tehnice și datorită volumelor mari de lucru pe timp de iarnă, reține camioanele cu producție alcoolică din Moldova cîte două săptămîni.
- Fără informarea oficială a organelor competente ale Republicii Moldova despre constatarea cazurilor de livrare a producției necalitative, acestea sînt declarate și discutate amplu în presă chiar și atunci cînd cantitatea ei este nesemnificativă, iar soluționarea situației este posibilă în cadrul coordonărilor și angajamentelor asumate reciproc.
Concluzii:
Problemele constatate de audit, precum și viziunile unor agenți economici expuse în cadrul chestionării relevă că situația la acest capitol rămîne incertă, persistă un șir de impedimente și nu există nici o garanție că nu vor fi înaintate noi cerințe pentru loturile care vor fi exportate în viitor.
V. Cu privire la exportul produselor vegetale.
5.1. Cadrul normativ ce vizează domeniul calității și inofensivității producţiei de origine vegetală este imperfect.
Colaborarea organelor de supraveghere ale Republicii Moldova cu Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse ( în continuare - ,,Rosselihoznadzor”) în domeniul inofensivității produselor alimentare se desfășoară în cadrul Convenției Internaționale de Protecție a Plantelor din 06.12.1951 (în redacția din noiembrie 1997), Standardelor internaționale pentru măsuri fitosanitare, documentelor Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP), Convenției între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind colaborarea în domeniul carantinei plantelor din 17 aprilie 1998[16], Acordului privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor între statele membre ale CSI din 13 noiembrie 1992, Memorandumului cu privire la inofensivitatea producției de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federația Rusă (în ce privește conținutul de pesticide, nitrați și nitriți) din 2 octombrie 2008 și Acordului adițional la Memorandum referitor la inofensivitatea producției de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federația Rusă (în ce privește conținutul de pesticide, nitrați și nitriți) din 23 iunie 2009.
Referitor la evaluarea cadrului legislativ şi normativ naţional vizavi de carantina fitosanitară şi asigurarea siguranţei alimentare, auditul denotă că, în rezultatul realizării condițiilor Memorandumului, au fost aprobate acte legislative și normative[17], care determină managementul domeniului la nivel național privind asigurarea siguranței alimentare a producției de origine vegetală.
Necesitatea unui cadru legal conformat se explică și prin prezența unor situații problematice și de incertitudine, care au apărut în rezultatul sistării, din 17.05.2005, a exportului producției pomilegumicole, din cauza admiterii încălcării cerinţelor fitosanitare la exportul materialului săditor pomicol din Republica Moldova în Federaţia Rusă. Partea rusă a introdus interdicţii temporare vizavi de exportul producţiei de origine vegetală din Republica Moldova[18].
MAIA a întocmit și a prezentat spre coordonare Părții ruse lista exportatorilor produselor de origine vegetală în Federația Rusă, pe cînd Memorandumul prevede prezentarea Registrului (această situație este reflectată detaliat în compartimentul 4.4.).
S-a relevat neexecutarea unor cerințe din Planul de măsuri pentru asigurarea calității și inofensivității produselor vinicole și pomilegumicole exportate în Federația Rusă, aprobat de Ministerul Economiei în octombrie 2010. Nu a fost elaborat în termenul stabilit (01.04.2011) Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi MAIA privind aprobarea listei metodelor de încercări pentru determinarea reziduurilor de pesticide în produsele agroalimentare (pct.1.1.2.), ceea ce determină riscul necoordonării activității Centrelor de certificare subordonate diferitor instituții de stat, precum și al nevalorificării tuturor metodelor de determinare a reziduurilor de pesticide în produsele pomilegumicole, inclusiv asigurarea cu reagenți chimici și soluții-standard de determinare.
De asemenea, MAIA și Ministerul Sănătății nu au prezentat auditului informații privind măsurile întreprinse întru efectuarea unui audit tehnic şi de competenţă asupra capacităţilor laboratoarelor de încercări desemnate sau acreditate în domeniul certificării produselor alimentare, cu preponderenţă cele pomilegumicole; prezentarea recomandărilor de rigoare şi retragerea desemnărilor în cazul lipsei tuturor criteriilor de competenţă (pct.2.1.1. din Planul de măsuri). La fel, MAIA nu a elaborat și nu a aprobat criteriile pentru desemnarea laboratoarelor de încercări pentru testarea produselor pomilegumicole destinate exportului în Federația Rusă (pct. 2.1.3. din Planul de măsuri).
Concluzii:
Eforturile Guvernului întru completarea și perfecționarea actelor legislative și normative și executarea Planului de măsuri pentru asigurarea inofensivității și calității produselor vinicole și pomilegumicole exportate în Federația Rusă, elaborat în octombrie 2010, nu s-au soldat, în toate cazurile, cu rezultate pozitive, ceea ce poate crea impedimente la exportul produselor de origine vegetală în Federația Rusă.
Totodată, neexecutarea unor cerințe din Planul de măsuri poate crea situații ce vor afecta exportul eficient al produselor de origine vegetală.
5.2. Se relevă existența problemelor în sistemul instituțional al certificării și asigurării calității produselor pomilegumicole.
Problemele la capitolul asigurarea calității produselor pomilegumicole de către autoritățile de competența cărora ține verificarea siguranţei produselor de origine vegetală determină dublarea controalelor; lipsa unei bune comunicări în vederea coordonării şi schimbului de informaţii între toate autorităţile implicate; lipsa consolidării şi coordonării sistemului de testare la capitolul siguranţa alimentară; neefectuarea verificărilor calității produsului finit.
Un rol deosebit, la acest capitol, revine activităților de supraveghere a produselor de origine vegetală, care includ un ciclu vast la etapele de prelucrare a produselor agricole, transportare, stocare și distribuire a produselor pomi-legumicole, certificarea fiecărui lot de marfă exportată etc.
În scopul verificării și certificării inofensivității produselor de origine vegetală destinate exportului în Federația Rusă sînt antrenate 6 Centre de standardizare (acceptate de Partea rusă), din care: 3- subordonate Ministerului Sănătății, 2 – MAIA, și 1 – Ministerului Economiei. Acreditarea acestor Centre se efectuează de către Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformității Produselor (CAECP), subordonat Ministerului Economiei.
Distribuirea Centrelor de standardizare în subordinea mai multor autorități centrale de specialitate din diferite domenii complică procedurile de certificare a calității produselor de origine vegetală destinate exportului. Echiparea insuficientă a laboratoarelor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice al Ministerului Sănătății nu permite realizarea sarcinilor la nivelul cerințelor actuale.
Structura instituțională de certificare a produselor pomilegumicole în Republica Moldova pentru exportul în Federația Rusă.

În cadrul fiecarei DSFCS este abilitat cîte un inspector, modelele de ştampilă şi semnătura ale cărora sunt prezentate părţii ruse
Astfel, certificarea fitosanitară cu referință la respectarea regulilor, normelor și cerințelor fitosanitare de profilaxie și tratament în procesul producerii, achiziționării, transportării, păstrării, prelucrării, comercializării și utilizării producției agricole este atribuită Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer, subordonat MAIA. Aceste atribuții se exercită de către (8) Direcții teritoriale de supraveghere fitosanitară și control semincer (DSFCS) raionale și municipale, în cadrul cărora este abilitat cîte un inspector, cu semnătura și ștampila recunoscute de Partea rusă.
Verificarea procesului de certificare fitosanitară a produselor de origine vegetală a constatat că organele împuternicite nu țin evidența conformă a solicitărilor parvenite de la producători, inclusiv ale celor ce nu au respectat limitele de pesticide stabilite. Această situație nu a permis auditului să analizeze produsele integral verificate și cele ce au întrunit cerințele calității.
Totodată, s-a relevat că Strategia în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011, prevede că pentru activitatea de analiză a riscurilor urmau a fi efectuate acțiuni concrete la nivelul MAIA și al autorității naționale în domeniul siguranței alimentare. În acest context, prin pct.2 din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei menționate, MAIA, în comun cu Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, urmau să asigure crearea unui nou organism responsabil de siguranța alimentelor – Agenția pentru Siguranța Alimentelor, ceea ce n-a fost realizat.
Concluzii:
Reieșind din procesele existente de certificare, se remarcă un mecanism anevoios, neunificat, în care sînt implicate diverse autorități și alte structuri pentru obținerea certificării fitosanitare și de inofensivitate, totodată nefiind clar delimitate atribuțiile acestora, ceea ce poate tergiversa procesul de obținere a documentelor ce atestă calitatea produselor pentru export. De asemenea, s-a constatat nerealizarea pct.2 al Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015 privind crearea unui nou organism responsabil de siguranța alimentelor.
5.3. În structura exportului produselor de origine vegetală, o cotă preponderentă o dețin produsele vegetale de proveniență străină.
Admiterea creșterii semnificative a reexportului unor tipuri de produse vegetale din țări străine, care se produc și în Republica Moldova, poate leza imaginea producătorului autohton, deoarece Republica Moldova este o țară agrară și dispune de Strategii ce promovează politica în acest domeniu, orientate spre susținerea și stimularea exporturilor de produse agricole și agroalimentare autohtone și optimizarea importurilor în vederea dezvoltării antreprenoriatului.
În perioada anilor 2009-2011, exportul produselor vegetale ( fructe și legume) în Federația Rusă a crescut de la 67,1 mil.dolari SUA (22,4% în structura exportului în Federația Rusă) în anul 2009, pînă la 123,2 mil.dolari SUA (respectiv, 19,7%) în anul 2011.
Tabel
Sursă: Informațiile Serviciului Vamal
Analiza structurii valorice a exportului de produse vegetale pe tipuri în Federația Rusă relevă că o pondere semnificativă o dețin fructele, care au o tendință de creștere, fiind urmate de legume. Informația mai detaliată este prezentată în tabelul ce urmează:
Tabel
Sursă: Datele Biroului Național de Statistică
În perioada anilor 2009-2011, volumul exportului de legume a crescut de 13,7 ori, iar al fructelor – de 1,6 ori. Această creștere a fost determinată preponderent de creșterea ponderii valorii reexportului produselor vegetale de proveniență străină. Ponderea reexportului în structura exportului fructelor și legumelor în anul 2011 constituie 40,5%, în raport cu 19,1% - în anul 2009.
În aceste condiții, auditul menționează următoarele:
Lipsește reglementarea strictă a procesului de certificare fitosanitară și de inofensivitate, precum și posibilități tehnice de prelevare a probelor și de eliberare a certificatelor fitosanitare și de inofensivitate în aceeași zi în cazurile reexportului fructelor și legumelor de origine din țările terțe, prin Republica Moldova, în Federația Rusă.
Eliberarea, în cazurile de reexport, de către structurile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, a certificatelor fitosanitare și de inofensivitate în baza certificatelor țărilor terțe, în condițiile inexistenței regulilor clar determinate și condițiilor de control al acestor produse, creează riscul primirii reclamațiilor privind calitatea producției nefabricate în țară.
Concluzii:
Problemele constatate de audit reprezintă un risc pentru activitatea producătorilor autohtoni în privința exportului eficient al producției de origine vegetală, avînd în vedere volumul mare de reexport al acestei producții. O astfel de situație poate afecta susținerea ramurii produselor vegetale, care este un element important în dezvoltarea economiei naționale.
5.4. Neîntocmirea regulamentară a Registrului agenților economici exportatori de produse vegetale în Federația Rusă din Republica Moldova, cu indicarea tipurilor de produse, determină un risc sporit de includere neobiectivă a unor agenți economici exportatori de produse pomilegumicole în listele întocmite de MAIA și transmise Federației Ruse, precum și de neasigurare a condițiilor egale pentru o concurență loială.
În conformitate cu Memorandumul (pct.1), referitor la conţinutul pesticidelor, nitraţilor şi nitriţilor, MAIA urma, pînă la 15.07.2009, să înregistreze exportatorii de producţie vegetală (pe tipuri de produse) în Federaţia Rusă și să monitorizeze conținutul pesticidelor, nitraţilor şi nitriţilor, despre ce urma să informeze Partea rusă.
S-a constatat că, întru realizarea acestor prevederi, MAIA a întocmit și a remis ”Rosselihoznadzor” Lista agenților economici exportatori, al căror număr a variat, în perioada auditată, de la 136 de agenți economici pînă la 175 de agenți economici, care vor livra în Federația Rusă produse de origine vegetală. Astfel,se menționează că inițial, la 18.05.2009, MAIA a selectat de la organele teritoriale informația privind agenții economici care dispun de capacități de export al produselor vegetale (136 de agenți economici), aceasta nefiind pe deplin justificată cu documentele necesare. În luna iunie 2010, numărul acestora a fost micșorat de către Partea rusă pînă la 33 de agenți economici, la care aceasta nu a depistat încălcări. Ulterior, începînd cu 25.08.2010, MAIA a inițiat examinarea documentelor justificative ale solicitanților de a fi incluși în lista exportatorilor, cu colectarea datelor ce confirmă potențialul de producere al acestora.
Începînd cu luna iunie 2011, MAIA a perfectat listele agenților economici exportatori și, în conlucrare cu asociațiile producătorilor și exportatorilor de produse vegetale în Federația Rusă, a prezentat Părții ruse Lista respectivă, care a inclus 175 de întreprinderi, inclusiv 106 agenți economici membri ai asociațiilor menționate, 23 – care nu fac parte din asociații, dar au exportat în Federația Rusă mai mult de 500 tone de producție, 46 - producători de producție vegetală. Auditul a constatat că MAIA nu a informat mai mult de 20 de agenți economici despre neincluderea lor în Lista exportatorilor, fără a fi prezentat motivul. Lista finală, cu un număr de 175 de agenți economici exportatori, a fost acceptată de Partea rusă în luna septembrie 2011.
Se menționează că, inițial, la întocmirea Listelor agenților economici exportatori, MAIA indica, conform cerințelor,[19] și tipul de produse ce vor fi exportate din Republica Moldova în Federația Rusă, însă, începînd cu 29.06.2011, tipul produselor vegetale nu se indică în liste, fiind inclusă informația generală ”produse vegetale”.
Se relevă că, pînă la 01.03.2012, MAIA nu dispunea de un Registru unic oficial privind înregistrarea solicitanților de a exporta produse vegetale în Federația Rusă (numărul cererilor depuse de solicitanți, cele neacceptate, motivul neacceptării, criteriile de selectare etc.), precum și de evidența rezultatelor monitorizării proceselor integrale de sădire, administrare a prelucrării la creștere, recoltare a produselor pomilegumicole, prin ce n-au fost realizate unele prevederi ale Memorandumului referitor la asigurarea înregistrării agenților economici exportatori de produse vegetale în Federația Rusă, cu indicarea tipurilor de produse și transmiterea registrului Părții ruse. Astfel, MAIA nu-și conformează activitatea în acest domeniu la prevederile normelor legale[20], care stabilesc că totalitatea informaţiilor documentate, ţinute manual şi/sau în sisteme informaţionale automatizate, organizată în conformitate cu cerinţele stabilite şi cu legea, este ținută în registru.
În condițiile date, auditul nu se poate expune asupra plenitudinii și obiectivității includerii în Lista agenților economici, remisă autorităților ruse, și relevă riscul neasigurării oportunităților și garanțiilor egale pentru agenții economici, precum și recreării condițiilor pentru o concurență loială.
Totodată, este necesar de menționat că în lista indicată au fost incluși și agenți economici care nu sînt producători sau exportatori de produse autohtone, aceștia fiind transportatori de produse vegetale străine (Grecia, Italia, Turcia, Ungaria). Astfel, Grupul de lucru al MAIA a inclus în Lista întreprinderilor exportatoare din Republica Moldova a producției de origine vegetală unele întreprinderi care nu întruneau cerințele necesare prevăzute pentru potențialii exportatori în Anexa nr.1 la Ordinele MAIA nr.177 din 25.08.2010 și nr.121 din 27 iunie 2011.
În urma verificării, prin eșantionare, a 4 dosare ale agenților economici (”Politrans-Brocher” S.R.L., ”Vamcomplex” S.R.L., Î.M.”GVG-Com”S.R.L., S.C. ”Farmexpo”S.R.L.) care au fost incluși în lista exportatorilor de producție de origine vegetală din Republica Moldova în Federația Rusă, s-au constatat următoarele.
Prin Ordinele MAIA nr.177 din 25.08.2010 și nr.121 din 27.06.2011, au fost create grupuri de lucru întru identificarea potențialelor întreprinderi pentru includerea în lista oficială, care urmează a fi transmisă și acceptată de către Partea rusă. În Anexa nr. 1 la Ordinele menționate au fost specificate cerințele înaintate atît față de producătorii agricoli și exportatori, cît și față de întreprinderile exportatoare (intermediari).
Pentru exportator (intermediar), se prevede prezentarea de către solicitant a certificatelor eliberate de organul administrației publice locale sau a copiilor contractelor de arendă a terenurilor agricole, care ar confirma că exportatorul deține în proprietate sau în folosință plantații de livadă, de viță de vie, de legume. La dosarele întreprinderilor ”Politrans-Brocher”S.R.L., ”Vamcomplex”S.R.L., Î.M. ”GVG-Com”S.R.L., S.C. ”Farmexpo”S.R.L., în baza cărora MAIA a inclus în lista exportatorilor întreprinderile menționate, nu au fost anexate acte confirmative privind deținerea sau arendarea terenurilor de pămînt.
Condițiile obligatorii pentru exportatori (intermediari) prevăd deținerea contractelor de livrare a produselor agricole, încheiate cu producătorii agricoli, cu indicarea asortimentului legumelor sau fructelor procurate, însă dosarele întreprinderilor selectate pentru verificare nu conțineau astfel de documente.
Verificarea de către audit a operațiunilor vamale ale S.R.L. ”Politrans Broker”, S.R.L. ”Vamcomplex”, Î.M. ”GVG-Com”S.R.L., S.C. ”Farmexpo” S.R.L. a constatat că întreprinderile efectuează operațiuni (reexport) intermediare cu agenții economici străini (din Rusia și din zonele offshore) privind importul fructelor și legumelor din Turcia și Grecia pe teritoriul Federației Ruse.
Concluzii:
În viziunea auditului, includerea unor astfel de antreprenori, la propunerea MAIA, în Registrul furnizorilor de producție în Federația Rusă obligă Partea moldavă să poarte răspundere pentru inofensivitatea producției altor țări, fapt ce prezintă risc în relațiile comerciale cu țara importatoare.
5.5. MAIA de repetate ori a fost atenționat de autoritățile de competență ale Federației Ruse asupra nerespectării de către agenții economici a normelor reziduurilor de pesticide, nitrați și nitriți în producția pomilegumicolă.
În urma verificărilor selective efectuate de audit la oficiile vamale asupra unor dosare privind certificarea produselor vegetale exportate, s-a constatat că pentru fiecare lot de mere, roșii și cartofi organele MAIA eliberează certificate fitosanitare, iar Centrele de Sănătate Publică - certificate de inofensivitate. Totodată, pentru produsele vegetale de origine străină, destinate reexportului, organele MAIA eliberează certificate fitosanitare de reexport, acestea nefiind însoțite de certificate de inofensivitate. În opinia Ministerului Sănătății, certificarea inofensivității la reexportul produselor pomilegumicole nu este reglementată de legislația națională, din ce reiese că nu este obligatorie.
S-a relevat că, în conformitate cu Acordul privind procedura de cooperare reciprocă la evaluarea igienică a producției potențial periculoase, importată în statele membre ale CSI (art.6) din 16.04.2004, la care Republica Moldova este parte, răspunderea pentru calitate și inofensivitate o poartă atît producătorul, cît și furnizorul, iar în conformitate cu prevederile Memorandumului, Republica Moldova poartă răspundere pentru calitatea întregii producții livrate în Federația Rusă.
Reieșind din Acordurile internaționale (bilaterale/multilaterale) în domeniul vizat, MAIA și Ministerul Sănătății, în anii 2009 – 2010, au aprobat 3 ordine comune privind organizarea activității de certificare a produselor vegetale destinate exportului în Federația Rusă. Ca urmare, în perioada auditată, au fost eliberate, de la caz la caz, certificate de inofensivitate a produselor vegetale. Această activitate a fost stopată printr-o circulară (din 21.10.20110) a Centrului Național de Sănătate Publică, din motiv că ”procedura certificării inofensivității nu este prevăzută de actele legislative și normative în domeniul avizării sanitare a produselor cu impact asupra sănătății”.
Totodată, în contextul expus, auditul relevă că ”Rosselihoznadzor”, de repetate ori (09.07.2010, 07.02.2011, 23.05.2011 etc.), a atenționat MAIA asupra nerespectării normelor reziduurilor de pesticide, nitrați și nitriți de către 13 agenți economici, informînd despre excluderea acestora din Registrul prezentat de MAIA. Totodată, auditul denotă că 12 agenți economici din cei nominalizați, care au fost excluși din listă de Partea rusă pentru depășirea normelor de pesticide în produsele importate, s-au regăsit în lista nouă a celor cu drept de export, actuală pînă la finalizarea auditului (175 de agenți economici). De menționat că auditului nu i s-au prezentat justificări privind dreptul includerii în lista reactualizată.
Potrivit informației prezentate auditului la situația din 01.03.2012, oferită MAIA de către ”Rosselihoznadzor”, în perioada anilor 2010-2011, la 20 de agenți economici care au exportat din Republica Moldova producție de origine vegetală, circa 3356,42 tone au fost calificate ca fiind neconforme normativelor igienice din care de origine autohtonă – 2940,83 tone, și de origine străină – 415,58 tone, această situație fiind prezentată în tabelul ce urmează:
Tabel
Sursă: Informația oferită de către ”Rosselihoznadzor” MAIA în perioada anilor 2010-2011
Auditul relevă că MAIA și Ministerul Sănătății au comunicat Curții de Conturi că nu dețin informații privind returnarea în Republica Moldova a producției de origine vegetală calificată de autoritățile ruse ca neconformă. Totodată, Ministerul Sănătății a menționat că despre aceste produse a fost informat o singură dată. De asemenea, MAIA a informat Curtea de Conturi despre faptul că datele privind rezultatele testărilor efectuate în laboratoarele Centrelor de Sănătate Publică și privind conținutul reziduurilor de pesticide, nitrați în producția de origine vegetală destinată exportului în Federația Rusă nu au fost prezentate Părții ruse, deoarece Centrul Național de Sănătate Publică nu a informat MAIA.
Se menționează că, potrivit bazei de date a Serviciului Vamal, în perioada auditată, în Republica Moldova au fost returnate din Federația Rusă produse de origine vegetală calificate ca neconforme de către 16 agenți economici, în cantitate de 535,1 tone, inclusiv prune – 194 tone, mere – 156,4 tone, piersici – 50 tone, struguri – 50,8 tone, cartofi – 83,9 tone, a căror soartă nu se cunoaște.
În condițiile date, pentru această producție se creează o situație incertă, deoarece cadrul normativ național nu reglementează acțiunile ulterioare (verificarea calității lor, cu determinarea lichidării și/sau posibilei utilizări ulterioare etc.).
Totodată, nu au fost prezentate auditului informații privind verificările suplimentare, prin contrapunere, asupra rezultatelor certificărilor efectuate inițial la permiterea exportului și asupra datelor/certificatelor primite din Federația Rusă, ceea ce determină riscul neeliminării circumstanțelor ce admit indicatori cu potențial impact asupra sănătății populației.
Concluzii:
Se denotă lipsa de comunicare și monitorizare din partea autorităților centrale de specialitate (MAIA, Ministerul Sănătății) a situației privind calitatea produselor de origine vegetală destinate atît exportului, cît și consumului intern.
VI. Cu privire la exportul de produse ale regnului animal
6.1.Măsurile întreprinse de către organele abilitate din Republica Moldova pentru reluarea exportului produselor de origine animală relevă rezerve.
Una din problemele vulnerabile cu care se confruntă producătorii autohtoni ai producției de origine animală ține de exportul produselor de origine animală în Federația Rusă. Abordarea acestei probleme se regăsește în Procesele-verbale ale ședințelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, ca urmare a interdicțiilor aplicate de către „Rosselihoznadzor” (scrisoarea nr.20 din 25.04.2005), prin care temporar a fost interzis importul și tranzitul din/prin Republica Moldova în Federația Rusă a cărnii și subproduselor din vită, porcină, ovină și pasăre, pînă la clarificarea situației create, motivîndu-se că cantitățile din solicitările parvenite din Republica Moldova de a exporta în Federația Rusă materia primă din carne depășesc considerabil volumele de producere a acesteia.
În acest context, auditul a constatat că o parte din cerințele înaintate de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă au fost executate, iar altele rămin neexecutate pînă în prezent. Astfel, întru perfecționarea controlului fitosanitar și veterinar în condițiile legislației internaționale, cu scopul de a mări volumul de mărfuri și de a lărgi sortimentul producției livrate, conform Procesului-verbal nr.9 al ședinței Comisiei interguvernamentale moldo-ruse (pct 4.1.), au fost elaborate propuneri concrete, coordonate cu Partea rusă, referitor la perioada de efectuare a consultațiilor comune la nivelul experților. Întru redresarea situației privind exportul cărnii în Federația Rusă, pe parcursul ultimilor ani s-au efectuat inspectări ale întreprinderilor prelucrătoare de carne din Republica Moldova, în urma cărora 6 întreprinderi au fost acreditate cu dreptul de export al cărnii de bovină, ovină și caprină. În conformitate cu pct 4.4.2. din Procesul-verbal nr.11, Partea moldavă a prezentat ,,Rosselihoznadzor” Lista întreprinderilor prelucrătoare de lapte, cu garanțiile că acestea se află sub controlul permanent al Serviciului Veterinar al Republicii Moldova. Ca rezultat, 4 agenți economici au obținut dreptul de export al produselor lactate în Federația Rusă.
Nu au fost executate cerințele pct 4.7. din Procesul-verbal nr.10 și pct. 4.4.1. din Procesul-verbal nr.11 ale ședinței Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, potrivit cărora ,,Rosselihoznadzor” urma să studieze adresarea MAIA privind livrarea cărnii de porc pe teritoriul Federației Ruse și atestarea sanitar-veterinară a întreprinderilor producătoare și prelucrătoare de carne de porc din Republica Moldova.
Analiza situației privind exportul în Federația Rusă a produselor de origine animală denotă că în anul 2009, în cadrul acestuia, predomină exportul cărnii de bovină și de ovină, care a înregistrat o creștere semnificativă la finele anului 2011. În același timp, carnea de porcină nu a fost exportată din cauza neinspectării și neacreditării întreprinderilor producătoare de carne de porc de către specialiștii ,,Rosselihoznadzor”.
Potrivit prevederilor legale[21] , Agenția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Produselor de Origine Animală (în continuare – ASVSPOA, sau Agenția) a MAIA reprezintă solicitările agenților economici în procesul de cooperare cu serviciile sanitar-veterinare abilitate ale altor țări, în vederea extinderii sortimentului de produse de origine animală destinate exportului. În acest context, s-a constatat că Agenția, în perioada anilor 2010-2011, a remis în adresa ,,Rosselihoznadzor” 26 de solicitări privind efectuarea inspectării/expertizării întreprinderilor producătoare de carne și produse din carne din Repulica Moldova, în scopul obținerii dreptului de a fi incluse în Registrul Uniunii Vamale[22]. În aceeași perioadă, din partea ,,Rosselihoznadzor” au parvenit 5 răspunsuri.
Potrivit rezultatelor inspectării, în anul 2011 (trimestrul I), a 5 agenți economici producători de carne și produse din carne din Repulica Moldova (scrisoarea din 21.04. 2011), aceștia n-au fost atestați și, respectiv, n-au fost incluși în Registrul Uniunii Vamale, din cauza că:
- în procesul de producere a fost utilizată carnea provenită din astfel de țări, ca Brazilia, Polonia, Germania, SUA, ale căror întreprinderi aveau înterdicții la exportul cărnii în Federația Rusă (S.A. ,,Carmez”; S.R.L. ,,Carne-Sud”);
- întreprinderea inclusă pentru inspectare/expertizare nu activa din anul 2005 (S.R.L. ,,Trigar-Com”);
- la data inspectării nu se efectua procesul de sacrificare a animalelor, din care motiv a fost imposibilă inspectarea întregului proces de activitate (S.R.L. ,,Primavia-Exim”);
- lipseau actele de inspectare a întreprinderilor de către ASVSPOA (S.R.L. ,,Primavia-Exim”) etc.
Potrivit cadrului regulator existent, în cazurile exportului producției autohtone, la cerințele existente față de inofensivitatea produselor de origine animală, se adaugă și cerințele țărilor-importatoare. Astfel, în cadrul exportului produselor de origine animală în Federația Rusă, Agenția se conduce de Regulamentul privind modul unic de executare a controlului veterinar la frontiera Uniunii Vamale și teritoriului vamal din 18.06.2010.
Auditul a constatat că impedimentul principal în cadrul măsurilor de prevenire și contracarare a situațiilor de admitere a încălcărilor normelor sanitar-epidemiologice la exportul produselor de origine animală constă în nedispunerea de către organele care administrează domeniul respectiv (Agenția, MAIA) a informațiilor veridice privind cazurile și caracterul încălcărilor normelor veterinare comise de către agenții economici exportatori ai produselor date. Astfel, potrivit informației prezentate de Partea rusă în cadrul auditului paralel, în anii 2009-2011, la importul din Republica Moldova a produselor de origine animală, au fost fixate 89 de cazuri de nerespectare a regulilor veterinare. MAIA și Agenția au prezentat auditului informații privind dispunerea de 3 cazuri de nerespectare a regulilor veterinare: de către S.A. „IDT din Bardar” – 2 cazuri, și de către S.R.L. „Tehnostel Car” – 1 caz. Alte cazuri n-au fost examinate de către organele responsabile de promovarea politicii de stat în domeniul exportului produselor de origine animală.
Concluzii:
Cu toate că în perioada auditată se atestă o activitate sporită a autorităților abilitate (ASVSPOA a MAIA și Serviciul Federal ”Rosselihoznadzor) întru executarea cerințelor înaintate de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă, care s-a soldat cu acreditarea a 10 agenți economici din Republica Moldova și cu obținerea dreptului de export al produselor de origine animală (carne de bovină, ovine, cabalină și lactate) în Federația Rusă, pînă în prezent rămîne nesoluționată problema privind reluarea exportului cărnii de porc în Federația Rusă.
Se denotă o situație de incertitudine privind colaborarea/comunicarea dintre părțile responsabile, ceea ce afectează rezultativitatea prevenirii și contracarării cazurilor de admitere a încălcărilor normelor sanitar- epidemiologice la exportul produselor de origine animală, precum și de reluare a exportului acestor produse pe piața Federației Ruse.
6.2. Exportul produselor de origine animală este însoțit de un șir de probleme, unele dintre care urmează a fi soluționate de MAIA.
Auditul a identificat probleme de caracter intern și extern, care afectează procesul de producere-realizare-export, după cum urmează:
- Activitatea de producere-export al produselor de origine animală nu este administrată adecvat de stat. În viziunea producătorilor, aceasta se exprimă prin lipsa cotelor de export al produselor de origine animală (carne de bovină, ovine, caprină, porcină, lapte), negociate și stabilite de autoritățile abilitate ale ambelor state. O astfel de abordare din partea statului va asigura o activitate stabilă și de lungă durată a producătorilor agricoli autohtoni.
- Neimplicarea și neaplicarea de către ambele state a tuturor pîrghiilor disponibile pentru reluarea exportului cărnii de porc în Federația Rusă. Astfel, în perioada auditată, n-au fost acceptate spre inspectare de către ,,Rosselihoznadzor” 3 întreprinderi (Î.M. ,,Miradera” S.R.L., ,,Navelina” S.R.L., Î.M. ,,Porco Belo”), care dispun de o capacitate înaltă de producere;
- MAIA nu aplică principiile de promovare și de transparență, lipsește publicitatea producției autohtone de origine animală.
Agenții economici autohtoni, dispunînd de solicitări din partea cumpărătorilor din Federația Rusă privind carnea de porc, în baza contractelor de lungă durată și cu condiții favorabile pentru ei (plăți prealabile, preț rezonabil în raport cu prețul pe piața internă, condiții investiționale etc.), dar nedeținînd permisiunea de a exporta carne de porc în Federația Rusă, sînt în situația de a-și pierde partenerii de afaceri. În aceste condiții, se creează riscul pentru producătorii autohtoni, cînd aceștia, dispunînd de capacități de producere (carne de porc), sînt lipsiți de piața de desfacere, ceea ce condiționează nesusținerea și nedezvoltarea în continuare a ramurii de producere a cărnii de porcină.
Concluzii:
Neasigurarea de către stat a tuturor condițiilor de export pentru antreprenorii autohtoni de producere a cărnii prezintă un impediment și se creează riscul pentru aceștia, care, la rîndul lor, dispunînd de capacități de producere (carne de porc), sînt lipsiți de piața de desfacere, ceea ce condiționează nesusținerea și nedezvoltarea în continuare a ramurii de producere a cărnii de porcină.
6.3. Supravegherea sanitar-veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, aflate în regim de import, tranzit sau export, se efectuează neregulamentar.
În conformitate cu normele legale[23], supravegherea mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, aflate în regim de import, tranzit sau export, urma a fi efectuată de către ASVSPOA , prin posturile de control sanitar-veterinar, amplasate în cadrul posturilor vamale: Chișinău, Aerogara Chișinău, Bălți, Căușeni, Cahul, Ocnița, Ungheni, Giurgiulești, Briceni, cu efectivul-limită de medici veterinari în număr de 53 de persoane. Auditul relevă că, pînă la 01.04.2012, aceste structuri n-au fost instituite, controalele sanitar-veterinare deseori fiind substituite prin ,,solicitări ocazionale ale medicilor veterinari” de către colaboratorii vamali. Ca rezultat, la momentul plasării în regim vamal de import/export, nu se efectuează controlul documentelor care însoțesc lotul respectiv de marfă, controlul identității, controlul fizic al mărfii care se importă, inclusiv prelevarea probelor pentru examenul de laborator, ceea ce contravine sarcinilor prestabilite în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1183 din 20.10.2008.
Concluzii:
Din cauza neasigurării stricte a unui control sanitar-veterinar în procesul permutărilor produselor de origine animală, este posibilă introducerea/scoaterea pe/din teritoriul Republicii Moldova a produselor de origine animală ne- autorizate de către ASVSPOA, care pot influența negativ starea sănătății populației, cu riscul pierderilor economice pentru sectorul agrar, precum și al afectării imaginii țării pe plan internațional.
VII. Cu privire la realizarea obiectivelor și sarcinilor de bază ale Programului în domeniul relațiilor comerciale și de dezvoltare a cooperării economice
Relațiile comerciale între Republica Moldova și Federația Rusă se realizează în regim de comerț liber și în conformitate cu Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire comerțul liber din 9 februarie 1993.
Îndeplinirea Programului de către Serviciile Vamale ale Republicii Moldova și Federației Ruse în diverse domenii ale activității vamale se realizează în format multilateral și bilateral, în baza Acordurilor în vigoare, inclusiv în conformitate cu Protocolul interdepartamental cu privire la colaborarea metodologică și informațională în domeniul statisticii vamale a comerțului exterior din 15 martie 2001.
Potrivit informațiilor Serviciului Vamal al Republicii Moldova, impedimente în cooperarea cu Serviciul Vamal Federal al Rusiei actualmente nu există.
Începînd cu 1 martie 2012, Serviciile Vamale ale celor două state au procedat la efectuarea experimentului cu privire la schimbul de informație prealabilă privind mărfurile și mijloacele de transport deplasate peste frontierele vamale ale Republicii Moldova și Federației Ruse în conformitate cu Protocolul interdepartamental din 9 octombrie 2009. La ședința de lucru a experților au fost coordonate aspectele tehnice ale experimentului, precum și pozițiile Părților referitor la proiectul Acordului cu privire la simplificarea deplasării și îndeplinirii formalităților referitoare la producția pomilegumicolă, care prevede posibilitatea aderării la acesta a statelor membre ale CSI interesate.
Se menționează că, la ședința a 12-ea a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 17 martie 2011, Serviciului Federal Vamal al Federației Ruse și Serviciului Federal ,,Rospotrebnadzor” li s-a încredințat să studieze aprofundat problema privind oportunitatea stabilirii locurilor suplimentare pentru vămuirea producției alcoolice moldovenești, însă la momentul actual Serviciul Federal Vamal al Rusiei n-a soluționat propunerile Părţii moldave privind extinderea listei locurilor de vămuire a producţiei vinicole moldoveneşti exportate pe piaţa rusă (Breansk, Port-Kavkaz și Temriuk).
În domeniul transporturilor, Părțile interacționează în cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire la principiile de colaborare și condițiile relațiilor reciproce în domeniul transporturilor din 27 mai 1993[24], altor convenții și acorduri interguvernamentale, interdepartamentale și multilaterale privind transporturile auto, feroviar și aerian.
Auditul relevă nedesfășurarea ședințelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse privind problemele colaborării în domeniul traficului internațional de automobile conform rezultatelor activității pe anul 2010, preconizate pentru toamna anului 2011, care s-au amînat pe o perioadă nedeterminată.
La ședințele Comisiei interguvernamentale moldo-ruse s-au discutat de nenumărate ori chestiunile ce țin de numărul insuficient de permise acordate de către Partea rusă transportatorilor din Republica Moldova pentru transportările de mărfuri în/din țările-terțe - 150-200 de permise pe an, eliberate pe principiul parității. Totodată, în cadrul ședinței a 12-a a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, s-a menționat dinamica pozitivă în domeniul organizării transporturilor auto.
Scopul Programului privind asigurarea fluxului de investiții reciproce din Federația Rusă în Republica Moldova a înregistrat rezultate relevante. Conform informației Ministerului Economiei al Republicii Moldova și a Organizației pentru promovarea exportului Republicii Moldova, volumul total al investițiilor rusești atrase în Republica Moldova, la situația din 1 octombrie 2011, constituie 4,5 mlrd. lei. Cota Federației Ruse în volumul total al investițiilor străine atrase în Moldova constituie 19,7%.
Investițiile Moldovei în economia Rusiei constituie circa 26,0 mil. dol. SUA, care, în fond, sînt introduse în companiile ce se ocupă de realizarea producției vinicole și altei producții agricole, producției Uzinei metalurgice din Moldova, articolelor industriei ușoare.
Între state există relații de cooperare de lungă durată. Astfel, acțiunea Protocolului bilateral privind livrarea mărfurilor în cadrul cooperării de producție pe anul 2011 a expirat la 31 decembrie 2011, iar pentru anul 2012, la 12 aprilie 2012 a fost semnat un Protocol nou între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind livrarea mărfurilor în cadrul cooperării de producție pentru anul 2012.
Ministerele, departamentele și organizațiile Republicii Moldova și Federației Ruse își dau concurs nelimitat la dezvoltarea cooperării unităților administrativ-teritoriale, relațiilor de parteneriat între orașele și regiunile ambelor state. Mai mult de 40 de subiecți ai Federației Ruse au stabilit și întrețin relații cu unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, sînt în vigoare 28 de acorduri de colaborare între regiuni.
S-a constatat o cooperare activă între Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse în cadrul Acordului de colaborare din 6 februarie 2008.
VIII. Cu privire la coordonarea măsurilor de soluționare a problemelor social-culturale
Pe parcursul realizării Programului, precum și a Acordurilor interguvernamentale și interdepartamentale în vigoare, au fost coordonate acțiunile privind dezvoltarea cooperării reciproc avantajoase în domeniile: ocrotirii sănătății, îmbunătățirii condițiilor sanitaro-epidemiologice, pregătirii cadrelor de înaltă calificare pentru diferite ramuri și schimbului de specialiști, savanți, aspiranți, stagiari și studenți, precum și în domeniul culturii și artei, sportului și turismului.
Colaborarea între aceste țări s-a realizat în cadrul programelor interguvernamentale de colaborare în sfera umanitară pe anii 2009-2010, precum și pe anii 2011-2013.
Instituțiile superioare de învățămînt din Republica Moldova și din Federația Rusă realizează acorduri de colaborare între instituțiile superioare de învățămînt în domeniile de interes reciproc, promovînd realizarea proiectelor de cercetări științifice, efectuînd vizite de inițiere, schimburi de profesori și studenți.
Colaborarea în domeniul culturii se realizează în baza Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind cooperarea culturală și științifică din 17 august 1994.
Părțile asigură colaborarea între organizațiile și instituțiile respective în domeniile culturii, științei, învățămîntului, turismului, sportului și politicii tineretului, editurilor și presei, radioului și televiziunii, cinematografiei pe principiile respectului reciproc și al parității.
Colaborarea în domeniul turismului se realizează în baza Acordului între Ministerul Culturii și Turismului al Republicii Moldova și Agenția Federală pentru Turism a Federației Ruse privind cooperarea în domeniul turismului din 19 martie 2007.
În ultimii cinci ani se înregistrează tendința de intensificare a schimbului anual de turiști .
Colaborarea în domeniul ocrotirii sănătății are loc în baza Acordului între Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Ministerul Sănătății al Federației Ruse privind colaborarea în domeniul medicinei și sănătății din 7 octombrie 1996.
La momentul actual, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova realizează proceduri interne pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului privind colaborarea în domeniul combaterii bolilor infecțioase cu Serviciul Federal „Rospotrebnadzor” , care prevede oferirea de către ultimul a unei asistențe oficiale nerambursabile sub formă de mijloace tehnico-materiale și asistență tehnică, în vederea instruirii specialiștilor din cadrul instituțiilor de sănătate publică.
Se menționează semnarea Acordului privind colaborarea în domeniul migrației de lucru dintre Serviciul Federal de Migrațiuni al Federației Ruse și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova din 26 mai 2011.
Concluzii:
Acțiunile de realizare a Programului de colaborare economică în domeniul social au fost orientate spre consolidarea relaţiilor moldo-ruse în diverse sfere social-culturale, care reprezintă piloni importanţi pentru o dezvoltare relevantă a relaţiilor dintre cele două state.
Totodată, lipsa Planului de acțiuni pentru realizarea Programului a permis auditului doar să facă constatările privind acțiunile realizate, enumerarea lor, dar nu și să efectueze evaluarea comparativă a plenitudinii și eficacității acestora.
IX. Recomandări
1. Ministerul Economiei, în comun cu Partea moldavă a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse:
1.1. să reia negocierile cu Partea rusă privind concretizarea mecanismului de realizare a Programului;
1.2. să examineze problemele ce afectează exportul produselor autohtone în Federația Rusă, să analizeze detaliat structura exportului și impactul economic al acestuia asupra sectorului real al economiei republicii.
2. Partea moldavă a Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă:
2.1. să efectueze analiza și control asupra implementării acordurilor bilaterale ce țin de calitatea și inofensivitatea produselor alimentare, încheiate la nivel de Guvern și ministere, cu înaintarea acestui subiect, spre examinare, la ședința Comisiei interguvernamentale moldo-ruse și cu identificarea unor soluții comune de înlăturare a deficiențelor existente;
2.2. să negocieze cu partea rusă oportunitatea prezentării reclamațiilor pe viitor la calitatea produselor livrate atît furnizorului cît și MAIA;
2.3. să înainteze cerințe față de organul de resort în vederea elaborării responsabilităților către furnizorii care nu înregistrează în modul stabilit reclamațiile primite;
2.4. să se determine asupra stării de lucruri create la compartimentul exportul cărnii de porc în Federația Rusă și să asigure executarea cerințelor abordate de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă, întru redresarea situației existente.
3. Ministerul Economiei, în calitate de organ responsabil de elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul evaluării conformităţii, de comun acord cu MAIA, precum și cu alte autorități interesate:
3.1. să efectueze analiza cadrului regulator existent privind modul de certificare la parametrii de inofensivitate a produselor alcoolice destinate exportului, cu înaintarea propunerilor privind modificarea acestuia;
3.2. să negocieze cu organele interesate din Federația Rusă privind elaborarea unui Acord, care ar stipula cerințele de calitate și de inofensivitate față de produsele alcoolice exportate, asigurînd, în acest sens, încheierea între guverne a acordurilor/convenției de comercializare a acestor produse;
3.3. să analizeze oportunitatea certificării obligatorii a fiecărui lot de marfă exportată în Federația Rusă, precum este stipulat în Planul de acțiuni, în timp ce norma legală prevede certificarea în serie;
3.4. să elaboreze mecanisme de constrîngere a agenților economici care exportă marfă necalitativă în Federația Rusă, în vederea eliminării cazurilor de acest gen;
3.5. să asigure monitorizarea executării acțiunilor preconizate în Planul de măsuri în ce privește certificarea produselor vinicole;
3.6. să identifice pîrghiile care ar elimina netransparența cazurilor de export al mărfii necalitative, cu examinarea oportunității de stabilire a unor sancțiuni pentru neînregistrarea tuturor reclamațiilor parvenite în adresa producătorului.
4. Ministerul Economiei, în calitate de fondator al CSM Ceadîr-Lunga, să examineze posibilitățile dotării laboratorului din cadrul acestuia cu echipamentul necesar.
5. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:
5.1. să întreprindă măsurile de rigoare pentru asigurarea calității și inofensivității producției alcoolice, inclusiv a garanțiilor agenților economici care livrează producția alcoolică pe piața Federației Ruse;
5.2. să contribuie la excluderea impedimentelor administrative/ interdepartamentale, criteriilor/circumstanțelor subiective, cu crearea mecanismelor relevante pentru sporirea volumelor exportului de producție vinicolă moldovenească în Federația Rusă;
5.3. să continue tratativele cu privire la crearea pentru antreprenorii autohtoni a condițiilor similare celor ale exportatorilor de produse analogice din alte țari;
5.4. să definitiveze modificările cadrului legislativ și normativ în ce privește reglementarea procedurilor de evaluare a conformității;
5.5. să definitiveze procedurile de acreditare a Î.S. „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice”;
5.6. să intensifice procedurile de negocieri în vederea obținerii cotelor de export al produselor de origine animală în Federația Rusă;
5.7. să întreprindă măsuri privind promovarea pe piața Federației Ruse a imaginii produselor de origine animală autohtone;
5.8. să respecte condițiile, etapele și cerințele obligatorii la includerea întreprinderilor moldovenești - producători și exportatori ai producției vinicole și pomilegumicole în Listele agenților economici-exportatori.
6. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Produselor de Origine Animală:
6.1. la solicitarea inspectării întreprinderilor doritoare de a efectua exportul producției de origine animală pe teritoriul Uniunii Vamale, să asigure includerea în Registru a întreprinderilor care întrunesc toate condițiile prevăzute de cadrul normativ al Uniunii Vamale, precum și de legislația națională;
6.2. în comun cu Serviciul Vamal, să asigure controlul de stat la importul, exportul și tranzitul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar în strictă conformitate cu prevederile legale.
7. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătății:
7.1. să asigure un control eficient asupra respectării limitelor maxime admise ale reziduurilor produselor de uz fitosanitar, conform cerințelor regulamentare, la prelevarea probelor privind reziduurile de pesticide în produsele de origine vegetală;
7.2. să continue îndeplinirea Planului de măsuri pentru asigurarea inofensivității și calității produselor vinicole și pomilegumicole exportate în Federația Rusă din 06.10.2010;
7.3. să inițieze abordarea problemei privind stabilirea unui laborator arbitral, pentru o conlucrare rațională și eficientă în vederea asigurării calității producției.
8. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei:
8.1. să fortifice activitatea în vederea asigurării unui mecanism optim de eliberare a certificatelor ce confirmă inofensivitatea produselor, aferente livrărilor de mărfuri la export;
8.2. să respecte necondiționat prevederile Memorandumului privind inofensivitatea producţiei de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federaţia Rusă, în vederea promovării unei imagini corecte a Republicii Moldova pe piața internațională.
9.Ministerului Sănătății:
9.1. să realizeze în termen Programul de stat privind dezvoltarea și dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, inclusiv în ce privește dotarea laboratoarelor cu tehnici de laborator care ar permite investigarea multireziduală a contaminantelor în produsele agricole.
10. Serviciul Vamal al Republicii Moldova:
10.1. să efectueze analiza cauzelor neglijării de către structurile din subordine a prevederilor legale la vămuirea produselor alcoolice reîntoarse în țară, cu identificarea soluțiilor în vederea înlăturării lor;
10.2. să finalizeze și să implementeze în măsură deplină schimbul de informaţie prealabilă privind mărfurile şi mijloacele de transport deplasate peste frontierele vamale ale Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse.
Echipa de audit:
Controlor superior de stat, auditor public Svetlana Tataru
Controlor superior de stat, auditor public Angela Frunze
Controlor superior de stat, auditor public Tatiana Carajeleascov
Controlor de stat, auditor public Violeta Andrieș
[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
[2] Hotărîrea Curții de Conturi nr.80 din 22.12.2011 „Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările şi completările ulterioare).
[3] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
[4] Hotărîrea Curții de Conturi nr. 80 din 22.12.2011 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2012”.
[5] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
[6] Hotărîrea Guvernului nr.920 din 03.09.1998 ”Cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de activitate a părţii moldave a comisiilor mixte interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, culturală, ştiinţifică şi tehnică”.
[7] Art. 32 din Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006 ( în continuare – Legea viei și vinului).
[8] Legea privind activitatea de reglementare tehnică nr.420-XVI din 22.12.2006 (cu modificările și completările ulterioare; în continuare - Legea privind activitatea de reglementare tehnică).
[9] Hotărîrea Guvernului nr.356 din 11.05.2009 ”Pentru aprobarea Reglementării tehnice “Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor” (cu modificările și completările ulterioare; în continuare - Reglementarea tehnică „Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor”).
[10] Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice nr.1100-XIV din 30.06.2000 ( în continuare – Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice).
[11] Hotărîrea Guvernului nr.859 din 31.07.2006 ”Cu privire la aprobarea Concepției infrastructurii calității în Republica Moldova”.
[12] Scrisoarea adresată Guvernului Republicii Moldova ( nr.09-1052-G din 21.07.2010).
[13] Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul |Federației Ruse privind colaborarea în domeniul standardizării, metrologiei și certificării din 27.05.1993 și Acordul privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării, metrologiei și certificării din 13.03.1992.
[14] Hotărîrea Guvernului nr.426 din 12.05.1999 ”Privind aprobarea Acordului între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii al Federaţiei Ruse despre recunoaşterea reciprocă a avizelor (certificatelor) igienice”.
[15] Art.24 din Legea nr.1100-XIV din 30.06.2000 ”Cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice”.
[16] Hotărîrea Guvernului nr.467 din 21.04.1998 ”Cu privire la aprobarea Convenției între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind colaborarea în domeniul carantinei plantelor din 17 aprilie 1998”.
[17] Legea nr. 228 din 23.09.2010 „Cu privire la protecţia plantelor şi carantina fitosanitară”; Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 „ Privind supravegherea de stat a sănătăţii publice”; Hotărîrea Guvernului nr.741 din 17.08.2010 „Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a infrastructurii de piaţă pentru produsele agroalimentare”;
Hotărîrea Guvernului nr.1004 din 25.10.2010 „Cu privire la aprobarea Metodelor de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală”; Hotărîrea Guvernului nr.1191 din 23.12.2010 „Cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale”; Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011 „Cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015”; Hotărîrea Guvernului nr. 165 din 17 martie 2011„ Cu privire la aprobarea Programului de stat privind dezvoltarea și dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice pentru anii 2011-2016” etc.;
Ordinul comun al Ministerului Sănătății și MAIA nr. 71/75 din 17 martie 2009 „Cu privire la organizarea activității de certificare a produselor de origine vegetală destinate exportului în Federația Rusă”;
Ordinul comun al Ministerului Sănătății și MAIA nr. 598/175 din 25.08.2010 „Cu privire la organizarea activității de certificare a produselor agricole alterabile destinate exportului”.
[18] Scrisoarea Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse nr. ФС-ЕН-3/2788 din 14.05.2005.
[19] Supliment la Memorandumul privind inofensivitatea producției de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federația Rusă din 02.10. 2008, încheiat între Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova și Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse.
[20] Legea cu privire la registre nr.71-XVI din 22.03.2007.
[21] Legea nr. 221-XVI din19.10.2007 ,,Privind activitatea sanitar-veterinară” .
[22] ,,Реестр организаций и лиц, осуществляющих производство, переработку и (или) хранение подконтрольных товаров, ввозимых на таможенную территорию Таможенного союза”, aprobat prin Decizia ”О Едином порядке осуществления ветеринарного контроля на таможенной границе таможенного союза и на таможенной территории таможенного союза[22] (cu modificările ulterioare din 17.08.2010) (în continuare – Registrul Uniunii Vamale).
[23] Legea nr.221-XVI; Hotărîrea Guvernului nr.1183 din 20.10.2008 ”Privind instituirea Agenției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Produselor de Origine Animală și aprobarea Regulamentului Structurii și efectivului-limită ale acesteia” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1183 din 20.10.2008).
[24] Hotărîrea Guvernului nr.671 din 04.11.1993 ”Pentru aprobarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire la principiile de colaborare și condițiile relațiilor reciproce în domeniul transporturilor din 27 mai 1993”.