Curtea de Conturi, în prezența deputatului Parlamentului Republicii Moldova dna E.Frumosu, președintelui raionului Criuleni dl V.Rotaru, ex-președintelui raionului Criuleni dl D.Simon, șefului Direcției Generale Finanțe dna V.Anii, șefului Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei dl I.Țîgovas, șefului Direcției Cultură și Turism dna V.Bobeico, șefului Direcției Generale Învățămînt dl Vl.Soltanici, precum și a altor persoane cu funcții de răspundere din cadrul entităților auditate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului bugetului raional Criuleni pe anul 2010 și gestionării patrimoniului public.
Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi. Probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor analitice şi efectuării testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea rapoartelor financiare, registrelor contabile, documentelor primare; analiza comparativă a datelor şi informaţiilor financiare; observaţiile directe.
Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi a constatat:
Auditul bugetului raional Criuleni pe anul 2010 și gestionării patrimoniului public a constatat un șir de nereguli și abateri în exercițiul bugetar și în gestiunea patrimoniului public local.
Procedurile bugetare privind analiza și planificarea veniturilor nu asigură veridicitate și credibilitate, indicatorii fiind subestimați și planificați necorespunzător. Numai în cazul impozitului pe venit din salariu, Direcția Generală Finanțe, în lipsa unei fundamentări de rigoare, a diminuat indicatorii de buget pentru UAT de nivelul I cu 10 la sută. Această situație și altele similare denotă abilitățile profesionale necorespunzătoare, soldate cu devieri semnificative dintre indicatorii aprobați și cei realizați. În rezultat, relațiile interbugetare dintre autoritățile locale și bugetul de stat s-au constituit cu disproporții, transferurile fiind determinate nejustificat.
Auditul a constatat abateri și la formarea și executarea părții de cheltuieli.
- conducătorii autorităților administrației publice locale, nerespectînd rigorile, au admis abuzuri, prin acordarea diferitor premii și sporuri, precum și risipă de mijloace în sumă totală de 203,1 mii lei;
- procesul de achiziţionare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor nu a întrunit aspectul legal, fiind constatate diferite nereguli la încheierea a 98 contracte în sumă totală de 25,9 mil.lei, inclusiv privind divizarea achiziției publice – 1,1 mil.lei. Au fost elucidate cazuri de achiziționare de către conducătorii instituției publice a unor bunuri materiale de la agentul economic în cadrul căruia deține calitatea de fondator fără a prezenta declarația intereselor personale. Toate neregulile admise în acest domeniu au ca impact diminuarea eficienței utilizării mijloacelor publice.
Indisciplină financiară din partea executorilor de buget s-a constatat în procesul derulării lucrărilor de reparații capitale, fiind utilizate mijloace bugetare în sumă totală de 2953,2 mii lei. Această stare de lucruri generează eventuale riscuri de majorare a volumului de lucrări, precum și limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în acest scop. Au fost executate lucrări de reparaţii capitale în sumă de 259,9 mii lei de către persoane fizice care nu dispuneau de licențele respective în domeniu, fapt ce determină riscul executării necalitative a lucrărilor. Atît administrația raională, cît și cea locală nu dispun de un studiu de impact privind mijloacele necesare pentru finalizarea unor obiective inițiate anterior (inclusiv în anii 1990-1992), precum și de o previziune privind gestionarea acestora pe viitor.
Managementul și controlul intern insuficient în procesul de gestionare a patrimoniului public creează premisele unor riscuri de neintegritate a patrimoniului public local. Astfel, nu a fost soluționată problema ce ține de evaluarea și înregistrarea în evidența contabilă a terenurilor proprietate publică, fapt ce determină denaturarea datelor privind valoarea patrimoniului aflat în proprietatea UAT. O altă problemă nesoluționată de mai mulți ani este neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului public local – bunuri imobiliare în valoare totală de 99,0 mil.lei.
Nereguli semnificative s-au înregistrat în gestionarea patrimoniului public aflat în proprietatea UAT – 21 rețele de gaze cu valoarea de 16,8 mil.lei, edificate din contul mijloacelor bugetului de stat și bugetelor UAT, deși în realitate sînt gestionate de un agent economic, fără ca statul sau UAT să obțină avantaj economic.
Nu corespunde rigorilor nici nivelul asigurării evidenței contabile la entități. Încălcările admise de factorii de decizie au condiţionat erori contabile în sumă de 13,0 mil.lei, precum și denaturarea datelor rapoartelor financiare cu suma totală de 4,9 mil.lei.
Iregularităţile şi abaterile existente se datorează nivelului scăzut al responsabilității atît a conducerii raionului Criuleni, cît și a factorilor de decizie din cadrul instituțiilor verificate, nerespectării întocmai a normelor în materie de disciplină financiar-bugetară, precum şi controlului intern nesatisfăcător.
1. Se aprobă Raportul auditului bugetului raional Criuleni pe anul 2010 și gestionării patrimoniului public, care se anexează la prezenta Hotărîre.
2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:
2.1. Aparatului președintelui raionului Criuleni, Direcției Generale Finanțe, Direcției Generale Învățămînt, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei, Direcției Cultură și Turism, pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raport, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea remedierii deficiențelor constatate și stabilirea termenelor şi persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;
2.2. Inspecției de Stat în Construcții, pentru verificarea volumelor de lucrări executate de persoane fizice la reparația capitală a acoperișului gimnaziului din or.Criuleni.
3. Se informează Ministerul Finanțelor despre neajunsurile constatate la executarea bugetului raional Criuleni pe anul 2010 și se solicită:
3.1. să ia atitudine privind subestimarea veniturilor proprii ale bugetelor UAT, fapt ce afectează raporturile interbugetare stabilite la alocarea transferurilor din fondul de susținere financiară a acestora, precum și privind nerespectarea normativelor de cheltuieli pentru întreținerea transportului de serviciu;
3.2. în procesul de estimare bugetară, să ceară Aparatului președintelui raionului Criuleni și primăriei s.Cruglic fundamentarea mijloacelor necesare pentru finalizarea obiectivului „Anexe la școala din s.Cruglic”, reieșind din utilitatea în perspectivă a acestuia.
4. Se solicită Guvernului Republicii Moldova să întreprindă măsuri în vederea soluționării problemei ce ține de proprietatea UAT – rețelele de gaze, edificate din contul mijloacelor bugetului de stat și bugetelor UAT, care în realitate sînt gestionate de întreprinderile de gaze ale S.A. „Moldovagaz”.
5. Se informează Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova despre rezultatele auditului bugetului raional Criuleni pe anul 2010.
7. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
Nr. 72. Chişinău, 17 noiembrie 2011 .
Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.72 din 17 noiembrie 2011
RAPORTUL auditului bugetului raional Criuleni pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public
Auditul bugetului raional Criuleni și gestionării patrimoniului public s-a efectuat în temeiul art.28, art.30 alin. (4) şi art.35 alin.(2) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008[2] şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011.
Scopul auditului a fost de a evalua regularitatea executării veniturilor şi cheltuielilor bugetului raional, precum și de a verifica dacă s-a asigurat de către instituțiile publice integritatea şi gestionarea conformă a patrimoniului public.
Responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale este întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite şi potrivit cadrului legal a rapoartelor financiare privind situaţiile economico-financiare, elaborarea şi implementarea unui sistem eficient de management financiar şi control, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor, înregistrarea veridică în registrele contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate, precum şi utilizarea eficientă şi conformă a alocaţiilor bugetare.
Responsabilitatea echipei de audit a constat în obținerea probelor de audit suficiente și adecvate pentru susținerea constatărilor și concluziilor asupra regularității executării veniturilor și cheltuielilor bugetului raional, precum și a gestionării patrimoniului public.
Raportul de audit cuprinde un șir de constatări privind abaterile de la normele legale, care au afectat managementul finanțelor publice locale, precum și neregulile depistate în procesul de verificare a cheltuielilor executate la reparațiile și investițiile capitale în perioada anului 2010, reflectă devierile existente în administrarea patrimoniului public local. În raport se conţin și o serie de recomandări, care au drept scop remedierea deficiențelor constatate de audit.
I. Introducere
Unitatea administrativ-teritorială (UAT) de nivelul II (bugetul raional) este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale.
Bugetul raional este parte componentă a bugetului raionului, care include totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru exercitarea funcţiilor ce intră în competenţa administrației raionale, conform legislaţiei în vigoare, precum şi a atribuțiilor suplimentare delegate de Guvern.
În procesul bugetar, funcţia de executor principal al bugetului raional a fost exercitată de preşedintele raionului.
Bazele juridice, organizatorice şi financiare de formare şi utilizare a bugetului raional sînt reglementate prin Legea nr.397-XV din 16.10.2003[3], Legea nr.847-XIII din 24.05.1996[4], Legea nr.436-XVI din 28.12.2006[5], precum şi prin alte acte legislative şi normative în materie de finanțe și buget.
Evidenţa contabilă la instituţiile publice auditate este reglementată prin Legea nr.113-XVI din 27.04.2007[6], Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004[7], nr.85 din 09.10.1996[8], nr.93 din 19.07.2010[9], nr.137 din 25.11.1998[10] și nr.94 din 19.07.2010[11].
De la bugetul raional sînt finanțate integral 7 instituţii publice, din care: 6 subdiviziuni din subordinea Consiliului raional (în continuare – CR) şi Centrul de zi și plasament temporar (serviciu desconcentrat în teritoriu, care beneficiază parțial de alocații – Comisariatul raional de poliție). În anul 2010, în sectorul public (parte componentă a bugetului raional) au fost angajate 340,5 unităţi de personal.
II. Metodologia și domeniul de aplicare
Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în corespundere cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[12]. Probele de audit au fost colectate prin examinarea deciziilor CR Criuleni, dispoziţiilor preşedintelui raionului; verificarea documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului.
Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, verificările s-au efectuat la 5 instituţii publice: Aparatul preşedintelui raionului; Direcţia Generală Finanţe (în continuare – DGF); Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (în continuare – DASPF); Direcţia Cultură și Turism (în continuare – DCT) şi Direcția Generală Învățămînt (în continuare – DGÎ). Prin prisma atribuțiilor care reveneau Direcției Dezvoltarea Teritoriului (în prezent – Direcția Dezvoltare Comunitară) privind controlul în domeniul construcțiilor, în procesul de executare a auditului au fost supuse verificării 25 de primării și 3 instituții publice, subordonate CR Criuleni, la care s-au verificat cheltuielile pentru investiții și lucrări de reparație capitală, precum și corectitudinea reflectării acestor cheltuieli în evidența contabilă și în rapoartele financiare.
III. Constatări, concluzii, recomandări
3.1. Formarea părții de venituri a bugetului raional
Potrivit Raportului întocmit de către DGF „Privind executarea bugetului raional Criuleni pe anul 2010”[13], veniturile efective încasate au constituit suma de 115,3 mil. lei, fiind realizate la nivel de 101,3% faţă de prevederile bugetului rectificat.
Evoluția execuției părții de venituri a bugetului raional pe perioada anilor 2008-2010 se prezintă în următorul tabel:
Tabel
Sursă: Rapoartele financiare pe anii 2008-2010
Analiza datelor expuse în tabel denotă tendințe nefavorabile în realizarea veniturilor proprii, astfel, pe fundalul creșterii veniturilor totale (de la 83,6 mil.lei – în anul 2008, pînă la 115,3 mil.lei – în anul 2010), veniturile proprii au avut o tendinţă de scădere continuă (de la 7,1 mil.lei – în anul 2008, pînă la 4,9 mil.lei – în anul 2010), reducerea fiind provocată de factorii atît obiectivi (criza generală economică), cît şi subiectivi (activitatea necorespunzătoare a organelor UAT în domeniul prognozei fiscale, administrării veniturilor și extinderii bazei impozabile).
Executarea acestor plăți cu depășirea indicilor stabiliți denotă gradul necorespunzător de planificare și analiză fiscală.
Situația privind realizarea veniturilor în structură, în perioada anilor 2009-2010, se prezintă după cum urmează:
Tabel
Datele din tabel reflectă discrepanțe semnificative privind gradul de execuție a unor tipuri de venituri proprii, cuprins între 100% și 185,1%. O situație mai defectuoasă a fost constatată în structura tipurilor de venituri proprii, care s-au executat la nivel de la 100% pînă la 467,5%, sau majorîndu-se, în unele cazuri, de 4,7 ori față de planul precizat. Cel mai înalt nivel de executare s-a înregistrat la cap.111 paragr.09 „Alte impozite pe venit” – 467,5%, urmat de cap.115 paragr.53 „Taxa pentru lemnul eliberat pe picior” – 350,0%, cap.121 paragr.12 „Dobînzile aferente soldurilor mijloacelor bugetare la conturile bancare” – 237,7%, cap.111 paragr.01 „Impozitul pe venitul din salariu” – 184,2% etc.
În acest context, misiunea de audit constată că DGF urmează să-și îmbunătăţească substanțial baza de estimare și procesul de planificare a veniturilor bugetare. Numai analiza planificării „Impozitului pe venitul din salariu” (cap.111 paragr.01) relevă că DGF a micșorat prognoza bugetară propusă de UAT de nivelul I la acest tip de impozite de la 11,1 mil.lei pînă la 10,2 mil.lei, fără o documentare corespunzătoare a acestor modificări. Procedurile de planificare bugetară s-au redus doar la estimarea sumelor executării scontate precizate la situația din 01.11.2009, supuse indexării cu 9% pentru anul 2010 (creșterea salariului nominal mediu lunar pe țară, reieșind din Notele metodologice). Prin urmare, deficiențele de planificare au fost cauzate și de faptul că DGF nu a dispus și de alte instrumente necesare unei bune planificări. Astfel, DGF nu și-a propus să estimeze baza impozabilă pe tipuri de impozite și taxe, planificarea bugetară avînd un caracter nerelevant. Deși DGF face referință că procedura de estimare a bugetului este reglementată în Normele metodologice pe care le-a elaborat și aprobat în baza celor ale Ministerului Finanțelor, misiunea de audit relevă că acestea includ principii și metode de bază, dar nu asigură pîrghii relevante/suficiente în aspectul dat. Totodată, DGF nu dispune de o bază de date privind agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea părţii de venituri a bugetului, iar comunicarea cu aceștia lipsește cu desăvîrșire.
Prin prisma responsabilităţilor care-i revin preşedintelui raionului conform art.32 din Legea privind finanţele publice locale, au fost analizate datele privind restanţele înregistrate faţă de bugetul local la situaţia din 31.12.2010. Se relevă că, datorită măsurilor întreprinse în comun de preşedintele raionului și IFS pe raionul Criuleni în vederea stingerii restanțelor față de bugetul local, acestea s-au micșorat cu 502,4 mii lei (28%) față de perioada respectivă a anului precedent, însumînd 1268,4 mii lei. Din suma totală a restanței, 790,4 mii lei revin Î.S. „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”.
Recomandări:
1. DGF să asigure:
1.1. standardizarea proceselor operaționale și proceselor de lucru aferente elaborării prognozei bugetare, mai cu seamă ce ține de formarea veniturilor, ținînd cont de bunele practici în domeniul dat, cu punerea lor în aplicare;
1.2. o conlucrare eficientă cu UAT de nivelul I, cu alte părți implicate în procesul de planificare a bugetului, în vederea prognozării şi evaluării optime a veniturilor cuvenite atît bugetului raional, cît și bugetelor locale.
2. Preşedintele raionului să asigure o conlucrare cu IFS pe raion şi primarii UAT de nivelul I, în vederea colectării integrale a impozitelor şi taxelor, precum şi să întreprindă acţiuni privind încasarea la bugetul local a restanţelor acumulate.
3.2. Utilizarea mijloacelor bugetului raional
Comparativ cu prevederile bugetului rectificat, în anul 2010, cheltuielile bugetului raional s-au executat la nivel de 98,9% (114972,2 mii lei). La finele anului bugetar, suma nevalorificată a constituit 1309,4 mii lei, diminuîndu-se de circa 2 ori față de perioada similară a anului precedent.
Potrivit Raportului privind executarea bugetului raional pe anul 2010, datelor evidenței contabile a execuției bugetare, se constată că atît la nivelul bugetului raional, cît și la cel al entităților auditate, cheltuielile efective au fost efectuate în limita celor programate. Doar la unele entități s-au constatat depăşiri la anumite articole de cheltuieli (DASPF – la art.111 „Retribuirea muncii”, cu suma de 14,4 mii lei; DCT – la art.113 „Plata mărfurilor și serviciilor”, cu suma de 15,4 mii lei; Comisariatul raional de poliție – la art.111 „Retribuirea muncii”, cu suma de 45,1 mii lei).
În această ordine de idei, se menționează reducerea datoriilor creditoare, faţă de perioada anterioară supusă auditării/controlului, acestea constituind 38,0 mii lei. Au fost nesemnificative și datoriile debitoare, care, la finele anului, au însumat 13,2 mii lei.
Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor de casă, prin prisma clasificaţiei funcţionale, revine transferurilor alocate bugetelor locale – 75,4%. Astfel, cheltuielile valorificate la nivelul bugetului raional (care au și fost auditate) constituie 24,6%, sau în cifre absolute – 28,3 mil.lei.
Concomitent, misiunea de audit constată existența unor cazuri de nerespectare a prevederilor legale, precum și a unor aspecte problematice ce țin de efectuarea cheltuielilor bugetare, care, împreună cu recomandările respective pentru remedierea acestora, sînt expuse în subcapitolele următoare.
3.2.1. Utilizarea mijloacelor publice pentru retribuirea muncii
Urmare verificărilor efectuate la acest compartiment, s-au depistat unele abateri de la actele legislative şi normative în vigoare la calcularea retribuirii muncii unor funcţionari publici şi altor categorii de angajaţi din cadrul entităților verificate, inclusiv legate de calcularea și achitarea plăților salariale și acordarea premiilor unice, ceea ce a condiţionat efectuarea unor plăţi contrar normelor stipulate în actele legislative în sumă totală de 203,1 mii lei. Deşi suma totală a plăţilor achitate necorespunzător diferitor categorii de angajaţi este nesemnificativă comparativ cu suma mijloacelor publice utilizate pentru retribuirea muncii, situația constatată este gravă, prin însuși fenomenul de acordare a unor plăți pentru retribuirea muncii în afara cadrului legal, ceea ce afectează imaginea și credibilitatea instituțiilor publice.
În acest context, menționăm următoarele:
Pe fundalul descreșterii majore a veniturilor proprii, CR Criuleni nu a fost preocupat și de eficientizarea cheltuielilor. Astfel, cu toate că 95,8% din sursele de finanțare a cheltuielilor bugetului raional se asigură din transferuri de la bugetul de stat, Consiliul raional, prin Decizia nr.2.3 din 27.07.2007, a modificat organigrama şi statele de personal ale unor subdiviziuni ale Consiliului (numărul de personal fiind suplimentat cu 4 unități), care nu s-au înregistrat la Ministerul Finanțelor, prin ce s-au ignorat prevederile Hotărîrii Guvernului nr.689 din 10.06.2003[14]. Majorarea numărului de personal a determinat suplimentarea cheltuielilor cu suma de 83,5 mii lei, inclusiv: DASPF – cu 64,3 mii lei, DCT – cu 8,6 mii lei, DGÎ – cu 10,6 mii lei.
CR Criuleni și conducătorii instituțiilor subordonate acestuia nu au ținut cont de procedura legală prevăzută de pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006[15], acordînd funcționarilor publici, precum și personalului care efectuează deservirea tehnică premii unice cu prilejul jubileului (70 de ani de la constituirea raionului) și sărbătorilor de iarnă, al căror cuantum pentru fiecare caz a depășit salariul de funcție al salariatului premiat. Astfel, în perioada 27.07.2010 – 31.12.2010, salariaților entităților auditate (Aparatul președintelui raionului, DGF, DGÎ, DASPF, DCT) le-au fost calculate și achitate neregulamentar din bugetul raional premii unice în sumă totală de 84,1 mii lei, inclusiv: Aparatul președintelui raionului – 46,5 mii lei, DGF – 8,7 mii lei, DGÎ – 4,2 mii lei, DASPF – 14,9 mii lei, DCT – 9,8 mii lei.
Cu nerespectarea cadrului legal[16], potrivit deciziei Consiliului raional, la 3 conducători ai secțiilor autonome (1 persoană – DASPF, 2 persoane – Aparatul președintelui raionului) le-a fost stabilită mărimea salariului de funcție cu depășirea cuantumului reglementat, ceea ce a dus la achitarea unor plăți salariale suplimentare (inclusiv sporuri și premii) în sumă totală de 11,7 mii lei.
În cadrul DCT, cu nerespectarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13.04.2006[17] (Anexa nr.4), unor categorii de angajați le-au fost achitate neregulamentar salarii, sporuri și premii în sumă totală de 11,0 mii lei, din care 5,2 mii lei – cheltuielile suportate în urma determinării incorecte a categoriilor de salarizare a lucrătorilor vizavi de tipul instituției de cultură.
În pofida prevederilor pct.13 alin.(2) din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, persoanele responsabile din DGÎ, în scopul premierii lunare curente și acordării de ajutor material, au utilizat mijloacele economisite din fondul de retribuire a muncii aferente funcțiilor vacante, pe o perioadă mai mare de 2 săptămîni, acordînd neregulamentar pe parcursul anului 2010 premii și ajutoare materiale în sumă totală de 96,3 mii lei.
Recomandări:
3. Consiliul raional să reexamineze organigrama şi statele de personal ale subdiviziunilor sale, cu racordarea efectivului-limită la normele stipulate în Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003.
4. Președintele raionului, factorii responsabili din cadrul DGÎ, DASPF și DCT să asigure respectarea normelor legale şi a disciplinei financiar-bugetare în domeniul retribuirii muncii.
3.2.2. Achizițiile publice
Unele subdiviziuni ale Consiliului raional, precum și autoritățile administrației publice locale de nivelul I (supuse verificării dat fiind că au valorificat mijloace alocate de la bugetul de stat și de la bugetul raional) au admis încălcări la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, care au ca impact diminuarea eficienței utilizării mijloacelor publice. Vulnerabilitatea acestui domeniu este agravată și de ignorarea de către unii conducători ai instituțiilor bugetare a Legii cu privire la conflictul de interese, aceștia neprezentînd declarația intereselor personale la achiziționarea unor bunuri materiale de la agentul economic în cadrul căruia deține calitatea de fondator.
În contextul celor expuse, exemplificăm următoarele:
În perioada auditată, DCT a achiziționat bunuri, lucrări și servicii în valoare de 1228,2 mii lei, din care prin: achiziții de valoare mică – de 233,7 mii lei, achiziții dintr-o singură sursă – de 362,3 mii lei, achiziții prin cererea ofertelor de prețuri – de 632,2 mii lei. De menționat că procurarea de bunuri și servicii s-a efectuat în lipsa planurilor anuale/trimestriale de achiziții publice, astfel entitatea neexecutîndu-și atribuțiile de autoritate contractată, prevăzute de art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007[18], precum și nerespectînd prevederile Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziții publice și planificarea acestora[19]. Ca urmare a estimării inadecvate a necesarului lucrărilor și serviciilor, pe parcursul anului 2010 s-au modificat 50% din contractele încheiate (7 contracte din cele 14 contracte încheiate).
În aspectul dat, menționăm că DCT nu a planificat necesarul de bunuri achiziționate în scopul desfășurării unor evenimente culturale programate pentru anul 2010 de către DCT și aprobate de președintele raionului. Totodată, pe parcursul anului, eschivîndu-se de la procedura legală de achiziții, entitatea a procurat suvenire, panouri și tablouri decorative, alte bunuri de acest gen, prin încheierea mai multor contracte de mică valoare (13 contracte) cu unul și același agent economic (S.R.L. „Precursor”), în sumă totală de 36,2 mii lei. Tot de la agentul economic menționat au fost procurate și alte bunuri în sumă de 8,0 mii lei (saxofon în valoare de 5,0 mii lei și detergenți – de 3,0 mii lei).
La efectuarea acestor achiziții, fostul șef al DCT n-a respectat prevederile art.9 alin.(1) lit.b) din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008[20], neinformînd organul ierarhic superior despre achiziționarea bunurilor în cadrul achizițiilor publice de la S.R.L. „Precursor”, în care deținea calitatea de fondator. Prin urmare, în cazul dat n-a fost soluționat conflictul de interese de către organul ierarhic superior, după cum prevede art. 11 din legea menționată. Totodată, se relevă faptul că fostul șef al DCT, la finele anilor 2009 și 2010, a depus la Consiliul raional declarația referitor la deținerea calității de fondator al S.R.L. „Precursor” (precum că deține 100% din capitalul statutar), acțiune ce este separată de cea menționată mai sus și cade sub incidența art.13 din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008, care, în același timp, prevede că depunerea declarației de interese personale nu scutește persoana de obligația depunerii altor declarații potrivit legii.
Verificările efectuate la entitatea respectivă relevă și alte încălcări admise. Astfel, la achiziționarea lucrărilor de reparație capitală pentru una din subdiviziunile structurale (Biblioteca publică raională „T.Isac”), DCT a inițiat proceduri separate de achiziții publice prin cererea ofertelor de prețuri, cu invitarea și participarea acelorași 3 agenți economici și atribuirea contractelor, în toate cazurile, S.R.L. „Paer Grup”, în sumă totală de 286,0 mii lei. Prin aceste acțiuni, grupul de lucru pentru achiziții din cadrul DCT nu a respectat mai multe principii de desfășurare a achizițiilor publice (transparența achizițiilor publice, asigurarea concurenței și combaterea concurenței neloiale în domeniu etc.), prevăzute de art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. Totodată, se menționează că, nerespectînd art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996[21], entitatea auditată nu a elaborat un proiect pentru efectuarea lucrărilor de reparații capitale.
Un caz similar s-a constatat și la reparația capitală a havuzului. Încălcîndu-se prevederile legale, achiziționarea lucrărilor pentru acest obiectiv s-a efectuat de 4 ori, cu încheierea a 4 contracte separate de antrepriză în valoare totală de 258,7 mii lei. La fel, pentru reconstrucția obiectivului respectiv nu a fost elaborat un proiect de execuție verificat și expertizat în modul cuvenit, auditului prezentîndu-i-se doar o schiță, însoțită cu calcule de deviz în sumă de 104,5 mii lei. De menționat că după reparațiile capitale executate havuzul nu a funcționat, factorii responsabili invocînd drept cauză principală lipsa specialiștilor calificați, care ar fi putut asigura exploatarea corespunzătoare a havuzului, precum și a mijloacelor bănești pentru întreținerea acestuia (aprovizionarea cu apă, piesele de schimb).
De menționat că la o parte semnificativă din contractele de achiziții publice lipsesc termenele de executare a lucrărilor, ceea ce afectează executarea în termene rezonabile a contractelor.
O situație defectuoasă din punctul de vedere al respectării legislației a fost constatată la reparația capitală a acoperișului gimnaziului din or. Criuleni. Astfel, primăria or. Criuleni a inițiat această reparație fără a dispune de documentația de proiect elaborată și expertizată în modul stabilit. Deși reparația dată era planificată ca un obiectiv integru, entitatea a încheiat cu unul și același agent economic 3 contracte privind procurarea materialelor de construcție în sumă totală de 255,5 mii lei. Concomitent, pentru execuția lucrărilor de construcție în sumă totală de 259,9 mii lei, au fost încheiate 16 contracte cu persoane fizice care nu dispuneau de licență în domeniul de activitate, potrivit art.8 alin.(1) lit.a) pct.13) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001[22]. În aceste condiții, sînt supuse unor riscuri majore corectitudinea volumului de lucrări executate la acest obiectiv, precum și calitatea acestora.
La achiziționarea mărfurilor și serviciilor, atît subdiviziunile Consiliului raional (DCT, DGÎ), cît și majoritatea primăriilor raionului nu au respectat un șir de reguli procedurale (unele din ele deja menționate), și anume:
nu în toate cazurile a fost desemnat conducătorul grupului de lucru pentru achiziții în cadrul entității;
nu toți membrii grupului de lucru pentru achiziții au semnat declarațiile de confidențialitate și imparțialitate, precum și nu în toate cazurile s-au divizat responsabilitățile între aceștia;
n-au elaborat planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice;
la atribuirea contractelor de reparații capitale nu întotdeauna s-au întocmit caietele de sarcini;
autoritatea contractantă n-a publicat în Buletinul achiziţiilor publice şi pe pagina web a Agenţiei Achiziții Publice anunţul de atribuire a contractului de achiziţii publice în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii acestuia;
n-a fost asigurată întocmirea și păstrarea corespunzătoare a documentației ce ține de achizițiile publice;
investitorul n-a stabilit în documentele de licitaţie cerinţele faţă de emitent, forma şi alte condiţii de bază ale garanţiei de bună execuţie, solicitate pentru executarea contractului, în cuantum de 5-15% din preţul contractului.
Un șir de încălcări de acest gen au fost constatate și la încheierea a 98 de contracte privind achiziționarea bunurilor şi lucrărilor în sumă totală de 25,9 mil lei, inclusiv din contul mijloacelor parvenite de la Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) și Fondul Ecologic Național. Toate cele expuse denotă că procesul de achiziții publice nu are loc în condiţii de liberă concurenţă şi transparenţă.
Au fost ignorate prevederile legale și la întocmirea dosarelor achiziţiilor publice de bunuri și lucrări pentru fiecare contract atribuit, cu includerea în ele a tuturor documentelor prevăzute, dosarele nefiind cusute, ştampilate şi numerotate de către autoritatea contractantă după încheierea contractului de achiziţie publică. În aşa mod, în perioada anului 2010, n-a fost asigurată întocmirea şi păstrarea dosarelor achiziţiilor publice pentru 95 contracte atribuite, inclusiv CR Criuleni – 28 contracte, primăria or.Criuleni – 23 contracte, celelalte primării (cu excepția primăriilor s.Hîrtopul Mare și s.Pașcani) – 44 contracte. În cadrul misiunii de audit, la cererea auditorului, Consiliul raional a întocmit 8 dosare, a căror calitate nu corespunde cerințelor Hotărîrii Guvernului nr.9 din 17.01.2008[23]. Ca rezultat, nu a fost asigurată integritatea dosarelor, fapt ce poate determina riscul de modificare sau de înlocuire a documentelor care au stat la baza selectării ofertelor.
Recomandări:
5. Președintele raionului să asigure:
5.1. examinarea neregulilor în domeniul achiziţiilor publice, admise de către membrii grupului de lucru pentru achiziții din cadrul subdiviziunilor CR Criuleni, cu raportarea rezultatelor către Consiliu, în vederea adoptării deciziilor de rigoare;
5.2. desfășurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru pentru achiziții din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional și autorităților administrației publice locale de nivelul I.
6. Primarul or.Criuleni să examineze faptul achiziționării lucrărilor de reparație capitală a acoperișului gimnaziului din oraș și, după caz, să înainteze materialele respective în organele de resort.
3.2.3. Cheltuielile pentru investiţii şi reparaţii capitale
Planificarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale s-a efectuat potrivit „Planului de acțiuni pentru anul 2010 întru realizarea prevederilor Planului Strategic de Dezvoltare Social-Economică a raionului Criuleni pe anii 2008-2011”. În scopurile menționate, au fost valorificate mijloace financiare în sumă totală de 11,2 mil.lei, inclusiv alocații de la bugetul de stat – de 5,4 mil.lei.
Verificările efectuate la această componentă de cheltuieli denotă că atît factorii de decizie din cadrul Direcției Dezvoltarea Teritoriului, responsabili de exercitarea controlului în domeniul construcțiilor, cît și cei din cadrul entităților verificate au dat dovadă de iresponsabilitate, permițînd executarea unor lucrări de reparații capitale în lipsa documentaţiei respective, elaborată şi expertizată regulamentar. Deficiența respectivă condiționează apariția riscului de majorare a volumului de lucrări, precum și limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în aceste scopuri.
Astfel:
Deși există cazuri de elaborare a documentației de proiect (neutilizată de mai mulți ani), la unele obiective s-au valorificat mijloace pentru reparații capitale din bugetul raional în lipsa documentaţiei respective, elaborată şi aprobată regulamentar. Astfel, contrar prevederilor art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 şi art.78 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, în anul 2010, în lipsa documentaţiei de proiect aprobate şi expertizate în modul stabilit, au fost efectuate cheltuieli pentru lucrări de reparaţii capitale în sumă totală de 2953,2 mii lei, inclusiv lucrări de reparație capitală: a Bibliotecii publice raionale „T.Isac” la DCT (286,1 mii lei), a acoperișului clădirii Gimnaziului din or.Criuleni (515,4 mii lei), a sălii festive la Liceul din or.Criuleni (110,2 mii lei), a drumului central din s.Ișnovăț (489,0 mii lei), a rețelelor de apeduct, canalizare, încălzire din s.Onițcani (250,0 mii lei), a Gimnaziului din s.Hîrtopul Mare (456,3 mii lei); lucrări de reconstrucție a sistemului de încălzire la Casa de cultură din s.Drăsliceni (204,4 mii lei); lucrări de reparație capitală a acoperișului clădirii Grădiniței de copii din s.Slobozia-Dușca (199,8 mii lei); în s.Izbiște: construcția gardului la gimnaziu (120,4 mii lei), construcția cazangeriei (291,9 mii lei) și reparația capitală a sistemului de încălzire (315,8 mii lei) la grădinița de copii. Încălcarea respectivă constituie un impediment în verificarea corectitudinii executării lucrărilor și generează riscul valorificării necorespunzătoare a mijloacelor bugetare.
În anul 2010, potrivit Planului de acțiuni, pentru obiectivul „Anexa la școala din s.Cruglic” au fost prevăzute alocații în sumă de 1,6 mil.lei, dar s-au finanțat cheltuieli în sumă de 0,8 mil.lei. Atît administrația raională, cît și cea locală nu dispun de un studiu de fezabilitate privind mijloacele necesare finalizării acestui obiectiv, precum și o previziune privind gestionarea acestuia pe viitor, ținîndu-se cont de faptul că acest obiectiv a fost inițiat încă în anii 1990-1992. Pe parcursul ultimilor 10 ani, documentația de proiect la obiectivul dat a fost modificată de mai multe ori, ultima actualizare datînd din anul 2007, iar valoarea de deviz constituind suma de 13,7 mil.lei. Se relevă că n-au fost prezentate auditului documentele privind mijloacele totale valorificate la acest obiectiv. Pînă în anul 2002, cheltuielile suportate erau trecute în fiecare an la majorarea valorii de bilanț a școlii, ulterior fiind acumulate la contul bilanțier 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale”. La 31.12.2010, acestea constituiau suma totală de 5195,6 mii lei.
Recomandări:
7. Președintele raionului, în comun cu Direcția Dezvoltare Comunitară, să asigure excluderea pe viitor a cazurilor de executare a lucrărilor de construcţie din contul mijloacelor publice, în lipsa documentaţiei de proiect şi deviz, verificată și expertizată potrivit prevederilor legale.
8. Preşedintele raionului, în comun cu primăria s.Cruglic, să asigure evaluarea necesarului de mijloace publice pentru finisarea „Anexei la școala din s.Cruglic”, reieșind din utilitatea în perspectivă a acesteia.
3.2.4. Utilizarea fondului de rezervă
O deficiență despre care Curtea de Conturi menţionează în permanență ține de unele cheltuieli suportate din contul fondurilor de rezervă ale Consiliului raional și consiliilor locale, care nu sînt similare cheltuielilor cu caracter imprevizibil şi necesităţilor de urgenţă. Cazuri analogice s-au constatat și la utilizarea mijloacelor din fondul de rezervă al Consiliului raional, situația dată fiind condiționată de neclaritățile în Regulamentul privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al Consiliului raional, aprobat prin Decizia Consiliului nr.12.6 din 25.03.2005[24], referitor la categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate din contul fondurilor de rezervă, fapt ce permite asimilarea tuturor cheltuielilor la cele „cu caracter excepţional şi imprevizibil”.
Recomandări:
9. Aparatul preşedintelui raionului să elaboreze şi să prezinte, spre aprobare, Consiliului raional un proiect al Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor care urmează a fi suportate din contul acestuia, inclusiv un set de criterii care definesc cheltuielile „cu caracter excepţional şi imprevizibil”.
3.2.5. Alte constatări ale auditului
Consiliul raional nu a respectat modul legal de aprobare a parcursului-limită pe anul 2010 pentru autoturismul de serviciu al preşedintelui raionului, majorînd norma stabilită. Astfel, contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1404 din 30.12.2005[25], în anul 2010, Aparatul preşedintelui raionului a depăşit cu 59,6 mii km parcursul-limită stabilit anual pentru 6 autoturisme de serviciu, utilizînd combustibil peste norma stabilită în sumă totală de 78,9 mii lei. Această situație este rezultatul nearmonizării cadrului regulator privind stabilirea unor normative de cheltuieli. Astfel, potrivit legislației în vigoare, autoritățile locale beneficiază de autonomie decizională, în acest context deseori adoptînd decizii referitor la majorarea normativelor de cheltuieli, comparativ cu cele stabilite de Guvern.
În perioada anului 2010, Comisia specială pentru examinarea cererilor de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora, parvenite de la persoanele reabilitate sau de la moștenitorii lor, a acceptat, într-un caz, achitarea valorii unui bun în sumă de 12,8 mii lei, care nu figurează în extrasul de gospodărie din perioada respectivă.
Recomandări:
10. Aparatul președintelui raionului să optimizeze cheltuielile bugetare pentru întreţinerea mijloacelor de transport, precum şi să propună Consiliului raional stabilirea plafoanelor-limită anuale de kilometraj pentru autoturismele de serviciu, cu respectarea Normelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005.
11. Comisia specială respectivă să reexamineze cazul restituirii bunurilor achitate neargumentat, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislație privind recuperarea sumei de 12,8 mii lei.
3.3. Cu privire la patrimoniu
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile administrației publice locale de nivelul I și nivelul II, la situația din 01.08.2011, valoarea totală a patrimoniului de domeniul public local din raionul Criuleni constituie 247,6 mil.lei. Auditul a relevat că suma respectivă nu este pe deplin veridică, deoarece nu include valoarea terenurilor proprietate publică locală, această proprietate nefiind evaluată și contabilizată potrivit cerințelor legislației în vigoare. O altă deficiență care urmează să rămînă în atenția factorilor responsabili este înregistrarea patrimoniului public local la organul cadastral. Ambele deficiențe implică riscuri privind integritatea patrimoniului public local.
O altă problemă a cărei soluționare este de competența autorităților administrației publice centrale, de comun acord cu ale celei locale, ține de patrimoniul public aflat în proprietatea UAT – rețelele de gaze. Deși edificarea acestora s-a efectuat din contul mijloacelor bugetului de stat și bugetelor UAT, în realitate sînt gestionate de un agent economic, fără ca statul sau UAT să obțină avantaj economic.
În contextul celor expuse, se menționează:
Potrivit art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999[26], evidența proprietății publice a UAT se ține în contabilitate, în mod distinct, conform Normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor. Această cerință este reglementată și în alte acte legislative cu incidență în domeniul dat[27], inclusiv în actele normative elaborate de Ministerul Finanțelor[28]. Cu toate acestea, pe parcursul mai multor ani, autoritățile administrației publice locale din raion nu au soluționat problema evaluării și înregistrării în evidența contabilă a terenurilor proprietate publică, fapt care are ca urmare denaturarea datelor privind valoarea patrimoniului aflat în proprietatea UAT. Unul dintre factorii care influenţează asupra situaţiei date este neasigurarea executării art.11 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007[29], care prevede că Guvernul şi autoritățile administrației publice locale, pînă în anul 2008, vor asigura efectuarea lucrărilor de identificare a terenurilor proprietate publică, iar pînă în anul 2009 – înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile. Însă, contrar prevederilor respective, pînă la momentul actual, nu s-a efectuat delimitarea exhaustivă a terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT şi nu au fost stabilite terenurile din domeniul public şi cel privat. La fel, lipsește mecanismul de evaluare a valorii terenurilor proprietate publică, ceea ce ar servi drept temei pentru contabilizarea proprietății respective.
O problemă nesoluționată de mai mulți ani este și neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului public local, fapt ce generează riscul integrității acestuia. Deşi Curtea de Conturi a abordat problema în cauză în cadrul controalelor anterioare, autoritățile administrației publice locale nu au întreprins măsuri de soluționare a problemei date, inclusiv prin înaintarea către Guvern a unor propuneri în vederea înregistrării fără plată a bunurilor care aparțin domeniului public, sau a altor soluții alternative. Potrivit constatărilor de audit, la situaţia din 01.08.2011, nu au fost înregistrate în modul stabilit la OCT Criuleni imobilele aflate în proprietatea CR Criuleni și UAT de nivelul I și nivelul II în valoare totală de 99,0 mil.lei, prin ce au fost încălcate prevederile Legii nr.1543-XIII din 25.02.1998[30]. În acest context, se exemplifică: Aparatul președintelui raionului, care nu a înregistrat în modul corespunzător clădirea Consiliului raional în valoare de 5,3 mil.lei; s.Bălăbănești – imobile de 19,7 mil.lei, s.Zăicana – de 8,7 mil.lei, s.Izbești – de 3,8 mil.lei, s.Rîșcova – de 2,3 mil.lei, s.Pașcani – de 3,6 mil.lei, s.Dubăsarii Vechi – de 10,3 mil.lei.
În evidenţa contabilă a primăriilor din raionul Criuleni, la situația din 01.08.2011, sînt înregistrate 21 rețele de gaze cu valoarea de 16,8 mil.lei.
Potrivit pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004[31], autorităţile administraţiei publice locale şi alţi beneficiari vor lua la evidenţa contabilă, vor înregistra în organele cadastrale şi vor transmite toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni „Moldovagaz”. Cu încălcarea prevederilor menționate, nici una din primăriile care au reflectate în evidența contabilă rețele de gazoduct (20 de primării) n-au înregistrat la organul cadastral cele 21 de rețele de gazoduct în valoare de 16,8 mil.lei. Concomitent, se menționează că doar 8 rețele de gazoduct (în valoare de 6,5 mil.lei) au fost transmise la deservire tehnică întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni „Moldovagaz”, în baza contractelor încheiate.
Recomandări:
12. Președintele raionului să solicite de la factorii de decizie ai UAT de nivelul I propuneri în vederea identificării soluției privind înregistrarea la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică, precum și privind gestionarea eficientă a acestuia.
3.4. Cu privire la evidenţa contabilă şi rapoartele financiare
Verificările efectuate la entități privind modul de organizare a evidenței contabile și de întocmire a rapoartelor financiare denotă prezența devierilor de la cadrul regulator în domeniul contabil, care au condiționat erori contabile în sumă totală de 13,0 mil.lei, precum și denaturarea datelor rapoartelor financiare cu suma de 4,9 mil.lei. Abaterile respective sînt cauzate de necunoașterea, sau cunoașterea superficială, de către angajații din cadrul entităților auditate a normelor contabile, precum și de exercitarea neeficace de către DGF a atribuțiilor ce îi revin la componenta dată. În această ordine de idei, se menționează că, potrivit Regulamentului de funcționare, DGF este responsabilă de exercitarea controlului asupra stării evidenței contabile în contabilitățile primăriilor satelor/comunelor și la instituțiile finanțate de la bugetul raional, precum și de organizarea sistematică a seminarelor referitor la aplicabilitatea normelor contabile și întocmirea rapoartelor financiare.
Întru argumentarea celor expuse, menționăm următoarele:
Potrivit cadrului normativ existent, instituţiile publice au obligațiunea de a contabiliza investiţiile capitale valorificate la edificarea obiectivelor, cu înregistrarea ulterioară a acestora în evidența contabilă, la categoria de mijloace fixe, precum și de a raporta la majorarea valorii de bilanţ a fondurilor fixe mijloacele valorificate pentru reparaţii capitale. Aceste cerinţe nu au fost executate pe deplin de către entităţile supuse auditării, ceea ce a avut ca impact denaturarea datelor rapoartelor financiare privind patrimoniul aflat în proprietate.
Au fost constatate cazuri de neînregistrare în evidenţa contabilă a obiectelor finalizate (mijloace fixe), confirmate prin procesele-verbale de recepţie finală, în valoare totală de 7472,7 mii lei, inclusiv: la primăria s. Corjova - construcția stației de epurare a apelor reziduale cu sistemul rețelelor de canalizare în valoare de 6341,4 mii lei; la primăria or. Criuleni - construcţia centralei termice a școlii din oraș în valoare de 461,3 mii lei; la primăria s. Ohrincea - construcția apeductului în valoare de 670,0 mii lei.
Nu au fost raportate la majorarea valorii de bilanţ a fondurilor fixe mijloacele valorificate pentru reparaţii capitale în sumă totală de 4292,1 mii lei, inclusiv: la primăria or.Criuleni – în sumă totală de 3674,1 mii lei (reparația capitală a Grădiniței de copii din or.Criuleni din sursele alocate de FISM – 1552,6 mii lei, și reconstrucția str. Ștefan cel Mare din or.Criuleni – 2121,5 mii lei); la primăria s.Măgdăcești – în sumă de 272,8 mii lei (construcția apeductului liceului din sat – 91,4 mii lei, și montarea turnului de apă al unei fîntîni arteziene – 181,4 mii lei); la DGÎ – în sumă de 153,2 mii lei (reparaţia capitală a clădirii administrative şi a Stadionului raional Criuleni); la primăria com.Pașcani – în sumă de 59,9 mii lei (reparația stației de pompare, a apeductului și canalizației); la primăria s.Dolinnoe – în sumă de 50,0 mii lei (reparația capitală a șoselei din sat); la primăria s.Coșernița – în sumă de 82,1 mii lei (reparația capitală a fațadei clădirii primăriei – 37,1 mii lei, și cheltuielile de proiectare a reparației capitale a acoperișului gimnaziului din sat – 45,0 mii lei).
La DGÎ s-a înregistrat incorect la contul 019 „Alte mijloace fixe” cheltuielile capitale pentru reconstrucţia clădirii fostului cinematograf (UNIT), suportate în anii 2008-2009, în sumă totală de 633,9 mii lei, sumă cu care urma a fi majorată valoarea mijlocului fix respectiv.
Deficiențele menționate au avut ca impact denaturarea situațiilor patrimoniale și a datelor din rapoartele financiare anuale privind fluxul capitalului propriu cu sumă totală de 4926,0 mii lei, inclusiv: DGÎ – cu 787,1 mii lei; primăria or. Criuleni – cu 3674,1 mii lei; primăria com.Pașcani – cu 59,9 mii lei; primăria s.Dolinnoe – cu 50,0 mii lei; primăria s.Coșernița – cu 82,1 mii lei; primăria s.Măgdăcești – cu 272,8 mii lei.
La DGÎ și unele primării s-a ținut neregulamentar evidența mijloacelor fondurilor speciale. Astfel, la DGÎ a fost trecută la cheltuieli suma de 288,00 mii lei, transferată FISM, care constituia contribuția pentru reparaţia capitală a stadionului raional. În mod similar, la primăriile com. Bălăbănești și s.Boșcana s-au trecut la cheltuieli, respectiv, sumele de 150,0 mii lei și 102,1 mii lei, ce constituie contribuțiile pentru reparațiile capitale ale unor obiective din localitate. În alt caz, la primăria com.Miclești s-a majorat eronat valoarea de bilanț a Grădiniței de copii din s. Stețcani cu suma de 150,0 mii lei, care a fost transferată FISM drept contribuție parțială pentru reparația acestui obiectiv. În realitate, lucrările nu au fost executate în perioada auditată, fiind preconizate pentru execuție în anul 2011.
S-a constatat indisciplină și la capitolul inventarierea patrimoniului public. Astfel, cu nerespectarea cerințelor cadrului regulator[32], factorii de decizie din cadrul DCT nu au organizat și nu au efectuat inventarierea generală a patrimoniului instituției. DGÎ nu a revizuit şi nu a reflectat în listele inventarierii anuale clădirea fostului cinematograf (UNIT) la situaţia din 01.11.2010, ceea ce condiționează majorarea riscului neveridicității situațiilor financiare și patrimoniale raportate.
Recomandări:
13. Responsabilii de la UAT de nivelul I și nivelul II să întreprindă măsuri eficiente întru asigurarea organizării ținerii evidenţei contabile în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu înlăturarea tuturor deficienţelor constatate de audit, inclusiv:
13.1. să înregistreze în evidenţa contabilă obiectele finalizate (mijloace fixe) în valoare totală de 7472,7 mii lei;
13.2. să asigure majorarea valorilor de bilanţ ale mijloacelor fixe cu suma totală de 4247,1 mii lei;
13.3. să asigure omiterea denaturărilor admise în rapoartele financiare în sumă totală de 4843,9 mii lei.
Factorii de decizie de la DCT și DGÎ să asigure respectarea legislației în vigoare privind organizarea și efectuarea inventarierii generale a patrimoniului gestionat.
15. DGF, în calitate de organ responsabil de metodologia evidenței contabile, să elaboreze și să aprobe un plan de acțiuni, menit să asigure îmbunătățirea componentei date, cu utilizarea instrumentelor de bază (instruiri şi seminare în domeniul vizat), precum și cu monitorizarea și controlul evidenţei contabile la executorii de buget.
Concluzie generală de audit
Misiunea de audit atestă un grad scăzut al managementului finanțelor publice locale și un exercițiu bugetar care nu s-a soldat cu sporirea veniturilor proprii și consolidarea bazei impozabile. Prin urmare, au fost constatate deficiențe în procesul de planificare a veniturilor, cazuri de nerespectare a normelor legale la desfășurarea procedurilor de achiziție publică, nerespectarea cadrului regulator la efectuarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, la ţinerea evidenţei contabile și la gestionarea patrimoniului public local. O bună parte din deficiențele menționate au fost constatate şi în cadrul controalelor anterioare, fapt ce indică indisciplina financiară în cadrul autorităților administrației publice locale. În vederea consolidării responsabilităților și disciplinei financiare a acestora, sporirii calității managementului finanțelor publice locale, este necesară implementarea noului sistem de control intern, potrivit prevederilor Legii privind controlul financiar public intern.
Responsabili de efectuarea auditului:
Echipa de audit:
șeful echipei:
controlorul superior de stat, auditor public C. Bostănaru membrii echipei:
controlorul superior de stat, auditor public N. Ialamov
controlorul de stat, auditor public N. Baxanean
controlorul de stat, auditor public T. Poleacova
[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
[2] Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
[3] Legea nr.397-XV din 16.10.2003 „Privind finanţele publice locale” (cu modificările şi completările ulterioare).
[4] Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare).
[5] Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare - Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).
[6] Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare).
[7] Instrucţiunea „Cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial-autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004 (cu modificările şi completările ulterioare).
[8] Instrucţiunea „Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996” (cu modificările şi completările ulterioare), abrogată la 03.08.2010.
[9] Instrucţiunea „Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010” (cu modificările şi completările ulterioare).
[10] Ordinul Ministerului Finanţelor nr.137 din 25.11.1998 „Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor” (cu modificările ulterioare), abrogată la 19.07.2010.
[11] Ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 „Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor”.
[12] Hotărîrea Curții de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit și Standardelor auditului regularității”.
[13] Raportul privind executarea bugetului raional Criuleni la venituri şi cheltuieli, pe toate componentele, la 01.01.2010 şi Raportul privind executarea bugetului raional Criuleni la venituri şi cheltuieli, pe toate componentele, la 01.01.2011 (Formularul 524102; în continuare – Raportul privind executarea bugetului raional pe anul 2010).
[14]Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003 „Cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional” (cu modificările şi completările ulterioare).
[15] Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006 „Privind salarizarea funcționarilor publici și persoanelor care efectuează deservirea tehnică” (cu modificările și completările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006).
[16] Art.3 alin.(4) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” (cu modificările și completările ulterioare), Anexa nr.6; pct.16 din Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006 (Anexa nr.3).
[17] Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 „Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006).
[18] Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 „Privind achizițiile publice” (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).
[19] Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziții publice și planificarea acestora”.
[20] Legea nr.16-XVI din 15.02.2008„Cu privire la conflictul de interese” (cu modificările ulterioare; în continuare - Legea nr.16-XVI din 15.02.2008).
[21] Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 „Privind calitatea în construcții” (cu modificările și completările ulterioare; în continuare - Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).
[22] Legea nr.451-XV din 30.07.2001„Privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător” (cu modificările și completările ulterioare).
[23]Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice” (cu modificările ulterioare).
[24] Decizia Consiliului raional Criuleni nr.12.6 din 25.03.2005 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind constituirea fondului de rezervă al Consiliului raional și utilizarea mijloacelor acestuia”.
[25] Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 „Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005).
[26] Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 „Cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale” (cu modificările și completările ulterioare).
[27] Art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.
[28] Pct.40 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.93 și pct.69 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 19.07.2010.
[29] Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 „Privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor”.
[30] Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările şi completările ulterioare).
[31] Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004[31] „Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni „Moldovagaz” la deservire tehnică” (cu modificările ulterioare).
[32] Art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; punctele 4, 6 și 49 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.27 din 28.04.2004; punctele 56, 57, 58 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.7 din 18.01.1999 „Privind dările de seamă contabile ale instituțiilor publice. Inventarierea patrimoniului”.