EXTRAS nr. 120/11 din 19.03.2024   CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII   publicat 02.05.2024

din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 120/11 din 19 martie 2024 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare

În vigoare din 27.11.2025
pe legis.md/id/151767
Trimiteri: 70 legateMonitorul Oficial: 10 trimiteri

ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25

În conformitate cu prevederile art. 81 alin. (6), art. 17, 24 și 25 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, conform anexei, parte integrantă a prezentei Hotărâri.

2. Se abrogă Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare aprobat prin Hotărârea CSM nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013 și Regulamentul cu privire la volumul, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției aprobat prin Hotărârea CSM nr. 239/9 din 12 martie 2013.

3. Prezenta Hotărâre poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile.

4. Hotărârea se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, iar extrasul din Hotărâre și Regulamentul în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI PLENULUI

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Sergiu CARAMAN

Aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 120/11 din 19 martie 2024

REGULAMENT CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA, COMPETENȚA ȘI MODUL DE FUNCȚIONARE A INSPECȚIEI JUDICIARE

Capitolul I.

DISPOZIȚII GENERALE

1.1 Inspecția judiciară își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.1996, Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25.07.2014, Legii privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06.07.1995, Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20.07.1995, Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018, prezentul Regulament și alte acte normative.

1.2 Inspecția judiciară este un organ specializat al Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare - CSM sau Consiliu) și are competențele stabilite de lege.

1.3 Activitatea Inspecției judiciare are drept scop:

a) îmbunătățirea performanței organizatorice și funcționalității instanțelor judecătorești;

b) responsabilizarea judecătorilor;

c) identificarea vulnerabilităților din sistemul judiciar;

d) înlăturarea disfuncționalităților și prevenirea riscurilor de încălcare a drepturilor cetățenilor;

e) formularea propunerilor de îmbunătățire a cadrului legal și normativ relevant.

1.4 Prin petiție se înțelege orice sesizare, cerere și propunere, soluționarea cărora ține de competența Inspecției judiciare.

1.5 Prin interes legitim se înțelege orice interes recunoscut și ocrotit de lege a persoanelor care contribuie la apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și ale societății.

Capitolul II.

PRINCIPIILE ACTIVITĂȚII INSPECȚIEI JUDICIARE

2.1 Principiul legalității - Inspecția judiciară își desfășoară activitatea doar în conformitate cu actele legale și normative naționale și internaționale, ratificate de Republica Moldova, precum și jurisprudența în materie disciplinară.

[Pct.2.1 modificat prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

2.2 Principiul respectării independenței judecătorului, precum și autorității de lucru judecat - verificările efectuate de Inspecția judiciară se desfășoară cu respectarea principiilor independenței judecătorilor și supunerii acestora legii.

2.3 Principiul imparțialității - inspectorul-judecător trebuie să soluționeze cauzele verificate imparțial, în conformitate cu legea și probatoriul administrat. Inspectorul-judecător nu va admite în activitatea sa influențe din exterior, presiuni, amenințări sau ingerințe, directe sau indirecte, indiferent din partea cui sau pentru care motive ar veni ele. Inspectorul-judecător în activitatea sa se va abține de la orice comportament care ar crea aparența părtinirii.

[Pct.2.3 modificat prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

2.4 Principiul confidențialității – Inspecția judiciară în activitatea de inspecție va asigura respectarea dispozițiilor prevăzute de lege privind protecția datelor cu caracter personal.

2.5 Principiul transparenței – Inspecția judiciară asigură publicarea informațiilor de interes public pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii.

2.6 Principiul independenței funcționale - în exercitarea atribuțiilor legale, Inspecția judiciară este independentă și își exercită atribuțiile în domeniile specifice de activitate exclusiv în temeiul legii.

Capitolul III.

ACCEDEREA ÎN FUNCȚIE, COMPONENȚA INSPECȚIEI JUDICIARE ȘI STATUTUL JURIDIC AL INSPECTORULUI-

JUDECĂTOR

3.1. Accederea în funcție și mandatul inspectorului-judecător.

3.1.1 Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâre, anunță concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de inspector-judecător și plasează informația respectivă pe pagina sa web oficială cu cel puțin 30 de zile înainte de desfășurarea concursului.

3.1.2 Consiliul Superior al Magistraturii plasează hotărârea despre desfășurarea concursului pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md).

3.1.3 Candidatul la funcția de inspector-judecător care întrunește condițiile prevăzute la art. 71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii va depune la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de participare la concurs, anexând următoarele acte:

a) copia actului de identitate;

b) curriculum vitae în format Europass;

c) copia diplomei de licență, după caz, alte diplome relevante;

d) scrisoarea de motivare;

e) cazierul judiciar detaliat;

f) certificatul de integritate, eliberat de Autoritatea Națională de Integritate;

g) dovada vechimii în muncă sau, după caz, copia carnetului de muncă;

h) certificatul medical de sănătate (la interpelarea eliberată de secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii);

i) declarația cu privire la venituri și proprietăți pentru ultimii cinci ani;

j) după caz, referința de la ultimul loc de muncă.

Actele se prezintă la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii în termenul stabilit prin Hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

3.1.4 Nu poate candida la funcția de inspector-judecător persoana care:

a) are antecedente penale, inclusiv stinse sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de grațiere or alte temeiuri de nereabilitare;

b) a fost eliberată din funcțiile publice anterioare din motive compromițătoare sau ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare;

c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfășoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod;

d) are interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate;

e) în ultimii 3 ani a activat în funcție de judecător în instanțele naționale.

3.1.5 Pentru verificarea corectitudinii informației conținute în dosarul de participare la concurs și a integrității profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita informații suplimentare organelor competente.

3.1.6 Concursul pentru selectarea inspectorului-judecător se desfășoară în două etape: examinarea dosarului și interviul.

3.1.7 Consiliul Superior al Magistraturii studiază dosarele candidaților și selectează candidații pentru etapa interviului în ședință închisă. Neîntrunirea condițiilor prevăzute la art.71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, depunerea unui dosar incomplet contrar pct.3.1.3, constatarea circumstanțelor stabilite la pct. 3.1.4 sau depunerea dosarului cu omiterea nejustificată a termenului indicat în anunț, reprezintă temei de neadmitere la etapa interviului. Candidatul va fi selectat pentru etapa interviului prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

3.1.8 Lista candidaților admiși la concurs se plasează pe pagina web a Consiliului, imediat după decizia adoptată privind admiterea acestora la etapa interviului.

3.1.9 Candidații sunt anunțați despre data, ora și locul desfășurării interviului prin e-mail și/sau telefon cu cel puțin 3 zile înainte. Neprezentarea la interviu servește temei pentru a exclude candidatul din concurs.

3.1.10 Hotărârea cu privire la neadmiterea la concurs sau neprezentarea la concurs nu este susceptibilă de a fi contestată.

3.1.11 Etapa interviului presupune audierea candidatului în cadrul ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se înregistrează video și ulterior acesta se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii.

3.1.12 Candidatul la funcția de inspector-judecător va fi selectat urmare a desfășurării concursului reieșind din următoarele criterii:

a) nivelul studiilor acumulate;

b) experiența profesională în domeniul juridic;

c) reputația profesională care include:

- lipsa cazurilor de încălcare intenționată sau din neglijență gravă a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului;

- lipsa cazurilor de implicare personală în activități compromițătoare;

- activitate profesională notorie recunoscută în societate și mediul profesional;

d) claritatea, fermitatea și logica răspunsurilor și a actelor prezentate în cadrul concursului.

3.1.13 Candidatul selectat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii își începe activitatea la data indicată în hotărâre.

3.1.14 Mandatul inspectorului-judecător are o durată de 6 ani și încetează în cazul:

a) depunerii cererii de demisie, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la demisie;

b) expirării mandatului, din ziua imediat următoare;

c) numirii într-o altă funcție, din data admiterii cererii de demisie sau din data numirii în altă funcție;

d) comiterii unei abateri disciplinare, legal constatate și soldate cu aplicarea sancțiunii eliberare din funcție, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;

e) revocării din funcție drept urmare a evaluării negative, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;

f) constatării incapacității de muncă, confirmate prin certificat medical, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;

g) decesului, din data decesului sau constatării decesului;

h) constatării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a capacității de exercițiu restrânse sau a incapacității de exercițiu, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;

i) constatării faptului comiterii unei infracțiuni;

j) altor circumstanțe stabilite de lege.

3.1.15 Consiliul Superior al Magistraturii declară funcția vacantă în situațiile prevăzute la pct. 3.1.14 din prezentul Regulament și dispune anunțarea concursului pentru ocuparea funcției vacante.

3.1.16 Inspectorul-judecător primește legitimație de serviciu de modelul aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii, care servește ca act de legitimare în procesul activității pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

3.1.17 Activitatea inspectorului-judecător este supusă evaluării o dată la doi ani de către Consiliul Superior al Magistraturii.

3.1.18 Procedura şi criteriile de evaluare sunt stabilite în Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

3.1.19 Condițiile de inițiere și desfășurare a procedurii de evaluare și procedurii disciplinare în privința inspectorului-judecător sunt stabilite în Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

3.2. Componența Inspecției judiciare și statutul inspectorului-judecător

3.2.1 Inspecția judiciară este constituită din 7 inspectori-judecători, care dețin statut de demnitate publică în temeiul Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

3.2.2 Inspecția judiciară este condusă de către un inspector-judecător principal, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, din rândul inspectorilor-judecători.

3.2.3 Inspectorul-judecător nu poate:

a) să ocupe orice altă funcție publică sau privată, cu excepția activității didactice și/sau științifice;

b) să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administrației publice;

c) să facă parte din partide sau să desfășoare activități cu caracter politic;

d) să desfășoare activitate de întreprinzător;

e) să acorde consultații scrise și/sau verbale în probleme litigioase.

3.2.4 Inspectorul-judecător poate colabora cu publicații de specialitate cu caracter literar, științific sau social, poate participa la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele și intervențiile sale să se pronunțe asupra unor date concrete din procedurile deținute în examinare (în trecut sau prezent), dar și asupra chestiunilor de politică internă.

3.2.5 Inspectorul-judecător nu este în drept să prezinte instituțiilor mass-media informații despre cauzele aflate în examinare la instanțele judecătorești.

3.2.6 Inspectorul-judecător principal exercită prerogative manageriale în vederea organizării eficiente a activității Inspecției judiciare, avînd următoarele atribuții de bază:

a) exercită funcția de conducere, organizare, coordonare și control a activității Inspecției judiciare și răspunde pentru eficiența activității acesteia;

b) asigură repartizarea aleatorie a sarcinilor în cadrul Inspecției judiciare;

c) stabilește, prin dispoziție, anual sau la necesitate, după o consultare prealabilă cu inspectorii-judecători, domeniile specifice de activitate ale acestora;

d) examinează declarațiile de abținere, formulate de către inspectorii-judecători, precum și cererile de recuzare a acestora;

e) stabilește, la necesitate, atribuțiile și sarcinile individuale ale personalului, inspectorilor-judecători, urmărind repartizarea echilibrată a acestora;

f) verifică, aprobă, confirmă sau avizează, în condițiile legii și prezentului Regulament, realizarea lucrărilor de inspecție;

g) coordonează cu inspectorii-judecători graficul concediilor de odihnă anuale;

h) prezintă anual, în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, raportul de activitate pentru anul anterior;

i) propune Consiliului Superior al Magistraturii aprobarea planului anual de activitate al Inspecției judiciare, inclusiv planul de control al instanțelor judecătorești și graficul de audiență a cetățenilor, pentru anul următor;

j) coordonează activitatea de formare profesională a inspectorilor-judecători și activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecției judiciare;

k) propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii dispunerea prezentării inspectorului-judecător pentru evaluare ordinară sau, după caz, evaluare extraordinară;

l) participă, în condițiile legii, la evaluarea inspectorilor-judecători și personalului Inspecției judiciare;

m) sesizează Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la bănuiala de comitere a abaterii disciplinare de către inspectorul-judecător;

n) participă în grupuri de lucru la elaborarea actelor legislative și normative în domeniul de activitate al Inspecției judiciare, dar și în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor;

o) semnează răspunsuri la cererile și propunerile transmise Inspecției judiciare pentru soluționare;

p) reprezintă Inspecția judiciară în relațiile cu instituțiile din cadrul autorității judecătorești și cu alte instituții, autorități interne sau internaționale;

r) la necesitate, prin dispoziție creează un grup de inspectori-judecători care în comun vor participa la examinarea unei sesizări cu complexitate sporită sau, după caz, mai multor sesizări cu obiect similar.

[Pct.3.2.6 lit.r) introdusă prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

3.2.7 Inspectorul-judecător principal examinează sesizările cetățenilor în proporție de 50% din sarcina generală a inspectorului-judecător.

3.2.8 În scopul eficientizării realizării competențelor Inspecției judiciare și soluționării problemelor ce apar în procesul activității, inspectorul-judecător principal convoacă, la necesitate, ședințe operative cu inspectorii-judecători.

3.2.9 În lipsa inspectorului-judecător principal, atribuțiile acestuia se exercită de către un inspector-judecător, desemnat prin ordinul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

3.2.10 Inspectorul-judecător:

a) beneficiază de drepturile și libertățile garantate prin Constituția Republicii Moldova și legislația Republicii Moldova;

b) beneficiază, în procesul desfășurării activității funcționale, de drepturile (inclusiv procesuale) specifice statutului deținut;

c) beneficiază de instruire continuă gratuită, în limitele stabilite de lege;

d) participă la elaborarea publicațiilor, studiilor de specialitate, lucrărilor literare sau științifice, cu excepția celor cu caracter politic;

e) poate fie membru al comisiilor de avizare sau al grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectelor actelor legislative și/sau normative, documentelor interne, după caz, actelor cu element de extraneitate;

f) poate fi membru al societăților științifice/academice, precum și asociațiilor/ fundațiilor cu obiective științifice și/sau de profil;

g) reprezintă Inspecția judiciară în procedurile disciplinare în baza rapoartelor întocmite de acesta în privința judecătorului.

3.2.11 Cerințele și dispozițiile inspectorilor-judecători legate de realizarea competențelor funcționale sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice.

3.2.12 Inspectorii-judecători în activitatea exercitată sunt obligați:

a) să fie imparțiali;

b) să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora;

c) la exercitarea atribuțiilor de funcție să respecte prevederile legale și normative;

d) să examineze calitativ, în termeni legali petițiile repartizate;

e) să realizeze în termeni utili alte sarcini delegate, planificate și/sau inopinate conexe funcției exercitate;

f) să confirme și să asigure capacități de muncă în echipă, inclusiv în realizarea sarcinilor comune;

g) să se abțină de la fapte și acțiuni care contravin Codului de etică și conduită al judecătorului, dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției, compromit funcția, provoacă îndoieli în corectitudinea și imparțialitatea sa;

h) să nu divulge informația devenită cunoscută pe parcursul exercitării funcției;

i) să respecte ordinea și regimul de lucru stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii;

j) să manifeste comportament respectuos cu cetățenii, colegii, precum și cu alți subiecți cu care interacționează;

k) să depună declarația cu privire la venituri și proprietate, precum și declarația de interese personale;

l) să informeze Consiliul Superior al Magistraturii despre orice influență necorespunzătoare în procesul de exercitare a atribuțiilor de serviciu.

3.2.13 Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către inspectorii-judecători a obligațiilor funcționale poate atrage răspundere disciplinară. Desfășurarea în privința inspectorului-judecător a altor proceduri (penală/contravențională/civilă) nu exclude verificarea și examinarea acțiunilor acestuia prin prisma abaterilor disciplinare.

Capitolul IV.

COMPETENȚA ȘI MODUL DE FUNCȚIONARE A INSPECȚIEI JUDICIARE

4.1 Inspecția judiciară are următoarele competențe:

a) verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;

b) verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti;

c) examinează petiţiile cetăţenilor, inclusiv în probleme de etică judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând, după caz, explicația scrisă a judecătorului vizat în petiție;

[Pct.4.1 lit.c) modificată prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

d) verifică sesizările sau, după caz, se autosesizează privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;

e) verifică, după caz, demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului;

f) studiază temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii și persoanei vizate.

4.2 Suplimentar, Inspecția judiciară:

a) realizează activitățile stabilite în Planul de activitate al Inspecției judiciare;

b) verifică executarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii de către instanțele judecătorești naționale;

c) asigură audiența cetățenilor pe problemele legate de activitatea judecătorilor și a instanțelor judecătorești.

4.3 În procesul exercitării competențelor prevăzute de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția judiciară nu are dreptul să se implice în procesul examinării cauzelor de către instanțele judecătorești.

4.4 Inspecția judiciară va verifica, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, informațiile ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale a judecătorilor, cu prezentarea unei note informative în termen de 15 zile lucrătoare.

4.5 Inspecția judiciară prezintă Consiliului Superior al Magistraturii informații pertinente care le-au devenit cunoscute în procesul activității pentru sesizarea Curții Supreme de Justiție în vederea elaborării ghidurilor de unificare a practicii judiciare.

Capitolul V.

EXAMINAREA SESIZĂRILOR

5.1 Sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare ale judecătorilor se examinează de inspectorul-judecător, în condițiile stabilite prin Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, cu modificările și completările ulterioare.

5.2 Lucrările Inspecției judiciare în cadrul procedurilor de examinare a sesizărilor și procedurilor disciplinare se vor desfășura în limba română. Actele adoptate de către inspectorii-judecători desemnați se vor întocmi în limba română. Persoana care nu posedă limba română are dreptul să fie însoțită de un interpret sau avocat pentru a lua cunoștință cu actele și lucrările procedurii de sesizare și, după caz, procedurii disciplinare.

5.3 Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Condițiile de înregistrare și examinare a sesizării se aplică și în cazul autosesizării inspectorului-judecător în temeiul art. 19 alin. (1) lit. d), alin. (2) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

5.4 Sesizarea înregistrată la Consiliului Superior al Magistraturii se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepționare. După înregistrarea sesizării, secretariatul Inspecției judiciare verifică și stabilește existența unor lucrări anterioare ale Inspecției judiciare, raportate aceluiași autor cu privire la acțiunile aceluiași judecător.

5.5 Sesizările se repartizează aleatoriu pentru verificare către inspectorii-judecători prin dispoziția inspectorului-judecător principal. Dispoziția de repartizare și de redistribuire a sesizării emisă de inspectorul-judecător principal se anexează la dosarul procedurii disciplinare.

5.6 Inspecția judiciară ține evidența statistică a sesizărilor şi rezultatelor verificării acestora, inclusiv în format electronic. Sesizarea se transmite inspectorului-judecător desemnat contra semnătură în registrul de evidență a corespondenței de intrare.

5.7 Termenul examinării sesizării stabilit prin Legea nr. 178/2014 este de 30 de zile lucrătoare și se calculează din data înregistrării sesizării la Inspecția judiciară și emiterii dispoziției de repartizare. Termenul de verificare a sesizării poate fi prelungit până la 15 zile lucrătoare pe motiv de boală a inspectorului-judecător.

5.8 Dacă durata incapacității de muncă a inspectorului-judecător depășește 15 zile calendaristice, sesizarea aflată în examinarea acestuia urmează a fi redistribuită aleatoriu pentru verificare/cercetare disciplinară altui inspector-judecător.

Dacă inspectorul-judecător este în incapacitate de muncă pe motiv de boală o durată mai mică decât cea stabilită la pct. 5.7 (sau pe alte motive întemeiate), termenul de verificare a sesizării se va suspenda.

Dacă inspectorul-judecător va beneficia de un concediu coordonat de odihnă sau concediu neplătit pe o durată de până la 5 zile inclusiv, inspectorului i se va repartiza sarcina de muncă în regim obișnuit, cu excepția sarcinilor de executare imediată.

[Pct.5.8 modificat prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

5.9 În cazul redistribuirii sesizării din motivul imposibilității inspectorului-judecător de a continua verificarea sesizării, se va calcula un nou termen de verificare a sesizării, care începe să curgă din data redistribuirii sesizării, despre care fapt se notifică autorului sesizării.

5.10 Abținerea declarată sau recuzarea înaintată inspectorului-judecător se examinează de către inspectorul-judecător principal, iar în privința inspectorului-judecător principal, se examinează de către un inspector-judecător numit ad-hoc de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

5.11 În cazul dacă inspectorul-judecător, căruia i-a fost repartizată sesizarea este în imposibilitate de a continua verificarea sau în cazul admiterii recuzării sau abținerii, inspectorul-judecător principal prin dispoziție motivată, redistribuie aleatoriu sesizarea altui inspector-judecător, care va continua activitatea de verificare în termenul stabilit prin lege.

5.12 Dacă inspectorul-judecător nou desemnat nu se încadrează în termenul inițial de verificare a sesizării, prin cerere se va solicita prelungirea termenului de verificare, iar despre extinderea termenului de verificare va informa autorul sesizării. Prelungirea solicitată nu poate depăși termenul de 45 de zile lucrătoare.

5.13 Dacă sesizarea este depusă în copie, fără semnătură olografă sau electronică a autorului sau este depusă de către un reprezentant, fără anexarea împuternicirilor legale, adică sesizarea nu corespunde condițiilor de formă și conținut stabilite la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 178/2014, inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua repartizării, o va restitui autorului printr-o decizie nepasibilă contestării. În decizia de restituire a sesizării inspectorul-judecător va indica neajunsurile stabilite și va explica dreptul de a depune o nouă sesizare ulterior înlăturării acestora. Sesizarea poate fi restituită de către inspectorul-judecător și în cazul neindicării de către autor a unor date clare, coerente și ajustate unor fapte care pot constitui abateri disciplinare.

5.14 Prin decizia inspectorului-judecător, în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 178/2014, se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare:

a) căreia i-a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 5;

b) depusă repetat, fără a aduce probe noi;

c) care nu este înaintată de subiecții prevăzuți la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 178/2014.

5.15 Nu poate fi declarată inadmisibilă sesizarea înaintată de conducătorii sau alți angajați împuterniciți legal ai instituțiilor publice, pe motiv că nu sunt subiecți prevăzuți la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 178/2014.

5.16 Decizia privind inadmisibilitatea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării completului de examinare a contestaților al Colegiului disciplinar în termen de 15 zile calendaristice de la data recepționării deciziei.

5.17 Dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-judecător, căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea.

5.18 Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării completului de examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile de la data recepționării deciziei motivate.

5.19 Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiţiei, depusă în condițiile art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 178/2014, se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

5.20 Dacă sesizarea este adresată altui organ public și remisă Inspecției judiciare pentru examinare conform competenței, fără a anexa originalul sesizării, sesizarea, în acord cu art. 74 din Codul administrativ, în termen de 3 zile lucrătoare, se va restitui organului respectiv pentru anexarea originalului sesizării.

5.21 Dacă sesizarea a fost remisă Inspecției judiciare pentru examinare conform competenței, iar în procedura Inspecției judiciare se află o altă sesizare a aceluiași autor cu același obiect, în privința aceluiași judecător, sesizarea se va repartiza aceluiași inspector-judecător pentru conexare și examinare într-o procedură unică.

5.22 Dacă din sesizare se atestă existența bănuielii rezonabile de comitere a abaterii disciplinare și de către alți judecători, decât cei indicați în sesizare, sau când autorul se referă doar la un judecător din completul judecătoresc care a soluționat cauza, inspectorul-judecător care examinează sesizarea, după caz, se va autosesiza și în privința acelor judecători.

5.23 Autosesizarea se înregistrează în registrul sesizărilor și se distribuie prin dispoziție inspectorului-judecător care s-a autosesizat sau, după caz, altui inspector- judecător.

5.24 Dacă în sesizare se invocă comiterea de către judecător a mai multor abateri disciplinare, din care doar unele se confirmă, inspectorul-judecător prin rezoluție va iniția procedura disciplinară doar pentru faptele pretins confirmate, fără a disjunge procedurile în partea neconfirmării.

5.25 Dacă în sesizare autorul invocă unele abateri disciplinare, iar în procesul verificării de către inspectorul-judecător s-a constatat că, acțiunile judecătorului se încadrează în alte abateri disciplinare (decât cele invocate de către autor) din cadrul aceleiași spețe, inspectorul-judecător nu se va autosesiza în mod distinct, dar va continua verificarea în cadrul aceleiași proceduri de sesizare cu intentarea, după caz, a procedurii disciplinare în baza componențelor abaterilor disciplinare stabilite.

5.26 Dacă din sesizarea formulată în privința mai multor judecători rezultă comiterea abaterii disciplinare doar de către unii din ei, inspectorul-judecător prin încheiere, dispune disjungerea procedurii disciplinare în privința acestora, cu adoptarea ulterioară a soluției pe caz.

5.27 Decizia privind respingerea sesizării în parte, ulterior disjungerii, poate fi contestată în condițiile art. 23 alin. (1)1 din Legea nr. 178/2014.

5.28 Dacă inspectorul-judecător în procesul examinării sesizării constată existența elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare, va dispune prin rezoluție pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării disciplinare. Cercetarea disciplinară se va realiza în termen de 30 de zile lucrătoare de la data dispunerii acestora.

5.29 După finalizarea cercetării disciplinare, în cazul confirmării elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmește un raport, care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, se prezintă în termen de 3 zile lucrătoare Colegiului disciplinar pentru examinare.

5.30 După finalizarea cercetării disciplinare, în cazul neconfirmării elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmește decizie de respingere a sesizării și încetarea procedurii disciplinare intentate prin rezoluție.

5.31 Dacă în cadrul cercetării disciplinare unele fapte indicate în rezoluție ale judecătorului/judecătorilor nu se confirmă, inspectorul-judecător va disjunge aceste capete și va înceta procedura disciplinară cu adoptarea unei decizii de respingere a sesizării în această parte.

5.32 Erorile materiale admise în deciziile, încheierile și rapoartele Inspecției judiciare se corectează de către inspectorul-judecător emitent prin încheiere nesusceptibilă contestării.

5.33 Dacă completul de examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar admite contestația autorului sesizării și restituie cauza Inspecției judiciare pentru verificări suplimentare sau pentru completarea deciziei, cauza disciplinară se repartizează altui inspector-judecător sau, după caz, aceluiași inspector-judecător.

5.34 Autorul sesizării poate completa procedura de sesizare disciplinară cu probatoriu suplimentar la orice etapă în interiorul termenului verificării sesizării sau cercetării disciplinare.

5.35 Dacă autorul sesizării își revocă sesizarea până la finalizarea verificării sesizării sau cercetării disciplinare, inspectorul-judecător poate dispune prin încheiere motivată încetarea verificării prealabile sau cercetării disciplinare, dacă, având în vedere interesul public și prestigiul justiției, lipsesc temeiuri pentru autosesizare.

5.36 Deciziile Inspecției judiciare privind restituirea, inadmisibilitatea și respingerea sesizării se remit autorului sesizării cu scrisoare de însoțire semnată de inspectorul-judecător principal. Totodată, deciziile privind inadmisibilitatea și respingerea sesizării se remit judecătorului sesizat.

5.37 Autorul sesizării este în drept să facă cunoștință cu materialele procedurii de sesizare sau procedurii disciplinare după finalizarea acestora, formulând o cerere scrisă.

5.38 Judecătorul vizat în sesizare este în drept să ia cunoștință de materialele verificării și/sau procedurii disciplinare la oricare etapă în baza unei solicitări prealabile. Judecătorul vizat în sesizare poate completa procedura disciplinară cu probatoriu suplimentar la orice etapă în interiorul termenului verificării sesizării.

5.39 Modelul raportului Inspecției judiciare privind rezultatele cercetării disciplinare și propunerea de a constata în acțiunile judecătorului abaterea disciplinară se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea Colegiului disciplinar.

5.40 După finalizarea cercetării disciplinare și întocmirea raportului, acesta va fi expediat spre cunoștință doar judecătorului vizat. Autorul sesizării va fi informat despre remiterea raportului spre examinare Colegiului disciplinar doar prin scrisoare de însoțire semnată de inspectorul-judecător principal.

Capitolul VI.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE INSPECTORULUI-JUDECĂTOR ÎN PROCESUL DE VERIFICARE A SESIZĂRILOR

6.1 Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:

a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de către autorul sesizării şi pentru a stabili existența sau inexistența elementelor abaterii disciplinare;

b) să solicite opinia scrisă a judecătorului vizat în sesizarea pasibilă verificării și a judecătorului vizat în procedura disciplinară pornită prin rezoluție cu expedierea copiei acesteia;

c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare, care va include sesizarea autorului cu actele anexe, opinia scrisă a judecătorului sesizat cu actele anexe, precum şi alt probatoriu pertinent administrat în cadrul verificării sesizării și/sau cercetării disciplinare;

d) la crearea dosarului cauzei disciplinare inspectorul-judecător va excepta actele care se repetă și care au fost prezentate concomitent de către mai mulți subiecți ai procedurii de sesizare/disciplinare;

e) să facă copii de pe acte relevante, inclusiv din materialele dosarelor judiciare care confirmă sau infirmă faptele invocate în sesizare;

f) dacă în procesul de verificare a sesizării inspectorul-judecător a stabilit acțiuni ilegale ale altor angajați ai instanței judecătorești, să sesizeze despre acestea președintele instanței sau, după caz, organele de drept;

g) dacă în procesul de verificare a sesizării inspectorul-judecător a stabilit practici defectuoase în activitatea organizatorică a instanței, în activitatea de aplicare a prevederilor legale și/sau normative, să întreprindă acțiuni de fixare și înlăturare a acestora, prin inițierea unor directive tematice și/sau autosesizare;

h) să întocmească o notă informativă privind motivele de fapt și de drept a necontestării hotărârii Colegiului disciplinar privind încetarea procedurii disciplinare, inițiate de către Inspecția judiciară.

[Pct.6.1 lit.h) introdusă prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

6.2 În procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept:

a) să solicite informații relevante de la președintele instanței, alți judecători din cadrul instanței în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorități publice, persoane cu funcții de răspundere sau persoane private;

b) să solicite autorului sesizării explicații și probatoriu suplimentar în legătură cu faptele invocate în sesizare, dar și cu circumstanțele noi stabilite în procesul de verificare a sesizării;

c) să utilizeze datele Portalului național al instanțelor judecătorești, Programului integrat de gestionare a dosarelor cu extragerea actelor relevante speței verificate;

d) să întreprindă alte măsuri legale, necesare verificării sesizării și/sau cercetării disciplinare;

e) să conteste la Consiliului Superior al Magistraturii hotărârile Colegiului disciplinar asupra procedurilor disciplinare inițiate în privința magistraților în ordinea și termenul stabilit de lege;

f) să conteste hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii emise pe marginea procedurilor disciplinare inițiate în privința magistraților în ordinea și termenul stabilit de lege.

Capitolul VII.

EXAMINAREA DEMERSURILOR PROCURORULUI GENERAL

7.1 Demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului, după caz, transmise Inspecției judiciare pentru verificare se înregistrează în registrul de evidență a demersurilor Procurorului General.

7.2 Demersul Procurorului General se repartizează aleatoriu în ziua recepționării de către inspectorul-judecător principal unui inspector-judecător pentru verificare.

7.3 Inspectorul-judecător verifică temeiurile de pornire a urmăririi penale împotriva judecătorului în termen de până la 5 zile de la data recepționării demersului.

7.4 Inspectorul-judecător va solicita obligatoriu opinia scrisă a judecătorului indicat în demers. Opinia scrisă se va solicita prin intermediul telefonului sau prin interpelare expediată prin poșta electronică sau alte căi legale cu stabilirea unui termen pentru prezentarea acesteia.

7.5 Inspectorul-judecător, ulterior verificării circumstanțelor indicate în demers, se va expune asupra rezultatelor verificării prin notă informativă.

7.6 Dacă în procesul de verificare, inspectorul-judecător desemnat va reține fapte care pot constitui abatere disciplinară, asupra acestora se va autosesiza cu inițierea procedurii de verificare.

7.7 Nota informativă a Inspecției judiciare va cuprinde:

a) subiectul sesizării și date preliminare (data înregistrării demersului, judecătorul, în privința căruia se solicită acordul la pornirea urmăririi penale, data și actul prin care demersul a fost remis Inspecției judiciare pentru verificare, data recepționării demersului de către Inspecția judiciară, alte date relevante);

b) argumentele autorului demersului (expunerea sumară a argumentelor invocate în demers și solicitarea Procurorului General);

c) opinia scrisă a judecătorului, în privința căruia se solicită acordul pentru pornirea urmăririi penale, dacă a fost prezentată;

d) constatările verificării vor cuprinde: expunere a circumstanțelor de fapt invocate, probatoriu acumulat, prevederi legale relevante, date privind caracterizarea judecătorului, după caz, date despre autosesizarea inspectorului-judecător asupra celor constatate în proces de verificare, alte informații relevante;

e) concluziile și propunerile Inspecției judiciare.

7.8 Nota informativă se înregistrează în registrul Inspecției judiciare de evidență a demersurilor Procurorului General. Un exemplar al notei și actelor conexe se va păstra în mapa specială a Inspecției judiciare.

7.9 Nota informativă și înscrisurile conexe, acumulate în procesul de examinare a temeiurilor expuse în demers, prin scrisoare de însoțire, semnată de inspectorul-judecător principal, se vor remite Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare.

Capitolul VIII.

EXAMINAREA AVIZELOR PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA

8.1 Inspecția judiciară studiază temeiurile de respingere prin aviz de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, de președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești.

8.2 Avizele cu privire la respingerea de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, de președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești, transmise Inspecției judiciare pentru verificare se înregistrează în registrul special al Inspecției judiciare.

8.3 Inspectorul-judecător principal va repartiza aleatoriu avizul în aceiași zi inspectorului-judecător pentru studiere.

8.4 Inspectorul-judecător desemnat studiază temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, cu prezentarea în termen de 15 zile a unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii și persoanei vizate.

[Pct.8.4 modificat prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

8.5 Inspectorul-judecător va comunica avizul judecătorului vizat și va solicita opinia scrisă cu privire la circumstanțele indicate în aviz. Opinia scrisă se va solicita telefonic sau prin interpelare expediată prin poșta electronică, sau alte căi legale cu stabilirea unui termen pentru prezentarea acesteia.

8.6 La studierea temeiurilor respingerii candidatului pentru funcția de judecător, vicepreședinte sau președinte al instanței judecătorești, inspectorul-judecător are dreptul să solicite instituțiilor de profil informații relevante confirmării sau infirmării argumentelor expuse în aviz.

8.7 Inspectorul-judecător va studia temeiurile expuse în aviz în coroborare cu argumentele judecătorului, alt probatoriu administrat și va întocmi o notă informativă.

8.8 Nota informativă a Inspecției judiciare va cuprinde:

a) aspecte generale, ce includ data recepționării avizului pentru verificare, judecătorul vizat, alte date relevante;

b) argumentele succinte expuse în aviz;

c) opinia scrisă a judecătorului vizat în aviz, dacă a fost prezentată;

d) constatările verificării, care vor include expuneri asupra confirmării sau infirmării temeiurilor invocate în aviz, după caz, date referitoare la activitatea judecătorului, extrase din PIGD și portalul web al instanțelor judecătorești, numărul cauzelor repartizate spre examinare, numărul cauzelor examinate; numărul hotărârilor contestate; numărul hotărârilor casate și motivele casării sau modificării; date despre plasarea informațiilor în PIGD, publicarea hotărârilor, înregistrarea ședințelor, alte date relevante;

e) concluzi și după caz, propuneri.

8.9 Nota informativă se înregistrează în registrul special al Inspecției judiciare, o copie a notei cu înscrisurile conexe se va păstra în mapa specială a Inspecției judiciare pentru evidență.

8.10 Nota informativă se notifică judecătorului vizat în aviz.

8.11 Nota informativă și înscrisurile conexe prin scrisoare de însoțire, semnată de inspectorul-judecător principal se vor remite Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare.

Capitolul IX.

VERIFICAREA ACTIVITĂȚII ORGANIZATORICE A INSTANȚELOR DE JUDECATĂ

9.1 În conformitate cu art. 71 alin. (6) lit. a) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia judiciară verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei.

9.2 Controlul activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei are drept scop verificarea:

a) asigurării celerităţii procesului;

b) transparenţei activităţii de înfăptuire a justiţiei şi deschiderea faţă de societate;

c) eficienţei activităţii instanţelor judecătoreşti, a judecătorilor şi a personalului instanţelor;

d) respectării prevederilor Codului de etică și conduită profesională al judecătorului;

e) conduitei profesionale a personalului instanţelor judecătoreşti;

f) perfecţionării continue a performanţelor judecătorilor şi personalului instanţelor judecătoreşti;

g) modalităţii de funcţionare a instanţelor de judecată şi furnizarea informaţiilor utile şi reale cu privire la activitatea acestora;

h) formulării propunerilor adecvate, pe baza datelor culese în vederea îmbunătățirii performanței organizaționale a instanțelor de judecată, înlăturării riscurilor și disfuncționalităților din sistem.

9.3 Activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei poate fi verificată în două forme:

a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de activitate distinct;

b) control complex – pentru examinarea întregii activități de înfăptuire a justiției.

9.4 Controalele ordinare şi cele complexe pot avea caracter planificat sau inopinat.

9.5 Controalele planificate se realizează în baza Planului de activitate anual al Inspecției judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.

9.6 Planul anual de activitate al Inspecției judiciare este public, fiind plasat pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

9.7 Controalele complexe planificate ale activităţii organizatorice a instanţei judecătoreşti se desfăşoară, cel puţin, odată la 3 ani.

9.8 Controalele Inspecției judiciare planificate și inopinate se vor dispune prin dispoziția inspectorului-judecător principal. Dispoziția va conține referințe privind temeiul controlului, echipa de inspectori-judecători desemnați cu specificarea conducătorului echipei, după caz, perioada realizării.

9.9 În vederea pregătirii controlului echipa de inspectori poate utiliza:

a) acte, date statistice, rapoarte extrase din Programul integrat de gestionare a dosarelor, Portalul național al instanțelor judecătorești, dar și prezentate, la solicitare, de către instanța care urmează a fi controlată;

b) informații de interes, aflate în posesia Consiliului Superior al Magistraturii/Inspecției judiciare (actele de control anterior, acte conexe procedurilor de sesizare/procedurilor disciplinare aflate în examinare și/sau examinate anterior etc…), raportate instanței sau judecătorilor din cadrul instanței care urmează a fi controlată.

9.10 Echipa de control în mod coordonat poate elabora un plan de acțiuni în măsură să asigure eficiență în realizarea obiectivelor controlului.

9.11 În funcție de rezultatele controalelor realizate, inspectorul-judecător principal poate decide efectuarea unor verificări mai ample cu privire la anumite disfuncționalități în activitatea instanței.

9.12 În vederea realizării măsurii din Planul anual de activitate al Inspecției judiciare și/sau în perioada indicată în dispoziția inspectorului-judecător principal, în cazul controlului inopinat, echipa de control se va prezenta în instanța de judecată supusă controlului, va purta discuții preliminarii cu administrația instanţei în vederea prezentării componenţei echipei, obiectivelor, planificării activităţii de control şi a programului de lucru a inspectorilor-judecători.

9.13 Programul de lucru al inspectorilor-judecători va coincide cu programul de activitate al instanței respective. Cu titlul de excepție, cu acordul administrației instanței și angajaților acesteia, programul de lucru al instanței poate fi prelungit.

9.14 Acțiunea de control nu trebuie să împiedice buna funcționare obișnuită a instanței supuse verificărilor.

9.15 Controlul planificat presupune:

a) verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu competențe administrative a funcțiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare cu judecătorii şi colaboratorii instanței;

b) verificarea activității de organizare, coordonare şi control a activității colegiilor specializate din cadrul instanței;

c) verificarea modului de îndeplinire de către judecători a obligațiunilor, în acord cu Legea privind organizarea judecătorească şi Legea cu privire la statutul judecătorului, actele normative ale Consiliului Superior al Magistraturii.

9.16 Controlul vizează verificarea tuturor domeniilor, compartimentelor şi sectoarelor de activitate ale instanței, după cum urmează:

a) aptitudinile manageriale, eficiența organizării activității, asumarea responsabilității de către președintele şi vicepreședintele instanței, climatul organizațional în cadrul colectivului;

b) modul de organizare, coordonare şi control al activității instanței pe care o conduce, în cazul președinților curților de apel, prin considerarea atribuțiilor de coordonare şi control a activității instanțelor din circumscripție;

c) comunicarea şi comportamentul conducerii instanţei cu judecătorii şi personalul auxiliar, justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la proces şi alte instituţii;

d) utilizarea corespunzătoare a resurselor umane şi materiale, analiza situaţiei resurselor umane din cadrul instanței, ocuparea funcțiilor din schema de personal şi măsura în care acestea răspund necesităților instanței;

e) dotările materiale ale instanței, existența spațiului şi mobilierului necesar unei bune administrări a justiției ca serviciu public, a echipamentelor informatice şi de înregistrare audio-video, a resurselor de informare în măsură să asigure accesul imediat şi direct la legislație etc., precum şi demersurile conducerii către Consiliul Superior al Magistraturii în sensul asigurării condițiilor materiale necesare desfășurării unei bune activităţi;

f) executarea bugetului alocat şi motivele neexecutării;

g) analiza indicatorilor statistici din perspectiva repartizării judecătorilor pe colegii şi pe complete de judecată cu asigurarea unui echilibru în acest sens.

h) activitatea în relații cu publicul, furnizarea informațiilor şi soluționarea petițiilor;

i) procedurile interne de sporire a performanțelor judecătorilor și angajaților instanței;

j) transmiterea spre executare a actelor judecătorești definitive la cererea părților și/sau din oficiu.

k) modul de completare a registrelor de evidență a petițiilor;

l) registrele, interacțiunea Direcției/Serviciului de evidență și documentare procesuală cu judecătorii, alți angajați ai instanței, completarea fișelor statistice;

m) eliberarea copiilor legalizate a actelor judecătorești, altor înscrisuri din dosare, documentelor executorii;

n) respectarea termenilor legali la examinarea cauzelor;

o) respectarea termenilor de redactare a actelor judecătorești şi de expediere a copiilor participanților la proces;

p) transmiterea cauzelor în cancelarie şi expedierea lor în instanța ierarhic superioară.

9.17 Administrația instanței este informată despre inițierea controlului planificat cu 3 zile înainte de realizarea propriu-zisă a acestuia.

9.18 În contextul acțiunii de control planificat se verifică corectitudinea completării evidențelor manuale și electronice:

a) registrul general de dosare;

b) registrul alfabetic;

c) registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative;

d) registrul judecătorului şi grefierului;

e) fişele statistice;

f) listele cauzelor fixate spre examinare şi examinate.

Totodată, în perioada de tranziție la digitalizarea evidențelor, pe unele aspecte fiind obligatorie dubla evidență manuală și electronică, la evaluarea activității instanței se va acorda prioritate evidenței electronice.

9.19 Controlul va include verificarea repartizării aleatorii a cauzelor prin Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) prin realizarea următorilor pași:

a) va deschide dosarul în PIGD;

b) va accesa compartimentul „Audit” – sub compartimentul „Acțiuni”;

c) va identifica judecătorii eligibili la repartizarea dosarului concret;

d) va verifica dacă toți judecătorii eligibili au fost selectați pentru repartizare aleatorie a dosarului concret;

e) va verifica dacă sunt judecători incompatibili și dacă aceștia au fost selectați în PIGD;

f) va verifica asigurarea repartizării aleatorii a cauzelor în ordinea înregistrării, urmând a se lua în considerare intervalul de timp de la data formării dosarului - la data repartizării dosarului;

g) alte acțiuni necesare verificării.

9.20 Suplimentar se va verifica:

a) desemnarea persoanelor responsabile pentru repartizarea aleatorie a cauzelor;

b) înregistrarea cauzelor, formarea dosarului electronic, urmărindu-se înregistrarea tuturor datelor privitoare la obiect şi părţi, anterior repartizării aleatorii;

c) componența completelor de judecată şi asigurarea continuității completului;

d) modul de planificare periodică și respectarea acesteia;

e) modul de soluționare a incidentelor procedurale şi de constituire a completului/repartizarea cauzei ca urmare a admiterii unor astfel de cereri;

f) repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare după desfiinţarea hotărârilor;

g) repartizarea cauzelor în situaţia desfiinţării completului;

h) excepţiile de la repartizarea aleatorie a cauzei;

i) registrul privind modificările completului şi repartizării dosarului;

j) evidenţa soluţiilor privind abţinerea şi recuzarea.

9.21 Dacă se constată că n-au fost selectați toți judecătorii eligibili pentru repartizarea dosarului, inspectorul-judecător va solicita explicații responsabililor de repartizare a dosarului și președintelui sau vicepreședintelui instanței.

9.22 Dacă se vor constata intervenții manuale la repartizarea cauzelor, se vor solicita explicații responsabilului pentru repartizarea automată a cauzelor și președintelui sau vicepreședintelui instanței.

9.23 Dacă se vor constata abateri de la normele legale în procesul de repartizare automat-aleatorie a dosarelor prin intermediul PIGD, Inspecția judiciară se va autosesiza și va demara procedura disciplinară în privința președintelui sau vicepreședintelui instanței, responsabil pentru verificarea procesului de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instanță spre examinare (în acord cu art. 161 din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514/1995).

9.24 Controlul va include verificarea activității arhivei instanței, inclusiv:

a) condițiilor de păstrare a cauzelor;

b) condițiilor de desfășurare a activității cu publicul şi consultarea evidențelor instanței, cu respectarea prevederilor regulamentare;

c) depozitării dosarelor soluționate şi evidența lor;

d) evidenței cererilor cetățenilor cu privire la eliberarea actelor din arhivă;

e) modului şi termenelor de eliberare a actelor solicitate;

f) evidenței cauzelor transmise judecătorilor şi altor colaboratori ai instanței, precum și altor persoane interesate;

g) realizării procedurilor de nimicire a dosarelor, constituirea comisiei, periodicitatea și condițiile de realizare.

9.25 Verificarea activității organizatorice a judecătorului şi grefierului de către Inspecția judiciară va include:

a) dacă judecătorul are echipa completă;

b) calitatea măsurilor întreprinse în vederea desfășurării în bune condiții a ședinței de judecată, în sensul organizării ședințelor şi sălilor aflate la dispoziție, pregătirii dosarelor de către grefier, atașării corespondenței şi a actelor de procedură;

c) întocmirea şi afişarea listei cauzelor din agenda zilnică a magistratului, asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei, înregistrarea şedinţelor de judecată;

d) respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor cu indicarea cauzelor și a motivelor care au generat tergiversarea examinării;

e) respectarea condițiilor și termenilor de pronunțare, redactare şi comunicare a actelor judecătorești. În fiecare caz se vor stabili motivele neredactării, necomunicării în termene legale, dar și nerealizării altor acțiuni de procedură;

f) respectarea condițiilor legale de citare, de întreprindere a altor măsuri de asigurare a prezenței participanților în ședința judecătorească stabilită, precum și de realizare a altor acte de procedură specifice fiecărei cauze;

g) perfectarea corespunzătoare și în termen a proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată;

h) întocmirea borderourilor dosarelor şi expedierea în termen a actelor procedurale;

i) transmiterea în termen a dosarelor examinate către Direcția/Secția evidență și documentare procesuală;

j) calitatea actului de justiție, prin analiza motivelor anulării hotărârilor;

k) alte acțiuni relevante.

9.26 Dacă în procesul controlului se vor stabili deficiențe în alte domenii de activitate a instanței, aceste aspecte se vor reflecta în actul de control cu formularea propunerilor corespunzătoare.

9.27 În cadrul controlului realizat de către Inspecția judiciară pot fi identificate fapte care prezintă abateri disciplinare ale judecătorilor, precum şi încălcări ale normelor Codului de etică și conduită profesională a judecătorului.

9.28 În cadrul controlului pot fi verificate semnalări a cazurilor de imixtiune în activitatea judecătorilor cu formularea propunerilor de eliminare a riscurilor.

9.29 După finalizarea controlului, echipa de inspectori-judecători va prezenta colectivului instanței verificate constatările şi concluziile prealabile asupra activității acesteia.

9.30 După finalizarea controlului, dar nu mai târziu decât peste o lună de la data finalizării, se întocmește un proiect al actului de control, care se prezintă spre informare instanței controlate în cazul motivelor întemeiate și neprevăzute la etapa realizării controlului, termenul de întocmire a proiectului actului de control poate fi extins, motivele extinderii urmând a fi expuse în dispoziția inspectorului-judecător principal, dar și în act.

[Pct.9.30 modificat prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

9.31 Actul final trebuie să fie redactat în mod concis, sintetic, clar şi argumentat corespunzător, va avea o structură unitară, iar concluziile şi propunerile formulate trebuie să reflecte constatările echipei de inspectori.

9.32 În partea introductivă a actului de control se va face referire la înscrisul, prin care s-a dispus controlul ordinar sau complex, planificat sau inopinat al activității instanței verificate, obiectivele controlului, componența echipei de inspectori-judecători cu precizarea instanțelor (sediilor) în care inspectorii-judecători şi-au desfășurat activitatea, perioada supusă verificărilor.

9.33 În conținutul actului de control informațiile se vor prezenta în maniera în care să asigure:

a) informații veridice şi esenţiale cu privire la activitatea instanței supuse verificărilor;

b) stabilirea modului de realizare a principalilor indicatori cantitativi în corelație cu indicatorii de eficiență și cu gradul de ocupare a posturilor;

c) îmbunătățirea activității instanței, prin intermediul analizei deficiențelor şi propunerilor de remediere a acestora.

9.34 În partea finală a actului de control se vor prezenta concluziile şi propunerile, formulate de echipa de inspectori.

9.35 După caz, se va propune calendarul realizării măsurilor de remediere a deficiențelor, precum şi modalității de reverificare a acestora.

9.36 Dacă în raport cu anumite disfuncționalități constatate în cadrul controlului de către angajații instanței se vor prezenta explicații, acestea se vor expune în actul de control într-o manieră obiectivă și echidistantă.

9.37 Actul final se va întocmi prin contribuția fiecărui inspector-judecător membru al echipei de control, raportată domeniului verificat. Actul final se va compila de conducătorul echipei de control și se va contrasemna de către toți inspectorii-judecători participanți la acțiunea de control. Motivul contrasemnării actului de control de componența incompletă a echipei de inspectori se va notifica în conținutul actului de control, fiind adusă la cunoștința instanței verificate.

9.38 Ineficiența verificării realizate de către inspectorul-judecător desemnat poate genera necesitatea realizării unei verificări repetate a aceleiași instanțe.

9.39 Verificarea repetată a instanțelor menționate în Planul de activitate a Inspecției judiciare poate avea loc și în cazul când instanței i s-a acordat un termen de înlăturare a neajunsurilor stabilite de către inspectorii-judecători în procesul controlului planificat.

9.40 În termen de 10 zile de la primirea proiectului actului de control instanța judecătorească este în drept să prezinte comentarii şi obiecții asupra reperelor expuse în actul de control.

9.41 Actul final de control se întocmește în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării poziției instanței sau de la data expirării termenului pentru prezentarea acesteia cu publicarea ulterioară pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul motivelor întemeiate și neprevăzute la etapa realizării controlului, termenul de întocmire a actului final de control poate fi extins, motivele extinderii urmând a fi expuse în dispoziția inspectorului-judecător principal, dar și în act.

[Pct.9.41 modificat prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

9.42 Dezacordul subiecților verificați cu rezultatele finale ale controlului, în termen de 10 zile lucrătoare, se va prezenta în scris Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz, rezultatele controlului vor fi examinate în mod obligatoriu la ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

9.43 Actul de control se va examina la ședința Consiliului Superior al Magistraturii și la solicitarea unui membru al Consiliului sau la solicitarea inspectorului-judecător principal și în cazul identificării în cadrul controlului a unor probleme sistemice.

9.44 Dacă în cadrul verificării a fost reținută bănuiala rezonabilă de comitere de către judecător a abaterii disciplinare, inspectorul-judecător se va autosesiza.

Capitolul X.

ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ A ACTIVITĂȚII INSPECȚIEI JUDICIARE

10.1 Asigurarea tehnico-materială a activității Inspecției judiciare se efectuează de Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul Secretariatului Consiliului, în conformitate cu Legea bugetului.

10.2 Regimul de lucru al inspectorilor-judecători se stabilește în conformitate cu prevederile Codului muncii, Regulamentului de ordine internă al Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentului cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, a altor acte normative conexe valabile în realizarea competențelor funcționale Inspecția judiciară dispune de adresă electronică, distinctă de adresa Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii.

[Pct.10.2 modificat prin ECSM571/42 din 04.11.25, MO584-586/27.11.25 pag.62; în vigoare 27.11.25]

Capitolul XI.

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

11.1 Inspecția judiciară prezintă Consiliului Superior al Magistraturii anual un Raport de activitate privind activitățile desfășurate, care se publică pe pagina web a Consiliului.

11.2 Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se va publica pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

11.3 Accesul la lucrările de inspecție și arhiva Inspecției judiciare este permis cu respectarea confidențialității, drepturilor fundamentale la viață privată și la protecția datelor personale, precum și la liberul acces la informațiile de interes public.

11.4 Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 506/24 din 13 noiembrie 2018 se abrogă.

11.5 Regulamentul cu privire la volumul, metodele, temeiurile și procedura de verificare a activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 239/9 din 12 martie 2013, se abrogă.