DECIZIE nr. 13/83 din 07.04.2021   CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI   publicat 07.05.2021

cu privire la examinarea demersului Curții Constituționale nr. PCC-01/25g/161 din 26 martie 2021

În vigoare din 07.04.2021
pe legis.md/id/126230
Trimiteri: 54 legate   6 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (6)

La data de 29 martie 2021, pe adresa Consiliului Audiovizualului a parvenit demersul Curții Constituționale nr. PCC-01/25g/161 din 26 martie 2021, prin care se solicită opinia Consiliului asupra sesizării privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 66 alin. (7) și 84 alin. (13) din Codul serviciilor media audiovizuale, cu nr. de înregistrare 25g, înaintată de 5 distribuitori de servicii media audiovizuale.

Ca urmare a examinării sesizării sus-menționate, Consiliul Audiovizualului comunică următoarele.

La pagina 2 a sesizării, la capitolul „II – OBIECTULUI SESIZĂRII”, se menționează: „Prezenta sesizare are ca obiect controlul constituționalității art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174 din 08.11.2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 462-466 (6857-6861) din 12.12.2018, cu următorul cuprins: „Distribuitorii de servicii media nu au dreptul să plaseze publicitate sau teleshopping în serviciile media audiovizuale retransmise şi vor exclude publicitatea și teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise”, introdus prin art. XVIII al Legii nr. 171 din 19.12.2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27.12.2019 (în continuare – Legea nr. 171/2019)” și la pagina 16, capitolul „V – CERINȚELE AUTORULUI SESIZĂRII”, se menționează: „Reieșind din cele relevate, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) şi g) din Constituția Republicii Moldova, art. 4 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 39 din Codul jurisdicției constituționale, solicităm Înaltei Curți exercitarea controlului constituționalității art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174 din 08.11.2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 462-466 (6857-6861) din 12.12.2018, cu următorul cuprins: „Distribuitorii de servicii media nu au dreptul să plaseze publicitate sau teleshopping în serviciile media audiovizuale retransmise şi vor exclude publicitatea și teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise”, introdus prin art. XVIII al Legii nr. 171 din 19.12.2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27.12.2019, şi declararea acestei norme ca fiind neconstituțională.”

Totodată, este de specificat și faptul că în sesizarea depusă de distribuitori, înregistrară de Curtea Constituțională cu nr. 25g, nu conține nicio trimitere la art. 84 alin. (13) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Astfel, se constată că autorii sesizării au solicitat controlul constituționalității doar asupra art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale.

În acest context, menționăm că în Încheierea emisă de Judecătorul Gandrabur Marcel din 3 februarie 2021, probabil din greșeală la partea decizională a fost inclus și art. 84 alin. (13) din Codul serviciilor media audiovizuale.

În concluzie, cu referire la acest aspect, menționăm că autorii sesizării nu au adus niciun argument care ar pune la îndoială constituționalitatea prevederilor art. 84 alin. (13) din Codul serviciilor media audiovizuale. Respectiv, sesizarea privind controlul constituționalității acestor prevederi urmează a fi respinsă.

Cu referire la solicitarea privind controlul constituționalității art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale afirmăm următoarele.

Conform art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale: „Distribuitorii de servicii media nu au dreptul să plaseze publicitate sau teleshopping în serviciile media audiovizuale retransmise şi vor exclude publicitatea şi teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise”.

La pagina 9, autorii sesizării susțin: „… Mai mult ca atât, art. 62 din Codul serviciilor media audiovizuale stabilește deja că dreptul de a difuza comunicări comerciale audiovizuale în schimbul unei plăți ori retribuții similare aparține exclusiv furnizorilor de servicii media. Astfel, dacă prima parte a art. 66 alin. (7) din Cod, care interzice distribuitorilor de servicii media plasarea publicității și teleshoppingului în serviciile media audiovizuale retransmise, poate fi justificată prin necesitatea de a prevedea expres această interdicție, atunci partea a doua a acestui alineat, care obligă distribuitorii de servicii media de a exclude publicitatea și teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise, nu este justificată cu nimic și nu a fost motivată în niciun fel”.

Astfel, din analiza sesizării depuse de distribuitorii de servicii media, se constată că aceștia sunt nemulțumiți de prevederile părții a 2-a de la alin. (7) al art. 66 din Codul serviciilor media audiovizuale, și anume de obligația ca „Distribuitorii de servicii media …vor exclude publicitatea şi teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise”.

Cu referire la aceste prevederi, menționăm că acestea au fost introduse în Codul serviciilor media audiovizuale în scopul de a susține furnizorii de servicii media aflați în jurisdicția Republicii Moldova, a căror activitate este întreținută din sursele financiare obținute din plasarea publicității și teleshoppingului. De asemenea, este de specificat că furnizorii de servicii media aflați în jurisdicția Republicii Moldova au obligații pe care nu le au ceilalți furnizori de servicii media ce nu se află în jurisdicția Republicii Moldova (de exemplu realizarea și transmiterea programelor locale, transmiterea programelor locale în proporție de cel puțin 80% în limba română, dublarea sau subtitrarea filmelor etc.). Așadar, legiuitorul prin obligarea distribuitorilor de servicii media să excludă publicitatea şi teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise, a încercat să creeze un mediu concurențial loial în activitatea furnizorilor de servicii media din Republica Moldova și cei străini.

Cu privire la trimiterile făcute de autorii sesizării la libertatea de exprimare, specificăm că aceste prevederi nu sunt relevante speței în cauză, deoarece prevederile art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale nu încalcă libertatea de exprimare a distribuitorilor de servicii media audiovizuale.

Așa cum au menționat și distribuitorii în sesizarea depusă pentru a respecta prevederile art. 66 alin. (7) (și anume partea a doua) din Codul serviciilor media audiovizuale, distribuitorii de servicii media audiovizuale urmează să încheie contracte cu furnizorii de servicii media din străinătate prin care vor achiziționa serviciile media fără publicitate, fie vor procura echipamente tehnice care să excludă publicitatea din serviciile media audiovizuale străine.

În aceste condiții, urmează Curtea Constituțională să se expună asupra constituționalității prevederilor art. 66 alin. (7) din Cod în partea ce se referă la obligația ca „Distribuitorii de servicii media …vor exclude publicitatea şi teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise”.

Cu referire la prima parte a art. 66 alin. (7) din Cod, potrivit căreia „Distribuitorii de servicii media nu au dreptul să plaseze publicitate sau teleshopping în serviciile media audiovizuale retransmise” consideram că este constituțională. Mai mult ca atât, înșiși autorii sesizării menționează că această interdicție este una justă și nu au adus argumente care ar pune la îndoială constituționalitatea acestei interdicții.

Astfel, atragem atenția Înaltei Curți despre faptul că toate argumentele și nemulțumirile invocate de autorii sesizării se referă la art. 66 alin. (7), și anume în partea ce se referă la „Distribuitorii de servicii media …vor exclude publicitatea şi teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise”. În acest sens, considerăm că la efectuarea controlului constituționalității prevederilor art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale, urmează să se țină cont despre acest fapt.

În cadrul dezbaterilor publice, membrul Consiliului Audiovizualului, Corneliu Mihalache, a menționat că constituționalitatea prevederilor art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale este evidentă, dar care necesită o abordare mai complexă, inclusiv din partea legiuitorului, în vederea asigurării în continuare a activității distribuitorilor de servicii media și neadmiterii monopolizării pieței audiovizuale de către unele categorii de distribuitori de servicii media în detrimentul altora.

La rândul său, membrul Consiliului Audiovizualului, Artur Cozma, a menționat că legea a fost adoptată pe data de 15-16 decembrie 2019 și a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2020, deci procedural nu poate fi adoptată o lege care face o asemenea interzicere și ca distribuitorii să o realizeze neavând nicio perioadă de grație sau o perioadă de implementare a acestei prevederi legale, acest fapt afectează libera concurență și toate principiile care sunt puse la baza economiei de piață.

În context, membra Consiliului Audiovizualului, Lidia Viziru, a specificat, cu privire la partea a 2-a a art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale, că legea din domeniul audiovizualului prevedea la acest capitol, încă din 2006, atunci când a fost aprobat Codul audiovizualului, la art. 29 alin. (7), că: „Distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de telecomunicaţii vor include în ofertele lor numai posturile de televiziune din străinătate ale căror servicii de programe nu conţin publicitate şi teleshopping”, ceea ce presupune că distribuitorii de servicii media cunoșteau despre asemenea prevederi legale și puteau să întreprindă toate măsurile necesare, inclusiv tehnice, pentru a se conforma prevederilor legale.

Din acest punct de vedere, poziția Lidiei Viziru a fost ca art. 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale să rămână în aceeași redacție, poziție susținută și de alți 6 membri ai Consiliului.

Membrul Consiliului Audiovizualului, Iulian Roșca, a menționat că în ceea ce privește drepturile fundamentale, precum libertatea de exprimare și dreptul la informare a distribuitorilor de servicii media, a căror încălcare se invocă în sesizare, este de accentuat că distribuitorii de servicii nu au această vocație în principiu, ei nu emană voința de a informa și de a exprima ceva, această vocație revine exclusiv de la cei care fac produsul, adică furnizorii de servicii media, iar distribuitorii de servicii media fiind doar o rețea tehnică care are menirea de a duce semnalul către consumătorul final. Din această perspectivă, a mai declarat Iulian Roșca, nu se încalcă niciun drept, nici constituțional, nici prin prisma Directivei europene privind televiziunea transfrontalieră, care, de fapt, asigură accesul necondiționat al conținutului media audiovizual pe teritoriul spațiului european, iar conținutul respectiv este definit ca cel produs de către furnizor, dar nu de către distribuitor, Directiva neavând nici definiția de distribuitor.

Ca urmare a dezbaterilor publice, în temeiul prevederilor art. 73-75 din Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174 din 08.11.2018, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A aproba și a prezenta Curții Constituționale a Republicii Moldova opinia asupra sesizării nr. 25g/2021, conform anexei (PRO (7) – A. URSU-ANTOCI, T. BURAGA, L. MANOLE, I. ROBU, Iu. ROȘCA, D. VICOL și L. VIZIRU; CONTRA (2) – A. COZMA și C. MIHALACHE).

2. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcția juridică și reglementări.

3. Prezenta decizie intră în vigoare la momentul adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.

PREŞEDINTE Ala URSU-ANTOCI

Nr. 13/83. Chişinău, 7 aprilie 2021.