1. La 21 aprilie 2016, Vladimir Voronin, Maria Postoico, Oleg Reidman, Elena Bodnarenco, Oxana Domentii și Vasili Panciuc, deputați în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr.66 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului și a Hotărârii nr.67 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr.68 din 9 aprilie 2015 privind componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale, precum și constatarea demisiei de drept a unui deputat, în legătură cu incompatibilitatea funcției.
A. Motivele sesizării
2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.
5. Autorii sesizării pretind că actele contestate au fost adoptate cu încălcarea prevederilor procedurale, fapt contrar articolelor 64, 69 și 70 din Constituţie.
B. Legislaţia pertinentă
Articolul 70
Incompatibilităţi şi imunităţi
„(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(3) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.”
7. Prevederile relevante ale Legii nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament (republicată în M.O., 2005, nr.59-61, art.201) sunt următoarele:
„Art.2. – […]
(8) Cererea de demisie se prezintă Preşedintelui Parlamentului. Parlamentul, prin hotărârea sa, va lua act de cererea de demisie a deputatului şi va declara mandatul vacant.
[…]”
„Art.3. – Mandatul de deputat este incompatibil cu:
a) funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova;
b) funcţia de membru al Guvernului;
c) funcţia de Avocat al Poporului, de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului;
c1) funcţia de ales local;
d) exercitarea oricărei alte funcţii remunerate, inclusiv a funcţiei acordate de un stat străin sau organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.”
8. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr. 66 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului (M.O., 2016, nr.100-105, art.202) sunt următoarele:
„[…]
1. La anexa nr.4, poziţia „IVANOV Violeta – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova” se substituie cu poziţia:
„CHISELIOV Serghei – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova”.
2. La anexa nr.6:
poziţia „BODNARENCO Elena – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova” se substituie cu poziţia:
„IVANOV Violeta – deputat neafiliat”;
după poziţia „COBZAC Grigore – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova” se introduce poziţia:
„BODNARENCO Elena – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova”;
poziţia „CHISELIOV Serghei – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova” se exclude.
[…]”
9. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr. 67 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.68 din 9 aprilie 2015 privind componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale (M.O., 2016, nr.106-113, art. 212) sunt următoarele:
„[…]
Șeful delegației
BULIGA Valentina - Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova
Copreședintele Comitetului din partea Republicii Moldova
Ghimpu Mihai - Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal
[…]”.
ÎN DREPT
A. Argumentele autorilor sesizării
10. Autorii sesizării susțin că hotărârile Parlamentului nr.66 și nr. 67 din 8 aprilie 2016, care se referă la modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului și delegaţiilor Parlamentului la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale, au fost adoptate cu încălcarea prevederilor legale şi de procedură.
11. În viziunea autorilor sesizării, ședința Parlamentului din 8 aprilie 2016 nu a fost deliberativă, întrucât hotărârile contestate au fost adoptate cu votul a 51 de deputaţi prezenţi în sală, însă votul deputatului Boris Golovin nu poate fi considerat valabil, deoarece acesta a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor.
12. De asemenea, autorii consideră că revocarea preşedinţilor comisiilor permanente, așa cum rezultă din prevederile art.17 alin.(3) din Regulamentul Parlamentului, poate fi efectuată doar la propunerea Preşedintelui Parlamentului după consultarea fracţiunilor parlamentare.
13. În final, autorii sesizării susțin că normele contestate încalcă dispoziţiile articolelor 64, 69 și 70 din Constituție.
B. Aprecierea Curţii
14. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.
15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Parlamentului, în speță a Hotărârilor Parlamentului nr.66 și nr.67 din 8 aprilie 2016, ține de competența Curții Constituționale.
16. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.
17. Curtea constată că autorii sesizării, în esență, solicită (1) declararea neconstituționalității hotărârilor Parlamentului nr.66 și nr.67 din 8 aprilie 2016 și (2) constatarea demisiei de drept a unui deputat în Parlament.
18. Autorii sesizării susțin că actele contestate au fost adoptate cu încălcarea articolelor 64, 69 și 70 din Constituție.
19. Astfel, cu referire la articolul 64 din Constituție, Curtea menționează că prevederile acestuia nu reglementează modul de constituire și activitate a organelor de lucru ale Parlamentului, precum ar fi comisiile parlamentare. Norma constituțională invocată stabilește doar procedura de alegere a Președintelui și vicepreședinților Parlamentului.
20. Potrivit alin. (1) al articolului 64 din Constituție, structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. În acest sens, prin Decizia nr.5 din 28 septembrie 2000, Curtea a stabilit că „[…] numai Parlamentul este în măsură să decidă asupra modalităţilor, procedurilor şi condiţiilor în care procedează la luarea unor măsuri, potrivit principiului autonomiei regulamentare, în virtutea căruia el îşi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a propriilor activităţi, evident, în condiţiile normelor constituţionale.”
21. Prin urmare, în ceea ce privește problema revocării preşedinţilor comisiilor permanente ale Parlamentului, abordată de autori în sesizare, Curtea reține că Parlamentul are competenţa exclusivă de a stabili prevederi referitoare la organele sale de conducere, iar nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata şi rezolva pe căi şi proceduri exclusiv parlamentare.
22. Cu referire la incompatibilitățile unui deputat, Curtea, în Hotărârea nr.21 din 24 iunie 2015 pentru interpretarea articolelor 69 alin. (2), 70 alin (1), 99 şi 100 din Constituţia Republicii Moldova, a explicat unele aspecte ce ţin de circumstanţele în care intervin situaţiile de incompatibilitate a funcţiei de deputat cu alte funcţii, momentul în care încetează calitatea de deputat, precum şi modalităţile de înlăturare a situaţiilor de incompatibilitate.
23. În hotărârea enunțată Curtea a stabilit că până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru încetarea situaţiei de incompatibilitate deputatul va opta între mandatul de deputat şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii.
24. La fel, Curtea a menţionat că, dacă starea de incompatibilitate continuă să existe la expirarea termenului prevăzut de lege, în cazul inacțiunii deputatului aflat în stare de incompatibilitate, deputatul este considerat demisionat de drept din funcţia de deputat. În acest sens, mandatul de deputat încetează de drept la data expirării termenului de 30 de zile, prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament.
25. În același timp, în Hotărârea nr.21 din 24 iunie 2015, Curtea a reținut că mandatul se declară vacant de către Parlament.
26. În baza celor menționate supra, Curtea reține că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputaților în Parlament Vladimir Voronin, Maria Postoico, Oleg Reidman, Elena Bodnarenco, Oxana Domentii și Vasili Panciuc pentru controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr.66 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului și Hotărârii nr.67 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr.68 din 9 aprilie 2015 privind componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE
Nr. 32. Chişinău, 31 martie 2017.