DECIZIE nr. 21 din 29.04.2016   CURTEA CONSTITUȚIONALĂ   publicat 20.05.2016

de inadmisibilitate a sesizării nr. 31g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 249 din Codul penal (criteriile de calificare a faptelor penale și contravenţionale)

În vigoare din 29.04.2016
pe legis.md/id/92701
Trimiteri: 64 legate   1 fără țintăActe din afara site-ului: 1 fără adresăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Fără țintă (1)
Din afara site-ului: fără adresă (1)

Curtea Constituţională, statuînd în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Avînd în vedere sesizarea depusă la 4 aprilie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinînd admisibilitatea sesizării menţionate,

Avînd în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberînd la 29 aprilie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 249 din Codul penal, ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul penal nr.1-458/15, aflat pe rolul Judecătoriei Hîncești.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 4 aprilie 2016 de către judecătorul Ion Dadu în cadrul Judecătoriei Hînceşti, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Hîncești se află cauza penală nr. 1-458/15, intentată în privinţa inculpatului Oleg Țurcan și persoanei juridice SRL „Energo Petrol” privind săvîrșirea infracţiunii prevăzute de articolul 249 alin.(3) din Codul penal.

4. La 21 martie 2016, avocatul inculpatului a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 249 din Codul penal, invocînd incertitudinea legislativă a normei aplicate în litigiu.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2003 (republicat în M. O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 126

Proporţii deosebit de mari, proporţii mari, daune considerabile şi daune esenţiale „(1) Se consideră proporţii deosebit de mari, proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîrșirii infracţiunii, depăşeşte 5000 şi, respectiv, 2500 unităţi convenţionale de amendă.

(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Articolul 249

Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale „(1) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale.

(2) Aceeaşi acţiune săvîrșită:

b) de două sau mai multe persoane

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 1500 la 2000 unităţi convenţionale.

(3) Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii deosebit de mari

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale.”

8. Prevederile relevante ale Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (M.O., 2009, nr.3-6, art.15) sunt următoarele:

Articolul 287

Încălcarea regulilor vamale

„[…]

(13) Neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni al căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale

se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.

(14) Acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi

se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale.

[…]. ”

9. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, amendată prin protocoalele adiţionale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997), sunt următoarele:

Articolul 7

Nici o pedeapsă fără lege

„1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, momentul în care a fost săvîrșită, nu constituia o infracţiune, potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decît aceea care era aplicabilă în momentul săvîrșirii infracţiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvîrșirii sale, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, avocatul Radu Dumneanu susţine că articolul 249 din Codul penal cuprinde componența de infracţiune „Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale”. În acelaşi timp, potrivit articolului 287 alin.(13) şi alin.(14) din Codul contravenţional, constituie contravenţie neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni al căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale, şi acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi.

11. Autorul excepţiei susţine că prevederile articolelor 249 din Codul penal şi 287 alin.(13) şi alin.(14) din Codul contravenţional stabilesc sancţionarea pentru comiterea aceloraşi fapte. În acest sens, în lipsa unei clarități a normelor, autorul susține că fapta inculpatului a fost calificată greșit.

12. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate încalcă articolele 22 din Constituţie şi 7§1 din Convenţia europeană.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinînd admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul nr. 1-458/15, aflat pe rolul Judecătoriei Hîncești, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinînd cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reține că autorul excepției solicită controlul constituţionalităţii articolului 249 din Codul penal prin prisma articolului 22 din Constituţie.

18. Curtea reține că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicției constituționale doar în cazul în care normele constituționale invocate au incidență asupra normelor contestate.

19. Examinînd excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile articolului 22 din Constituție, care garantează neretroactivitatea legii, nu au incidență în prezenta cauză.

20. În acelaşi timp, autorul invocă identitatea de obiect a componentei de infracţiune cuprinsă la articolul 249 din Codul penal şi a contravenţiei de la articolul 287 alin.(13) şi alin. (14) din Codul contravenţional.

21. Astfel, Curtea observă că problemele abordate în sesizare se referă la aspecte ce țin de calificarea şi aprecierea gradului prejudiciabil al faptei penale și contravenționale.

22. În acest sens, Curtea reţine că obiectul juridic specific poate fi protejat atît prin legea penală, cît şi prin legea contravenţională, legiuitorul făcînd doar deosebirea cantitativă la calificarea faptelor, care redă gradul prejudiciabil al faptei săvîrşite.

23. Curtea constată că distincţia dintre eschivarea de la achitarea plăţilor vamale incriminată penal şi faptele similare sancţionate în ordine contravenţională constă tocmai în gradul prejudiciabil al faptelor săvîrşite.

24. În acest sens, Curtea atrage atenția că prevederile articolului 249 din Codul penal stabilesc gradul prejudiciabil al eschivării de la achitarea plăţilor vamale, și anume proporţii mari şi deosebit de mari.

25. Curtea subliniază că articolul 126 din Codul penal reglementează limitele proporțiilor mari și deosebit de mari. Astfel, se consideră proporţii deosebit de mari, proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîrşirii infracţiunii, depăşeşte 5000 şi, respectiv, 2500 unităţi convenţionale de amendă.

26. În temeiul celor expuse supra, Curtea reține că legiuitorul a instituit criterii care permit efectuarea distincțiilor la calificarea faptelor penale și contravenționale. Prin urmare, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este nefondată și nu poate fi admisă pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 249 din Codul penal, ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul penal nr.1-458/15, aflat pe rolul Judecătoriei Hîncești.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Alexandru TĂNASE

Nr. 21. Chişinău, 29 aprilie 2016.