Articolul 32 Regulamentul interior al conferinţelor şi al altor reuniuni
Regulamentul interior este aplicabil fără prejudicierea dispoziţiilor referitoare la procedura de amendare conţinută în art. 55 al Constituţiei si in art. 42 al prezentei convenţii.
1. Ordinea locurilor
La şedinţele conferinţei, delegaţiile sunt aşezate în ordinea alfabetica a numelor, în limba franceză, ale membrilor reprezentanţi.
2. Inaugurarea conferinţei
1. (1) Şedinţa inaugurată a conferinţei este precedată de o reuniune a şefilor de delegaţie in cursul căreia este pregătită ordinea de zi a primei şedinţe plenare şi sunt prezentate propuneri privind organizarea și desemnarea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor conferinţei şi ale comisiilor sale, ţinând seama de principiul rotaţiei, al repartiţiei geografice, de competenţa necesară şi de dispoziţiile nr. 346 de mai jos.
(2) Preşedintele reuniunii şefilor de delegaţie este desemnat conform dispoziţiilor nr. 344 şi 345 de mai jos.
2. (1) Conferinţa este deschisă de o personalitate desemnată de guvernul care imită.
(2) Dacă nu există guvern care invită, ea este deschisă de cel mai în vărstă şef de delegaţie.
3. (1) La prima şedinţă plenară se procedează la alegerea preşedintelui care. în general, este o personalitate desemnată de guvernul care invită.
(2) Dacă nu există guvern care invită, preşedintele este ales ţinându-se seama de propunerea tăcută de şefii de delegaţii in timpul reuniunii vizate la nr. 342 de mai sus.
4. Prima şedinţă plenară procedează, deasemenea:
a) la alegerea vicepreşedinţilor conferinţei;
b) la constituirea comisiilor conferinţei şi la delegarea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor respectivi;
c) la desemnarea secretariatului conferinţei, în virtutea nr. 97 al prezentei convenţii; secretariatul poate să fie întărit, dacă este cazul, cu personal dat de administraţia guvernului care invită.
3. Prerogativele preşedintelui conferinţei
1. În plus, faţă de exercitarea tuturor celorlalte prerogative care îi sunt conferite de prezentul regulament, preşedintele declară deschiderea şi includerea fiecărei şedinţe plenare, dirijează dezbaterile, veghează la aplicarea regulamentului interior, acordă cuvântul, supune problemele la vot și confirmă deciziile adoptate.
2. Are conducerea generală a lucrărilor conferinţei şi veghează la menţinerea ordinii în cursul şedinţelor plenare. El decide asupra moţiunilor şi punctelor de ordine şi are, în particular, puterea de a propune amânarea sau închiderea dezbaterii, ridicarea sau suspendarea unei şedinţe. El poate, deasemenea. să decidă amânarea convocării unei şedinţe plenare, dacă o consideră necesară.
3. Protejează dreptul tuturor delegaţiilor de a-şi exprima liber şi plenar părerea lor asupra subiectului in discuţie.
4. Veghează ca dezbaterile să fie limitate la subiectul în discuţie şi poate întrerupe orice vorbitor care s-ar îndepărta de problema tratată, pentru a-i reaminti necesitatea de a se limita la această problemă.
4. Constituirea comisiilor
1. Şedinţa plenară poate constitui comisii pentru examinarea problemelor supuse dezbaterilor conferinţei. Aceste comisii pot constitui subcomisii. Comisiile şi subcomisiile pot constitui, deasemenea. grupe de lucru.
2. Subcomisiile şi grupele de lucru sunt constituite dacă este necesar.
358 3. Sub rezerva dispoziţiilor prevăzute la nr. 356 şi 357 de mai sus, vor fi constituite următoarele comisii:
4.1. Comisia de conducere
a) Această comisie este normal constituită din preşedintele conferinţei sau al reuniunii pe care o prezidează, din vicepreşedinţii conferinţei şi din preşedinţii şi vicepreşedinţii comisiilor.
b) Comisia de conducere coordonează toate activităţile aferente bunei desfăşurări a lucrărilor şi stabileşte ordinea şi numărul şedinţelor, evitând, pe cât posibil, orice simultaneitate, dată fiind compunerea restrânsă a unor delegaţii.
4.2. Comisia împuterniciţilor
Conferinţă a plenipotenţiarilor, o conferinţă a radiocomunicaţiilor sau o conferinţă mondială a telecomunicaţiilor internaţionale numeşte o comisie a imputerniciţilor, care este însărcinată să verifice împuternicirile delegaţiilor la aceste conferinţe. Această comisie prezintă concluziile sale şedinţei plenare in termenele fixate de aceasta.
43. Comisia de redactare
a) Textele stabilite, pe cât posibi, în forma lor definitivă, de către diversele comisii, ţinând seama de părerile exprimate, sunt supuse comisiei de redactare, care este însărcinată să le perfecţioneze forma fără a le altera sensul şi, dacă este cazul, să le asambleze cu textele anterioare neamendate.
b) Aceste texte sunt supuse de comisia de redactare şedinţei plenare, care le aprobă sau le retrimite, în scopul unei noi examinări, comisiei competente.
4.4. Comisia de control bugetar
a) La descinderea fiecărei conferinţe, şedinţa plenară numeşte o comisie de control bugetar, însărcinată să aprecieze organizarea şi mijloacele de acţiune puse la dispoziţia delegaţilor, să examineze şi să aprobe conturile cheltuielilor angajate pe timpul întregii durate a conferinţei. Această comisie cuprinde, independent de membrii delegaţiilor care doresc să participe la ea, un reprezentant al secretarului general şi al directorului biroului în cauză şi, dacă există guvern care invită, un reprezentant al acestuia.
b) înainte de epuizarea bugetului aprobat de Consiliu pentru conferinţă, comisia de control bugetar, în colaborare cu secretariatul conferinţei, prezintă şedinţei plenare o situaţie provizorie a cheltuielilor. Şedinţa plenară ţine seama de ea, ca să decidă dacă progresele realizate justifică o prelungire a conferinţei după data la care bugetul aprobat va fi epuizat.
c) La sfârşitul fiecărei conferinţe, comisia de control bugetar prezintă şedinţei plenare un raport care indică, cât mai exact posibil, suma estimată a cheltuielilor conferinţei, precum şi acelea pe care riscă să le antreneze executarea deciziilor luate de această conferinţă.
(1) După ce a examinai şi aprobat acest raport, şedinţa plenară îl transmite secretarului general, cu observaţiile sale, pentru ca acesta să sesizeze Consiliul in timpul următoarei sale sesiuni ordinare.
5. Compunerea comisiilor
5.1. Conferinţele plenipotenţiarilor
Comisiile sunt compuse din delegaţii membrilor şi din observatorii prevăzuţi la nr. 269 al prezentei convenţii, care au cerut aceasta sau care au fost desemnaţi de şedinţa plenara.
5.2. Conferinţele radiocomunicaţiilor şi conferinţele
mondiale ale telecomunicaţiilor internaţionale
Comisiile sunt compuse din delegaţii membrilor, din observatori şi din reprezentanţi vizaţi la nr. 278, 279 şi 280 ale prezentei convenţii, care au cerut aceasta sau care au fost desemnaţi de şedinţa plenară.
5.3. Adunările radiocomunicaţiilor, conferinţele de
standardizare a telecomunicaţiilor şi conferinţele de
dezvoltare a telecomunicaţiilor
În afara delegaţiilor, membrilor şi observatorilor vizaţi la nr. 259— 262 ale prezentei convenţii, reprezentanţii oricărei entităţi sau organizaţii care figurează în lista respectivă menţionată la nr. 237 al prezentei convenţii pot participa la adunările radiocomunicaţiilor, la comisiile conferinţelor de standardizare a telecomunicaţiilor şi la conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor.
6. Preşedinţii şi vicepreşedinţii subcomisiilor
Preşedintele fiecărei comisii propune acesteia alegerea preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor subcomisiilor pe care ea le constituie.
7. Convocarea şedinţelor
Şedinţele plenare şi cele ale comisiilor, subcomisiilor şi grupelor de lucru sunt anunţate cu suficient timp înainte de întrunirea conferinţei.
8. Propuneri prezentate înaintea deschiderii conferinţei
Propunerile prezentate'înaintea deschiderii conferinţei sunt repartizate de către şedinţa plenara comisiilor competente, constituite conform dispoziţiilor secţiunii a 4-a a prezentului regulament interior. Totuşi, şedinţa plenară poate să trateze direct orice propunere.
9. Propuneri sau amendamente prezentate in timpul conferinţei
1. Propunerile sau amendamentele prezentate după deschiderea conferinţei sunt remise preşedintelui conferinţei, preşedintelui comisiei competente sau secretariatului conferinţei spre a fi publicate şi distribuite ca document al conferinţei.
2. Nici o propunere sau amendament scris nu poate fi prezentată dacă nu este semnată de şeful delegaţiei interesate sau de locţiitorul său.
3. Preşedintele conferinţei, al unei comisii, al unei subcomisii sau al unei grupe de lucru poate prezenta în orice moment propuneri susceptibile să accelereze cursul dezbaterilor.
4. Orice propunere sau amendament trebuie să conţină în termeni concreţi şi precişi textul de examinat.
5. (1) Preşedintele conferinţei sau preşedintele comisiei, subcomisiei sau grupei de lucru competente decide, in fiecare caz, dacă o propunere sau un amendament prezentai in timpul şedinţei poate face obiectul unei comunicări verbale sau dacă trebuie să fie remis spre publicare şi distribuire in condiţiile prevăzute la nr. 374 de mai sus.
(2) În general, textul oricărei propuneri importante care trebuie să facă obiectul unui vot va fi distribuit în limbile fie lucru ale conferinţei, cu suficient timp înainte, pentru a permite studiul, sau înaintea discuţiilor.
(3) În plus, preşedintele conferinţei, care primeşte propunerile şi amendamentele vizate la nr. 374 de mai sus, le transmite, după caz, comisiilor competente sau şedinţei plenare.
6. Orice persoană autorizată poate citi sau poate cere să fie citită în şedinţa plenară orice propunere sau orice amendament prezentat de ea in timpul conferinţei şi poate să expună motivele.
10. Condiţii cerute pentru orice examinare, decizie sau
vot care priveşte o propunere sau un amendament
1. Nici o propunere sau nici un amendament nu poate fi pus în discuţie dacă, în momentul examinării sale, nu este susţinută de cel puţin o altă delegaţie.
2. Orice propunere sau amendament corespunzător susţinut trebuie să fie prezentat pentru examinare şi apoi pentru decizie, dacă este cazul, în urma unui vot.
11. Propuneri sau amendamente otuise sau amânate
Când o propunere sau un amendament a fost omis sau când examinarea sa a fost amânata, delegaţia, sub ale cărei auspicii această propunere sau acest amendament a fost prezentat, trebuie să vegheze să se treacă la examinarea sa.
12. Conducerea dezbaterilor în şedinţa plenară
12.1. Cvorumul
Pentru ca un vot să fie valabil considerat în timpul unei şedinţe plenare, mai mult de jumătate din delegaţiile acreditate la conferinţă şi având drept de vot trebuie să fie prezente sau reprezentate la şedinţă.
12.2. Ordinea discuţiilor
(1) Persoanele care doresc să ia cuvântul nu pot s-o facă decât după ce au obţinut consimţământul preşedintelui. Ca regulă generală, ele vor începe prin a indica în ce calitate vorbesc.
(2) Orice persoană care are cuvântul să se exprime rar şi desluşit, separând bine cuvintele şi marcând timpii de oprire necesari pentru a permite tuturor sâ-i înţeleagă bine opinia.
12.3. Moţiuni de ordine şi puncte de ordine
(1) În cursul dezbaterilor, o delegaţie poate, la momentul pe care-1 crede oportun, să prezinte orice moţiune de ordine sau să pună în discuţie orice punct de ordine care determină imediat luarea unei decizii de către preşedinte, conform prezentului regulament interior. Orice delegaţie poate Face apel împotriva deciziei preşedintelui, dar aceasta rămâne valabilă în totalitatea sa, dacă majoritatea delegaţiilor prezente şi cu drept de vot nu se opun.
(2) Delegaţia care prezintă o moţiune de ordine nu poate, în intervenţia sa, să trateze fondul problemei în discuţie.
12.4. Ordinea priorităţilor moţiunilor şi punctelor de ordine
Ordinea de prioritate atribuită moţiunilor şi punctelor de ordine care lac obiectul nr. 388 de mai sus este următoarea:
a) orice punct de ordine referitor la aplicarea prezentului regulament interior, inclusiv procedurile de votare;
b) suspendarea şedinţei;
c) ridicarea şedinţei;
d) amânarea dezbaterii asupra problemei în discuţie;
e) încheierea dezbaterii asupra problemei în discuţie;
f) orice alte moţiuni sau puncte de ordine care ar putea fi prezentate şi a căror prioritate relativă este fixată de către preşedinte.
12.5. Moţiunea de mspenikire sau de ridicare a şedinţei
În timpul discutării unei probleme, o delegaţie poate să propună suspendarea sau ridicarea şedinţei, indicănd motivele propunerii sale. Dacă această propunere este susţinută, cuvântul este dat la doi vorbitori care se exprimă împotriva moţiunii şi numai asupra acestui subiect, după tare moţiunea este supusă la vot.
12.6. Moţiunea de amânare a dezbaterilor
În timpul discutării oricărei probleme, o delegaţie poate să propună amânarea dezbaterii pentru o perioadă determinată, în cazul în care o astfel de moţiune face obiectul unei discuţii, doar trei vorbitori, în afara autorului moţiunii, pot să participe la ea, unul în favoarea moţiunii şi doi împotrivă, după care moţiunea este pusă la vot.
12.7. Moţiunea de închidere a dezbaterilor
În orice moment, o delegaţie poate propune ca dezbaterile asupra problemei în discuţie să fie încheiate. În acest caz, cuvântul nu este acordat decât la doi oratori care se opun închiderii, după care această moţiune este pusă la vot. Dacă moţiunea este adoptată, preşedintele cere imediat să se voteze asupra problemei în discuţie.
12.8. Limitarea intemenfiilor
(1) Şedinţa plenară poate, eventual, să limiteze durata şi numărul intervenţiilor unei aceleiaşi delegaţii asupra unui subiect determinat.
(2) Totuşi, asupra problemelor de procedura/preşedintele limitează durata fiecărei intervenţii la maximum 5 minute.
(3) Când un orator depăşeşte timpul de vorbire care i-a fost acordat, preşedintele atenţionează adunarea şi roagă vorbitorul sâ-şi încheie expunerea în scurt timp.
12.9. închiderea listei de maiori
(1) În cursul unei dezbateri, preşedintele poate da citire listei oratorilor înscrişi; el adaugă numele delegaţilor care îşi manifestă dorinţa de a lua cuvântul şi, cu asentimentul adunării, poate declara lista inclusă. Totuşi, preşedintele, daca consideră oportun, poate să acorde, în mod excepţional, dreptul de a răspunde la orice intervenţie anterioară, chiar după închiderea listei.
(2) Când lista oratorilor s-a epuizat, preşedintele pronunţă închiderea dezbaterilor asupra problemei în discuţie.
12.10. Probleme de competenţă
Problemele de competenţă care se pot ivi trebuie să fie rezolvate înainte de a se vota asupra fondului problemei în discuţie.
12.11. Retragerea şi prezentarea din nou a urni moţiuni
Autorul unei moţiuni poate să o retragă înainte ca ea să fie supusă la vot. Orice moţiune amendată sau nu, care ar fi astfel retrasă, poate fi prezentată din nou sau reluată, fie de delegaţia autoare a amendamentului, fie de orice altă delegaţie.
13. Dreptul de vot
1. La toate şedinţele conferinţei, delegaţia unui membru al uniunii, acreditată în mod cuvenit de către acesta din urmă pentru a participa la conferinţă, are dreptul la un vot, conform art. 3 al Constituţiei.
2. Delegaţia unui membru al uniunii exercită dreptul său de vot în condiţiile precizate la art. 31 al prezentei convenţii.
3. Când un membru al uniunii nu este reprezentat de o administraţie la o adunare a radiocomunicaţiilor, la o conferinţă mondială de standardizare a telecomunicaţiilor sau la o conferinţă de dezvoltare a telecomunicaţiilor, reprezentanţii exploatărilor recunoscute de membrul respectiv au împreună, oricare ar fi numărul lor, dreptul la un singur vot, sub rezerva dispoziţiilor nr. 239 al prezentei convenţii. Dispoziţiile nr. 335—338 ale prezentei convenţii referitoare la procuri se aplica conferinţelor citate mai sus.
14. Votul
14.1. Definirea majorităţii
(1) Majoritatea este constituită din mai mult de jumătate din delegaţiile prezente şi volante.
(2) Abţinerile nu sunt luate în considerare la numărarea voturilor necesare pentru constituirea majorităţii.
(3) În caz de egalitate a voturilor, propunerea sau amendamentul este considerat ca respins.
(4) În contextul prezentului regulament, este considerată delegaţie prezentă votantă orice delegaţie care se pronunţă pentru sau împotriva unei propuneri.
14.2. Neparticiparea la vot
Delegaţiile prezente care nu participă la o votare stabilită sau care declară fn mod expres că nu vor să participe la ea, nu sunt considerate ca absente din punctul de vedere al determinării cvorumului în sensul nr. 385 al prezentei convenţii, nici ca delegaţii care se abţin din punct de vedere al aplicării dispoziţiilor nr. 416 de mai jos.
14.3. Majoritatea specială
În ceea ce priveşte admiterea de noi membri ai uniunii, majoritatea cerută este fixată în art. 2 al Constituţiei.
14.4. Mai mult de cincizeci la sută abţineri
Când numărul de abţineri depăşeşte jumătatea numărului voturilor exprimate (pentru, contra, abţineri), examinarea problemei în discuţie este retrimisă unei şedinţe ulterioare în cursul căreia abţinerile nu vor fi luate în considerare.
14.5. Procedurile de votare
(1) Procedurile de votare sunt următoarele:
a) prin ridicarea mâinii, ca reguli generală, numai dacă nu a fost cerută o votare prin apel nominal potrivit procedurii b) san o votare prin scrutin secret potrivit procedurii c);
b) prin apel nominal, în ordinea alfabetică, în limba franceză, a numelor membrilor prezenţi şi abilităţi să voteze:
1. dacă cel puţin două delegaţii prezente şi abilitate să voteze o cer înaintea începerii votării, numai dacă nu a fost terut un vot secret după procedura c); sau
2. dacă o majoritate nu se evidenţiază cu claritate printr-o votare conform procedurii a);
c) prin scrutin secret dacă cel puţin cinci delegaţii prezente şi abilitate să voteze o cer înaintea începerii votării;
(2) înainte de a se proceda la votare, preşedintele examinează orice cerere care priveşte maniera în care aceasta se va efectua, apoi anunţă oficial procedura de votare care va li aplicată şi problema rare este pusă la vot. După aceea declară începerea votării şi când aceasta este terminată, anunţă rezultatele.
(3) În caz de votare prin scrutin secret, secretariatul ia imediat măsurile potrivite pentru a asigura secretul scrutinului.
(4) Dacă un sistem electronic adecvat este disponibil şi dacă conferinţa decide astfel, votarea poate fi efectuată prin intermediul unui sistem electronic.
14.6. Interdicţia de a intrenipe o votare cdnâ aceasta a începui
Când votarea a început, nici o delegaţie nu poate să o întrerupă, numai dacă este cazul unei moţiuni de ordine referitoare la derularea Notării. Această moţiune de ordine nu poate să includă o propunere care să antreneze o modificare a votării în curs sau o modificare a fondului problemei supuse la vot. Votarea începe prin declaraţia preşedintelui care anunţă că votarea a început şi se termină prin declaraţia preşedintelui care anunţă rezultatele.
14.7. Explicarea votului
Preşedintele dă cuvântul delegaţilor care doresc să explice votul lor ulterior votării înseşi.
14.8. Votarea mici propuneri pe părţi
(1) Când autorul unei propuneri o cere sau când adunarea o consideră oportuna ori când preşedintele, cu aprobarea autorului, o propune, această propunere este subtlivizatâ şi diferitele subpărţi sunt supuse la vot separat. Părţile propunerii care a fost adoptată sunt supuse la vot ca un întreg.
(2) Dacă toate părţile unei propuneri sunt respinse, însăşi propunerea este considerată ca respinsă.
14.9. Ordinea de votare a propunerilor privind aceeaşi problemă
(1) Dacă aceeaşi problemă face obiectul mai multor propuneri, acestea sunt supuse la vot în ordinea în care au fost prezentate, cu excepţia cazului în care adunarea nu decide altfel.
(2) După fiecare vot adunarea decide dacă este cazul sau nu să se supună la voi propunerea următoare.
14.10. Amendamente
(1) Este considerat amendament orice propunere de modificare care conţine doar o suprimare, o adăugare la o parte a propunerii originale sau revizurea unei părţi a acestei propuneri.
(2) Orice amendament la o propunere care este acceptat de delegaţia care prezintă această propunere este imediat incorporat textului iniţial al propunerii.
(3) Nici o propunere de modificare nu este considerată amendament, dacă o adunare, este de părere că ea este incompatibilă cu propunerea iniţială.
14.11. Votul asupra amendamentelor
(1) Dacă o propunere este obiectul unui amendament, acesta este supus la voi în primul rând.
(2) Dacă o propunere face obiectul mai multor amendamente, acela care se îndepărtează cel mai mult de textul original este supus la vot în primul rând. Dacă acest amendament nu întruneşte majoritatea voturilor, acel amendament dintre cele rămase, care se îndepărtează cel mai mult de la textul originar, este supus apoi la vot şi aşa mai departe până când unul dintre amendamente primeşte majoritatea voturilor; dacă toate amendamentele propuse au fost examinate fără ca nici unul dintre ele să întrunească o majoritate, propunerea originală neamendată este supusă la vot.
(3) Dacă unul sau mai multe amendamente sunt adoptate, propunerea astfel modificată este supusă apoi la vot.
14.12. Repetarea unei votări
(1) În cazul comisiilor, subcomisiilor sau grupelor de lucru ale unei conferinţe sau ale unei reuniuni, o propunere, o parte a unei propuneri sau un amendament care a făcut deja obiectul unei decizii ca urmare a unei votări, într-una dintre comisii sau subcomisii sau într-una dintre grupele de lucru, nu poate fi supusă din nou la voi în aceeaşi comisie sau subcomisie sau în aceeaşi grupă de lucru. Această dispoziţie se aplică oricare ar fi procedura de votare aleasă.
(2) În cazul şedinţelor plenare, o propunere, o parte a unei propuneri sau un amendament nu trebuie repus la vot decăt dacă următoarele două condiţii sunt îndeplinite:
a) majoritatea membrilor abilitaţi să voteze o cere;
b) cererea de repetare a votării este făcută la cel puţin o zi după votare.
15. Conducerea dezbaterilor şi procedura
de votare în comisii şi subcomisii
1. Preşedinţii comisiilor şi subcomisiilor au atribuţii analoage celor atribuite preşedintelui conferinţei în secţiunea a 3-a a prezentului regulament interior.
2. Dispoziţiile fixate la secţiunea a 12-a a prezentului regulament interior pentru conducerea dezbaterilor în şedinţă plenară sunt aplicabile dezbaterilor comisiilor sau subcomisiilor, cu excepţia celor legate de cvorum.
3. Dispoziţiile fixate la secţiunea a 12-a a prezentului regulament interior sunt aplicabile votărilor în comisii sau subcomisii.
16. Rezerve
1. Ca regulă generală, delegaţiile care nu pot să realizeze partajarea punctului lor de vedere de către celelalte delegaţii trebuie să se străduiască, în măsura posibilului, să se alăture opiniei majorităţii.
2. Totuşi, daca unei delegaţii i se pare că o decizie oarecare este de natură să împiedice guvernul său să consimtă să fie legat de amendamente la Constituţie sau la prezenta convenţie ori de revizuirea regulamentelor administrative, această delegaţie poate să facă rezerve cu titlu provizoriu sau definitiv la obiectul acestei decizii astfel de rezerve pot fi formulate de o delegaţie în numele unui membru care nu participă la conferinţă şi care a înmânat o procură acestei delegaţii pentru semnarea actelor finale în conformitate cu dispoziţiile ari. 31 al prezentei convenţii.
17. Procesele-verbale ale şedinţelor plenare
1. Procesele-verbale ale şedinţelor plenare sunt stabilite de secretariatul conferinţei, care asigura distribuirea lor delegaţiilor cât mai curând posibil și, în orice caz, cu cel mai târziu 5 zile lucrătoare după fiecare şedinţă.
2. După ce procesele-verbale au fost distribuite, delegaţiile pot depune in scris la secretariatul conferinţei, in cel mai scurt timp posibil, corecturile pe care le estimează ca justificate, ceea ce nu le împiedică să prezinte oral modificări la şedinţa in cursul căreia sunt aprobate procesele-verbale.
3. (1) Ca regulă generală, procesele-verbale nu conţin decăt propunerile și concluziile, cu principalele argumente pe care le sunt fondate, într-o redactare cât mai concisă posibil.
(2) Cu toate acestea, orice delegaţie are dreptul să ceară înserarea analitică sau în extenso a oricărei declaraţii formulate de către ea în cursul dezbaterilor. în acest caz, ea trebuie, ca regulă generală, să o anunţe la începutul intervenţiei sale, pentru a facilita sarcina raportorilor. Ea trebuie, în plus, să furnizeze ea însăşi textul secretariatului conferinţei în cele 2 ore care urinează după terminarea şedinţei.
4. În orice caz, nu trebuie să se uzeze decăt cu discreţie de facultatea acordată de nr. 450 de mai sus în ceea ce priveşte înserarea declaraţiilor.
18. Dările de seama şi rapoartele comisiilor şi subcomisiilor
1. (1) Dezbaterile comisiilor şi subcomisiilor sunt rezumate, şedinţă cu şedinţă, în dări de seamă stabilite de secretariatul conferinţei şi distribuite delegaţiilor în cel mai târziu 5 zile lucrătoare după fiecare şedinţă. Dările de seamă scot în relief punctele esenţiale ale discuţiilor, diversele opinii care se cuvine să se noteze, precum şi propunerile şi concluziile care se desprind din ansamblu.
(2) Cu toate acestea, orice delegaţie are, deasemenea, dreptul să se folosească de facultate, acordată la nr. 450 de mai sus.
(3) În orice caz, nu trebuie să se folosească decât cu discreţie facultatea acordată la nr. 453 de mai sus.
2. Comisiile şi subcomisiile pot stabili rapoarte parţiale pe care ele le estimează ca necesare şi, dacă circumstanţele o justifică, la sfârşitul lui rarilor lor, ele pol prezenta un raport final in care recapitulează, sub o formă comisă, propunerile şi concluziile care rezultă din studiile care le-au fost încredinţate.
19. Aprobarea proceselor-verbale, a dărilor
de seama si a rapoartelor
1. (1) Ca regulă generală, la începutul fiecărei şedinţe plenare sau al fiecărei şedinţe de comisie sau de subcomisie, preşedintele întreabă dacă delegaţiile au observaţii de formulat asupra procesului-verbal sau, când este cazul unei comisii sau al unei subcomisii, asupra dării de seamă a şedinţei precedente. Acestea sunt considerate aprobate dacă nici o corectură nu a fost transmisă secretariatului sau dacă nici o împotrivire nu s-a manifestai verbal, în caz contrar sunt aduse corecţiile necesare procesului-verbal sau dării de seama.
(2) Orice raport parţial sau final trebuie să fie aprobat de comisia sau subcomisia interesată.
2. (1) Procesele-verbale ale ultimelor şedinţe plenare sunt examinate şi aprobate de preşedinte.
(2) Dările de seamă ale ultimelor şedinţe ale unei comisii sau ale unei subcomisii suni examinate şi aprobate de preşedintele acestei comisii sau subcomisii.
20. Numerotarea
1. Numerele capitolelor, articolelor şi paragrafelor textelor supuse revizuirii sunt păstrate până la prima lectură în şedinţă plenară. Textele adăugate poartă în mod provizoriu numărul ultimului paragraf ce precedă textul iniţial, la care se adaugă "A", "B" etc.
2. Numerotarea definitivă a capitolelor lor, a articolelor şi a paragrafelor este în mod normal încredinţată comisiei de redactare, după adoptarea lor în prima lectură, însă poate să fie încredinţată secretarului general prin decizie luată în şedinţă plenară.
21. Aprobarea definitiva
Textele actelor finale ale unei conferinţe a plenipotenţiarilor, ale unei conferinţe a radioconnmicaţiilor sau ale unei conferinţe mondiale a telecomunicaţiilor internaţionale sunt considerate definitive atunci când au fost aprobate în a doua lectură în şedinţă plenară.
22. Semnătura
Textele actelor Finale aprobate de conferinţele vizate la nr. 462 de mai sus sunt supuse semnării de către delegaţii prevăzuţi cu împuterniciri definite la ari.31 al prezentei convenţii, în ordinea alfabetică a numelor membrilor in limba franceză.
23. Relaţiile cu presa şi publicul
1. Comunicatele oficiale asupra lucrărilor conferinţei nu pot fi transmise presei decât cu autorizaţia preşedintelui conferinţei.
2. În măsura în care aceasta este posibil în practică, presa şi publicul pot asista la conferinţe în conformitate cu directivele aprobate la reuniunea şefilor de delegaţii vizată la nr. 342 de mai sus şi cu dispoziţiile practice luate de secretarul general. Prezenţa presei şi a publicului nu trebuie în nici un caz, să perturbe buna desfăşurare a lucrărilor unei şedinţe.
3. Celelalte reuniuni ale uniunii nu sunt descinse presei şi publicului, cu excepţia cazului în care participanţii la reuniunea in cauză decid altfel.
24. Scutiri de taxe
Pe durata conferinţei, membrii delegaţiilor, reprezentanţii membrilor Consiliului, membrii Comitetului Regulamentului radiocomunicaţiilor, înalţii funcţionari ai Secretariatului general şi ai sectoarelor uniunii care asistă la conferinţă şi personalul secretariatului uniunii detaşat la conferinţă au dreptul la scutire de taxe poştale, la scutire ele taxe pentru telegrame, precum şi la scutire de taxe telefonice şi telex în măsura în care guvernul gazdă a putut să se pună de acord în această privinţă cu celelalte guverne şi exploatări recunoscute în cauză.